Referat

Tema: Greva

Cuvântul “grevă” îşi are originea în cuvântul “greva” din limba latină
populară, care semnifică un teren plat, nisipos, de pe malul mării sau al unui curs
de apa. Termenul în limba română, a fost preluat din limba franceză, desemnând
piaţa din Paris, “Place de greve”(devenită astăzi “Place d’Hotel de Ville”) situate
pe malul Senei. Aici se adunau persoanele care erau în cautarea unui loc de muncă
sau cele care doreau condiţii mai bune de lucru.
Greva poate fi definită ca “încetarea colectivă şi voluntară a lucrului pe
durata desfaşurării conflictului de muncă utilizată ca mijloc de presiune asupra
angajatorilor, astfel încât aceştia să fie de acord cu revendicările profesionale,
economice şi sociale ale angajaţilor susţinute cu ocazia negocierii contractelor
colective de muncă”.1
Articolul 181 din Legea 62/2011 defineşte greva ca fiind orice formă de
încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate, iar art. 233 din Codul
Muncii statuează ca salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor
profesionale, economice şi sociale. Dreptul la grevă este corolarul pe plan juridic al
grevei. În România, greva a fost recunoscută după decembrie anul 1990, ca un
mijloc legal în care salariaţii au dreptul să recurgă ori de câte ori consideră că
interesele lor profesionale, economice şi sociale sunt încălcate. Astfel, Constituţia
României proclamă expres dreptul la grevă prin art. 43 alin.1. Alin. (2) al aceluiaşi
articol prevede obligaţia legii de a stabili condiţiile şi limitele acestui drept, precum
şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.
Aşadar, în tara noastră, dreptul la grevă nu poate fi exercitat în mod
anarhic, prin încalcarea şi nesocotirea unor interese generale, grevele nu pot fi
declanşate în mod abuziv de către organizatori, fără consultarea şi adeziunea
majorităţii salariaţilor.
Din definiţia legală a grevei pot fi identificate trăsăturile acesteia. Astfel, o
primă trăsătură a acesteia este încetarea colectivă şi voluntară a lucrului. O a doua
caracteristică priveşte faptul că greva poate fi declanşată pe durata desfăşurării
conflictelor colective, ivite între salariaţi şi angajator cu ocazia negocierii
1
Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii. Legislaţie.Doctrină,Jurisprudenţă. Ediţia a IX-a, actualizată, ed.
Universul Juridic, Bucureşti 2015, pg. 280
contractelor colective de muncă. Rezultă că în afara acestor conflicte nu este
posibilă declanşarea grevei, dacă totuşi este declarată, într-o atare situaţie are
caracter ilegal.2 O altă trăsătură constă în faptul că greva este o masură de forţă
care este declanşată la nivel de unitate, indiferent de amploarea pe care o poate lua.
Formele Grevei
Grevele pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Din punct de
vedere al participării la grevă a salariaţilor. Grevele se pot împărţi în greve totale
(la care aderă întregul personal al unităţii) şi grevele parţiale (la care participă o
parte din personal). Din punct de vedere al duratei lor, grevele pot fi nelimitate în
timp (până la soluţionarea revendicărilor), sau greve limitate (declarate pe o
anumită perioadă aşa cum este greva de avertisment pe maximum 2 ore sau greva
de solidaritate de până la o zi).
În funcţie de respectarea prevederilor legale care le reglementează,
grevele pot fi clasificate în greve legale şi greve ilegale. Grevele legale sunt cele
declarate şi desfăşurate cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr.62/2011.
Potrivit acestui act normativ, există trei categorii de greve:
▪ de avertisment;
▪ propriu-zise;
▪ de solidaritate.
Greva de avertisment
Greva de avertisment este o manifestare de nemulţumire sau
revendicativă prin care angajaţii urmăresc realizarea scopului propus, avertizând
angajatorul asupra unei iminente greve propriu-zise, cu efecte incomparabil mai
dăunătoare.3 Greva de avertisment va fi legal declanşată dacă angajatorul a fost
notificat cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de declanşarea ei.
Greva de solidaritate
Greva de solidaritate poate fi declarată în vederea susţinerii revendicărilor
formulate de angajaţii din alte unităţi aparţinând aceluiaşi grup de unităţi sau sector
de activitate. Hotărârea de a declara greva se ia numai de către organizaţiile

2
Alexandru Ţiclea, Andrei Popescu, Marioara Ţichindelean, Constantin Tufan, Ovidiu Tinca, Dreptul Muncii, Editura
Rosetti, Bucureşti, 2004, pag. 779
3
Romulus Gidro, Dreptul Muncii. Curs universitar, ed. Universul Juridic, Bucureşti 2013, pag. 355
sindicale reprezentative, cu acordul a jumătate din numărul membrilor de sindicat
şi nu poate avea o durată mai mare de o zi lucrătoare.
Greva politică
Legea 62/2011 prevede la art. 190 alin.(2) că greva nu poate urmări realizarea unor
scopuri politice, prin urmare, o grevă care urmăreşte astfel de scopuri este ilegală.
Soluţia legiuitorului este firească având în vedere raţiunea reglementării grevei:
satisfacerea intereselor profesionale, economice şi sociale ale lucrătorilor. Iar
aceste interese sunt legate de negocierea contractului colectiv de muncă şi în
raportul juridic privind greva sunt implicate numai angajaţii şi angajatorii nu şi
statul sau partidele politice.4
Greva japoneză
Greva japoneză este un tip de grevă în cazul căreia salariaţii ramân la locurile lor
de muncă, iar activitatea de gestionare a activităţii unităţii de către angajator nu
încetează, este caracteristic faptul că greviştii poartă anumite semne distinctive,
dar nu încetează lucrul.
Greva patronală (lock-out-ul)
Lock-out-ul este un mijloc de a lupta, aflat la dispoziţia patronilor şi reprezintă o
măsură dispusă de către angajator, simetric opusă grevei, constând în închiderea
totală sau parţială a unităţii, ceea ce are drept urmare, refuzul angajatorului de a
oferii condiţiile de prestare a muncii şi astfel de a plăti salariile celor care nu
participă la grevă.5
Desfăşurarea Grevei
Potrivit art. 182 si 183 din Legea 62/2011, hotărârea de declarare a grevei de
către cei îndreptăţiţi trebuie să se comunice în scris angajatorului cu cel puţin două
zile lucrătoare înainte. Articolul 191 din Lege prevede că participarea angajaţilor la
grevă este liberă, nimeni nu poate fi constrâns să se implice la grevă sau să refuze
să participle. Pe durata unei greve declanşate într-o unitate pot înceta activitatea şi
angajaţii unor subunităţi sau compartimente care nu au participat iniţial la
declanşarea conflictului colectiv de muncă. Această situaţie vizează practic o
raliere la o grevă declanşată de alţi salariaţi, ceea ce nu înseamnă o grevă de
solidaritate, dar presupune respectarea aceloraşi revendicări cu privire la care au

4
Alexandru Ţiclea, op. cit. pg. 285
5
Uluitu Aurelian Gabriel, Revista “Dreptul”, Nr. 11/2004, pg. 137
fost deja îndeplinite cerinţele legale pentru o astfel de mişcare de protest.6
Împiedicarea unui angajat sau unui grup de angajaţi, prin ameninţări sau violenţe,
să participle la grevă sau să muncească în timpul grevei constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoarea sau amendă.7
Pe durata desfăşurării grevei, organizatorii acesteia continuă negocierile cu
conducerea unităţii în vederea unei posibile soluţionări a revendicărilor. În cazul
realizării unui acord, conflictul colectiv de muncă este considerat rezolvat şi greva
înceteaza.8 În timpul grevei contractul de muncă se suspendă diferit pentru
salariaţii aflaţi în situaţii diferite: pentru cei care participă la grevă, contractul de
muncă se suspendă din iniţiativa salariatului, în virtutea art. 51 lit. e) din Codul
Muncii, iar pentru cei care nu participă la grevă, dar se află în imposibilitatea
obiectivă de a lucra, contractul se suspendă de drept, conform art. 50 lit. i) din
Codul Muncii.
Incetarea Grevei
Există mai multe modalităţi de încetare a grevei şi anume:
► prin renunţare – potrivit art. 189 din Legea nr.62/2011, dacă mai mult de
jumătate din numărul angajaţilor care au hotărat declararea grevei renunţă în scris
la aceasta. Cu toate acestea, există şi posibilitatea încetării grevei prin simplu fapt
al reluării lucrului, chiar dacă nu se formulează un act în scris9
► prin acordul părţilor – conform art. 197 alin. (2) din Legea 62/2011
► pe cale judecătorească – ori de câte ori există o cerere în acest sens din partea
angajatorului iar tribunalul apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu
nerespectarea legii.
► prin hotărârea comisiei de arbitraj – conform art. 179 din Legea 62/2011
Raspundere Juridică
Conform art. 235 din Codul Muncii, “participarea la grevă, precum şi organizarea
acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încalcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu
pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a
organizatorilor grevei”. În acelaşi sens este şi art. 196 din Legea 62/2011.

6
R. Gidro, op. cit. pg. 351
7
Art. 218 din Legea 62/2011
8
R. Gidro, op. cit. pg. 352
9
Ibidem, pg. 353
1. Raspunderea penală
O astfel de răspundere intervine în cazul în care s-a săvârşit o faptă ce este
considerată infracţiune, infracţiunile privitoare la declararea şi desfăşurarea
unei greve sunt reglementate de art. 191, 218 si 202-205 din Legea 62/2011.
2. Raspunderea diciplinară
Organizatorii unei greve ilegale precum şi participanţii la o astfel de
manifestare încalca normele legale şi contractuale privind obligaţiile
asumate în calitate de angajaţi şi sunt pasibili de răspundere disciplinară.
3. Raspunderea contravenţională
Conform Legii 62/2011, răspunderea contravenţională intervine în cazul
impiedicării conducerii unităţii să îşi desfăşoare activitatea pe durata grevei.
Răspunzătorii sunt organizatorii şi angajaţii aflaţi în grevă.
4. Raspunderea reparatorie
Greva poate produce pagube angajatorului, atât directe ( nerealizarea
producţiei sau serviciilor asumate) cât şi indirecte (imposibilitatea
îndeplinirii obligaţiilor contractuale sau fiscal către stat).
Conform art.201 alin (1) din Legea 62/2011, în cazul unei greve ilegale
organizatorii acesteia precum şi participanţii pot fi obligaţi la plata unor
despăgubiri.
Persoanele care pot fi trase la răspundere sunt: organizatorii grevei, lucrătorii
care au votat declanşarea grevei, participanţii la o grevă ilegală, precum şi
participanţii la greve spontane, neorganizate.
Răspunderea Organizatorilor este una civil-delictuală şi poate interveni şi în
cazul refuzului continuării negocierilor cu conducerea unităţii, pe parcursul
grevei.

Bibliografie

Lucrări de specialitate

1. Alexandru Athanasiu, Luminiţa Dima, Dreptul Muncii, ed. All Beck, Bucureşti 2005
2. Alexandru Ţiclea, Andrei Popescu, Marioara Ţichidelean, Constantin Tufan, Ovidiu Tinca, Dreptul Muncii,
Editura Rosetti, Bucureşti 2004
3. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii. Legislaţie. Doctrină. Jurisprudenţă. Ediţia a IX-a, actualizată,
ed. Universul Juridic, Bucureşti 2015
4. Romulus Gidro, Dreptul Muncii. Curs universitar, ed. Universul Juridic, Bucureşti 2013

Legislaţie
1. Legea nr. 62/2011
2. Codul Muncii
 3. Constituţia României
4. Legea 80/1995
5. Legea nr. 360/2002

Articol
Uluitu Aurelian Gabriel, Revista “Dreptul”, Nr. 11/2004