Sunteți pe pagina 1din 4

Medierea conflictelor de munca

Conflictele de munca privesc in general aspecte legate de continuarea/incetarea/derularea unui contract individual de munca . O alta categorie de conflicte priveste contractele colective de munca. A treia categorie priveste conflictele de la locul de munca care apar intre colegi sau departamente. Medierea va ofera posibilitatea sa rezolvati in timp scurt aceste conflicte, sa transformati o situatie nefavorabila intr-o noua oportunitate si sa gasiti solutii pe termen lung. Modificarile intervenite in contractul individual de munca prin acord se pot referi la oricare dintre urmatoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; conditiile de munca; salariul; timpul de munca si timpul de odihna. Pe langa conflictele dintre angajat si angajator, conflictele care apar intre angajatii (departamentele) unei societati comerciale/companii/institutii cauzeaza de asemenea pierderi importante. Conflictele intre colegi sunt neglijate si raman cel mai adesea nesolutionate o perioada indelungata de timp, ceea ce genereaza un climat de munca tensionat si neproductiv, sabotaje, stres, inactivitate si pierderi financiare insemnate. In afara acestor aspecte care tin de drepturile individuale ale unui angajat, mediatorul poate ajuta la realizarea acordurilor dintre sindicate si patronate cu privire la drepturile colective, la nivel de organizatie. Tipuri de conflicte care pot fi supuse medierii n afaceri n domeniul comercial se recurge frecvent la mediere, n primul rnd motivat de faptul ca toate costurile pe care le implica o astfel de procedura sunt reduse n comparatie cu cele ocazionate de calea litigioasa. De asemenea, confidentialitatea, precum si pastrarea sau consolidarea relatiilor de afaceri constituie alte argumente pentru care medierea nregistreaza un real succes n cadrul de afaceri romnesc actual.

Astfel, n acest domeniu, mentionam ca medierea poate interveni n cazul conflictelor care se nasc n legatura cu executarea, interpretarea si rezilierea contractelor comerciale, spre exemplu: modalitatea concreta de aducere la ndeplinire a obligatiilor asumate prin contract; esalonarea la plata a unei datorii comerciale; modul n care poate nceta un contract comercial n cazul n care contractul nu contine o clauza de denuntare unilaterala; stingerea anumitor obligatii asumate prin contract etc. De asemenea, n cazul disputelor intervenite n domeniul comertului electronic, medierea se poate aplica n special n cazul magazinelor de comert electronic care au nregistrat conflicte cu clientii n legatura cu comenzile derulate pentru livrarea diverselor produse. Apreciem ca n acest domeniu al comertului electronic, medierea poate interveni n special n cazul clientilor fideli, de business, care au anumite nemultumiri legate de produsele livrate n urma comenzilor online. Tipuri de conflicte care pot fi supuse medierii n cazul litigiilor de munca Conflictele de munca se mpart n doua categorii: 1. colective, spre exemplu un conflict ntre un grup de angajati si angajator; 2. individuale, de pilda un conflict ntre indivizi la locul de munca. Acest conflict se poate desfasura ntre conducere si un angajat sau ntre doi angajati. De asemenea, conflictele de munca se clasifica n conflicte de interese si conflicte de drepturi, definitiile acestora fiind regasite la art. 4 si 5 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, cu modificarile si completarile ulterioare. Sunt conflicte de drepturi urmatoarele: a) conflictele n legatura cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor individuale de munca; b) conflictele n legatura cu executarea contractelor colective de munca. Sunt, de asemenea, considerate conflicte de drepturi urmatoarele: a) conflictele n legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca; b) conflictele n legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze ale acestora;

c) conflictele n legatura cu constatarea ncetarii aplicarii contractelor colective de munca. Nu sunt considerate conflicte de drepturi, n sensul acestei legi, conflictele dintre unitatile si persoanele care presteaza diferite activitati acestora, n temeiul altor contracte dect contractul individual de munca. Orice conflict de munca ce intervine ntre salariati si unitati n legatura cu nceperea, desfasurarea si ncheierea negocierilor colective reprezinta conflict de interese. Conflictele de interese pot fi declansate n urmatoarele situatii: o unitatea refuza sa nceapa negocierea unui contract colectiv de munca, n conditiile n care nu are ncheiat un contract colectiv de munca sau contractul colectiv de munca anterior a ncetat; o unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati; o unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de munca, cu toate ca negocierile au fost definitivate; o unitatea nu si ndeplineste obligatiile prevazute de lege de a ncepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca; o n caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicarile salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ. Procedura solutionarii amiabile a conflictelor dintre angajatori si salariati este prevazuta n art. 3 al Legii nr. 168/1999, precum si n art. 76 din acelasi act normativ. De asemenea, art. 26 din Legea nr. 168/1999 precizeaza ca n cazul n care conflictul de interese nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partile pot hotar, prin consens, initierea procedurii de mediere. Apreciem ca legiuitorul a prevazut n mod clar necesitatea prezentei mediatorului att n conflictele de drepturi, ct si n cele de interese, nsa fara a se ncalca competentele organelor abilitate expres pentru solutionarea conflictelor de interese - aspect la care ne-am referit anterior. Medierea coflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri).

Medierea in etapa extraprocesuala: in situatia in care se finalizeaza prin ajungerea la o intelegere comuna, aceasta este practic o conventie care are putere de lege intre parti. intelegerea exprimata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar, iar in masura in care contine o creanta certa, lichida si exigibila acest acord autentificat constituie titlu executoriu. clauzele acordului de mediere se pot insera si intr -un act aditional la contractul incheiat intre parti si asupra caruia exista diferende. in situatia in care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnarii acordului acesta nu a fost respectat de catre una dintre parti, iar cealalta parte intelege sa se foloseasca de acord in instanta, acordul recunoscut de catre cealalta parte, in fata instantei, are aceeasi forta probanta ca si acordul autentificat de catre notar, si prin incuviintarea pronuntata de catre instanta de judecata, devine, de asemenea, titlu executoriu. In situatia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa faca si dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de catre instant de judecata

Medierea in etapa procesuala: priveste acele situatii in care litigiul a fost deja inaintat spre judecata instantelor. poate interveni oricand in cursul judecatii, conform principiului disponibilitatii partilor cu privire la cererile lor in fata instantei de judecata. daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de catre un singur judecator, urmand ca hotararea care consfinteste acordul/intelegera lor sa fie data in sedinta. daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va putea da hotararea in camera de consiliu. pentru incercarea de solutionare a litigiilor comerciale prin mediere, partile pot solicita instantelor de judecata acordarea unui termen de suspendare a judecatii pentru o perioada de 3 luni. Atat in etapa extra procesuala cat si in etapa procesuala, pe tot parcursul procedurii de mediere, termenele de prescriptie se suspenda in limitele legale. Suspendarea termenului de prescriptie incepe sa curga de la data semnarii contractului de mediere, si opereaza indiferent daca medierea s-a finalizat cu un acord sau nu.