UNIVERSITATEA TEHNIC ,,GHEORGHE ASACHI DIN IAI Centrul Regional de Instruire n Administrarea Afacerilor Publice i Private(CRIAP2)

REFERAT DREPTUL MUNCII

- RASPUNDEREA DISCIPLINARA- STUDIU COMPARAT AL PREVEDERILOR DIN CODUL MUNCII SI CELE CUPRINSE IN LEGEA NR.293/2004-PRIVIND STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PENITENCIARE-

MLIAS-SERIA OCTOMBRIE 2006 STUDENT VADANA MARIUS-OCTAVIAN

REFERAT DREPTUL MUNCII

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze din perspectiva comparativa raspunderea disciplinara ,de drept comun, reglementata de capitolul II din Codul Muncii si cea din Legea nr.293 din 28 iunie 2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor. Personalul din sistemul administratiei penitenciare este constituit din functionari publici civili cu statut special si din personal incadrat pe baza contractului individual de munca. Legea 293 din 28 iunie 2004, cu modificarile ulterioare, reglementeaza statutul functionarilor publici din ANP, statut care se completeaza numai in masura in care nu contravine prevederilor sale, cu legislatia muncii. Natura si specificul atributiilor de serviciu care implica indatoriri si riscuri deosebite a impus un statut special pentru functionarii ANP, cu prevederea expresa a abaterilor disciplinare , cu sanctiuni disciplinare mai mai aspre decat cele din dreptul comun si cu reglementarea mai riguroasa a procedurii disciplinare, dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza. Raspunderea disciplinara in general, ca forma a raspunderii juridice, consta in sanctionarea faptelor de incalcare cu vinovatie de catre salariat, indiferent de functia sau de postul pe care il ocupa, a obligatiilor asumate prin contractul individual de munca, inclusiv a normelor de comportare,denumita abatere disciplinara. Functiile rapunderii disciplinare au fost definite ca fiind: 1. - sanctionatorie 2. -preventiva 3. -educativa.

Caracterele raspunderii disciplinare sunt: contractuala - intemeiata pe existenta unui contract individual de munca, tipul acestuia neconferind particularitati raspunderii disciplinare(de mentionat ca in cazul raspunderii

reglementate de Legea 293/2004 raporturile de serviciu nu sunt de natura contractuala ci rezulta din efectul deciziei de numire in functie). intuitu personae-aceasta caracteristica a contractului de munca/deciziei de numire imprima un caracter strict personal raspunderii disciplinare. are o componenta de constrangere materiala sau de ordin moral Abaterea disciplinara este definita de art.263 alin 2 din codul muncii ca fiind o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune, savarsita cu vinovatie de salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau cel colectiv, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici. In legea 293/2004 , art 60 defineste abaterea disciplinara ca fiind incalcarea cu vinovatie, de catre functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare, indiferent de functia sau postul pe care il ocupa, a indatoririlor ce le revin, inclusiv a normelor de comportare. Se observa o formulare mai cuprinzatoare in acest ultim caz, a incalcarilor care constituie abateri disciplinare, atat in cadrul raporturilor de serviciu cat si in afara acestora. Daca ambele reglementari legale definesc abaterea disciplinara, codul muncii nu enumera limitativ incalcarile ce constituie abateri disciplinare, nici nu ar fi putut sa o faca, data fiind varietatea si numarul foarte mare de raporturi de munca pe care le carmuieste (nerespectarea sarcinilor de serviciu,comportarea in colectiv,un act discriminator fata de un alt salariat, incalcarea clauzei de confidentialitate,etc.).In schimb, Legea 293/2004, carmuind domeniul special al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, prevede la art.61 faptele care costituie abateri disciplinare, in mod limitativ si expres, extinderea sferei acestora fiind interzisa, astfel: a) comportarea necorespunzatoare la serviciu, in familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale sau prestigiului institutiei; b) neglijenta manifestata in indeplinirea atributiilor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege; c) intarzierea repetata sau nejustificata in indeplinirea sarcinilor de serviciu; d) depasirea atributiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzator fata de persoanele private de libartate sau fata de alte persoane cu care intra in contact in timpul serviciului;
3

e) absenta nemotivata sau intarzierea repetata la serviciu; f) parasirea nejustificata a locului de munca in timpul programului de lucru, de natura a perturba activitatea comparimentului de munca; g) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului ANP; h) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate ; i) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta; j) imixtiunea ilegala in activitatea altui functionar public; k)interventia pentru influentarea unei cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane; l) nerespectarea prevederilor referitoare la interdictii si incompatibilitati; m) interzicerea sau impiedicarea exercitarii libertatilor publice si a drepturilor sindicale ale functionarilor publici ANP; n) atitudinea toleranta a conducatorilor ierarhici fata de comiterea unor abateri disciplinare de catre subordonati ; o) efectuarea in timpul programului de lucru a unor activitati ce nu au legatura cu indatoririle de serviciu ; Elementele constitutive ale abaterii disciplinare , in ambele reglementari sunt:

obiectul (relatiile sociale de munca, ordinea si disciplina la locul de munca,iar in cazul raspunderii functionarilor cu statut special si inafara acesteia ,in familie si societate)

latura obiectiva (fapta- actiunea sau inactiunea care incalca obligatiile izvorate din contractul de munca ,respectiv din statutul functionarului public din sistemul administratiei penitenciare)

subiectul (persoana fizica in calitate de salariat, respectiv functionarul cu statut special) latura subiectiva (vinovatia-intentia directa si indirecta ,si culpa din usurinta sau nesocotinta) apreciata in personam

Pentru antrenarea raspunderii disciplinare nu este necesara producerea unui prejudiciu material ca rezultat direct al abaterii savarsite de angajat , ci este suficient ca abaterea sa se fi produs, ca fapta ce consta in incalcarea cu vinovatie a obligatii lor de munca sau a normelor de comportare sa constituie abatere disciplinara. In materie disciplinara, rezultatul daunator si raportul de cauzalitate dintre fapta si rezultat se prezuma. Fiind o prezumtie relativa, ramane salariatului/functionarului cu statut special sarcina de a proba contrariul. Intrucat legea 293/2004 se completeaza ,potrivit art.81 cu prevederile codului muncii, cauzele exoneratoare de raspundere se aplica corespunzator (legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si morala, cazul fortuit si forta majora ,eroarea de fapt si executare ordinului de serviciu) Sanctiunile disciplinare reglementate de art.264 pct. 1 din codul muncii sunt: a) avertismentul scris; b )suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare; c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea , pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; d) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%; e) reducerea salariului de baza si/sau , dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 13 luni cu 5-10%; f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca Regimul sanctionator specific functionarilor ANP ,reglementat de art.62, este mai aspru,dupa cum urmeaza: a) mustrarea scrisa; b) diminuarea drepturilor salariale corespunzatoare functiei ocupate cu 5-20%,pe o perioada de la 1-3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare in functie si grad pe o perioada de la 1-3 ani; d) trecerea intr-o functie imediat inferioara ,cu diminuarea corespunzatoare a drepturilor salariale ,pe o perioada de 6-12 luni; e) revocarea din functia de conducere;
5

f) eliberarea din functie; Se observa ca, daca in cazul sanctiunii prevazute la lit.c) a art.264 pct.1 retrogradarea din functie trebuie efectuata in interiorul aceleiasi profesii , insa nu trebuie sa vizeze neaparat functia imediat inferioara, ci orice functie inferioara, in cazul sanctiunii prev. la art.62 lit.d) retrogradarea functionarului ANP se poate face numai intr-o functie imediat inferioara. Procedura aplicarii sanctiunii disciplinare reglementata in ambele acte normative studiate comporta similitudini sub aspectul modalitatilor de individualizare a sanctiunii, a obligativitatii cercetarii prealabile, a dreptului la aparare a salariatului/functionarului ANP, a formei scrise a deciziei de sanctionare. Sub aspectul deosebirilor, se remarca faptul ca, functionarului ANP nu i se poate aplica nici o sanctiune - nici macar mustrarea scrisa fara efectuarea cercetarii prealabile in timp ce salariatului i se poate aplica sanctiunea avertismentului scris fara efectuarea cercetarii prealabile, obligativitatea audierii, posibilitatea apararii de un avocat in fata comisiei de disciplina, fata de doar a unui membru de sindicat in cazul salariatului. In amanunt, modul de constituire ,de organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina din ANP este reglementat de Ordinul nr. 2856/Cdin 29 octombrie 2004, modificat. De precizat ca, comisiile de disciplina doar propun, potrivit art.64 alin 3 sanctiunea disciplinara, aplicarea acesteia revenind directorului ANP ,sau conducatorului unitatii din subordinea acestuia, care adopta o decizie definitiva. In codul muncii, stabilirea sanctiunii revine angajatorului, prin conducatorul unitatii, spre deosebire de reglementarea anterioara, care permitea aplicarea unei sanctiuni de catre maistrii muncitori si sefi de compartimente. In conformitate cu art. 266 din codul muncii ,sanctiunea se stabileste in functie de : a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita ; b) gradul de vinovatie al salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare ; d) comportarea generala a salariatului ; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta ; In mod similar, art.63 din legea 293/2004, arata ca se vor tine seama la alegerea sanctiunii, de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea genera la/ in serviciu a autorului abaterii, precum si de existenta altor sanctiuni disciplinare.

In ambele cazuri, decizia de sanctionare se ia in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii,in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la savarsirea ei, in cazul codului muncii, si in termen de 60 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii ,dar in interiorul termenului de prescriptie de 6 luni, in cazul functionarilor ANP. Continutul deciziei de sanctionare sub sanctiunea nulitatii absolute ,este reglementat in codul muncii la art.268 alin.2. si in art. 33 alin 2 din ordinul 2856/2004 amintit mai sus. In ambele reglementari decizia de sanctionare se comunica celui sanctionat in termen de 5 zile de la data emiterii deciziei, si poate fi contestata la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii. Noul cod al muncii a omis a reglementa reabilitarea disciplinara, prevazuta in materia mult mai grava a dreptului penal. Acest neajuns a fost acoperit in legea speciala pe care o analizam, art 69 aratand ca sanctiunile disciplinare aplicate se radiaza de drept in termen de un an de la aplicare , daca functionarul public sanctionat nu a mai savarsit o abatere disciplinara in aceasta perioada.

STUDENT VADANA MARIUS-OCTAVIAN MLIAS- SERIA OCTOMBRIE 2006