Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs.

Monopoluri

PRACTICILE ANTICONCURENȚIALE

A. Intelegerile ilicite (Cartelul)

Efectele practicilor anticoncurenţiale

Aşa cum reiese din art. 101 alin. 1 din Tratatul privind funcţionarea CE şi art.5 din legea
21/1996, înţelegerile, acordurile, deciziile şi practicile concertate sunt considerate
incompatibile cu piaţa internă dacă au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea, sau
denaturarea concurenţei.
Exprimarea textului folosind sintagma ”care au ca obiect sau ca efect ” ne îndreptăţeşte
să tragem concluzia că nu este neapărat necesar să existe consecinţele faptelor, ci este necesar
să existe fapta.
Legiuitorul comunitar cât şi cel român a avut în vedere o piaţă concurenţială normală,
rezonabilă. Comisia arată că sunt interzise numai acele acorduri care au un apreciabil impact
asupra condiţiilor pieţei (restrângerea, împiedicare, denaturarea sau distorsionarea concurenţei).
Nu toate acordurile, înţelegerile (în special cele orizontale) au ca obiect o restricționare
a concurenței. De la caz la caz, este necesară o analiză a efectelor acordului. Pentru această
analiză, nu este suficient ca acordul să limiteze concurenţa dintre părţi. Concurenţa de pe
întreaga piaţă trebuie să fie afectată în asemenea măsură încât să existe premisele unor efecte
negative asupra pieţei din punctul de vedere al preţurilor, producţiei, inovaţiei sau diversităţii
ori calităţii bunurilor şi serviciilor.
Faptul că un acord poate provoca astfel de efecte negative depinde de contextul
economic, ţinându-se cont atât de natura acordului cât şi de puterea combinată de pe piaţă a
părţilor, care determină alături de alţi factori capacitatea înţelegerilor de a afecta concurenţa
într-o măsură semnificativă.
Autoritatea de concurenţă este cea care are competenţa de a verifica dacă respectivul
comportament al întreprinderilor ce iau parte la o astfel de înţelege, întruneşte condiţiile unui
cartel.
În acest sens Comisia Europeană a emis o notificare numită de minimis 1prin care
înţelegerile orizontale sunt acceptate, bazându-se pe jurisprudenţa Curţii care a arătat că dacă o
practică anticoncurenţială are efecte nesemnificative asupra pieţei aceste înţelegeri sunt admise.

1
Notificarea Comisiei Europene privind înţelegerile de importanţă minoră care nu cad sub incidenţa ex-
art.85(actual 101), J.O. nr. C 372/1997
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

În cele ce urmează redăm principalele modalităţilor de realizare a practicilor interzise,

sub forma cartelului aşa cum se regăsesc în lege, cu menţiunea că ele nu sunt limitative ci doar
enunţiative.
Astfel, sunt amintite în special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte
condiţii de tranzacţionare;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau
investiţiile;
c) împart pieţele sau surselor de aprovizionare;
d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii
echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor
prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au
legătură cu obiectul acestor contracte;

Cauzele care înlătură caracterul de ilicit concurenţial al practicilor concertate.

Este problema acordării unui beneficiu de exceptare; altfel spus, fapta se săvârşeşte, dar
în condiţiile în care conform legii îşi pierde caracterul de ilicit concurenţial.
Cadrul legal îl regăsim la articolul 5 alin. 2 din legea nr. 21/1996 aşa cum a fost
modificată. Conform acestuia interdicţiile prevăzute la alin.1 nu se aplică înţelegerilor sau
categoriilor de înţelegeri între întreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaţiilor
de întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci când
acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la
promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un
avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică
concertată;
 nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;
 nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte
substanţială a pieţei produselor în cauză.
Beneficiul de exceptare aşa cum a fost prezentat mai sus, corespunde normelor europene
care reglementează aceste exceptări la art. 101 alin.3 din Tratatul privind funcţionarea CE.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Prevederile alin. 1 ale art. 5 din legea noastră respectiv art 101 din tratat pot fi declarate
inaplicabile în cazul: - oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
- oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
- oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate şi care îndeplinesc
condiţiile cumulative prezentate anterior.
De asemenea, în sprijinul aplicării categoriilor de înţelegeri, decizii şi practici concertate
exceptate reglementate în Tratatul privind funcţionarea CE sau emis regulamente ale
Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene, denumite regulamente de exceptare
pe categorii, ce se aplică în mod corespunzător.

Pragul de minimis
Reglementarea pragului de minimis vizează acele acorduri de importanţă minoră care
nu pot aduce atingere în mod semnificativ comerţului dintre statele membre sau care nu pot
restrânge în mod semnificativ concurenţa, prin obiectul sau efectul lor şi deci, nu intră în sfera
de aplicare a art. 5, alin. 1 din lege, respectiv art. 101, alin. (1) din TFUE.
Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr.21/1996, aşa cum a fost modificată, prevederile art. 5,
alin. 1 nu se aplică în următoarele situaţii:
a. în cazul în care cota de piaţă cumulată deţinută de părţile la o înţelegere nu depăşeşte
10% pe niciuna dintre pieţele relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este
încheiată între întreprinderi care sunt concurenţi, existenţi sau potenţiali pe una dintre
aceste pieţe;
b. în cazul în care cota de piaţă deţinută de fiecare dintre părţile la o înţelegere nu depăşeşte
15% pe niciuna dintre pieţele relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este
încheiată între întreprinderi care nu sunt concurenţi, existenţi sau potenţiali pe nici una
dintre aceste pieţe;
c. în cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de o înţelegere între
concurenţi sau între neconcurenţi, se aplică pragul de 10%, potrivit prevederilor alin.
1 lit a.
De asemenea, atunci când pe o piaţă relevantă concurenţa este restrânsă de efectul
cumulativ al unor înţelegeri de vânzare de bunuri sau de servicii încheiate cu diferiţi furnizori
sau distribuitori, pragurile prevăzute mai sus sunt reduse la 5%, atât pentru înţelegerile încheiate
între concurenţi, cât şi pentru cele încheiate între neconcurenţi.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Totodată, se apreciază ca un astfel de acord nu afectează concurenţa în cazul în care cotele

de piaţă nu depăşesc cu mai mult de 2% pragurile de 10%, 15%, respectiv 5%, în cursul a 2 ani
calendaristici succesivi (art. 7 alin. 3 din lege).
Regulile enunţate mai sus nu se aplică acordurilor care conţin oricare dintre următoarele
restricţii grave:
A. Înţelegerilor dintre concurenți care, în mod direct sau indirect, izolat sau în
combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
- fixarea preţurilor de vânzare a produselor către terţi;
- limitarea producţiei sau a vânzărilor;
- împărţirea pieţelor sau a clienţilor.

B. În ceea priveste pe neconcurenți, regulile enunţate mai sus nu se aplică înțelegerilor

care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinație cu alți factori aflați sub controlul părților
au ca obiect:
 restrângerea capacității cumpărătorului de a-și stabili prețul de vânzare, fără a aduce
atingere posibilității furnizorului de a impune un preț de vânzare maxim sau de a recomanda un
preț de vânzare, cu condiția ca acestea din urmă să nu fie echivalente cu un preț de vânzare fix
ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părți sau a măsurilor de stimulare
practicate de aceasta;
 restrângeri teritoriale sau privind clienții cărora cumpărătorul le poate vinde bunurile ori
serviciile care fac obiectul contractului, cu excepția cazului în care este vorba de una dintre
următoarele restricții care nu sunt grave:
- restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă
rezervate furnizorului ori cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea
restricție nu limitează vânzările efectuate de clienții cumpărătorului;
- restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acționează
pe piață în calitate de comerciant cu ridicata;
- restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizați realizate de membrii unui sistem
de distribuție selectivă;
- restrângerea capacității cumpărătorului de a vinde componente destinate încorporării,
unor clienți care ar putea să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse
de furnizor;
 restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de
membrii unui sistem de distribuție selectivă care acționează pe piață în calitate de vânzători cu
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

amănuntul, fără a aduce atingere posibilității de a interzice unui membru al sistemului să își
desfășoare activitățile dintr-un sediu secundar neautorizat;
 restrângerea livrărilor încrucișate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuție
selectivă, inclusiv între distribuitori care acționează la diferite niveluri ale comerțului;
 restricția convenită între un furnizor de componente și un cumpărător care încorporează
aceste componente, care limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca
piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori sau altor prestatori de servicii care nu au fost
desemnați de cumpărător pentru repararea ori întreținerea bunurilor sale.
C. De asemenea, regulile privind pragurile de minimis prevăzute la art. 7 alin 1 nu se
aplică în ceea ce priveşte acordurile între concurenţi, atunci când concurenţii acţionează, în
sensul acordului, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie, oricare dintre
restricţiile grave enumerate mai sus.