Legea Nr. 21 1996

Legea 21/1996 - forma sintetica pentru data 2023-09-30
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 A CONCURENŢEI - REPUBLICARE *)

CAPIT OLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
Prezenta lege are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în
vederea promovării intereselor consumatorilor.
Art. 2
(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa,
săvârşite de:
a) întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi - persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate
română sau străină, denumite în continuare întreprinderi;
b) autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau
prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia
situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
(2) Prin întreprindere, în sensul prezentei legi, se înţelege orice entitate angajată într-o activitate economică constând
în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanţare, astfel cum
este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene.
(la data 16-oct-2020 Art. 2, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. 21, punctul 1. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
(3) Când întreprinderile, definite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale
convenţională prin acord, înţelegere, pact, protocol, contract şi altele asemenea, fie ea explicită, publică ori ascunsă,
dar fără personalitate juridică şi indiferent de formă - alianţă, coaliţie, grup, bloc, federaţie şi altele asemenea - pentru
actele şi faptele prevăzute la alin. (1), săvârşite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispoziţiile prezentei legi se
aplică fiecărei întreprinderi, ţinându-se seama de principiul proporţionalităţii.
(4) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor prevăzute la alin. (1), când sunt săvârşite pe teritoriul
României, precum şi celor săvârşite în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României.
Art. 3
(1) Punerea în aplicare a prezentei legi este încredinţată Consiliului Concurenţei ca autoritate naţională în domeniul
concurenţei. Consiliul Concurenţei este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile,
modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile prezentei legi.
(2) Consiliul Concurenţei aplică dispoziţiile art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, potrivit
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor
de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de
întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Art. 4
(1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi
ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi
economice prevăzute prin lege se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor
pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.
(2) În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei
legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare
de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult
un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.
(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major
între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru
combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre
pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă
împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.
(4) Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei.
(5) Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenţei preţurile de vânzare a produselor comercializate de
acestea, în vederea realizării de analize, studii de piaţă sau comparaţii de preţ incluse în platformele on-line destinate
informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează
de către Consiliul Concurenţei, cu consultarea autorităţii de reglementare din sectorul respectiv.
(la data 19-apr-2019 Art. 4, alin. (5) din capitolul I modificat de Art. 20, punctul 1. din Ordonanta urgenta 25/2019 )
(6) Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenţei preţurile de vânzare a produselor comercializate de
acestea, în vederea realizării de analize, studii de piaţă sau comparaţii de preţ incluse în platformele online destinate
informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează
de către Consiliul Concurenţei, cu consultarea autorităţii de reglementare din sectorul respectiv.
(la data 16-oct-2020 Art. 4, alin. (5) din capitolul I completat de Art. 21, punctul 2. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
CAPIT OLUL II: Practici anticoncurenţiale

Art. 5
(1) Sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au
ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a
acesteia, în special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un
dezavantaj concurenţial;
e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin
natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
pag. 1 9/30/2023 : tiberiu.gonczi@gmail.com
(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică înţelegerilor sau categoriilor de înţelegeri între întreprinderi, deciziilor
sau categoriilor de decizii ale asociaţiilor de întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate,
atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic,
asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere,
decizie ori practică concertată;
b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor în cauză.
(3) Categoriile de înţelegeri, decizii şi practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum şi
condiţiile şi criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale
Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
anumitor categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de
exceptare pe categorii, care se aplică în mod corespunzător.
(4) Înţelegerile, deciziile şi practicile concertate prevăzute la alin. (1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2)
sau se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3), sunt considerate legale, fără a fi necesară notificarea acestora de
către părţi şi emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei.
(5) Sarcina probei unei încălcări a prevederilor alin. (1) revine Consiliului Concurenţei. Întreprinderii sau asociaţiei de
întreprinderi care invocă beneficiul prevederilor alin. (2) sau (3) îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de aceste alineate.
(6) Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile alin. (1) înţelegerilor, deciziilor sau practicilor concertate, în
măsura în care acestea pot afecta comerţul între statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 101 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Art. 6
(1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe
piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare
inechitabile;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora
un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura
lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
(2) Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile alin. (1), în măsura în care folosirea în mod abuziv a poziţiei
dominante poate afecta comerţul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul
privind funcţionarea Uniunii Europene.
(3) Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă, în situaţia în
care cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 40%.
Art. 7
(1) Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplică în următoarele situaţii:
a) în cazul în care cota de piaţă cumulată deţinută de părţile la o înţelegere nu depăşeşte 10% pe niciuna dintre pieţele
relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care sunt concurenţi, existenţi
sau potenţiali, pe una dintre aceste pieţe;
b) în cazul în care cota de piaţă deţinută de fiecare dintre părţile la o înţelegere nu depăşeşte 15% pe niciuna dintre
pieţele relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care nu sunt concurenţi,
existenţi sau potenţiali, pe niciuna dintre aceste pieţe;
c) în cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de o înţelegere între concurenţi sau între neconcurenţi,
se aplică pragul de 10%, potrivit prevederilor alin. (1) lit. a).
(2) Atunci când pe o piaţă relevantă concurenţa este restrânsă de efectul cumulativ al unor înţelegeri de vânzare de
bunuri sau de servicii încheiate cu diferiţi furnizori sau distribuitori, pragurile prevăzute la alin. (1) sunt reduse la 5%,
atât pentru înţelegerile încheiate între concurenţi, cât şi pentru cele încheiate între neconcurenţi.
(3) Înţelegerile nu restrâng concurenţa în cazul în care cotele de piaţă nu depăşesc pragurile de 10%, 15%, respectiv
5%, prevăzute la alin. (1) şi (2), cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a 2 ani calendaristici succesivi.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică acordurilor care conţin oricare dintre următoarele restricţii grave:
a) în ceea ce priveşte acordurile dintre concurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), restricţiile care, în mod direct sau
indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
1. fixarea preţurilor de vânzare a produselor către terţi;
2. limitarea producţiei sau a vânzărilor;
3. împărţirea pieţelor sau a clienţilor;
b) în ceea ce priveşte acordurile dintre neconcurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), restricţiile care, în mod direct
sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor au ca obiect:
1. restrângerea capacităţii cumpărătorului de a-şi stabili preţul de vânzare, fără a aduce atingere posibilităţii furnizorului
de a impune un preţ de vânzare maxim sau de a recomanda un preţ de vânzare, cu condiţia ca acestea din urmă să nu
fie echivalente cu un preţ de vânzare fix ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părţi sau a
măsurilor de stimulare practicate de aceasta;
2. restrângeri teritoriale sau privind clienţii cărora cumpărătorul le poate vinde bunurile ori serviciile care fac obiectul
contractului, cu excepţia cazului în care este vorba de una dintre următoarele restricţii care nu sunt grave:
I. (i) restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă rezervate furnizorului ori
cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea restricţie nu limitează vânzările efectuate de clienţii
cumpărătorului;
II. (ii) restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acţionează pe piaţă în calitate de
comerciant cu ridicata;
III. (iii) restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizaţi realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă;
IV. (iv) restrângerea capacităţii cumpărătorului de a vinde componente destinate încorporării unor clienţi care ar putea
să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse de furnizor;
3. restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de membrii unui sistem de
distribuţie selectivă care acţionează pe piaţă în calitate de vânzători cu amănuntul, fără a aduce atingere posibilităţii de
a interzice unui membru al sistemului să îşi desfăşoare activităţile dintr-un sediu secundar neautorizat;
4. restrângerea livrărilor încrucişate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuţie selectivă, inclusiv între
distribuitori care acţionează la diferite niveluri ale comerţului;
5. restricţia convenită între un furnizor de componente şi un cumpărător care încorporează aceste componente, care
limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori
sau altor prestatori de servicii care nu au fost desemnaţi de cumpărător pentru repararea ori întreţinerea bunurilor
sale;
c) în ceea ce priveşte acordurile între concurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), atunci când concurenţii
acţionează, în sensul acordului, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie, oricare dintre restricţiile
grave enumerate la lit. a) şi b).
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi în cazul deciziilor asociaţiilor de întreprinderi şi practicilor concertate.
Art. 8
(1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale
entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
(2) În cazul în care autorităţile sau instituţiile administraţiei publice centrale ori locale sau entităţile către care acestea
şi-au delegat atribuţiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul
Concurenţei în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta poate introduce acţiune în contencios administrativ, la
Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la
restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii sau instituţiei în cauză să emită un act
administrativ ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
(3) Consiliul Concurenţei se poate adresa instanţei în condiţiile alin. (2), în termen de 6 luni de la data expirării perioadei
prevăzute în decizie, perioadă în care autoritatea sau instituţia administraţiei publice centrale sau locale avea obligaţia
să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial normal.
CAPIT OLUL III: Concentrarea economică
Art. 9
(1) Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:
a) fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părţi ale unor întreprinderi; sau
b) dobândirii, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau
mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice afte
mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora.
(2) Crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome
constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).
(3) În măsura în care crearea unei societăţi în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca
obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de
coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), precum şi cu cele ale art. 101
alin. (1) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operaţiunea este sau nu
compatibilă cu un mediu concurenţial normal.
(4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele criterii:
a) dacă două sau mai multe societăţi-mamă reţin, într-o măsură semnificativă, activităţile de pe aceeaşi piaţă ca şi
societatea în comun ori de pe o piaţă situată în amonte sau în aval faţă de cea a societăţii în comun ori pe o piaţă
vecină aflată în strânsă legătură cu această piaţă;
b) dacă prin coordonarea care reprezintă consecinţa directă a creării societăţii în comun întreprinderile implicate au
posibilitatea de a elimina concurenţa pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză.
(5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în
parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o
influenţă determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:
a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi din activele unei întreprinderi;
b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor
organelor de conducere ale unei întreprinderi.
(6) Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care:
a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5);
b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita
influenţa determinantă conferită de acestea.
Art. 10
Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care:
a) controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă
persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat,
lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară;
b) instituţiile de credit sau alte instituţii financiare ori societăţile de asigurări ale căror activităţi obişnuite includ
tranzacţionarea şi negocierea de valori mobiliare în contul lor sau în contul altora deţin temporar valori mobiliare ale
unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revânzării, cu condiţia ca acestea să nu îşi exercite drepturile de vot
conferite de valorile mobiliare în cauză pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză sau cu
condiţia să îşi exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregătirea cesionării integrale sau parţiale a întreprinderii în
cauză sau a activelor acesteia ori a cesionării valorilor mobiliare în cauză şi ca cesiunea să aibă loc în termen de un an
de la data achiziţiei; Consiliul Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele instituţii
sau societăţi pot dovedi că cesionarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit;
c) controlul, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b), este dobândit de o întreprindere al cărei obiect unic de activitate
este de a achiziţiona participaţii la alte întreprinderi, de a gestiona şi valorifica respectivele participaţii, fără a se implica
direct sau indirect în gestionarea întreprinderilor în cauză, aceasta fără a aduce însă atingere drepturilor pe care
întreprinderea le deţine în calitate de acţionar, cu condiţia ca drepturile de vot legate de participaţii le deţinute să fie
exercitate, în special în ceea ce priveşte numirea membrilor organelor de conducere şi supraveghere ale întreprinderilor
la care deţine participaţiile, doar pentru a menţine valoarea integrală a investiţiilor în cauză şi nu pentru a determina,
direct sau indirect, comportamentul concurenţial al acelor întreprinderi;
d) întreprinderile, inclusiv cele care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau
reorganizare a propriilor activităţi.
Art. 11
Sunt interzise concentrările economice care pot ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa
românească sau pe o parte a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.
Art. 12
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică operaţiunilor de concentrare economică, atunci când cifra de afaceri
cumulată a întreprinderilor implicate în operaţiune depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi când cel puţin două
dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât
echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii.
(2) Pragurile valorice prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Plenului Consiliului Concurenţei, care se
pune în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei, după obţinerea avizului Ministerului Economiei,
Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, şi intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 13
(1) Concentrările economice care depăşesc pragurile valorice prevăzute la art. 12 trebuie notificate Consiliului
Concurenţei înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului, după anunţarea ofertei publice sau după
preluarea pachetului de control.
(2) Notificarea poate fi efectuată şi în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează Consiliului Concurenţei
intenţia de a încheia un acord sau, în cazul ofertei publice, şi-au anunţat intenţia de a face o astfel de ofertă, cu condiţia
ca acordul sau oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 12.
(3) Potrivit prevederilor prezentei legi, termenul "concentrare economică notificată" include, de asemenea,
concentrările planificate, notificate potrivit prevederilor alin. (2).
(4) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate de
către fiecare dintre părţile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana,
întreprinderea sau întreprinderile care dobândesc controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unor
părţi ale acestora.
(5) Criteriile de evaluare a compatibilităţii concentrărilor economice cu un mediu concurenţial normal, procedura de
notificare, de acordare a derogării, termenele, documentele şi informaţiile de prezentat, comunicările şi prezentarea de
observaţii de către întreprinderile interesate se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni adoptate de Consiliul
Concurenţei.
(6) Este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică înainte de notificare şi înainte de a fi
declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei, potrivit
prevederilor art. 47.
(7) Prevederile alin. (6) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori
mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe
o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se dobândeşte controlul potrivit prevederilor art. 9 de la vânzători diferiţi,
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) concentrarea să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor alin. (1);
b) cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest
lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Consiliul
Concurenţei, potrivit prevederilor alin. (8).
(8) Consiliul Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituită la alin. (6). Cererea de acordare a
derogării trebuie să fie motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenţei va ţine cont de efectele suspendării
concentrării economice asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate în operaţiune sau asupra unor terţi
şi de ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei. Această derogare poate fi acordată sub rezerva
îndeplinirii unor condiţii şi obligaţii destinate asigurării unei concurenţe efective. O derogare poate fi acordată oricând,
atât anterior, cât şi ulterior notificării.
(9) Validitatea oricărei operaţiuni de concentrare economică, inclusiv a celor realizate cu încălcarea prevederilor alin.
(6), depinde de analiza şi decizia pe care Consiliul Concurenţei o adoptă cu privire la operaţiune, potrivit prevederilor
art. 47 alin. (2), (4), (5) şi (8).
CAPIT OLUL IV: Consiliul Concurenţei
Art. 14
(1) Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate
juridică, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenţei este în municipiul
Bucureşti.
(2) Structura organizatorică şi de personal a Consiliului Concurenţei, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale
personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.
Art. 15
(1) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din 7 membri, după cum urmează: un
preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se
realizează de către Preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul
Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări se
poate face doar cu condiţia prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
(2) [textul din Art. 15, alin. (2) din capitolul IV a fost abrogat la 20-nov-2020 de Art. 1, punctul 2. din Legea
254/2020]
(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o
înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia.
(la data 02-apr-2021 Art. 15, alin. (3) din capitolul IV modificat de Art. 29, punctul 1. din Ordonanta urgenta 23/2021 )
(3 1 ) În vederea exercitării mandatului, membrii Plenului Consiliului Concurenţei îndeplinesc atribuţii conform legii şi
regulamentelor aprobate de către Plen sau conform ordinelor de delegare aprobate de către preşedintele Consiliului
Concurenţei.
(la data 02-apr-2021 Art. 15, alin. (3) din capitolul IV completat de Art. 29, punctul 2. din Ordonanta urgenta 23/2021 )
(4) Pentru a fi numită pentru un mandat de membru al Consiliului Concurenţei sau pentru reînnoirea mandatului, o
persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic
European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
b) cunoaşte limba română;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) a absolvit studii superioare dovedite cu diplomă;
e) dă dovadă de înaltă competenţă profesională în domeniul concurenţei;
f) beneficiază de o bună reputaţie;
g) are o vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic;
h) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii,
infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr.
656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta
lege ori alte infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai
mare.
(5) Preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada
competenţei sale profesionale şi manageriale.
(6) Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale
sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi
publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din
învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi
şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.
(6 1 ) [textul din Art. 15, alin. (6^1) din capitolul IV a fost abrogat la 20-nov-2020 de Art. 1, punctul 2. din Legea
254/2020]
(7) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea
deciziilor.
(8) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte formaţiuni
politice.
(9) Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează:
a) [textul din Art. 15, alin. (9), litera A. din capitolul IV a fost abrogat la 20-nov-2020 de Art. 1, punctul 2. din Legea
254/2020]
b) prin demisie;
b1 ) la expirarea duratei mandatului;
(la data 02-apr-2021 Art. 15, alin. (9), litera B. din capitolul IV completat de Art. 29, punctul 4. din Ordonanta urgenta 23/2021 )
c) prin deces;
d) prin imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;
e) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (6) şi (8), conform prevederilor alin. (12);
f) prin revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi sau pentru condamnare, prin hotărâre judecătorească
definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(10) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin. (9) lit. f), de către autoritatea
care i-a numit. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale ei pot fi suspendaţi din funcţie de către
aceeaşi autoritate.
(11) În situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-f) se va proceda, conform prevederilor alin. (1) şi (2), la desemnarea şi
numirea unui nou membru al Plenului Consiliului Concurenţei pentru un mandat de 5 ani.
(12) Membrii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată Consiliului survenirea oricărei situaţii de
incompatibilitate sau impediment dintre cele prevăzute la alin. (6) şi (8), ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din
momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile consecutive, mandatul încetează şi se
procedează conform prevederilor alin. (10) şi (11).
(13) Activitatea desfăşurată de către membrii Plenului Consiliului Concurenţei este considerată experienţă de
specialitate necesară numirii în organele de conducere ale autorităţilor de reglementare, precum şi ale oricăror alte
autorităţi sau instituţii publice.
(13 1 ) În cazurile unor activităţi care presupun participarea în cadrul unor organisme sau instituţii publice ale Uniunii
Europene sau internaţionale, Plenul Consiliului Concurenţei poate desemna membrii Plenului să desfăşoare activităţi în
cadrul acestora, în condiţiile în care activităţile respective sunt circumscrise domeniului de activitate al Consiliului
Concurenţei şi nu afectează exercitarea atribuţiilor de membru al Consiliului Concurenţei.
(14) În vederea asigurării garanţiilor de independenţă şi stabilitate ale Consiliului Concurenţei, necesare pentru
consolidarea caracterului de autoritate autonomă naţională în domeniul concurenţei, procedura privind selecţia şi
numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se va desfăşura şi finaliza potrivit prevederilor legale în vigoare la
momentul declanşării.
(la data 16-oct-2020 Art. 15, alin. (13) din capitolul IV completat de Art. 21, punctul 3. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
Art. 16
În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru una dintre situaţiile prevăzute la art. 15
alin. (9) lit. b)-f), până la desemnarea şi numirea, în condiţiile legii, a unui nou preşedinte, pentru durata rămasă din
mandat, interimatul va fi asigurat de acel membru al Plenului, care are cea mai mare vechime în funcţia de
vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
Art. 17
(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, fiecare membru al Consiliului Concurenţei este obligat "să depună în faţa
Preşedintelui României, în prezenţa celorlalţi membri numiţi şi după citirea decretului prezidenţial de numire în funcţie,
următorul jurământ:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei prestează cel dintâi jurământul.
(3) În cazul neprestării jurământului în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a
decretului de numire, membrul numit este de drept demisionar, urmând a se relua procedura desemnării şi numirii altei
persoane pentru funcţia devenită vacantă.
(4) Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenţei înainte de prestarea jurământului sunt nule de
drept.
Art. 18
(1) Mandatele membrilor Consiliului Concurenţei încep de la data depunerii jurământului de către aceştia şi expiră la
împlinirea termenului prevăzut la art. 15 alin. (3).
(2) Dacă, până la expirarea mandatului în curs, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnat pentru mandatul următor
nu va fi prestat jurământul, cu respectarea dispoziţiilor art. 17, membrii Consiliului Concurenţei în exerciţiu îşi vor
continua activitatea sub conducerea preşedintelui anterior până la depunerea jurământului de către preşedintele
desemnat pentru mandatul următor. Activitatea preşedintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data
expirării mandatului său. În mod excepţional, activitatea acestuia poate continua după această dată, dacă se instituie
starea de urgenţă sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgenţă sau
de alertă, după caz.
(3) [textul din Art. 18, alin. (3) din capitolul IV a fost abrogat la 02-apr-2021 de Art. 29, punctul 7. din Ordonanta
urgenta 23/2021]
(la data 04-mai-2021 Art. 18, alin. (3) din capitolul IV a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 58/2021 )
(4) Procedura de desemnare a noilor membri ai Consiliului Concurenţei va fi demarată cu cel puţin 6 luni înainte de
expirarea duratei mandatelor în curs sau de îndată ce o funcţie devine vacantă în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (9)
lit. b)-f).
(5) Cu excepţia preşedintelui Consiliului Concurenţei, în situaţia în care, la expirarea duratei mandatului unui membru al
Plenului Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art. 15 alin. (9) lit. b1 ), nu este numit un succesor, membrul
Plenului al cărui mandat expiră îşi va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru
mandatul următor, dar nu mai mult de 9 luni de la data expirării mandatului sau, în mod excepţional, după această
dată, dacă se instituie stare de urgenţă sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea
stării de urgenţă sau de alertă, după caz.
Art. 19
(1) Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului
Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi
adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor.
Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea preşedintelui.
(2) Fiecare comisie este formată din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei. Preşedintele Consiliului Concurenţei
stabileşte componenţa comisiei pentru fiecare caz în parte şi îl desemnează pe unui dintre membri pentru a conduce
lucrările acesteia. La cererea unui membru al comisiei sau a preşedintelui Consiliului Concurenţei, cazul cu care comisia
a fost învestită este supus atenţiei Plenului Consiliului Concurenţei, care va decide.
(3) Pe baza hotărârii luate de plen sau de comisie, după caz, preşedintele Consiliului Concurenţei dispune, prin ordin,
efectuarea de investigaţii. Prin acelaşi ordin este desemnat raportorul de caz, în baza propunerii directorului general.
(4) În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenţei examinează în plen:
a) rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;
b) autorizarea concentrărilor economice;
c) punctele de vedere, recomandările şi avizele formulate în realizarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege;
d) proiectele de reglementări propuse spre adoptare;
e) raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (1), raportul anual privind ajutoarele de stat, precum şi orice alte rapoarte
privind concurenţa şi ajutoarele de stat;
f) incidenţa prevederilor art. 60 alin. (4).
g) autorizarea investiţiilor străine directe potrivit Regulamentului (UE) 452/2019 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune;
(la data 18-apr-2022 Art. 19, alin. (4), litera F. din capitolul IV completat de Art. 18, punctul 1. din Ordonanta urgenta 46/2022 )
(5) Plenul Consiliului Concurenţei va putea delega exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (4) lit. a), b) şi c) unei
comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei.
(6) În formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluţia votată de
preşedinte prevalează.
(7) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în plen conform prevederilor alin. (4) se semnează de către preşedinte,
în numele Consiliului Concurenţei. Acestea vor putea fi atacate în termen de 30 de zile de la publicare sau, după caz, de
la comunicare, în procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti. Sentinţa va fi pronunţată fără
drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 20
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenţei ca persoană
juridică şi-l reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi
administrative, precum şi a altor instituţii româneşti, străine şi internaţionale. El exercită prerogative disciplinare asupra
întregului personal al Consiliului Concurenţei.
(2) Ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei, prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, se semnează de către
preşedinte, iar reglementările adoptate de Consiliul Concurenţei sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin
ordin al preşedintelui.
(3) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenţei revine unuia
dintre vicepreşedinţi desemnat prin ordin de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii sale în caz de
indisponibilitate a vicepreşedinţilor Consiliului Concurenţei, delegarea poate fi făcută către un alt membru al Plenului
Consiliului Concurenţei desemnat prin ordin de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii sale.
(4) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreşedinţi, consilierii de
concurenţă, inspectorii de concurenţă sau altor persoane, mandatul trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi
durata exercitării lor.
Art. 21
(1) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei elaborează şi adoptă un regulament de procedură,
precum şi un regulament de organizare şi funcţionare şi îşi constituie aparatul propriu, la nivel central şi local.
(la data 16-oct-2020 Art. 21, alin. (1) din capitolul IV modificat de Art. 21, punctul 4. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
(la data 18-ian-2022 Art. 21, alin. (1) din capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2022 )
(2) Nomenclatorul de funcţii al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurenţă şi alte categorii de personal,
condiţiile de încadrare pe funcţii, de promovare în grad şi de stimulare, precum şi atribuţiile fiecărei funcţii se stabilesc
prin regulament adoptat de Consiliul Concurenţei, cu respectarea reglementărilor privind funcţia publică şi funcţionarii
publici şi a reglementărilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar.
(3) Funcţia publică de specialitate pentru Consiliul Concurenţei este cea de inspector de concurenţă. Prin derogare de la
prevederile art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ocuparea definitivă a funcţiei publice de specialitate se face numai prin promovare sau prin
recrutare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4) Activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului Concurenţei de către inspectorii de concurenţă cu studii superioare
constituie vechime în specialitate.
(5) Activitatea inspectorilor de concurenţă cu studii juridice care exercită atribuţii de reprezentare a intereselor
autorităţii în faţa instanţelor de judecată, prin derogare de la prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, constituie vechime în specialitate juridică şi este
asimilată vechimii în munca juridică desfăşurată de consilierul juridic, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003
privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare.
Art. 22
Funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru, iar funcţiile de vicepreşedinte şi consilier
de concurenţă sunt asimilate celei de secretar da stat.
Art. 23
(1) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretar general şi un secretar general adjunct, numiţi şi
eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Consiliului Concurenţei, pe baza rezultatelor obţinute la
concursul naţional de intrare în categoria înalţilor funcţionari publici, organizat în condiţiile legii. Secretarul general şi
secretarul general adjunct sunt înalţi funcţionari publici cărora li se aplică statutul înalţilor funcţionari publici, conform
Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte reglementări specifice. Atribuţiile
acestora sunt stabilite prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de Consiliul Concurenţei.
(2) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un director general Acesta este funcţionar public de conducere,
iar atribuţiile sale se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de Consiliul
Concurenţei.
(3) În cadrul Consiliului Concurenţei funcţionează Colegiul Consultativ, ca organism nepermanent, format din 11 până
la 17 reprezentanţi ai mediului universitar de concurenţă, ai mediului de afaceri şi ai asociaţiilor de protecţie a
consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic, juridic ori al concurenţei.
(4) Cheltuielile privind organizarea şedinţelor Colegiului Consultativ se suportă din bugetul Consiliului Concurenţei, cu
respectarea prevederilor legale.
(5) Membrii Colegiului Consultativ au dreptul la decontarea, din bugetul Consiliului Concurenţei, a cheltuielilor de
deplasare şi cazare, în situaţia în care şedinţele se desfăşoară în altă localitate decât cea de domiciliu a acestora, cu
respectarea prevederilor legale.
(6) Membrii Colegiului Consultativ trebuie să respecte dispoziţiile legale cu privire la conflictul de interese legat de
activităţile la care participă în cadrul acestuia. La lucrările Colegiului Consultativ participă de drept foştii preşedinţi ai
Consiliului Concurenţei.
(7) Colegiul Consultativ emite opinii neobligatorii cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurenţă. În cadrul
Colegiului Consultativ pot funcţiona grupuri de lucru pe teme specifice.
(8) Modul de numire a membrilor, rolul, funcţionarea şi organizarea Colegiului Consultativ sunt prevăzute în
regulamentul de funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului*).
___
* ) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 390/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai
2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 24
(1) Consiliul Concurenţei îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.
Finanţarea Consiliului Concurenţei se asigură de la bugetul de stat, precum şi din venituri proprii din sursele prevăzute la
art. 31.
(2) Pentru funcţionarea Consiliului Concurenţei şi a aparatului său teritorial, Guvernul şi, după caz, organele
administraţiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenţei în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile şi
dotările din domeniul public de interes naţional sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii
(3) Sumele reprezentând tarife şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de
stat, în condiţiile legii.
(4) Deciziile Consiliului Concurenţei prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare constituie titluri
executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
(5) Consiliul Concurenţei va suporta, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie, sumele necesare
asigurării asistenţei juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concurenţă şi celelalte categorii de personal, în
legătură cu faptele săvârşite de aceştia în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, atunci când au calitatea de
învinuit ori inculpat.
(6) Sumele acordate de Consiliul Concurenţei membrilor Plenului, inspectorilor de concurenţă sau altor angajaţi pentru
asigurarea asistenţei juridice vor fi restituite de către aceştia, în cazul în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă
s-a stabilit vinovăţia acestora ori că fapta a fost săvârşită în afara exercitării atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege.
(7) Procedura şi condiţiile în care sumele necesare asigurării asistenţei juridice sunt suportate de Consiliul Concurenţei
vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(8) Consiliul Concurenţei asigură fondurile necesare funcţionării Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe,
denumită în continuare CEISD, prevăzută la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind
măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie
2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi
completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.
(9) Pentru activitatea depusă, membrii grupului de experţi prevăzut la art. 7 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 46/2022 beneficiază de indemnizaţie de şedinţă stabilită în cuantum de până la 15% din indemnizaţia
lunară corespunzătoare funcţiei de ministru, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar membrii CEISD beneficiază de indemnizaţie de
şedinţă în cuantum de până la 30% din indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de ministru, prevăzută de Legea-
cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Finanţarea activităţii CEISD se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Consiliului Concurenţei, în
limitele fondurilor alocate cu această destinaţie prin legile anuale ale bugetului de stat, pentru:
a) pregătirea profesională a membrilor CEISD, membrilor grupului de experţi ai CEISD şi persoanelor care desfăşoară
activităţi specifice Secretariatului CEISD;
b) realizarea de analize, studii, consultanţă şi expertiză;
c) indemnizaţiile de şedinţă acordate membrilor Comisiei CEISD;
d) indemnizaţiile de şedinţă acordate membrilor grupului de experţi prevăzut la art. 7 alin. (8) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 46/2022;
e) participarea membrilor CEISD, a persoanelor care desfăşoară activitate specifică Secretariatului CEISD şi a
membrilor grupului de experţi prevăzut la art. 7 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 la
congrese naţionale şi internaţionale în domeniul de reglementare al Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în
Uniune, la activităţi de cooperare cu statele membre, cu statele cu care există încheiate parteneriate strategice, cu
Comisia Europeană sau cu alte organisme sau instituţii publice internaţionale, la proiecte şi programe de asistenţă
tehnică, precum şi la proiecte de înfrăţire instituţională;
f) organizarea de către Consiliul Concurenţei de congrese, conferinţe şi alte acţiuni profesionale derulate cu scopul
sprijinirii activităţii desfăşurate de către CEISD.
(11) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (9) şi (10) se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei
aprobat prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(la data 10-iun-2023 Art. 24, alin. (7) din capitolul IV completat de Art. 1, punctul 11. din Legea 164/2023 )
Art. 25
(1) Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:
a) efectuează investigaţiile privind aplicarea prevederilor art. 5, 6, 8, 13 şi art. 47 alin. (3) din prezenta lege, precum şi
a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
b) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din prezenta lege, precum şi
a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, constatate în urma investigaţiilor
efectuate de către inspectorii de concurenţă;
c) acceptă angajamente şi impune măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;
d) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
e) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile
concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit
prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;
f) asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse şi a efectelor concentrărilor
economice autorizate condiţionat prin decizii;
g) efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite
sectoare, atunci când rigiditatea preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării
concurenţei pe piaţă. Consiliul Concurenţei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaţiei privind anumite
sectoare ale economiei sau anumite acorduri în diferite sectoare şi invită părţile interesate să formuleze observaţii;
h) sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevăzute la art. 4
alin. (2) şi (3), şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate;
i) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente, potrivit prezentei legi;
j) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al prezentei
legi şi poate recomanda autorităţilor competente modificarea actelor normative care au sau pot avea impact
anticoncurenţial;
(la data 16-oct-2020 Art. 25, alin. (1), litera J. din capitolul IV modificat de Art. 21, punctul 5. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
k) sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea prezentei
legi;
l) emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice,
care pot avea impact anticoncurenţial, şi poate recomanda modificarea acestora;
m) face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze
dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;
n) propune Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri disciplinare împotriva personalului din
subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului Concurenţei;
o) realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului şi
organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate;
p) reprezintă România şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile
internaţionale de profil; ca autoritate naţională de concurenţă, Consiliul Concurenţei este responsabil de relaţia cu
instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de
concurenţa;
r) stabileşte şi aprobă misiunea, strategia generală şi programele de activitate ale autorităţii de concurenţă;
s) ia orice alte decizii în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege;
ş) asigură aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în
domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, precum şi aplicarea prevederilor Legii nr.
11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare.
t) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, al concurenţei neloiale şi practicilor
comerciale incorecte, al bunei funcţionări a pieţei serviciilor digitale, al politicilor privind investiţiile străine în economia
naţională, precum şi al oricăror politici privind buna funcţionare a pieţelor în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat,
care decurg din actele normative interne sau din cele emise de instituţiile Uniunii Europene.
(la data 14-sep-2020 Art. 25, alin. (1), litera Ş. din capitolul IV completat de Art. II din Ordonanta urgenta 160/2020 )
ţ) asigură aplicarea şi respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii
de intermediere online, precum şi a oricăror reglementări subsecvente.
(la data 12-apr-2021 Art. 25, alin. (1), litera T. din capitolul IV completat de Art. 29, punctul 9. din Ordonanta urgenta 23/2021 )
u) asigură aplicarea şi respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) 452/2019 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 79 I din 21 martie 2019, precum şi a oricăror reglementări subsecvente.
(la data 18-apr-2022 Art. 25, alin. (1), litera Ţ. din capitolul IV completat de Art. 18, punctul 2. din Ordonanta urgenta 46/2022 )
(2) În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi g), Consiliul Concurenţei poate realiza examinări
preliminare, în cadrul cărora are dreptul să solicite informaţiile şi documentele necesare, potrivit prevederilor art. 34
alin. (2).
(3) În aplicarea alin. (1) lit. l), autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să solicite
avize sau puncte de vedere atunci când iniţiază proiecte de acte normative, proiecte de documente de politici publice,
care pot avea impact anticoncurenţial. Observaţiile şi propunerile formulate în avizul sau punctul de vedere al Consiliului
Concurenţei vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, respectiv a proiectului de documente de
politici publice.
(4) Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate naţională de concurenţă, are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute
de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, precum şi cele prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004
al Consiliului din 22 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. Instanţele naţionale au
toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.
(5) O investigaţie privind un anumit sector economic poate fi finalizată prin identificarea unor disfuncţionalităţi ale pieţei
care afectează procesul concurenţial. În această situaţie, Consiliul Concurenţei va lua, în cel mai scurt timp, măsurile
necesare în scopul de a crea condiţii de concurenţă efectivă prin:
a) emiterea de recomandări către mediul de afaceri, autorităţile publice sau consumatori, pentru facilitarea dezvoltării
pieţei şi a concurenţei;
b) promovarea unor reglementări specifice, dacă se constată că disfuncţionalităţile pieţei au fost generate de acte
normative în vigoare;
c) impunerea, prin decizie, a măsurilor necesare, adecvate şi proporţionale pentru remedierea disfuncţionalităţilor
pieţei.
(6) Măsurile prevăzute la alin. (5) lit. c) sunt supuse consultării publice anterior adoptării unei decizii. Întreprinderile faţă
de care se impun aceste măsuri au dreptul de acces la documentele din dosarul Consiliului Concurenţei, în conformitate
cu prevederile art. 45, şi pot prezenta în scris punctul lor de vedere. În observaţiile scrise, părţile implicate pot solicita
organizarea de audieri de către Consiliul Concurenţei. Data până la care se trimit observaţiile, respectiv data audierii,
după caz, este stabilită de Consiliul Concurenţei.
(7) Toate referirile din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, la Oficiul Concurenţei vor fi înlocuite
cu referirea la Consiliul Concurenţei. Consiliul Concurenţei va putea folosi oricare dintre instrumentele prevăzute de
prezenta lege pentru identificarea şi sancţionarea faptelor de concurenţă neloială.
Art. 26
(1) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente şi instrucţiuni, emite ordine, ia decizii şi formulează avize, face
recomandări şi elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Consiliul Concurenţei poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice şi îndrumări privind
diverse aspecte generale ale aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei, cu luarea în considerare a practicii instanţelor
naţionale şi a celor de la nivelul Uniunii Europene, precum şi a practicii Comisiei Europene.
(3) Consiliul Concurenţei emite ordine prin care pune în aplicare, suspendă sau abrogă reglementările adoptate în plen,
dispune efectuarea de investigaţii, ordonă inspecţii, ia măsuri privind gestiunea internă şi personalul din subordine,
precum şi orice alte măsuri necesare îndeplinirii strategiei şi misiunii autorităţii de concurenţă.
(4) Deciziile Consiliului Concurenţei sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată
încălcarea prevederilor prezentei legi şi se aplică sancţiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii
mediului concurenţial, se soluţionează plângerile formulate în baza dispoziţiilor prezentei legi, precum şi cererile şi
notificările privind concentrările economice.
(5) Avizele sunt formulate, recomandările şi propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele
sunt elaborate şi comunicate, după caz, publicate, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 27
(1) Proiectele de regulamente şi instrucţiuni, precum şi modificările acestora necesită avizul Consiliului Legislativ, după
care sunt adoptate în Plenul Consiliului Concurenţei şi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(2) Reglementările Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în
condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 28
Consiliul Concurenţei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii concurenţiale, la
cererea:
a) Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului României;
b) comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor;
c) autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
d) organizaţiilor profesionale şi patronale în măsura în care acestea au atribuţii legale de reglementare a domeniilor în
care activează;
e) organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor;
f) instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.
Art. 29
(1) Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenţei va consulta
ministerele de resort şi alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi organizaţiile patronale în
cauză.
(2) Organele şi organizaţiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenţei punctul lor de vedere în termen de
30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi ataşat la raportul asupra cazului analizat.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale Consiliul Concurenţei se va consulta cu organele administraţiei publice centrale sau
locale şi va solicita informaţii şi asistenţă din partea acestora.
Art. 30
(1) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care operatorii economici şi
autorităţile publice respectă regulile concurenţei, potrivit prezentei legi.
(2) Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii.
Art. 31
(1) Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de autorizare a concentrărilor economice, care se plăteşte în
cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) şi alin. (4) lit. b) şi c).
(2) Taxa de autorizare a concentrării economice se stabileşte prin instrucţiuni ale Consiliului Concurenţei între 10,000
euro şi 25.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), respectiv între
25.001 euro şi 50,000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) şi c).
Echivalentul în lei al taxei de autorizare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României
valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de autorizare a concentrării economice.
(la data 14-iul-2016 Art. 31, alin. (2) din capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2016 )
(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenţei.
(4) Consiliul Concurenţei poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice, prin
înfiinţarea pe lângă acesta a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii.
(5) Veniturile realizate de Consiliul Concurenţei potrivit alin. (4) se utilizează pentru:
a) pregătire profesională pentru personalul Consiliului Concurenţei;
b) consultanţă şi expertiză;
c) indemnizaţie de performanţă acordată personalului Consiliului Concurenţei cu rezultate deosebite, în condiţiile legii;
c1 ) indemnizaţie de şedinţă acordată membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;
(la data 19-apr-2019 Art. 31, alin. (5), litera C. din capitolul IV completat de Art. 20, punctul 2. din Ordonanta urgenta 25/2019 )
d) editarea şi tipărirea Revistei Române de Concurenţă;

d1 ) organizarea de către Consiliul Concurenţei de congrese, conferinţe şi alte acţiuni de protocol similare.
(la data 30-ian-2017 Art. 31, alin. (5), litera D. din capitolul IV completat de Art. 11 din Ordonanta urgenta 9/2017 )
e) alte activităţi din domeniul de activitate a Consiliului Concurenţei, în condiţiile legii.

(6) Personalul Consiliului Concurenţei poate beneficia de indemnizaţia de performanţă acordată din veniturile prevăzute
la alin. (4). Modul de acordare a indemnizaţiei de performanţă se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei.
(6 1 ) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei beneficiază de indemnizaţie de şedinţă în cuantum aprobat de Plenul
Consiliului Concurenţei, acordată din veniturile prevăzute la alin. (3). Indemnizaţia de şedinţă acordată într-o lună
membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nu va depăşi 50% din cuantumul indemnizaţiei lunare de care aceştia
beneficiază în calitate de membri ai plenului, indiferent de numărul de şedinţe ale plenului desfăşurate în cursul unei luni.
(6 2 ) Modul de acordare a indemnizaţiilor prevăzute la alin. (5) lit. c1 ) se stabileşte prin regulament al Consiliului
Concurenţei, în limita sumelor prevăzute la alin. (3).
(la data 25-apr-2019 Art. 31, alin. (6^2) din capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2019 )
(6 3 ) Consiliul Concurenţei poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice prin
înfiinţarea pe lângă acesta a unei activităţi finanţate integral din veniturile prevăzute la alin. (3); bugetul de venituri şi
cheltuieli al acestei activităţi se va întocmi şi utiliza cu respectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în acelaşi capitol bugetar la care este încadrat şi ordonatorul de
credite pe lângă care s-a înfiinţat.
(8) Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru această activitate se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul Consiliului
Concurenţei, conform prevederilor legale în vigoare.
(9) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se reportează în anul următor cu
aceeaşi destinaţie, conform prevederilor legale în vigoare.
(10) Execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se realizează prin Trezoreria Statului, conform
prevederilor legale în vigoare.
(11) Raportarea execuţiei de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se efectuează în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(12) În relaţiile contractuale, activitatea prevăzută la alin. (4) este reprezentată de persoanele autorizate ale instituţiei
pe lângă care s-a înfiinţat.
Art. 31 1
(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, precum şi personalul Consiliului Concurenţei care iau cunoştinţă de
informaţii clasificate, confidenţiale sau de fapte/acţiuni care constituie secrete comerciale, bancare sau alte secrete sau
informaţii sensibile protejate de lege sau reglementările interne ale Consiliului Concurenţei, în perioada în care
desfăşoară activităţi legate de aplicarea prezentei legi, au obligaţia de a nu divulga şi de a păstra confidenţialitatea cu
privire la aceste informaţii.
(2) Obligaţia păstrării confidenţialităţii informaţiilor, prevăzută la alin. (1), subzistă indiferent dacă persoana mai deţine
sau nu calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei sau aceea de angajat al Consiliului Concurenţei.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) şi (2) atrage sancţionarea administrativă, civilă sau penală, după caz, în
condiţiile legii.
(la data 18-apr-2022 Art. 31 din capitolul IV completat de Art. 18, punctul 3. din Ordonanta urgenta 46/2022 )
(4) Punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului articol va fi detaliată prin regulament adoptat prin ordin al preşedintelui
(la data 10-iun-2023 Art. 31^1, alin. (3) din capitolul IV completat de Art. 1, punctul 12. din Legea 164/2023 )
CAPIT OLUL V: Procedura de examinare preliminară, de investigare şi de luare a deciziilor

Art. 32
(1) Descoperirea şi investigarea încălcărilor prevederilor prezentei legi, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene incumbă Consiliului Concurenţei care acţionează prin inspectorii de
concurenţă.
(2) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 65 alin. (1), personalul desemnat în condiţiile alin. (1) va putea efectua numai
actele stabilite prin art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 33
(1) Consiliul Concurenţei, potrivit atribuţiilor sale, dispune efectuarea de investigaţii, dacă există suficient temei de fapt
şi de drept:
a) din oficiu;
b) la plângerea unei persoane fizice sau juridice afectate în mod real şi direct prin încălcarea prevederilor art. 5, 6, 8 şi
13 din prezenta lege, precum şi ale art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în condiţiile
prevederilor alin. (2).
(2) În vederea utilizării raţionale a resurselor pentru declanşarea şi efectuarea investigaţiilor, Consiliul Concurenţei
poate prioritiza cazurile în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul general al
consumatorilor sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.
Art. 34
(1) În vederea analizării plângerilor formulate potrivit art. 33 alin. (1) lit. b) şi a notificărilor privind concentrările
economice, precum şi în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 25 alin. (1), inspectorii de concurenţă, indicând temeiul
legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute, după caz, la art. 53 lit. a) şi b), art. 54 alin. (1) lit. a) şi alin.
(2) şi art. 59 alin. (1) lit. e), pot solicita informaţiile şi documentele care le sunt necesare:
a) întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi;
b) autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale.
(2) În realizarea procedurii de examinare preliminară, necesară în vederea exercitării din oficiu a atribuţiilor prevăzute la
art. 25 alin. (1) lit. a) şi g), inspectorii de concurenţă, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile
prevăzute la art. 53 lit. c) sau, după caz, la art. 54 alin. (1) lit. b), pot solicita întreprinderilor şi asociaţiilor de
întreprinderi, precum şi autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale orice informaţii şi documente
necesare.
(3) În realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenţei va putea utiliza, în condiţiile legii, informaţiile şi
documentele colectate de către alte autorităţi şi instituţii publice în derularea activităţilor specifice ale acestora.
(4) În scopul aplicării prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, documentele şi
informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi solicitate de Consiliul Concurenţei, la cererea Comisiei Europene şi a
autorităţilor de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene.
(5) Inspectorii de concurenţă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), sunt
ţinuţi la respectarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente,
date şi informaţii.
(6) Informaţiile colectate potrivit prevederilor alin. (1)-(4), art. 36 şi art. 38 pot fi folosite doar pentru scopul aplicării
legislaţiei în domeniul concurenţei. Consiliul Concurenţei va putea sesiza şi alte instituţii sau autorităţi publice în condiţiile
în care sunt descoperite aspecte care ţin de competenţa acestora.
(7) Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în scopul aplicării art. 101 şi 102 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenţei poate să facă schimb sau să utilizeze ca mijloc de
probă orice element de fapt sau de drept, inclusiv informaţii confidenţiale cu Comisia Europeană, precum şi cu oricare
altă autoritate de concurenţă dintr-un stat membru al Uniunii Europene împuternicită în acest sens, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
(8) Consiliul Concurenţei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, poate transmite informaţiile în conformitate cu
prevederile alin. (7), cu condiţia ca autoritatea de concurenţă care le primeşte:
a) să le folosească numai pentru aplicarea prevederilor de concurenţă şi în scopul pentru care au fost colectate de
către Consiliul Concurenţei;
b) să protejeze caracterul confidenţial al acestor informaţii şi să transmită aceste informaţii terţilor numai cu acordul
prealabil al Consiliului Concurenţei.
Art. 35
(1) Sunt avertizori de concurenţă persoanele fizice care furnizează Consiliului Concurenţei, din propria iniţiativă,
informaţii privind posibile încălcări ale prezentei legi.
(2) Consiliul Concurenţei protejează identitatea avertizorului de concurenţă.
(3) Furnizarea de informaţii conform prevederilor prezentului articol nu este considerată o încălcare a obligaţiei de
confidenţialitate prevăzute în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv în contractul de muncă.
Art. 36
În scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, Consiliul Concurenţei poate să ia declaraţii de la orice persoană fizică sau de la
reprezentantul legal al persoanei juridice, care consimte să dea astfel de declaraţii.
Art. 37
(1) În scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, inspectorii de concurenţă, cu excepţia debutanţilor, pot să intervieveze orice
persoană fizică sau juridică, care a consimţit la acest lucru.
(2) În vederea realizării interviurilor prevăzute la alin. (1), Consiliul Concurenţei transmite o solicitare scrisă persoanei
sau persoanelor ce urmează a fi intervievate, indicând temeiul legal, scopul, data şi locul derulării interviului, precum şi
sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(3) Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică, va fi înregistrat pe suport audiovideo şi
consemnat într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii.
Art. 38
(1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentei legi, inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de
inspecţie, cu excepţia inspectorilor debutanţi, şi au următoarele puteri de inspecţie:
a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care întreprinderile ori asociaţiile de întreprinderi le deţin
legal şi/sau îşi desfăşoară activitatea;
b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de
activitatea întreprinderii sau asociaţiilor de întreprinderi, indiferent de locul în care sunt depozitate şi de suportul fizic sau
electronic pe care sunt păstrate;
c) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi explicaţii cu
privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să consemneze sau să înregistreze
răspunsurile acestora;
d) să ridice sau să obţină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi
comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi;
e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi şi orice documente,
registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de
întreprinderi, pe durata şi în măsura necesară inspecţiei.
(1 1 )
(la data 23-iul-2020 Art. 38, alin. (1^1) din capitolul V a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 38, alin. (1^1) din capitolul V a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
(1 2 )
(la data 23-iul-2020 Art. 38, alin. (1^2) din capitolul V a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 38, alin. (1^2) din capitolul V a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
(2) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie vor proceda la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii
că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, iar
rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.
(3) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie pot face inspecţii inopinate şi pot solicita orice fel de informaţii sau
justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la faţa locului, cât şi la convocare la sediul Consiliului Concurenţei.
(3 1 ) În cursul inspecţiei inopinate, informaţiile stocate sau arhivate în mediul electronic pot fi copiate integral şi ridicate
pe suport electronic, cu aplicarea de sigilii, urmând ca prelevarea informaţiilor necesare investigaţiei să se realizeze în
prezenţa reprezentantului întreprinderii/asociaţiei de întreprinderi, la sediul Consiliului Concurenţei.
(3 2 ) Măsurile prevăzute la alin. (11 ) se realizează în baza ordinului emis de preşedintele Consiliului Concurenţei şi a
autorizării judiciare, prevederile art. 40 fiind aplicabile în mod corespunzător.
(la data 16-oct-2020 Art. 38, alin. (3) din capitolul V completat de Art. 21, punctul 6. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
(4) Inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei. O
copie certificată a acestui ordin şi a autorizării judiciare se comunică întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi supuse
inspecţiei dispuse cu respectarea dispoziţiilor alin. (2). În cazul în care comunicarea nu se poate face fizic
reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al întreprinderii respective, aceasta se poate efectua şi prin
telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului şi autorizării judiciare,
precum şi confirmarea expedierii acestuia. În această situaţie, comunicarea ordinului de inspecţie şi a documentelor
aferente acestuia se socoteşte îndeplinită la data şi ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în
care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalităţile prevăzute mai sus, inspectorii de concurenţă vor
proceda la afişarea ordinului de inspecţie, a autorizării judiciare şi a ordinului de declanşare a investigaţiei la
amplasamentul destinat inspecţiei, întocmind în acest sens un proces-verbal de afişare, în care vor fi indicate data şi
ora afişării.
(5) Consiliul Concurenţei desfăşoară inspecţii la solicitarea Comisiei Europene sau a unei alte autorităţi de concurenţă a
unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 şi ale art. 12 din
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004, în baza ordinului de inspecţie emis de preşedintele Consiliului Concurenţei.
Consiliul Concurenţei poate permite persoanelor autorizate de autorităţile de concurenţă din statele membre să asiste,
să coopereze sau să participe alături de inspectorii Consiliului Concurenţei desemnaţi prin ordin conform alin. (4) la
inspecţiile desfăşurate de Consiliul Concurenţei potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.
1/2003.
(6) Ordinul de inspecţie va indica obiectul şi scopul inspecţiei, stabileşte data la care începe şi arată sancţiunile
prevăzute la art. 53 şi 59, precum şi dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios
administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la
comunicare. Instanţele vor soluţiona cauza de urgenţă şi cu precădere.
(7) La solicitarea Consiliului Concurenţei, în ipoteza în care poate exista o opoziţie la desfăşurarea inspecţiei, organele
de poliţie sunt obligate să însoţească şi să asigure sprijinul necesar echipelor de inspecţie, în exercitarea puterilor de
inspecţie.
(8) Comunicările dintre întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi investigate şi avocatul acesteia, realizate în cadrul
şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi, respectiv după
deschiderea procedurii administrative în baza prezentei legi ori anterior deschiderii procedurii administrative, cu condiţia
ca aceste comunicări să aibă legătură cu obiectul procedurii, nu pot fi prelevate ori folosite ca probă în cursul
procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei.
(9) Atunci când întreprinderile nu dovedesc caracterul protejat al unei comunicări, pentru ca aceasta să cadă sub
incidenţa alin. (8), inspectorii de concurenţă care desfăşoară inspecţia vor sigila şi vor ridica comunicarea în cauză, în
dublu exemplar.
(10) Preşedintele Consiliului Concurenţei va decide, de urgenţă, pe baza probelor şi argumentelor prezentate. În
condiţiile în care preşedintele Consiliului Concurenţei decide să respingă caracterul protejat al comunicării, desigilarea
documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care decizia poate fi contestată, potrivit prevederilor
alin. (11) sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanţei devine definitivă.
(11) Decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacată în
contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea
nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului, care se declară
în termen de 5 zile de la comunicare. Instanţele vor soluţiona cauza de urgenţă şi cu precădere.
(12) Exercitarea puterilor de inspecţie se face în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului Concurenţei.
(la data 16-oct-2020 Art. 38, alin. (12) din capitolul V modificat de Art. 21, punctul 7. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
Art. 39
În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 40, inspectorul de concurenţă poate efectua inspecţii, în
spaţiile prevăzute la art. 38, precum şi în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport
aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai operatorilor economici sau asociaţiilor de
operatori economici supuşi investigaţiei.
Art. 40
(1) Inspectorii de concurenţă pot proceda la inspecţii, potrivit prevederilor art. 39, doar în baza unui ordin emis de
către preşedintele Consiliului Concurenţei şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de
Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecţie şi a autorizaţiei
judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei înainte de începerea acesteia.
(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă asupra cererii
de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează şi se comunică
Consiliului Concurenţei în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.
(3) În cazul în care inspecţia trebuie desfăşurată simultan în mai multe spaţii dintre cele prevăzute la art. 39, Consiliul
Concurenţei va introduce o singură cerere, instanţa pronunţându-se printr-o încheiere în care se vor indica spaţiile în
care urmează să se desfăşoare inspecţia.
(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat
este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia se desfăşoară între orele 8,00 şi 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa
persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său. Inspecţia poate continua şi după ora 18,00 numai
cu acordul persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său.
(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu
modificările şi completările ulterioare.
(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de
72 de ore. Pentru Consiliul Concurenţei, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării
acesteia, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce priveşte persoana supusă inspecţiei, termenul în care poate fi atacată
încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (1). Contestaţia nu este suspensivă de
executare.
(8) Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau judecătorul delegat de acesta are competenţa să emită autorizaţia
judiciară prevăzută la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.
Art. 41
(1) La primirea unei plângeri privind o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta
prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.
(2) Dacă plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, inclusiv prin raportare
la prevederile art. 33 alin. (2), Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând autorului decizia, în scris, cu precizarea
motivelor, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care acestuia i se confirmă faptul că plângerea este
completă şi îndeplineşte toate condiţiile, stabilite potrivit prevederilor alin. (4). Respingerea unei plângeri se face prin
decizie a Consiliului Concurenţei după ce i s-a acordat autorului plângerii posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere
faţă de motivele pentru care autoritatea de concurenţă intenţionează să respingă plângerea.
(3) Decizia de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la
comunicare.
(4) Consiliul Concurenţei va stabili, prin regulament, condiţiile pe care o solicitare ce i-a fost adresată trebuie să le
îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum şi procedura aplicabilă soluţionării acesteia.
(5) În cazul în care plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul Concurenţei va răspunde, în scris,
în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
Art. 42
(1) De câte ori Consiliul Concurenţei dispune declanşarea unei investigaţii, în ordinul de declanşare a investigaţiei este
desemnat raportorul de caz, la propunerea directorului general. Raportorul este responsabil pentru întocmirea
raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în Plenul
Consiliului Concurenţei, dacă este cazul.
(2) Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând Consiliului Concurenţei
dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.
Art. 43
(1) În situaţia în care, în urma declanşării unei investigaţii din oficiu, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea
unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul
Concurenţei, acesta, prin ordin al preşedintelui, va închide investigaţia şi va informa de îndată părţile implicate.
(2) În situaţia în care investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei plângeri şi se constată că aceasta nu a condus la
descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către
Consiliul Concurenţei, închiderea investigaţiei se va face prin decizie a Consiliului Concurenţei.
Art. 44
(1) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1), în orice procedură de investigaţie, Consiliul Concurenţei acordă
întreprinderilor participante la înţelegere, decizia luată de asociaţii de întreprinderi, practica concertată, abuzul de poziţie
dominantă sau la concentrarea economică, ce formează obiectai investigaţiei, ocazia de a-şi exprima în scris
observaţiile cu privire la conţinutul raportului de investigaţie. În observaţiile scrise, părţile implicate pot solicita
organizarea de audieri de către Consiliul Concurenţei. Atunci când apreciază că este util pentru stabilirea adevărului în
cauza investigată, Consiliul Concurenţei poate organiza audieri şi în lipsa unei solicitări a părţilor implicate. Data până la
care trebuie trimise observaţiile, respectiv data audierii, după caz, este fixată de Consiliul Concurenţei.
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului plângerii, la
solicitarea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante
pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.
(3) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei depoziţii sau declaraţii nu constituie
impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.
Art. 45
(1) O copie a raportului va fi transmisă spre luare la cunoştinţă părţilor implicate care sunt supuse investigaţiei,
acordându-le acestora un termen de minimum 30 de zile în care să îşi formuleze observaţiile. Persoanelor a căror
audiere a fost admisă potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere şi dacă
Consiliul Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei.
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei va permite părţilor în cauză consultarea dosarului şi obţinerea, în format
electronic, de copii şi/sau extrase ale actelor procedurii de investigaţie.
(3) Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaţii confidenţiale şi nici asupra
documentelor interne ale Consiliului Concurenţei, ale Comisiei Europene sau ale autorităţilor de concurenţă ale statelor
membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenţei dintre Consiliul
Concurenţei şi Comisia Europeană sau autorităţile de concurenţă ale statelor membre sau dintre acestea din urmă
atunci când corespondenţa este inclusă în dosarul Consiliului Concurenţei.
(4) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de
copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia
prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.
(5) Nicio dispoziţie din prezenta lege nu interzice dreptul Consiliului Concurenţei de a dezvălui şi utiliza informaţiile
necesare pentru a dovedi o încălcare a art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a art. 101 şi 102 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene.
(6) În cazul unei proceduri de investigaţie având ca obiect o concentrare economică, dispoziţiile prezentului articol
referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor participante la
concentrare, în măsura în care aceştia justifică în cauză un interes legitim.
(7) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei pot fi solicitate, de regulă, o
singură dată, după comunicarea raportului de investigaţie conform prevederilor alin. (1). În lipsa unor elemente noi, nu
pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date şi informaţii confidenţiale.
Art. 46
(1) Consiliul Concurenţei, în cazul investigaţiilor declanşate potrivit prevederilor art. 33, poate decide, după caz:
a) să ordone încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate;
b) să dispună măsuri interimare;
c) să accepte angajamente;
d) să aplice întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi amenzi în condiţiile prevăzute la cap. VI;
e) să formuleze recomandări, să impună părţilor condiţii sau alte obligaţii. În cazul în care Consiliul Concurenţei decide
potrivit prevederilor lit. a), poate impune orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sunt
proporţionale cu încălcarea comisă şi necesare pentru încetarea efectivă a încălcării. Măsurile corective structurale vor fi
impuse atunci când nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă sau atunci când o măsură
corectivă comportamentală la fel de eficientă ar fi mai oneroasă pentru întreprinderea în cauză decât o măsură
corectivă structurală.
(2) Consiliul Concurenţei poate decide, de asemenea, că nu există motive pentru a interveni, atunci când, pe baza
informaţiilor de care dispune, condiţiile pentru ca o înţelegere, decizie sau practică concertată să fie interzisă nu sunt
îndeplinite.
(3) Consiliul Concurenţei, în îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. e), poate decide să retragă beneficiul
exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile
unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, atunci când într-o anumită cauză respectivele
înţelegeri, decizii sau practici concertate produc efecte incompatibile cu art. 101 alin. (3) din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene pe teritoriul României sau pe o parte a acestuia care prezintă toate caracteristicile unei
pieţe geografice distincte.
Art. 47
(1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul
Concurenţei va răspunde în scris, printr-o adresă, în cazul în care va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare
economică nu cade sub incidenţa prezentei legi.
Concurenţei va emite o decizie de neobiecţiune atunci când constată că, deşi operaţiunea de concentrare economică
notificată cade sub incidenţa prezentei legi:
a) nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal; sau
b) îndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal au fost înlăturate prin angajamentele
propuse de părţile implicate şi acceptate de Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă poate stabili prin decizie
condiţii şi obligaţii de natură să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat
în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu un mediu concurenţial normal.
Concurenţei va decide deschiderea unei investigaţii, atunci când constată că operaţiunea de concentrare economică
notificată cade sub incidenţa prezentei legi, prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial
normal şi acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor alin. (2) lit. b).
(4) În termen de maximum 5 luni de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică pentru
care Consiliul Concurenţei a decis deschiderea unei investigaţii din cauza îndoielilor serioase privind compatibilitatea sa
cu un mediu concurenţial normal, Consiliul Concurenţei:
a) va emite o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial
normal, întrucât ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte
substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art.
11;
b) va emite o decizie de autorizare, dacă operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în
calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării
sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art. 11;
c) va emite o decizie de autorizare condiţionată, prin care stabileşte obligaţiile şi/sau condiţiile destinate să asigure
respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii
concentrării cu un mediu concurenţial normal.
(5) În cazul în care Consiliul Concurenţei nu ia o decizie în termenele prevăzute la alin. (2)-(4), operaţiunea de
concentrare economică notificată poate avea loc.
(6) În situaţia în care notificarea unei operaţiuni de concentrare economică necesită completări, termenele prevăzute
la alin. (1)-(4) încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate în
vederea completării notificării.
(7) Consiliul Concurenţei va stabili, prin regulament, categoriile de concentrări economice care pot beneficia de
procedura simplificată de analiză.
(8) În cazul investigaţiilor şi deciziilor adoptate potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) şi b), cu privire la o posibilă
încălcare a art. 13, atunci când operaţiunea de concentrare economică investigată nu este notificată, Consiliul
Concurenţei va analiza şi va decide, în acest context, şi cu privire la compatibilitatea operaţiunii cu un mediu
concurenţial normal.
(9) În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri
pentru siguranţa naţională, Guvernul, potrivit avizului Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe, va emite o
hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu.
(la data 18-apr-2022 Art. 47, alin. (9) din capitolul V modificat de Art. 18, punctul 4. din Ordonanta urgenta 46/2022 )
(10) Consiliul Concurenţei va informa CEISD în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate
acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale, potrivit Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 46/2022.
(la data 10-iun-2023 Art. 47, alin. (10) din capitolul V modificat de Art. 1, punctul 13. din Legea 164/2023 )
(11) În situaţia în care Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe comunică Consiliului Concurenţei că o
operaţiune de concentrare economică notificată este susceptibilă să prezinte riscuri pentru siguranţa naţională,
termenele prevăzute la alin. (1)-(4) se suspendă de la data acestei comunicări.
(12) Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniul siguranţei naţionale pot solicita Consiliului Concurenţei
orice informaţii şi documente necesare pentru aplicarea prevederilor alin. (9). Dispoziţiile art. 34 alin. (1), art. 53,
respectiv ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.
(13) În cazul în care se va emite o hotărâre de interzicere a operaţiunii examinate potrivit prevederilor alin. (9),
procedura în faţa Consiliul Concurenţei încetează.
(la data 18-apr-2022 Art. 47, alin. (12) din capitolul V completat de Art. 18, punctul 5. din Ordonanta urgenta 46/2022 )
Art. 48
(1) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi că acea
concentrare a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial normal, acesta, prin decizie, poate:
a) să solicite întreprinderilor implicate să dizolve entitatea rezultată din concentrare, în special prin dizolvarea fuziunii
sau prin cesionarea tuturor acţiunilor sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior
punerii în aplicare a concentrării. În cazurile în care, prin dizolvarea entităţii rezultate prin concentrare, nu este posibilă
restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Consiliul Concurenţei poate adopta orice altă
măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară;
b) să dispună orice altă măsură adecvată pentru a se asigura că întreprinderile implicate dizolvă concentrarea sau iau
măsurile de restabilire a situaţiei prevăzute în decizia sa.
(2) Consiliul Concurenţei poate acţiona potrivit alin. (1) lit. a) şi b) şi atunci când constată că o concentrare economică
a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art. 47 alin. (4)
lit. c).
Art. 49
(1) Pe durata procedurii de investigaţie referitoare la posibila săvârşire a unei practici anticoncurenţiale, întreprinderile
faţă de care a fost declanşată investigaţia pot formula propuneri de angajamente, în scopul înlăturării situaţiei care a
condus la declanşarea investigaţiei.
(2) Atunci când Consiliul Concurenţei intenţionează să accepte angajamentele propuse de părţi, va publica un rezumat
al cazului şi conţinutul esenţial al angajamentelor propuse, asupra cărora terţii interesaţi îşi pot prezenta observaţiile în
termenul stabilit de autoritatea de concurenţă.
(3) Prin decizie, Consiliul Concurenţei conferă forţă obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi, în măsura în
care acestea sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situaţiei care a
determinat declanşarea investigaţiei. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi adoptată pe o durată determinată şi poate
concluziona, fără audierea părţilor implicate, că nu mai există motive pentru acţiunea autorităţii de concurenţă.
(4) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că angajamentele nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3),
acesta va informa, în scris, întreprinderile cu privire la motivele pentru care angajamentele nu au fost acceptate şi va
continua procedura de investigaţie.
(5) În cazul închiderii investigaţiei potrivit prevederilor alin. (3), Consiliul Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să
redeschidă procedura de investigaţie, atunci când:
a) intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b) întreprinderile acţionează contrar angajamentelor asumate;
c) decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(6) Întreprinderile pot formula propuneri de angajamente şi în cazul operaţiunilor de concentrare economică în scopul
compatibilizării acestora cu un mediu concurenţial normal, potrivit prevederilor art. 47. Prevederile alin. (2) şi se aplică
în mod corespunzător.
(7) Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile, criteriile, termenele şi procedura pentru acceptarea şi
evaluarea angajamentelor propuse de părţi.
Art. 50
(1) Consiliul Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei
decizii potrivit prevederilor art. 46, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus
concurenţei, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte de natură anticoncurenţială prohibite
expres de lege şi care trebuie eliminate fără întârziere.
(2) Înainte de luarea unei măsuri interimare, părţile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere. La cererea
expresă a părţilor implicate, Consiliul Concurenţei va proceda la ascultarea argumentelor acestora în Plen.
(3) O decizie adoptată potrivit prevederilor alin. (1) se aplică pe o durată determinată, ce poate fi reînnoită de Consiliul
Concurenţei în măsura în care este necesar şi adecvat.
(4) Consiliul Concurenţei poate impune măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de
concurenţă efectivă şi în cazul în care:
a) concentrarea economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6) şi (8) şi nu a fost încă
adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării cu un mediu concurenţial normal;
b) concentrarea economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii sau obligaţii impuse printr-o decizie
adoptată potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c);
c) concentrarea economică a fost deja pusă în aplicare şi a fost emisă o decizie prin care operaţiunea de concentrare
economică a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial normal, potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. a).
(5) Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile, termenele şi procedura pentru adoptarea de măsuri
interimare.
Art. 51
(1) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor art. 8, 13, 25 alin. (5) lit. c), art. 46 şi 47 vor fi
motivate şi comunicate părţilor în termen de maximum 120 de zile de la deliberare. Deciziile Consiliului Concurenţei pot
fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. În cazul amenzilor, suspendarea se va
dispune doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la creanţele bugetare.
(3) Ordinul privind declanşarea unei investigaţii, prevăzută de lege, se poate ataca numai odată cu decizia prin care se
finalizează investigaţia.
CAPIT OLUL VI: Sancţiuni
Art. 52
(1) Sunt nule de drept orice înţelegeri sau decizii interzise prin art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi prin art. 101 şi
102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv orice angajamente, convenţii ori clauze contractuale
raportându-se la o practică anticoncurenţială, precum şi orice acte care încalcă prevederile art. 8.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile art. 53-59, întreprinderile care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au
posibilitatea achitării amenzilor contravenţionale aplicate prin actele administrative de sancţionare emise de formaţiunile
deliberative ori de inspectorii de concurenţă, în conformitate cu art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri
de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările ulterioare.
(la data 16-oct-2020 Art. 52 din capitolul VI modificat de Art. 21, punctul 8. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
Art. 53
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar
anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi ori asociaţii de
întreprinderi:
a) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o
completare la aceasta, potrivit prevederilor art. 13;
b) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea
informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) lit. a);
c) furnizarea de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată potrivit prevederilor
art. 34 alin. (2) sau cu ocazia procedurilor desfăşurate în temeiul art. 37;
d) furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate
potrivit prevederilor art. 38;
e) refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate potrivit prevederilor art. 38.
Art. 54
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei faptele autorităţilor şi instituţiilor
administraţiei publice centrale şi locale constând în:
a) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente
incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) lit. b);
b) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare
efectuată potrivit prevederilor art. 34 alin. (2).
(2) Dacă, cu intenţie sau din neglijenţă, nefurnizarea informaţiilor solicitate persistă după termenul stabilit de către
Consiliul Concurenţei, acesta va putea aplica conducătorului instituţiei ori autorităţii administraţiei publice centrale sau
locale o amendă cominatorie de până la 5.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 54 2
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea obligaţiei prevăzute
la art. 4 alin. (6).
(la data 16-oct-2020 Art. 54 din capitolul VI completat de Art. 21, punctul 9. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
Art. 54 1
(la data 23-iul-2020 Art. 54^1 din capitolul VI a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 54^1 din capitolul VI a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
Art. 55
(la data 18-dec-2019 Art. 55 din capitolul VI a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2019 )
(la data 03-nov-2016 Art. 55 din capitolul VI a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2016 )
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă ce nu poate depăşi 10% din cifra de afaceri totală mondială
realizată de întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte,
săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi sau asocieri de întreprinderi:
(la data 16-oct-2020 Art. 55, alin. (1) din capitolul VI modificat de Art. 21, punctul 10. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
a) încălcarea prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene;
b) nenotificarea unei concentrări economice, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2), înainte de punerea în aplicare a
acesteia, cu excepţia cazului în care sunt incidente prevederile art. 13 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art.
13 alin. (8);
c) realizarea unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6)-(8);
d) punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică, declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului
Concurenţei, potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. a);
e) neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor
prezentei legi.
(1 1 ) Minimul amenzii pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) nu poate fi mai mic de 0,5% din veniturile
totale realizate pe teritoriul României de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul financiar anterior
sancţionării.
(la data 16-oct-2020 Art. 55, alin. (1) din capitolul VI completat de Art. 21, punctul 11. din Ordonanta urgenta 170/2020 )
(2) Dacă Încălcarea săvârşită de o asociaţie de întreprinderi priveşte activităţile membrilor săi, amenda nu poate depăşi
10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecărui membru activ pe piaţa afectată de încălcarea săvârşită de asociaţie.
(3) În ceea ce priveşte contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din prezenta
lege, precum şi a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenţei va
stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, care poate merge până la absolvire
de răspundere pecuniară.
(6) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în privinţa contravenţiilor prevăzute la lit. b)-e) din acelaşi alineat care sunt
săvârşite în domeniul concentrărilor economice de o persoană nerezidentă, cifra de afaceri la care se aplică amenda se
înlocuieşte cu suma următoarelor venituri:
a) cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România controlate de contravenient;
b) veniturile obţinute din România de către fiecare dintre întreprinderile nerezidente controlate de contravenient;
c) veniturile proprii, obţinute din România de către contravenient şi înregistrate în situaţiile financiare individuale ale
acestuia.
(7) P rin persoană nerezidentă se înţelege orice persoană străină, precum şi orice alte entităţi străine, inclusiv
organisme de plasament colectiv fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii.
(4)
(la data 23-iul-2020 Art. 55, alin. (4) din capitolul VI a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 55, alin. (4) din capitolul VI a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
(5)
(la data 23-iul-2020 Art. 55, alin. (5) din capitolul VI a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 55, alin. (5) din capitolul VI a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
Art. 56
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 53 şi art. 55 alin. (1), în cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării,
întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea
aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri, an imediat
anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul
anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat
cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 53 şi art. 55 alin. (1) din prezenta lege şi ale art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, în cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a
înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu:
a) amendă de la 10.000 lei la 1.000.000 lei, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53;
b) amendă de la 15.000 lei la 2.500.000 lei, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1).
Art. 57
(1) Individualizarea sancţiunilor prevăzute la art. 53-56 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei, cu
respectarea principiului eficacităţii, proporţionalităţii şi al efectului disuasiv al sancţiunii aplicate. Prin instrucţiuni adoptate
de către Consiliul Concurenţei se stabilesc şi celelalte elemente în funcţie de care se face individualizarea sancţiunilor,
precum:
a) reperele financiare intermediare în funcţie de care se va stabili cuantumul final al amenzii în limita maximă prevăzută
de lege, precum veniturile totale realizate pe teritoriul României sau alte tipuri de venituri;
b) circumstanţele atenuante şi agravante;
c) capacitatea întreprinderii de a plăti amenda;
d) majorarea specifică pe care o poate stabili Consiliul Concurenţei în realizarea efectului disuasiv.
(1 1 ) Noţiunile de intenţie şi neglijenţă se interpretează în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene cu privire la aplicarea art. 101 şi 102 din TFUE.
(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1), dacă întreprinderea recunoaşte, în mod expres, înainte de
audieri, săvârşirea faptei anticoncurenţiale şi, acolo unde este cazul, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor
încălcării, Consiliul Concurenţei poate aplica o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de
bază determinat conform instrucţiunilor adoptate potrivit prevederilor alin. (1). În cazul acordării reducerii pentru
recunoaşterea faptei, nivelul amenzii va fi diminuat inclusiv când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege, fără ca
amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării.
(3) Reducerea cuantumului amenzii în baza alin. (2) este posibilă doar pe baza unei solicitări exprese formulate de
întreprinderea interesată. Solicitarea va conţine recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare,
precum şi o declaraţie privind cuantumul maxim al amenzii pe care întreprinderea este dispusă să o plătească. În
decizia Consiliului Concurenţei se vor menţiona cuantumul amenzii determinat anterior aplicării dispoziţiilor alin. (2),
precum şi cuantumul amenzii rezultat în urma reducerii acordate pentru recunoaştere, în situaţia în care Consiliul
Concurenţei nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere, nu se va acorda o reducere a amenzii şi
recunoaşterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu.
(4) În situaţia în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea transmite o propunere privind
formularea unei recunoaşteri în condiţiile alin. (3), Consiliul Concurenţei va putea aplica o procedură simplificată,
conform instrucţiunilor adoptate de autoritate.
(5) Exercitarea de către întreprindere a acţiunii în anulare a deciziei Consiliului Concurenţei, în privinţa aspectelor care
fac obiectul recunoaşterii, atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin. (2), referitor la reducerea cuantumului amenzii.
La solicitarea Consiliului Concurenţei, instanţa va soluţiona acţiunea în anulare înlăturând beneficiul reducerii acordat
pentru recunoaştere şi va stabili amenda în consecinţă.
(6) În cazurile implicând părţi care beneficiază de aplicarea politicii de clemenţă, dar nu sunt absolvite de răspunderea
pecuniară, reducerea cuantumului amenzii ca urmare a recunoaşterii va fi adăugată reducerii aplicate în urma procedurii
de clemenţă, fără ca însumate să depăşească 60% din nivelul determinat conform instrucţiunilor privind individualizarea
sancţiunilor.
(7) Consiliul Concurenţei stabileşte prin instrucţiuni procedura specifică privind cadrul pentru acordarea unui tratament
favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale.
(la data 18-dec-2019 Art. 57, alin. (7) din capitolul VI a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2019 )
Art. 58
Dacă în termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor prezentei legi,
întreprinderea în cauză nu se conformează măsurilor dispuse, Consiliul Concurenţei îi poate aplica amenda maximă
prevăzută la art. 55 şi 56.
Art. 59
(1) Consiliul Concurenţei poate obliga, prin decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata unor amenzi
cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru
fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a le determina:
a) să înceteze o încălcare a prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi să respecte măsurile dispuse prin decizia de constatare a încălcării;
b) să respecte o decizie prin care se impun măsuri interimare, potrivit prevederilor art. 50;
c) să respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie, luată potrivit prevederilor art. 49 alin. (3);
d) să respecte condiţiile şi/sau obligaţiile impuse printr-o decizie, luată potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) şi alin.
(4) lit. c);
e) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art. 34
alin. (1) lit. a);
f) să se supună inspecţiei prevăzute la art. 38.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a) în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării nu poate fi determinată, va fi luată în
considerare cifra de afaceri zilnică medie aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a
înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării
sancţiunii;
b) în cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior
sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, în cazul alin. (1) lit. a)-d), respectiv cu
amendă de la 300 lei la 7.000 lei, în cazul alin. (1) lit. e) şi f).
Art. 60
(1) Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Consiliul Concurenţei în plen,
comisii sau prin inspectorii de concurenţă.
(2) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) se aplică de către inspectorii de concurenţă.
(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. a)-c), art. 54, 541 , 54 2 şi art. 55 alin. (1) lit. d) şi e),
precum şi amenzile cominatorii prevăzute la art. 59 se aplică de către comisiile Consiliului Concurenţei, prin aceeaşi
decizie prin care se constată săvârşirea contravenţiei sau incidenţa art. 59 alin. (1).
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute de acesta se vor face
de către plenul Consiliului Concurenţei prin decizie, la cererea motivată a cel puţin unui membru al comisiei, formulată în
cazurile cu un grad de complexitate ridicat.
(5) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către Plenul Consiliului
Concurenţei sau de comisie, după caz, prin aceeaşi decizie prin care s-a constatat săvârşirea respectivei contravenţii.
(6) Deciziile luate în condiţiile alin. (3)-(5) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, în
termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 61
(1) Contravenţiilor prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 5, 8, 28,
29, 32 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Procesele-verbale prin care se aplică sancţiuni, potrivit prevederilor art. 60 alin. (2) şi ale Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, pot fi
contestate la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea judecătoriei se
poate ataca cu recurs la Tribunalul Bucureşti - Secţia contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 62
(1) Deciziile emise de către Consiliul Concurenţei în aplicarea prezentei legi vor fi comunicate părţilor în cauză de către
Consiliul Concurenţei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala contravenientului sau a
solicitantului, după caz, ori pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei.
(2) La publicarea deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale întreprinderilor în cauză, astfel încât secretul de
afaceri să nu fie divulgat.
Art. 63
(1) Dreptul Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor prezentei legi se
prescrie după cum urmează:
a) în termen de 3 ani, în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 53 şi 54;
b) în termen de 5 ani, în cazul tuturor celorlalte contravenţii prevăzute de prezenta lege.
(2) Prescripţia dreptului Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni începe să curgă de la data săvârşirii încălcării. În
cazul încălcărilor care au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescripţia începe să curgă de la data încetării
ultimului act sau fapt anticoncurenţial în cauză.
Art. 64
(1) Orice acţiune întreprinsă de către Consiliul Concurenţei în scopul unei examinări preliminare sau în scopul investigării
unei încălcări a legii întrerupe cursul termenelor de prescripţie prevăzute la art. 63. Întreruperea termenului de
prescripţie produce efect de la data comunicării acţiunii întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin
un operator economic sau o asociaţie de operatori economici care a participat la săvârşirea încălcării legii.
(2) Acţiunile ce pot fi întreprinse de către Consiliul Concurenţei şi care întrerup cursul termenului de prescripţie includ, în
principal, următoarele:
a) solicitări de informaţii, în scris;
b) ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii;
c) desfăşurarea de inspecţii;
d) comunicarea raportului de investigaţie.
(3) Întreruperea termenului de prescripţie îşi produce efectele faţă de toţi operatorii economici sau asociaţiile de
operatori economici care au participat la săvârşirea încălcării legii.
(4) În cazul întreruperii termenului de prescripţie, un nou termen, cu o durată similară, începe să curgă de la data la
care Consiliul Concurenţei a întreprins una dintre acţiunile menţionate la alin. (2). Termenul de prescripţie va expira cel
mai târziu în ziua în care se împlineşte perioada egală cu dublul termenului de prescripţie, aplicabil pentru săvârşirea
încălcării în cauză, în situaţia în care Consiliul Concurenţei nu a impus niciuna dintre sancţiunile prevăzute de prezenta
lege.
(5) Termenul de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor se suspendă pe durata în care decizia Consiliului Concurenţei
se află pe rolul instanţelor de judecată.
Art. 65
(1) Fapta oricărei persoane care exercită funcţia de administrator, reprezentant legal ori care exercită în orice alt mod
funcţii de conducere într-o întreprindere de a concepe sau organiza, cu intenţie, vreuna dintre practicile interzise potrivit
prevederilor art. 5 alin. (1) şi care nu sunt exceptate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ori cu amendă şi interzicerea unor drepturi.
(2) Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă organelor de urmărire
penală participarea sa la comiterea infracţiunii prevăzute la alin. (1), permiţând astfel identificarea şi tragerea la
răspundere penală a celorlalţi participanţi.
(3) Persoana care a comis infracţiunea prevăzută de alin. (1), iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează
identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit această infracţiune beneficiază de
reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
(4) Instanţa judecătorească dispune afişarea sau publicarea hotărârii definitive de condamnare.
Art. 66
(1) Independent de sancţiunile aplicate potrivit prevederilor prezentei legi, dreptul la acţiune al persoanelor fizice şi/sau
juridice pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o practică anticoncurenţială prohibită potrivit
prevederilor prezentei legi sau ale art. 101 şi/sau 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene rămâne
rezervat.
(2) [textul din Art. 66, alin. (2) din capitolul VI a fost abrogat la 16-oct-2020 de Art. 21, punctul 16. din Ordonanta
urgenta 170/2020]
urgenta 170/2020]
urgenta 170/2020]
urgenta 170/2020]
(6) Acţiunea în justiţie va putea fi intentată pentru consumatori şi de către asociaţiile de protecţia consumatorilor legal
înregistrate, precum şi de către asociaţiile profesionale sau patronale pentru membrii acestora afectaţi de o practică
anticoncurenţială, pe baza atribuţiilor acestora şi a împuternicirilor primite în acest sens, după caz.
(7) Consiliul Concurenţei poate înainta observaţii instanţelor naţionale cu privire la aspecte privind aplicarea prevederilor
art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
în condiţiile prevăzute în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare.
(8) În toate cazurile în care instanţele naţionale aplică, în mod direct, prevederile art. 101 şi 102 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene, după comunicarea către părţi a hotărârii susceptibile de exercitare a unei căi de atac,
acestea vor transmite, de îndată, o copie a hotărârii către Comisia Europeană, prin intermediul Consiliului Concurenţei.
CAPIT OLUL VII: Dispoziţii comune şi finale
Art. 67
(1) Cifra de afaceri prevăzută la art. 12 este suma veniturilor realizate din vânzările de produse şi/sau din prestările de
servicii realizate de întreprindere în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de
obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor
intracomunitare.
(2) Când o operaţiune de concentrare economică are loc în modalitatea prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b), prin
cumpărare de elemente de activ, din cifra de afaceri stabilită potrivit prevederilor alin. (1) va fi luată în considerare
numai suma aferentă activelor constituind obiect al tranzacţiei.
(3) Dacă, în cursul unei perioade de 2 ani, două sau mai multe tranzacţii de felul celor prevăzute la alin. (2) au loc între
aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singură operaţiune de concentrare economică,
realizată la data ultimei tranzacţii.
Art. 68
Cifrele de afaceri prevăzute în prezenta lege sunt înlocuite:
a) pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, cu suma veniturilor, definite prin instrucţiuni adoptate de Consiliul
Concurenţei, după deducerea impozitelor şi a taxelor legate direct de acestea;
b) pentru societăţile de asigurări, cu valoarea primelor brute încasate sau de încasat, conform contractelor de asigurări
încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, inclusiv primele plătite reasigurătorilor, după deducerea
impozitelor şi a taxelor percepute asupra cuantumului primelor individuale de asigurare sau a volumului total al
acestora, identificate de către Consiliul Concurenţei prin instrucţiuni.
Art. 69
În scopul aplicării prevederilor art. 12, dar fără a contraveni dispoziţiilor art. 67 alin. (2) şi (3), dacă vreuna dintre
întreprinderile avute în vedere la aplicarea prevederilor art. 12 face parte dintr-un grup de întreprinderi, pentru cifra sa
de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a respectivului grup, conform situaţiilor financiare anuale
consolidate.
Art. 70
(1) Persoana care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului
Concurenţei, care doreşte să exercite o activitate profesională în sectorul privat, remunerată sau nu, în termen de trei
ani de la data încetării mandatului sau a raporturilor de serviciu, notifică Consiliul Concurenţei cu privire la aceasta,
solicitând în prealabil avizul favorabil al autorităţii de concurenţă. În cazul în care activitatea ce urmează a fi desfăşurată
în sectorul privat are legătură cu domeniul economic circumscris activităţii exercitate la Consiliul Concurenţei de
persoana interesată în decursul ultimilor trei ani de exercitare a funcţiei şi poate fi incompatibilă cu interesele legitime
ale autorităţii, Consiliul Concurenţei poate, luând în considerare interesul instituţiei, fie să emită un aviz negativ faţă de
solicitarea adresată, fie să adopte un aviz favorabil care să conţină obligaţia respectării în exercitarea activităţii a
oricăror condiţii pe care le consideră adecvate.
(2) Avizul prevăzut la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării, după
consultarea comisiei paritare în cazul inspectorilor de concurenţă, respectiv a Colegiului Consultativ al Consiliului
Concurenţei în cazul persoanelor ce au avut calitatea de membru al Consiliului Concurenţei. La expirarea acestui
termen, lipsa unui aviz se consideră a constitui o avizare favorabilă tacită.
(3) În situaţia în care persoana care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau funcţie publică de specialitate nu
solicită avizul sau nu se conformează avizului Consiliului Concurenţei, autoritatea se poate adresa Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti, solicitând, după caz, următoarele:
a) obligarea persoanei în cauză la respectarea avizului;
b) încetarea activităţilor care sunt incompatibile cu interesul legitim al autorităţii de concurenţă;
c) obligarea persoanei în cauză la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin nesolicitarea sau nerespectarea
avizului.
(4) La încetarea mandatului, respectiv a raporturilor de serviciu, persoana care a exercitat o funcţie de demnitate
publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenţei are obligaţia de a da o declaraţie prin care
atestă că a luat cunoştinţă de prevederile prezentului articol şi se obligă să le respecte.
(5) Modelul cererii de solicitare a avizului, condiţiile acordării acestuia, precum şi al declaraţiei prevăzute la alin. (4) vor
fi stabilite prin instrucţiuni ale Consiliului Concurenţei.
Art. 71
(1) Condiţia stării de sănătate corespunzătoare pentru ocuparea unei funcţii publice specifice de inspector de
concurenţă se atestă pe bază de examen medical de specialitate şi testare psihologică, care se efectuează în unităţi
specializate, la solicitarea Consiliului Concurenţei. Poate participa la concurs candidatul declarat apt din punct de vedere
psihologic şi medical.
(2) Angajaţii Consiliului Concurenţei au obligaţia de a se prezenta anual la examenul medical de specialitate şi testare
psihologică, efectuat în unităţi specializate, la solicitarea instituţiei, pentru a atesta starea de sănătate corespunzătoare
exercitării atribuţiilor specifice.
Art. 71 1
[textul din Art. 71^1 din capitolul VII a fost abrogat la 10-iun-2023 de Art. 1, punctul 14. din Legea 164/2023]
Art. 72
(la data 23-iul-2020 Art. 72 din capitolul VII a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 239/2020 )
[textul din Art. 72 din capitolul VII a fost abrogat la 06-sep-2020 de Actul din Decizia 239/2020]
-****-
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015, precum şi prevederile art.
II din Legea nr. 347/2015 care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1996 şi care se aplică, în
continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
"- Art. II
De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă*), investigaţiile declanşate în baza art. 5 alin. (1) lit. f) şi
g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi declanşate
în baza dispoziţiilor generale ale art. 5 alin. (1), iar investigaţiile declanşate în baza art. 6 alin. (1) lit. e) şi f) din acelaşi
act normativ se consideră a fi declanşate în baza dispoziţiilor generale ale art. 6 alin. (1).
* )Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din
30 iunie 2015."
- "Art. II
Regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei necesare punerii în aplicare a Legii concurenţei nr. 21/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completata prin prezenta lege, vor
fi emise în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.**)
___
**)Legea nr. 347/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 29 decembrie 2015."
____
*)Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 347/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi
alte măsuri în domeniul cheltuieli lor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 29
decembrie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea concurenţei nr. 21/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014 şi,
ulterior, a mai fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea
concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 586 din 6 august 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2015, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum
şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 893 din 9 decembrie 2014, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 29 decembrie 2014,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160
din 6 martie 2015, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi
pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2015.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 153 din data de 29 februarie 2016

Legea Nr. 21 1996

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea Nr. 21 1996

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea 21/1996 - forma sintetica pentru data 2023-09-30

LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 A CONCURENŢEI - REPUBLICARE *)

CAPIT OLUL II: Practici anticoncurenţiale

ţ) asigură aplicarea şi respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al

d) editarea şi tipărirea Revistei Române de Concurenţă;

e) alte activităţi din domeniul de activitate a Consiliului Concurenţei, în condiţiile legii.

CAPIT OLUL V: Procedura de examinare preliminară, de investigare şi de luare a deciziilor

(1 1 ) Noţiunile de intenţie şi neglijenţă se interpretează în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii

pag. 21 9/30/2023 : tiberiu.gonczi@gmail.com

S-ar putea să vă placă și