Seminar 2: Dreptul Concurentei

Clarificarea notiunii de intreprindere:

1. Mannesmann (1962): Hotărârea Curții din data de 13 iulie 1962, Mannesmann AG

împotriva Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, Cauza 19/61.
Hotărâre ECLI:EU:C:1962:31

 Organizare unitara
 Scop economic sustinut determinat

2. Höfner

 notiunea de întreprindere include orice entitate care exercită o activitate economică,

indiferent de statutul juridic al acesteia şi de modul său de finantare şi că, pe de altă
parte, activitatea de plasare este o activitate economică” (Para 21).
 Intreprinderi - undertaking

Situatia de fapt
Litigiul priveşte onorariile reclamate acestei societăŃi de către Höfner şi Elser, în
virtutea unui contract în temeiul căruia aceştia din urmă ar trebui să o asiste pentru recrutarea
unui director al serviciului de vânzări.

3. Pavlov

 oferirea bunurilor si serviciilor pe o piata data”

4. Wouters
 “Oferirea de bunuri si servicii pe o anumita piata este o activitate economica”
 Avocatii intra sub notiune de undertaking, uniunea barourilor nu intra, avocatii sunt
independenti.

5. Speta United Brands –

 Notiunea de piata relevanta
 Piata geografica
 Piata produsului
 Testul SSNIP (Testul Monopolistului Ipotetic)
Seminar 3 Dreptul Concurentei

6. Costa c. ENEL C-6/64 (1964) ECLI:EU:C:1964:66

- Aplicarea unitara a dreptului pe teritoriul UE
- Recunoasterea de catre toate statele membre a rangului prioritar al reglementarulor
UE fata de cele nationale
- nu este specifica dreptului concurentei

Situatia de fapt-
În cazul Costa c. ENEL (C-6/64, 1964), reclamantul, Costa, un cetățean italian, a
contestat o hotărâre a Curții de Casație din Italia, invocând încălcarea dreptului comunitar. El
a susținut că hotărârea respectivă era în contradicție cu dispozițiile Tratatului de la Roma și,
prin urmare, ar trebui să fie inaplicabilă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că, în cazul unui conflict între dreptul
comunitar și dreptul intern, dreptul comunitar trebuie să prevaleze. A stabilit principiul
supremației dreptului comunitar și obligația instanțelor naționale de a asigura aplicarea
acestuia, chiar și împotriva normelor naționale ulterioare.

H-Decizia a consolidat fundamentul juridic al Uniunii Europene și a statuat clar că dreptul

comunitar are prioritate în fața dreptului național.

7. Wood Pulp C-89/85

- Aplicabilitatea prevederilor dreptului UE chiar si fata de intreprinderi cu sediul social
in afara UE, atat timp cat actiunile intreprinderilor au loc pe teritoriul UE (→pot afecta
piata interna)
-
8. Gencor T-102/96 ECLI:EU:T:1999:65
 Decizie de declarare a unei concentrări incompatibilă cu piața comună
 Un ultim element de noutate in domeniu a fost adus prin jurispr Gencor in care curtea
a aplicat prevederile dr european al concurentei fata de intrepinderi ale caror sediu
social se situeaza in afara UE, dar care isi desfasoara activitatea obisnuita pe teritoriul
UE.

Seminar 4 Dreptul Concurentei

9. Internationale Handelsgesellschaft
 norme drept constitutional nu pot fi invocate pentru a contesta suprematia dreptului
UE aplicabil
 atingerea obiectivelor pietei interne poate fi periclitata daca reglementarile UE ar fi
subordonate legislatiilor nationale
 valabilitatea dreptului UE nu poate fi evaluata prin referire la dreptul national
 principiul suprematiei dreptului UE fata de cel national => ignorarea sau inlaturarea
normelor nationale contrare
Situatia de fapt-
Internationale Handelsgesellschaft mbH, o companie germană, contesta o decizie a
Einfuhr- und Vorratsstelle für Getreide und Futtermittel (Biroul German pentru Import și
Rezerve de Cereale și Furaje) referitoare la aplicarea unei taxe vamale. Curtea a fost solicitată
să clarifice aspecte legate de compatibilitatea normelor comunitare cu dreptul german și să
ofere interpretări cu privire la aplicarea acestora în contextul specific al cazului.

10. Simmenthal
 Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului
-proprietate privata, protectia datelor personale, libertatea de exprimare, libera circulatie,
 Principiul predictibilitatii (legal certainty)
-Prevede un termen rezonabil, ex 2 ani pt implementarea directivelor
Situatia de fapt-
În cazul Simmenthal (C-106/77, 1978), situația de fapt a implicat o dispută între
Simmenthal, o companie italiană, și autoritățile italiene cu privire la aplicarea unei norme de
drept italian care impunea un regim de taxe la import.
Simmenthal a susținut că această normă de drept italian era incompatibilă cu dreptul
Uniunii Europene și a solicitat o interpretare preliminară a CJUE pentru a stabili dacă
instanțele naționale au obligația de a aplica normele comunitare, chiar și atunci când există
norme naționale contrare.
H- Curtea a decis că instanțele naționale sunt obligate să aplice direct normele comunitare și
să le facă prevalente în fața oricăror norme naționale contrare, chiar dacă acestea au fost
adoptate anterior. Acest principiu, cunoscut sub denumirea de "efectul direct orizontal", a avut
un impact semnificativ asupra aplicării dreptului comunitar în statele membre.

11. Erste Bank Lombard Club

 Faceau schimb de informatii, bancile austriece blocau accesul altor banci din afara pietei
austriece.
 banci din Austria care faceau schimb de informatii strategice, cu comisione.
 Atat timp cat e afectat un stat, se afecteaza si piata interna a UE.
 s-au pus de acord fara a fi un cartel, informatiile nu erau publice
 daca acordul are ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, poate fi
incadrat la art. 101 TFUE
 efectul : se bloca accesul in piata al altor companii; chiar dacă nu avea ca obiect, are ca
efect
Situatia de fapt-
Comisia a constatat participarea diferitelor întreprinderi la o serie de acorduri și
practici concertate în sensul articolului 81 alineatul (1) CE. În esență, Comisia critică
destinatarii deciziei [în litigiu] pentru faptul că au pus în aplicare ceea ce aceasta desemnează
drept «rețeaua Lombard», respectiv un ansamblu de reuniuni regulate (denumite în
continuare «reuniuni») atât exhaustive pe fond, cât și strâns legate în ceea ce privește forma
acestora, în cadrul cărora, la intervale regulat
Seminar 6 Dreptul Concurentei
Intelegerile anticoncurentiale intre intreprinderi
Art. 101 TFUE:
(1) Sunt incompatibile cu piaţa internă şi interzise orice acorduri între întreprinderi,
orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care pot afecta
comerţul dintre statele membre şi care au ca obiect sau efect împiedicarea,
restrângerea sau denaturarea concurenţei în cadrul pieţei comune şi, în special, cele
care:
(a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte
condiţii de tranzacţionare;
(b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau
investiţiile;
(c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii
echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
(e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor
prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale,
nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul:
- oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
- oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
- oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la
îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului
tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din
beneficiul obţinut şi care:
(a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;
(b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o
parte semnificativă a produselor în cauză.”

12. Jurisprudenta Bayer:

 acordul de vointa al partilor in ceea ce priveste implementarea unei strategii de piata
comune
 Intersectarea vointelor a cel putin 2 intreprinderi
 Intelegeri: contracte de concesiune, acte constitutive, tranzactii, intelegeri cu
semnificatie morala (gentleman’s agreement)
 Pot fi sanctionate si acorduri tacite

13. Jurisprudenta Chemiefarma (1970) – Cartelul chininei

 acord incheiat intre societati privind fixarea preturilor si impartirea pietei chininei
 In cazul acordurilor informale prezinta o importanta deosebita analizarea starii de
fapt a cauzei pentru ca sa se stabileasca daca din punct de vedere economic era
plauzibila sau nu realizarea comportamentului partilor in privinta stabilirii preturilor
si in absenta existentei unei intelegeri secrete dintre acestia.

14. Jurisprudenta Polypropylene - 1986

 Lipsa de importanta a formei acordului in ceea ce priveste constatarea existentei
acesteia
 Era vizat un acord incheiat intre societatile din industria petrochimica care a
continuat de-a lungul mai multor ani. Identificarea unui acord general a facilitat
constatarea vinovatiei celor 15 societati implicate, in ciuda faptului ca nu toate
societatile luasera parte la toate aspectele intelegerii
 plan care limiteaza sau este susceptibil sa limiteze libertatea comerciala a
intreprinderilor participante, prin determinarea liniilor de actiune a acestora pe piata

Seminar 7 Dreptul Concurentei

Formele de manifestare, efectele si sanctionarea intelegerilor anticoncurentiale
Impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei ca obiect sau ca efect al
intelegerii anticoncurentiale
Intelegerile grave (acorduri orizontale care vizeaza stabilirea preturilor, partajarea
pietelor) fac necesara o condamnare fara o alta analiza a conditiilor pietei
Nu este necesar sa se demonstreze efectele reale ale intelegerii asupra concurentei pe
piata, dovada existentei acordului fiind suficienta pentru atragerea incidentei prevederilor art.
101 TFUE
Jurisprudenta Delimitis C-234/89 exprima in premiera o abordare economica a CJE:
in cazul in care natura anticoncurentiala a unui acord nu reiese din obiectul acestuia, atunci
este necesara examinarea efectelor sale
Curtea condamna anumite acorduri pe baza obiectului sau scopului acestora (interzise
per se)
Acorduri care au ca obiect restrangerea concurentei (nu mai este necesara
demonstrarea efectelor in piata)
Producerea unor efecte negative semnificative asupra concurentei: Art. 101
TFUE interzice acordurile intre intreprinderi care pot aduce atingere comertului dintre
statele membre si care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau
denaturarea concurentei in cadrul pietei comune
Afectarea semnificativa a concurentei = conditie pentru aplicarea art. 101 TFUE
Jurisprudenta Völk C-5/69: Curtea a mentionat ca pentru ca o intelegere sa fie
capabila sa afecteze concurenta pe piata comuna intr-o masura semnificativa trebuie sa se tina
cont de pozitia de piata a intrepreinderilor care au incheiat intelegerea.
Intelegeri intre intreprinderi nesanctionabile – art. 101 alin. 3 TFUE: 4 conditii
cumulative:
 Acordul trebuie sa contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de bunuri ori
la promovarea progresului tehnic sau economic (=> castig de eficienta)
 Consumatorii trebuie sa obtina o parte echitabila din beneficiile obtinute
 Restrictiile trebuie sa fie indispensabile atingerii acestor obiective
 Acordul trebuie sa nu ofere intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta pe o
parte semnificativa a pietei produselor in cauza

15. Delimitis C-234/89

Exprima in premiera o abordare economica a CJE, astfel in cazul in care natura
anticoncurentiala a unui acord nu reiese din obiectul acestuia, atunci este necesara
examinarea efectelor sale.
Furnizare exclusiva => necesitatea efectuarii unei analize de piata => daca acordul are
ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, poate fi incadrat la art.
101 TFUE
Distribuție exclusiva de bere (un singur partener) - efectul : se bloca accesul in piata al
altor companii; chiar dacă nu avea ca obiect, are ca efect

16. Völk C-5/69:

Curtea a mentionat ca pentru ca o intelegere sa fie capabila sa afecteze concurenta pe
piata comuna intr-o masura semnificativa trebuie sa se tina cont de pozitia de piata a
intrepreinderilor care au incheiat intelegerea.
In jurisprudenta Volk s-a stabilit pozitia de pe piata a intreprinderilor (cota de piata).
Nu este necesar sa se demonstreze efectele reale ale intelegerii asupra concurentei pe
piata, dovada existentei acordului fiind suficienta pentru atragerea incidentei prevederilor art.
101 TFUE
Acorduri care au ca obiect restrangerea concurentei (nu mai este necesara
demonstrarea efectelor in piata
Volk era un producător la scară mică de mașini de spălat în Germania, iar Vervaecke
era un distribuitor olandez. Volk a fost de acord cu Varvaecke că vor bloca importurile
paralele ale mașinilor lor în Belgia și Danemarca. Acordul a fost înaintat Curții pentru a se
pronunța asupra legalității acordului în temeiul dreptului comunitar. Instanța a spus că
prevederile acordului trebuie să afecteze sau să poată afecta în mod substanțial concurența și
că, atunci când examinează dacă un acord intră sau nu sub incidența acestei dispoziții, instanța
trebuie să ia în considerare, starea de fapt cu privire la produsul în cauză. În speță, sa
considerat că efectul acordului asupra pieței mașinilor de spălat rufe din Belgia și Luxemburg
a fost neglijabil.
H: Un acord de exclusivitate, chiar cu protecţie teritorială absolută, poate, ţinând
seama de slaba poziţie a celor interesaţi pe piaţa produselor în cauză, în zona care face
obiectul protecţiei menţionate, să nu intre în sfera de aplicare a interdicţiei prevăzute la
articolul 85 alineatul (1) (actualul 105).

Spete art 101 TFUE:

17. Dutch T-Mobile ECLI
Firmele de telefonie mobila au făcut schimb de informatii strategice. Au justificat ca fac
acest lucru in favoarea consumatorului, ca sa obtina un avantaj.
Comportamentul nu poate fi jusitificat prin efect (pretul mai bun).
1. O practică concertată urmărește un obiect anticoncurențial în sensul articolului 81
alineatul (1) CE atunci când, potrivit conținutului și obiectivelor sale și ținând seama de
contextul său juridic și economic, este capabilă, într-un caz individual, să conducă la
prevenirea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței comune. Nu este
necesar să existe o prevenire, restrângere sau denaturare efectivă a concurenței sau o
legătură directă între practica concertată și prețurile de consum. Un schimb de informații
între concurenți este afectat de un obiect anticoncurențial dacă schimbul este capabil să
înlăture incertitudinile cu privire la comportamentul preconizat al întreprinderilor
participante.
2. La examinarea existenței unei legături de cauzalitate între practica concertată și
comportamentul pe piață al întreprinderilor care participă la practică – legătură care
trebuie să existe pentru a se stabili existența unei practici concertate în sensul articolului
81 alineatul (1). ) CE – instanța națională este obligată, sub rezerva probei contrare, pe
care le revine întreprinderilor în cauză, să aplice prezumția unei legături de cauzalitate
stabilită de jurisprudența Curții, potrivit căreia, în cazul în care acestea rămân active pe
acea piață, se presupune că astfel de întreprinderi iau în considerare informațiile
schimbate cu concurenții lor.
3. În măsura în care întreprinderea care participă la acțiunea concertată rămâne
activă pe piața în cauză, există o prezumție a unei legături de cauzalitate între practica
concertată și comportamentul întreprinderii pe această piață, chiar dacă acțiunea
concertată este rezultatul unei reuniuni organizate de întreprinderile participante cu o
singură ocazie.
18. Irish Beef Industry ECLI
Un studiu realizat la cererea comună a guvernului irlandez și a reprezentanților
industriei cărnii de vită a concluzionat în sensul necesității de a reduce numărul
prelucrătorilor. Acest raport recomanda de asemenea ca întreprinderile care urmau să rămână
pe piață să indemnizeze pe cele care trebuiau să se retragă.
Intreprinderile au dorit sa incheie Acest acord-tip, care prevede că întreprinderile care
rămân indemnizează întreprinderile care se retrag, cuantumul acestor indemnizații fiind
determinat de către părți. BIDS plătește aceste indemnizații întreprinderilor care se retrag.
Întreprinderile care rămân rambursează BIDS prin intermediul unei contribuții de 2 euro pe
cap de bovină până la volumul lor obișnuit de prelucrare și de 11 euro peste acest volum.

Un acord având caracteristici precum cele ale acordului-tip încheiat are ca obiect
împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.
S-a dorit crearea unui cartel de criza
H- nu a fost acceptat pentru ca acesta este interzis PER SE prin insusi obiectul sau.
Se pot cere ajutoare de stat in situatii de forta majora: ex Covid 19.
 Clasificarea intelegerilor:
- acorduri orizontale (partile se situeaza pe acelasi palier al procesului economic)
- acorduri verticale (partile se afla pe paliere economice distincte)

Sanctionarea intelegerilor antoconcurentiale intre intreprinderi

 Amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri aplicate de CE
 Politica de clementa a CE
 Actiuni in despagubire

19. Consten and Grundig : H– extinderea aplicarii art. 101 TFUE si la acorduri
verticale
Reclamanţii susţin că interdicţia de la articolul 85 alineatul (1) nu se aplică decât
în cazul înţelegerilor aşa-zis orizontale.
Guvernul italian susţine că aceste contracte de exclusivitate nu ar constitui
"acorduri între întreprinderi" în sensul dispoziţiei în cauză, părţile nefiind pe poziţie de
egalitate.
Articolul 85, referindu-se de manieră generală la toate acordurile care
denaturează concurenţa în interiorul pieţei comune, nu prevede nicio distincţie între
aceste acorduri, în funcţie de încheierea lor între operatori concurenţi la acelaşi nivel sau
între operatori neconcurenţi situaţi la niveluri diferite; întrucât, în principiu, nu se poate
face nicio distincţie acolo unde nici tratatul nu distinge.

20. Metro C-26/76 – acorduri de distributie selectiva (cu conditia ca alegerea sa fie
facuta dupa criterii obiective, fixate si aplicate in mod unitar si in mod
nediscriminatoriu)
H- Distributia selectiva este permisa doar cand se face in mod transparent si fara
discriminare. Deci distributia selectiva nu este PER SE interzisa.
Important, în evaluarea sa, CEJ a stipulat criteriile pe care trebuie să le
îndeplinească un sistem de distribuție selectivă pentru a fi calificat drept „pur calitativ”,
astfel încât să nu intre în domeniul de aplicare al articolului 101 alineatul (1) TFUE.
Aceste așa-numite „ criterii Metro ”, care sunt aplicate și astăzi, sunt
următoarele:
 revânzătorii sunt aleși pe baza unor criterii obiective de natură calitativă, stabilite
uniform pentru toți potențialii revânzători și neaplicate în mod discriminatoriu;
 -caracteristicile produsului în cauză necesită o astfel de rețea pentru a-i păstra
calitatea și pentru a asigura utilizarea corectă a acestuia;
 și-criteriile stabilite nu depășesc ceea ce este necesar.