Izvoarele dreptului comertului international

I. CONVENTIILE INTERNATIONALE
Romania este paret la conventii sau tratate bi/multilaterale in cadrul UE sau pe cont
propriu dintre care sunt izvoare principale:
1. In materia contractelor:
- Concentia Natiunilor Unite asupra contractului international de vanzare de
marfuri (Viena, 1980)
- Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri
(NewYork, 1974)

2. In materia transporturilor:
- pe sosele ( conventia CMR), feroviar ( conventia CIM(, pe apa (NAVLU) si aeriene.

3. In materia financiar- bancara:

- acordul privind tarifele si comertul (GATT)
- Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)
-Fondul Monetar International (FMI)
- Banca Internationala pentru reconstructie dezvoltare (BIRD)

4. In materie vamala:
- Conventia Vamala privind transportul international de marfuri (Conventia TIR)
- Conventia privind armonizarea si codificarea denumirii marfurilor (Bruxelles, 1983)

5. In materie de arbitraj
Conventia Europeana de arbitraj conventional international (Geneva 1961)
Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii(Washington, 1965)

II. REGLEMENTARILE UNIUNII EUROPENE

a. Regulamentele, care sunt de directa aplicare, privesc printer altele regimul
comun aplicapil import-exporturilor sau a insolventei europene
b. Directivele, care se armonizeaza in legislatia romana, au modificat legea 31/1990
si au contribuit la crearea sistemului interconectat al registrelor comertului
Europene

III. IZVOARELE NATIONALE

Devin izvoare doar atunci cand legea romana este aplicabila in raporturi juridice sau
fapte juridice icidente (lex causae).
1. Izvoarele specifice contin majoritar norme aplicabile comertului international:
- Regimul Investitiilor Straine
- Regimul Personalului Strain
- Regimul Reprezentantelor Persoanelor Juridice Straine
 In materie procesuala, se pot allege regulile de procedura arbitrala ale Camerei de
Comert si Industrie din Romania.

2. Izvoarele nespecifice
Sunt in principal izvoare ale altor ramuri de drept, dar anumite prevederi vizeaza
fie regimul persoanelor straine, fie obiectul specific a comertului international.
Ex: Codul Civil cartea a IV a – Arbitrajul International
Si Cartea a VII a – Procesul Civil International

IV. REGLEMENTARILE DE SOFT LAW

Procesul de elaborare a unor reglementari uniforme mondiale se face de catre
Organizatiile Internationale Specializate. Aceste organisme elaboreaza reguli care NU
au forta de lege, prin ele insele, dar pot fi adoptate de catre un stat sau in contracte
ori folosite in jurisprudenta. Majoritatea au devenit uzante, ca urmare a aplicarii
indelungate.
Principalele 3 organisme de uniformizare sunt:
1. Uniformizarea Comertului International in cadrul ONU prin:
- Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International (UNCITRAL)
Activitatea se materializeaza prin emiterea de instrumente juridice fie pentru a fi
adoptate de catre state, fie pentru a devein soft law.
Ex: este autoarea Conventiei VIENA 1980 si a celei asupra prescriptiei.
2. Uniformizarea sub egida Institutului International pentru Unificarea dREPTULUI
Privat (UNIDROIT)
Elaboreaza Conventii International dar si modele de contracte cu urmatoarele
roluri:
a. Pentru a constitui legea aplicabila contractului (niciodata peste o norma
imperativa a legii statale aplicabile);
b. Pot reprezenta substituit pentru legea nationala daca partile NU au ales un
sistem de drept aplicabil sau au exclus toate celelalte sisteme;
c. Mijloc de completare, interpretare sau model pentru legi statale.
3. Uniformizarea in cadrul Camerei de Comert Internationala din Paris (CCI Paris).
Este un organism cu vocatie internationala, neguvernamental, persoana juridica
franceza cu filiale in 90 de state. (sunt 160 in total). Are ca atributii uniformizarea
si codificarea uzantelor si a elaborat termenii si regulile comerciale de
interpretare a termenilor comerciali, cunoscuti de toata lumea : INCOTERMS
2020

V. UZANTELE DIN COMERTUL INTERNATIONAL

1. Izvoarele legale:
a. Codul Civil art 1 alin. 6 dispune prin uzante se inteleg obiceiul, cutuma si
uzurile profesionale.
b. Conventiile International la care Romania este parte consacra alte uzante cu
forta juridica imperativa. Ex: Conventia de la Viena 1980, art 9: Partile sunt
 legate prin uzante la care acestea au consimtit ori la obisnuintele ce s-au
stabilit intre ele.

2. Definitie:
Sunt practice sociale, prin natura lor nescrise, cu un cunoscut grad de vechime,
repetabilitate si stabilitate, intre un nr nelimitat de personae, fie intr-o anume
zona geografica, fie intr-un domeniu de activitate comerciala, care reprezinta
izvor de drept si se aplica ca obligatie juridica, fie in temeiul legii (normative), fie
ca effect al vointei partilor, din raportul juridic (conventionari).

3. Caracteristicile:
a. Contin un element obiectiv: Acestea constituie o practica sociala
(insemnanad acte/fapte materiale) constand in actiuni sau omisiuni repetate
in timp.
De esenta lor, sunt: vechimea, repetabilitatea, stabilitatea si continuitatea,
devenind uzante tocmai pentru ca aceste practice s-au repetat in timp, in
forma similara
b. Au caracter colectiv deoarece sunt generale, impersonale, se repeat si se
aplica unui numar indefinit de personae(in principal comercianti, dar si
raporturilor mixte), respective se intalnesc fie pe un teritoriu determinabil, fie
se aplica unei profesii sau unei anumite categorii de produse, dar pot fi si
generale.
c. Sunt izvor de drept: au caracter normative cand legea romana este aplicabila
raportului juridic international (les causae)
OBS: Conditia esentiala, ca sa dobandeasca caracter normative este
elemental de natura subiectiva constand in sentimental de obligativitate al
participantilor care intra sub aplicarea ori incidenta zonei, profesiei,
produselor, etc. sa o respecte ca pe o lege, astfel, ea putand fi aplicata si
impusa prin forta coercitiva a statului.