Cursul 1

DCI are o identitate adesea pus la ndoial din pricina diversitii surselor, normelor care
compun acest drept. Exist ns cel puin cateva raiuni didactice pt care aceast materie poate fi
desemnat printr-un titlu unic. n aceast linie de gndire, pt a se sublinia unitatea regulilor de
drept care compun DCI se vorbete, de regul, de necesitatea identificrii obiectului DCI, a
surselor sale i scopului.
Obiectul DCI
Dei DCI se bazeaz pe o pluralitate a surselor sale dat de faptul c n compunerea acestei aazise ramuri de drept intr domenii juridice specifice dreptului privat i dreptului public, unitatea
sa este dat de obiectul sau:
Sub aspect substanial el este desemnat multiplu prin noiunile de comer sau afaceri.
Se consider c acest obiect include:
- o serie de contracte prin intermediul crora se realizeaz vnzri sau schimburi de mrfuri
- dreptul unor organizaii internaionale cu atribuii n dreptul internaional
- dreptul investiiilor internaionale care beneficiaz de reglementri naionale i
internaionale distincte
- dreptul arbitrajului internaional

Din perspectiva participanilor la DCI:

Persoane fizice sau juridice
State ( ca subieci publici sau privai)
Organizaii internaionale ( ca subieci publici sau privai)
Din perspectiva specificitii trebuie s reinem internaionalitatea acestuia care este
privit din 2 puncte de vedere, aparent contradictorii, cele 2 teze ofer de fapt definiii
alternative ale DCI.
Definiia juridic: Internaionalitatea nu nseamn altceva dect existena unui element
de extraneitate n raportul juridic n discuie, i acest element e cel care reclam aplicarea
normei conflictuale astfel nct conform acestei teze ntotdeauna se va gsi o lege
naional care s reglementeze o situaie juridic dat.

Este contrazis de: lex mercatoria, uzane standardizare, existena aa numitelor contracte
neutre. Exist i un drept uniform convenional (al conveniilor) care face adesea abstracie
de mecanismele de drept internaional privat.

Definiia economic: Are meritul de a sublinia faptul c principala caracteristic a

raporturilor de comer internaional este dat de internaionalitatea economic neleas ca
acte sau fapte juridice care intereseaz economia mai multor state.

Aceast definiie tolernd regulile conflictuale specifice dreptului internaional privat

subliniaz importana normelor uniforme care constituie un drept uniform parial independent
de cel al statelor participante.
Sursele DCI
n doctrin, izvoarele DCI se consider c sunt caracterizate de pluralism si democraie.
Pluralism pt c provin din surse diverse, de ex: regulile edictate de state pt raporturi
specifice comerului internaional, regulile Organizaiei Mondiale a Comerului, regulile
produse de organizaii private (Camera Internaional de Comer) sau diverse alte organizaii
profesionale care i-au asumat rolul de a emite norme uniforme sau cel puin de a le propune
(Institutul Unidroit).
Democraie pt c ntre surse nu exist o ierarhie absolut, nu exist un mecanism uniform
prin care s poat fi determinat prevalena unei surse n raport cu alt surs.
Se distinge n doctrin ntre:
-

Surse interne ale DCI provin din interiorul societilor comerului internaional i
constituie obiectul unei praactici internaionale
Surse externe ale DCI reguli impuse raporturilor comerciale internaionale de state sau
internaionale

Sursele interne sunt:

1
2
3
4

Contractul
Uzanele
Principiile generale ale comerului internaional
Lex mercatoria

1.Contractul
De regul, dreptul internaional exclude contractul ca surs. n comerul internaional se
apreciaz c adesea contractele pot fi considerate surs de drept.
n primul rnd contractele au un efect normativ individual datorat principiului pacta sunt
servanda i n consecin, la nivel individual contractul este creatorul unei norme private aflat n
concuren cu legile naionale. Rolul normativ individual este i mai pregnant n ipoteze
contractelor neutre dar i a celor care ajung s fac obiectul judecilor arbitrale n cadrul crora
tendina de a face abstracie de dreptul internaional e manifest.
2

La nivel colectiv, rolul contractelor n crearea dreptului este evident dac avem n vedere
contractele cu un grad de repetitivitate, mprumutul unui text gata gndit este binevenit. n
privina repetitivitii trebuie subliniat c fenomenul utilizrii contractelor model, clauzelor
standardizate reprezint astzi o metod curent n comerul internaional. Aceast practic este
ncurajat i acolo unde contractele au un grad ridicat de noutate.
Adesea contractele pe care le ntlnim n comerul internaional sunt purttoare de norme juridice
care tind sp organizeze propria gestiune i care submineaz normele din dreptul naional
aplicabil.
2.Uzanele
Reprezint un segment normativ neimperativ n sfera cruia practicile comerciale i gsesc
vocaia de aciune n forme si grade diferite
a

Uzanele individuale (ale prilor) = o serie de aciuni anterioare ale prilor unei
tranzacii care pot fi n mod rezonabil considerate o baz comun ntre acestea a
expresiilor contractuale, a aciunilor lor. Sunt simple obinuine contractuale anterioare,
limitate la cercul prilor, ele permit interpretarea unei situaii contractuale prin prisma
aciunilor anterioare ale acelorai pri.

Pt ca aceste uzane s funcioneze nu este necesar un consimmnt expres al prilor (pt a nu

se aplica e necesar o prevedere expres). E necesar ca practica n discuie s fi existat ntre
pri pt o perioad de timp suficient nct s indice probabilitatea rezonabil ca ea s se
aplice i n situaia dat.
Prile sunt inute de uzanele asupra crora au consimit.
b

Uzanele comerciale = o practic sau un obicei care pot fi observate att de regulat ntrun anumit loc, profesie sau comer nct putem s ne ateptm ca aceasta s fie observat
n tranzacia n discuie.

Prile sunt considerate ca referindu-se tacit la orice uzan pe care au cunoscut-o sau
trebuiau s o cunoasc. Se consider c implic o referin tacit la ele dac nu au fost
nlturate de pri.
Practica n discuie este necesar s fie respectat n mod regulat (regularitatea). Trebuie s se
bucure de o cunoatere larg din partea celor implicai n comerul internaional i nefiind
necesari ca toi participanii sau posibilii participani s o cunoasc.
Condiia rezonabilitii aplicrii uzanei este recunoascut de unii autori, dei se poate deduce
din primele 2 condiii.
Caracteristicile uzanelor:
3

Practici uniforme ntr-un anumit domeniu de activitate

Sunt susceptibile de generalizare (cele comerciale) putnd fi extinse la toate actele care se
bucur de repetitivitate n cadrul aceluiai domeniu.
Au caracter de regul juridic, de norm, astfel nct dac prile nu au prevzut n mod
expres neaplicarea uzanelor, ele se vor aplica pt toate efectele juridice neprevzute n
contract
Pt aplicarea lor nu este nevoie de un consimmnt special, referina la ele este tacit
Uneori se consider c aplicarea uzanei trebuie s nu fie nerezonabil
n ipoteza unui conflict ntre uzana comercial si norma supletiv din legea maional
aplicabil contractului se va aplica uzana care ndeplinete condiiile prezentate
n dreptul internaional uzanele se deosebesc de cutumele internaionale

Cursul 2
Uzantele prelungirea unei norme; unde legea nu prevede / legea este incompleta, uzanta va
complete
Art.1 NCC ierarhie a surselor dreptului
-

Suprematia absoluta a legii unde exista o norma imperativa, o uzanta nu poate fi

contrara ordinii publice si bunelor moravuri

Uzantele

Normele analogiei normative

Art, 1272 NCC

Acolo unde nu exista o dispozitie cu caracter general, uzantele nu ar fi aplicabile.
II. in functie de gradul de raspandire
a

Uzantele conventionale identice celor obisnuite

Uzantele generale identice celor generale

Uzantele standardizate (codificate) se sustine ca standardizarea confera acestor practici

vocatia unei aplicari care ar depasi sfera uzantelor generale
Categorii de practici contractuale codificate sub denumirea de INCO terms (= reguli
internationale pentru interpretarea clauzelor comerciale internationale elaborate de
Camera Internationala de Comert Paris)
INCO terms indicatori nominali care, odata preluati in contract, reprezinta un
shortcut catre reguli comerciale

Stabilesc detaliat care sunt obligatiile fiecarei parti privind transferul

proprietatii, predarea, preluarea

Fob INCO terms 2000

DDP (DDV)delivery duty pay(costurile vamale platite de vanzator) & delivery duty
unpaid

RAFTD aceeasi terminologie ca si INCO terms, in principiu (dar prevede reguli juridice
diferite)

Complementar regulilor ce se aplica in privinta transferurilor, exista si uzante standardizate si in

alte domenii (de exemplu, in cazul creditului documentar)
Regulile INCO terms se vor aplica atunci cand ele sunt prevazute expres de parti in contract.
Majoritatea uzantelor standardizate sunt clauze standardizate si nu uzante propriu-zise.
Simpla codificare a uzantelor nu le descalifica ca si uzante, dar uzantele standardizate cu un grad
mare de raspandire nu pot fi codificate ca uzante, ci ca si clauze standardizate.

Principiile generale ale dreptului comertului international

Existenta unui drept comun al natiunilor, identificat in urma unui exercitiu de drept comparat. Se
poate constata ca in problemele esentiale, juridice, solutiile oferite de mai multe sisteme de drept
sau majoritatea sistemelor de drept sunt similare sau identice. (Ph. Fouchard)
Conditiile sunt legate de exigenta neregularitatii lor si de demersul comparativ care sa duca la
identificarea unor asemenea principii.
Art. 7, Conventia Internationala privind Arbitrajul International, Geneva 1971 libertatea
partilor de a determina dreptul aplicabil de catre arbitrii, considerandu-se ca libertatea priveste si
libertatea de a trimite la principiile generale ale dreptului
Art. 7, Conventia de la Viena privind vanzarea internationala de marfuri
Notiunea de principii generale a fost utilizata in mod special in hotararile arbitrale si cu
precadere in litigiile international privitoare la investitiile straine.

Pacta sunt servanda

In dreptul romanesc, acest principiu poate duce la executarea silita in natura a debitorului, chiar
daca executarea ar fi mai costisitoare decat obiectul contractului.
Exceptia o reprezinta situatia in care executarea este imposibila.
2

Principiul raspunderii internationale

C/. Norsolor, 1980 o instanta arbitrala a obligat una din parti la plata de despagubiri citand
notiunea de raspundere contractuala internationala
3

Principiul general al invocarii exceptiei de neexecutare a contractului

6

Limitarea despagubirilor pentru prejudiciul contractual la acoperirea prejudiciului

previzibil

Principiul bunei-credinte

Principiul minimizarii prejudiciului

Creditorul nu va fi indreptatit la despagubiri pentru acea parte a prejudiciului pe care ar fi putut

sa o evite prin minimum de diligente.
7

Regula autonomiei clauzei compromisorii in raport cu contractual principal

Sursele externe
1

Legea nationala vocatia generala de a se aplica unui raport commercial

international, vocatie probata de:
a

aplicarea indirecta a dreptului internatonal pe calea

regulilor dreptului international privat

Vocatia eronata instantele nationale aplica regulile

nationale din intertie, chiar daca raportul nu se
substituie aplicarii acestor reguli

Norma imperativa nationala are vocatia directa de a se

aplica in raporturile comerciale internationale (art. 3,
parag.3, Regulamentul Roma I)

Nu se va putea deroga in alegerea legii aplicabile contractului de la normele

imperative, daca toate punctele de legatura ale contractului sunt situate in tara despre a
carei norma imperativa este vorba.
-

Partile au liberatea de a opta pentru legea aplicabile, cu exceptia situatiei de la parag. 3.

Notiunea de norma produs norma mai adecvata intereselor partilor

Normele europene:
a. dreptul material european acquis-ul european; cu vocatia de a se aplica unor
raporturi de comert international

b. dreptul international privat european Regulamentul Roma I, Regulamentul

Bruxelles I, Regulamentul Roma II etc.
- si in cazul normelor europene putem vorbi de vocatia directa a normelor europene
imperative (art.3 parag.4, Regulamentul Roma I)
Partile nu pot deroga in alegerea legii aplicabile de la dispozitiile dreptului
european de la care nu este permisa derogarea, in conditiile in care toate punctele de
legatura ale contractului trimit la norma europeana.

Dreptul conventiilor internationale

Include suma regulilor de drept prezente in conventiile internationale cu caracter, in

principiu, uniform. Aceste reguli substituie normele concurente din dreptul national. In
principiu, aceasta substituire se produce datorita ratificarii conventiei.

Ex: Conventia de la Viena, adoptata de Romania printr-o lege din 1991, cu intrare in
vigoare in 1992. In momentul ratificarii ei in dreptul roman, ea a substituit normele
concurente din dreptul national.

Conventiile ajung sa fie aplicabile fie prin ratificarea lor (includerea lor in dreptul
national), fie prin aplicarea regulilor de drept international.

Dreptul transnational

Normele sunt rezultatul unei ordini juridice internationale si al creatiei unor organisme
internationale

Normele pot sa imbrace un caracter privat, fiind adoptate cu valoarea de model, propuneri
legislative transnationale (Ex: legile model ale ONU privitoare la comertul international),
norme transnationale cu caracter public.

Lex mercatoria
-

pretinsa lege, partial nescrisa si, ceva mai recent, partial codificata, care reuneste
principii si reguli general respectate in cadrul raporturilor comerciale internationale.

Astazi, unii autori considera ca lex mercatoria este un concept prea vag si lipsit de
previzibilitate si care, datorita acestui motiv, ar face ineficienta o posibila alegere a sa ca
posibila lege aplicabila contractului.

Istoric: Scoala de la Dijon societas mercatorum, suficient de omogena datorita practicii

economice care o anima si a intereselor economice comune. Aceasta societate recunoaste
implicit, gratie unei constiinte comune care include pacta sunt servanda, o serie de reguli
uniform aplicabile a caror valoare este general acceptata. Aceasta acceptare generala face
din lex mercatoria o suma de reguli coerente si autonome care asigura o ordine
comerciala. In conceptia acestei scoli, lex mercatoria are calitatea de a auto-reglementa
comertul international, ea nefiind produsul unor legi nationale, ci rezultatul exigentelor
comunitatii de afaceri.

Juridicitatea lex mercatoria pentru ca aceasta sa aiba un caracter juridic, ea trebuie sa

fie recunoscuta de cei care aplica dreptul. 1980, Curtea de Apel Paris a refuzat sa admita
ca o hotarare care invoca lex marcatoria ar trebui asimilata unei hotarari pronuntata in
echitate (hotarare neexecutorie in dreptul francez). In 1991, Curtea de Casatie Franceza a
pronuntat o hotarare pilot pentru recunoasterea lex mercatoria, Decizia Valenciana. In
speta, hotararea prevedea recunoasterea unei hotarari aribitrare, pronuntata in baza
principiilor dreptului international. Curtea de Casatie a retinut in confirmarea hotararii
arbitrare ca aceasta a fost pronuntata in baza unor reguli de drept distincte, si anume, lex
mercatoria, reguli care constituie un fundament juridic suficient pentru pronuntarea
hotararii judecatoresti.

Juridicitatea lex mercatoria este adesea afirmata de hotararile arbitrale care suprapun
frecvent notiunile de principii generale si lex mercatoria. Lex mercatoria include si
principiile, unele uzante, unele reguli noi etc.

Cursul 3
Autonomia lex mercatoria este lex mercatoria o ordine juridica paralela ordinii juridice a
statelor? Sau nu se bucura de o specificitate aparte? Este sau nu autonoma? -> daca aceasta
ordine juridica isi este autonoma/autosuficienta normele in cauza sunt suficiente pentru a
guverna raporturi de dreptul comertului international si recursul la normele nationale nu ar fi
deloc necesar. In realitate, este adevarat, exista diverse asociatii profesionale care promoveaza
norme uniforme (asociatie engleza GAFTA - ce elaboreaza norme private in acest domeniu - in
cadrul acestei asociatii, sunt prevazute clauze de arbitraj si exista si organe arbitrale ce pot fi
desemnate conform cu regulile asociatilor). In cuprinsul acelor coduri elaborate se face trimitere,
pt interpretare, la dispozitiile dreptului englez. Astfel, se face subsidiar apel la norme statale =>
recursul la legile statale nu este evitat, ci cautat. Un alt exemplu de asociatie care incearca sa
dezvolte norme autonome, dar care face trimitere la normele stataele comertul cu produse
financiare autonomia de vointa este extrem de importanta ISwap? elaboreaza un contract
standard utilizat in cvasitotalitatea cazurilor de catre operatorii privati, in cadrul caruia figureaza
clauze de electio juris (clauza de alegere a legei statale aplicabile). Spre deosebire de situatia
initiala, pe acest domeniu al contractelor cu instrumentelor financiare/cu produse derivate nu se
prevede o modalitate alternativa de solutionare a litigiilor.
Continutul lex mercatoria 2 metode utilizate pentru delimitarea continutului lex mercatoria:
1

Metoda listei (de reguli)

Includem in lex mercatoria uzante, principii generale de drept, clauze contractuale-tip,
respectiv contracte-tip; alaturi de clauzele contractuale, mentionam figurile contractuale
aparte folosite standardizat. Eforturile supranationale de standardizare a uzantelor (critica
adusa lex mercatoria -> incertitudinea normelor). Mai includem in lex mercatoria si
sentintele arbitrale si solutiile deduse din acele sentinte arbitrale.
Incoterms nu produc efecte prin ei insisi acest termeni, ci doar daca sunt inserati in
contractul partilor.
Profesorul Berger lista de principii considerate ca facand parte din lex mercatoria.
Lista de reguli regasita in principiile UNIDROIT ofera un cod coerent si relativ complet
in domeniul dreptului contractului.
In cadrul acestor principii este mentionat ca arbitrii pot aplica principiile UNIDROIT
atunci cand partile au ales lex mercatoria.

Metoda functionala
Sustinuta doar de o serie de autori, este o metoda de creatie mai recenta. Acesti autori
sustin ca lex mercatoria reprezenta doar o metoda de luare a deciziilor. Ofera o libertate
extrem de larga pentru arbitrii. Dezavantaj lex mercatoria nu are o ordine juridica

10

completa -> dar, daca sustinem ca este o metoda de luare a deciziilor, lex mercatoria nu ar
mai avea caracter incomplet.
Raspunde lex mercatoria necesitatilor operatorilor in dreptul comertului international ?
Exista sustinatori ai ideii conform careia Conventia de la Viena 1980 este si ea o
componenta a lex mercatoria. Cand invocam lex mercatoria trebuie puse in balanta
avantajele acesteia si dezavantajele (caracterul imprecis, incompletudine). Avantajele pe
care lex mercatoria le confera operatorilor: costuri reduse atunci cand recurg la un set de
norme standardizate. Unul din avantajele lex mercatoria ar fi acela ca ea cuprinde norme
special create pentru operatiunile internationale si ar fi extrem de adaptata acestora
(argumentul poate fi relativizat -> In temeiul libertatii contractuale am avea posibilitatea
sa integram normele respective in contract oricum). Solutiile din lex mercatoria nu sunt
atat de inovative, ci sunt sinteze de norme comune ale statelor. Un alt avantaj invocat este
acela ca lex mercatoria, de regula, vine la pachet cu competenta arbitrilor pentru
solutionarea litigiilor (experienta, competenta particulara a arbitrilor ar fi gaj pentru
solutii de calitate pentru operatorii economici).
De ce se promoveaza lex mercatoria ?
- industria arbitrajului una profitabila
- arbitru privat desemnat
- dezvoltarea doctrinei in acest domeniu deschiderea arbitrului catre mai multe
sisteme de drept
- posibilitatea statelor de a participa la arbitraj contracte de investitii in sectorul
petrolier, in care erau incluse si conventii de arbitraj lex mercatoria ofera arbitrilor
posibilitatea sa se detaseze de reguli statale foarte stricte
Situatia statelor vis-a-vis de lex mercatoria
Frecvent, se aplica norme care nu au o sursa statala propriu-zisa (produse agricole GAFTA
etc.). Partile folosesc norme din lex mercatoria. Statele - se accepta ca solutiile promovate in lex
mercatoria sunt solutii de calitate. Fie respectivele solutii sunt preluate in conventii internationale
ce urmeaza apoi sa fie propuse operatorilor economici. Pe de alta parte, pentru a se aduce mai
multa certitudine, statele incurajareaza elaborarea de contracte-tip, coduri de conduita, clauze-tip,
doar ca, pana la urma, ultimul cuvant ajunge sa fie pastrat de normele internationale imperative.
Deci, se sustine crearea de lex mercatoria pana la un punct, acest punct fiind reprezentat de
normele imperative.
Cea mai mare deschidere a statelor legat de lex mercatoria este in domeniul arbitrajului asadar,
se permite partilor sa aleaga normele de drept (norme statale propriu-zise si norme de lex
mercatoria).
Aproape orice litigiu in materie patrimoniala este arbitrabil (cand drepturile partilor nu sunt
disponibile limite ale arbitrajului).

11

Sentinta arbitrala controlul statelor este suplu. Se poate anula sentinta daca litigiul nu era
arbitrabil sau daca sentinta este contrara ordinii publice.
Domenii noi unde lex mercatoria are sansele sa prospere comertul electronic, produse
financiare, sectorul sportiv (FIFA, UEFA), de exemplu.
De retinut:
Continutul lex mercatoria
Pretentia lex mercatoria catre autonomie
Inconveniente
Reactia statelor

Sursele dreptului comertului international

Dreptul european sursa a DCI

Constructie europeana initial, inspirata din obiectivele economice

La sfarsitul sec. XX, odata cu Tratatul de la Maastricht si alte elemente
a

Norme care reglementeaza comertul intraeuropean

2 categorii de norme: unele destinate intreprinderilor private (normele referitoare la
concurenta), altele destinate a reglementa comportamentele statelor (normele referitoare
la cele 4 libertati fundamentale).
Norme europene care intereseaza comertul cu statele terte

Reglementarea europeana a comertului exterior

In materie de politica comerciala comuna, UE se bucura de o competenta exclusiva de
legiferare (statele pot sa intervina ocazional prin legiferare - doar pe baza unei abilitari
exprese in acest sens din partea Comisiei europene, in situatii de urgenta). Reglementarea
importurilor exporturilor cu statele terte competenta exclusiva a UE. Dupa tratatul de la
Lisabona au fost introduse articole unde exista competente exclusive, partajate.
Art. 207 TFUE interventiile UE -> prin acte unilaterale sau prin tratate si acorduri incheiate
de UE si care sunt obligatorii pt toate statele.
Actele unilaterale ale UE reguli vamale, masuri de aparare comerciala (UE, alaturi de state
sunt membre a organizatiei internatioanle a comertcului principiul libertatii schimbului
12

acest principiu e insotit de exceptii si statele membre au posibilitatea sa vina cu masuri

restrictive ale conmertului mondial; in materie de dumping si subventii statele sunt abilitate
sa vina cu masuri legislative).
Dumpingul tine de practicile comerciale; poate fi inteles in sens larg: pret inferior pretului
practicat pe o alta piata; in sens restrans: pret inferior costului de productie normal pentru
marfurile respective in tara de origine/pret de vanzare inferior pretului pe care operatorii din
tara bunului il platesc pentru bunul respectiv. Daca exista un dumping ce trebuie demonstrat,
in ipoteza in care exista o plangere din partea industriei europene ce se considera
prejudiciata, dupa o verificare a dumpingului, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate,
Comisia europeana poate impune o taxa antidumping ce trebuie platita de operatorii care
vand produse la pret de dumping.
In materie de subventii (subventia se repercuteaza asupra pretului final), pt a se elimina
aceasta forma de concurenta neloiala, Comisia, dupa plangere, ancheta si dovada adevcata,
poate obliga intreprinderile (dintr-un stat tert; bveneficiaza de subventie in tara de origine) sa
plateasca o taxa antisubventie.
Masuri comerciale de salvgardare

in ceea ce priveste exportul si importul principiul libertati; dar aceasta libertate se

poate repercuta negativ asupra operatorilor privati
Masuri prin care se stabilesc autorizatii de import/export, prin care se stabilesc
contingente/cote (masuri adoptate de UE in raportul cu statele terte)
acestea trebuie interpretate extrem de restrictiv pt a nu se afecta angajamentele
supranationale ale UE

Masuri de protectie impotriva aplicarii unor legi extrateritoriale straine -> Interzicerea
de catre UE propriilor societati sa respecte legile straine
Masuri preferentiale (preferintele comerciale) -> incurajarea protectiei mediului, de
exemplu; se acorda scutiri de taxe de la produsele importate din acele state sau scutiri de taxe la
importuri provenind din lumea a 3-a. schema de preferinta generalizata sau protectie specializata.
Acordurile preferentiale -> de regula, se faciliteaza libera circulatie a marfurilor/serviciilor
Incheierea acordurilor intre state este de competenta exclusiva a UE, statele nu mai pot negocia
si incheia acorduri comerciale cu alte state. Acorduri private (contracte) pot fi incheiate.

Masurile de embargo
- inspirate de obiective de natura politica, de regula.
- efectul lor este unul comercial
13

- interzise operatiunile juridice, inclusiv executarea materiala a operatiunilor (incheierea

contractului + executarea lui);
- masurile sunt decise in cadrul ONU prin rezolutie; dupa adoptarea rezolutiei, UE adopta un
regulament prin care se detaliaza masura respectiva
- domeniul de aplicare a acestor regulamente este unul extrem de larg; masurile sunt vizate a se
aplica oricaror persoane situate pe teritoriul UE, dar efectele lor pot merge si dincolo de aceste
persoane (de exemplu, Reg. 990/93 Embargoul impotriva Serbiei si Muntenegrului afacerea
Ebony nava presupus avariata care incerca sa incalce embargoul impotriva Muntenegrului).
Intinderea competentei europene in acest domeniu
Art. 207 TFUE
Decizie CJUE Centrocom 1997 embargoul privitor la Serbia si Muntenegru
*pentru exporturi a existat un regulament general principiul libertatii exportului -> embargo de
natura comerciala: se interziceau exporturile de marfuri catre Republica Federala Iugoslavia, cu
exceptia anumitor bunuri (medicale, alimente). Dublat de un embargo financiar. Era aplicabil pe
tot teritoriul UE. Anglia propriile masuri de embargo (limita transferurile financiare de
autorizatia Trezoreriei Britanice). Centrocom vinde en-gross-istilor muntenegreni ceva
medical.
Asadar:
1. Libertatea exportului
2. Legea de embargo ce instituie exceptia
3. Exceptie la exceptie schimburile privitoare la medicamente si alimente sunt admise
Marea Britanie: e necesara autorizatie prealabila a Trezoreriei britanice cu privire la
medicamente si alimente -> masura restrictiva
La nivelul UE, in raporturile dintre statele membre si in raport cu statele terte, principiul este al
libertatii schimburilor. Totusi, in favoarea statelor, tratatele au prevazut in timp posibilitatea
adoptarii unor masuri de salvgardare art. 346 si 347 TFUE. Desi, in domeniul politicii
comerciale comune, UE ar fi competenta, in temeiul unei clauze de salvgardare, un stat membru
ar putea interveni cu o masura restrictiva proprie pentru a-si proteja ordinea, pentru a evita
dificultati interioare grave ce afecteaza ordinea publica.

Cursul 4
14

Organizatia Mondiala a Comertului

Cea mai semnificativa organizatie internationala prin faptul ca aceasta a creat un drept in sine.
Piata auto-reglementara intreaga OMC a fost conceputa ca un fel de forum international in
cadrul caruia statele membre sa negocieze, teoretic libere, limitele comertului international
Aceasta creeaza un fel de drept privat intre niste subiecti publici. In mod exceptional, pot sa aiba
acces si particularii, prin statele membre.
La origine, a fost conceputa ca al IIIlea pilon al ONU, alaturi de Banca Mondiala si FMI.
Negocierile privind infiintarea Organizatiei au demarat la scurt timp dupa al Doilea Razboi
Mondial si s-au finalizat cu o Carta a Organizatiei care, insa, nu a intrat in vigoare niciodata.
Ulterior, negocierile au fost reluate si punctul central al acestora l-a constituit un acord general
privind taxele si comertul (GATT General Agreement on Tariffs and Trade). In virtutea
acestui acord, statele recurgeau la concesii tarifare reciproce si invitau state terte sa artifice
acordul initial. Rezultatul a fost crearea unei leguraitati a intalnirilor internationale in vederea
dezbaterii concesiilor tarifare. In cele din urma, intr-o maniera factuala, in jurul GATT s-a creat
un mecanism universal referitor la tarife si taxe (primul GATT, Geneva, 1947).
(Mobil: Interesul statelor pe langa alte state doctrina neoliberala a avut de castigat in fata
dezbaterilor, desi initial s-a dorit crearea organizatiei dintr-o data.)
In realitate, este o institutie cat se poate de independent care beneficiaza de o finantare a statelor
membre. Doar in teorie este un organism ONU.

Primele runde de negociere s-au axat pe reducerea taxelor vamale astfel incat runda Kennedy,
1963-1967 a sintetizat regulile negocierilor tarifare, insa a facut un pas mai departe, initiind
adoptarea primului cod anti-dumping, precum si adoptarea unui sistem preferential tarifar pentru
tarile in curs de dezvoltare.
Runda Uruguay, 1986-1994 este istoric cea mai importanta pentru Organizatie, intrucat acordul
de la Marrakech reprezinta actul oficial al Organizatiei Mondiale a Comertului.
Conferinta de la Seattle, esuata in 1999, fara semnarea unui acord.
Runda Doha initiata in 2001.

15

Documentele fundamentale ale Organizatiei

In cadrul Rundei Uruguay au fost adoptate 6 categorii de documente internationale menite sa
articuleze activitatea OMC.
1
2

4
5
6

Acordul multilateral privind comertul cu bunuri care consta in textul GATT in forma
consolidata din anul 1994 si intr-o serie de acorduri conexe.
Acordul multilateral privind serviciile (GATS General Agreement on Trade and
Services)
Nu a avut efectul scontat, a fost putin eficient; deschiderea pietelor a fost mult mai
dificila decat in cazul comertului cu marfuri.
Acordul multilateral privind drepturile de proprietate intelectuala, de interes
commercial (TRIPS -- Trade Related Intellectual Property Rights)
O mare parte din comertul cu marfuri se bazeaza si pe protejarea drepturilor de
proprietate intelectuala acordul s-a dovedit a fi deosebit de sufficient
Majoritatea sanctiunilor pentru utilizarea fara licenta a programelor infromatice este
rezultatul punerii in practica a TRIPS.
Acrodul multilateral privind crearea OMC.
Memorandumul privind regulile si procedurile pentru solutionarea diferendelor in
cadrul OMC.
Mai exista 4 acorduri multilaterale neobligatorii sub aspectul adeziunii, asupra comertului
cu aeronave civile, asupra pietelor publice etc.

Structura organizatorica
Aceasta organizatie are personalitate juridical internationala uniform recunoscuta si reuneste
toate puterile economice mari. Romania este membra din 1995.
Organizatia este independent fata de ONU si constituie un sistem institutional unic, avand ca
atributii principale gestionarea tuturor acordurilor mulitlaterale si crearea unui cadru favorabil
desfasurarii negocierilor viitoare. In vederea pregatirii dezbaterilor, Organizatia administreaza un
mecanism periodic de examinare a politicilor comerciale ale statelor membre.
Organele OMC
1

Conferinta ministeriala art.IV.1 din Acord organul la care participa ministrii

comertului sau economiei din toate statele membre si care se reuneste cel putin o data la
doi ani.

16

Sarcina conferintei este aceea de a defini politica generala a Organizatiei iar competenta
sa primara presupune adoptarea deciziilor referitoare la acordurile multilaterlale din
cadrul rundelor de negocieri.
Consiliul general art.IV.2 din Acord Consta intr-un organ permanent functionand in
subordinea Conferintei Ministeriale si constituit din delegatii statelor membre.
Acest organ are sarcina de a exercita competentele conferintei ministeriale in intervalele
de timp in care aceasta nu este reunita.
Consiliul general se reuneste de cate ori este necesar (as appropriate) si detine
competente proprii cu privire la bugetul organizatiei, raporturile cu alte organizatii
internationale cu privire la controlul policitilor comerciale ale statelor membre si mai ales
are functia de organ suprem jurisdictional in cadrul mecanismului pentru solutionarea
diferendelor, identificandu-se cu asa-zisul Dispute Settlement Body -- DSB.
Secretariatul general al OMC art.VI.1 din Acord reprezinta sediul organizatiei,
Geneva.
Detine functionari proprii (639 in prezent) din aproximativ 70 de state. Acesti functionari
sunt independent fata de cei ai statului si coordonati de un director general desemnat de
Consiliul general.
Membrii Secretariatului au calitatea de profesionisti, in mare lor majoritate juristi si
economist.
Secretariatul OMC asigura continuitatea OMC si face legatura intre diversele sale organe,
rolul sau functional fiind semnificativ in pregatirea tuturor lucrarilor Organizatiei.
Secretariatul nu are, insa, atributii decizionale. El asigura suportul tehnic pentru organele
OMC (comisii si comitete infiintate in subordinea Consiliului general), asigura suportul
tehnic pentru tarile in curs de dezvoltare (ii asista pe reprezentantii statelor in curs de
dezvoltare la negocierile din cadrul conferintelor) si asigura o asistenta de tip consultativ
statelor care intentioneaza sa adere la OMC.
Emite o analiza regulate a evolutiei comertului si politicii economice mondiale.
Asigura asistenta pentru organele OMC care au rolul de a interpreta textele fundamentale
are Organizatiei.
O serie de organe speciale al caror rol este sa supravegheze functionarea fiecarui acord
multilateral:
Consiliul Comertului de Marfuri (Council for Trading Goods)
Consiliul Comertului de Servicii (Council for Trading Services)
Consiliul Proprietatii intelectuale de interes comercial
Pe langa aceste consilii se pot constitui si se constituie comisii sau grupuri de lucru, a
caror activitate este temporara sau permanenta, in functie de interesul care a stat la baza
infiintarii lor: Comisia pentru plati, Comisia de buget, Comisia de comert si mediu.

Adoptarea deciziilor in cadrul OMC

17

Procedurile de luare a deciziilor sunt extreme de complexe si se bazeaza pe o indelungata

practica a negocierilor, dar si pe o serie de cutume internationale. Intr-un effort de sinteza,
Secretariatul sustine ca exista doua maniere de a adopta deciziile principale si doua maniere
secundare. Din punct de vedere functional, se pot retine doar doua metode de adoptare a
deciziilor: consensul si votul.
1

Consensul art.IX.1 GATT

Implica luarea unei decizii in cadrul unui organ al OMC atunci cand niciuna din partile
prezente nu obiecteaza.
Dimpotriva, atunci cand exista obiectiuni, decizia va fi luata prin vot. Art.IX.1 GATT,
daca nu poate fi realizat consensul, decizia va fi luata prin reunirea majoritatii voturilor
exprimate, in conditiile in care fiecare membru beneficiaza de un vot (O modalitate de
adoptare a deciziilor complet diferita de cea din cadrul FMI si Bancii Mondiale, unde
voturile nu sunt egale).
In adoptarea deciziilor pentru inlaturarea sau suspendarea obligatiilor asumate prin GATT
wavers GATT instituie un proces decisional complex alternand consensul cu
majoritatea calificata.
In ce priveste adoptarea amendamentelor la acordurile existente, GATT instituie o
procedura de vot extreme de riguroasa. In primul rand, amendamentul este votat numai in
Conferinta Ministeriala, dupa o alternanta intre unanimitate pentru anumite amendamente
(care se deosebeste de consens: la consens nu trebuie spus nimic se adopta o decizie
daca nu se opun; unanimitate inseamna exprimarea voturilor) si majoritate de 2/3 din
voturi.
Statele membre care nu au votat sau au votat impotriva amendamentului nu vor fi tinute
de acesta. Prin exceptie, daca se decide cu din voturi asupra execturoialitatii
amendamentului cu pricina in cadrul Conferintei Ministeriale, acesta devine obligatoriu
pentru toti membrii Organizatiei.

Raportul dintre dreptul OMC si dreptul national

Puterea deciziilor adoptate in cadrul Organizatiei. In esenta, intrebarea care se pune este daca
dreptul Organizatiei este direct aplicabil sau nu. In raspunsul la aceasta intrebare, s-au confruntat
doua doctrine legate de fundamentarea dreptului international.
1

Hans Kelsen este adoptata o perspectiva monista asupra dreptului international care
implica ideea ca dreptul national si international sunt parti ale aceleiasi ordini juridice,
astfel incat dreptul national se gaseste implicit subordonat regulilor adoptate in dreptul
international.
Domenico Anzilotti conceptia dualista, conform careia dreptul national si dreptul
international au surse diferite si, in consecinta, genereaza sisteme juridice separate.
18

In opinia prevalenta a instantelor americane si a celor europene e dominanta ideea

inaplicabilitatii directe a dreptului OMC.
Se considera ca aplicarea dreptului OMC poate fi numai rezultatul unui proces legislativ si
administrativ intern care sa asigure in cele din urma executorialitatea deciziilor OMC. Prin
exceptie, se considera ca acest drept poate avea efect direct in statele membre ale UE daca acesta
creeaza drepturi concrete in favoarea individualilor astfel incat acestea sa poata fi invocate direct
in fata instantelor nationale si in fata institutiilor Uniunii (1981).

Reguli care guverneaza comertul mondial cu marfuri

Un numar de principii este reluat cu regularitate de acordurile multilaterale si sunt considerate

astazi ca fiind principii fundamentale ale schimburilor economice in cadrul Organizatiei.
Daca principiile sunt clare si nu necesita reformulari in cadrul rundelor de negocieri, nu acelasi
lucru se poate spune despre exceptiile de la acete principii, aflate in permanenta schimbare.
1

Principiul non-discriminarii
Se manifesta sub doua forme:
clauza natiunii celei mai favorizate art.1 GATT; presupune obligatia oricarui stat
membru al Organizatiei si semnatar al GATT de a extinde la toate statele membre
avantajul pe care l-a oferit unui alt stat membru si, mai mult, obligatia de a extinde
acelasi avantaj chiar si unui stat tert.
Efectul clauzei natiunii celei mai favorizate (MFN the most favour nation clause)
organismul obliga membrii Organizatiei la un tratament nondiscriminatoriu in materie de
taxe vamale, dar nu numai, in sensul ca poate fi vorba si de o alta concesie facuta de
statul in cauza unui membru sau unui tert. De exemplu, in situatia in care un stat, membru
sau nu al Organizatiei, confera unui alt stat membru o reducere a taxelor vamale la un
produs cu anumite specificatii, atunci trebuie sa aplice exact aceeasi reducere la toate

produsele identice sau considerate similare pe care celelalte state ale Organizatiei le importa pe
piata acestei tari.
Pe langa textul fundamental cuprins in art.1 GATT, aceasta regula a fost nuantata de
jurisprudenta OMC.
Trasaturi principale:

19

3
4

Avantajul comercial conferit de o tara alteia in sensul art.1 include atat avantajele de
frontierea de natura fiscala sau nonfiscala, cat si masurile interne care favorizeaza
comercializarea unui produs. Cu toate acestea, regula se aplica doar pentru asa-zisele
border mesures, pentru masurile de frontiera. Pentru celelalte, internal mesures,
aplicandu-se a doua fateta a principiului nondiscriminarii, si anume regula tratamentului
national.
In ceea ce privesc masurile vamale, in sfera notiunii trebuie incluse taxele vamale reduse,
omisiunea de a aplica anumite taxe vamale, metode pentru inlaturarea taxelor vamale si
chiar inlaturarea de facto a taxelor vamale pentru anumite produse.
Clauza se refera atat la beneficiarii din cadrul Organizatiei, cat si la terti.
Clauza se refera la produse identice sau similare (like products), sensul sintagmei fiind
extrem de restrans si excluzand produsele substitut. 1978, Animal Feet Proteins Cause
Produsele similare la care trebuie extinsa clauza natiunii celei mai favorizate trebuie sa isi
aiba originea in statele membre ale Organizatiei care invoca principiul.
Obligativitatea extinderii clauzei este imediata si neconditionata, fara a presupune
reciprocitatea.

De la aceasta regula functioneaza o serie de exceptii care au, insa, un caracter temporar, astfel
incat este de avut in vedere in viitor o aplicare uniforma a principiului.

regula tratamentului national art.III.2, III.4 din GATT

Conform acestei reguli, statele membre au obligatia sa acorde acelasi tratament
produselor si serviciilor straine ca si celor nationale, cu exceptia taxelor vamale. Asadar,
odata importate si cu taxele vamale achitate, produsele provenind din alte state trebuie sa
se bucure de acelasi tratament ca si produsele interne. De aici nu se poate deduce ca ar fi
prohibite taxele vamale, ci doar ca se interzice adoptarea de masuri care sa faca mai
dificila sau mai oneroasa comercializarea marfurilor apartinand altor state membre decat
a produselor nationale. De exemplu, odata aplicate taxele vamale pentru un produs strain
apartinand unui stat membru, nu este posibila impunerea unor standarde de securitate
pentru aceste produse, care sa fie superioare celor aplicate produselor interne.

Coordonatele acestei reguli, astfel cum se desprind ele din jurisprudenta Organizatiei, ar fi
urmatoarele:
1

Nondiscriminarea priveste produsele similare provenite dintr-un alt stat. Similaritatea se

determina pornindu-se de la identificarea calitatilor fizice ale produselor, fara a se tine
seama de metodele de productie, daca acestea nu le afecteaza calitatile.
Prin exceptie, metoda de productie are relevanta atunci cand ea incalca regulile tehnice,
sanitare sau fitosanitare materializate in acorduri ale OMC.
20

Intr-o speta s-a retinut ca aceasta regula se aplica si in cazul in care produsul intern supus
competitiei cu un produs extern este rezultat al unei industrii monopol de stat.
Ex. productia de alcool, care este, in multe state, rezultat al unei industrii monopol de stat
Regula genereaza eliminarea oricaror taxe vamale pentru comercializarea unui produs
strain, dupa cum implica eliminarea oricaror norme interne care afecteaza circulatia,
vanzarea, transportarea, distribuirea sau utilizarea produselor de import in raport cu cele
interne.
Regula implica si eliminarea asa-numitelor discriminari de facto care genereaza o
ingreunare a comercializarii produsului importat in raport cu cel national.
Principiul consolidarii protectiei vamale (transparenta protectiei vamale)

Conform acestui principiu, statele membre ale Organizatiei au libertatea de a impune limitele
dorite, cu toate acestea, principiul impune prevalenta protectiei vamale, care este transparenta si
are o nocivitate limitata fata de orice alt tip de protectie ascunsa care sa duca la discriminarea
marfurilor apartinand unui alt stat membru.
Principiul citat presupune obligatia statului membru de a elimina restrictiile cantitative
referitoare la marfurile apartinand altor state, pe criteriul volumului, numarului sau valorii si mai
presupune consolidarea vamala propriu-zisa (limitarea taxelor vamale la nivelul valorii maxime
consimtite in cadrul unui acord tarifar GATT, in masura consilidata).
Transparenta vamala implica ideea ca taxelor vamale le sunt asimilate toate impozitele si taxele
susceptibile sa atinga circulatia unui serviciu sau unui produs.
O perioada de timp considerabila, in determinarea valorii maxime a taxei vamale s-a utilizat asazisa metoda liniara. Mai apoi s-a trecut la utilizarea metodei varfurilor tarifare. In determinarea
notiunii de varf tarifar se considera ca acesta este un drept tarifar care depaseste 15% din
valoarea reala a produsului, o valoarea determinata fara a se lua in calcul valoarea din piata
interna unde produsul urmeaza sa fie comercializat.

Derogari si exceptii de la principiile OMC privind comertul cu marfuri

Derogarile reprezinta un mecanism specific in virtutea caruia oricare membru al Organizatiei
poate solicita, pe o durata de timp de pana la 1 an, aplicarea anumitor exceptii de la principii, in
virtutea situatiilor exceptionale in care se afla si numai cu conditia ca aplicarea exceptiei sa duca,
in cele din urma, la o mai buna aplicare a principiului.
Cererea unui stat membru trebuie examinata si supusa aprobarii Conferintei Ministeriale,
eventuala reinnoire a exceptiei urmand a fi supusa unui examen aprofundat.
21

Se diferentiaza de exceptiile generale de la GATT.

Textele acordurilor au in vedere mai multe randuri de exceptii, in functie de diverse criterii de
apreciere. O serie de exceptii se refera la cele aplicabile in functie de situatia statelor si intra, de
regula, in aceasta categorie exceptia in favoarea acordurilor regionale si exceptia aplicabila
statelor nedezvoltate sau in curs de dezvoltare.
1

exceptia in favoarea acordurilor regionale

Implica posibilitatea constituirii de uniuni vamale si zone de liber schimb comercial In cadrul
carora sa fie aplicabile reguli diferite fata de cele cuprinse in GATT si fara a fi necesar ca
eventualele beneficii sa fie extinse la toate statele membre ale Organizatiei.
2

exceptia aplicabila statelor nedezvoltate sau in curs de dezvoltare

Presupune tratamentul diferentiat acordate de state puternic dezvoltate economic unor state in
curs de dezvoltare in scopul promovarii dezvoltarii acestora, fara obligatia de a extinde regimul
mai favorabil la toate statele membre.

A doua serie de exceptii priveste asa-zisele exceptii uniforme, aplicabile tuturor membrilor
Organizatiei:
1

In virtutea art. 20 din GATT, statele pot sustrage anumite produse de la regimul vamal
convenit, daca intentioneaza sa creeze un regim special pentru circulatia acestor
bunuri.

Exceptia se aplica, in general, unor produse speciale din aur, argint, articolelor fabricate in
inchisoare, bunurilor apartinand tezaurului national si care au valoare artistica, istorica,
arheologica clasificata si mai ales resurselor naturale epuizabile.
2

De asemenea, statele pot adopta masuri de exceptie fata de principii pentru a proteja
anumite interese definite ca atare de respectivul stat membru.

In concret se invoca aceasta exceptie pentru ocrotirea sanatatii vietii moralitatii publice.
Masurile luate in vederea protejarii acestor interese nu trebuie sa fie arbitrare si trebuie sa fie
considerate necesare. Nu este necesara o anumita masura atunci cand, in mod rezonabil, o alta
este disponibila si are un efect derogator mai restrans de la principiul fundamental.
3

Art. 21 GATT statele membre pot lua masuri derogatorii estimate de ele ca fiind
necesare in vederea protectiei intereselor esentiale pentru securitatea lor importul de
armament si alte materiale de lupta, in perioade de razboi si tensiune internationala.

22

Cursul 5
Pe politica comerciala comuna, UE se bucura de competenta exclusiva (cazul reglementarilor in
materie de dumping). Regulamentele adoptate de UE in materie de dumping sau pentru protectia
anti-dumping sunt rezultatul transpunerii in legislatia europeana a acordurilor pe care statele
membre ale UE, respectiv pe care UE le-a negociat in cadrul OMC > Art. 6 Acordul GATT
cuprinde reguli privitoare la masurile anti-dumping;

23

Vanzare la pret de dumping:

= Vanzare la pret inferior pretului sau valorii normale a marfii in tara de origine;
= Valoare normala sau pret inferior costului de productie pentru marfa respectiva in tara de
origine;
Masurile anti-dumping ce pot fi luate de catre state sunt destinate a corecta forme de concurenta
neloiala a operatorilor privati.
In tara de destinatie, o ntreprindere vinde produse la pret de dumping. Industria din tara
respectiva, comerciantii, operatorii economici prejudiciati ar trebui sa faca o plangere la
autoritatile statului de destinatie. Pe baza acelei plangeri, autoritatile din statul de destinatie vor
declansa o ancheta. In urma acelei anchete, vor trebui demonstrate 3 lucruri:
1
2
3

Dumpingul
Sa se demonstreze faptul ca, datorita acestei vanzari, exista un prejudiciu pentru industria
nationala
Raportul de cauzalitate dintre vanzarea la pret de dumping si prejudicierea industriei
nationale

Daca sunt indeplinite, statul in cauza poate lua masuri impotriva intreprinderii straine. Aceste
masuri pot sa imbrace, potrivit art. 6 din GATT, 2 forme:
1
2

Obligarea intreprinderilor in cauza la plata unei taxe anti-dumping;

Intreprinderile impotriva carora s-a declansat o procedura de control, pot sa aiba ele
insele negocieri cu statul. Daca statul dispune de probe ferme si intreprinderile accepta
comportamentul care li se reproseaza, pot avea loc discutii intre autoritatile statale si
intreprinderi, acestea din urma avand posibilitatea sa-si asume ele angajamente de
ridicare a pretului.

Taxele anti-dumping nu se aplica retroactiv, in principiu. Pot sa fie impuse taxe provizorii, cu o
durata de 6 luni sau taxe definitive, pe o durata maxima de 5 ani.
Daca se constata ca, in ciuda acestor sanctiuni, intreprinderile au aceleasi comportamente, statul
ar putea prelungi masura, doar ca pentru prelungire e necesara o noua ancheta. Daca se depaseste
durata de 5 ani, sunt necesare anchete suplimentare.
Daca intreprinderile sunt nemultumite in privinta taxelor ce le-au fost impuse, se pot adresa
statelor respective (statelor lor de origine), acestea din urma putand sa declanseze impotriva
statului de destinatie o procedura in fata OSD (=organ pentru solutionarea diferendelor).
Masurile anti-subventii
In acest caz, comportamentele neloiale sunt imputabile statelor.
Se asigura avantaje intreprinderilor din tara respectiva.
24

Subventia = contributie financiara din partea unei autoritati publice, prin care se avantajeaza
intreprinderile proprii (in tara de origine a intreprinderii exportatoare).
2 categorii:
1

Subventii interzise (sanctionabile) lista rosie

Scopul lor e acela de a distorsiona comertul mondial.

In general, e vorba de subventiile date pentru export. Din aceasta categorie mai fac parte si
subventiile destinate a favoriza consumul din productia interna.
2

Subventii potential prejudiciabile lista portocalie

Trebuie analizate in concret daca sunt de natura sa afecteze comertul mondial.

In aceasta categorie includem subventiile la productie, cele mai mari de 5% din valoarea
produselor etc.
Cand statul de destinatie doreste sa vina cu o masura anti-subventie, ar trebui sa demareze o
ancheta in care sa se demonstreze ca a existat o subventie interzisa sau prejudiciabila, ca ea a
prejudiciat industria nationala si raportul de cauzalitate.
Masurile de salvgardare
Pot functiona ca exceptii in fata principiilor generale de liberalizare a comertului cu marfuri.
Un stat poate sa constate la un anumit moment, importuri excesive pentru anumite produse. Daca
acele importuri sunt de natura sa prejudicieze grav productia nationala, statul poate sa vina cu
astfel de masuri. Sunt masuri de limitare a importurilor pentru anumite categorii de produse
atunci cand volumul acelor importuri este atat de mare, incat productia autohtona risca sa fie
periclitata.
Aceste masuri ar trebui sa aiba un caracter neselectiv. Masura va trebui sa fie una globala, deci o
limitare a productiei de peste tot din lume. Pentru a se lua o astfel de masura de salvgardare ar
trebui sa se realizeze o ancheta prealabila.
Sunt veritabile restrictii cantitative;
Pot, in principiu, sa fie luate pe o durata de 4 ani. Pot fi prelungite cu 2 ani si apoi cu inca 2, dar
numai in mod exceptional.
Toate aceste masuri trebuie comunicate si OMC.
Regulile referitoare la comertul cu marfuri
Statele pot veni cu masuri de incadrare a schimburilor, dar ele trebuie sa aiba o natura de taxa.
25

In mod normal, taxele vamale trebuie sa fie stabilite in conformitate cu valoarea declarata a
marfurilor in vama. Pentru motive ce tin de suspectarea fraudelor, valoarea declarata poate fi
controlata. E posibila efectuarea unor controale de catre intreprinderi independente (controale
fizice anterioare expeditiei).
Protectia intreprinderilor participante la comertul international: un stat poate veni cu obstacole
tehnice; fiecare are dreptul sa stabileasca reguli ce determina exigentele de calitate si securitate
ale produselor pe teritoriul sau; aceste obstacole tehnice sunt adminisibile in cadrul OMC, cu
conditia sa se respecte clauza natiunii celei mai favorizate si principiul tratamentului national.
Regulile trebuie aplicabile indiferent de provenienta marfurilor. Obstacolele trebuie sa aib la
baza date stiintifice, tehnice si nu trebuie sa fie pur aleatorii.
In ceea ce priveste licentele la import, ele nu sunt interzise in cadrul OMC, dar se face distinctie
intre 2 categorii de licente:
1
2

Unele care se obtin automat/cvasiautomat, intr-o durata de maxim 10 zile dupa ce s-a
depus documentatia;
Licentele obisnuite se obtin in termen de 30/60 zile din momentul depunerii cererii;

Pot avea efect disuasiv in ceea ce priveste comertul mondial.

Comertul cu servicii
GATT dublat de un acord general cu privire la tarife si servicii GATS. Regulile pe care le
regasim in cadrul comertului cu servicii sunt particulare.
Serviciile = asumarea, in deplina independenta, a unei prestatii de catre o persoana in favoarea
alteia.
-

Independenta criteriu de depistare a diferentei intre prestarea de servicii si contractul de

munca (caracterizat de subordonare).
Punerea la dispozitie a abilitatilor pentru a procura un serviciu comert

GATS are o sfera de aplicare foarte larga. Textul vizeaza orice servicii, in afara celor furnizate in
exercitarea puterii guvernamentale.
Servicii furnizate in exercitarea puterii guvernamentale = pentru a fi considerate astfel, se
utilizeaza 2 criterii cumulative instituite in acord:
a
b

Acele servicii furnizate sa nu aiba o baza comerciala;

Sa nu fie oferite in conditii de concurenta pe piata;

Eventual, sunt servicii furnizate in exercitarea puterii guvernamentale cele de emitere a unor
licente, autorizatii (nu se fac contra-cost si enitati private nu ar fi niciodata competente sa emita
astfel de documente).

26

Faptul ca sunt prestate de intreprinderi publice nu ajunge sa le excluda din sfera de aplicare a
GATS.
Masurile vizate de acord sunt definite larg.
4 tipuri de servicii:
1
2
3
4

Servicii care traverseaza o frontiera (transportul, telecomunicatiile); se deplaseaza si

prestatorul si clientul in cazul serviciilor de transport, iar la serviciile de telecomunicatii,
nu se deplaseaza nici prestatorul, nici clientul;
Servicii prestate intr-un stat exclusiv pentru clienti straini (servicii de turism);
Servicii oferite prin crearea unui stabiliment permanent in strainatate (servicii bancare,
servicii de asigurare);
Presupune prezenta persoanelor fizice; se deplaseaza experti sau tehnicieni in strainatate
pentru prestarea serviciilor (avocatul isi reprezinta clientul in cadrul unui proces din
strainatate);

Toate aceste servicii sunt vizate de GATS.

3 elemente pot fi regasite in cadrul GATS:
1
2
3

Acord cadru cuprinde reguli generale aplicabile comertului cu servicii; aceste reguli
privesc liberalizarea comertului cu servicii;
8 anexe in care sunt abordate probleme particulare in domenii specifice, de exemplu:
servicii financiare sau de televiziune;
Lista cu angajamente specifice intre state;

Putem vorbi de liberalizare si ea se poate produce doar daca statele si-au asumat si au negociat
intre ele angajamente specifice de liberalizare si doar daca statele au acceptat liberalizarea.
Atunci cand statele si-au asumat angajamentele de liberalizare, vorbim de obligatii conditionate
ale statelor membre. Daca pe un anumit domeniu (educatie, asigurare etc.), statele si-au asumat
acele angajamente pozitive, principiul trebuie sa fie acela al tratamentului national: operatorii
straini trebuie sa fie tratati in acelasi mod in care sunt tratati prestatorii autohtoni de servicii.
Sunt posibile exceptii, chiar daca liberalizarea a fost acceptata. Uneori, pentru operatorii straini,
pot exista limitari pentru a se proteja datele personale ale persoanelor, mediul inconjurator,
morala publica, sanatatea publica.
Sunt posibile acorduri de integrare economica. In acest caz, liberalizarea poate fi una mult mai
avansata.
Exista si obligatii neconditionate ale statelor membre ale OMC.
In cadrul GATS, principiul este acela al angajamentelor pozitive. Daca statul accepta sa
liberalizeze un sector de comert si in masura in care accepta liberalizarea, se va aplica principiul
tratamentului national.
27

Obligatiile neconditionate obligatii pe care statele membre ale OMC trebuie sa le respecte:
1

2
3

Tratamentul natiunii celei mai favorizate daca, datorita relatiilor particulare cu un

anumit stat, se reuseste liberalizarea in domeniul unui anumit serviciu, respectivul stat
trebuie sa deschida piata serviciului respectiv tuturor celorlalti operatori straini, indiferent
de statul de origine (liberalizare globala); nu trebuie incheiat un acord specific.
Transparenta reglementarilor privitoare la servicii (publicitate, accesibilitatea
reglementarilor)
Administrarea rezonabila, obiectiva si impartiala a reglementarilor interioare;

Acordul privind proprietatea intelectuala - TRIPS

Incheiat la cererea statelor celor mai dezvoltate (incurajarea inovatiei, creatiei intelectuale), ele
fiind exportatoare de marfuri ce includ o tehnologie avansata; creat pentru a se asigura protectia
creatiei intelectuale.
Sfera de aplicare a acordului este foarte larga - drepturi de autor si drepturi conexe;
Drepturi conexe drepturile artistilor, interpretilor; marca, brevete, indicatii geografice,
desene si modele.
Regulile din acest acord sunt reguli care se bucura de efect direct (cea mai mare parte dintre ele);
dupa ce a fost adoptat acordul TRIPS, statele membre a OMC au trebuit sa introduca in legislatia
statala diferite prevederi prin care sa fie protejate aceste drepturi de proprietate intelectuala.
Reguli:
1
2

Principiul tratamentului national

Principiul tratamentului natiunii celei mai favorizate

Exceptiile sunt posibile (restrangerii circulatiei/protectiei) si admisibile pentru a proteja interese

particulare (creatia, in general).

Diferendele in cadrul OMC

*ORD = organul pentru solutionarea (rezolvarea) diferendelor;
Contextul in care apar diferendele: OMC e un for de negociere, statele isi asuma angajamentele;
diferendele sunt intre state, in principal, in legatura cu angajamentele pe care statele si le-au
asumat.

28

Cum se rezolva diferendele? Principiul: calea pasnica, negocieri; daca aceasta cale nu e
posibila, avem calea jurisdictionala specifica;
Prin aderarea la OMC, statele si-au dat consimtamantul si pentru o anume forma a rezolvarii
diferendelor. In cadrul OMC, exista OSD, organ care asigura functia unei instante internationale.
Procedura incepe cu o consultare a statelor membre. Aceasta faza dureaza maxim 60 zile. Daca
in cele 60 zile nu se ajunge la un acord, se trece la a doua etapa. Statul petent trebuie sa notifice
OSD cu privire la plangerea in cauza sa mentioneze starea de fapt si baza juridica a plangerii.
In aceasta faza este posibil ca cele doua state sa ajunga la o intelegere. Se notifica OSD si, la
cererea lui, se instituie un grup special (panel de experti). Acestia vor evalua faptele si au la
dispozitie 6 luni sau chiar 9 luni pentru redactarea unui raport scris. Acest raport este adresat
OSD. In 60 zile de la primire, OSD isi asuma acest raport scris, exceptand cazul in care se degaja
un consens negativ. Daca statul parat este de acord cu situatia respectiva, decizia expertilor
asumata de OSD va deveni obligatorie si va fi pusa in practica. Daca statul parat nu e de acord cu
decizia expertilor, in acest caz, va putea face apel la acel raport. Acest apel va fi facut la un organ
special (experti independenti), organul de apel se va pronunta doar asupra problemelor de drept
din raportul respectiv (va confirma/infirma raportul). Acesta va redacta un nou raport scris care,
la randul lui, va fi asumat de catre OSD.
In orice caz in care OSD si-a asumat rapoartele, odata cu asumarea, rapoartele devin obligatorii
pentru statele participante la procedura. Statele ar trebui sa execute cat mai repede hotararile
constatate in cadrul acelor rapoarte.
Daca statul care a pierdut intarzie cu indeplinirea obligatiilor rezultate din rapoarte, atunci statulvictima poate sa ia propriile sale masuri unilaterale (represalii propriu-zise).
Compensatiile se stabilesc prin negociere intre cele 2 state.

Operatorii privati in DCI

Statele intervin in CI din 2 puncte de vedere: ca titulari de suveranitate (legiferare, semnare
acorduri/tratate). Pot interveni si ca veritabili operatori economici. Acceptand contracte, acestea
vor fi guvernate de reguli specifice.
Imunitatea de jurisdictie se accepta doar pentru actele de suveranitate ale statelor. Cand se
comporta ca operatori economici, pentru aceste comportamente nu exista imunitate de jurisdictie.
Principiul ESTOPPEL-ULUI interdictia de a te contrazice in detrimentul altuia
Imunitate de executare cand hotararile nu se executa de buna-voie.
Renuntarea la imunitate trebuie sa fie expresa, speciala si in favoarea unui creditor determinat.
29

Operatorii veritabili: companiile private

1

Nationalitatea SC drepturi specifice, protectie diplomatica, determinarea legii

aplicabile;

In dreptul comparat exista 3 criterii de determinare: sediul social, locul incorporarii (in statele
common law), controlul (nationalitatea actionarilor majoritari).
In Romania:
Art. 2571 (1) NCC: sediul social statutar promoveaza certitudinea juridica
Art. 2571 (2) NCC - SC cu sedii pe teritoriul mai multor state: sediul social real
Art. 2571 (4)
2

Legea aplicabila SC;

Recunoasterea SC straine pe un anumit teritoriu;

Cursul 6
Curs 6(sapt 7)
06.04.15
DCI
Operatorii in Comertul International
O anumita nationalitate atrage anumite drepturi,este utilizata azi ca element de legatura pentru
determinarea legii aplicabile SC.
ART.2580 (1) NCC Pj guvernata de legea ei nationala
*cauzele Daily Mail,Centros,Uberseering,Inspire Art,Cartesio,Vale
30

Pj-entitate careia i se recunoaste calitatea de titular de drepturi si obligatii,chiar daca forma

aleasa nu are neaparat un echivalent in DT RO
Pj are un inteles mai larg decat acela de societate.-Poate avea capital privat sau de stat,la pf fara
scop lucrativ avem sindicate,partide politice chiar si societatile cooperative,nu au scop
patrimonial regiile autonome etc nedorind obtinerea profitului dar toate sunt acoperite de
notiunea de PJ.Notiunea de PJ are contururi foarte largi in dreptul intern desi nu acopera toate
situatiile pe care le intalnim in dreptul comunitar.De ex atunci cand poate sta in justitie,poate
avea patrimoniu propriu dar nu au PJ,de ex societatile in comandita din Germania care nu au
pj=deci s-ar putea extinde notiunea de pj pentru a le putea aplica si acestora legea in functie de
criteriul social.Societatilor de fapt sau celor simple nu le putem aplica aceste reguli.
*Nationalitatea este guvernata de criteriul sediului social real.In plan european exista miscare
jurisprudentiala care influenteaza criteriul incorporarii.
Art 2580 al.2: legea pj mama,pt tot ce inseamna constituirea,desfiintarea,functionarea
sucursalei(inclusiv puterile reprezentantilor acesteia)=posibila aplicare a unor dispozitii legale
din statul unde este implantata sucursala.(legea aplicabila sucursalei)
Art 2580 al.3 NCC:legea statului unde aceasta isi are stabilit propriul sediu.(legea aplicabila
filialei)
Guverneaza constituirea,functionarea ssi dizolvarea filialei,raporturile dintre societatea-mama si
ceilalti actionari(minoritari)din filiala,sau raporturile dintre filiala(soc.controlata) si societateamama(soc.dominanta).
Sucursalele nu sunt subiecte de drept distincte,pf mai are resedinta secundara,sucursala e o
simpla extensie patrimoniala neavand pj si nici patrimoniu propriu,nefiind pj distincta nu am
cum sa o supun legii statului pe al carei teritoriu se afla.Se pot cere de catre stat unele obligatii
precum inscrierea in registru sau tinerea unei contabilitati,sucursala va respecta legea din statul
unde e constituita dar in raporturile private se vor aplica regulile aplicabile societatii
mama.Anumite reguli din tara de destinatie pot ramane neaplicate daca sunt discriminatorii sau
impiedica desfasurarea activitatii de ex cauza CENTROS=CJUE-daca societatea isi exercita un
drept prevazut in tratatele internationale,nu poate fi vorba despre frauda.In md normal
constituirea,functionarea=guvernata de statul de constituire.
Filialele sunt entitati cu pj distincta,patrimoniu propriu,se pot incheia acte in nume propriu.Intre
2 societati exista rap de societate-mama si societate-filiala cand una dintre societati detine
controlul prin intermediul participarii la capitalul social.Date fiind aceste caracteristici si in
spetele cu elem de extraneitate se aplica art 2580 al.3 NCC.
Domeniul lui lex societatis- art 2581 NCC(aplicabila legea de la sediul societatii,sediul social
deci)
31

Constituirea SC:

-conditii de fond,forma,pj,intinderea capacitatii,incapacitati

Organizarea si functionarea SC:

- Modul de dobandire,pierdere a calitatii de asociat,drepturile si obligatiile asociatilor si relatiile

dintre ei
-Capital social,organe sociale,puterile administratorilor si valabilitatea limitarilor legale si
statutare ale acestei puteri
-Reprezentarea pj de catre organele proprii
-Raspunderea org sociale fata de asociati si fata de pj (art 2581 lit f)
-Intinderea rasp pj sau a organelor sale fata de terti

Dizolvarea si lichidarea SC:

-Motive de dizolvare,punerea lor in aplicare,derularea procedurilor,momentul disparitiei pers

juridice,problema posibilitatii transferului universal sau cu titlu universal al patrimoniului pj
catre alte persoane.ATENTIE! Lex concursus(in caz de insolventa);Lex fori(lege straina
contrara OPI)
Capacitatea juridica a societatii este guvernata de legea statului sediului social.
Speta: Royal Dutch societate olandeza.In 1944-lege->detinatorii de titluri la purtator trebuie sa
faca o declaratie cu privire la detinerea acestora si sa aduca acte doveditoare pana la 31 dec
1950.Sub amenintarea unor sanctiuni penale,RD obligata sa remita autoritatilor duplicatele
titlurilor nedeclarate,pt a fi anulate.Doamna X,frantuzoaica,nu a declarat in timp util titlurile.Ea>actiune la tribunalul francez cerand obligarea societatii RD la emiterea de noi titluri in locul
celor anulate.=nu i s-a admis actiunea.-norma imperativa in domeniul societar.Ce lege este
aplicabila?
Societate-mama=legea statului sediului,filiala=legea statului sediului.Intre Societatea-mama si
filiala se pot aplica regulile statului pe al carei teritoriu este filiala?***
Observatii privind regimul pj in DIP-articol scris de profa.
Este posibil sa avem limitari legale ale puterii administratorilor=legea de la sediul scietatii si
putem avea limitari statutare fiind aplicabila aceeasi lege.
Speta:BA,maghiar,a efectuat prin intermediul unei banci maghiare mai multe operatiuni
comerciale imobiliare in Budapesta.Soldul acestor operatiuni a fost negativ,domnul BA datorand
bancii 1 mil de euro.Pt a obtine o esalonare a platii,el semneaza o scrisoare de garantie in numele
32

societatii X cu sediul la CLUJ,al carei administrator era,prin care societatea se angaja solidar
alaturi de el pt plata datoriei.Dupa mai multe scadente,banca maghiara actioneaza in instanta
societatea romana pt a plati.Ce decide instanta?Cum se poate apara societatea romana?Deci
avem contract international=oricare ar fi legea,capacitatea juridica ramane guvernata de legea de
la sediul societatii.Pt cea maghiara-legea maghiara pt cea romana-cea romana.(in ce conditii
anumite acte sunt permise etc).Legea SC-regula care spune ca este interzisa creditarea admin
prin operatiuni precum:garantari,imprumuturi etc.(este interzisa incheierea unui anumit contractcapacitatea de folosinta)=Limitarea din dreptul intern va fi avuta in vedere pentru declararea unei
anumite incapacitati de catre UE.Poate sa existe o limitare legala a puterii administratorului de a
angaja societatea.Ex sc garanteaza obligatia altuia fata de un tert in dreptul francez dar trebuie
semnatura admin si hotararea AGA.
*Exista o ipoteza particulara a dizolvarii SC in procedura insolventei-procedura speciala in care
nu s-ar aplica uneori legea de la sediul social.
TRANSFERUL DE SEDIUL SOCIAL IN DIP
Tot legat de legea nationala,pj sunt entitati care cauta eficienta economica,profituri si costuri
reduse.Eficienta se poate obtine si profitand de o lege mai favorabila=permisa prin intermediul
transferului de sediu social.Sunt cunoscute fenomenele de delocalizare.-motivul realizarii unei
economii sau costuri reduse pot inspira aceasta delocalizare.Ex nokia.Transferul de sediul social
este o opertiune riscanta totusi.
Forme: transferul de SS poate privi doar SSR,doar SSS,sau atat SSR ca si SSS.
Cauze de dificultate:dizolvarea in tara de origine nu este deloc convenabila,trebuie restituite
aporturile,trebuie sa ma reconstitui in alta parte fiind o procedura anevoioasa.Sc sunt
fictiuni,creatii ale dreptului ce exista doar pt ca o lege le recunoaste pj.Transferul de SS implica
de regula si schimbarea lg aplicabile
---LEGE APLICABILA--Aplicare distributiva/cumulativa a legilor implicate:
1. Conditiile transferului:
-Lg de la vechiul SS pt:decizia de transfer(hot AGA,quorum,majoritate),protectia actionarilor
minoritari,a creditorilor etc
-Lg de la noul SS pt:recun.pers juridice a societatii transferate,adaptarea actelor constitutive(nr
min de asociati,clauze obligatorii etc),inmatricularea societatii,publicitatea transferului
2. Efectele transferului:

33

-Lg.de la noul SS pt:-tot ce inseamna capacitatea societatii,functionarea societatii,relaii intre

societate si actionari
*Cauza Daily Mail-sediul se transfera din MB in Olanda-MB cere o autorizatie care nu este
obtinuta de sc.SC contesta masura pe baza regulilor dreptului de stabilire.CJUE-nu este afectat
dreptul de stabilire avand posibilitatea de a se dizolva si muta in alta tara-1988 masura engleza
era considerata conforma cu dreptul UE-nefiind considerata restrictiva.
*Cauza Centros-MB-vroia o sucursala in Danemarca-Masura Danemarcei era restrictiva ,aceasta
trebuia sa faciliteze stabilirea pe statul ei a sucursalei
*Cauza Inspire Art-SC constituita in MB si isi realiza intergal activitatile in OLANDA,cf legii
olandeze era doar de forma engleza in timp ce de facto era olandeza.Olanda avea pt sc pur formal
straine o regula care spunea ca pe orice fel de acte ce emana de la sc trebuie sa apara mentiunea
ca e societate pur formal straina si administratorii sa raspunda pentru datoriile societatii.=Sc a
contestat reglementarile(ce admin vrea sa raspunda cu patrimoniul lui pt datoriile sc?)a spus ca e
un obstacol in calea liberei stabiliri.CJUE=masura din Olanda este una restrictiva.S-ar putea
invoca motive imperative de interes general dar in speta curtea a considerat ca masurile sunt
disproportionate.
*Cauza Cartesio-sc constituita in cf cu legea maghiara care dorea sa stabileasca sediul social in
italia si sa ramana legea maghiara ca sa guverneze sc.Dizolvarea in tara de origine a fost
invocata.CJUE a facut 2 ipoteze;1 cand sc vrea o transformare dintr-o sc de drept maghiar intruna de drept italian(totala) daca tara de origine vine cu masuri restrictive=incompatibile cu
UE(nu asta urmarea sc).Sc urmarea sa ramana sc de drept maghiar cu sediul in Italia=CjueUngaria e libera sa stabileasca in ce conditii o sc ramane de drept maghiara,deci daca spune ca
trebuie sa aiba sediul social acolo,nu este o masura impotriva stabilirii! Daca vrei sa fii sc
maghiara trebuie sa te conformezi legii maghiare deci Ungaria poate face ce vrea in acest caz.In
schimb daca dorea sa se transforme tottal,statul maghiar era considerat ca restrange circulatia
daca nu autoriza aceasta iesire.
*Cauza Vale-Sc constituita in italia si dorea sa isi transfere sediul social in Ungaria.In italia,la reg
comertului s-a operat mentiunea ca urmeaza sa fie transf in societate de drept maghiar.Aut
maghiare nu au tnut cont de actele din italia de origine.CJUE-e legal ca Ung sa refuze sa tina
cont de actele din italia?=principiul nediscriminarii-daca o sc de drept maghiar dorea doar sa
schimbe forma juridica dar tot maghiar,se putea oricand liber de ex din SA-SRL=continuator al
personalitatii.Ungaria a restrans drepturile.Sc autohtone trebuie tratate la fel ca si cele straine si a
fost sanctionata Ungaria ca nu a lasat sa se tranf o entitate straina in una locala dar se putea din
una locala in alta locala.
RECUNOASTEREA PJ STRAINE IN ROMANIA
Art 2582 al 1 NCC: Pers juridice straine cu scop patrimonial-recunoscute de plin drept in RO
34

Art 2582 al 2 NCC: Pers juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute,conditionat:
->constituirea valabila in tara de origine
->existenta unui scop statutar cf ordinii sociale si economice din RO
->respectarea conditiei reciprocitatii
->aprobarea prealabila a Guvernului
->pronuntarea unei hotarari judecatoresti.
Pentru PJ,apare chestiunea prealabila a recunoasterii.Cele fara scop patrimonial nu actioneaza ca
veritabili operatori economici.
EFECTELE RECUNOASTERII
Recunoasterea in Ro a capacitatii juridice conferita de lex societatis(cap procesuala activa si
pasiva,cap de a dobandi/poseda bunuri,de a incheia contracte sau diverse acte)
Totusi respectarea lex fori(legea romana) daca aceasta prevede limitari speciale pt capacitatea pj
straine(art 2583 al 1 fin NCC).Eventual posibila aplicarea unor legi imperative locale(legi de
politie) daca sunt conforme cu DT UE.Sa nu fie restrictive si se aplica legea interna care prevede
limitari.*Cauza 1996 Comisia vs Italia-intermediere val mobiliare doar pj care isi au sediul in
Italia.(actiuni,obligatiuni etc) CJUE a spus ca masura resp este incombatibila cu dreptul UE
limtand dreptul prestatorilor straini de a-si presta activitatile in Italia.=putea sa fie justificata de
motive de interes gen dar in speta curtea a spus ca sunt disproportionate.
Desi SC ca atare este guvernata de legea straina,anumite legi locale pot primi aplicare.De ex sc
cu sediul in franta vinde in Ro produse,daca sc exploateaza abuziv sc noastra,legea Romana va
interveni ca lege imperativa locala privind pozitia dominanta.
GRUPURILE DE SOCIETATI
Def: ansambluri de societati,inependente dpdv juridic,dar legate intre ele prin legaturi de capital
sau de cooperare,a.i sunt percepute ca entitati unitare,distinct dentificabile.De ex grupul orange
este constituit din sc mama cu sediul in franta dar avem orange ro,orange bulgaria etc.
Structura:piramidala/radiala/circulara(gr piramidale-sc mama este actionar in mai multe filiale
sau si-a constituit sucursale.Filialele si-au contituit sub filiale in alte state si sub filialele si-au
constituit sub filiale in alt stat.Gr radiala-planul sc mama si sc filiale dependente sau sucursale
dependente de sc mama si atat toate depinzand de sc mama.Gr cu structura circulara-sc mama
detine actiuni la filiala si filiala detine actiuni la sc mama sau mai multe filiale si fiecare detine
actiuni la alta deci participatii incrucisate)

35

Tipologie:holdinguri/trusturi(holding-ue,trust-americane.Holding=sc ce detine participatii

financiare in cadrul altor sc.Uneori holdingul are ob pur financiar sau poate fi mixt adica o parte
din venituri pe baza de divindende de sc detine dar realizeaza si el activitate proprie.Trustul=presupune transf unor dr sau bunuri de la un constituant catre un trusty care va administra ca
si la fiducie.La trust opereaza un dezmembramant al proprietatii.)
Formare:
-prin implantare secundara-filiale sau sucursale(stabilire secundara,entitatea ramane in statul de
origine dar in strainatate constituie o sucursala sau filiala)(ex o sc americana si-a constituit o
filiala in India-uzina de pesticide,a functionat ani buni,costuri reduse,sc americana a avut
castiguri exorbitante,la un an moment accident o explozie,uzina a explodat,2000 de morti plus
raniti,prejudicii de mediu.=cine raspunde?problema intre un tert,sc care a contractat(filiala) si sc
mama care este sc raspunzatoare.Legea din India aplicabila.Judecatorii americani s-au declarat
incompetenti,nefiind oportun ca procesul sa se judece in SUA.-piercing corporate veil.)Filialele
vor fi guvernate de legea proprie,sc mama la fel,deci nu va fi guvernata in mod unitar de o lege
unica.
-prin tehnici de concentrare-fuziuni,preluarea controlului,aporturi de active.
Fuziunea-aplicare cumulativa a legilor ce guverneaza pj participante(art 2584 ncc);se justifica
doar iccp acele elemente ale fuziunii care intereseaza relatiile bilaterale intre cele doua pj
participante:pp admiterii fuziunii,cntractul de fuziune(cond de fond,forma).Aplicare
distributiva(fiecare sc respecta legea proprie)-pt acele acte indeplinite in vederea fuziunii in
cadrul fiecareia dintre pj participante(decizia org sociale,exigentele de cvorum si
majoritate,consimtamantul unor grupuri speciale de asociati,publicitate.)Cand legea cere aplicare
cumulativa,legea cea mai severa prevaleaza,daca nu se respecta cea mai severa,fuziunea se poate
anula!
Preluarea controlului-achizitie internationala de societat.Societatea-target nu este cotata la
bursa.Ct de vanzare de actiuni,guvernat de lex contractus.Lex societatis are o vocatie speciala sa
guverneze chestiuni precum dobandirea/pierderea calitatii de asociat sau opozabilitatea calitatii
de asociat,efectele unor eventuale clauze de agreement.Societatea-target este cotata la bursacotarea se realizeaza la bursa din statul de sediu-lex societatis,in alt stat-legea bursei/pietei se va
aplica imperativ.
-prin tehnici de cooperare-joint venture

36

Cursul 7
5. Domeniul legii contractului
Legea contractului guverneaz condiiile de fond ale contractului, cu excepia
capacitii. n cuprinsul Regulamentului Roma I se arat n mod expres c dispoziiile
regulamentului nu se aplic nici n ceea ce privete capacitatea persoanelor fizice, nici referitor
la capacitatea juridic a societilor i al altor organisme. Este vorba despre art. 2 alin (1) lit a)
pt. pers fizice respectiv lit f) pt societti i alte organisme.
Totui, n ceea ce privete capacitatea persoanelor fizice, n cuprinsul Regulamentului
Roma I este consacrat la art. 13 teoria interesului naional, care reprezint o excepie de la
regula corespunztor crea capacitatea persoanelor fizice este supus legilor personale - lex
personalis.
37

Dup cum am mai artat, n conformitate cu art. 10 din Regulamentul Roma I, existena
i validitatea contractului sau a oricrei clauze contractuale sunt determinate de legea care le-a
reglementat, dac contractul sau clauza respectiv ar fi valabile (efectele juridice ale tcerii
prii pot s fie ns analizate n raport cu prevederile legii rii n care partea respectiv i
are reedina obinuit (alin (2)al art. 10)).
Condiiile de form ale contractului pot s fie supuse legii fondului. n aceast privin
exist mai multe reguli care pot s fie avute n vedere. Astfel, forma contractului poate s fie
guvernat de legea contractului (fondului), dar i de locus regit actum. n cazul contractelor
ncheiate ntre persoane, sau reprezentani ai acestora, care se afl n ri diferite, n
conformitate cu art. 11 alin (2) din Regulamentul Roma I, contractul este considerat valabil din
punct de vedere al formei, dac ndeplinete condiiile de form prevzute de legea care l
reglementeaz pe fond sau de legea oricrei ri n care se afl oricare dintre pri ori
reprezentanii acestora la momentul ncheierii contractului sau de legea rii n care la data
respectiv (momentul ncheierii contractului) i avea reedina obinuit oricare dintre
prile contractante.
n cadrul operaiunilor economice internaionale tendina dominant este aceea de a
nu impune respectarea unei anumite forme pentru ncheierea, modificarea, sau desfiinarea
contractului. innd seama de aceast tendina, n cuprinsul art. 1.2 din principiile UNIDORIT
se stipuleaz c aceste principii nu solicit ca un contract, o declaraie, sau orice alt act s fie
ncheiat ori constatat ntr-o form specific. Contractul poate s fie dovedit prin orice mijloace,
inclusiv prin martori. Aceast concepie nu are totui valoare absolut. n unele situaii, n
cadrul conveniilor internaionale, poate s fie solicitat ncheierea contractului n scris. n
acest context, notm c art. 11 din Convenia de la Viena din anul 1980 prevede: Contractul de
vnzare nu trebuie s fie ncheiat nici constatat n scris i nu este supus niciunei alte condiii de
form. El poate fi probat prin orice mijloace, inclusiv prin martori. Totui, art. 96 din
Convenia de la Viena, permite formularea unei rezerve n aceast privin. Romnia nu s-a
prevalat de dispoziiile art. 96, dar alte state s-au prevalat, considernd c un contract de
vnzare trebuie guvernat de anumite condiii de form cum ar fi forma scris.

38

n cadrul dreptului intern, se poate prevedea cel puin pentru anumite clauze ncheierea
lor n form scris. De exemplu, clauza compromisorie (precum i compromisul) se ncheie n
form scris.
Notm de asemenea c prile pot s prevad respectarea unei anumite forme n scopul
ncheierii sau a modificrii contractului. Astfel, ele pot s stabileasc c ansamblul drepturilor i
obligaiilor lor sunt exprimate n cadrul contractului ncheiat n scris i c modificarea
contractului nu poate s intervin pe cale oral.
Legea contractului mai guverneaz:
-

Interpretarea contractului.

n legtur cu acest aspect, menionm ns c n jurisprudena arbitral exist tendina

interpretrii contractului pe baza unor reguli comune sistemelor juridice n prezen, ori care
sunt considerate ca fcnd parte din coninutul lex mercatoria. Sistemele juridice n prezen
sunt sistemele juridice cu care contractul are legtur prin elementele sale.
-

Executarea obligaiilor nscute din contract

(De exemplu legea contractului se aplic n ceea ce privete locul executrii contractului,
transmiterea riscurilor, moneda de cont )
-

Consecinele neexecutrii totale sau pariale a obligaiilor contractuale

(De exemplu, legea contractului se aplic n ceea ce privete rspunderea contractual i

regimul dobnzilor totui, n practica arbitral pot s fie ntlnite soluii n cadrul crora
dobnzile au fost stabilite n funcie de legea rii unde i avea reedina obinuit
creditorul sau n funcie de legea rii creia i aparinea moneda de plat)
-

Diferitele moduri de stingere a obligaiilor precum i prescripia i decderea din

drepturi
Efectele nulitii contractului

(De exemplu, restituirea prestaiilor care au fost executate)

n raport cu cele prezentate anterior, reinem c legea contractului guverneaz o serie de
clauze generale din cuprinsul contractelor comerciale internaionale: clauza ofertei concurente,
39

clauza clientului cel mai favorizat, clauza de hardship, clauza penal, clauzele limitative de
rspundere, clauza de for major i altele.
n ceea ce privete modalitatea de executare i msurile care vor fi luate n cazul unei
executri defectuoase se aplic legea rii n care are loc executarea, nu legea contractului (de
exemplu legea rii n care are loc executarea se aplic referitor la moneda de plat, la
inspectarea mrfurilor, la reclamaiile privind marfa, la msurile de conservare a mrfurilor
necorespunztoare).
6. Limite generale ale aplicrii legii contractului
Acestea sunt reprezentate de:
a

Ordinea public
n cazul instanelor de judecat, ele iau n considerare dispoziiile cu caracter imperativ

ale legii contractului precum i regulile de ordine public de DIP ale statului cruia i aparine
instana de judecat. n ipoteza unui conflict ntre normele imperative ale legii contractului i
regulile de ordine public de DIP, ale statului cruia i aparine instana de judecat, vor avea
prioritate regulile de ordine public de DIP ale statului cruia i aparine instana de judecat.
n raport cu precizrile fcute se nelege c va fi avut n vedere ordinea public de
drept internaional privat din statul cruia i aparine instana de judecat, nu ordinea public
de drept intern din ara instanei de judecat.
Sfera ordinii publice de DIP este mai restrns n raport cu sfera ordinii publice de drept
intern. Aceast idee trebuie s fie avut n vedere chiar dac n cuprinsul unor prevederi legale
care intereseaz dreptul comerului internaional se face referire numai la ordinea public
(de exemplu, potrivit art.5 par. 2 lit b) din Convenia de la New York, recunoaterea i
executarea unei sentine arbitrale pot fi refuzate dac autoritatea competent a rii n care se
solicit recunoaterea i executarea constat c recunoaterea sau executarea sentinei ar fi
contrar ordinii publice a statului solicitat).
n conformitate cu art. 2564 din NCC alin (1), aplicarea legii strine se nltur dac
ncalc ordinea public de drept internaional privat romn, sau dac legea strin respectiv a
40

devenit competent prin fraudarea legii romne. n cazul nlturrii aplicrii legii strine, se
aplic legea romn.
Alin (2) prevede c aplicarea legii strine ncalc ordinea public de drept internaional
privat romn, n msura n care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile
fundamentale ale dreptului romn, ori ale dreptului UE i cu drepturile fundamentale ale
omului.
Din cuprinsul art. 2564 alin (2) NCC reinem c principiile fundamentale ale dreptului
UE fac parte din ordinea public de drept internaional privat romn. De asemenea, prevederile
din dreptul UE i cele din Convenia european referitoare la drepturile fundamentale ale
omului fac parte din oninutul ordinii publice de drept internaional privar romn. Totodat, n
raport cu textul artat, reinem c n scopul invocrii ordinii publice de drept internaional
privat romn esenial este rezultatul la care se poate ajunge prin aplicarea legii strine.
n cuprinsul art. 21 din Regulamentul Roma I se precizeaz c aplicarea unei dispoziii
din legea unei ri determinate n temeiul acestui regulament nu poate fi nlturat dect dac o
astfel de aplicare este vdit incompatibil cu ordinea public a instanei sesizate. Textul
menionat pune o problem referitoare la intensitatea controlului care poate s fie realizat pe
baza regulilor de ordine public a instanei sesizate. n opinia noastr regulile de ordine public
trebuie s fie luate n considerare n situaia n care nclcarea acestor reguli este clar,
independent de chestiunea de a ti dac este vorba sau nu de o nclcare evident.
n situaia n care se admite c n arbitrajul internaional nu exist o lege a forului
nseamn c tribunalele arbitrale nu sunt obligate in seama n mod sistematic de regulile
de ordine public de drept internaional privat ale statului unde se desfoar arbitrajul.
Tribunalele arbitrale vor avea n vedere regulile aparinnd ordinii publice transnaionale.
Arbitrii au obligaia s invoce asemenea reguli. n practic sunt ns rare situaiile n care
tribunalele arbitrale s-au prevalat de reguli aparinnd ordinii publice transnaionale.
Regulile aparinnd ordinii publice transanionale pot s fie evideniate pe baza unor
analize de drept comparat, ale dispoziiilor din cadrul sistemelor juridice ale statelor care
corespund exigenelor operaiunilor economice internaionale, pe baza conveniilor
internaionale (de exemplu Convenia European), pe baza dispoziiilor din dreptul UE,
41

avnd n vedere att legislaia primar, ct i legislaia secundar a UE, pe baza rezoluiilor,
declaraiilor, recomandrilor organizaiilor cu vocaie universal (de exemplu ONU) i
regional (de exemplu Consiliul Europei), pe baza lex mercatoria, precum i pe baza hotrrilor
arbitrale. Regulile aparinnd ordinii publice transnaionale nu trebuie vzute n contradicie
cu ordinea public privat a unui stat. Regulile aparinnd ordinii publice transanionale pot s
exprime valori universale (de exemplu interzicerea sclaviei), valori sociale sau de ordin etic (de
exemplu drepturi fundamentale ale lucrtorilor, drepturi fundamentale ale copiilor, protecia
mediului, interzicerea corupiei), precum i valori care corespund specificului activitilor
economice transnaionale (de exemplu asigurarea liberei concurene).
b

Normele de aplicare imediat

Att Regulamentul Roma I, ct i codul nostru civil se refer n mod specific la normele

de aplicare imediat. Semnificaia acestor norme poate s fie stabilit pe baza art. 9 alin (1) din
Regulamentul Roma I.
Potrivit art. 9 alin (1) din Regulamentul Roma I, normele de aplicare imediat sunt norme a cror
respectare este privit drept esenial de ctre o anumit ar pentru salvgardarea intereselor
sale publice precum organizarea politic, social sau economic n asemenea msur nct aceste
norme sunt aplicabile oricrei situaii care intr n domeniul lor de aplicare indiferent de legea
aplicabil contractului. Instana de judecat ia n considerare cu prioritate normele de aplicare
imediat apainnd legii forului.
n cuprinsul alin (2) al art. 9 se stipuleaz c Regulamentul Roma I nu restrnge aplicarea
normelor de aplicare imediat din legea instanei sesizate. Aceasta nseamn c normele de
aplicare imediat din legea forului au prioritate n raport cu normele de aplicare imediat i cu
alte dispoziii imperative din legea contractului, precum i n raport cu norme de aplicare
imediat strine, altele dect cele coninute de legea contractului.
n cadrul alin (3) al art. 9 din Regulamentul Roma I se admite posibilitatea aplicrii de
ctre instana de judecat a normelor de aplicare imediat, din legea rii n care obligaiile
care rezult din contract trebuie s fie sau au fost executate. Instana de judecat nu este
obligat s in seama n mod sistematic de normele de aplicare imediat din ara unde se
execut sau trebuie s fie executate obligaiile nscute din contract. Pentru a decide dac ine
42

sau nu seama de astfel de norme de aplicare imediat, instana de judecat va lua n considerare
natura i obiectul lor, precum i consecinele aplicrii sau neaplicrii lor.
n cadrul normelor de aplicare imediat se folosesc de regul criterii de ordin teritorial
care determin luarea lor n considerare n aceast calitate. Unii autori apreciaz c normele de
ordine public de DIP includ normele de aplicare imediat. n ceea ce ne privete ne atam
opiniei corespunztor creia trebuie s se fac distincia ntre normele de ordine public de
drept internaional privat i normele de aplicare imediat. Normele de ordine public exprim
principii fundamentale ale dreptului romn sau ale dreptului UE, n timp ce normele de aplicare
imediat vizeaz mai ales aspecte cu caracter tehnic pronunat. De exemplu, regulile
fundamentale n domeniul concurenei din cadrul TFUE sunt exprimate prin norme de ordine
public; dispoziiile cu caracter tehnic din cuprinsul regulamentelor de exceptare pe categorii
sunt ns exprimate prin norme de aplicare imediat. n unele ipoteze nu este ns exclus ca
aceeai norm juridic s fie analizat ca o norm de aplicare imediat sau o norm aparinnd
ordinii publice. Folosirea noiunii de ordine public este de natur s explice mai lesne luarea n
considerare a unei norme cu caracter imperativ.
n cazul arbitrajului internaional, ansamblul normelor cu aplicare imediat sunt pentru
tribunalul arbitral, norme de aplicare imediat strine. Desigur, arbitrii vor ine seama de
dispoziiile cu caracter imperativ inclusiv de normele de aplicare imediat din cadrul legii
contractului. Luarea n considerare a altor norme de aplicare imediat de ctre arbitrii se
realizeaz ns n puine situaii. Eventual arbitrii recurg la noiunea de ordine public
transnaional pentru a explica aplicare unor reguli imperative care nu aparin legii
contractului.
c

Fraudarea legii aplicabile

Aceasta presupune existena unui element obiectiv i a unui element subiectiv.

Elementul obiectiv const n manevrele frauduloase ale prii sau ale prilor. Elementul
subiectiv const n intenia frauduloas. n condiiile n care se admite c prile pot s aleag
legea contractului numai pe baza unor criterii subiective, fraudarea legii aplicabile reprezint o
ipotez rar ntlnit n practic. Nu trebuie uitat de art. 3 al Regulamentului Roma I atunci cnd
elementele contractului au legtur doar cu reglementrile legile statelor membre.
43

Cursul 8
Contractul international Instrumentele negocierii

1
-

Documentele comerciale unilaterale:

Documente publicitare, bonuri de comanda, conditii generale de afaceri

Documente fara forta juridica obligatorie:

Gentlemens agreement = partile se agajeaza sa respecte acele intelegeri, iar nerespectarea are
consecinte in ceea ce priveste reputatia international a partilor, fara a avea efecte in planul
afacerilor in mod direct
Angajamente de onoare; nu garantam respectarea acestora cu forta de constrangere a statului

44

Nu au, in general, forta juridica obligatorie

Nu este exclus ca, in practica, judecatorul sa recalifice actiunea

b
-

Acorduri insotite de clauza subject to contract

Sub rezerva incheierii contractului
Acorduri prin care se reiau in scris rezultatele negocierii dintr-o zi
Nu sunt obligatorii astazi, insa, vor deveni obligatorii, in momentul in care partile vor fi de acord
si vor incheia contractul

c
-

Scrisorile de intentie
In principiu, nu sunt obligatorii
Stabilesc operatiunea contractului care se doreste a fi incheiat
Fiecare parte isi exprima intentia de a participa la negocierea unui anumit contract
Pot sa preia, in concret, diverse acorduri insotite de clauza subject to contract
Uneori, pot sa formalizeze o veritabila oferta sau o veritabila acceptare (va fi calificata ca atare;
vor primi forta juridica obligatorie)
Pot sa ascunda veritabile contracte de negociere

3
-

Contractele de negociere
contracte prin care partile stabilesc clar, ferm, obiectivele lor cu privire la negociere. Sunt utile
atunci cand, in cadrul negocierii, urmeaza sa se schimbe intre parti informatii confidentiale. Daca
se incalca acest contract, raspunderea este una contractuala.
Culpa pe perioada negocierilor (culpa in contrahendo)
In UK, fiecare parte suporta riscul ruperii negocierilor. In RO, se aplica principiul bunei credinte.
Regulamentul Roma II, 2007
Art. 12
1 Raspunderea pentru culpa este legea aplicabila contractului in cauza sau legea care ar fi fost
aplicabila contractului daca acesta ar fi fost incheiat.
2
a
b
c

Daca legea aplicabila nu poate fi stabilita in temeiul art.1, atunci legea aplicabila este:
Legea statului in care s-a produs prejudiciul
In cazul in care partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii
faptului cauzator de prejudicii, se aplica legea respectivei tari
In cazul in care reiese clar, din toate circumstantele referitoare la caz, ca obligatia necontractuala
rezultata din intelegerile la care se ajunge inainte de semnarea unui contract are in mod vadit
mai multa legatura cu o alta tara decat cea prevazuta la lit.a si b, se aplica legea acelei tari.
Calificarea ca si contract este irelevanta aplicarea legii este aceeasi si in cazul unui contract sau
inainte de existenta efectiva a contractului.

Determinarea legii aplicabile contractului

45

Contractele internationale redactarea normelor substantiale comune in toate statele membre.

Acest proces este extrem de complicat. Astazi, sunt putine domenii care au astfel de norme (ex.
Conventia de la Vienna). Ca urmare, contractelor internationale urmeaza sa li se aplice legile
nationale. In vederea realizarii contractului, trebuie stabilita o lege sau, uneori, doua legi,
aplicabile.
Conflictul de legi
1

Reguli de aplicare in timp: Legea nr. 105/1992, Conventia de la Roma (pentru Ro: de la 15
ianuarie 2008), Regulamentul Roma I (reg. nr. 593/2008) (pentru Ro: de la 17 decembrie 2009)
Se vor avea in vedere regulile de conflict in vigoare in momentul in care a fost incheiat
contractual respectiv. Legea aplicabila contractului va fi determinata fie de legea nr.105,
Conventia de la Roma sau, astazi, Regulamentul Roma I
Conventia de la Roma a fost negociata intre statele membre ale Uniunii Europene. Dupa ce a
fost semnata a intrat in vigoare in statele membre UE. Pe masura ce noi state au aderat la UE,
acestea au trebuit sa ratifice si Conventia de la Roma privind obligatiile contractuale. Pentru Ro,
aceasta incepe sa isi produca efectele dupa 15 ianuarie 2008 si pana la 17 decembrie 2009 (Cand
a intrat in vigoare regulamentul Roma I).
Acelasi gen de solutii sunt aplicabile in toate cele trei norme.
Regulamentul Roma I
2 Reguli de aplicare in spatiu art. 2, Reg. Roma I (aplicare universala)
Legea aplicabila este stabilita in conformitate cu regulamentul, chiar daca desemneaza ca lege
competenta o lege a unui stat tert. (spre deosebire de competenta instantelor)

3 Aplicarea materiala
Regulamentul nu se aplica:
in materie fiscala, vamala sau administrativa se vor avea in vedere doar chestiunile de
drept privat pentru aplicabilitatea Regulamentului. Acesta nu intervine pe chestiuni de drept
public.
In general, capacitatea juridica a contractantilor nu este guvernata de lex contractus. Aceasta
ramane guvernata fie de legea nationala, fie de legea din statul partii determinante (in common
law)
Pentru capacitate : legea nationala
Pentru consimtamant, forma etc: lex contractus
obligatiilor rezultate din relatii de familie si celor asimilate acestora, inclusiv obligatiilor de
intretinere (in baza contractuala sau legala)
Ex: legea aplicabila pax-ului nu va fi guvernata de reg. Roma I
obligatiilor rezultate din aspecte patrimoniale, regimuri matrimoniale, testamente si
succesiuni
46

 obligatiilor rezultate din cambii, cecuri, bilete la ordin, instrumente negociabile:

Conventia de la Geneva prin care se unifica toate regulile de conflict (Romania nu a ratificat
Conentia de la Geneva, dar regulile din partea a VIIa sunt indentice acestora)
conventiilor de arbitraj si conventiilor privind alegerea instantei competente
aspectelor reglementate de dreptul societatilor comerciale (vor fi guvernate de legea statului in
care societatea isi stabileste sediul social, in vederea pastrarii coerentei functionarii acelei
societati)
chestiunilor ce tin de reprezentare, de constituirea de trusturi (se diferentiaza de fiducii;
trusturile, insa, din common law, isi pot avea originea in contract, intr-un act unilateral de vointa,
in lege sau intr-o hotarare judecatoreasca), obligatiilor care decurg din tratative derulate
anterior incheierii unui contract, precum si asigurarilor sociale (in general, asigurarile de
bunuri, de persoane etc. intra in sfera regulamentului).
De asemenea, reg. nu se aplica in ceea ce priveste probele si aspectele de procedura. Sub
rezerva art. 18 (spre exemplu, prezumtiile). Pentru procedura se aplica intotdeauna lex forum.
Este de neconceput ca, pentru procedura, sa se aplice legea aleasa de parti.

Regulamentul 593/2008, Roma I

Structura generala a regulamentului:
Art.3 criteriul subiectiv : vointa partilor
Art.4 criteriul obiectiv :
Reguli speciale pentru o serie de contracte (unde se include o parte defavorizata): transport
(art.5), consum (art.6), asigurare (art.7), munca (art.8)
Exceptia de ordine publica in domeniul comertului international are o aplicabilitate extrem de
restransa
I

Criteriul subiectiv pentru determinarea legii aplicabile

Clauza de alegere a legii aplicabile clauza prin care parile unui contract international aleg
legea aplicabila acestuia. (clauza de electio juris, pactum de lege utenda)
contractul este guvernat de legea aleasa de parti. Obiect: fixarea statutului international al
contractului, iar nu crearea de obligatii pentru contractanti, precum in dreptul intern (alegere
materiala)

Autonomia de vointa nu se confunda cu autonomia de vointa din dreptul intern.

Autonomia in plan international presupune declasarea, in principiu, a tuturor celorlalte legi
carora contractual este supus, si aplicarea cu exclusivitate a legii alese. In dreptul intern, insa, nu
se poate deroga de la normele imperative.

47

Clauza nu se confunda cu clauza atributiva de jurisdictie, nici cu clauza de arbitraj (clauza

compromisorie clauza dintr-un contract care prevede ca orice fel de litigii nascute din acel
contract sunt de competenta arbitrilor, vizeaza un litigiu posibil, viitor; compromisul vizeaza
un litigiu care dj este nascut intre parti).
Simplul fapt ca s-a ales instantele competente nu semnifica alegerea normelor materiale
aplicabile.
Conditii de valabilitate ale clauzei:
1 caracterul international al contractului (criteriul economic, juridic)
Pentru determinarea internatonalitatii, se face apel la doua criterii:
a criteriul juridic contractual care are legatura cu cel putin doua sisteme de drept.
Insa nu orice elemente de legatura sunt pertinente. Nu orice element de extraneitate
determina caracterul internationalitatii contractului.
b criteriul economic atunci cand pune in cauza economia a cel putin doua state, atunci
cand implica un flux de marfuri sau de bani peste o frontier
Regulamentul Roma I nu specifica faptul ca acesta se aplica doar contractelor internationale.
Art.1 prevede ca reg. se aplica de fiecare data cand exista un conflict de legi. Legiuitorul nu dat o
definitie perfect functionala in orice situatie a caracterului de internationalitate a contractului. Cu
toate acestea, legiuitorul European a introdus un mecanism suplimentar, prin art.3 paragr. 3, care
vine sa corecteze autonomia de voina a partilor manifestata in legatura cu contractele interne.
2

Legatura intre contract si legea aleasa frauda

Aplicarea legii straine nu poate sa aduca atingere normelor imperative nationale din statul in care
legea ar fi fost aplicabila initial.
Daca contractul este unul intern, pe baza art.3 paragr.3, judecatorul poate sa aplice normele
imperative din legea statului in care era integrat contractul respective.
Se poate inlatura o lege aleasa pe motiv ca aceasta nu are nicio legatura cu contractual?
Contractul poate sa fie guvernat de orice lege, chiar si de legea unui stat cu care partile nu au
nicio legatura.
Modalitati de sanctionare a fraudei:
1 Art.3 paragr. 3 frauda este una la dispozitiile interne imperative
2 Art.3 paragr. 4 daca toate elementele relevante ale contractului sunt localizate pe
teritoriul statelor membre ale UE, atunci alegerea unei legi ale unui stat nemembru, nu
aduce atingere posibilitatii judecatorului de a aplica legea europeana, in detrimentul legii
alese.
3

Obiectul alegerii partilor: legislatia unui anumit sistem de drept

48

Clauza trebuie sa poarte asupra unei legi statale. In fata arbitrului, insa, se poate alege legea
statala sau lex mercatoria.
Problema alegerii unui corp de norme nestatale (ex: Principiile Unidroit, PECL, lex mercatoria)
ca lex contractus.
Normele nestatale nu se bucura de juridicitate, nu sunt norme juridice veritabile.
In esenta, regula este ca partile pot sa aleaga ca lex contractus doar o lege statala.
In ipoteza in care contractual contine o clauza care prevede faptul ca acesta este supus unor
norme nestatale, clauza nu va produce efecte ca si clauza de alegere a legii aplicabile. Pentru ca
regulile nestatale sa isi produca efectele, normele cuprinse in acestea trebuie incluse in contract
(incorporarea). Acestea pot sa fie eficace ca si clauze de incorporare substantiala in contractul
partilor.
In concret, judecatorul va determina legea aplicabila pe chestiuni obiective. Daca aceasta
cuprinde norme supletive, acestea vor fi completate cu normele nestatale precizate in contract.
Daca, in schimb, legea statala este imperativa si nu lasa loc de completare, normele nestatale nu
isi vor mai gasi aplicare.

Determinarea lui lex voluntatis

1
2

Alegerea voluntara
Alegerea tacita atunci cand aceasta intelegere ar rezulta din clauzele contractului sau
din imprejurarile contractului.

Alegerea voluntara

Optiunea partilor poate sa se manifeste fie la incheierea contractului, fie ulterior.

Partile pot conveni, in orice moment, sa supuna contractul altei legi decat cea care il guverna
anterior. De principiu, cu aplicabilitate ex tunc. Exceptie: nicio noua lege nu aduce atingere
validitatii formei contractului in sensul art. 11 si nu afecteaza in mod negativ drepturile tertilor.
Validitatea formala conform legii intai aplicabile nu poate sa fie contestata ulterior, datorita
modificarii legii aplicabile contractului.
Dreptul tertilor nascut prin aplicarea legii vechi va trebui sa fie mentinut in continuare.
In ceea ce priveste validitatea inchieierii contractului, conditiile se verifica in conformitate cu
legea noua care retroactiveaza.
2

Alegerea tacita

Sa rezulte cu un grad rezonabil de certitudine

Alegerea tacita se poate determina in functie de dispozitiile contractului.
Repere:
- Referinta la dispozitii specifice dintr-un drept strain, iar nu la dreptul strain ca
atare
49

Contract-tip utilizat intr-o tara data

Contract de adeziune
Operatiunea incheiata de partie este cunoscuta numai de una din legile in cauza,
constituind un contract numic

*** Problema clauzei atributive de jurisdictie

Alegerea de parti a unei instante competente poate sa fie avuta in vederea ca un posibil indiciu cu
privire la alegerea legii aplicabile.
Pozitia jurisprudentei:
In Franta se considera ca mai este necesar un alt indiciu pentru a se aplica legea. In Germania se
considera ca acest indiciu este suficient.
Alegerea tacita se poate determina in functie de circumstantele cauzei.
Repere:
- Legaturile economice sau juridice intre contracte
- Caracterul accesoriu al unor contracte in raport cu altele
Simplul fapt ca intre cele doua contracte exista o legatura economica nu ar trebui
sa fie suficient pentru a deduce ca intre cele doua parti exista o alegere tacita.

Efectele clauzei de election juris

Legea aleasa guverneaza contractul, se aplica acestuia cu toate dispozitiile imperative pe care le
curpinde.
Consecinte:
1 Aplicarea dispozitiilor noi apartinand lui lex conteactus contractelor in
curs de executare
Daca o clauza aleasa de parti contravine legii ce guverneaza acel contract, clauza nu este
eficace. (Ex: se alege legea franceza. Se insereaza o clauza prin care dolul nu este
sanctionat. Aceasta nu este eficare. Conform legii franceze, acesta va fi sanctionat)
2

Posibilitatea anularii contractului prin aplicarea legii alese de parti

art.10

Un fel de aplicare in timp principiul de aplicare a legii in timp este dat de insusi legea
aleasa de parti.
Dincolo de legea de principiu, pot exista si anumite cazuri exceptionale.
Ex: in cazul unor contracte de stat (legea aleasa este legea statului respectiv). In
contractele de stat, de regula, se introduc clauze de stabilizare, de inghetare a normelor
statale.

50

Posibilitatea limitata de a multiplica legile aplicabile aceluiasi contract

(dpeage)

prin alegerea lor, partile pot desemna legea aplicabila intregului contract sau numai
unei parti a acestuia, art.3 paragr.1
Daca partile multiplica legile aplicabile, s-ar putea ca clauza lor sa nu fie aplicabila si sa
fie ineficace frauda.
Pentru aplicabilitate, trebuie sa fie coerent.

Limitari speciale ale libertatii de a alege legea aplicabila

(in vederea protejarii partii defavorizate)
1

Contractual de transport de pasageri si contractual de asigurari art.5 alin. 2, art. 7 alin. 3

Se prevede un evantai de legi asupra caruia poate sa prevada alegerea partilor.

Contractele de consum si de munca art.8 alin. 1

Teoretic, partile pot sa aleaga orice regula. Cu toate acestea, salariatul, respectiv consumatorului,
nu pot sa fie private de protectia legii aplicabile in mod normal.
II
1

Legea aplicabila contractului in absenta unei alegeri

Reguli generale art. 4

a Vanzarea de bunuri
Principiu: vanzarea de bunuri este guvernata de legea din statul in care isi are resedinta obisnuita
vanzatorul.
Bunuri marfuri (bunuri mobile corporale)
Situatie: Franta este semnatara a Conventiei de la Haga pentru determinarea regulilor
aplicabile, se va tine cont de conventie si nu de Reg. Roma I.
Daca exista conventii internationale, se vor aplica acestea, si nu reg. Roma I. Se verifica daca
criteriile din conventie sunt indeplinite. Daca acestea sunt indeplinite, se va aplica Conventia de
la Vienna (privita ca o exceptie de la principiul aplicabilitatii reg. Roma I). Daca nu, se va apela
la regulile generale de DIP, si anume reg. Roma I.
Exceptia: vanzarea de bunuri la licitatie este guvernata de legea statului in care are loc licitatia
Exceptia la exceptie: dispozitia se aplica doar daca locul licitatiei poate fi determinat.
b Vanzarea de instrumente financiare in cadrul unui sistem multilateral
Se aplica legea care guverneaza sistemul financiar respectiv
Ex: contracte futures, options etc.

51

c Contractele care au ca obiect imobile

Regula: Contractele care au ca obiect un drept real imobiliar si cele privind dreptul de
locatiune asupra unui imobil sunt guvernate de legea tarii in care este situat imobilul.
Contractele excluse: ex: contract prestari servicii ale unui arhitect (va fi guvernat de legea
statului in care este situat prestatorul), contractul de imprumut mobiliar etc.
Exceptia: contractele care au ca obiect folosinta private si temporara a unui imobil pe o
perioada de maxim 6 luni consecutive sunt guvernate de legea din statul de la resedinta
obisnuita a proprietarului imobilului, daca locatarul este o persoana fizica si isi are resedinta
obisnuita in aceeasi tara ca si proprietarul.

Cursul 9
Exista doua tipui de contracte unde au fost tot timpul reclamate reguli de natura uniforma si unde
atunci cand nu au existat aceste reguli au fost create de parti: vanzarea internationala si
transportul. In aceste domenii vom vorbi despre normele substantiale.
Conventia de la Viena a intrat in vigoare in 1988. Conventia cu cel mai mare numar de ratificari
si cel mai inalt nivel de uniformizare doctrinara, jurisprudentiala.

52

Autoratul intelectual al acestei conventii ii apartine unui jurist austro-german, Ernest Trouble. Pe
vremea cand era profesor la Universitatea de la Berlin a fost desemnat ca raportor pentru
realizarea unor norme unitare de drept substantial in material vanzarii internationale. In cadrul
conferintei de la Haga a fost invitat sa colaboreze in cazul unor unor proiecte in material vanzarii
internationale. Conventiile de la Haga din material vanzarii internationale au avut efect limitat
In 1978 la New York un working group a produs the New York draft care reprezinta draftul
Conventiei de la Viena. Draftul a ajuns sa fie adoptata in 1980 in cadrul Conferintei Natiunilor
Unite. In prezent 75 de state au ratificat aceasta conventie, 2/3 din comertul mondial. Nu au
ratificat Anglia, Irlanda, Portugalia.
Recomadare- vizitati siteul-www.uncitrau.org- conventia de la viena-baza de date se numeste
cloud, www.cisg.law.pace.edu
Conventia are 101 articole grupate in 4 parti. Prima parte, articolele 1-13 si este dedicate
aplicarii, domeniului de aplicare a conventiei si metodologiei de aplicare a acesteia. Articolele de
la 14-24 reprezinta partea a 2 si cuprinde reguli privind formarea contractelor de vanzare
internationala. Articolele 25-88 cuprinde efectele vanzarii internationale si este impartita in 5
capitole referitoare la reguli generale (25-29), obligatiile vanzatorului si remediile neexecutariile
sale, obligatiile cumparatorului si remediile neexecutarii lor, reguli privind transferal riscurilor
( 66-70), reguli speciale privind neexecutarea anticipate, contractatele cu executare succesiva si
privind efectele rezolutiuniii contractului, reguli privind evaluarea daunelor interese, privind
forta majora si privind obligatia de conservare a marfurilor. In partea 4 sunt incluse detalii de
drept international privind scopul temporal de aplicare a conventiei, reguli privind ratificarea si
posibila ratificarea cu rezerve a conventiei( articolele 92 si 95). Articolul 92 permite adoptarea cu
rezerve de o parte- de exemplu SUA rezerve la partea 2.
Recomandare-utilizare textului original, cel in limba engleza.
Aplicabilitatea conventiei. Esentiala pentru aplicarea conventiei o consituie suma de reguli
cuprinsa in articolul 1 din conventie. Practic aceste text cuprinde un mecanism autonom de
aplicare a conventiei 1.1 litera a) si o regula subsidiara cuprinsa in 1.1 litera b. Daca avem de-a
face cu o vanzare internationala cu precizarea ca internationalitatea unei vanzari este data
esentialmente de situarea acestor places of business al partenerilor contractuali in doua tari
diferite, conventia se va aplica!! Daca nu exista nici o mentiune contractuala privind legea
aplicabila, regula este ca se aplica conventia. Exista si o conditie de ordin formal. O data
ratificata o conventie aceasta face parte din dreptul intern, ea are aceasi valoare cu normele
interne dar reprezinta si un drept special. Pentru ca conventia sa se aplice este necesar ca
judecatorul sa fie tinut de acest drept. Prin urmare pentru ca regula autonoma din 1 paragraf 1
litera a este necesar ca forul , instanta sa fie situatia ea insasi intr-un stat contractant.
1litera 1 pargraf b-regula subsidiara tine tot judecatorul dintr-un stat contractant. Stat contractant
in intelesul deplin inseamna statul care a ratificat conventia fara nici un fel de rezerve. Cu toate
53

acestea trebuie ca un stat ratificant rezervatar in temeiul exceptiile de la articolele 92 si 95 din

Conventie sa fie considerat stat contractant daca problema pusa in discutie priveste partea din
conventie de la care nu a facut rezerva. 92 pemite posibilitatea statelor de a adopta rezerve in
privinta partii 2 sau 3 a partii,in privinta formarii si a efectelor contractului.
Tot in privinta aplicabilitatii. Aceasta conventie este un sistem juridic de tipul opt-out prin
opozitie cu sistemele opt in.E un opt out , pentru ca este un sistem de drept a carei aplicabilitate
este automata sau imediata ,de indata ce sunt intrunite premisele sale de aplicare. E un opt out
pentru ca poti sa evadezi din prevederile conventiei folosind prevederile articolului 6 care
permite partilor sa deroge de la prevederile conventiei sau sa le inlature total. Clauza opt out
poate sa fie una explicitta sau implicita. Atunci cand clauza contractuala trimite la o lege a
statului fara alte precizari ea nu este o clauza de opt out, ea nu face decat sa intareasca aplicarea
automata a conventiei. Este frecventa in contractele cu companiile germane ( the applicability of
german law saving csig). Este posibila si aplivabilitatea conventiei acolo unde nu ar putea fi
aplicata in baza prevederilor ar 1, in acest caz conventia reprezinta un corpus de reguli juridice
care poate fi adoptat prin incorporarea de catre parti intr-un contract de vanzare international.
Obiectul material al unui contract de vanzare internationalea de marfuri are o conceptie larga,
extensiva. In principiu estte vorba de bunuri mobile corporale,acestei categorii fiindu-i asimilate
si bunuri care nu au corporalitate in sensul traditional al termenului. De exemplu se considera ca
intra in sfera de aplicabilitate a conventiei inclusiv ceeea ce se numeste software cu conditia sa
fie vorba de standard software si nu de un program informatic conceput pentru un client anumeindividual software.
Articolul 2 din conventie include o regula privind eliminarea anumitor categorii de vanzari din
sfera de aplicare datorita specializarii acestora. Sunt excluse vanzarile de consum, vanzarile de
valori mobiliare, efectuate in cadrul licitatiilor ori executarilor silite, vanzarile de nave si
aeronave si vanzarile de electricitate.
Articolul 3 cuprinde reguli speciale privind aplicabilitatea conventiei in cadrul contractelor
mixte. De exemplu contracte cu natura ambigua- un contract care include atat antrepriza cat si
vanzarea, prestarea de serviciu cat si vinderea unui bun. Regula este ca natura se stabileste in
functie de partea dominanta a contractului.
Articolul 4. Conventia reprezinta un compromis.Conventia a lasat deoparte problema validitatii
formale si materiale urmand ca orice chestiuni de genu sa fie solutionate dupa regula nationala
desemnata de dreptul international privat. De asemenea chestiunea transferului proprietatii
divizeaza doctrina si pe plan intern cat si national. Conventia se arata preocupata nu de transferul
proprietatii ci de transferul riscurilor. Existenta acestui articol 4 ar trebui sa nu submineze
autoritatea conventiei. In toate situatile de validitate sau transfer al prop in care conventia ofera o
solutie pe terenul formarii ori efectului contractului se va aplica solutia conventiei si nu dreptul
international.
54

Articolul 35 induce ideea ca ofera solutie si pentru frauda. Frauda este acoperita in majoritaea
cauzei de neconformitate la fel si eroarea asupra substantei etc.
Metodologia conventiei. Metode de interpretare a conventiei si a comportamentelor partilor
respective a actelor emise de parti. Articolul 7 cuprinde niste reguli speciale de interpretare a
textelor conventiei: trebuie sa se aiba in vedere 1) - se foloseste o interpretare autonoma a
conventiei, 2) necesitatea promovarii uniformitatii- obligatia judecatorilor care au de solutionat
un litigiu pe marginea conventiei de a avea o abordare orientata spre solutiile din conventie nu
spre cele nationale, 3) buna credinta nu reprezinta un super tool menit a disciplina raporturile
contractuale, are un rol limitat si aplicabilitatea sa mai degraba are o aplicabilitate exceptionala.
Textul paragrafului 2 spune ca atunci cand nu exista o solutie exepres prevazuta de conventie se
vor aplica principiile din care conventia s-a inspirat. Doar in cazul in care nici in aceste principii
nu gasim o solutie vom aplica legea nationala desemnata de dreptul privat international.
Articolul 8 se refera la interpretarea comportamentului partilor care poate fi interpretat dupa
cateva principii. Fiecare paragraf cuprinde o regula de interpretare a comportamentului partilor.
Principiul de baza in interpretare este cel al vointei reale a partilor ( p1)-nu conteaza ce termeni
au folosit partile daca ele au inteles sa instuie o anumite regula intre ele. Paragraful 2 instuie
regula interpretarii obiective a comportamentului partilor. Pargraful 3 instituie reguli subsidiare
de interpretare a contractului si a partilor, luarea in calcul a tuturor circumstantelor importante.
Articolul 9 legat atat de interpretarea conventiei ca si de cel al comportamentului partilor indica
faptul ca regulile conventiei admit utilizarea uzantelor.
Partea a 2 a conventiei se refera la formarea contractului conform conventiei de la Viena. ( partea
2 din conventie).
In esenta articolul 14 vorbeste de semnificatia si continutul ofertei de a contracta despre care
spune ca este propunerea adresata uneia sau mai multor persoane determinate suficient si indica
intentia ofertantului de a fi legat juridic. Totodata se precizeaza si ce inseamna suficient de
definit-indicarea bunurilor si criteriilor de determinare a pretului. O oferta care nu si ca bunurile
si modul de determinare a pretului nu este valabila.
Articolul 55 . Totusi, in cazul nedeterminarii pretului, acest pret va fi determinat prin raportare la
pretul curent al produslui pe piata.
Articolul 55 si 14 nu sunt contradictorii. Este posibil sa avem de a face cu contracte incheiate in
tari rezervatare si atunci nu exista nici o contradictie sau intre tari ratificante integral cand
ipotezele ar parea ca se ciocnesc.
Oferta devine efectiva cand ajunge la destinatar. Oferta este de regula revocabila. Exceptiile insa
golesc principiul revocabilitatii. Oferta cu termen nu poate fi revocata. Oferta fara termen
adresata unei persoane determinate trebuie mentinuta rezonabil.
55

In ceea ce priveste acceptarea trimitere la articolul 19. Orice adaugire, modificare la oferta
initiala cuprinsa in actul de acceptare reprezinta contraoferta. Totusi pargraful 2 vb de modificari
permise care nu afecteaza substanta contractului. Paragraful 3 vb de alterarile care nu pot
constitui alterari nesubstantiale- pret, raspunderea unei parti, solutionarea disputelel, loc, timp
etc-citeste articolul.
Acceptarea tardiva , facuta dupa termen si expediata dupa termen, caz in care comportamentul
ofertantului trebuie sa fie pozitiv si sa notifice acceptantul ca este de accord. Acceptarea
intarziata, oferta acceptata in termen ajunge la ofertant tarziu.
Acceptarea poate fi retractata daca nu a ajuns la ofertant.
Partea a 3 a Conventiei de la Viena. Incepe cu articolul25 care cuprinde o def a ceea ce inseamna
neexcutarea fundamental sau esentiala a contractului ( fundamental breach of contractual terms).
Neexecutarea contractului comisa de una din parti este fundamentala daca genereaza pentru
cealalata parte un asemenea prejudiciu incat sa o priveze in mod substantial de ceea ce se astepta
de pe urma contractului cu exceptia cazului in care partea in culpa nu a prevazut si nu a putut
prevedea rezultatul produs de acea inexecutare. articolul!!
Articolul 28 se refera la executarea silita in natura si reprezinta un compromis in materia art 4. O
instanta nu va putea dispune ex silita in natura decat daca ar face conform propriilor reguli ptr
contracte similar celui in discutie.
Obligatiile vanzatorului!
Articolul 30-obligatiile vanzatorului la nivel minimal- obligatia de predare a marfurilor si
obligatia de a transfera proprietaea. Nu rezolva chestiunea tranferului de proprietate.
Predarea propriu zisa vs conformitatea marfurilor. Conformitatea marfurilor este distincta,
separata de predare. In conceptia conventiei predarea raspunde la intrebarile unde cand cum si
are un continut strict formal., o viziune limitata la locul predarii, timpul predarii si maniera de
organizare a predarii extinzandu-se si asupra documentelor legate de marfa.
Art 31, 32. Locul predarii este locul determinat prin contract. Daca nu este determinat, in ipoteze
transportului marfurilor locul este cel al destinatiei, predarii marfurilor.
Ar 32 vb de maniera de predare. Organizarea transportului ar putea sa cada in sarcina
vanzatorului, asigurarea marfurilor la fel. Situatii ciudate ar putea naste din adoptarea unor
incoterms. Incoterms nu sunt compatible cu prevederile de la Viena.
In ce priveste intrebarea cand trebuie predate marfa? Trebuie predata la momentul stabilit prin
contract, daca este stabilita o durata maxima pana la predare in orice moment pana la expirarea
acelui termen. Regulile se aplica si in cazul predarii documentelor-vezi articolul 34
56

Conformitatea marfurilor. In conceptia conventiei acopera atata dimensiunea functionala

defectelor cat si dimensiunea lor materiala sau mai precis e complet dezinteresata de o eventuala
disinctie intre cele doua.
In definitia oferita de art 35 se spune ca vanzatorul trebuie sa predea marfuri in cantitatea,
calitate si descrierea prev de contract si care sunt impachetate, ambalate in modul prev de
contract. Conformitatea include inclusiv chestiunea cantitatii. Calitate inseama atat calitate
materiala cat si cea functionala. Descrierea marfurilor este o chestiune care se suprapune adesea
peste chestiunile materiale.
In 35 alineatul 2 este definitia subsdiara, negatorie. Definitia subsidiara este aplicabila acolo
unde nu sunt prevazute prevederi exprese in contract. Avem 4 ipoteze . Citeste articolul!
35 (alineatul 3). Daca cumparatorul a stiut ca marfa nu corespunde si totusi a incheiat contractul,
cunoasterea lui evaluate la momentul incheierii contractului il elibereaza pe vanzator de
raspundere daca ne incadram in definitia subsidiara. Asta inseamna ca neconformitatea conform
definitiei principale ramane chiar si cand cumparatorul a cunoscut neconformitatea
Art 36. Defectul trebuie sa fie anterior momentului transferului riscurilor.
Mecanismul de invocare a neconformitatii este cuprins in articolele 38 * obligatia de a examina
marfa si 39* obligatia de a invoca neconformitatea. Obligatia de a examina marfa este o obligatie
fara sanctiune cu toate ca textul prevede ca nu mai poti invoca viciile. Poate stii pe alta cale de
neconformitatea marfii.
38- se refera la examinare, trebuie facuta de indata sau intron termen rezonabil si poate fi
amanita pana la momentul ajungerii la destinatie.
39- se refera la termenul rezonabil in care cumparatorul trebuie sa ii notifice vanzatorului
neconformitatea, vb de un termen de doi ani de la data predarii marfurilor. Termenul de doi ani se
aplica doar daca nu este incompatibil cu garantia convetionala.
Mai exista prevederi in articolele 41,43 legate de asa zisa evictiunea-pretentii din partea tertilor.
Mecanismul de denuntare a neconformitatii juridice e aproximativ acelasi cu cel al neconf
materiale.Potrivit art 43 cump pierde dreptul de a invoca neconf juridica daca nu o denunta intrun termen rezonabil de la data la care a cunoscut/trebuit/putea sa o cunoasca cauza de evictiune.
Care sunt remediile pentru neexecutarea oblig vanzatorului? Ele sunt prev de ar 45, 52 si in
esenta ar fi vorba de urmatoarele: cumparatorul are dreptul sa ceara executarea obligatiilor.
Executarea silita in natura- in viziunea conventiei se include inlocuirea marfurilor si repararea
lor. Inlocuirea marfurilor se poate face doar daca sunt intrunite conditiile neexecutarii
fundamentale ( art 25).

57

Articolul 47 vorbeste despre termenul aditional pentru executare, echivalent cu punerea in

inarziere a executarii din dreptul nostru. Cumparatorul poate acorda un termen suplimentar dar
nu este obligat. Daca o face, pe aceasta durata a termenului additional, este obligat sa nu invoce
nici un alt remediu cu exc daunelor interese care sunt permise. Pe de alta parte, termenul
aditional este obligatoriu sa fie acordat atunci cand exista pericolul pierderii propriei prestatii
pentru ca este un mijloc de proba pentru neexcutarea partii adverse si intareste dovada
comportamentului culpabil

Art49.
Rezolutiunea poate fi dispusa daca neexecutarea duce la fundamental breach sau daca fiind
acordat un termen suplimentar de executare in cadrul neexecutarii oblig, termenul nu a fost
respectat. In celalte cazuri de rezolutiune, ea trebuie sa fie invocate intr-un termen rezonabil de
data producerii neexecutarii stabilite pe criterii obiective regasite in art 49.
Articolul 50 vorbeste de reducerea pretului ca si remediu pentru cumparator proportionala cu
gravitatea neexecutarii.
Regulile privind remediile in materie de incalcarea oblig vanzatorului trebuie completate cu art
71.
Obligatiile cumparatorului ar fi 2- plata pretului si preluarea marfii, art 53 vs 60.
In ce priveste remediile oferite vanzatorului pnetru neexec oblig de catre cumparator ele sunt regl
oarecum in oglinda si sunt prev de art 61 si urm.
Transferul riscurilor e reglementat de art 67-70. Articolul 69 cuprinde o regula generala in
materie de riscuri, transferul lor avand loc in momentul predarii respective al preluarii marfurilor.
Articolele 68, 70 cuprind reguli subsdiare. Daca vanzarea implica transport, riscurile se predau la
predarea marfurilor catre primul trasnportator. Daca marfurile sunt vandute in tranzit sau
redirectionate transferul riscurilor se produce la incheierea contractului care a generat
redirectionarea.
Articolul 79 reglementeaza ipoteza fortei majore si a imposibilitatii invocarii remediilor daunelor
interese in cazul fortei majore.

58

Cursul 10
d. Contractele ce au ca obiect servicii = punerea la dispozitie a unor competente sau
efectuarea unor lucrari, in schimbul unei remuneratii.
Regula generala: Contractul de prestari servicii este guvernat de legea statului in care prestatorul
de servicii isi are resedinta obisnuita.
Daca exista raport de subordonare, nu suntem in prezenta unui contract de prestari servicii, ci in
prezenta unui contract de munca.

59

Contract de licenta de drepturi asupra unei marfuri/asupra unui brevet = dreptul de

utilizare a marcii/brevetului respectiv pe o anumita perioada de timp. Conform CJUE, contractul
de licenta de marca nu este un contract de prestari servicii.
Contract de agent comercial/de agentie = agentul se angajeaza sa negocieze contracte pe
seama celeilalte parti sau sa negocieze sis a incheie contracte pe seama celeilalte parti.
Contractul de agent comercial este un contract de prestari servicii.
Exemple de contracte de prestari-servicii: contractul de intermediere, comision, mandat,
consignatie, contractul de antrepriza etc. sunt contracte de prestari servicii.
Contractele care au ca obiect un drept real imobiliar contractele de antrepriza pot sa aiba
legatura cu un imobil, dar obiectul lor nu este un drept real imobiliar (nu intervine legea statului
unde este situate imobilul, ci va intervene legea statului in care este situat prestatorul)
Reguli particulare:
Si contractele de asigurare, si contractele de transport sunt contracte de prestari servicii, insa
legiuitorul European a elaborat reguli particulare.
Contractul de franciza legea unde francizatul isi are resedinta obisnuita
Contractul de distributie legea unde distribuitorul isi are resedinta
Contractul de distributie permite doua definitii; una potrivit carea acesta este privit ca si un
contract-cadru, precum si o definitie mai restransa (in aceasta varianta, este posibil ca anumite
contracte , ca de exemplu, contractele de aprovizionare, sa fie excluse notiunii de contract de
distributie)
Vanzarile subsecvente fie contractul-cadru si vanzarile de aplicatie sunt considerate ca o
operatiune unica, fie acestea sunt operatiuni distincte (cu consecintele privitoare la legea
aplicabila)
Art.4 paragr.3 regulile de conflict sunt de aplicare mecanica, automata. In aceste ipoteze, cand
legea desemnata nu are o legatura suficient de puternica cu statul in cauza, legiuitorul poate sa
aleaga sa aplice legea cu care statul are legaturi mai stranse.
Contractul de franciza de distributie se aplica leagea conform contractului de franciza sau a
contractului de distributie? Desi finalitatea este aceeasi, baza juridica ar fi diferita.

Reguli subsidiare:
Este posibil sa existe contracte care, fie sa nu fie cuprinse in nicio categorie, fie sa fie cuprinse in
mai multe categorii:
Art. 4.2 Regula prestatiei caracteristice contractul nu este vizat de una din regulile
generale sau speciale/particulare ori I se pot aplica mai multe asemenea reguli, el va fi
60

guvernat de legea tarii in care isi are resedinta obisnuita partea ce efectueaza prestatia
caracteristica
prestatia caracteristica = obligatia care da specificitate contratului
Ex: contract de cumparare de obligatiuni a unei societati comeriale (legea in care este situat
proprietarul/emitentul obligatiunii) nu se aplica regula generala art.4.1.a pentru ca nu sunt
bunuri corporale
Contractele care au legatura cu drepturile de proprietate intelectuala, aplica, in general, regula de
la art.4.2 (legea din statul in care este localizat prestatorul caracteristic)
*** Drepturi de proprietate intelectuala:
a Contracte de cesiune de depturi de proprietate intelectuala (au ca obiect transmiterea pura
si simpla a drepturilor de proprietate intelectuala ex: cesiune de marca, de brevet, de
drepturi de autor, aportul in societate a unor drepturi de proprietate intelectuala etc.)
b Contracte de licenta (au ca obiect punerea la dispozitie a unui drept de proprietate
intelectuala sau a unei parti din aceasta unei persoane, in schimbul unor redevente
stabilite in suma forfetara sau in functie de amploarea exploatarii)
c Contracte de ne-opunere
d Contracte ce poarta in mod accesoriu asupra unor drepturi de proprietate intelectuala
1 Contracte de transfer de tehnologie
2 Contracte de cercetare si dezvoltare
Art. 4.3 Clauza de exceptie
Daca din ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara echivoc ca respectivul contract are
in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta tara decat cea a carei lege a fost determinata
aplicabila, se aplica legea din acea tara

Art. 4.4 Exista contracte in care prestatorul caracteristic este aproape imposibil de
determinat. Daca legea aplicabila nu poate fi determinata conform regulilor mentionate,
contractul este reglementat de legea tarii cu care are cele mai stranse legaturi
Regula este foarte larga si imprecise. Proximitatea poate fi inteleasa in multe feluri. Spre
exemplu, se poate considera ca fiind avand o legatura stransa in cazul unei proximitati
cantitative, a unei proximitati calitative etc. Astfel, este recomandata introducerea unei
clauze de alegere a legii aplicabile.
Judecatorul poate sa opteze pentru una dintre legile in prezenta, insa trebuie sa isi motiveze
decizia in baza legaturii mai stranse.
Clauza trebuie interpretata si aplicata restrictiv. Daca este utilizat prea frecvent, s-ar putea
sa ruineze previzibilitatea pentru parti.

61

Reguli speciale
1

Contractul de transport
a Contractul de transport de marfuri este presupus ca ambele parti sunt
profestionisti; nu este vreo limitare cu privire la legea care poate fi aleasa
Contractul este guvernat, in ordine, de:
1 Legea aleasa de parti
2 Legea din statul transportatorului, daca locul de incarcare, de livrare sau
resedinta expeditorului sunt in acelasi stat
3 Legea din statul de livrare
b

Contractul de transport de pasageri

Contractul este guvernat, in ordine, de:
1 Legea aleasa de parti (lista limitativa: pasagerii pot opta doar pentru legea tarii
in care se afla resedinta obisnuita a pasagerilor/ a transportatorului/ sediul
administratiei central a transportatorului sau pentru legea tarii in care este
situate locul de plecare sau de sosire)
2
Legea de la resedinta pasagerului, daca locul de plecare sau de sosire este situat
in acelasi stat
3
Legea de la resedinta transportatorului

Contractul de asigurare
a Contracte de asigurare propriu-zise
Contractele de asigurare care acopera riscuri majore sunt guvernate de:
1.legea aleasa de parti
2.in lipsa alegerii, se aplica legea tarii in care isi are resedinta obisnuita
asiguratorul
Exceptional, daca ansamblul circumstantelor cauzei rezulta fara echivoc faptul ca respectivul
contract are in mod vadit legaturi mai stranse cu o alta tara, se aplica legea acelei tari
Locul situarii riscului (pe teritoriul unui stat membru sau in afara Uniunii Europene) este
irrelevant
Contractele de asigurare care acopera riscuri de masa sunt guvernate
de:
1.legea aleasa de parti
Aceasta nu poate fi decat dintre cele stabilite expres de legiuitorul european la art.7
2.in absenta alegerii, legea statului membru in care este situat riscul in
momentul incheierii contractului

62

Locul situarii riscului pentru identificarea acestui loc, legiuitorul a prevazut o serie de criterii
specifice. Astfel, daca este vorba despre un imobil asigurat, se considera ca riscul este localizat in
statul localizarii imobilului. Daca este vorba despre un vehicul asigurat, se considera ca riscul
este situat in locul inmatricularii vehiculului. In cazul asigurarii unei vacante/calatorii (inclusiv
asigurare de viata) se considera ca locul situarii riscului este locul unde a fost subscris contractul
de asigurare. In alte cazuri, se are in vedere resedinta/sediul asiguratului.
In situatia in care regulile nu sunt indestulatoare iar riscul este localizat in mai multe state
membre, contractul e considerat ca un ansamblu de contracte distincte, raportandu-se fiecare la
un singur stat membru (cu consecinta aplicarii unei pluralitati de legi). In acest caz, se face
distinctie intre situarea riscului intr-un stat membru sau in afara unui stat membru.
Daca riscul este situat in afara Uniunii Europene, legea aplicabila se determina in conformitate
cu art. 3, 4 si 6 din Regulamentul Roma I.
Daca riscula e situat partial in Uniune, partial in afara acesteia, considerentul 33 ne oblige sa
divizam contractul in parti distincte, guvernate de legi diferite.
b Contracte de reasigurare
Pentru contractele de reasigurare nu sunt reguli particulare, ci se aplica regulile
generale. Sunt contracte intre profesionsti, tipice.
c Contracte de asigurare care acopera riscuri pentru care un stat membru impune
obligativitatea asigurarii:
1 Trebuie respectate si regulile din legislatia statului care impune regula,
pentru ca un astfel de contract sa fie considerat valabil
*** riscul nu este acelasi lucru cu sinistrul, precum nici locul realizarii acestora
3

Contractul de munca
In principiu se poate alege legea aplicabila acestor contracte
Daca angajatorul este parat:
1 Salariatul poate sesiza instantele din statul in care angajatorul este domiciliat.
Art.63 pentru definirea domiciliului PF, se face trimitere la legislatia nationala
In cazul PJ sediul, managementul principal societatii, centrul principal de activitate
2 Salariatul poate actiona in instanta angajatorul in fata instantelor in care el isi executa
sau si-a executat in mod obisnuit munca.
locul unde se executa in mod obisnuit munca interpretare extensiva
Cauza 1993, locul unde se executa in mod obisnuit munca este localizat in statul in care sau
plecand de la care isi exercita principalele atributii.
In situatia in care nu exista un astfel se loc, se tine cont de durata totatala a muncii (Cauza
Weber, 2002). Daca din ansamblul circumstantelor rezulta ca exista intentia de schimbare
63

definitiva a locului de munca, este posibil ca acest din urma loc de exercitare a muncii sa fie
considerat locul unde se executa in mod obisnuit munca.
Regulamentul 44/2001 sunt competente instantele din statul in care angajatul isi desfasoara in
mod obisnuit munca sau instantele de la ultimul loc in care acesta si-a execitat activitatea (cu
conditia ca acesta sa fie pe teritoriul unui stat membru).
Atunci cand munca nu se executa pe teritoriul aceluiasi stat membru, sunt competente instantele
de la locul unde se afla angajatorul.
4

Contractul de consum:
1.legea aleasa de parti
2.legea din statul in care consumatorul isi are resedinta obisnuita.

Domeniul lui lex contractus

Formarea contractului: consimtamantul, oferta, acceptarea

In unele cazuri, in practica, tacerea poate valora consimtamant
Rezerva de la art. 10.2 desi in mod normal consimtamantul este guvernat de lex contractus,
pentru a dovedi ca nu si-a dat consimtamantul, o parte poate invoca regulile din statul in care
aceasta isi are resedinta obisnuita
Daca lex contractus este o lege care spune ca tacerea valoreaza consimtamant intr-o anumita
ipoteza, partea se poate, totusi, prevala de legislatia statului de resedinta pentru a dovedi faptul
ca aceasta nu si-a exprimat consimtamantul, nici macar tacit.
Domeniul conditiilor generale de afaceri lex contractus guverneaza si aceasta ipoteza. Se vor
stabili care clauze trebuie sa prevaleze si care trebuie luate in considerare.
Interpretarea contractului
Sunt sisteme de drept in care prevaleaza vointa reala a partilor, sunt sisteme in care prevaleaza
vointa exprimata a partilor. Se va stabili lex contractus si, ulterior, se va stabili carui sistem se
vor subordona interpretarilor.
Executarea obligatiilor nascute din contract
Chestiunea impreviziunii. Daca lex contractus este legea romana, contractul se poate adapta.
Consecintele neexecutarii totale sau partiale a obligatiilor, inclusiv evaluarea prejudiciului
64

Modalitatile de evaluarea a prejudiciului, proportionalitatea si altfel de reguli.

Cauzele de exonerare de raspundere.
Diferitele moduri de stingere a obligatiilor, precum si prescpriptia si decaderea din drepturi
Efectele nulitatii contractului
! Nu sunt reglementate de lex contractus: Art. 12.2 in ceea ce priveste modalitatea de
executare si masurile care pot fi luate in cazul unei executari defectuoase, se va avea in vedere
legea tarii in care are loc executarea
Modalitatile de executare: ex: realizarea ofertei reale, stabilirea zilelor libere, reglementari cu
privire la o serie de notificari etc.
Pentru modalitatile de executare suntem obligati sa tinem cont de legea din statul de executare,
aceasta trebuind sa fie invocata de partea interesata pentru ca judecatorul sa faca aplicarea
anumitei legi. Aplicabilitatea nu este realizata din oficiu.
Daca instanta incalca regulamentul sau aplica incorect dispozitiile legale, acest fapt constituie
motiv de recurs.

Probleme care nu sunt guvernate de lex contractus

Validitatea formala (art. 11 Reg. Roma I) guvernat, in principiu, de legea aplicabila fondului
contractului sau de legea din statul unde se gaseau partile (daca contractul este incheiat intre
profesionisti)
Inter presents daca partile sunt localizate in acelasi stat, se aplica fie legea fondului
contractului, fie legea din statul unde partile se situeaza
Inter absentes daca partile sunt localizate in state diferite, se pot avea in vedere locul
unde se afla fizic fiecare dintre ele, locul unde fiecare dintre ele isi are resedinta
obisnuita; daca contractul se incheie prin reprezentanti, se poate avea in vedere locul
situarii fizice a reprezentantilor partilor etc.
Daca una dintre parti este consumator, se va tine cont de legea statului in care se afla
consumatorul. In cazul altor reguli speciale cu privire la drepturile reale imobiliare, se va tine cont
de regula speciala privitoare la aceste drepturi.

65

 Capacitatea partilor (art.2572 NCC, art.2581 lit.a NCC) legea nationala

Totusi, art. 13 Reg. Roma I incapacitatea: In cazul unui contract incheiat intre persoane
aflate in aceeasi tara, persoana fizica care ar avea capacitate juridica, conform legii acelei tari,
poate invoca incapacitatea sa rezultand din legea altei tari numai in cazul in care, la data
incheierii contractului, cealalta parte contractanta avea cunostinta de respectiva incapacitate sau
nu o cunoastea ca urmare a neglijentei sale.
Teoria aparentei/ teoria interesului national
Legile de politie/ de aplicatie imediata

Art.9.1 Reg.: sunt norme a caror respectare este privita drept esentiala de catre o anumita tara
pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum si organizarea politica, sociala sau
economica, in asemenea masura, incat sunt aplicabile oricarei situatii care intra in domeniul lor
de aplicare, indiferent de legea aplicabila contractului in temeiul regulamentului.
Criterii:
1

Criteriu finalist conteaza scopul acestor norme

Criteriu formal pretentia acelor norme de a se aplica, oricare ar fi legea ce guverneaza

contractul

Exemplu: Art. 101, 102 TFUE

Normele de politie pot sa aiba origine nationala, europeana sau, uneori, internationala*.
In ceea ce priveste originea internationala, aceasta este discutabila. Spre exemplu, masura
embargo-ului. Ca atare, rezolutiile nu produc ele efecte. Acestea trebuie sa fie preluate prin legi
sau regulamente europene pentru ca efectele acestor masuri sa se produca. Astfel, vorbim despre
origine internationala numai in mod indirect.

66

Curs 11
Legile de politie/ de aplicatie imediata

Desemneaza o metoda derogatorie de aplicare a legii contractului. Completeaza regulile

obisnuite cu privire la conflictul de jurisdictie.
Art. 9 paragr. 1
Punerea in aplicare a legilor de politie

67

Legile de politie ale forului art. 9 paragr. 2 permite instantelor statelor sa aplice legile
de politie proprii. Regulamentul nu aduce atingere aplicarii legilor de politie din statul
judecatorului sesizat.

Incidenta: spatiul European libertatile de circulatie

Aplicarea unei legi nu trebuie sa consituie o masura nejustificata a limitarii dreptului la
circulatie. Masura limitativa trebuie sa fie necesara, adecvata, nu depaseste ceea ce este strict
necesar si sa se justifice pe motive de ordine si siguranta publica.
Cauza Arblade, Cauza Mazzoleni
Nu conteaza mecanismul de desemnare a legii aplicabile.
Legea aleasa de parti ar putea sa fie contrara principiilor de libera circulatie? In momentul in care
se are in vedere alegerea partilor, nu se mai verifica, asa cum se verifica in mod normal. Ceea ce
conteaza sunt motivele pentru care partile au ales legea. Exercitarea autonomiei de vointa ne
impiedica sa mai punem in practica acel test.
Curtea intervine pentru a stabili contururile notiunii legi de politie, permitand uneori statelor sa
califice anumite legi ca fiind legi de politie.
Inclusiv o lege de transpunere a unei directive europene poate fi calificata ca fiind o norma de
politie C. Unamar
Cauza Ingmar, 2000 relatii dintre state membre si state terte
Reglementarile de ordine publica se pot califica, in general, in reglementari de ordine publica de
protectie i de directie. Legile de politie privesc atat normele de ordine publica de directie, cat si
cele de protectie? Definitia ar permite sa se opteze pentru o interpretare mai restrictiva,
incluzandu-se in aceasta notiune numai reglementarile de ordine publica de directie. Cu toate
acestea, jurisprudenta, in mod constat, pare a cuprinde si normele de ordine publica de protectie
(cu repercursiunea lipsei previzibilitatii pentru parti).

Legile de politie straine art. 9 paragr. 3

Se va putea de asemenea da efect legilor de politie ale statului in care obligatiile care rezulta din
contract trebuie sa fie sau au fost executate, in masura in care aceste legi de politie antreneaza
ilegalitatea contractului.
Posibilitatea statelor de a face aplicabilitatea legilor de politie ale statelor terte. Instantele nu
sunt obligate in acest sens. Se va tine cont de natura acelor legi, incidentele, obiectivele acelor
legi de politie straine etc. (Desi si pe paragr. 2 instantele au doar o facultate de aplicabilitate a
68

legilor de politie ale forului, de cele mai multe ori, in acest caz, instantele vor da aplicabilitate
acestor legi).
Trebuie sa fie vorba de legi de politie din statul pe al carui teritoriu obligatiile care reyulta din
contract au fost sau trebuie sa fie executate. Pe de alta parte, se tine cont de acele legi exclusiv in
situatia in care aceste legi antreneaza ilegalitatea contractului.
Prin stat tert intelegem statul care nu ofera lex contractus sau care nu este statul instantei
sesizate, inclusiv un stat membru Uniunii Europene, precum si inclusiv un stat care nu este
membru UE.
Identificarea precisa a locului de executare a obligatiilor contractuale ridica probleme. Spre
exemplu, dintr-un contract pot sa se nasca obligatii multiple care pot fi executate in state diferite.
De asemenea, exista obligatii care trebuie executate peste tot in lume (ex: concurenta loiala).
Clauzele in contractele internationale
(acest subiect nu intereseaza in mod special pentru examen)
Clauze al caror obiect este al mentinerii valorii obligatiei contractate. In trecut, se foloseau
frecvent clauzele aur. Astazi se intalnesc mai rar asemenea clauze (putine state au paritate
monetara in aur), iar aurul a devenit o marfa, nemaiavand o forta atat de puternica.
Clauze monovalutare = clauze prin care optam pentru o moneda de cont relativ stabile. Moneda
de cont constituie moneda in care se va evalua valoarea obligatiei. Aceasta nu este acelasi lucru
cu moneda de plata.
Clauze plurivalutare raportez obligatia de plata la mai multe monede, a caror importanta poate
sa fie stabilita pe baza unor procente diferite.
Foarte frecvent, se raporteaza la DST.
Pentru mentinerea valorii obligatiei se poate face apel si la clauze de indexare a pretului.
Clauzele de indexare permit adaptarea automata a contractului.
Clauze de post-calculare a pretului = pretul contractului va fi defalcat pe doua componente: pe
de-o parte vor fi avute in calcul costurile efective ale prestatorului si, pe de alta parte, profitul
prestatorului raportat la valoarea materialelor.
Clauze de impreviziune clauzele de hardship nu implica o modificare automata a
angajamentelor partilor. Pentru ca acestea sa intervina, trebuie sa fie avuta in vedere o modificare
semnificativa, astfel ca o parte doar castiga, iar celalata doar pierde. Partile nu se inteleg sa
adapteze contractul. Acestea se inteleg sa se angajeze la a negocia contractul. Aceasta nu este
acelasi lucru cu clauza de forta majora.

69

Clauze particulare referitoare la rezilierea acelor contracte, la penalitati, la contractarea viitoare

dintre parti etc.
Clauza solve e crepete cu privire la plata mai intai platesc si apoi celalalt restituie daca a
primit ceva in plus. Plata trebuie facuta imediat la cererea partii si nu poate opune exceptia de
neexecutare.
In legatura cu executarea, se pot avea in vedere clauzele best efforts si clauzele reasonable care
din dreptul englez.
Clauza ofertei concurente contract incheiat intre un promitent si beneficiarul clauzei.
Promitentul se angajeaza fata de beneficiar ca, in ipoteza in care acest beneficiar primeste o
oferta mai buna de la un tert, fie sa accepte ruperea contractului, fie sa ajusteze pretul
contractului la nivelul pretului primit de beneficiar de la un tert. Cauza Hoffman-LaRoche
Clauza clientului celui mai favorizat
Clauze atributive de jurisdictie
Conventii de arbitraj
litigiul va fi solutionat de judecatorii privati. Conventia de arbitraj are doua forme: clauza
compromisorie si compromisul.
In cazul arbitrajului se regasesc doua componente:
1

componenta contractuala: nu se poate recurge la arbitraj fara a fi in prezenta unei

conventii de arbitraj sub sanctiunea anularii sentintei arbitrale si nerecunoasterea acesteia.

Pe de alta parte, arbitrajul are o competenta jurisdictionala si nu trebuie confundat cu

medierea. Arbitrul este un judecator. Din momentul in care a fost sesizat, transeaza cauza
ca si cum ar fi o instanta.

Arbitraj institutionalizat sau arbitraj ad-hoc.

Conditiile de aplicare vizeaza capacitatea partilor de a participa la arbitraj si aptitudinea acelui
litigiu de a fi supus arbitrajului. Atat timp cat suntem in materie civila sau comerciala, cat litigiul
nu priveste drepturi indisponibile ale partilor, precum nici competenta exclusiva a instantelor,
trebuie acceptata aplicabilitatea conventiilor de arbitraj.

70