AUDITUL PERFORMANŢEI

1) Precizați aspectele care se consemnează în raportul de audit al performanței.

a) aspectele pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele auditului de
performanță cât și abateri de la legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale;
b) aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/ procesul/activitatea auditată datorită;
c) aspectele pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele auditului de
performanță;
d) atât aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/ procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat
al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, cât și aspectele pozitive rezultate în urma analizelor
efectuate în legătură cu obiectivele auditului de performanță.
2) În situația în care pe parcursul misiunii de audit al performanţei se constată erori/abateri de la
legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii
penale, auditorii publici externi întocmesc:
a) notă în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte;
b) notă de conciliere în care se vor detalia toate aspectele;
c) notă de constatare;
d) proces verbal de constatare în care se vor detalia toate aspectele.
3) Proiectele documentelor de valorificare a aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței
sunt întocmite de către directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate, precum și
directorul adjunct al camerei de conturi, în termen de:
a) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la structura de
specialitate/camera de conturi;
b) în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la
entitatea auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poștă;
c) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la entitatea
auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poștă;
d) 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la structura de
specialitate/camera de conturi.
4) Scrisoarea cu recomandări se transmite entității prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de:
a) 10 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 30 zile calendaristice de la data emiterii;
c) 15 zile calendaristice de la data emiterii;
d) 5 zile calendaristice de la data emiterii.
5) Atunci când echipa de audit este formată din doi sau mai mulți auditori publici externi, revizuirea
documentelor de lucru în cazul auditului performanței se realizează de către:
a) şeful de echipă;
b) șeful de serviciu, directorul adjunct al camerei de conturi sau directorul din cadrul
departamentului;
c) director și șeful departamentului;
d) director.
6) În vederea punerii de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit al performanţei are
loc:
 a) analiza „înainte și după”;
b) concilierea;
c) analiza comparative;
d) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor.
7) Procedurile de audit analitice utilizate în auditul performanței sunt:
a) calitative și de rezultat;
b) cantitative;
c) calitative;
d) cantitative şi calitative.
8) Utilizând analiza cost-beneficiu, auditorii publici externi stabilesc:
a) eficienţa economică a programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;
b) eficienţa și eficacitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;
c) eficienţa și economicitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;
d) economicitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate.
9) Criteriile de audit alese de auditorii publici externi trebuie să îndeplinească următoarele
caracteristici:
a) să fie obiective, relevante, inteligibile, comparabile și acceptabile, pentru a corespunde
obiectivelor auditului performanței
b) să fie de încredere, obiective, relevante, inteligibile, comparabile, exhaustive și acceptabile,
pentru a corespunde obiectivelor auditului performanței;
c) să fie alese astfel încât să conducă la atingerea obiectivelor auditului;
d) să fie de încredere, obiective, comparabile și acceptabile, pentru a corespunde obiectivelor
auditului performanței.
10) Descrierea riscurilor identificate de auditorii publici externi în auditul performanței trebuie să
includă informații privind:
a) niciuna din aceste informații întrucât riscurile nu pot fi identificate decât în etapa de execuție;
b) cauzele asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului, procesului,
activităţii sau entităţii auditat/auditate;
c) cauzele şi consecinţele posibile ale acestuia (impactul) asupra gradului de îndeplinire a
obiectivelor programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate;
d) consecinţele posibile asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului,
procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate.
11) În acțiunile de audit al performanței efectuate de departamentele de specialitate, în care sunt
implicate și camerele de conturi, întrebările vor fi formulate de către:
a) departamentele coordonatoare și camerele de conturi;
b) alte structuri din cadrul Curții de Conturi nominalizate expres în acest sens;
c) camerele de conturi;
d) departamentele coordonatoare.
12) În auditul performanței, întrebările formulate pot fi:
a) principale şi secundare;
b) principale, secundare și terțiare;
c) principale;
d) secundare.
13) În auditul performanței, probele de audit sunt utilizate de echipa de audit pentru susținerea:
a) recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei;
b) constatărilor și concluziilor în rapoartele de audit al performanţei;
c) constatărilor, concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei;
d) concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei.
14) Precizați care sunt metodele utilizate în auditul performanței pentru obţinerea de date şi informaţii
cât mai corecte:
a) studii, interviuri și observaţii ale documentelor scrise;
b) studii, interviuri, observaţii şi analize ale documentelor scrise;
c) este suficientă o singură metodă;
d) studii, interviuri şi analize ale documentelor scrise.
15) În auditul performanței probele obţinute sunt evaluate de auditorii publici externi pe baza criteriilor
de audit definite în prealabil, comparate cu:
a) „ceea ce s-a constatat”;
b) „ceea ce a fost”;
c) „ceea ce urmeză de realizat”;
d) „ceea ce ar fi trebuit să fie”.
16) În auditul performanței, auditorii publici externi utilizează probe de audit astfel:
a) cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditată sau de terţe părţi;
b) numai cele furnizate de entitate;
c) numai cele obţinute direct de ei;
d) cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditată.
17) În auditul performanței, gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea probelor de audit
necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de:
a) calitatea acestor probe;
b) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea şi în funcţie de
calitatea acestor probe;
c) nivelul de risc determinat în funcție de complexitatea
programului/proiectului/procesului/activității;
d) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea.
18) În auditul performanței, gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit
necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de:
a) calitatea acestor probe;
b) relevanţa acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei;
c) gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului
performanţei;
d) relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor
auditului performanţei.
19) Gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de audit, în cazul auditul performanței, este
stabilit de către:
a) auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional;
b) șeful departamentului;
c) auditorii publici externi și directori pe baza raționamentului profesional;
d) directorii și directorii adjuncți.
20) În auditul performanţei, probele de audit sunt utilizate pentru a demonstra dacă managementul şi
personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu:
a) politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace;
b) principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele
în mod economic, eficient şi eficace, după caz;
c) principiile legalității și regularității utilizării fondurilor publice;
d) principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate.
21) În auditul performanței, în funcţie de natura lor, se deosebesc următoarele tipuri de probe de audit:
a) valorice și cantitative;
 b) fizice, valorice, documentare și analitice;
c) fizice, documentare și analitice;
d) fizice, verbale, documentare și analitice.
22) Analiza comparativă (benchmarking) reprezintă o procedură de audit analitică utilizată de auditorii
publici externi pentru:
a) examinarea evoluţiei tendinţelor, identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor, de
creştere a economicităţii în utilizarea fondurilor publice, creşterea credibilităţii recomandărilor
formulate în urma acţiunii de audit al performanţei;
b) examinarea evoluției tendințelo și creşterea credibilităţii recomandărilor formulate în urma
acţiunii de audit al performanţei;
c) examinarea evoluţiei tendinţelor;
d) identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor, de creştere a economicităţii în utilizarea
fondurilor publice.
23) În auditul performanței probele documentare reprezintă acele probe obținute sub formă de acte
și/sau documente, cum ar fi:
a) scrisori sau memorandum-uri, fotografii, diagrame și grafice;
b) scrisori sau memorandum-uri primite de entitatea auditată, diferite contracte, rapoarte, scrisori
de confirmare din partea unor terţi;
c) răspunsuri obţinute de la angajaţii entităţii, beneficiarii programului/ proiectului/
procesului/activităţii auditate sau de la alte persoane care au legătură cu acestea;
d) fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentări.
24) Probele analitice în auditul performanței se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării
datelor rezultate din activităţi legate de implementarea unui program/proiect/proces/activităţi de către
entitatea auditată. Analizele presupun, în principal:
a) verificarea modului de calcul al indicatorilor obținuți;
b) compararea indicatorilor cu prevederile din memorandum-uri și diagrame;
c) estimări ale tendințelor obţinute de la entitatea auditată;
d) estimări ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditată sau din alte surse.
25) Probele analitice în auditul performanței sunt, de regulă:
a) numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumerice;
b) numerice;
c) de tipul indicatorilor;
d) nonnumeric.
26) În etapa de planificare a unei misiuni de audit al performanței se parcurg următoarele faze:
a) notificarea entității, desemnarea echipei de auditori publici externi și organizarea ședinței de
prezentare;
b) documentarea în auditul performanței;
c) planificarea strategică și planificarea operațională;
d) elaborarea planului de audit al performanței.
27) Desfășurarea misiunilor de audit al performanței se programează de către Curtea de Conturi:
a) în domenii cu risc ridicat unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea economicității,
eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice;
b) în domenii unde se poate aduce un plus de valoare pentru economicitatea și eficiența utilizării
fondurilor publice;
c) în domenii cu risc scăzut;
d) pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice.
28) Cine realizează instruirea auditorilor publici externi desemnați ca membri ai echipei de audit al
performanței?
 a) șeful departamentului de specialitate;
b) directorul direcției din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi, directorul adjunct
al camerei de conturi și șeful de serviciu, după caz;
c) nu se realizează instruirea auditorilor publici externi;
d) șeful de echipă.
29) Auditul performanței presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a:
a) economicității și eficienței în utilizarea de fonduri externe;
b) celor ”3E”, economicitate, eficiență și eficacitate.
c) nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor 3E - economicitate, eficiență
și eficacitate;
d) eficienței și eficacității în genrarea veniturilor proprii.
30) Prin auditul performanței, Curtea de Conturi:
a) se asigură că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților
administrativ-teritoriale, precum și că execuția bugetului de venituri și cheltuieli sunt în concordanță cu
scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și
respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;
b) se asigură că situațiile financiare auditate nu conțin denaturări semnificative ca urmare a unor
abateri sau erori, permițând astfel să se exprime o opinie;
c) exprimă o opinie cu privire la conformitatea situațiilor financiare întocmite de o instituție
publică;
d) efectuează o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și eficacității cu care o
entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
31) În auditul performanței, documentarea începe printr-o ședință de deschidere la entitatea auditată,
la care pot participa:
a) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi, după caz, echipa de audit și conducerea entității auditate;
b) echipa de audit, conducerea entității auditate și alte persoane interesate;
c) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi, după caz și conducerea entității auditate;
d) echipa de audit și conducerea entității auditate.
32) În auditul performanței, sintetizarea datelor şi informaţiilor presupune:
a) elaborarea planului de audit al performanţei.
b) clasificarea lor după natura sau conţinutul (codificarea) rezultatelor examinării documentelor,
notiţelor din timpul interviurilor şi a răspunsurilor la întrebările din chestionare;
c) identificarea impactului potenţial al datelor şi informaţiilor;
d) stabilirea surselor datelor şi informaţiilor.
33) În auditul performanței, stabilirea și evaluarea riscurilor se face prin:
a) teste ale controalelor cheie;
b) emiterea opiniei de audit;
c) exercitarea raționamentului profesional al auditorilor publici externi și ca urmare a evaluării
sistemului de control intern;
d) testarea în detaliu a unor operațiuni din cadrul entității verificate.
34) Rezultatele ședinței grupului de dezbatere se consemnează în:
a) procesul verbal de constatare;
b) raportul de audit al performanței;
c) notă de constatare;
d) documentul de lucru.
35) Care sunt aspectele care se consemnează în raportul de audit al performanței?
a) atât aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor economicității,
eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public și privat
al statului/unităților administrativ teritoriale, cat și aspectele pozitive rezultate în urma analizelor
efectuate în legătură cu obiectivele auditului de performanță;
b) erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) aspectele relevante pe care le considera echipa de audit având în vedere raționamentul
profesional al auditorilor publici externi;
d) aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor economicității,
eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public și privat
al statului/unităților administrativ teritoriale.
36) Ce se urmărește prin recomandările formulate cu prilejul realizării unui audit al performanței?
a) blocarea fondurilor bugetare sau speciale cu ocazia constatării utilizării nelegale sau ineficiente
a acestor fonduri;
b) diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și a îndeplinirii obiectivelor
propuse la nivelul programului/proiectului/procesului/activității sau entității auditate;
c) identificarea și recuperarea prejudiciilor produse în patrimoniul entității;
d) sporirea eficienței utilizării resurselor și a îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul/proiectului/procesului/activității sau entității auditate.
37) Pentru obținerea probelor de audit în auditul performanței sunt utilizate următoarele proceduri de
audit:
a) analiza cost beneficiu;
b) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor;
c) analiza cost eficacitate;
d) observarea, examinarea documentelor, chestionarea, interviul.
38) Pentru misiunea de audit al performanței, documentele de lucru și celelalte informații relevante vor
fi organizate:
a) în dosare de audit, care pot fi dosare curente și dosare permanente;
b) ca anexe ale scrisorii de recomandare;
c) în dosare de audit, care pot fi dosare curente și dosare intermediare;
d) în dosare de audit, care pot fi dosare permanente și dosare intermediare.
39) Stabilirea criteriilor de audit al performanței care se vor utiliza se realizează în faza de:
a) formulare a recomandărilor;
b) planificare strategică;
c) planificare operațională;
d) selectare a temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei.
40) Curtea de Conturi programează misiuni de audit al performanței:
a) la entitățile unde cu ocazia verificărilor anterioare au fost constatate prejudicii;
b) în domeniile cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea eficienței,
economicității și eficacității în utilizarea fondurilor publice;
c) la instituții cu bugete semnificative;
d) la entitățile unde cu ocazia auditurilor financiare au fost exprimate opinii contrare.
41) Pentru obținerea probelor de audit, stabilirea metodologiei de audit care va fi folosită este o fază
în:
a) elaborarea planului de audit al performanţei;
 b) documentarea în auditul performanței;
c) planificarea strategică a misiunii de audit al performanței;
d) planificarea operațională a misiunii de audit al performanței.
42) Scopul analizei cost-beneficiu este acela de a evalua dacă:
a) veniturile realizate prin implementarea programului/proiectului/procesului/activităţii sunt mai
mari decât costurile aferente implementării acestora şi să identifice căi de creştere a eficienţei în
utilizarea fondurilor publice;
b) există căi de creştere a eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, respectiv mijloace de atingere
a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate;
c) situația rezultată după implementarea programului este superioară celei de dinaintea demarării
programului;
d) obiectivele programului auditat au fost îndeplinite.
43) Metoda de obținere a probelor de audit care se poate folosi în auditul performanței este:
a) observarea;
b) eșantionarea statistică sau nestatistică;
c) doar eșantionarea statistică;
d) intervievarea.
44) Concilierea are loc pentru punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit
al performanței și constă:
a) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea departamentului financiar-contabil al
entității auditate;
b) într-o dezbatere între conducerea entității auditate cu privire la aspectele rezultate în urma
misiunii de audit al performanței și entitatea de nivel superior;
c) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea entității auditate cu privire la aspectele
rezultate în urma misiunii de audit al performanței;
d) într-o ședință având ca scop identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de
performanţă ai programului/proiectului/procesului/activităţii auditate.
45) Probele de audit analizate de echipa de audit în auditul performanței trebuie să fie:
a) eficiente și adecvate;
b) suficiente și eficiente;
c) eficiente, adecvate și suficiente;
d) suficiente și adecvate.
46) În auditul performanței, planificarea strategică cuprinde:
a) selectarea temelor și a entităților ce vor fi supuse auditului performanței;
b) elaborarea planului de audit al performanţei;
c) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit;
d) documentarea în auditul performanței.
47) Planul de audit al performanţei pe parcursul desfăşurării misiunii de audit:
a) a) poate fi modificat şi completat de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor
de specialitate ale Curţii de Conturi
b) nu poate fi modificat şi completat de către membrii echipei
c) poate fi modificat de către conducerea structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi
d) poate fi completat de către membrii echipei, fără aprobarea conducerii structurilor de specialitate
ale Curţii de Conturi.
48) Analiza „înainte și după” este utilizată pentru:
a) a stabili dacă obiectivele au fost îndeplinite în condiții de eficiență economică;
b) a stabili dacă obiectivele programului auditat au fost îndeplinite;
 c) a compara situația existentă înaintea demarării programului/proiectului/procesului/activităţii ce
face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultată după implementarea acestora;
d) studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/activităţii auditate
şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit.
49) În etapa de raportare a auditului performanței se întocmesc, obligatoriu, următoarele acte:
a) raport de audit al performanței și proces verbal de constatare;
b) proces verbal de constatare;
c) decizie;
d) raport de audit al performanței.
50) Cum trebuie să fie raportul de audit al performanței?
a) obiectiv și corect, să cuprindă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive, să fie
constructiv și să prezinte concluziile și recomandările formulate de echipa de audit;
b) obiectiv, comprehensiv și să cuprindă numai constatările negative și recomandările formulate
de echipa de audit;
c) obiectiv și să cuprindă numai constatările pozitive și recomandările formulate de echipa de audit;
d) obiectiv, constructiv și să exprime opinia de audit.
51) Când se poate efectua auditul performanţei?
a) doar la finalul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o
entitate trebuie să le realizeze, pentru a putea fi realizată o evaluare completă a obiectivelor auditului;
b) atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a
activităţilor pe care o entitate trebuie să le realizeze;
c) ori de câte ori există indicii că situaţiile financiare ale entităților aflate în sfera de auditare a
Curții de Conturi a României sunt incomplete, nereale şi/sau neconforme cu legile şi reglementările în
vigoare;
d) în mod obligatoriu, la o perioadă de 5 ani, în domenii cu risc ridicat.
52) În situaţia în care acţiunea de audit al performanţei inclusă în programul de activitate al Curţii de
Conturi se desfăşoară doar la nivelul structurilor de specialitate teritoriale, obiectivele auditului,
chestionarele şi documentele specifice acţiunii se stabilesc:
a) prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul, cu aprobarea Plenului
Curții de Conturi a României, urmând a fi transmise camerelor de conturi respective;
b) de către auditorii publici externi care urmează să efectueze misiunea de audit, cu avizul
conducerii structurilor de specialitate teritoriale respective;
c) de către conducerea structurilor de specialitate teritoriale respective, cu avizul conducerii
departamentului de specialitate care coordonează domeniul;
d) prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul, urmând a fi transmise
camerelor de conturi respective.
53) Planificarea strategică în auditul performanței constă în:
a) stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora;
b) identificarea, evaluarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora;
c) selectarea temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei;
d) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a întrebărilor
la care trebuie să răspundă acest audit.
54) În vederea desfășurării acţiunii de audit al performanţei, adresa de notificare se transmite entităţilor
incluse în programul de activitate:
a) cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de începerea acțiunii de audit al performanței;
b) cu minimum 15 zile calendaristice înainte de începerea acțiunii de audit al performanței;
c) cu minimum 5 zile calendaristice înainte de începerea acțiunii de audit al performanței;
d) cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de începerea acțiunii de audit al performanței.
55) Interviurile, utilizate ca procedură de audit în auditul performanței, pot fi realizate:
a) în mod nestructurat, având un caracter interactiv;
b) doar cu pesoanele abilitate din interiorul entității auditate;
c) exclusiv pe baza unei liste de intrebări elaborate de către membri echipei de audit, la care se cer
răspunsuri în formă scrisă;
d) doar în prezența persoanei intervievate, răspunsurile fiind consemnate în scris.
56) Analiza comparativă (benchmarking) reprezintă:
a) analiza probelor de audit, utilizată în principal pentru a determina dacă obiectivele stabilite au
fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţială
a acestora;
b) compararea situaţiei existente înaintea demarării programului/proiectului/procesului/activităţii
ce face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultată după implementarea acestora;
c) procesul de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entităţii auditate cu cele
ale altor entităţi care se încadrează în aceeaşi clasă de performanţă;
d) studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/activităţii auditate
şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit.
57) Probele analitice utilizate de auditorii publici externi în auditul performanței:
a) se obţin prin observarea directă şi se prezintă sub formă de diagrame, grafice şi alte forme şi
reprezentări;
b) se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării datelor rezultate din activităţi legate de
implementarea unui/unei program/proiect/proces/activităţi de către entitatea auditată;
c) asigură confirmarea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor auditorilor publici externi;
d) reprezintă răspunsuri din partea entităţii auditate sau din partea terţilor la eventuale întrebări ale
auditului performanţei.
58) În auditul performanței, gradul de suficienţă al probelor de audit este determinat de auditorii publici
externi în funcţie de:
a) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditată şi în
funcţie de calitatea acestor probe;
b) sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute;
c) relevanţa acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei;
d) gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului
performanţei.
59) În auditul performanței, chestionarea:
a) poate fi nestructurată, având un caracter interactiv;
b) constă în întocmirea unei liste de întrebări la care se cer răspunsuri în formă scrisă, în vederea
obţinerii unor date şi informaţii în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditată;
c) nu reprezintă o procedura de audit utilizată pentru colectarea probelor de audit al performanței;
d) se poate realiza cu o persoană sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştă,
inclusiv prin vizite la locul de muncă;
60) În auditul performanței, planul de audit:
a) conține determinarea pragului de semnificație;
b) se elaborează de către directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al
camerei de conturi şi se avizează de către şeful de departament/directorul camerei de conturi;
c) nu poate fi modificat şi/sau completat pe parcursul desfăşurării misiunii de audit de către
membrii echipei;
d) este un document al echipei de audit care se avizează de către directorul din cadrul
departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către şeful de
departament/directorul camerei de conturi.
61) În etapa de execuție a auditului performanței, una dintre activitățile realizate de către auditorii
publici externi constă în:
a) elaborarea planului de audit al performanţei;
b) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a întrebărilor
la care trebuie să răspundă acest audit;
c) sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în vederea susţinerii constatărilor şi a
formulării concluziilor şi recomandărilor ca urmare a misiunii de audit al performanţei;
d) însumarea valorilor erorilor/abaterilor extrapolate şi compararea cu pragul de semnificaţie.
62) Ce cuprinde raportul de audit al performanţei?
a) propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ care reglementează domeniul auditat;
b) opinia de audit;
c) erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale;
d) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate, precum și analiza principalelor date financiare pe
ultimii 3 ani.
63) În urma acţiunii de audit al performanţei, recomandările formulate și consemnate de auditorii
publici externi în actele întocmite:
a) nu pot fi îmbunătăţite de conducerea structurii de specialitate în a cărei competenţă de verificare
intră domeniul respectiv.
b) se fac numai dacă auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente pentru
disfuncţionalităţile constatate;
c) se fac independent de identificarea de către auditorii publici externi a unor eventuale remedii
posibile şi eficiente pentru disfuncţionalităţile constatate, identificarea și implementarea acestor remedii
fiind o responsabilitate a managementului entităţii auditate;
d) trebuie să detalieze modul de implementare.
64) Cine semnează raportul de audit al performanţei?
a) doar şeful departamentului de specialitate, respectiv directorul camerei de conturi teritoriale;
b) şeful departamentului de specialitate, respectiv directorul camerei de conturi teritoriale, precum
și reprezentanţii legali ai entităţii;
c) doar auditorii publici externi care au efectuat auditul;
d) auditorii publici externi care au efctuat misiunea de audit şi auditorii interni ai entităţii.
65) Un exemplar al raportului de audit al performanţei, împreună cu anexele sale se transmit entităţii
auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de:
a) șeful departamentului coordonator din cadrul Curții de Conturi/directorul camerei de conturi
teritoriale;
b) directorul direcţiei din cadrul departamentului de specialitate/ directorul adjunct al camerei de
conturi teritoriale;
c) vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea;
d) auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanţei.
66) Care este termenul în care obiecţiunile formulate de către conducătorul entității cu privire la
aspectele reținute în raportul de audit al performanței se transmit/depun la structura de specialitate care
a efectuat auditul?
a) 15 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui exemplar
din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în care acesta s-a
transmis prin poştă;
 b) 5 zile lucrătoare de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui exemplar din
raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în care acesta s-a transmis
prin poştă;
c) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui exemplar din
raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în care acesta s-a transmis
prin poştă;
d) 10 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui exemplar
din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în care acesta s-a
transmis prin poştă.
67) Cum se face valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei?
a) prin procesul-verbal de constatare, act bilateral semnat de către auditorii publici externi care au
efectuat misiunea de audit şi reprezentanţii legali ai entităţii auditate;
b) prin emiterea unei decizii care conţine măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru diminuarea
costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul
programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate;
c) prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru
diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate.
d) prin raportul de audit al performanței.
68) Care este termenul în care se întocmesc proiectele documentelor de valorificare a aspectelor
consemnate în raportul de audit al performanţei?
a) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la entitatea auditată
sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă;
b) 30 de zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la entitatea
auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă;
c) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la departamentul
coordonator al auditului de performanță;
d) 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la entitatea
auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă.
69) Cine semnează scrisoarea care cuprinde recomandările transmise entităţii ca urmare a efectuării
auditului performanței?
a) vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea/care are în coordonare
domeniul auditat;
b) președintele Curții de Conturi;
c) şeful departamentului de specialitate, respectiv directorul camerei de conturi teritoriale;
d) în toate cazurile, doar şeful departamentului de specialitate.
70) Care este termenul în care scrisoarea cu recomandări se transmite entităţii ca urmare a efectuării
auditului performanței?
a) 5 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 15 zile calendaristice de la data emiterii;
c) 10 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate;
d) 30 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate.
71) Raportul de audit al performanţei sau o sinteză a principalelor constatări, concluzii şi recomandări
ale acestuia poate fi transmis/transmisă:
a) prin intermediul departamentului care a efectuat misiunea de audit/camerei de conturi teritoriale
care a efectuat misiunea de audit, după caz, doar la solicitarea expresă a instituţiilor publice interesate,
Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului;
 b) după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul
Parlamentului, prin intermediul departamentului în a cărui competenţă de verificare intră domeniul
respectiv;
c) după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul
Parlamentului, prin intermediul departamentului care a efectuat misiunea de audit/camerei de conturi
teritoriale care a efectuat misiunea de audit, după caz;
d) doar Guvernului și comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin intermediul
departamentului care a efectuat misiunea de audit/camerei de conturi teritoriale care a efectuat misiunea
de audit, după caz.
72) În situația în care pe parcursul misiunii de audit al performanţei se constată fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, auditorii publici externi:
a) vor formula propunere de sesizare a organelor penale competente;
b) vor valorifica aceste aspecte prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate
de Curtea de Conturi;
c) întocmesc o notă în care vor consemna detaliat toate aceste aspect care se semnează doar de
către auditorii publici externi, se înregistrează la registratura structurii de specialitate care a efectuat
auditul performanţei şi se ataşează la dosarul curent al acţiunii de verificare;
d) vor face recomandări, în acest sens, în cuprinsul raportului de audit al performanței.
73) În cazul în care obiecţiunile formulate de conducerea entităţii auditate la raportul de audit al
performanței și analizate de auditorii publici externi şi conducerea structurii de specialitate sunt
întemeiate, acestea:
a) sunt admise printr-o notă separată, semnată doar de către auditorii publici externi care au
efectuat misiunea de audit, notă ce se comunică entității auditate;
b) sunt menționate în cuprinsul deciziei ce urmează a fi emisă ca document de valorificare;
c) sunt admise printr-o notă separată, ce se comunică entității auditate sub semnătura șefului
departamentului de specialitate/directorului camerei de conturi teritoriale, după caz;
d) sunt avute în vedere la definitivarea recomandărilor care se transmit conducerii entităţii prin
scrisoare.
74) În cazul în care odată cu misiunea de audit al performanţei se verifică şi modul de implementare a
măsurilor/recomandărilor transmise anterior prin decizie/scrisoare:
a) se întocmeşte raport de follow-up, care se depune şi se înregistrează la registratura structurii de
specialitate;
b) se valorifică aspectele constatate prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările
formulate de Curtea de Conturi;
c) cu ocazia efectuării auditului de performanță nu pot se poate verifica şi modul de implementare
a măsurilor/recomandărilor transmise anterior prin decizie/scrisoare;
d) aspectele constatate se vor consemna în cuprinsul raportului de audit al performanței.
75) În cazul în care conducerea entităţii verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de
audit în vederea concilierii:
a) echipa de audit va sancționa condecerea entității cu amendă civilă;
b) acest fapt se va menţiona în raportul de audit al performanţei;
c) se va întocmi de către auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanței
un proces-verbal în care se va consemna această situație;
d) echipa de audit va comunica conducerii entității auditate o nouă dată la care va avea loc
concilierea, aceasta fiind o etapă obligatorie în desfășurarea misiunii de audit al performanței.
76) Auditul performanţei prin constatările şi recomandările formulate, urmărește:
a) diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi a îndeplinirii obiectivelor
propuse la nivelul programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditate;
 b) îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului, proiectului;
c) sporirea eficienţei utilizării resurselor şi a îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul
programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditate;
d) diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor.
77) Care dintre afirmațiile enunțate mai jos este corectă?
a) acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu standardele de audit proprii
elaborate pe baza standardelor de audit INTOSAI;
b) acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin
prezentul regulament şi pe baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi;
c) acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin
prezentul regulament și manualul de audit al performanței elaborat de Curtea de Conturi;
d) acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin
prezentul regulament, prin standardele de audit proprii elaborate pe baza standardelor de audit
INTOSAI, manualul de audit al performanței elaborat de Curtea de Conturi, precum şi pe baza
raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.
78) Acțiunile de audit al performanţei sunt programate de către Curtea de Conturi:
a) în domenii cu risc ridicat;
b) în domenii cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creşterea economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice;
c) în domenii unde se poate aduce plusvaloare pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii în utilizarea fondurilor publice;
d) pentru creșterea competitvității.
79) Auditul performanţei presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a:
a) eficienţa și eficacitatea utilizării fondurilor publice;
b) economicitatea, eficiența și eficacitatea;
c) eficiența și economicitatea;
d) nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor 3E - economicitate, eficienţă
şi eficacitate.
80) În cazul în care acțiunea de audit al performanței se desfășoară și la nivelul structurilor de
specialitate teritoriale sau numai la nivelul acestora, cine stabilește obiectivele auditului, chestionarele
și documentele specifice acțiunii?
a) directorul și directorul adjunct al structurii de specialitate teritoriale;
b) directorul structurii de specialitate teritoriale;
c) directorul adjunct al structurii de specialitate teritoriale;
d) departamentul de specialitate care coordonează domeniul.
81) Entitatea este înștiințată cu privire la efectuarea misiunii de audit al performanței de către structura
de specialitate prin:
a) adresă privind pregătirea acțiunii de audit al performanței;
b) adresă de înștiințare;
c) adresă de notificare;
d) adresă privind modalitatea de derulare și finalizare a auditului performanței.
82) Obiectivele auditului, chestionarele și documentele specifice auditului performanței care se
desfășoară și la nivelul structurilor de specialitate teritoriale sau numai la nivelul acestora se transmit
către camerele de conturi cu:
a) 30 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de audit;
b) 15 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de audit;
c) înainte cu 2 zile calendaristice de data începerii acțiunii de audit;
d) înainte cu 7 zile calendaristice de data începerii acțiunii de audit.
83) În planificarea unei misiuni de audit al performanței se parcurg următoarele faze:
a) planificarea strategică și planificarea operaţională;
b) planificarea strategică și planificarea managerială;
c) elaborarea planului de audit al performanței;
d) planificarea funcțională și planificarea strategică.
84) Ce presupune planificarea operaţională?
a) identificarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora; formularea şi revizuirea obiectivelor
specifice auditului performanţei, a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit; elaborarea
planului de audit al performanţei;
b) documentarea în auditul performanţei; evaluarea riscurilor; stabilirea metodologiei de audit care
va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit; elaborarea planului de audit al performanţei;
c) documentarea în auditul performanţei; identificarea, evaluarea riscurilor şi a impactului
potenţial al acestora; formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a
întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit; stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a
surselor acestora; stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit;
elaborarea planului de audit al performanţei;
d) documentarea în auditul performanţei; formularea obiectivelor specifice auditului performanţei
şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit; stabilirea criteriilor de audit; elaborarea planului
de audit al performanţei.
85) În urma analizării problemelor din cadrul grupului de dezbatere (procedură utilizată în auditul
performanţei), rezultatele şedinţei de dezbatere se consemnază în:
a) planul de audit al performanței;
b) raportul de audit al performanței;
c) nota de relații;
d) documentul de lucru.
86) Cine poate participa la ședința de deschidere a acțiunii de documentare?
a) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi, după caz, echipa de audit şi conducerea entităţii auditate;
b) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi, conducerea entităţii auditate și cadre universitare, cercetători;
c) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi şi conducerea entităţii auditate;
d) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al
camerei de conturi, conducerea entităţii auditate și specialiști din cadrul entității.
87) Ce metodă de obţinere a probelor de audit se poate folosi în cazul auditului performanţei?
a) nu se utilizează eșantionarea;
b) eșantionarea statistică;
c) eșantionarea statistică sau nestatistică;
d) eșantionarea nestatistică.
88) Auditorii publici externi analizează dacă probele de audit sunt:
a) adecvate;
b) suficiente şi adecvate;
c) suficiente, adecvate și complete;
d) suficiente.
89) În cazul auditului performanței, în etapa de raportare se întocmesc următoarele acte:
a) Notă de constatare;
b) Raport de audit al performanței și Încheiere;
c) Raport de audit al performanței;
 d) Proces verbal de constatare.
90) Raportul de audit al performanţei prezintă relaţia dintre:
a) obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei și constatări;
b) obiectivele auditului și criteriile de audit;
c) obiective și concluziile auditului;
d) obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei, constatările şi
concluziile auditului.
91) Cum trebuie să fie raportul de audit al performanţei?
a) obiectiv şi corect, să cuprindă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive, să fie
constructiv şi să prezinte concluziile şi recomandările formulate de echipa de audit;
b) să cuprindă toate constatările la care vor fi formulate recomandări;
c) obiectiv şi corect;
d) să cuprindă toate constatările relevante, să fie constructiv şi să prezinte concluziile.
92) Cine semnează raportul de audit al performanţei?
a) auditorii publici externi care au efectuat auditul, persoanele care au participat la grupurile de
lucru și reprezentanții legali ai entității;
b) auditorii publici externi care au efectuat auditul;
c) auditorii publici externi care au efectuat auditul și reprezentanții legali ai entității;
d) auditorii publici externi care au efectuat auditul și în unele situații de reprezentanții legali ai
entității.
93) Cine analizează obiecțiunile formulate de conducerea entității auditate și care sunt aferente
aspectelor reținute prin raportul de audit al performanţei?
a) nu pot fi depuse obiecțiuni la raportul de audit;
b) auditorii publici externi care au efectuat auditul;
c) auditorii publici externi și conducerea structurii de specialitate;
d) conducerea structurii de specialitate care a efectuat auditul.
94) Precizați cum se realizează valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței.
a) prin emiterea unei decizii sau a unei scrisori cu recomandările în funcție de constatări;
b) prin emiterea unei decizii și a unei scrisori cu recomandările;
c) prin emiterea unei decizii;
d) prin emiterea unei scrisori care conține recomandările.
95) Cine semnează scrisoarea de recomandări care se transmite entității?
a) șeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi teritoriale;
b) directorul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi teritoriale;
c) auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit a performanței;
d) directorul departamentului/directorul camerei de conturi teritoriale.
96) Când se poate efectua auditul performanţei?
a) doar pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o
entitate trebuie să le realizeze;
b) atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a
activităţilor pe care o entitate trebuie să le realizeze;
c) doar la finalul proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o entitate trebuie
să le realizeze, fără depășirea periaodei de prescrupție;
d) doar la finalul proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o entitate trebuie
să le realizeze.
97) În realizarea acțiunilor de audit al performanței, auditorii publici externi vor evalua sistemul de
control intern pe acele componente care sunt responsabile de:
a) nu se evaluează sistemul intern pe nici o componentă;
 b) asigurarea economicității programelor, proiectelor, proceselor sau activităților în vederea
identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
c) asigurarea eficienței și eficacității programelor, proiectelor, proceselor sau activităților în
vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
d) asigurarea economicității, eficienței și eficacității programelor, proiectelor, proceselor sau
activităților în vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc.
98) Responsabilitatea auditorilor publici externi este de a planifica acțiunea de audit al performanței
astfel încât:
a) să asigure efectuarea unui audit de înaltă calitate, într-o manieră economicoasă, eficientă și
eficace, dar și cu respectarea termenului de finalizare al acestuia;
b) să obțină constatări și să formuleze recomandări care să fie acceptate și de conducerea entității;
c) să asigure efectuarea unui audit de calitate;
d) să respecte termenul de finalizare a misiunii.
99) În cadrul şedinţei de deschidere a acțiunii de documentare în auditul performanţei se prezintă echipa
de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum şi alte detalii. Aceste
aspecte se consemnează în:
a) notă cu propuneri de derulare a auditului performanței;
b) notă de informare;
c) notă întocmită de către șeful de echipă;
d) notă de constatare a stadiului pregătirii documentelor solicitate.
100) Cine avizează planul de audit al performanţei?
a) șeful de department;
b) directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi;
c) șeful de department/directorul camerei de conturi;
d) șeful de echipă.