ntrebri cu un singur rspuns corect

1. Compartimentul de audit public intern de la entitatile publice subordonate se organizeaza cu acordul : a. conducatorului institutiei publice b. entitatii publice de la nivelul ierarhic superior c. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern d. Comitetului Director e. Adunarea Generala 2. Conducatorul Compartimentului de audit public intern de la entitatile subordonate este numit/destituit de : a. conducatorul entitatii publice, cu avizul Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern b. conducatorul entitatii publice cu avizul organului ierarhic superior c. conducatorul entitatii publice d. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern e. inisterul de resort 3. Care din urmatoarele a!irmatii cu privire la atributiile Compartimentului de audit public intern sunt !alse : a. elaboreaza proiectul planului anual b. raporteaz" periodic asupra constat"rilor, concluziilor #i recomand"rilor rezultate din activit"$ile sale de audit c. raporteaz" iregularitatile rezultate din activit"$ile sale de audit d. in cazul constatarii unor iregularitati raporteaza Curtii de Conturi. e. intocmeste raportul anual de audit 4. Auditarea activitatilor des!asurate intr%o entitate publica, se des!asoara : a. anual b. la & ani c. cel putin la ' ani d. cel putin la ( ani e. cel putin la ) ani 5. In noti!icarea adresata structurii auditate, se precizeaza : a* planul misiunii de audit b* analiza riscurilor c* scopul, principalele obiective si durata misiunii d* calendarul intalnirilor e* perioada de auditare 6. Punctele de vedere ale structurii auditate la proiectul de raport se transmit echipei de audit in urmatoarele termene : a. in ma+im ,( zile de la primirea proiectului de raport b. dupa ,( zile de la primirea proiectului de raport c. in ma+im ,- zile de la primirea proiectului de raport d. in ma+im ( zile de la primiea proiectului de raport e. nu e+ista un termen stabilit in .egea nr. /0&/&--& privind auditul public intern 7. 1euniunea de conciliere cu structura auditata se organizeaza in termen de : a* ( zile de la primirea punctelor de vedere b* ,- zile de la primirea punctelor de vedere
1

c* ,( zile de la primirea punctelor de vedere d* imediat ce s%au primit punctele de vedere e* nu e+ista un termen stabilit prin lege 8. 2biectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele, mai putin una: a. sa e!ectueze controlul intern3 b. s" asigure o mai bun" administrare #i p"strare a patrimoniului3 c. s" asigure o mai bun" monitorizare a con!ormit"$ii cu regulile #i procedurile e+istente3 d. s" asigure o eviden$" contabil" #i un management in!ormatic !iabile #i corecte3 e. sa asigure consiliere conducatorului entitatii/structurii auditate 9 In care din actele normative enumerate mai 4os sunt descrise 5ormele metodologice de organizare si e+ercitare a auditului public intern in cadrul inisterului 6anatatii: a. .egea /0&/&--& b. 2 7P '8/&--' c. 2 6 8)-/&--' d. .egea 0/&--) e. 2G ,,9/,999 republicata 10. Initierea auditului :nu presupune : a. intocmirea ordinului de serviciu b. intocmirea declaratiei de independenta c. intocmirea noti!icarii privind declansarea misiunii de audit public intern d. intocmirea minutei sedintei de deschidere e. inaintarea noti!icarii structurii auditate 11. 2rdinea de zi a #edin$ei de deschidere nu va cuprinde: a. prezentarea auditorilor3 b. prezentarea obiectivelor misiunii de audit3 c. asigurarea condi$iilor materiale necesare derul"rii misiunii d. intocmirea 7iselor de identi!icare si analiza a problemelor;7IAP* e. prezentarea scopului misiunii 12 Compartimentul de audit public intern nu noti!ic" entitatea/structura auditat" : a. cu ,( zile <nainte de declan#area misiunii de audit public intern b. despre scopul, principalele obiective, durata acesteia c. despre !aptul c" pe parcursul misiunii vor avea loc interven$ii la !a$a locului d. asupra programului stabilit de catre auditor e. despre durata misiunii 13 Care din elementele metionate mai 4os nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului: a. integritatea3 b. independenta3 c. con!identialitatea d. subiectivitatea e. obiectivitate 14. Proiectul planului de audit public intern: a. se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior 3 b. se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat di!eritelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni 3
2

c. este intocmit pana la &- decembrie a anului precedent 3 d. nu necesita re!erat de 4usti!icare. e. se transmite spre avizare la organul ierarhic superior 15. 5oti!icarea structurii care va !i auditata precizeaza urmatoarele, cu e+ceptia : a. scopul si principalele obiective ale misiunii de audit3 b. durata misiunii de audit 3 c. tematica in detaliu 3 d. programul stabilit e+clusiv de catre auditor. e. componenta echipei de audit 16. Proiectul de raport de audit public intern : a. se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern pentru analiza si avizare 3 b. este insotit de documente 4usti!icative 3 c. in!ormeaza conducatorul entitatii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor 3 d. se transmite unitatii auditate numai dupa analiza si avizare de catre conducatorul entitatii publice care a aprobat misiunea. e. este documentul pe baza caruia se intocmesc 7IAP%urile 17. Auditorii interni : a. trebuie sa%si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu pro!esionalism si integritate b. raspund pentru masurile luate in urma analizarii recomandarilor prezentate in rapoartele de audit3 c. participa la elaborarea si implementarea sistemelor de control intern3 d. nu sunt responsabili de protectia documentelor re!eritoare la auditul public intern des!asurat la o entitate publica. e. sunt in e+cusivitate ai A6= 18. Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele, cu e+ceptia: a. audit de sistem3 b. audit de baza3 c. audit de regularitate3 d. auditul per!ormantei3 e. numai cele mentionate la literele a., c., si d. 19. Initierea auditului presupune intocmirea urmatoarelor documente, cu e+ceptia : a. declaratia de independenta 3 b. ordinul de serviciu 3 c. noti!icarea privind declansarea misiunii de audit public intern. d. !ormularele constatarilor de audit 3 e. primele trei documente nominalizate 20. Interventia la !ata locului presupune: a. e!ectuarea controlului intern 3 b. constatarea si raportarea iregularitatilor 3 c. elaborarea raportului !inal3 d. urmarirea recomandarilor3 e. stabilirea unor termene !erme de implementare a recomandarilor 21. Care din a!irmatiile de mai 4os nu corespunde realitatii :
3

a. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie si de gravitatea consecintelor evenimentului 3 b. masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere3 c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza. d. probabilitatea de aparitie a riscului este e+primata pe o scara de valori pe trei nivele :mica, medie, mare 3 e. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea vulnerabilitatii entitatii si a controlului intern 3 22. Principalele tehnici de audit sunt : a. chestionarul de control intern 3 b. chestionarul lista de veri!icare 3 c. !isa de identi!icare si analiza problemelor 3 d. veri!icarea, observarea !izica, interviul si analiza 3 e. pista de audit. 23.5u se au in vedere la intocmirea planului de audit al misiunii urmatoarele elemente : a. respectarea periodicitatii de auditare b. evaluarea riscului asociat di!eritelor activitati c. sugestiile conducatorului entitatii publice d. sugestiile organului ierarhic superior e. recomandarile Curtii de Conturi 24.Proiectul planului de audit public intern se intocmeste pana la data de : a. ,( noiembrie an precedent b. '- noiembrie an precedent c. &- decembrie an precedent d. , ianuarie an in curs e. ,( decembrie an precedent 25.5u sunt instrumente de audit intern : a. Chestionarul de control intern b. Chestionarul lista de veri!icare c. Pista de audit d. Interviul e. 7IAP 26. 5u sunt tehnici de veri!icare : a. Con!irmarea b. 7isa de identi!icare si analiza a problemei c. Comparatia d. 1ecalcularea e. =+aminarea 27. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente, cu e+ceptia: a. ordinul de serviciu3 b. copii +ero+ ale documentelor 4usti!icative3 c. proiectul raportului de audit. d. e+trase din documente, legi, reglementari. e. noti!icarea 28. >eri!icarea respectarii normelor , instructiunilor si a Codului privind
4

conduita etica a auditorilor interni de catre Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern se !ace: a. anual3 b. o data la & ani3 c. cel putin o data la ( ani3 d. cel putin o data la ' ani3 e. la s!arsitul !iecarei misiuni 29. Urmarirea implemetarii recomandarilor !ormulate in raportul de audit revine: a. compartimentului de audit3 b. conducerii institutiei3 c. structurii auditate si conducerii institutiei3 d. compartimentului 4uridic e. compartimentul !inanciar%contabil 30. 2biectivele controlului intern sunt urmatoarele , cu e+ceptia : a. e!icacitatea si e!icienta !unctionarii institutiei3 b. !iabilitatea in!ormatiilor interne si e+terne3 c. elaborarea de programe de dezvoltare3 d. con!ormitatea cu legile3 e. con!ormitatea cu reglementarile si politicile interne. 31. 6e includ in instrumentarul cu care opereaza sistemele de control intern cu e+ceptia: a. obiectivele3 b. mi4loacele3 c. organizarea3 d. 7IAP3 e. procedurile 32. Care din !unctiile mentionate mai 4os nu sunt !unctii incompatibile in cadrul unei entitati publice: a. de autorizare3 b. de inregistrare contabila3 c. 4uridica3 d. !inanciara3 e. de control. 33. Aplicarea metodologiei :cadru de proiectare si implementare a sistemului de control nu necesita parcurgerea etapei de: a. evaluarea instrumentelor generale de control intern3 b. evaluarea instrumentelor speci!ice de control intern la nivelul !iecarei activitati3 c. intocmirea !iselor posturilor3 d.elaborarea si aprobarea programului de implementare a noului sistem de control. e. analiza raportului intre costurile suplimentare si e!ectele asteptate 34. 6tandardele de control subsumate per!ormantei si managementului riscului nu cuprind: a* b* c* d* monitorizarea per!ormantelor managementul riscurilor atributiile reevaluarile
5

e* coordonarea 35. 6tandardele a!erente activitatii de control nu cuprind: a* b* c* d* e* procedurile3 separarea atributiilor3 veri!icarea si evaluarea3 gestionarea abaterilor3 strategii de control.

36. Care din urmatoarele a!irmatii este corecta? a* auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor , o indruma pentru a%i imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. b* auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste intocmirea situatiilor !inanciare , o indruma pentru a%i imbunatatii operatiunile !inanciare si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. c* auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a%i imbunatatii operatiunile. d* auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a%i imbunatatii operatiunile. e* auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste elaborarea bugetului 37. @rasaturile auditului public intern se de!inesc prin urmatoarele !unctii : a* b* c* d* e* universala periodica independenta prudenta noua

38. Compartimentul de audit public intern se organizeaza in : a* toate spitalele3 b* in spitalele cu peste )-- de paturi3 c* in spitalele cu pana la )-- de paturi3 d* in spitalele subordonate direct inisterului 6anatatii Publice3 e* in spitalele cu '-- de paturi 39. In cazul in care, in timpul misiunii auditorii constata abateri de la prevederile legale aplicabile activitatii auditate, acestia trebuie sa: a* b* c* d* e* instiinteze conducerea unitatii3 instiinteze structura de inspectie din unitate3 conducatorul unitatii si structura de inspectie3 structura auditata3 organul ierarhic superior

40. 5u !ace parte din procedura de colectare a in!ormatiilor: a* identi!icarea legilor si reglementarilor aplicabile
6

structurii auditate3 b* solicitarea principalelor documente de !unctionare a structuri i auditate3 c* organizarea unei sedinte de identi!icare a criteriilor de analiza a riscurilor3 d* obtinerea !iselor postului3 e* solicitarea procedurilor. 41. Ce sunt grupele de diagnostice: a* un mod de clasi!icare a procedurilor b* un mod de clasi!icare a diagnosticelor c* un mod de clasi!icare a diagnosticelor #i procedurilor d* un mod de clasi!icare a pacien$ilor interna$i e* un sistem de clasi!icare a pacien$ilor pe baza diagnosticului, procedurilor #i a altor in!orma$ii clinice 42. Grouper% ul este : a* o lista de clasi!icare a diagnosticelor b* o aplica$ie computerizat" de grupare ce trimite automat !iecare caz <ntr%o grup" de diagnostice c* o carte de codi!icare a procedurilor d* un dic$ionar de termeni !olosi$i <n sistemul D1G e* un so!t de colectare a tuturor datelor din spital

43. 1esponsabilitatea pentru completarea corect" a diagnosticelor #i procedurilor <n !oaia de observa$ie apar$ine : a* registratorului medical b* asistentei #e!e de sec$ie c* statisticianului d* medicului curant e* nici unuia dintre cei mai sus enumera$i 44. =rorile <n culegerea #i raportarea datelor din 6 DP genereaz": a* gruparea eronat" a pacien$ilor b* interpret"ri corecte ale rezultatelor activit"$ii clinice c* alocare corect" a !ondurilor cuvenite spitalului pentru !inan$area pe caz rezolvat d* in!orma$ii eronate pentru !inan$area spitalelor de cronici e* arierate la nivelul spitalului 45. Pentru care tip de pacien$i este necesar" trimiterea electronica a datelor clinice la nivel de pacient: a* pentru pacien$ii acu$i b* pentru pacien$ii cronici c* pentru spitalele !inan$ate pe baz" de caz rezolvat ;D1G* d* pentru pacien$ii c"rora li se <ntocme#te !oaie de observa$ie clinic" general" e* pentru to$i pacien$ii cu e+cep$ia celor interna$i la cerere 46. Cazurile invalidate pot !i corectate #i retransmise ast!el : a* prin !ormularea unei cereri c"tre 656P 6 b* prin !ormularea unei cereri c"tre direc$ia 4ude$ean" de s"n"tate public" c* <n cadrul recorel"rilor trimestriale d* prin !ormularea unei cereri c"tre casa 4ude$ean" de asigur"ri de s"n"tate e* imediat ce au !ost corectate erorile
7

47. Actul normativ care reglementeaz" condi$iile acord"rii asisten$ei medicale <n cadrul sistemului de asigur"ri sociale de s"n"tate este a* legea spitalelor b* legea privind re!orma <n domeniul s"n"t"$ii c* contractul % cadru d* legea s"n"t"$ii publice e* legea asigur"rilor sociale de s"n"tate 48. A4ustarea !inan$"rii spitalelor pentru cazurile cu durate de spitalizare e+treme, <ncepAnd cu anul &--(, se aplic": a* de cAte ori este nevoie b* numai la spitalele clinice c* lunar d* trimestrial e* nu se aplic" 49. 6 CP reprezint" un : a* studiu de monitorizare b* set minim de date de cost la nivel de pacient c* standard managerial d* set minim de date clinice la nivel de pacient e* studiu de monitorizare clinic" a pacien$ilor 50. Activitatea de analiz" este controlat" de: a* medicii din spital b* manager c* responsabilul D1G d* in!ormaticianul spitalului e* comitetul director 51. 6 DP inseamna: a* 6et minim de date la nivel de pacient b* 6et minim de date paraclinice c* 6tudiu de monitorizare d* 6tandard minim de date e* 6et minim de diagnostice si proceduri 52. Procesul de validare a datelor pacien$ilor respect" regulile stabilite de: a* Bcoala 5a$ional" de 6"n"tate Public" #i anagement 6anitar b* inisterul 6anatatii Publice c* Autoritatea Cude$ean" de 6"n"tate Public" d* Casa Cude$ean" de Asigur"ri de 6"n"tate e* Casa 5a$ional" de Asigur"ri de 6"n"tate 53. Pre$ul unui serviciu reprezint": a* Danii cheltui$i de !urnizorul de servicii pentru producerea acestui serviciu b* 6uma pe care dore#te s" o pl"teasc" cump"r"torul c* Costul serviciului respectiv d* >aloarea monetar" a serviciului <n momentul tranzac$iei e* Costul plus pro!itul de la nivelul !urnizorului
8

54. Cererea de servicii nu este in!luen$at" de: a* Pre$ul serviciului respectiv b* >enitul indivizilor c* Pre$ul viitor al serviciului d* Pre$ul bunurilor complementare e* Costul serviciului respectiv 55. Pre$ul de echilibru apare cAnd: a* Cererea dep"#e#te o!erta b* Cererea este egal" cu o!erta c* 2!erta este mai mic" decAt cererea d* 2!erta dep"#e#te cererea e* Costul unitar este egal cu pre$ul 56. Urm"toarele condi$ii sunt necesare pentru e+isten$a unei competi$ii pe pia$", cu e+cep$ia: a* Intrare liber" pe pia$"3 b* CAt mai mul$i !urnizori #i cump"r"tori c* obilitate a !actorilor de produc$ie3 d* Un mare grad de omogenitate a bunurilor ;s" !ie comparabile*3 e* =+isten$a unui monopol 57. Eazardul moral este, cu e+cep$ia: a* Al !urnizorului de servicii de s"n"tate b* Al asigur"torului c* 1edus prin co%plat" d* Absent <n asigur"rile obligatorii e* Al consumatorului 58. 7ormele actuale de !inan$are a <ngri4irilor de s"n"tate <n 1omAnia sunt urm"toarele, cu e+cep$ia: a* Asigur"ri sociale de s"n"tate b* Conturi de s"n"tate c* Pl"$i directe d* Asigur"rile publice prin impozitare general" e* Asigur"rile publice prin impozitare cu ta+e speciale pentru s"n"tate 59. Fn 1omAnia avem <n !unc$iune asigur"ri de s"n"tate de urm"toarele tipuri, cu e+cep$ia: a* Asigur"ri voluntare de s"n"tate b* Asigur"ri sociale de s"n"tate c* Prin impozitare generala d* Asigur"ri de tipul Gmanaged%careH e* Prin impozitare cu ta+e speciale pentru s"n"tate 60. Criteriile de evaluare a unei metode de plat" a !urnizorilor sunt, cu e+cep$ia: a* =!ectul asupra echit"$ii b* Costul administr"rii #i monitoriz"rii c* =!ectul asupra calit"$ii d* =!ectul asupra e!icien$ei e* Controlul costurilor totale la nivelul ter$ului%pl"titor 61. Principalele metode de plat" a practicienilor din ambulatoriu sunt, cu e+cep$ia: a* Per serviciu b* Prin capita$ie
9

c* Prin buget istoric d* Prin salariu e* Pentru atingerea unor obiective speci!ice 62. Plata spitalelor se poate !ace prin urm"toarele mecanisme, cu e+cep$ia: a* Pe zi de spitalizare b* Prin buget stabilit pe baze normative c* Prin salariu d* Prin tari! pe caz rezolvat e* Per serviciu 63. Pentru spitale, unitatea de <ngri4iri ce st" la baza pl"$ii poate !i, cu e+cep$ia: a* Procedura !urnizat" b* Costul mediu per pacient c* 5um"rul de medici d* Iiua de spitalizare e* @ipul pacien$ilor e+terna$i ;D1G* 64. Contractele trebuie s" con$in" obligatoriu urm"toarele elemente, cu e+cep$ia: a* >olumul serviciilor !urnizate b* Pre$ul serviciilor !urnizate c* Descrierea proceselor relevante de la nivelul !urnizorului d* 5atura serviciilor prestate e* Cheltuielilor la nivelul !urnizorilor 65. Un program cAt mai e!icient tehnic: a* Are cel mai mic cost posibil b* a+imizeaz" utilitatea pentru toat" lumea c* Permite ob$inerea celor mai mari bene!icii cu cel mai mic cost posibil d* =ste administrat <n mod pro!itabil e* Produce bene!icii ma+ime 66. Intr%o analiza de minimizare a costurilor: a* 1ezultatele sunt identice b* Costurile sunt identice c* Costurile sunt egale cu bene!iciile d* Costurile indirecte sunt zero e* Consecin$ele se e+prim" numai <n unit"$i monetare 67. Analiza cost%e!icacitate a unor programe de s"n"tate presupune: a* =valuarea bene!iciilor #i alegerea celor mai mari b* Compararea volumului de servicii ce pot !i !urnizate c* =+primarea bene!iciilor acestora <n aceea#i unitate de m"sur" ;ani de via$" cA#tiga$i* d* .uarea <n considerare <n evaluarea bene!iciilor a dimensiunii calitatea vie$ii e* Posibilitatea compar"rii unor interven$ii di!erite, dar ale c"ror rezultate se e+prim" <n unit"$i monetare 68. =valuarea economic" a unui program de chirurgie cardiac" #i a unuia de preven$ie a cre#terii colesterolului se poate !ace printr%o analiz" de tip: a* Descrierea rezultatelor b* inimizarea costurilor c* Cost%e!icacitate d* Analiza costului
10

e* =valuarea e!icacit"$ii 69. Costul marginal este: a* Ceea ce ne r"mAne dup" considerarea cheltuielilor directe b* Costul producerii unei noi unit"$i dintr%un produs c* Costul direct d* Costul mediu e* Costul !i+ 70. Fn decizia de a cre#te sau nu nivelul de activitate de la ,--- la ,,-- de pacien$i e+terna$i, in!orma$ia cea mai util" o poate o!eri cunoa#terea: a*Costului !i+ b*Costului incremental c*Costului indirect d*Costului cu personalul e*Costului oportunit"$ii 71. Fn compararea introducerii unui program de s"n"tate cu alternativa Jnu !acem nimicH, se !olose#te evaluarea economic" de tip: a* Cost%e!icacitate b* Cost%utilitate c* inimizare a costurilor d* a+imizare a bene!iciilor e* Cost%bene!iciu 72. Care este modul actual de !inan$are a spitalelor?: a* integral de la bugetul de stat b* integral din bugetul asigur"rilor sociale de s"n"tate c* din venituri proprii si subven$ii de la bugetul de stat d* integral din venituri proprii, con!orm legii e* !inan$are bazat" pe caz rezolvat, D1G. 73. Urm"toarele $"ri europene se caracterizeaz" printr%un sector spitalicesc !oarte bine reprezentat ca num"r de spitale #i de paturi de spital ;la ,--.--- locuitori*, peste media Uniunii =uropene: a* Danemarca, 6lovenia, 6uedia, 5orvegia b* Austria, Germania, 7ran$a, Cehia, Ucraina c* $"rile dezvoltate economic d* toate $"rile !oste socialiste e* $"rile nordice. 74. a4oritatea spitalelor mari ;regionale, universitare* din $"rile europene sunt: a* private b* publice c* publice autonome d* private nonpro!it e* private, pentru pro!it.

75. Fn perioada ,999%&--(, ponderea cheltuielilor cu spitalele <n totalul 7ondului de asigur"ri sociale de s"n"tate din 1omAnia s%a situat <n intervalul: a* '-%)-K b* )-%(-K c* (-%/-K
11

d* (-%/(K e* peste /(K. 76. anagementul !inanciar opereaz": a* e+clusiv retrospectiv b* prospectiv c* opera$ional d* opera$ional #i retrospectiv e* prospectiv, opera$ional #i retrospectiv.

77. anagementul !inanciar presupune gestiunea e!icient" a mi4loacelor b"ne#ti con!orm destina$iilor prev"zute <n: a. b. c. d. e. contul de rezultat patrimonial situa$ia !lu+urilor de trezorerie bilan$ bugetul de venituri #i cheltuieli bugetul de venituri.

78. Fn cadrul managementului !inanciar, domeniul de ac$iune operaional presupune: a* estimarea veniturilor #i a cheltuielilor e+erci$iului bugetar viitor, <n cadrul bugetului de venituri #i cheltuieli b* evaluarea monetar" a intr"rilor ;resurselor* #i a ie#irilor ;aloc"ri de resurse* pe o perioad" de cel pu$in ' e+erci$ii bugetare succesive <ncheiate c* monitorizarea #i <nregistrarea !lu+urilor de venituri #i cheltuieli ale perioadei curente generate din activitatea opera$ional", !inanciar" #i e+traordinar" d* evaluarea monetar" a intr"rilor #i a ie#irilor de resurse generate prin punerea <n !unc$iune a proiectelor de investi$ii viitoare e* <nregistrarea tuturor !lu+urilor !inanciare. 79. 6tarea de lichiditate a institu$iei publice este re!lectat" de: a* <nsu#irea activelor de a se trans!orma, <ntr%un anumit termen, <n disponibilit"$i b"ne#ti b* <nsu#irea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termen c* e+isten$a unor active !inanciare d* gradul de e+igibilitate a activelor curente e* gradul de lichiditate al datoriilor curente. 80. Fn leg"tur" cu ordonatorii de credite, care dintre urm"toarele a!irma$ii nu este corect"?: a* au responsabilitatea bunei gestiuni !inanciare <n anga4area #i utilizarea creditelor bugetare b* sunt autoriza$i s" anga4eze, s" lichideze #i s" ordonan$eze cheltuielile pe parcursul e+erci$iului bugetar <n limita creditelor bugetare aprobate c* monitorizeaz" utilizarea creditelor bugetare anga4ate d* sunt autoriza$i s" e!ectueze plata cheltuielilor pe parcursul e+erci$iului bugetar e* au obliga$ia de a anga4a #i de a utiliza credite bugetare <n limita prevederilor #i potrivit destina$iilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea institu$iilor publice. 81. Care din urm"toarele e+emple nu reprezint" un obiectiv de management !inanciar <n sine: a* plani!icarea veniturilor #i cheltuielilor spitalului b* calcularea costurilor spitalice#ti la nivel de pacient c* $inerea bilan$ului contabil d* m"surarea per!orman$ei !inanciare e* economisiri de resurse #i e!icientizare a activit"$ii.
12

82. Principiile contabile general acceptate sunt: a. continuit"$ii activit"$ii, permanen$ei metodelor, pruden$ei, contabilit"$ii pe baz" de anga4amente, evalu"rii separate a elementelor de activ #i datorii, intangibilit"$ii, necompens"rii, comparabilit"$ii, pragului de semni!ica$ie3 b. continuit"$ii activit"$ii, permanen$ei metodelor, pruden$ei, evalu"rii separate a elementelor de activ #i datorii, intangibilit"$ii, necompens"rii, comparabilit"$ii, pragului de semni!ica$ie3 c. continuit"$ii, pruden$ei, intangibilit"$ii, necompens"rii, comparabilit"$ii3 d. continuit"$ii activit"$ii, pruden$ei, contabilit"$ii pe baz" de anga4amente, evalu"rii separate a elementelor de activ #i datorii, intangibilit"$ii, necompens"rii, comparabilit"$ii, pragului de semni!ica$ie3 e. continuit"$ii #i comparabilit"$ii. 83. Un set de indicatori ce relev" comparativ situa$ia sectorului spitalicesc din mai multe $"ri, cuprinde: a* num"rul de paturi de spital la ,--.--- locuitori, num"rul de intern"ri la ,-- locuitori, durata medie de spitalizare3 b* num"rul de spitale #i de paturi de spital la ,--.--- locuitori, rata de ocupare a paturilor, num"rul de intern"ri la ,-- locuitori, durata medie de spitalizare c* num"rul de spitale #i de paturi de spital la ,--.--- locuitori, rata de ocupare a paturilor, num"rul de intern"ri la ,-- locuitori, durata medie de spitalizare, propor$ia medicilor ce lucreaz" <n spital, ponderea cheltuielilor cu spitalele <n totalul cheltuielilor pentru s"n"tate d* num"rul de spitale #i paturi de spital pe specialit"$i e* num"rul #i tipul de pacien$i e+terna$i. 84. 6etul complet de situa$ii !inanciare ale unit"$ii cuprinde: a. bilan$ contabil #i situa$ia !lu+urilor de trezorerie3 b. bilan$, situa$ia !lu+urilor de trezorerie, contul de e+ecu$ie a bugetului, cont de rezultate patrimonial3 c. bilan$, cont de rezultate patrimonial, situa$ia !lu+urilor de trezorerie3 d. bilan$, cont de rezultate patrimonial, situa$ia !lu+urilor de trezorerie, contul de e+ecu$ie a bugetului de venituri #i cheltuieli, pl"$i restante, situa$ia activelor #i datoriilor institu$iilor publice din administra$ia central", situa$ia modi!ic"rii <n structura activelor, ane+e la situa$iile !inanciare3 e. bilan$, cont de rezultate patrimonial, situa$ia !lu+urilor de trezorerie, pl"$i restante, situa$ia activelor #i datoriilor institu$iilor publice din administra$ia central". 85. Dilan$ul este documentul de sintez" care, la s!Ar#itul perioadei de raportare, prezint": a* veniturile institu$iei b* activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile3 c* activele, datoriile #i capitalurile proprii3 d* cheltuielile #i veniturile3 e* situa$ia !lu+urilor de numerar. 86. Contul de rezultate patrimonial re!lect" per!orman$a !inanciar" a organiza$iei la s!Ar#itul perioadei de raportare, prin intermediul: a. cheltuielilor, veniturilor #i rezultatelor3 b. activelor #i pasivelor3 c. cheltuielilor3 d. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor3 e. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii. 87. .a s!Ar#itul perioadei de raportare, situa$ia !lu+urilor de numerar re!lect": a. e+isten$a #i mi#c"rile de numerar ale organiza$iei3 b. e+isten$a #i mi#c"rile activelor3
13

c. e+isten$a datoriilor3 d. e+isten$a #i mi#carea capitalurilor proprii3 e. e+isten$a #i mi#c"rile activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor #i !inan$"rilor. 88. Con!orm principiului contabilit"$ii de anga4amente : a. e!ectele tranzac$iilor #i evenimentelor sunt recunoscute atunci cAnd numerarul sau echivalentul de numerar este <ncasat sau pl"tit3 b. e!ectele tranzac$iilor #i evenimentelor sunt recunoscute atunci cAnd tranzac$iile #i evenimentele se produc #i se <ncaseaz" sau se pl"tesc3 c. e!ectele tranzac$iilor #i evenimentelor sunt recunoscute atunci cAnd tranzac$iile #i evenimentele se produc #i nu pe m"sur" ce numerarul sau echivalentul de numerar este <ncasat sau pl"tit. d. e!ectele tranzac$iilor #i evenimentelor sunt recunoscute <nainte de <ncheierea acestora3 e. e!ectele tranzac$iilor #i evenimentelor sunt recunoscute atunci cAnd dispune managerul !inanciar. 89. 1ezultatul patrimonial se determin" ca di!eren$" <ntre : a* veniturile <ncasate #i cheltuielile pl"tite3 b* veniturile #i cheltuielile a!erente perioadei, indi!erent dac" au !ost <ncasate, respectiv pl"tite3 c* veniturile #i cheltuielile <ncasate din activitatea opera$ional"3 d* veniturile #i cheltuielile e+traordinare3 e* activele totale #i datoriile totale a!erente perioadei. 90. Dunurile primite cu titlu gratuit de organiza$ie sunt evaluate la: a. valoarea 4ust"3 b. cost de achizi$ie3 c. cost de produc$ie3 d. cost estimat e. pre$ul pie$ei. 91. 6itua$ia !lu+urilor de trezorerie cuprinde !lu+uri de trezorerie generate de activit"$ile : a. opera$ional", !inanciar", e+traordinar"3 b. opera$ional", de investi$ii, e+traordinar"3 c. opera$ional" #i e+traordinar"3 d. de investi$ii3 e. opera$ional", de investi$ii, de !inan$are. 92. Costurile spitalului cu medicamente sunt a* costuri indirecte b* costuri directe c* costuri intangibile d* costuri !i+e e* costuri administrative. 93. Costurile spitalului cu analizele #i e+plor"rile !unc$ionale e!ectuate unui pacient reprezint": a* consumuri mari de resurse b* costuri paraclinice, care intr" <n componen$a costului total pe pacient c* costuri !i+e d* costuri indirecte e* cheltuieli generale. 94. Pentru a ob$ine un cost realist pe pacient, pentru spital este recomandabil ca urm"toarele consumuri #i cheltuieli s" !ie colectate direct pe pacient ;#i nu alocate*:
14

a* b* c* d* e*

costurile hoteliere costurile cu salariile personalului medical al sec$iei de pe care s%a e+ternat pacientul costurile e!ective cu medicamente #i materiale sanitare costurile cu energia electric" costurile de <nc"lzire.

95. Care sunt sec$iile / departamentele spitalului care ar trebui s" $in" eviden$a detaliat" a consumurilor #i costurilor la nivel de pacient? a* Departamentele de suport b* 6ec$iile clinice cu paturi ce e+terneaz" pacien$i c* 6ec$iile paraclinice d* 6erviciul contabilitate e* @oate sec$iile #i departamentele spitalului. 96. Principalele $eluri ale managementului resurselor umane din sistemul sanitar sunt legate de: a. anga4area, alocarea #i plani!icarea de personal b. mobilizarea, motivarea #i dezvoltarea capacit"$ilor personalului c. plani!icarea, recrutarea #i selec$ia de personal d. plani!icarea, motivarea #i evaluare corect" a personalului e. stimularea, remunerarea #i retribuirea personalului 97. Urm"toarele categorii de personal sunt descrise <n cadrul procesului de plani!icare a resurselor umane, cu e+cep$ia: a. personal e+istent b. personal poten$ial c. personal preg"tit d. personal pierdut ;pension"ri, demisii, concedieri*, e. personal necesar 98. Fntr%o pia$" a !or$ei de munc" avAnd o rat" ridicat" a #oma4ului competi$ia pentru ocuparea unui loc de munc" este a. mult mai mare decAt <ntr%una cu o rat" sc"zut" a #oma4ului b. mult mai mic" decAt <ntr%una cu o rat" sc"zut" a #oma4ului c. egal" cu cea de pe o pia$" cu o rat" sc"zut" a #oma4ului d. nein!luen$at" de rata #oma4ului e. in!luen$at" doar de migra$ia !or$ei de munc" 99. Urm"toarele etape !ac parte din procesul de recrutare a resurselor umane, cu e+cep$ia: a. plani!icarea recrut"rii b. procesul de evaluare a per!orman$ei individuale a anga4a$ilor c. stabilirea responsabilit"$ilor organiza$ionale d. stabilirea deciziilor organiza$ionale e. 6tabilirea metodelor de recrutare 100. 1ecrutarea este: a. procesul de evaluare a per!orman$ei organiza$ionale b. procesul de plani!icare a necesit"$ilor de personal c. procesul de atragere de candida$i cali!ica$i pentru posturile libere din cadrul organiza$iei d. procesul de alegere al celui mai bun anga4at e. procesul de analiz" a cererii de personal

15

101. etoda de selec$ie a resurselor umane cu poten$ialul cel mai mare de a o!eri candidatului in!orma$ii despre organiza$ia <n care dore#te s" intre este: a. !ormularul de solicitare a postului b. testul psihologic c. testul de aptitudine d. interviul de selec$ie e. recomand"rile 102. Pentru selectarea unei persoane care va ocupa o !unc$ie din managementul de vAr! se va utiliza urm"torul tip de interviu de selec$ie : a. interviu individual b. interviu panel c. interviu structurat d. interviu de consiliu ;board* e. interviu semi%structurat 103. =lementul cheie din managementul resurselor umane, considerat ca suport pentru toate celelalte activit"$i de 1U este: a. planul de resurse umane b. anun$ul de recrutare c. !i#a postului d. interviul de selec$ie e. planul de !ormare #i dezvoltare de personal 104. Fn procesul de analiz" a postului se utilizeaz" urm"toarele metode, cu e+cep$ia: a. interviu cu managerul imediat superior b. chestionar administrat ocupantului postului c. interviul panel d. studierea echipamentelor, uneltelor #i aparaturii de lucru e. utilizarea de studii #i anchete anterioare pe aceast" tem" 105. P"strarea con!iden$ialit"$ii actului medical, este un element absolut obligatoriu <n cadrul !i#ei postului pentru: a. manageri b. medici c. personal au+iliar d. tot personalul unei unit"$i sanitare e. personalul cu studii superioare 106. Fnlocuirea temporar" a #e!ului ierarhic constituie o metod" de: a. recrutare de resurse umane b. plani!icare resurse umane c. preg"tire pro!esional" d. anga4are de personal e. evaluare a per!orman$ei 107. Con!orm ghidului 2 6, de!ini$ia motiva$iei este: a. stimulentul !inanciar acordat unui anga4at b. punerea omului potrivit la locul potrivit c. imboldul / motivul ;psihologic* care in!luen$eaz" atitudinile sau ac$iunile unei persoane d. plani!icare de programe pertinente de dezvoltare resurselor umane
16

e. e+isten$a unor mi4loace de !eedbacL pentru a !i sigur c" in!orma$ia transmis" este <n$eleas" corect 108. Identi!icarea anga4a$ilor care merit" o cre#tere de salariu se poate !ace prin : a. plani!icare !inanciar" b. plani!icare resurse umane c. selec$ie de personal d. evaluarea per!orman$elor individuale e. evaluarea obiectivelor organiza$ionale 109. =roarea care poate apare <n procesul de evaluare a per!orman$elor atunci cAnd opinia evaluatorului este in!luen$at" de un aspect personal al anga4atului, se de!ine#te ca: a. e!ect de tendin$" central" b. clemen$" sau severitate c. eroare intercultural" d. e!ect de halou e. in!luen$a in!orma$iei celei mai recente 110. Criteriile de evaluare a personalului din !i#a de evaluare a per!orman$ei, utilizat" <n sistemul sanitar, con!. EG1 ,(-/,999, sunt, cu e+cep$ia: a. 1ezultatele ob$inute b. Asumarea responsabilit"$ilor c. Di!icultatea opera$iunilor speci!ice postului d. Adaptarea la comple+itatea muncii e. Ini$iativ" #i creativitate 111. FntAlnirea <ntre anga4at #i managerul direct <n care sunt e+aminate randamentul trecut al anga4atului #i poten$ialul s"u viitor se nume#te: a. plan de personal b. interviu de selec$ie c. organigram" d. interviu de evaluare a per!orman$elor e. C> 112. Un spital este e!icace dac": a* !ace e+act ceea ce trebuie s" !ac" b* <#i men$ine costurile mici indi!erent de per!orman$" c* !ace #i ceea ce <n mod normal ar trebui !"cut de alte organiza$ii d* o!er" #i servicii de s"n"tate ce pot !i o!erite de asisten$a primar" e* interneaz" doar cazuri u#oare 113. a* b* c* d* e* anagementul este caracterizat prin urm"toarele !unc$ii: plani!icarea, delegarea, organizarea , !unc$ia de personal, controlul plani!icarea, organizarea, !unc$ia de personal, conducerea #i controlul conducerea, organizarea, controlul #i monitorizarea delegarea, conducerea, plani!icarea #i controlul plani!icarea, controlul #i monitorizarea

114. Care sunt domeniile <n care a clasi!icat intzberg rolurile managerului: a* de legatura, in!orma$ionale, decizionale #i de lider
17

b* c* d* e*

de conducere, de decizie #i de plani!icare interpersonale, in!orma$ionale #i decizionale interpersonale, de conducere #i decizionale in!orma$ionale, decizionale

115. Un manager de vAr! are nevoie de urm"toarele aptituduni: a* <n principal de aptitudini conceptuale #i umane #i apoi de aptitudini tehnice b* <n principal de aptitudini tehnice #i apoi de aptitudini conceptuale #i umane c* <n principal de aptitudini tehnice #i umane #i apoi de aptitudini conceptuale d* doar de aptitudini umane e* doar de aptitudini tehnice 116. Aptitudinile umane ale managerilor sunt importante la urm"toarele nivele: a* la nivelul de vAr! b* la nivelul de intrare #i de mi4loc c* la toate nivelele d* la nici un nivel e* la nivelul de mi4loc 117. Principalul rol al Casei 5a$ionale de Asigur"ri de 6"n"tate este: a. s" negocieze cu Colegiul edicilor contractul cadru privind acordarea asisten$ei medicale din cadrul sistemului de asigur"ri sociale de s"n"tate b. s" colecteze contribu$iile de asigur"ri sociale de s"n"tate, c. s" contracteze servicii de s"n"tate pentru asigura$i de la !urnizori publici #i priva$i d. s" asigure !unc$ionarea unitar" #i coordonat" a sistemului de asigur"ri sociale de s"n"tate din 1omAnia e. s" elaboreze propuneri de <mbun"t"$ire a cadrului legal pentru s"n"tatea public" #i sistemul serviciilor de s"n"tate 118. Principalul rol al caselor de asigur"ri de s"n"tate 4ude$ene este: a. s" !inan$eze construc$ii de spitale #i achizi$ii de echipament medical b. s" colecteze contribu$iile de asigur"ri sociale de s"n"tate, c. s" contracteze servicii de s"n"tate pentru asigura$i de la !urnizori publici #i priva$i d. s" avizeze <n!iin$area cabinetelor medicale individuale e. s" organizeze activit"$i de prevenire a <mboln"virilor #i de promovare a s"n"t"$ii la nivel local 119. Pentru care dintre tipurile de servicii enumerate mai 4os se <nregistreaz" <n prezent cea mai mic" pondere a !urnizorilor priva$i <n 1omAnia: a. asisten$" medical" primar" b. asisten$" medical" ambulatorie de specialitate c. servicii medicale de laborator d. servicii spitalice#ti e. asisten$" stomatologic" 120. Care din urm"toarele variante este corect" atunci cAnd vorbim despre situa$ia spitalelor <n 1omAnia, con!orm datelor I56 &--/: a* (&- spitale publice #i ,- spitale private b* &,- spitale publice #i &- spitale private c* ),/ spitale publice #i 9 spitale private d* ',( spitale publice #i '0 spitale private e* '98 spitale publice #i & spitale private

18

121. Con!orm legisla$iei <n vigoare deciziile privind mi4loacele !i+e ale spitalelor #i investi$iilor de capital revin: a* consiliilor locale, b* consiliilor 4ude$ene c* spitalului d* ministerului s"n"t"$ii e* spitalului #i ministerului s"n"t"$ii 122. Clasi!icarea spitalelor prev"zut" de .egea re!ormei s"n"t"$ii nr.9(/&--/ comport" mai multe nea4unsuri, cu e+cep$ia: a* con$ine !orme de organizare care nu se inclus <n de!ini$ia interna$ional" a spitalului b* nu are un scop clar de!init c* nu sunt de!inite delimit"rile <ntre categorii d* nu permite !inan$area spitalelor e* de!ine#te spitale Jde urgen$"H, categorie pu$in utilizat" <n alte $"ri 123. Urm"toarele elemente caracterizeaz" o organiza$ie ;spitalul* bugetar", cu e+cep$ia: a. organiza$ia are pu$ine drepturi de decizie b. nu e+ist" risc !inanciar c. controlul se realizeaz" ierarhic direct d. dreptul de proprietate revine integral organiza$iei e. responsabilitatea !inanciar" revine administra$iei publice 124. Urm"toarele elemente caracterizeaz" o organiza$ie ;spitalul* privat" , cu e+cep$ia: a. riscul !inanciar este total #i in!luen$at de per!orman$" b. organiza$ia are un mandat e+plicit <n !inana$area activit"$ii sociale c. responsabilitatea organiza$iei este reglementat" de contracte d. organiza$ia are autonomie total" <n conducere e. de!icitul organiza$iei este acoperit din !onduri publice 125. Pentru spitalele din 1omAnia, riscul !inanciar a crescut considerabil din anul &--( deoarece: a. a sc"zut bugetul pentru s"n"tate b. a crescut num"rul serviciilor !urnizate c. a ap"rut !enomenul <mb"trAnirii popula$iei d. spitalele <ncheie contracte pe baza num"rului de cazuri spitalizate #i a tari!elor medii pe caz e. salariile personalului medical s%au dublat 126. Procesul de <mbun"t"$ire a calit"$ii, presupune urm"toarele cu e+cep$ia: a* !ocalizarea pe necesit"$ile pacientului b* !ocalizarea pe structur" c* !ocalizarea pe crearea unui sistem de date d* !ocalizarea pe lucrul <n echip" e* !ocalizarea pe necesit"$ile !urnizorului 127. Certi!icatul de acreditare condi$ionat" a spitalului se elibereaz" ;<n cazul Poloniei* pe o perioad" de: a* trei ani b* un an, cu recomand"ri pentru reglarea de!icien$elor c* un an !"r" nici un !el de recomand"ri d* doi ani e* cinci ani !"r" nici un !el de recomand"ri
19

128. Con!orm modelului polonez, ariile de standarde pentru acreditarea spitalelor nu cuprind: a* managementul in!orma$iilor b* educa$ia pentru s"n"tate #i promovarea s"n"t"$ii c* controlul in!ec$iilor d* utilizarea medicamentelor e* managementul mediului de <ngri4ire. 129. a* b* c* d* e* ecanismul de evaluarea a calit"$ii totale a <ngri4irilor !recvent utilizat <n $"rile vestice #i 6UA este: !oaia de veri!icare a datelor diagrama de !lu+ peer revieM diagrama IshiLaMa diagrama de rela$ii

130. 6ecven$a evenimentelor din cadrul unui proces poate !i identi!icat" cel mai bine cu a4utorul: a* histogramei b* diagramei de !lu+ c* matricei de ierarhizare d* diagramei cauz"%e!ect e* !oii de veri!icare a datelor 131. Dimensiunile calit"$ii ce !ormeaz" baza !urniz"rii serviciilor medicale sunt urm"toarele, cu e+cep$ia: a* competen$a pro!esional" b* accesibilitatea c* e!icacitatea #i e!icien$a d* statutul personalului medical e* continuitatea #i siguran$a 132. Componenta Jstructur"H din cadrul a* serviciile !urnizate b* structura !izic" c* resursele umane d* resursele de capital e* tehnologia #i in!orma$iile odelului Donabedian cuprinde urm"toarele, cu e+cep$ia:

133. atricea de prioritizare este un instrument utilizat pentru evaluare bazat pe un set e+plicit de criterii determinate de grupul de lucru, cu e+cep$ia: a* importan$a problemei pentru pacient b* importan$a problemei pentru organiza$ie, c* controlul organiza$iei asupra schimb"rii, d* !ezabilitatea schimb"rii, e* calitatea procesului pentru care sunt date disponibile

20

ntrebri cu dou sau mai multe rspunsuri corecte

,'). Care dintre urm"toarele caracteristici sunt analizate pentru clasi!icarea pacientului e+ternat prin sistemul grupelor de diagnostice: a* casa de asigur"ri a pacientului b* vArsta c* gen d* sec$ie spital e* proceduri ,'(. Care este utilitatea D1G: a* calcularea valorilor relative ale grupelor de diagnostice b* evaluarea rezultatelor spitalului c* cre#terea adresabilit"$ii pacien$ilor la nivelul spitalului d* m"surarea consumului de resurse la nivelul spitalului e* !inan$area spitalelor ,'/. 6istemul de clasi!icare in grupe diagnostice este utilizat pentru: a* 7inantarea a &0/ de spitale ce !urnizeaza ingri4iri de tip acut b* 7inantarea spitalelor ce !urnizeaza ingri4iri de tip cronic c* 7inantarea spitalelor ce !urnizeaza ingri4iri de tip recuperare d* 7inantarea spitalelor pentru servicii !urnizate in spitalizare de zi e* Clasi!icare pacientilor in vederea evaluarii rezultatelor spitalului ,'0. Codi!icarea <n 1omAnia se realizeaz" utilizAnd: a* clasi!ica$ia Interna$ional" a aladiilor revizia a ,-%a ;CI %,-* pentru proceduri b* clasi!ica$ia Interna$ional" a aladiilor revizia a ,-%a ;CI %,-* pentru diagnostice c* clasi!icarea Interna$ional" a aladiilor varianta australian" ;CI %,-%A v.'* pentru diagnostice d* clasi!icarea Interna$ional" a aladiilor varianta australian" ;CI %,-%A v.'* pentru proceduri e* o cone+iune permanent" la internet ,'8. Datele con!iden$iale pe care spitalele sunt obligate s" le cripteze <n momentul transmiterii sunt: a* 5umele #i prenumele pacientului b* Codul numeric personal al medicului c* Diagnosticul principal d* Codul numeric personal al pacientului e* Codul de para!" al medicului ,'9. Datele clinice colectate la nivel de pacient sunt necesare pentru: a* clasi!icarea pacien$ilor <n grupe de diagnostice b* !undamentarea analizelor asupra per!orman$elor clinice ale spitalului, sec$iilor, medicilor c* analize asupra morbidit"$ii la nivelul spitalelor care orienteaz" politicile sanitare d* 4usti!icarea modului <n care au !ost cheltui$i banii de c"tre spital e* sunt o munc" suplimentar" care nu este necesar s" !ie realizat" de c"tre spital ,)-. =valuarea !urnizorilor de servicii spitalicesti: a* =ste utila pentru platitorii serviciilor de sanatate b* =ste utila pentru stabilirea unor politici de sanatate c* 6e poate !ace utilizand sistemul D1G d* 5u necesita utilizarea unor indicatori spitalicesti e* 6e !ace numai la solicitarea e+presa a managerului spitalului
21

,),. Prin !inantarea pe caz rezolvat: a* 6e pot aplica a4ustari trimestriale pentru cazurile cu durate de spitalizare e+treme b* 6pitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mari decat tari!ul stabilit pentru un anumit D1G c* 6pitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mici decat tari!ul stabilit pentru un anumit D1G d* 6pitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mici decat tari!ul stabilit pentru un anumit D1G e* 6pitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mari decat tari!ul stabilit pentru un anumit D1G ,)&. Priorit"$ile spitalului pentru a asigura un !lu+ de date continuu #i real <ntre spital #i 656P 6 sunt : a* in!ormatizarea spitalului b* dotarea cu calculatoare c* crearea unei re$ele la nivelul spitalului d* instruirea #i p"strarea personalului implicat <n acest proces e* contract de prest"ri servicii cu o !irm" specializat" ,)'. Activit"$ile care se realizeaz" la 656P 6 sunt : a* import baz" de date cu con!irmarea de primire prin e%mail b* validarea datelor c* decontarea serviciilor medicale d* gruparea datelor e* elaborarea de rapoarte ,)). Atribu$iile Centrului de Calcul #i 6tatistic" <n cadrul sistemului grupelor de diagnostice : a* valideaz" cazurile raportate de spitale b* elaboreaz" regulile de completare a !oii de observa$ie clinic" general" ;72CG* c* monitorizeaz" codi!icarea #i completarea 72CG d* dezvolt" listele de codi!icare a diagnosticelor, procedurilor #i unit"$ilor sanitare e* organizeaz" instruiri pentru spitale #i autorit"$ile de s"n"tate public" <n leg"tur" cu codi!icarea diagnosticelor #i a procedurilor #i completarea 72CG ,)(. Fn contractul : cadru sunt prev"zute condi$iile acord"rii asisten$ei medicale cu privire la : a* prescrierea #i eliberarea medicamentelor b* criteriile #i standardele calit"$ii pachetului de servicii c* coplata pentru unele servicii medicale d* pachetul de servicii de baz" la care au dreptul persoanele asigurate e* internarea #i e+ternarea bolnavilor ,)/. =tapele identi!icate <n cadrul procesului de contractare a serviciilor medicale spitalice#ti sunt: a* elaborarea documenta$iei necesare <ncheierii contractului3 documente care atest" e+isten$a #i !unc$ionarea <n condi$iile legii a spitalului b* identi!icarea serviciilor cu poten$ial de contractare <n !unc$ie de structura spitalului c* elaborarea indicatorilor speci!ici spitalului, atAt cantitativi cAt #i calitativi, care stau la baza !undament"rii o!ertei de servicii medicale d* !undamentarea tari!elor pentru serviciile propuse pentru contractare e* negocierea tipului, volumului #i tari!elor serviciilor medicale ,)0. Principalele elemente ale unui contract de !urnizare de servicii medicale spitalice#ti sunt: a* obliga$iile p"r$ilor b* tari!ul serviciilor, modalit"$ile de plat" c* regulile de validare d* modalitatea de grupare a cazurilor e+ternate e* tipul serviciilor care vor !i !urnizate
22

,)8. @ermenul de raportare a serviciilor medicale spitalice#ti este reglementat #i poate !i: a* pentru activitatea realizat" <n primele ,( zile ale lunii b* zilnic c* trimestrial d* lunar e* de doua ori pe an ,)9. Decontarea serviciilor medicale se realizeaz" cu respectarea urm"toarelor condi$ii: a* direct propor$ional cu serviciile raportate b* poate dep"#i sumele contractate cu aceast" destina$ie c* se pot deconta numai tipurile de servicii contractate d* <n termenul #i <n con!ormitate cu prevederile din contract e* direct propor$ional cu serviciile validate ,(-. Durata medie de spitalizare este considerat" indicator de: a* e!icacitate clinic" b* e!icien$" c* siguran$a pacientului d* orientare spre pacient e* cost mediu ,(,. 6unt considera$i indicatori de e!icien$": a* rata de utilizare a tehnologiei e+istente b* durata medie de spitalizare c* rata reintern"rilor d* rata mortalit"$ii e* costul mediu ,(&. 6unt considera$i indicatori de e!icacitate clinic": a* rata reintern"rilor b* rata mortalit"$ii c* durata medie de spitalizare d* pondere pacien$i trans!era$i la alte unit"$i sanitare e* rata complica$iilor ,('. 1omAnia utilizeaz" <n prezent sistemul de clasi!icare D1G pentru: a* 7inan$area spitalelor care !urnizeaz" <ngri4iri pentru a!ec$iuni de tip cronic b* onitorizarea spitalelor c* =valuarea spitalelor d* Controlul activit"$ii spitalelor e* 7inan$area a &0/ de spitale care !urnizeaz" <ngri4iri pentru a!ec$iuni de tip acut ,(). @itlul ,. 6"n"tatea public" din .egea nr.9( din ,) aprilie &--/ privind re!orma <n domeniul s"n"t"$ii: a* stabile#te cadrul normativ pentru aplicarea strategiilor #i a programelor de s"n"tate potrivit normelor europene b* reglementeaz" organizarea #i !unc$ionarea asisten$ei medicale spitalice#ti, precum #i organizarea #i !unc$ionarea spitalelor c* de!ine#te rolul statului reprezentat de inisterul 6"n"t"$ii Publice #i structurile deconcentrate ale acestuia <n teritoriu, <n ceea ce prive#te monitorizarea, evaluarea #i controlul activit"$ii spitalelor d* stabile#te raporturile dintre !inan$atorii sistemului de s"n"tate #i unit"$ile publice
23

e* reglementeaz" organizarea achizi$iilor publice la nivelul spitalelor ,((. @itlul 8. Asigur"rile sociale de s"n"tate din .egea nr.9( din ,) aprilie &--/ privind re!orma <n domeniul s"n"t"$ii: a* reglementeaz" organizarea sistemului de asigur"ri sociale de s"n"tate b* stabile#te locul #i rolul asigur"rilor voluntare de s"n"tate <n sistemul de s"n"tate <n raport cu asigur"rile sociale de s"n"tate c* stabile#te mecanismele de acordare a serviciilor medicale decontate de la sistemul de asigur"ri sociale de s"n"tate d* reglementeaz" constituirea, administrarea #i utilizarea !ondului na$ional unic de asigur"ri de s"n"tate e* introduce condi$ii pentru stabilirea pachetului de baz" de servicii medicale, precum #i tipurile de servicii medicale ce pot !i contractate de casele de asigur"ri de s"n"tate ,(/. 7inan$area bazat" pe caz opereaz" cu o serie de a4ust"ri cum sunt: a* activitatea de <nv"$"mAnt b* utilizarea aparaturii de <nalt" per!orman$" c* situarea <n zone mai reci d* cazurile cu durate de spitalizare e+treme e* structura spitalului ,(0. 6copurile pentru care sunt utilizate datele de cost ale spitalului sunt: a* stabilire de pre$uri b* !oarte pu$in precizate c* control managerial d* plani!icare bugetar" e* supervizare ,(8. 6tudiile de costuri utilizeaz" <n practic" mai multe metode, printre care: a* "surarea direct" a costurilor b* Pre$uri, ta+e c* etoda contabil" de calculare a costurilor d* estim"ri /e+trapol"ri e* utilizarea de unit"$i de cost standard ,(9. 6tudiul e!ectuat de I5CD6 <n cursul anului &--) cu privire la de!inirea metodologiei de a4ustare a !inan$"rii <n !unc$ie de durata de spitalizare, a cuprins dou" etape: a* monitorizarea cazurilor e+ternate <n !unc$ie de grupele de diagnostice b* colectarea setului minim de date clinice la nivel de pacient c* de!inirea #i cuanti!icarea cazurilor cu durate de spitalizare e+treme la nivel na$ional d* cuanti!icarea !inanciar" a impactului cazurilor cu durate de spitalizare e+treme e* calcularea de costuri la nivel de pacient ,/-. CAnd vorbim despre per!orman$" la nivelul spitalului ne re!erim la: a* e!icien$" b* <ncadrarea cu personal c* calitate d* dotarea cu aparatur" medical" e* e!icacitate ,/,. Utilizarea D1G%urilor <n $"rile care !olosesc acest sistem de clasi!icare a pacien$ilor spitaliza$i realizeaz":
24

a* b* c* d* e*

compararea spitalelor <n !unc$ie de o serie larg" de indicatori de resurse #i rezultate sus$inerea proiectelor de <mbun"t"$ire continu" a calit"$ii baza pentru managementul intern #i plani!icare implementarea #i sus$inerea dezvolt"rii unor ghiduri sau protocoale de practic" evaluarea di!eren$elor <n ceea ce prive#te rata mortalit"$ii intra%spitalice#ti.

,/&. Fntreb"rile !undamentale ale economiei sanitare sunt: a* Ce bunuri #i servicii trebuie produse? b* CAt de multe bunuri #i servicii trebuie produse? c* Care este costul bunurilor #i serviciilor produse? d* Fn ce mod trebuie produse aceste bunuri #i servicii? e* C"tre cine trebuie repartizate aceste bunuri #i servicii? ,/'. Fn !unc$ie de venitul indivizilor, bunurile pot !i: a* 6uperioare b* De import c* Indigene d* 5ormale e* In!erioare ,/). 2!erta de servicii este in!luen$at" de: a* Gusturile indivizilor b* Costurile de produc$ie ale serviciilor c* @a+e #i impozite d* >Arsta cump"r"torilor e* 7orma de proprietate ,/(. =+ternalit"$ile sunt: a* Pozitive b* Costuri derivate din producerea unui serviciu, care nu se re!lect" <n pre$ul serviciului respectiv c* Dene!icii derivate din tranzac$ia unui serviciu care se re!lect" #i asupra celor neimplica$i <n tranzac$ie d* 5eutre e* 5egative ,//. Pia$a serviciilor de s"n"tate nu poate !unc$iona ca o pia$" liber" deoarece: a* Competi$ia este redus" b* Cheltuielile cu serviciile de s"n"tate sunt crescute c* In!orma$iile nu sunt disponibile <n aceea#i m"sur" celor implica$i <n tranzac$ii d* Popula$ia are nevoie de servicii de s"n"tate <n mod echitabil e* 7urnizorii de servicii sunt #i publici #i priva$i ,/0. Asigur"rile de s"n"tate sunt necesare deoarece: a* Unii indivizi au nevoie mai mare de <ngri4iri de s"n"tate, dar nu au resurse b* 7urnizorii de <ngri4iri de s"n"tate au nevoie de !inan$are c* Fngri4irile de s"n"tate sunt din ce <n ce mai costisitoare d* Indivizii nu #tiu cAnd vor avea nevoie de <ngri4iri de s"n"tate e* Pia$a serviciilor de s"n"tate nu este o pia$" bine reglementat" ,/8. Asigur"rile obligatorii de s"n"tate sunt: a* Asigur"rile sociale de s"n"tate b* Asigur"rile <n care prima de asigurare este dependent" de venitul indivizilor c* Asigur"rile <n care prima de asigurare este dependent" de riscul de boal"
25

d* Asigur"rile publice prin impozitare general" e* Asigur"rile unde e+ist" !enomenul de selec$ie advers" ,/9. Asigur"rile voluntare de s"n"tate sunt: a* Asigur"rile sociale de s"n"tate b* Asigur"rile <n care prima de asigurare este dependent" de venitul indivizilor c* Asigur"rile <n care prima de asigurare este dependent" de riscul de boal" d* Asigur"rile unde e+ist" !enomenul hazardului moral e* Asigur"rile unde poate e+ista !enomenul de selec$ie advers" ,0-. 7enomenul de selec$ie advers": a* =ste speci!ic asigur"rilor obligatorii b* Induce cump"rarea unei asigur"ri voluntare de c"tre cei cu riscuri crescute de boal" c* Apare <n asigur"rile voluntare d* =ste <ntAlnit la nivelul !urnizorilor de servicii de s"n"tate e* 6e diminu" prin utilizarea co%pl"$ilor ,0,. Asigur"rile sociale de s"n"tate sunt caracterizate de: a* Integrarea caselor de asigur"ri cu !urnizorii de servicii b* Prima de asigurare dependent" de venitul indivizilor c* Prima de asigurare dependent" de riscul de boal" d* Posibilitatea de alegere a oric"rui medic curant e* 6olidaritatea <ntre cei bolnavi #i cei s"n"to#i ,0&. etodele de plat" a !urnizorilor: a* 6tau la baza comportamentului !urnizorilor de servicii b* 6unt di!erite <n asigur"rile obligatorii #i voluntare c* Depind de modul de colectare a primelor de asigurare d* Au e!ect asupra calit"$ii serviciilor de s"n"tate e* 1eprezint" !lu+ul !inanciar <ntre ter$ul pl"titor #i !urnizor ,0'. odalitatea de plata a medicilor per serviciu genereaz": a* Atrac$ia pacien$ilor mai s"n"to#i b* @rimiterea pacien$ilor c"tre alte nivele de <ngri4iri c* Cre#terea cheltuielilor pentru s"n"tate d* Induce acordarea de servicii de preven$ie e* 6timuleaz" !urnizarea de cAt mai multe servicii ,0). Capita$ia: a* Induce acordarea cAt mai multor servicii b* Presupune plata unei sume !i+e pentru un pacient de pe lista c* Poate duce la selec$ionarea pacien$ilor mai s"n"to#i d* 6timuleaz" trimiterea pacien$ilor c"tre alte nivele de <ngri4iri e* Are cheltuieli crescute de administrare ,0(. In prezent, unit"$ile cu paturi din 1omAnia pot !i pl"tite prin: a* Pe zi de spitalizare b* Duget istoric c* Capita$ie d* @ari! pe caz rezolvat e* Per serviciu <n spitalizarea de zi
26

,0/. Plata spitalelor prin buget global poate avea la baz": a* 5um"rul de personal #i structura spitalului b* Dugetul din anul precedent c* 6olicit"rile e+plicite ale managerilor de spital d* Acoperirea unei popula$ii prin capita$ie e* Dugetarea clinic" a !iec"rei sec$ii ,00. Plata spitalelor pe caz rezolvat ;D1G* presupune: a* Clasi!icarea pacien$ilor <n grupe de diagnostice b* =+isten$a unor asigur"ri obligatorii de s"n"tate c* 6tabilirea unor tari!e pe tip de caz d* Cre#terea duratei de spitalizare e* Plata unei sume !i+e pe tip de pacient, indi!erent de cheltuielile e!ective ,08. Cump"rarea serviciilor de c"tre ter$ul pl"titor presupune: a* =valuarea !urnizorilor de servicii de la nivelul pie$ei b* 1educerea cheltuielilor !urnizorilor de servicii c* Cre#terea pro!itului !urnizorilor de servicii d* =valuarea nevoilor de servicii ale popula$iei e* 6tabilirea unor contracte cu !urnizorii de servicii ,09. Identi!icarea nevoilor popula$iei, <n vederea cump"r"rii de servicii de s"n"tate, presupune urm"toarele tipuri de in!orma$ii privind: a* Prevalen$a bolilor b* Dugetele de cheltuieli ale !urnizorilor c* @ipul serviciilor disponibile la nivelul pie$ei serviciilor de s"n"tate d* Inciden$a bolilor e* Date privind interven$ii de s"n"tate cost%e!icace ,8-. Analiza cost%utilitate presupune: a* Compararea a dou" alternative din punctul de vedere al resurselor consumate #i al rezultatelor ob$inute b* C" se iau in considerare numai anii de via$" cA#tiga$i c* Identi!icarea pentru !iecare stare speci!ic" de s"n"tate a num"rului de NA.O sau altor unit"$i de m"sur" !olosite d* Cuanti!icarea utilit"$ii <n bani e* "surarea atAt a costurilor cAt #i a rezultatelor <n bani ,8,. Costurile directe sunt: a* Cele cu medicamentele administrate pacientului b* Cele cu amortizarea echipamentelor utilizate c* Cele cu personalul administrativ d* Cele cu investiga$iile !unc$ionale e!ectuate pacientului e* Cele cu birotica ,8&. Costul oportunit"$ii este: a* Imposibil de cuanti!icat b* De regul", generat de e!ectele secundare ale interven$iilor c* Dat, <n s"n"tate, de povara pe care o impune asupra celorlalte servicii de s"n"tate ;care nu se pot !urniza* d* Dat de varia$ia costurilor de la un nivel de produc$ie la altul
27

e* Dene!iciul care ar !i putut !i generat prin !olosirea resursei <n urm"toarea cea mai bun" alternativ" posibil" ,8'. Printre indicatorii viza$i pentru <mbun"t"$irea per!orman$elor !inanciare ale spitalului, sunt: a* Costul mediu pe zi de spitalizare pe sec$ii b* Costul mediu pe cele mai !recvente tipuri de cazuri e+ternate c* >eniturile pe tipuri de servicii #i surse de !inan$are d* 5um"rul de reclama$ii #i plAngeri ale pacien$ilor e* Ponderea cheltuielilor de capital <n buget ,8). Care dintre urm"toarele sunt cheltuieli curente?: a* cheltuieli de personal b* cheltuieli cu aparatura medical" c* cheltuieli pentru medicamente d* cheltuieli cu repara$ii capitale e* cheltuieli de capital. ,8(. Care sunt subdiviziunile unui titlu de cheltuieli?: a* articol b* aliniat c* capitol d* subcapitol e* paragra!. ,8/. Cum se grupeaz" veniturile si respectiv cheltuielile in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli?: a* pe total venituri b* pe total cheltuieli c* pe trimestre d* pe clasi!ica$ia economic" e* pe clasi!ica$ia !unc$ional". ,80. Cheltuielile indirecte ale spitalului care ar trebui alocate la nivelul tuturor sec$iilor ;clinice, paraclinice #i general%administrative* #i compartimentelor spitalului, dup" criterii adecvate, sunt: a* hrana b* <nc"lzit #i iluminat c* materiale de cur"$enie d* ap", canal, salubritate e* carburan$i. ,88. Dintre obiectivele #i !unc$iile speci!ice managementului !inanciar, re$inem: a* !undamentarea bugetului de venituri #i cheltuieli b* !undamentarea tari!elor pe tipuri de servicii #i/sau pacien$i c* documentarea #i !inan$area investi$iilor d* raport"rile !inanciare periodice obligatorii prev"zute de lege e* evaluarea per!orman$elor !inanciare ale spitalului public ,89. Analiza !inanciar", ca ac$iune a managementului !inanciar, urm"re#te s" pun" <n eviden$": a* pozi$ia !inanciar" a institu$iei publice la un moment dat re!lectat" <n JDilan$ul <ntocmit la s!Ar#itul perioadei bugetare supuse analizeiH b* starea de per!orman$" !inanciar", re!lectat" <n JContul de rezultat patrimonialH pe perioada bugetar" supus" analizei
28

c* pozi$ia !inanciar" a institu$iei publice la un moment dat re!lectat" <n JContul de rezultat patrimonialH d* !lu+urile nete de trezorerie sintetizate de J6itua$ia !lu+urilor de trezorerieH e* plani!icarea bugetului de venituri #i cheltuieli pe sec$ii. ,9-. 1entabilitatea activit"$ii des!"#urate de institu$ia public" este re!lectat" de indicatori e+prima$i <n valoare absolut" sau relativ" cum sunt, de e+emplu: a* e+cedentul din activitatea opera$ional" b* e+cedentul din activitatea curent" c* rata de rentabilitate a capitalului total investit, alocat <n activitatea institu$iei d* rezultatul patrimonial al e+erci$iului reprezentAnd e+cedent e* rata de rentabilitate a capitalului propriu. ,9,. Fn leg"tur" cu analiza !lu+urilor de trezorerie se pot !ormula urm"toarele a!irma$ii: a* 5umerarul net din activitatea opera$ional" reprezint" di!eren$a dintre <ncas"rile din activitatea opera$ional" #i pl"$ile pentru activitatea opera$ional" b* Documentul de e+ecu$ie #i sintez" contabil" J6itua$ia !lu+urilor de trezorerieH e+plic" varia$ia ;cre#terea sau descre#terea* net" de numerar #i echivalent de numerar de la <nceputul pAn" la s!Ar#itul perioadei bugetare, respectiv cash%!loM%ul perioadei bugetare. c* 1ezultatul din activitatea opera$ional" eviden$iat <n JContul de rezultat patrimonialH este egal totdeauna cu numerarul net din activitatea opera$ional" eviden$iat <n J6itua$ia !lu+urilor de trezorerieH. d* 5umerarul net din activitatea de investi$ii #i din activitatea de !inan$are eviden$iate <n J6itua$ia !lu+urilor de trezorerieH se determin" pe baza datelor con$inute <n JContul de rezultat patrimonialH. e* 5u prezint" importan$" pentru bunul management al unit"$ii publice. ,9&. Dilan$ul contabil prezint" situa$ia: a* Activelor b* Datoriilor c* Aloc"rilor d* Capitalurilor proprii e* Contractelor de servicii. ,9'. Di!a$i ce nu reprezint" indicatori de per!orman$" !inanciar" a spitalului: a* Costul hotelier mediu pe zi de spitalizare, pe sec$iile clinice b* Costul mediu pe tip de caz rezolvat ;D1G* c* Indicele de comple+itate a cazurilor general ;IC * d* Propor$ia ;K* cheltuielilor de personal <n total buget spital e* Durata medie de spitalizare ;D 6* pe tipuri de cazuri. ,9). Un bun management !inanciar <nseamn": a* Duget echilibrat b* Per!orman$" clinic" c* Atragere #i utilizare e!icient" a !ondurilor, cu respectarea prevederilor bugetare d* Fnregistrarea tuturor intr"rilor #i ie#irilor <n bani e* Atragere #i motivare de resurse umane. ,9(. Fn bilan$, la pasive se <nregistreaz" urm"toarele: a* Datorii curente b* 6tocuri de medicamente c* =chipamente #i aparatur" d* @erenuri #i cl"diri
29

e* Datorii necurente. ,9/. Un plan de <mbun"t"$ire a managementului spitalului ar trebui s" con$in", <ntre altele: a* caracteristici ale popula$iei deservite, relevante pentru serviciile acordate de spital b* situa$ia bolilor netransmisibile la nivel 4ude$ean #i na$ional c* structura bugetului de venituri ;pe surse* #i cheltuieli ;pe titluri* d* analiza 6P2@ e* propuneri concrete de <mbun"t"$ire a unor rezultate #i indicatori ai spitalului, pe baza problemelor #i cauzelor identi!icate. ,90. Un plan de <mbun"t"$ire a managementului unui spital con$ine m"suri #i ac$iuni care vizeaz" ameliorarea unor indicatori ai spitalului, cum ar !i: a* num"rul de e+tern"ri #i durata medie de spitalizare pe unele sec$ii, specialit"$i sau tipuri de cazuri b* raport"rile c"tre autorit"$i c* costul mediu pe zi de spitalizare, pe unele sec$ii d* accesul popula$iei la servicii e* indicele de comple+itate a cazurilor e+ternate dintr%o sec$ie sau pe spital. ,98. Principalele tipurile de indicatori la care v" re!eri$i <n cadrul unui plan de <mbun"t"$ire a managementului spitalului sunt: a* Indicatori de structur", capacitate b* Indicatori de utilizare #i indicatori ai activit"$ii clinice c* Indicatori economico%!inanciari d* Indicatori de management al resurselor umane e* Indicatori ai calit"$ii serviciilor. ,99. Fntre activit"$ile de management de resurse umane sunt incluse: a. recrutarea, b. selectarea, c. evaluarea costurilor d. evaluarea per!orman$ei e. monitorizarea bugetar" &--. Fntre caracteristicile resurselor umane din s"n"tate se num"r": a. accesul spre pro!esarea <n domeniul medical este deschis liber pentru orice doritor de pe pia$a !or$ei de munc", b. loialitatea este adresat" <ntAi spre pacient #i apoi spre anga4ator, c. cuprinde pro!esii speci!ice, reprezentate de asocia$ii pro!esionale puternice d. accesul spre !ormarea #i pro!esarea <n domeniul medical este reglementat de standarde #i cerin$e speci!ice, e. evaluarea per!orman$elor personalului se !ace pe baza num"rului de plAngeri ale pacien$ilor &-,. =tapa de analiz" a utiliz"rii prezente a resurselor umane cuprinde urm"toarele activit"$i: a. enumerarea num"rului de anga4a$i pe diverse categorii3 b. estimarea !luctua$iei ;num"rul pierderilor/num"rul mediu de anga4a$i + ,--* pentru !iecare categorie de personal3 c. analiza e!ectelor ratei turnoverului asupra per!orman$ei organiza$iei3 d. analiza orelor suplimentare lucrate3 e. evaluarea per!orman$ei #i poten$ialului anga4a$ilor3 &-&. 2 mai bun" !ormare a managerilor din domeniul sanitar constituie o strategie pentru:
30

a. b. c. d. e.

<mbun"t"$irea legisla$iei sistemului sanitar <mbun"t"$irea managementului general al institu$iei sanitare <mbun"t"$irea terapiei pacien$ilor dotarea mai bun" cu echipamente #i aparatur" <mbun"t"$irea managementului de resurse umane

&-'. Indicatorii de per!orman$" ai resurselor umane din s"n"tate sunt desemna$i s" monitorizeze a. nivelurile curente de per!orman$" a organiza$iei ca <ntreg #i ale personalului b. schimb"rile nivelurilor curente de per!orman$" ap"rute ca urmare a implement"rii obiectivelor re!ormei dorite. c. nivelurile e!icacit"$ii, e!icien$ei #i calit"$ii d. di!eren$ele e+istente !a$" de un standard al activit"$ii organiza$ionale e. ariile unde este necesar" o a4ustare. &-). 1ata de ocupare a paturilor raportat" la num"rul de personal anga4at, reprezint" un indicator de per!orman$" a resurselor umane de proces, el cuanti!icAnd: a. productivitatea personalului b. e!icien$a personalului c. e!icacitatea personalului d. nivelul de preg"tire al personalului e. salarizarea personalului &-(. =tapele procesului de plani!icare a resurselor umane sunt: a. 7ormularea obiectivelor, stabilirea strategiei #i a obiectivelor de dezvoltare ale organiza$iei pentru viitor b. =stimarea necesarului de resurse umane pentru atingerea obiectivelor organiza$ionale c. Analiza utiliz"rii prezente a resurselor umane d. Analiza mediului e+tern al institu$iei e. Planul de personal &-/. Fn etapa de analiz" a mediului e+tern al institu$iei, din cadrul procesului de plani!icare a resurselor umane, sunt incluse: a. analiza pie$ei !or$ei de munc"3 b. posibilitatea de recrutare a di!eritelor categorii de personal3 c. analiza orelor suplimentare lucrate d. analiza e!ectului recrut"rii personalului de c"tre alte organiza$ii e. analiza nevoilor de preg"tire a personalului &-0. 7actorii e+terni, care a!ecteaz" o!erta de !or$" de munc", includ: a. schimb"rile demogra!ice, b. tendin$ele sociale, c. personalul pierdut d. mobilitatea !or$ei de munc", e. competi$ia de pe pia$a !or$ei de munc" &-8. 2 sc"dere dramatic" a natalit"$ii va duce la a. sc"derea !or$ei de munc" disponibile peste &-%&( de ani b. cre#terea !or$ei de munc" disponibile peste &-%&( de ani c. solicitarea crescut" de servicii de pediatrie peste '%,- ani d. suprasolicitarea !or$ei de munc" disponibile peste &-%&( de ani e. reducerea !enomenului de <mb"trAnire a popula$iei
31

&-9. 7actorii interni care a!ecteaz" o!erta de !or$" de munc", includ: a. nivelul de salarizare, b. statutul o!erit, c. satis!ac$ia muncii, d. condi$iile de munc", e. posibilit"$ile de dezvoltare ulterioar". &,-. Cererea de personal sanitar este <n mare m"sur" in!luen$at" de cererea de servicii de s"n"tate, ambele depinzAnd de urm"torii !actori: a. num"rul #i structura popula$iei b. satis!ac$ia muncii c. !actori genetici, de mediu #i stilul de via$", care in!luen$eaz" starea de s"n"tate a popula$iei d. competi$ia de pe pia$a !or$ei de munc" e. schimb"rile <n practica medical" &,,. Principalele componente ale unui anun$ de recrutare sunt: a. In!orma$ii despre organiza$ie b. In!orma$ii despre post c. In!orma$ii despre componen$ii comisiei de recrutare d. In!orma$ii despre candida$i e. In!orma$ii despre procesul de recrutare &,&. Fntre etapele procesului de selec$ie a resurselor umane se num"r": a. veri!icarea !ormularului ;cerere* de solicitare a postului, #i a curriculum vitae ;C>*3 b. veri!icarea <ncadr"rii cu personal a organiza$iei c. trierea cererilor pe baza datelor personale cu redactarea listei prescurtate cu candida$ii selecta$i ;GshortlistH*3 d. administrarea testelor3 e. <ntocmirea C>%ului &,'. Fn cadrul unui C> sunt prezentate in!orma$ii: a. Personale b. Privitoare la evolu$ia pro!esional" c. 7inanciare d. Privitoare la obiectivele #i activit"$ile organiza$iilor unde a lucrat titularul e. Privitoare la aspira$iile pro!esionale ale titularului &,). @ipul de interviu de selec$ie a resurselor umane utilizat variaz" <n !unc$ie de: a. num"rul de solicitan$i ai postului b. comple+itatea postului solicitat c. !unc$ia intervievatorului d. num"rul de probe de concurs e. e+perien$a intervievatorului &,(. Printre procedeele !olosite <n mod !recvent pentru integrarea pro!esional" a noilor anga4a$i, se num"r": a. manualul noului anga4at, b. interviul de selec$ie c. sesiunile de <ndrumare, d. lucrul sub tutel". e. C>%ul
32

&,/. Fntre evenimentele care determin" necesitatea de preg"tire pro!esional" a anga4a$ilor se num"r": a. instalarea unui nou echipament sau a unei noi tehnici care necesit" deprinderi noi3 b. per!orman$" sc"zut" din partea unuia sau mai multor anga4a$i3 c. schimbarea metodelor de lucru3 d. reduceri de personal ;activitatea anga4a$ilor concedia$i este preluat" de cei r"ma#i*3 e. promovare sau trans!er a unor anga4a$i. &,0. Fntre principalele tipuri de nevoi de!inite de asloM <n cadrul teoriei sale privind motivarea ;piramida nevoilor* se num"r": a. nevoi de baz" sau !iziologice b. nevoi de securitate sau siguran$" c. nevoi !inanciare d. nevoi de a!ec$iune, de asociere, de apartenen$", prietenie e. nevoi de <ncredere #i de stim" &,8. @eoria motiva$ional" a lui 7rederic Eerzberg de!ine#te urm"toarele tipuri de !actori: a. !actori intrinseci b. !actori e+trinseci c. !actori de dezvoltare d. !actori de !rAnare e. !actori de cre#tere &,9. Cauzele apari$iei !rustr"rii pro!esionale sunt: a. munca impus"/controlul e+cesiv, b. sentimentul de munc" !"r" scop/<n van, c. lipsa stimulentelor materiale d. rezultatele nu sunt cunoscute, recunoscute, e. lipsa stimulentelor morale &&-. Fntre caracteristicile motiva$ionale ale unei !unc$ii se num"r": a. varietatea b. autonomia c. !i#a postului d. responsabilitatea e. provocarea &&,. Fntre metodele de evaluare a per!orman$ei anga4a$ilor se num"r": a. evaluarea liber" b. incidentele critice c. e!ectul de halou d. in!luen$a in!orma$iei celei mai recente e. evaluarea de c"tre speciali#ti &&&. @ipurile de interviu de evaluare descrise <n literatur" sunt: a. enun$ #i convingere b. enun$ #i ascultare c. enun$ #i implicare d. rezolvare de probleme e. atribuire de sarcini &&'. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau <n: a* aptitudinea de interpretare a unui raport !inanciar3
33

b* aptitudini de a redacta un raport sau de a !ace o propunere, care s" !ie concis" #i inteligibil" ,u#or de citit3 c* aptitudini de a organiza #i a $ine o prelegere clar" #i logic". d* aptitudinea de a comunica e* aptitudinea de a rela$iona cu oamenii din subordine &&). Aptitudinile conceptuale ale managerilor constau <n: a* abilitatea de a <n$elege rela$iile din situa$iile comple+e, b* abilitatea de a vedea cone+iuni <n haos, c* abilitatea de a avea o viziune de viitor, d* abilitatea dea a vedea organiza$ia #i opera$iunile ca un <ntreg e* abilitatea de a <n$elege consecin$ele unei ac$iuni &&(. Plani!icarea strategic" se re!er" la: a* anticiparea #i plani!icarea viitorului b* adaptarea organiza$iei la mediul e+tern <n schimbare c* elaborarea misiunii #i viziunii #i a scopului #i obiectivelor organiza$iei d* asigurarea ghid"rii curente a opera$iilor e* elaborarea planului opera$ional pentru anul <n curs &&/. Analiza 6P2@ cuprinde urm"toarele elemente: a* analiza punctelor tari #i a punctelor slabe din mediul intern b* analiza oportunit"$ilor #i a amenin$"rilor din mediul e+tern c* analiza oportunit"$ilor mediului intern #i a punctelor tari din meidul e+tern d* analiza punctelor slabe ale mediului e+tern e* analiza amenin$"rilor din mediul intern &&0. Prin analiza ichael Porter se <ncearc" s" se identi!ice urm"toarele: a* cump"r"torii b* !urnizorii c* <nlocuitorii d* noii intra$i pe pia$" e* competitorii #i rivalitatea interorganiza$ional" &&8. Analiza 6P2@ permite: a* identi!carea problemelor critice b* stabilirea priorit"$ilor c* identi!icarea acelor puncte slabe asupra c"rora am putea ac$iona pentru a le trans!orma in puncte tari d* identi!icarea bugetelor necesare implement"rii e* identi!icarea responsabililor pe activit"$i &&9. Analiza Porter permite : a* identi!icarea !or$elor ce stau la baza cre#terii per!orman$ei organiza$iei b* <n$elegerea competi$iei c* <n$elegerea structurii costurilor d* <n$elegerea !actorilor cheie ce a!ecteaz" cererea #i utilizarea serviciilor e* <n$elegerea nevoilor comunit"$ii &'-. Analiza comunit"$ii permite: a* identi!icarea nevoilor comunit"$ii b* identi!icarea de noi servicii #i programe necesare comunit"$ii c* identi!icarea percep$iilor comunit"$ii
34

d* identi!icarea nevoilor obiective #i subiective de la nivelul comunit"$ii e* identi!icarea domeniilor prioritare #i a posibilit"$ilor de colaborare &',. Urm"toarele a!irma$ii sunt adev"rate <n leg"tur" cu modelul prezent al sistemului serviciilor de s"n"tate din 1omAnia: a. pro!esioni#tii din s"n"tate au statut de !unc$ionar public b. !inan$area se !ace predominant din surse publice c. statul e+ercit" un monopol asupra !urniz"rii serviciilor medicale d. statul reglementeaz" condi$iile de acordare a serviciilor medicale, <n consultare cu reprezentan$ii principalelor categorii de !urnizori e. !urnizori de servicii de s"n"tate priva$i sau publici <ncheie contracte cu cump"r"tori institu$ionali care reprezint" asigura$ii &'&. Intre responsabilit"$ile inisterului 6"n"t"$ii Publice sunt incluse urm"toarele: a. =laborarea politicilor #i strategiilor <n domeniul s"n"t"$ii b. 7inan$area serviciilor medicale prev"zute <n contractul%cadru c. 7inan$area construc$iilor de spitale #i achizi$iilor de echipament medical de <nalt" tehnologie d. Imbun"t"$irea cadrului legal pentru s"n"tatea public" #i sistemul serviciilor de s"n"tate e. Colectarea #i <nregistrarea datelor privind s"n"tatea popula$iei &''. Intre atribu$iile Colegiului edicilor din 1omAnia sunt incluse urm"toarele: a. actualizarea permanent" a registrului unic al medicilor din 1omAnia b. urm"rirea realiz"rii cerin$elor de educa$ie continu" necesare reaviz"rii c. elaborarea reglement"rilor privind organizarea #i !unc$ionarea serviciilor de asisten$" medical" publice #i private d. 4udecarea cazurilor de abateri de la normele de etic" pro!esional" #i a cazurilor de gre#eli <n activitatea pro!esional" e. negocierea contractului%cadru #i normelor cu privire la condi$iile de acordare a serviciilor <n sistemul asigur"rilor sociale de s"n"tate &'). Principalele mecanisme care determin" competi$ia <ntre medicii de !amilie <n calitate de !urnizori de asisten$" primar" sunt: a. rolul medicului de !amilie <n controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale b. reparti$ia pacien$ilor <n !unc$ie de locul de munc" sau de reziden$" c. alegerea medicului de c"tre pacient d. plata mi+t" prin capita$ie #i per serviciu e. concesionarea spa$iilor <n care !unc$ioneaz" cabinetele medicilor de !amilie &'(. 5um"rul de paturi <n spitale pentru <ngri4iri de tip acut raportat la num"rul popula$iei este <n 1omAnia: a. De apro+imativ &,( paturi la ,--- de locuitori b. De apro+imativ ),) paturi la ,--- de locuitori c. 6ub media $"rilor din Uniunea =uropean" d. Deasupra mediei $"rilor din Uniunea =uropean" e. 6ub media $"rilor din regiunea european" a 2 6 &'/. 5um"rul de paturi <n spitale a <nregistrat dup" ,99- urm"toarele evolu$ii: a. a sc"zut <n 1omAnia cu apro+imativ ,-K b. a sc"zut <n 1omAnia cu apro+imativ '-K c. a sc"zut <n 1omAnia cu apro+imativ (-K d. a sc"zut semni!icativ <n ma4oritatea $"rilor europene e. a sc"zut semni!icativ numai <n $"rile din Uniunea =uropean"
35

&'0. Intre !actorii determinan$i ai sc"derii num"rului de paturi <n spitale, <nregistrat" <n ultimele dou" decenii <n ma4oritatea $"rilor dezvoltate economic, se num"r": a. Progresul mi4loacelor terapeutice b. 6c"derea cererii de servicii spitalice#ti, demonstrat" de tendin$a de sc"dere a num"rului de intern"ri c. Cre#terea e!icien$ei tehnice <n spitale, re!lectat" de tendin$a de sc"dere a duratei medii de spitalizare d. Dezvoltarea unor servicii alternative, cum ar !i ingri4irile la domiciliu, serviciile in unitati pentru varstnici sau pacienti cronici e. Presiunile din partea consumatorilor #i pro!esioni#tilor din sectorul de s"n"tate . &'8. Con!orm .egii nr.9(/&--/ a re!ormei s"n"t"$ii, @itlul >II 6pitalele, autonomia spitalelor este caracterizat" prin liberatea managerului spitalului de a lua decizii asupra: a. anga4"rii sau concedierii personalului b. elabor"rii bugetului propriu de venituri #i cheltuieli c. elabor"rii structurii organizatorice a spitalului d. negocierii #i <ncheierii contractelor de !urnizare de servicii e. negocierii #i <ncheierii contractelor de achizi$ii &'9. Cei trei piloni <n viziunea 2 6, pe care se bazeaz" conceptul de per!orman$" al unui sistem de s"n"tate sunt: a* 6"n"tatea b* Capacitatea de r"spuns !a#" de a#tept"rile popula$iei c* =chitatea <n contribu$ia !inanciar" d* 6olidaritatea e* 6ubsidiaritatea &)-. 1espectul pentru persoan" se compune din: a* respectarea demnit"$ii umane b* re$ele de suport social c* con!iden$ialitatea d* orientarea c"tre client e* autonomia <n ceea ce prive#te deciziile privind s"n"tatea &),. 2rientarea c"tre client se compune din: a* acordarea prompt" a asisten$ei medicale b* accesul la re$ele de suport social c* autonomia <n ceea ce prive#te deciziile despre s"n"tate d* calitatea servicilor de baz" e* libera alegere a !urnizorului de servicii &)&. Asigurarea echit"$ii <n ceea ce prive#te contribu$ia !inanciar" poate <nsemna c": a* !iecare gospod"rie pl"te#te o cot" 4ust" din totalul cheltuielilor pentru s"n"tate ale unei $"ri b* orice gospod"rie s"rac" nu pl"te#te nimic c* !iecare pl"te#te aceia#i cot" !i+" d* !iecare este prote4at !a$" de riscurile !inanciare datorate episoadelor de <ngri4iri de s"n"tate e* !iecare pl"te#te cand e bolnav &)'. Indicele dezvolt"rii umane ia <n considerare urm"toarele dimensiuni: a* o via$" lung" #i s"n"toas" b* serviciile de s"n"tate o!erite c* o popula$ie educat" d* plata serviciilor de s"n"tate e* un standard de via$" decent
36

&)). Cele trei dimensiuni ma4ore ale indicelui dezvolt"rii umane sunt: a* speran$a de via$" la na#tere b* cheltuielile spitalice#ti c* 1ata al!abetiz"rii d* PID pe cap de locuitor e* Durata medie de spitalizare &)(. Principalele tipuri de acte normative din sistemul de drept romAnesc sunt urm"toarele. a* legile b* hot"rArile guvernului c* ordonan$ele d* regulamentele interne e* ordinele mini#trilor &)/. P"r$ile constitutive ale unui act normativ sunt: a* titlul b* !ormula introductiv" c* preambulul d* partea dispozitiv" e* !ormula de atestare a autenticit"$ii &)0. Con!orm tehnicii legislative de elaborare a actelor normative, con$inutul actului normativ va cuprinde dispozi$ii: a* generale b* tranzitorii c* !inale d* particulare e* privind !ondul reglement"rii &)8. 6pitalele <#i des!"#oar" activitatea pe baza mai multor reglement"ri, cele de baz" !iind: a* .egea privind re!orma <n domeniul s"n"t"$ii nr.9(/&--/, @itlul >II 6pitalele b* .egea nr. &,(/&--, a administra$iei publice locale c* .egea nr. &0-/&--' a spitalelor d* Contractul Cadru privind condi$iile acord"rii asisten$ei medicale <n cadrul sistemului de asigur"ri sociale de s"n"tate e* 5ormele de aplicare ale Contractului Cadru &)9. Pa#ii considera$i necesari pentru construirea unui indicator de calitate sunt: a* identi!icarea aspectelor m"surabile <n !enomenul descris3 b* stabilirea !ormulei de calcul3 c* determinarea sursei de in!orma$ii pentru num"r"tor #i numitor3 d* de!inirea limitelor superioar" #i in!erioar" pentru indicatorul construit. e* crearea standardelor de calitate &(-. Fn generarea indicatorilor se $ine cont de urm"toarele criterii: a* datele trebuie s" !ie reprezentative b* datele pot proveni din surse neveri!icabile c* indicatorii nu trebuie s" indice e+isten$a unei probleme d* indicatorii trebuie s" !ie u#or de interpretat e* indicatorii nu trebuie s" permit" modi!ic"ri.
37

&(,. Indicatorii calit"$ii pot !i: a* de proces b* de acces c* de colectare d* de rezultat e* de cauz" &(&. Utilizarea indicatorilor de calitate <n scopul evalu"rii per!orman$elor include: a* b* c* d* e* luarea deciziilor de c"tre consumator luarea deciziilor <n procesul de acreditare !olosirea altor instrumente ale calit"$ii evaluarea e+tern" a calit"$ii luarea deciziilor de c"tre organe independente

&('. Indicatorii de calitate aduc in!orma$ii despre: a* !recven$a problemei b* amploarea problemei c* e!ectele pe termen lung ale problemei d* sursa de provenien$" e* cauzele problemei &(). Prin de!ini$ie standardele sunt caracterizate ast!el: a* standardele descriu sisteme b* standardele descriu !unc$ii c* standardele stabilesc $inte de atins d* standardele reprezint" a#tept"rile pacien$ilor e* standardele clari!ic" probleme de calitate &((. 6tandardele din seria I62 se bazeaz" pe urm"toarele principii de management al calit"$ii, cu e+cep$ia: a* orientare c"tre !urnizor b* leadership participativ c* implicarea anga4a$ilor d* abordarea bazat" pe proces e* p"strarea status Quo &(/. Dimensiunile !undamentale ale conceptului de calitate, presupun: a* calitatea pro!esional" b* satis!ac$ia pacientului c* calitatea total" d* asigurarea calit"$ii e* <mbun"t"$irea continu" a calit"$ii &(0.Ghidurile de practic" pot !i: a* utilizate ca modalitate de rambursare a serviciilor medicale b* utilizate voluntar de c"tre medici c* utilizate ca standarde pentru asigurarea calit"$ii d* impuse de c"tre inisterul Custi$iei e* utilizate la cererea pacien$ilor &(8. Caracteristicile calit"$ii unui serviciu medical sunt: a* competen$a pro!esional"
38

b* c* d* e*

accesibilitatea e!icacitatea e!icien$a alegerea limitat"

&(9. Asigurarea calit"$ii <ntr%o unitate de servicii medicale se bazeaz" <n principal pe: a* programe de <mbun"t"$ire a calit"$ii b* evaluarea intern" a calit"$ii c* respectarea reglement"rilor guvernamentale d* respectarea standardelor pro!esionale e* evaluarea e+tern" a calit"$ii &/-. odelul calit"$ii propus de Donabedian vizeaz" la nivel de rezultate: a* mortalitatea b* statusul !unc$ional c* schimbarea comportamental" d* satis!ac$ia !urnizorului e* plani!icarea "surarea calit"$ii presupune urm"toarele: a* evaluarea intern" calit"$ii b* <mbun"t"$irea de moment a calit"$ii c* monitorizarea calit"$ii d* evaluarea e+tern" a calit"$ii e* <mbun"t"$irea tehnologiei medicale etodele de evaluare a calit"$ii cuprind: a* evaluarea satis!ac$iei pacientului b* tehnica pacientului anonim c* test"ri ale personalului medical d* ancheta la e+ternarea pacientului e* histogramele

&/,.

&/&.

&/'. Cum trebuie sa !ie indicatorii de calitate? a* valizi b* relevan$i c* reproductibili d* agrea$i de c"tre cei care <i !olosesc e* agrea$i de c"tre pacien$i &/). =lementele per!orman$ei <ngri4irilor de s"n"tate sunt: a* e!icacitatea <ngri4irilor b* disponibilitatea !urnizorului c* siguran$a <ngri4irilor d* costul ne4usti!icat crescut al <ngri4irilor e* respectul pentru medic &/(. Aspectele satis!ac$iei pacientului privesc: a* <ngri4irile medicale b* in!orma$iile primite c* condi$iile de cazare d* atmos!era
39

e* calitatea hranei &//. =valuarea satis!ac$iei pacientului privind calitatea <ngri4irilor cuprinde urm"toarele aspecte: a* umanismul b* competen$a personalului c* accesul la <ngri4iri d* costurile accesibile e* aten$ia la problemele sociale ale pacientului. &/0. .imit"rile acredit"rii sunt urm"toarele: a* nu produce un e!ect direct asupra procesului de <ngri4ire b* nu necesit" monitorizarea unor indicatori clinici c* nu sunt necesare m"suri speci!ice pentru asigurarea <mbun"t"$irii continue a calit"$ii d* e+ist" di!eren$e <ntre principiile, seturile de standarde #i programele de acreditare <n $"ri di!erite e* produce un e!ect direct asupra costurilor &/8. Principiile acredit"rii sunt: a* proces dependent b* con!iden$ialitatea c* atestarea calit"$ii serviciilor spitalice#ti d* evaluare comprehensiv" la nivelul organiza$iei e* bazarea pe standarde &/9.

tili!atorii re!ultatelor acreditrii pot "i: a* spitalele b* #$%&' "inan(atori c* )inisterul &nt(ii d* pacien(ii e* nici unul de mai sus

&0-. Instrumente de baz" ale calit"$ii sunt: a* diagrama Paretto, b* diagrama matricial" c* diagrama cauz"%e!ect d* histograma e* diagrama de rela$ii &0,. Diagrama de rela$ii se aplic" pentru: a* analiza reclama$iilor b* aplicarea m"surilor de protec$ie c* analiza proceselor d* analiza problemelor e* des!"#urarea unei politici de asigurare #i control al calit"$ii &0&. Urm"toarele a!irma$ii despre auditul intern sunt adev"rate: a* se !ace dup" introducerea #i aplicarea oric"rui sistem de calitate nou b* prin el se veri!ic" m"sura <n care procedurile au !ost corect implementate c* urm"re#te ob$inerea unor dovezi privind realizarea activit"$ilor <n concordan$" cu cerin$ele speci!icate3 d* nu se reia niciodat" e* se realizeaz" de c"tre speciali#ti e+terni organiza$iei
40

&0'. Diagrama arbore se !olose#te: a* <n clari!icarea punctelor cheie ale activit"$ilor b* <n reorganizarea diagramei cauz"%e!ect c* <n reluarea diagramei sagitale d* <n preg"tirea politicilor de calitate e* pentru elaborarea planurilor de comunicare &0). 1olurile cercurilor calit"$ii constau <n: a* identi!icarea problemelor de calitate b* izolarea problemelor de calitate c* analiza problemelor de calitate d* realizarea benchmarLing%ului e* implementarea solu$iilor &0(. Diagrama Paretto: a* indic" procesele care sunt pretabile <mbun"t"$irilor b* este un mecanism de stabilire a scopurilor c* se !olose#te pentru clasi!icare #i vizualizarea ansamblului de cauze poten$iale pentru o anumit" problem" d* este cea mai buna metod" de comunicare a rezultatelor e* nu apro!undeaz" problema &0/. Drainstorming%ul este !olosit: a* <n activit"$ile des!"#urate de grupuri mari b* pentru identi!icarea problemelor c* pentru analiza cauzelor d* pentru eviden$ierea posibilelor solu$ii e* <ns" duce la con!licte generate de divergen$a ideilor &00. DenchmarLing%ul con$ine <n succesiunea logic" a etapelor, urm"torii pa#i: a* selectarea procesului b* studierea #i documentarea c* stabilirea unit"$ilor de m"surare d* brainstorming e* identi!icarea organiza$iei cu care se va !ace benchmarLing &08. .imit"rile acredit"rii sunt urm"toarele: a* nu produce un e!ect direct asupra procesului de <ngri4ire b* nu necesit" monitorizarea unor indicatori clinici c* nu sunt necesare m"suri speci!ice pentru asigurarea <mbun"t"$irii continue a calit"$ii d* e+ist" di!eren$e <ntre principiile, seturile de standarde #i programele de acreditare <n $"ri di!erite e* produce un e!ect direct asupra costurilor &09. Printre criticile aduse indicatorilor administrativi, ob$inu$i din datele raportate <n sistemul grupelor de diagnostic, sunt: a* datele administrative nu iau <n considerare toate complica$iile unui caz b* de!inirea <n sine a unor diagnostice/proceduri este vag" #i poate genera gruparea mai multor cazuri eterogene c* raportarea incomplet" cauzat" !ie de gre#eli, !ie de teama de consecin$e, d* lipsa in!orma$iilor asupra interven$iilor chirurgicale e* clasi!icarea pacien$ilor dup" diagnostice
41

&8-. Caracteristicile unui standard presupun: a* s" !ie di!icil de m"surat b* s" !ie e+primat clar c* s" constituie un indicator general d* s" !ie practic e* s" !ie aplicabil

42