6.

Cadrul legislativ, normativ si procedural al auditului public intern

I. Aspecte generale
- auditul intern pt. entitatile publice are la baza ca reglementari: L 672/2002 republicata si
modificata in 2016 privind auditul public intern, OG 37/2004 pt. modificarea si completarea
reglementarilor privind auditul intern;
- auditul intern pt. entitatile economice private au la baza L 133/2002 pt. aprobarea OUG
75/1999 republicata privind activitatea de audit financiar.

II. Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern

Obiective
-imbunatatirea activitatii entitatilor publice, sprijinirea indeplinirii activitatii publice.
Sfera de desfasurare a entitatilor publice se constituie din momentul in care se iau
angajamente de plata pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali.
Se refera la activitatile financiare sau cele cu implicatii financiare, constituirea
veniturilor publice, administrarea patrimoniului public, sistemul de management financiar si
control.

III. Organizarea auditului intern

Sub aspect structural, auditul intern cuprinde:
- comitetul pt. audit public intern (CAPI) – este un organism cu caracter consultativ;
- unitatea centrala de armonizare pt. auditul public intern (UCAPI) – se afla in subordinea directa
a Min. Fin. Publice, fiind structurat pe departamente de specialitate: dep. Finante-contab.,
achizitii publice, IT, controlul calitatii.
- serviciile si compartimentele de audit public intern – au ca obiective imbunatatirea activitatii de
audit intern si sunt in subordinea conducerii entitatii publice.

Tipuri de audit intern

1. Auditul de sisteme – reprezinta o evaluare a sistemelor de conducere si control intern cu
scopul de a stabili daca acesta functioneaza economic, eficace si eficient pt. identificarea
deficientelor (erorilor) si formularea de recomandari pt. corectarea lor.
2. Auditul performantei – examineaza in ce masura criteriile stabilite pt. indeplinirea
obiectivelor si sarcinilor entitatilor publice sunt corecte pt. evaluarea rezultatelor si
apreciaza in ce masura rezultatele sunt conforme cu obiectivele.
 3. Auditul de regularitate – urmareste respectarea in cadrul fiecarei entitati a principiilor,
regulilor procedurale si metodologice in conformitate cu normele legale.

Desfasurarea auditului intern

- compartimentul de audit intern (serv. de audit intern) auditeaza cel putin o data la 3 ani. In
cadrul misiunilor de audit si pe baza unui plan de audit (se pot efectua si audituri ad-hoc in
situatii de exceptie, in afara planului de audit).
- pt. realizarea misiunii de audit, auditorii isi desfasoara activitatea pe baza ordinului de serviciu
emis de seful compartimentului de audit public intern.
- compartimentul de audit public intern notifica structura ce va fi auditata cu 15 zile inainte de
declansarea misiunii de audit.
- auditorii interni au acces la toate datele si informatiile (si cele in format electronic).
- personalul de conducere si executie din structura auditata are obligatia sa ofere documentele si
informatiile solicitate.
- auditorii interni elaboreaza proiectul raportului de audit intern la sfarsitul misiunii de audit.
- proiectul se inainteaza la structura auditata cu maxim 15 zile de la primirea raportului unde se
transmite punctul de vedere spre analiza auditorilor interni.
- compartimentul de audit public intern, in 10 zile de la primirea punctelor de vedere,
organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata.
- seful CAPI transmite raportul de audit intern finalizat impreuna cu rezultatele concilierii
conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea, pt. analizare si avizare.
- dupa avizare, recomandarile cuprinse in raportul de audit vor fi comunicate structurii auditate.
- structura auditata informeaza CAPI asupra modului de implementare a recomandarilor si
intocmeste un calendar de implementare.
- seful CAPI informeaza UCAPI sau organul ierarhic superior despre recomandarile care nu au
fost avizate.

Statutul, numirea, obligatiile si interdictiile auditorilor interni

- auditorii care sunt functionari publici au drepturile, obligatiile si incompatibilitatile prevazute

de Statutul functionarului public.
- numirea sau revocarea auditorilor interni se face de conducerea entitatii cu avizul
conducatorului CAPI.
- pt. auditorii interni care nu sunt functionari publici, selectarea, stabilirea drepturilor si
obligatiilor se fac conform regulamentelor proprii de functionare a entitatii publice si cu
prevederile legii.
- auditorii interni au obligatia sa-si perefectioneze cunostintele profesionale minim 15/an,
insumand un nr. de credite de 800 (se transmite la CAFR).
- persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul IV inclusiv cu conducatorul entitatii
publice, nu pot fi auditori in cadrul aceleasi entitati publice.
- auditorii interni nu vor fi implicati in indeplinirea activitatilor pe care le pot audita si nici in
elaborarea si implementarea sistemului de control intern al entitatii publice.
- auditorii interni nu pot primi misiuni de audit public intern acolo unde au detinut functii decat
dupa 3 ani.
Cadrul legislativ al auditului intern a fost completat cu cadrul normativ privind
organizarea si desfasurarea activitatilor de audit intern structurat pe activitatea de asigurare si pe
activitatea de consiliere.
Cadrul normativ pt. componenta de asigurare a managementului general cu privire la
functionalitatea sistemului de control intern din cadrul entitatii cuprinde:
- OMFP 38/2003 pt. aprobarea normelor generale privind exercitarea auditului public intern;
- OMFP 252/2004 pt. aprobarea Codului privind conduita etica si profesionala a auditorului
intern.
Activitatea de consiliere, desfasurata de catre auditorii interni in cadrul
compartimentului de audit intern cuprinde urmatoarele tipuri de consiliere:
a). Consultanta – avand ca scop identificarea obstacolelor care impiedica desfasurarea normala a
proceselor, stabilirea cauzelor si determinarea consecintelor.
b). Facilitarea intelegerii – destinata obtinerii de informatii suplimentare pt. cunoasterea in
profunzime a functionarii unui sistem standard sau a unei prevederi normative.
c). Formarea si perfectionarea profesionala – destinata furnizarii cunoasterii teoretice si practice
referitoare la managementul financiar, gestionarea riscurilor si controlul intern.
Pregatirea misiunii de consiliere se realizeaza prin: parcurgerea etapelor, procedurilor
si elaborarea unor documente specifice. Desfasurarea unei misiuni de consiliere implica
parcurgerea urmatoarelor etape:
- pregatirea misiunii de consiliere;
- interventia la fata locului;
- raportul de consiliere.
 Planificarea auditului public intern
I. Conceptul de planificare a auditului public intern si sistemul de planificare a
auditului public intern

- planificarea auditului public intern consta in realizarea unei strategii generale precum si a unor
abordari in detaliu cu privire la: natura, durata si gradul de cuprindere preconizat al auditului;
- caracteristicile activitatii de planificare a auditului public intern sunt:
1). Rationalitatea – permite auditorului evaluarea logica a indeplinirii sarcinilor precum si
stabilirea de obiective clare.
2). Anticiparea – conform carora planificarea permite dimensionarea sarcinilor in timp cu
evidentierea prioritatilor.
3). Coordonarea – prin planificare a politicilor de audit se face in functie de:
- marimea entitatii auditate;
- complexitatea auditului;
- experienta auditorilor;
- gradul de cunoastere a activitatii entitatii publice.

Sistemul de planificare a auditului public intern

Cuprinde 3 nivele:
1). Planificarea strategica pe termen lung (o data la 5 ani) conform cadrului normativ al auditului
public intern.
2). Planificarea strategica pe termen mediu (cel putin o data la 3 ani).
3). Planificarea anuala.
Alte consideratii:
- pe feelingul si experienta auditorilor interni – reprezinta elemente cu pondere in activitatea de
planificare;
- prioritate au auditurile pt. riscurile majore;
- a nu se uita faptul ca departamentul de IT si a achizitii publice sunt purtatoare de riscuri cu
preponderenta;
- conducerea entitatii publice raspunde de planificarea activitatii de audit si aproba planul de
audit;
- planul anual de audit va fi adoptat in cursul exercitiului bugetar in functie de geografia
riscurilor din entitatile publice;
- activitatea de planificare va tine cont de zilele de pregatire profesionala ale auditorilor si de cele
de odihna;
- activitatea de planificare implica stabilirea unui buget de timp alocat auditorilor si buget
financiar pt. activitatea respectiva.

Concluzie
Un plan de audit este bine apreciat atunci cand 70% din bugetul de timp este alocat
pt. activitati de audit public intern.

II. Metodologia de evaluare a riscurilor pt. intocmirea planului de audit public

intern
-metodologia are la baza norme generate de aplicare a auditului public intern si este comuna pt.
evaluarea riscurilor atat pt. intocmirea planului de audit public intern, cat si pt. derularea unei
misiunide audit public intern.
Etapele pe care le comporta metodologia sunt:
1). Identificarea activitatilor auditate
2). Identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor
3). Stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale acestora
4). Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere
5). Determinarea punctajului total al riscului
6). Clasificarea activitatilor pe baza analizei riscurilor
7). Ierarhizarea activitatilor ce urmeaza a fi auditate
8). Elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile
9). Elaborarea planului de audit intern anual
Pt. etapa 1), se va intocmi documentul Lista activitatilor auditabile de catre auditori.
Pt. etapa 2), se va intocmi tabelul Identificarea riscurilor asociate activitatilor
auditabile.
Pt. etapa 3), se va intocmi tabelul Factorii de analiza privesc:
- aprecierea controlului intern; - aprecierea calitativa.
- aprecierea cantitativa;
Factorul de risc reprezinta elementul utilizat pt. identificarea probabilitatii ca evenimentele sa
aibe un impact negativ asupra unei activitati auditabile.
Nivelul factorului de percepere a riscului reprezinta modificarea produsa de impactul riscului
asupra domeniului auditabil.
Se va intocmi tabelul Situatia privind factorii de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale
acestora.
Pt. etapa 4) se va intocmi tabelul Stabilirea nivelului riscului. Se realizeaza prin
aplicarea la fiecare factor de analiza a riscurilor a unui nivel de apreciere.
Pt. etapa 5) se va aplica formula:

Pt = ∑ Pi x Ni

Pi = ponderea riscului pt. fiecare factor

Ni = nivelul riscului pt. fiecare factor utilizat
Pt = punctaj total
-se va intocmi tabelul Determinarea punctajului total.
Pt. etapa 6) se realizeaza pe baza punctajelor totale obtinute anterior, stabilite in
ordinea impactului produs asupra domeniului auditabil si implica o scara cu 3 nivele mari, mediu
si mici.
Se va intocmi situatia Clasarea activitatilor.
Pt. etapa 7) se intocmeste tabelul Puncte tari, puncte slabe.
Pt. etapa 8) se va intocmi documentul Tematica in detaliu a activitatilor auditabile,
avand la baza tabelul Puncte tari si puncte slabe.
Se va intocmi documentul Planul de audit intern.

Concluzie
Conform planului de audit intern intocmit se va trece la derularea misiunii de
audit.

Important !!!
Misiunea de audit intern se desfasoara conform normelor metodologice proprii
activitatii de audit intern ale fiecarei entitati si urmareste etapele, procedurile si
documentele.