3.

Particularități ale implementării controlului intern în instituțiile publice - continuare

1. Analiza pregătirii implementării

2. Identificarea activităților de control specifice
3. Aprecierea coerenței implementării

1. Analiza pregătirii implementării constă în:

- revederea definirii misiunii;

- aprecierea șanselor de realizare a acesteia;

Identificarea regulilor ce trebuie respectate.

2. Identificarea activităților de control specifice

Controlul intern specific fiecărei funcții este grupat pe 6 categorii de activități generale de
control intern și anume:

- obiective; - organizare;

- mijloace; - proceduri;

- sisteme de informare; - supervizare.

Exemplificare privind activitățile de control, grupate pe cele 6 categorii:

1. obiective = nr. mediu anual de inspecții.

2. mijloace = existența în depozitul de materiale a stocului de siguranță (inventarierea).

3. sisteme de informare = monitorizarea efectuării cheltuielilor bugetare (eficient, eficace).

4. organizare = unificarea a 2 compartimente.

5. proceduri = actualizarea procedurilor de licitație din cauza modificărilor legislative.

6. supervizare = analiza săptămânală a încadrării în cheltuielile bugetare aprobate.

Activitățile de control specifice se clasifică astfel:

- control intern de identificare = documente de verificare, acte de inspecție (note, rapoarte,

analize);
- control intern de orientare = proceduri, circuitul documentelor, pregătirea profesională a
personalului, aprobări, avize;

- controlul activității = acte de control, vize, inspecții;

- control intern de execuție;

- control intern de conducere.

Identificarea activităților de control intern specifice funcției se face parcurgând

următoarele faze:

a) divizarea funcției (activității, procesului) în subactivități sau sarcini elementare pentru:

- identificarea zonelor de risc;

- constituirea chestionarelor de control intern.

b) identificarea riscurilor proprii fiecărei subactivități și evaluarea lor.

Se realizează în echipe de 2-3 persoane care cunosc bine funcția, activitatea, procesul.

Pentru fiecare din riscurile identificate se face evaluarea pentru stabilirea nivelului
riscului (riscuri grave, medii și slabe).

c) identificarea activităților de control constă în găsirea pentru fiecare din riscuri a

activităților de control necesare.
d) clasificarea activităților de control în scopul:

- limitării riscurilor pe cele 6 grupe;

- se finalizează prin întocmirea tabelului pentru clasarea subactivităților și riscurilor pentru

activitățile respective.

3. Aprecierea coerenței implementării

Implică constatări precum:

- anumite activități de control specifice nu sunt coerente și astfel se va relua procedura;

- alte activități de control specifice pot părea foarte simple, ceea ce înseamnă că s-a omis ceva;

- altele pot părea foarte încărcate și neclare, iar în acest caz se vor relua procedurile.

Exemplificare privind divizarea în subactivități pentru activitatea plata salariilor la

entitățile publice:
1. misiunea, obiectivul = plata salariilor la entitățile publice – întocmirea documentelor pentru
angajare.

2. stabilirea elementelor de natură salarială.

3. înscrierea în carnetele de muncă a elementelor salariale.

4. actualizarea bazei de date și a programului de salarii.

5. întocmirea foii de prezență.

6. calculul salariilor, întocmirea statelor de plată și a centralizatoarelor de plată.

7. întocmirea ordonanțării plății.

8. acordarea vizei de control financiar preventiv (CFP).

9. întocmirea notei privind reținerile.

10. întocmirea ordinului de plată prin trezorerie pentru plata salariilor pe card.

11. întocmirea cecului de numerar pentru plata salariilor prin casierie.

12. întocmirea ordinului de plată pentru rețineri din salarii și obligații pentru buget.

13. plata salariilor prin casierie.

14. înregistrarea în contabilitate.