Student: Lungu Marian

Management III

Audit intern

Definitie Audit Intern

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului
activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a
managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza,
cat si de persoane din exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
 de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu
politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor
legale;
 de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare
dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate
si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
 de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare
furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor
din organizatia respectiva;
 de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale
organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a
pierderilor de orice fel.

Organizarea Auditului Intern

Abordarea functiei de audit intern din punct de vedere al organizarii cuprinde
atat organizarea compartimentului de audit intern , organizarea muncii si
gestionarea competentelor si resurselor necesare pentru efectuarea auditului
intern.
Organizarea are in vedere urmatoarele componente :
1. Organizarea compartimentului
 structuri posibile
 resurse profesionale
2. Organizarea muncii
 carta de audit
 planul de audit intern
 manualul de audit inter
 dosare de audit si documentele de lucru
 documentatia si alte mijloace
3. Eficacitatea compartimentului
4. Comitetul de audit

1. Organizarea compartimentului de audit intern

 Structuri posibile
În general sunt două criterii în ceea ce priveşte organizarea compartimentului
de audit intern:
a) Dimensiunea entităţii este importantă în alegerea numărului de auditori
interni care să răspundă necesităţilor entităţii.
b) Auditul centralizat sau descentralizat reprezintă o opţiune privind modul
în care sunt localizate şi utilizate echipele de auditori interni.
O entitate poate opta pentru cazul în care toţi auditorii interni sunt
grupaţi la sediul social al acesteia într-o singură echipă sau auditorii interni
sunt grupaţi în atâtea echipe câte unităţi autonome are entitatea.
O mare entitate multinaţională are disponibilitatea de a adopta un audit
descentralizat dacă există organizată o echipă la sediul acesteia şi servicii de
audit intern în fiecare ţară, compartimentul fiind ataşat structurii naţionale,
chiar dacă în interiorul fiecărei ţări structura este centralizat
Descentralizare pe două niveluri: naţional şi local (în ambele cazuri
criteriul descentralizării presupune existenţa unui serviciu central).

Auditul centralizat la o mare entitate - două formule consacrate:

  o primă variantă este cea prin care direcţia de audit intern este împărţită
în misiuni, având câte un responsabil (şef de misiune), misiunile fiind
organizate pe domenii de competenţă, funcţii ale entităţii:
 mediu industrial sau tehnic,
marketing, vânzări şi logistică
 contabilitate şi gestiune
 informatică şi mediu IT
Auditul descentralizat este nevoie de un serviciu central de Audit Intern şi
de compartimente în structurile locale, serviciul central având atribuite
patru misiuni importante:
 definirea normelor
 definirea politicii şi mijloacelor de pregătire profesională
 auditul Auditului
realizarea de misiuni specifice
 Resurse profesionale
Resursele profesionale sunt reprezentate de auditorii interni care pot
fi recrutaţi din rândul celor care au calificare şi autorizare pentru a
practica profesia.
 Orice auditor intern trebuie să deţină anumite cunoştinţe, pricepere şi
competenţe precise în domenii ca: aplicarea normelor, procedurilor şi
tehnicilor de audit; principiile şi tehnicile contabile; principii de
management; principii de bază referitoare la economie, drept comercial,
fiscalitate, finanţe, metode cantitative şi tehnologii ale informaţiei.
 Auditorii interni trebuie să dispună de bune calităţi relaţionale şi să ştie
să comunice eficient, fiind nevoie să se cultive şi menţine relaţii bune cu
clienţii misiunii.
 Auditorii interni trebuie să fie capabili să comunice oral şi în scris pentru
a putea expune clar şi eficace obiectivele, aprecierile, concluziile şi
recomandările misiunii.
 Responsabilul auditului intern trebuie să definească criterii adecvate de
formare profesională generală şi de experienţă pentru a stabili posturile
de auditori interni, având în vedere natura activităţilor şi nivelul de
 responsabilitate. Este necesar să se obţină o asigurare rezonabilă cu
privire la calificările şi competenţa candidaţilor.
 Întregul personal al auditului intern trebuie să deţină cunoştinţele şi
priceperea indispensabile practicării profesiei în cadrul organizaţiei.
2.Organizarea muncii
 Carta de audit
Carta de audit este documentul constitutiv al funcţiei de Audit intern, care are
rolul de prezentare şi cunoaştere pentru celelalte compartimente şi funcţii ale
entităţii.
Carta de audit intern, are ca scop să definească:
 stabilirea serviciului de audit intern în cadrul organizaţiei
 autorizarea accesului la documente, persoane şi bunuri, acces
necesar îndeplinirii corespunzătoare a misiunilor
 sfera de activitate a auditului intern
 Planul de audit
lanul de audit este obligatoriu - potrivit Normei de funcţionare 2010 –
Planificarea: “Responsabilul auditului intern trebuie să realizeze o
planificare bazată pe riscuri în scopul definirii priorităţilor în acord sau în
coerenţă cu obiectivele organizaţiei”.
Elaborarea planului de audit are în vedere parcurgerea a cinci etape
obligatorii:
 realizarea sau actualizarea unei liste complete a misiunilor de audit
intern
 calcularea sau actualizarea coeficientului de risc al fiecărei misiuni de
audit intern, stabilirea periodicităţii misiunilor de audit intern
 redactarea proiectului de plan după consultarea principalilor responsabili
şi exprimarea acestuia în timp/auditor
 ajustarea în funcţie de resursele disponibile şi de solicitările
managementului
 aprobarea planului de audit intern de către management sau comitetul
de audit.
 Manualul de audit intern
Manualul de audit intern reflecta organizarea şi regulile specifice ale
compartimentului de audit intern şi va cuprinde obiective minimale cu
privire la:
- definirea în mod precis a cadrului de lucru
- sprijinirea pregătirii/integrării auditorului intern debutant
- utilizarea ca sistem de referinţă.
 Documentaţia şi alte mijloace
Documentaţia externă se compune, în general, din lucrări şi reviste
specializate de audit intern, documente ale organismelor profesionale,
rapoarte, studii, analize.
Documentaţia internă – este elaborată sau colectată de compartimentul
de audit intern.
De regulă, cele mai importante sunt Ghidurile profesionale pe misiuni,
care stau la baza activităţii auditorilor interni.

3.Eficacitatea serviciului
Eficacitatea se poate măsura prin mai multe instrumente:
- indicatori,
- benchmarking,
- sondaj de opinie.
Măsurarea realizării planului şi rezultatele îmbunătăţirilor aduse:
numărul de misiuni efectuate/numărul de misiuni prevăzute în plan
- măsurarea duratei medii a misiunilor de audit:
numărul de zile de audit/numărul de misiuni
- măsurarea evoluţiei pregătirii profesionale alocate fiecărui auditor
numărul de zile de pregătire profesională/zile lucrate

- măsurarea evoluţiei exhaustivităţii şi a calităţii planului de audit

numărul de misiuni neprevăzute/numărul de misiuni
- aprecierea recomandărilor
recomandări refuzate/totalul recomandărilor
- măsurarea calităţii implementării recomandărilor
recomandări nerealizate/recomandări acceptate
4.Comitetul de audit şi guvernarea corporativă
Comitetul de audit are responsabilităţi referitoare la garantarea calităţii
informațiilor şi rapoartelor către acţionari, a remunerărilor şi numirilor
administratorilor, asigurând acţionarii de independenţa opiniilor formulate.

Functia de audit
Funcţia de audit intern are trei caracteristici importante: noutate,
universalitate şi periodicitate.
În viaţa reală auditul intern poate fi privit ca având un caracter represiv sau
preventiv, dar experienţa a impus renunţarea la astfel de abordări, căpătând
teren tot mai mult latura de consiliere şi de consultanţă .
Auditul intern reprezintă o funcţie universală pentru că se aplică tuturor
entităţilor, dar şi tuturor funcţiilor oricărei entităţi Acestea pot avea funcţia de
audit intern organizată prin intermediul unor angajaţi ai entităţilor, fără a avea
structuri specializate sau create special în acest scop. În asemenea situaţii apar
riscuri legate de incompatibilităţi şi conflicte de interese.
Auditul intern - o funcţie care aduce plusvaloare, cel puţin prin auditul de
eficacitate, acesta s-a dezvoltat prin creşterea dimensiunii multinaţionale a
entităţilor, care au fost interesate să verifice dezvoltarea şi funcţionarea
sistemului de control intern, cu toate componentele lui.

Etape
Elaborarea strategiei şi planului activităţii unităţii de audit intern.
-evaluarea riscurilor semnificative
- stabilirea necesităților de resurse
- determinarea priorităților anuale
- planificarea misiunilor de audit intern

Realizarea misiunii de audit intern

-notificarea privind declanşarea auditului
- efectuarea ședinței de deschidere
- exercitarea lucrărilor de audit în teren
- documentarea probelor obţinute la audit
- organizarea ședinței de închidere a lucrărilor de audit în teren

Raportarea constatărilor şi recomandărilor de audit monitorizarea

implementării acestora
-revizuirea constatărilor şi recomandărilor de audit
- comunicarea iregularităţilor depistate la audit
- elaborarea şi prezentarea raportului de audit intern
- monitorizarea implementării recomandărilor Supravegherea şi evaluarea
rezultatelor activităţii unităţii de audit intern

Supravegherea şi evaluarea rezultatelor activităţii unităţii de audit

intern
- evaluarea calităţii lucrărilor misiunii
- evaluarea externă a activităţii de audit intern

Normele metodologice de audit intern

Numărul Denumirea
NMAISP 1 Standardele profesionale şi cadrul normativ
NMAISP 2 Ciclul auditului intern
NMAISP 3 Planificarea activităţii unităţii de audit intern
NMAISP 4 Planificarea misiunii de audit intern
NMAISP 5 Lucrul în teren
NMAISP 6 Raportul de audit
NMAISP 7 Urmărirea implementării recomandărilor de audit
NMAISP 8 Gestionarea şi evaluarea calităţii activităţii de audit intern
NMAISP 9 Documentarea activităţii şi arhivarea
NMAISP 10 Riscurile
NMAISP 11 Evaluarea controalelor şi guvernării
NMAISP 12 Eşantionarea în auditul intern
 NMAISP 13 Roluri şi responsabilităţi ale auditorilor interni
NMAISP 14 Tratarea cazurilor de fraudă şi corupţie
NMAISP 15 Relaţii de lucru
NMAISP 16 Auditul tehnologiilor informaţionale
NMAISP 17 Auditul performanţei

Elaborarea planului strategic de audit intern

Pentru elaborarea planului strategic de audit intern se identifică scopurile

şi obiectivele generale ale entităţii de audit intern, precum şi riscurile inerente
care ar putea împiedica realizarea acestora. În procesul de planificare strategică
este necesar să se abordeze întregul sistem de control intern, inclusiv
operaţiunile, resursele, personalul, atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui
departament sau structuri din cadrul entităţii.
Procesul de planificare strategică este bazat pe raţionamentul şi abilităţile
profesionale ale auditorului intern privind:
 identificarea sistemelor şi proceselor care necesită a fi auditate pentru
a ofericonducerii o asigurare rezonabilă privind riscurile şi eficacitatea
controlului intern;
 identificarea resurselor necesare pentru a satisface necesităţile de
audit.
Planul strategic conţine un rezumat al principalelor decizii de planificare, fiind
un document şi pentru conducerea entităţii, este succint şi evită utilizarea
terminologiei de audit, care ar putea induce în eroare utilizatorii. Astfel, planul
nu abordează detaliat toate aspectele auditului intern în fiecare an, ci include
doar principalele domenii de activitate pentru formarea unei opinii generale
privind orientarea activităţilor de audit intern.

Activitatile auditului intern

Procedurile de planificare generală a unităţii de audit intern abordează
procesul de planificare pe două nivele:
 planificarea generală a activităţii unităţii de audit intern;
 planificarea detaliată a lucrărilor fiecărei misiuni de audit intern.
Planificarea generală cuprinde elaborarea:
 planului strategic pentru unitatea de audit intern,
 planului anual al activităţilor de audit intern.
Planificarea strategică şi anuală a misiunilor de audit se bazează pe evaluarea
riscurilor cu care se confruntă obiectivele şi activităţile entităţii.
Planificarea detaliată cuprinde elaborarea programelor de lucru al misiunilor de
audit intern cu stabilirea principalelor lucrări de audit necesare de realizat.

Obiectivele auditului intern

 promovarea normelor în interiorul entităţii;
 asigurarea unui management eficace al activităţii entităţii şi a asumării
răspunderii;
 comunicarea informaţiilor cu privire la riscuri şi controale în interiorul
entităţii;
 coordonarea activităţilor şi comunicarea informaţiilor către managerul
entităţii,
 managerii operaţionali, auditorii externi.