ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC ŞI PRIVAT AL STATULUI ȘI AL

UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

1) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Din comisia de inventariere nu pot face parte:
a) gestionarii depozitelor supuse inventarierii;
b) contabilii care nu țin evidența gestiunii respective;
c) salariați proprii ai entității cu pregătire corespunzătoare economică sau tehnică;
d) auditorii interni sau statutari.
2) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparținând
terților se trimit și persoanei fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi aparțin bunurile
respective:
a) în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la începerea inventarierii;
b) în termen de cel puțin 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii;
c) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul
bunurilor să comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea listelor de
inventariere;
d) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la începerea inventarierii.
3) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Disponibilitățile în lei și în valută din casieria
entității se inventariază prin confruntarea soldurilor din registrul de casă cu monetarul și cu cele din
contabilitate:
a) în ultima zi calendaristică a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de
încasări și plăți privind exercițiul respectiv;
b) în penultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de
încasări și plăți privind exercițiul respectiv;
c) în prima zi lucrătoare a exercițiului financiar următor;
d) în ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări
și plăți privind exercițiul respectiv.
4) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea
datelor constatate faptic și înscrise în listele de inventariere cu:
a) datele înscrise în evidența tehnico-operativă sau în contabilitate;
b) datele înscrise în evidența tehnico-operativă;
c) datele înscrise în contabilitate;
d) datele înscrise în evidența tehnico-operativă și în contabilitate.
5) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? În cazul în care se constată, cu ocazia inventarierii,
că valoarea de inventar a bunurilor este mai mare decât valoarea cu care acestea sunt evidențiate în
contabilitate, în listele de inventariere se înscrie:
a) valoarea de inventar;
b) valoarea din contabilitate;
c) diferențele în plus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar;
d) diferențele în minus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar.
6) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cazul în care se constată, cu ocazia inventarierii,
că valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de
inventariere se înscrie:
a) valoarea din contabilitate;
b) diferențele în plus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar;
c) valoarea de inventar;
d) diferențele în minus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar.
7) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile
constatate la bunuri, comisia de inventariere solicită explicații scrise de la:
a) toate persoanele implicate;
b) persoanele care au răspunderea gestionării bunurilor, respectiv a urmăririi decontării creanţelor;
c) persoanele încadrate la compartimentul resurse umane și salarizare;
d) șefii ierarhici ale persoanele care au răspunderea gestionării bunurilor, respectiv a urmăririi
decontării creanţelor.
8) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune,
administratorii trebuie să impute persoanelor vinovate bunurile lipsă la:
a) valoarea de inventar;
b) valoare din contabilitate;
c) valoarea lor de înlocuire;
d) valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, mai puțin ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare înregistrate până la data inventarierii.
9) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei
de inventariere se prezintă administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu
gestiunea entității în termen de:
a) 5 zile calendaristice de la data încheierii operaţiunilor de inventariere;
b) 3 zile lucrătoare de la data începerii operaţiunilor de inventariere;
c) 7 zile calendaristice de la data începerii operaţiunilor de inventariere;
d) 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere.
10) Care dintre variantele de mai jos este falsă? După încheierea operațiunilor de inventariere,
propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă:
a) administratorului;
b) conducătorului compartimentului financiar-contabil;
c) persoanei responsabile cu gestiunea entității;
d) ordonatorului de credite.
11) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în
evidenţa tehnico-operativă în termen de:
a) cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
conducătorul compartimentului juridic;
b) cel puțin 10 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
administrator;
c) cel mult 10 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere;
d) cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabilă cu gestiunea entităţii.
12) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Bunurile constatate lipsă la inventariere se
evaluează şi se înregistrează în contabilitate:
a) la valoarea de inventar;
b) la costul de achiziție;
c) la valoarea lor de înlocuire;
d) la valoarea contabilă.
13) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Bunurile constatate în plus la inventariere se
evaluează şi se înregistrează în contabilitate:
a) la costul de achiziție;
b) la valoarea de inventar;
c)la valoarea contabilă;
d) la valoarea lor de înlocuire.
14) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii
numerarului din casieriile instituțiilor publice:
a) se varsă la bugetul din care este finanțată instituția publică, paragraful bugetar ”Alte venituri”;
b) se păstrează în casieria entității;
c) se varsă la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care își are sediu entitatea;
d) se varsă la bugetul de stat.
15) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează cu
scopul determinării valorii juste a acestora, ţinându-se seama de:
a) prețul de cost;
b) inflaţie;
c)utilitatea bunului;
d) starea acestuia.
16) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Activele fixe corporale de natura construcţiilor şi
terenurilor aflate în patrimoniul instituţiilor publice vor fi reevaluate:
a) o dată la 5 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
b) o dată la 3 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
c) cel puţin o dată la 2 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
d) cel puţin o dată la 3 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.
17) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Se supun reevaluării următoarele active fixe
corporale:
a) aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, date în
administrare regiilor autonome, care nu au fost reevaluate;
b) care la data de 30 septembrie 2003 au durata normală de utilizare expirată;
c) aflate în conservare, precum şi rezervele de mobilizare care sunt evidentiațe în contabilitate ca
active fixe corporale;
d) pentru care au fost întocmite documentele, dar nu s-au obţinut aprobările legale de scoatere din
funcţiune şi care nu au fost demontate, demolate sau dezmembrate.
18) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Activele fixe corporale aflate în proprietatea publică
și care sunt înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în unităţi naturale:
a) nu vor fi evaluate;
b) vor fi evaluate de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate;
c) vor fi evaluate, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate numai
în evidenţa tehnico-operativă;
d) vor fi înregistrate în contabilitate la valoarea de un leu.
19) Care dintre varinatele de mai jos este falsă? Nu se supun reevaluării următoarele active fixe
corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice:
a) care au intrat în patrimoniul instituţiilor publice în cursul anului 2003;
 b) care au fost reevaluate la data de 31 decembrie 1999 de către unităţile din sectorul de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţa naţională;
c) aflate în conservare, precum şi rezervele de mobilizare care sunt evidențiate în contabilitate ca
active fixe corporale;
d) care au fost reevaluate în baza prevederilor normelor metodologice de aplicare a legii finanțelor
publice.
20) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Sunt considerate active fixe necorporale:
a) activele fixe care îndeplinesc cumulativ doua condiţii: au valoarea de intrare mai mare decât
limita stabilită prin hotărâre a Guvernului şi durata normală de utilizare mai mare de un an;
b) activele fixe fără substanţă fizică, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an;
c) activele fixe neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de achiziţie, respectiv la
costul de producţie;
d) activele fixe neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de achiziţie, respectiv la
costul de piață.
21) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau
complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au o durata normală de utilizare mai mare de un an, indiferent de cuantumul valorii de intrare;
b) au o valoare de intrare mai mare de 5000 lei;
c) au o durata normală de utilizare mai mare de trei ani;
d) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și o durată
normală de utilizare mai mare de un an.
22) Duratele normale de utilizare a activelor fixe corporale, aprobate prin hotărâre a Guvernului, se pot
corecta, în sensul:
a) majorării acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
b) majorării sau reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
c) reducerii acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
d) nici una dintre variantele de la a)-c).
23) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Activele fixe corporale aflate în patrimoniul
instituţiilor publice, care nu se supun amortizării, sunt următoarele:
a) investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
b) terenurile;
c) capacitățile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
active fixe corporale;
d) investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali
şi care conduc la majorarea valorii acestora.
24) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Următoarele active fixe corporale se supun amortizării:
a) bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale potrivit
legii, inclusiv investiţiile efectuate la acestea;
b) investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
c) amenajările la terenuri;
d) capacitățile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
active fixe corporale. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată
prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor.
25) Care dintre următorele variante este adevărată? Următoarele active fixe corporale, aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, se supun amortizării:
a) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfăşoară
activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se recuperează prin tarif sau preţ, potrivit
legii;
 b) bunurile din patrimoniul cultural naţional;
c) investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali
şi care conduc la majorarea valorii acestora;
d) bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.
26) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate
publică se face prin:
a) hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
b) hotărâre a Guvernului, la cererea prefectului;
c) hotărâre a Guvernului, prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, la cererea prim-
ministrului;
d) prin hotărâre a prefectului județului, la cererea unui ministru.
27) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat
al statului:
a) se întocmeşte potrivit prevederilor în vigoare, de ministere, atât pentru bunurile imobile aflate
în administrarea acestora, cât şi pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităţilor din subordinea
acestora şi se aprobă prin hotărâre a consiliului MunicipiuluiBucurești;
b) se modifică potrivit prevederilor în vigoare, de ministere sau de celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale, pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităţilor din
coordonarea acestora, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
c) se întocmeşte şi se modifică de ministere, atât pentru bunurile imobile aflate în administrarea
acestora, cât şi pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităţilor aflate sub autoritatea acestora;
d) se întocmeşte şi se modifică potrivit prevederilor în vigoare, de ministere sau de celelalte organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale, atât pentru bunurile imobile aflate în administrarea
acestora, cât şi pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităţilor din subordinea, coordonarea
sau sub autoritatea acestora, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
28) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Entităţile care deţin un drept real asupra unor bunuri
imobile din domeniul privat al statului sunt obligate să întocmească inventarul acestor bunuri şi să-l
comunice ministerului cu atribuţii în domeniul finanțelor publice, în termen de:
a) 6 luni de la intrarea în vigoare a codului administrativ;
b) 6 luni de la adoptarea hotărîrii Guvernului;
c) 6 luni de la emiterea deciziei prefectului;
d) 6 luni de la emiterea hotărârii consiliului judeţean.
29) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează
cu scopul determinării:
a) valorii de piață a acestora, ţinându-se seama de utilitatea și starea lor;
b) valorii de înregistrare în contabilitate, ţinându-se seama de starea acestora;
c) valorii juste a acestora, ţinându-se seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi de
preţul pieţei, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă;
d) valorii de piață a acestora, ţinându-se seama de inflaţie.
30) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Activele fixe corporale aparţinând domeniului
public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, date în administrare regiilor autonome, care
nu au fost reevaluate, se reevaluează de:
a) o comisie numită de conducătorul instituţiei publice titulare a dreptului de proprietate sau de
evaluatori autorizaţi, conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi
înregistrate în contabilitatea instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
 b) o comisie numită de conducătorul regiei autonome sau de evaluatori autorizaţi conform
reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea regiei
autonome;
c) o comisie numită de conducătorul regiei autonome sau de evaluatori autorizaţi conform
reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea
instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
d) evaluatori autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând
a fi înregistrate în contabilitatea regiei autonome.
31) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Activele fixe corporale aflate în proprietatea
publică şi care în prezent sunt înregistrate în evidența tehnico-operativă în unități naturale vor fi evaluate
de:
a) o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori autorizaţi;
b) auditori fianciari autorizați;
c) auditori interni;
d) o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de auditori interni.
32) Care dintre variantele de mai sus este corectă? Duratele normale de utilizare a activelor fixe
corporale, aprobate prin hotărâre a Guvernului, se pot corecta, în sensul:
a) majorării sau reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
b) majorării sau reducerii acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
c) reducerii acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
d) nici una dintre variantele a)-c).
33) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Sunt considerate active fixe corporale supuse
amortizării:
a) amenajările la terenuri;
b) investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali
şi care conduc la majorarea valorii acestora;
c) capacitățile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
active fixe corporale. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată
prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
d) investiţiile efectuate la activele fixe necorporale luate cu chirie.
34) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Următoarele active fixe corporale aflate în patrimoniul
instituțiilor publice, nu se supun amortizării:
a) bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă;
b) bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
c) bunurile din patrimoniul cultural naţional;
d) activele fixe corporale aflate în utilizare, precum şi rezervele de mobilizare care sunt evidențiate
în contabilitate ca active fixe corporale.
35) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Următoarele active fixe corporale aflate în patrimoniul
instituţiilor publice, nu se supun amortizării:
a) terenurile;
b) lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;
c) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfăşoară
activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se recuperează prin tarif sau preţ, potrivit
legii;
d) bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale
potrivit legii, exclusiv investiţiile efectuate la acestea.
36) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Nu sunt considerate active fixe corporale:
 a) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat,
indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare;
b) prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria
zero, sau care sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
c) pădurile;
d) construcţiile şi instalaţiile permanente.
37) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Nu sunt considerate active fixe corporale:
a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici
iniţiali ai activului fix corporal;
b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale, cu o valoare şi durată minimă de utilizare;
c) construcţiile şi instalaţiile provizorii;
d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de
îngrășat, coloniile de albine, păsările, cu excepţia celor pentru reproducere.
38) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Prin valoarea de intrare a activelor fixe corporale și
necorporale se înţelege:
a) valoarea justă pentru activele fixe corporale şi necorporale dobândite cu titlu gratuit, estimată la
înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite;
b) costul de producţie pentru activele fixe corporale şi necorporale construite sau produse de
instituţiile publice;
c) costul de achiziţie pentru activele fixe corporale şi necorporale procurate cu titlu gratuit;
d) valoarea reevaluată în conformitate cu prevederile legale.
39) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Amortizarea activelor fixe corporale și necorporale
se calculează:
a) începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de
intrare, conform duratelor normale de funcţionare;
b) începând cu luna punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform
duratelor normale de funcţionare;
c) începând cu anul următor punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare,
conform duratelor normale de funcţionare;
d) începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la scoaterea din funcțiune.
40) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Amortizarea activelor fixe corporale date în
concesiune sau cu chirie se calculează de către:
a) agentul economic care le-a luat în concesiune sau le-a închiriat;
b) atât de către agentul economic care le are în proprietate, cât și de agentul economic ce le-a luat
în concesiune sau le-a închiriat;
c) de către organul ierarhic superior;
d) instituţiile publice care le au în patrimoniu.
41) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Amortizarea investițiilor la activele fixe corporale
închiriate se recuperează de către:
a) instituţiile publice care au efectuat investiţiile;
b) instituţiile publice care au efectuat investiţiile, pe perioada contractului;
c) agentul economic care a efectuat investiţiile, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare rămasă, după caz;
d) instituţiile publice care au efectuat investiţiile, pe perioada contractului sau pe durata normală
de utilizare rămasă, după caz.
42) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Cheltuielile de dezvoltare se amortizează:
a) într-o perioada de cel mult 5 ani;
 b) într-o perioada de cel mult 3 ani;
c) într-o perioada de minim 1 an;
d) nici una dintre variantele a)-c).
43) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Terenurile aflate în patrimoniul instituțiilor publice:
a) nu se amortizează;
b) se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi 5 ani;
c) se amortizează într-o perioada de cel mult 10 ani;
d) se amortizează într-o perioadă de minim 10 ani.
44) Care dintre variantele de mai jos este corectă? La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc
atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite, scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale, necorporale
şi în curs se va face:
a) cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcţie de
subordonare;
b) cu aprobarea ordonatorului principal;
c) cu aprobarea ordonatorului secundar de credite;
d) nici una dintre variantele de la a)-c).
45) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cazul instituțiilor publice, în situația nerecuperării
integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe corporale şi necorporale scoase din
funcţiune, valoarea rămasă neamortizată:
a) se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de doi ani de la momentul
scoaterii din funcţiune;
b) se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de cinci ani de la momentul
scoaterii din funcţiune;
c) se include în cheltuielile instituţiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcţiune;
d) se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de zece ani de la momentul
scoaterii din funcţiune.
46) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Instituţiile publice amortizează activele fixe
corporale şi necorporale utilizând metoda:
a) amortizării liniare;
b) amortizării progresive;
c) amortizării accelerate;
d) amortizării în trepte.
47) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Amortizarea liniară constă:
a) în includerea uniformă în cheltuielile instituţiilor publice a unor sume fixe, stabilite proporţional
cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a activului fix;
b) în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până
la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv;
c) în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până
la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv;
d) prin aplicarea cotei anuale de amortizare de 10% la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
48) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Dreptul de proprietate publică a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale se exercită cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenţei şi publicităţii, principiul protecţiei şi conservării, principiul priorităţii
interesului public, principiul gestiunii eficiente;
b) principiul priorităţii interesului public, principiul protecţiei şi conservării, principiul legalităţii,
principiul satisfacerii interesului public;
c) principiul protecţiei şi conservării, principiul legalităţii, principiul satisfacerii interesului public;
 d) principiul gestiunii eficiente; principiul protecţiei şi conservării, principiul legalităţii, principiul
satisfacerii interesului public.
49) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al statului în
domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face:
a) la cererea consiliului județean, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes
public național în bun de interes public județean sau local;
b) la cererea prefectului județului, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes
public național în bun de interes public județean sau local;
c) la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a
consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului,
inițiată de autoritățile care au în administrare bunul respective, dacă prin lege nu se duspune altfel;
d) la cererea consiliului județean, prin ordinul al prefectului, declarându-se din bun de interes
public național în bun de interes public județean sau local.
50) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al statului,
neînscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, se realizează:
a) prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, la cererea consiliului județean, prin ordinul al
prefectului, declarându-se din bun de interes public național în bun de interes public județean sau local,
până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, respectiv până la data
de 31 decembrie 2023, numai dacă acesta nu face obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire
a dreptului de proprietate;
b) prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, prin hotărâre a Guvernului, la cererea prim-
ministrului;
c) prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, prin hotărâre a Guvernului, la cererea
primarului unității administrativ teritoriale pe raza teritorială a căreia este situate bunul, până la
finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, respectiv până la data de 31
decembrie 2023, numai dacă acesta nu face obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a
dreptului de proprietate;
d) prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, trecerea unui bun din domeniul public al
statului, care este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi care nu
este înscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se poate realiza
până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, respectiv până la data
de 31 decembrie 2023, fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, numai dacă
acesta nu face obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
51) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Trecerea unui bun din domeniul public al unei
unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face:
a) la cererea consiliului local, prin hotărâre a consiliului comunei, orașului sau municipiului în al
cărui proprietate se află bunul și prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului în
a cărui proprietate se transmite;
b) Prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, prin hotărâre a Guvernului, la cererea prim-
ministrului;
c) la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
d) la cererea prefectului județului, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes
public județean sau local în bun de interes public național.
52) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități
administrativ-teritoriale în domeniul public al altei unități administrativ-teritoriale, de pe raza teritorială
a aceluiași județ, se face:
a) la cererea consiliului județean, prin ordinul al prefectului;
 b) la cererea consiliului local solicitant, prin hotărâre a consiliului local al comunei, al oraşului sau
al municipiului în a cărui proprietate se află bunul;
c) la cererea consiliului județean, prin hotărâre a Guvernului României;
d) la cererea prefectului județului, prin hotărâre a Guvernului României.
53) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al unui judeţ
în domeniul public al altui judeţ limitrof, în vederea realizării unor investiţii, se face:
a) la cererea consiliului judeţean, prin hotărâre a consiliului judeţean al judeţului în a cărui
proprietate se află bunul şi prin hotărâre a consiliului judeţean al judeţului în a cărui proprietate se
transmite, care conţine în mod obligatoriu dispoziţii privind întoarcerea bunului în domeniul public al
judeţului, în situaţia în care obiectivul nu a fost realizat;
b) la cererea consiliului județean, prin hotărâre a consiliului județean în a cărui proprietate se află
bunul și prin hotărâre a consiliului județean în a cărui proprietate se transmite, care conţine în mod
obligatoriu dispoziţii privind întoarcerea bunului în domeniul public al judeţului, în situaţia în care
obiectivul nu a fost realizat;
c) la cererea consiliului județean, prin ordinul al prefectului, care conţine în mod obligatoriu
dispoziţii privind întoarcerea bunului în domeniul public al judeţului, în situaţia în care obiectivul nu a
fost realizat;
d) prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, la cererea consiliului județean, prin ordinul al
prefectului, până la finalizarea investițiilor.
54) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea în domeniul public a unui bun din
patrimoniul societăţilor, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar sau asociat, se
poate face numai:
a) cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii respective şi cu achitarea contravalorii
bunului;
b) prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă
despăgubire;
c) numai cu plata și cu acordul adunării generale a acționarilor;
d) numai cu plată și la cererea Guvernului.
55) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Autorităţile prevăzute în lege decid, cu privire la
modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică, respectiv:
a) darea în administrare, concesionarea, închirierea, darea în folosinţă gratuită;
b) concesionarea;
c) închirierea;
d) darea în folosinţă cu plată.
56) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Hotărârea Guvernului sau a consiliului judeţean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului
sau al municipiului, după caz, prin care se constituie dreptul de administrare, cuprinde cel puţin
următoarele elemente:
a) datele de identificare a bunului care face obiectul dării în administrare şi valoarea de inventar a
acestuia;
b) destinaţia bunului care face obiectul dării în administrare;
c) termenul de predare-primire a bunului;
d) informații privind Contractul de dare în administrare.
57) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Radierea din cartea funciară a dreptului de
administrare a bunurilor proprietate publică se efectuează:
a) în baza actului de revocare sau a actului prin care se constată stingerea dreptului de proprietate
publică;
b) în baza procesului-verbal de constatare a neîndeplinirii investiţiei;
 c) în baza notificării autorităţilor administraţiei publice locale;
d) în baza justificării temeinice a uzului sau interesului public judeţean sau local.
58) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Contractul de concesiune de bunuri proprietate
publică este acel contract încheiat în formă scrisă prin care:
a) o societate comercială cu capital de stat, denumită concesionar, transmite, pe o perioadă
determinată, unei persoane juridice, denumite concedent, care acționează pe riscul și răspunderea sa,
dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe;
b) o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe perioadă nedeterminată, unei persoane
române, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea concedentului, dreptul și
obligația de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei chirii;
c) o autoritate publică, denumită concesionar, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane
române, denumite concedent, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de
exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe;
d) o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane,
denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a
unui bun proprietate publică, în schimbul unei redevenţe.
59) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Fac obiectul contractului de concesiune bunurile:
a) proprietate publică și privată a statului;
b) proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
c) proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
d) proprietate privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.
60) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Modul de calcul şi de plată a redevenței, obținută
prin concesionare de bunuri proprietate publică, se stabilește, după caz, de către:
a) comisia națională constituită din reprezentații Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
Imobiliară și a Institutului Național de Statistică;
b) autoritățile administrației publice locale;
c) ministerele de resort sau de către alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
ori de către autorităţile administraţiei publice locale, conform pevederile legale;
d) societatea comercială cu capital de stat ce are calitatea de concesionar.
61) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Redevenţa obţinută prin concesionare, din activităţi de
exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului, se constituie venit astfel:
a) 40% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
b) 40% la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul
căreia/căruia există activitate de exploatare;
c) 20% la bugetul de stat;
d) 60% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare și 40% la
bugetul de stat.
62) Care dintre variantele de mai jos este falsă? La iniţierea procedurilor de stabilire a modului de
calcul al redevenţei obţinută prin concesionare, se vor avea în vedere următoarele criterii:
a) valoarea de piaţă a bunului care face obiectul concesiunii;
b) proporţionalitatea redevenţei cu beneficiile obţinute din exploatarea bunului de către
concesionar;
c) corelarea redevenţei cu durata concesiunii;
d) valoarea de piaţă a bunului care face obiectul concesiunii, durata estimată a concesiunii, nivelul
minim al redevenţei.
63) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiile care stau la baza atribuirii contractelor
de concesiune de bunuri proprietate publică sunt:
a) Transparenţa, tratamentul egal, proporţionalitatea, nediscriminarea, libera concurenţă;
 b) libera concurenţă, tratamentul egal, proporţionalitatea, legalitate, imparțialității;
c) tratamentul egal, proporţionalitatea, imparțialității, continuității, satisfacerii interesului public;
d) tratamentul egal, proporţionalitatea, satisfacerii interesului public, legalității, continuității.
64) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Studiul de oportunitate se aprobă:
a) de către concedent prin ordin;
b) de către concedent, prin hotărâre;
c) de către concedent, prin decizie;
d) prin ordin, hotărâre sau decizie, după caz, de către concesionar.
65) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiul transparenței, care stă la baza atribuirii
contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, constă în:
a) aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de atribuire
a contractului de concesiune;
b) aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor
prevăzute în acordurile și convenţiile la care România este parte;
c) punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică;
d) asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la procedura de
atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convenţiilor şi acordurilor
internaționale la care România este parte.
66) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiul tratamentului egal, care stă la baza
atribuirii contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, constă în:
a) punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de concesiune;
b) presupune că orice măsură stabilită de autoritatea publică trebuie să fie necesară şi
corespunzătoare naturii contractului;
c) aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor
prevăzute în acordurile și convenţiile la care România este parte;
d) aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de atribuire
a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică.
67) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiul proporționalității, care stă la baza atribuirii
contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, presupune ca:
a) orice măsură care a fost stabilită de autoritatea publică, să fie necesară şi corespunzătoare naturii
contractului;
b) punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de concesiune;
c) aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de atribuire
a contractului de concesiune;
d) aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor
prevăzute în acordurile și convenţiile la care România este parte.
68) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiul nediscriminării, care stă la baza atribuirii
contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, constă în:
a) aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică,
potrivit condițiilor prevăzute în acordurile și convenţiile la care România este parte;
 b) punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de concesiune;
c) aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de atribuire
a contractului de concesiune;
d) asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la procedura de
atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convenţiilor şi acordurilor
internaționale la care România este parte.
69) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Principiul liberei concurențe, care stă la baza
atribuirii contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, constă în:
a) asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la procedura de
atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convenţiilor şi acordurilor
internaționale la care România este parte;
b) punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de concesiune;
c) aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de atribuire
a contractului de concesiune;
d) aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor
prevăzute în acordurile și convenţiile la care România este parte.
70) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau
a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin:
a) hotărâre a Guvernului;
b) hotărâre a consiliului judeţean;
c) hotărâre a Guvernului sau a prefectului;
d) hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.
71) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Închirierea bunurilor proprietate publică a statului
sau a unităţilor administrativ-teritoriale se face pe bază de:
a) cerere de ofertă;
b) negociere directă;
c) dialog competitiv;
d) licitație publică.
72) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Nu are dreptul să participe la licitația publică
organizată pentru închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale persoana desemnată câștigătoare:
a) în ultimii 3 ani la o licitație publică anterioară privind bunurile statului sau ale unităților
administrative-teritoriale;
b) în ultimii 5 ani la o licitație publică anterioară privind bunurile statului sau ale unităților
administrative-teritoriale;
c) în ultimul an la o licitație publică anterioară privind bunurile statului sau ale unităților
administrative-teritoriale;
d) în ultimii 3 ani la o licitație publică anterioară privind bunurile statului sau ale unităților
administrativ-teritoriale, care nu a încheiat contractul sau nu a plătit prețul, din culpă proprie.
73) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Fac parte din domeniul public al statului următoarele
bunuri:
a) fondul forestier;
b) reţelele de alimentare cu apa realizate în sistem zonal sau microzonal, precum şi staţiile de
tratare cu instalaţiile, construcţiile și terenurile aferente acestora;
c) bogăţiile de interes public ale subsolului;
 d) bunurile societăților comerciale cu capital de stat.
74) Care dintre următoarele variante nu este adevărată? Fac parte din domeniul public al statului
următoarele bunuri:
a) bogăţiile de interes public ale subsolului;
b) spaţiul aerian;
c) pădurile și terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de producţie
ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în
amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată;
d) reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal, precum şi staţiile de
tratare cu instalaţiile, construcţiile și terenurile aferente acestora.
75) Care dintre următorele variante nu este adevărată? Fac parte din domeniul public al statului
următoarele bunuri:
a) bogăţiile de interes public ale subsolului;
b) bunurile societăților comerciale cu capital de stat;
c) spaţiul aerian;
d) apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială.
76) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi
administrativ-teritoriale în domeniul public al altei unităţi administrativ-teritoriale, de pe raza teritorială
a aceluiaşi judeţ se face:
a) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean;
b) prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului General al Municipiului București;
c) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local;
d) la cererea consiliului local solicitant, prin hotărâre a consiliului local al comunei, al oraşului sau
al municipiului în a cărui proprietate se află bunul.
77) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al județului
în domeniul public al altei unităţi administrativ-teritoriale, de pe raza teritorială a judeţului respectiv se
face:
a) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean;
b) prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului General al Municipiului București;
c) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local;
d) la cererea consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a
consiliului judeţean.
78) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unităţi
administrativ-teritoriale în domeniul public al acesteia se face:
a) la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a
consiliului local;
b) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean;
c) prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti
ori a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
d) prin hotărâre a Guvernului.
79) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unităţi
administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unităţi administrativ-teritoriale se face:
a) la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a
consiliului local;
b) la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
 c) la cererea consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, după caz, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;
d) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local.
80) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi
administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia se face:
a) prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti
ori a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune
altfel;
b) prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean;
c) la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
d) la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a
consiliului local.
81) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Trecerea unui bun din domeniul public al statului în
domeniul privat al acestuia se face:
a) la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz;
b) prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel;
c) prin hotărâre a Guvernului și a consiliului județean;
d) prin hotărâre a Guvernului și a consiliului local.
82) Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se
aprobă:
a) după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local;
b) hotărâre a Consiliului Judeţean;
c) hotărâre a Consiliului General al Municipiului București;
d) hotărâre a Consiliului de Administrație a societății comerciale cu capital de stat, privat sau mixt,
în administrarea căreia se află.
83) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Potrivit Codului administrativ, titularul dreptului de
folosinţă gratuită are următoarele obligaţii:
a) să folosească bunul potrivit destinaţiei în vederea căreia i-a fost acordată folosinţa gratuită;
b) să prezinte, anual, autorităţilor prevăzute la art. 287, rapoarte privind activitatea de utilitate
publică desfăşurată, gradul de implementare la nivelul colectivităţii, precum şi prognoze şi strategii
pentru perioada următoare;
c) să permită accesul autorităţilor prevăzute la art. 287 pentru efectuarea controlului asupra
bunurilor;
d) să modifice bunul, în parte ori în integralitatea lui, după cum socotește de cuviință.
84) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Contractul de închiriere a bunurilor proprietate
publică se poate încheia, după caz, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare:
a) cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină;
b) doar cu persoane juridice române;
c) doar cu persoane fizice române;
d) doar cu persoane juridice, române sau străine.
85) Care dintre vaiantele de mai jos este falsă? Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau
a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin:
a) hotărâre a Guvernului,
b) hotărâre a Consiliului Județean;
 c) ordin al Ministrului finanțelor publice;
d) hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
86) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Contractul de concesiune a bunurilor proprietate
publică se încheie:
a) în conformitate cu legea țării căreia îi aparține concesionarul, în cazul concesionarilor străini,
pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani, începând de la data semnării lui;
b) în conformitate cu legea română sau cu legea țării căreia îi aparține concesionarul, în cazul
concesionarilor străini, după cum convin părțile, pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani,
începând de la data semnării lui;
c) în conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia concesionarului,
pentru o durată care nu va putea depăşi 99 de ani, începând de la data semnării lui;
d) în conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia concesionarului,
pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani, începând de la data semnării lui.
87) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Criteriile de atribuire a contractului de concesiune de
bunuri proprietate publică sunt următoarele:
a) capacitatea economico-financiară a ofertanţilor;
b) protecţia mediului înconjurător;
c) cel mai mic nivel al redevenței;
d) condiţii specifice impuse de natura bunului concesionat.
88) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Iniţiativa concesionării trebuie să aibă la bază
efectuarea unui studiu de oportunitate care să cuprindă, în principal, următoarele elemente:
a) descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat;
b) motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu, care justifică realizarea concesiunii;
c) procedura utilizată pentru atribuirea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică şi
justificarea alegerii procedurii;
d) nivelul corespunzător al redevenţei.
89) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Caietul de sarcini în cazul concesiunii trebuie să
cuprindă următoarele:
a) informaţii generale privind obiectul concesiunii;
b) condiţii generale ale concesiunii;
c) clauze referitoare la încetarea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică;
d) clauze de garanție.
90) Care dintre varinatele de mai jos este falsă? Documentaţia de atribuire a contractului de concesiune
trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) informaţii generale privind concedentul, precum: numele/denumirea, codul numeric
personal/codul de identificare fiscală/altă formă de înregistrare, adresa/sediul, datele de contact,
persoana de contact;
b) instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare;
c) caietul de sarcini;
d) cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic.
91) Care dintre variantele de mai jos este greșită? Anunţul de licitaţie în cazul concesiunii se întocmeşte
după aprobarea documentaţiei de atribuire de către concedent şi trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele elemente:
a) informaţii generale privind concedentul, precum: denumirea, codul de identificare fiscală,
adresa, datele de contact, persoana de contact;
b) informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şi identificarea bunului
care urmează să fie concesionat;
c) data primirii anunţului de licitaţie de către instituţiile abilitate;
 d) informaţii privind ofertele: data-limită de depunere a ofertelor; adresa la care trebuie depuse
ofertele; numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă.
92) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Anunţul de licitaţie se trimite spre publicare:
a) cu cel puţin 15 de zile calendaristice înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor;
b) cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor;
c) cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor;
d) cu cel puţin 10 de zile calendaristice înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
93) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Încetarea contractului de concesiune de bunuri
proprietate publică poate avea loc în următoarele situaţii:
a) la expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune de bunuri proprietate publică, în măsura
în care părţile nu convin, în scris, prelungirea acestuia în condiţiile prevăzute de lege;
b) în cazul exploatării, în condiţiile contractului de concesiune de bunuri proprietate publică, a
bunurilor consumptibile, fapt ce determină, prin epuizarea acestora, imposibilitatea continuării
exploatării acestora înainte de expirarea duratei stabilite a contractului;
c) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către
concedent;
d) la furtul bunului concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a-l
exploata, prin renunţare, fără plata unei despăgubiri.
94) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Ministerele de resort şi ministerul cu atribuţii în
domeniul finanţelor publice, prin structurile cu atribuţii specifice de control, realizează verificarea
concesiunilor de bunuri proprietate publică de interes naţional, iar Direcţia Generală de Administrare a
Marilor Contribuabili, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi a municipiului Bucureşti
realizează verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publică de interes local, urmărind în special
respectarea dispoziţiilor referitoare la:
a) aplicarea hotărârii de concesionare;
b) publicitatea;
c) documentaţia de atribuire;
d) îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către concedent.
95) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Modul de calcul și de plată a redevenţei, obţinută prin
concesionare de bunuri proprietate publică se stabileşte de către:
a) ministerele de resort;
b) alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
c) autorităţile administraţiei publice locale;
d) societatea comercială cu capital de stat ce are calitatea de concesionar.
96) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Centralizarea inventarului bunurilor din domeniul
public al statului se realizează de:
a) ministere;
b) societăți comerciale;
c) ministerul cu atribuţii în domeniul finanţelor publice;
d) autorităţi publice autonome.
97) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor
și capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă
de persoanele care au obligația gestionării entității. În decizia de numire este obligatorie menționarea:
a) modului de efectuare a inventarierii;
b) metodei de inventariere utilizată;
c) modului de reevaluare a activelor fixe corporale;
d) gestiunii supuse inventarierii.