Sunteți pe pagina 1din 192

A.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CURŢII DE CONTURI, POTRIVIT


LEGII NR. 94/1992 PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI,
CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

1. Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte,
documente și informații, entitățile verificate având următoarele obligații în acest sens:
a) să transmită Curții de Conturi actele și informațiile de interes public;
b) să transmită Curții de Conturi actele, documentele, informațiile solicitate, la termenele şi
în structura stabilite de Curtea de Conturi şi să-i asigure accesul în sediile acestora;
c) să urmărească îndeplinirea obiectivelor strategice propuse;
d) să semneze Raportul de control/audit.

2. Pentru exercitarea în cele mai bune condiții a atribuțiilor Curții de Conturi,


entitățile supuse verificării au următoarele obligații:
a) să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea transportului echipelor de control/audit
la sediul lor, în situația în care verificările au loc la sediul entităților publice;
b) să furnizeze informațiile solicitate în formatul propriu;
c) să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător;
d) să facă obiecţii scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi.

3. Cu privire la auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea


entităţii supuse verificării are una din următoarele obligații:
a) soluționarea unor probleme în afara atribuțiilor de serviciu pe care le solicită auditorul
public extern;
b) pregătirea şi prezentarea integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în
concordanță cu reglementările legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi a
informațiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi;
c) asigurarea transportului echipei de auditori publici externi la și de la sediul entității;
d) solicitarea, de la autoritățile publice cu atribuții de control financiar, control fiscal,
precum și de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii, de a efectua cu prioritate verificări
specifice, la cererea Curții de Conturi.

4. În cadrul competențelor sale, Curtea de Conturi:


a) exercită auditul financiar asupra bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor
economici;
b) exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare
a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor
administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
c) exercită activitatea de audit extern, numai la solicitarea unor autorități publice, persoane
juridice sau persoane fizice;
d) în situația în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate care au
determinat producerea de prejudicii, stabilește întinderea acestora, inclusiv dobânzile și penalitățile la zi
şi dispune măsurile necesare pentru recuperarea operativă.

5. În cadrul competențelor stabilite prin lege, Curtea de Conturi își desfășoară


atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de
stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

1
b) constituirea şi utilizarea fondurilor organizațiilor neguvernamentale;
c) constituirea şi utilizarea fondurilor operatorilor economici din mediul privat;
d) constituirea și utilizarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activității conform
atribuțiilor entităților, altele decât cele din sectorul public.

6. În cadrul competențelor sale, Curtea de Conturi poate hotărî desfășurarea


activităților stabilite de lege şi la entități care:
a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de
sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) nu administrează bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al
unităților administrativ-teritoriale;
c) acordă împrumuturi unor entități publice, în baza unui contract de credit, în vederea
realizării unor obiective de investiții de interes public;
d) nu administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul Legii nr.94/1992.

7. Auditul financiar asupra bugetelor Camerei Deputaților, Senatului, Administrației


Prezidențiale, Guvernului, Înaltei Curți de Casație şi Justiție, Curții Constituționale, Consiliului
Legislativ şi Avocatului Poporului se exercită de către:
a) Comisiile de buget-finanțe ale celor două camere ale Parlamentului;
b) Biroul Permanent al Camerei Deputaților;
c) Curtea de Conturi;
d) Ministerul Finanțelor Publice, cu avizul unor comisii instituite în acest scop de cele două
Camere ale Parlamentului.

8. Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra unuia din următoarele


conturi de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
b) conturile anuale de execuție a bugetelor unor persoane juridice de drept privat;
c) conturile anuale de execuție a organizațiilor neguvernamentale;
d) conturile anuale de execuție a bugetelor operatorilor economici.

9. Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra unuia din următoarele


conturi de execuţie:
a) conturile anuale de execuție a bugetelor unor persoane juridice de drept privat;
b) conturile anuale de execuție a organizațiilor neguvernamentale;
c) conturile anuale de execuție a bugetelor operatorilor economici;
d) contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat.

10. Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra unuia din următoarele
conturi de execuţie:
a) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale ale judeţelor, municipiului Bucureşti,
sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor;
b) conturile anuale de execuţie a bugetelor operatorilor economici din afara sectorului
public;
c) conturile anuale de execuţie a bugetelor administrațiilor finanțelor publice județene;
d) conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate în proporție de 50%
de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele
fondurilor speciale, după caz.

11. Curtea de Conturi efectuează auditul performanței utilizării resurselor financiare

2
ale statului şi ale sectorului public. În acest context, care dintre următoarele afirmații este
adevărată?
a) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează
resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;
b) activitatea de audit al performanței se desfășoară în conformitate numai cu metodologia
proprie;
c) activitatea de audit al performanței se desfășoară exclusiv pe baza standardelor de audit
INTOSAI;
d) auditul performanței se poate efectua numai după încheierea proiectelor, programelor,
proceselor sau activităților;

12. Prin verificările sale la entitățile aflate în competență, potrivit legii, Curtea de
Conturi urmărește, în principal:
a) evaluarea sistemelor de management şi control la persoane juridice și fizice;
b) utilizarea fondurilor de către organizațiile neguvernamentale;
c) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările
contabile în vigoare;
d) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii unităților administrativ-teritoriale și a
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ teritoriale.

13. În cadrul verificărilor efectuate la entitățile aflate în competență, potrivit legii,


Curtea de Conturi urmărește, în principal:
a) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii entităților auditate;
b) utilizarea fondurilor de către asociații și fundații;
c) respectarea standardelor de calitate specifice activității desfășurate de entitate;
d) calitatea gestiunii economico-financiare.

14. Pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai
are și următoarele atribuții:
a) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
b) să se pronunțe asupra oportunității deciziilor luate cu privire la momentul declanșării
procesului de privatizare prin vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de Legea
nr.31/1990;
c) să stabilească întinderea prejudiciului și să dispună măsuri pentru recuperarea acestuia;
d) să furnizeze consultanță sau alte servicii de bază non-audit la o entitate auditată, în cazul
în care astfel de servicii includ responsabilități de management.

15. Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează


Parlamentului:
a) la data de 31 decembrie a fiecărui an;
b) în termen de 6 luni de la primirea conturilor supuse auditului de la organele competente
să le întocmească şi obligate să i le transmită;
c) la data de 31 martie a anului financiar următor celui auditat;
d) pe parcursul anului în care se efectuează auditul.

16. Raportul public anual cuprinde:


a) observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului
său; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate;

3
b) rapoartele de control/audit semnate de entitatea auditată;
c) deciziile emise de Curtea de Conturi;
d) persoanele responsabile de încălcarea legii.

17. În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabilește:


a) blocarea conturilor entităților verificate atunci când constată existenţa unor fapte pentru
care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
b) completarea sau refacerea conturilor de către un expert contabil numit de Curtea de
Conturi;
c) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
d) suspendarea din funcţie a conducerii entităților verificate la care, în urma controalelor sau
a auditurilor efectuate, s-au constatat fapte cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu
caracter financiar.

18. Care dintre următoarele afirmații referitoare la controlul execuției bugetului Curții
de Conturi este adevărată:
a) controlul execuției bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită în
acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.
b) Curtea de Conturi transmite Parlamentului, în prima sesiune a fiecărui an, execuţia
bugetului său;
c) Controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către Biroul Permanent al Camerei
Deputaților;
d) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuția bugetului său în prima
sesiune a fiecărui an, cu avizul Direcției de Buget din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

19. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra uneia din următoarele
categorii de entităţi publice:
a) Banca Națională a României;
b) bănci comerciale pentru împrumuturile externe de la părțile afiliate;
c) asociații profesionale;
d) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care nu gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu.

20. Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite
Guvernului:
a) în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului;
b) în vederea transmiterii acestuia către Parlament;
c) în vederea avizării acestuia;
d) spre informare.

21. Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către:


a) directorii departamentelor Curţii de Conturi;
b) preşedintele Curții de Conturi;
c) plenul Curţii de Conturi;
d) preşedintele Curții de Conturi și secretarul general.

22. Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către:


a) preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi;
b) preşedinte;

4
c) plenul Curţii de Conturi;
d) preşedinte, împreună cu secretarul general.

23. Care dintre următoarele afirmații referitoare la certificarea conturilor de către


Curtea de Conturi este adevărată:
a) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii se emite certificatul de conformitate şi se comunică entităţii
auditate;
b) în situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se emite certificatul de conformitate şi se comunică
entităţii auditate;
c) certificarea contului verificat constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică;
d) în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate
şi se comunică entităţii auditate.

24. Care dintre următoarele fapte constituie abateri și se sancționează:


a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile
ce urmează a fi verificate;
b) refuzul de a semna Raportul de control/audit;
c) nedepunerea obiecţiilor scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici
externi;
d) refuzul de de a răspunde la nota de relații solicitată de echipa de audit.

B. AUDIT FINANCIAR

25. Curtea de Conturi exercită activitatea de audit financiar asupra situaţiilor


financiare încheiate de entităţile aflate în competenţa de verificare, urmărind, în principal:
a) calitatea gestiunii economico-financiare;
b) verificarea exhaustivității și integrității înregistrărilor contabile;
c) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;
d) respectarea codurilor profesionale.

26. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine
o asigurare rezonabilă asupra faptului că situațiile financiare auditate:
a) nu conţin denaturări semnificative ca urmare a unor abateri sau erori, permiţând astfel să
se exprime o opinie cu privire la măsura în care acestea sunt întocmite de către entitate în conformitate
cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România;
b) demonstrează că sistemele de conducere şi control intern funcţionează economic, eficace
şi eficient şi nu este necesară formularea de recomandări;
c) oferă suficiente elemente pentru a exprima o opinie favorabilă;
d) furnizează entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management a
riscurilor, de control şi de guvernanţă.

27. Responsabilitatea auditorilor publici externi este aceea de a planifica şi de a efectua


auditul financiar astfel încât:
a) să se obţină o asigurare rezonabilă că situaţiile financiare nu sunt afectate de existenţa
unor erori/abateri semnificative;
b) să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice;
c) să ajute entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi
metodică;

5
d) să evalueze şi să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea managementului riscului,
controlului şi proceselor de guvernanţă.

28. În auditarea situațiilor financiare anuale, unul dintre obiectivele auditului financiar
este:
a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi autorizarea,
legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice;
b) îmbunătățirea calității managementului instituției;
c) evaluarea economiilor realizate în gestionarea fondurilor alocate pentru realizarea unui
program/proiect/proces/activități;
d) asigurarea conformității operațiunilor contabile cu normele juridice.

29. Una dintre fazele parcurse în etapa de planificare a auditului financiar de către
echipa de audit este:
a) abordarea auditului financiar;
b) stabilirea conținutului eșantionului;
c) identificarea şi aplicarea procedurilor de audit pentru obţinerea probelor de audit necesare
realizării misiunii de audit;
d) extrapolarea valorii erorilor/abaterilor constatate la nivelul întregii categorii de operaţiuni
economice auditate, dacă procedurile de audit au fost aplicate asupra unui eşantion.

30. Entităţile incluse în programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii
de audit financiar ce se efectuează de către structurile Curţii de Conturi, cu următoarele excepţii:
a) verificarea modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului și unităților
administrative-teritoriale;
b) verificarea fondurilor publice care s-au alocat către entităţile aflate în
subordinea/coordonarea/sub autoritatea ordonatorilor principali, secundari sau terţiari de credite, precum
şi către alte entităţi prin bugetele acestora, în cadrul acţiunilor de audit financiar efectuate la aceşti
ordonatori de credite;
c) verificarea dacă execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității auditate este în
concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată
entitatea;
d) verificarea dacă situațiile financiare sunt complete, reale și conforme cu legile și
reglementările în vigoare.

31. Pragul de semnificaţie (materialitatea) exprimă:


a) o valoare numerică, obţinută prin aplicarea unui procent cuprins între 0,5% şi 2,5% la
valoarea totală a cheltuielilor, fie a plăţilor, fie a veniturilor sau a activelor entităţii, în funcţie de
specificul activităţii desfăşurate de entitatea auditată;
b) o valoare numerică, obţinută prin aplicarea unui procent cuprins între 0,5% şi 2,5% la
valoarea totală a plăţilor;
c) nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dacă situaţiile financiare
sunt corecte sau nu;
d) o relaţie direct proporţională, între acesta şi riscul de audit;

32. Una dintre categoriile de operaţiuni economice tipice pentru auditarea situaţiilor
financiare ale unei entităţi poate fi:
a) fundamentarea și elaborarea bugetului propriu;
b) gestionarea și asigurarea integrității patrimoniului.
c) cheltuielile/plăţile de personal;

6
d) întocmirea situațiilor financiare.

33. Selectarea tuturor elementelor din cadrul unei categorii de operaţiuni economice
(ca metodă de selectare din cadrul categoriilor economice a elementelor în vederea testării) se
utilizează în cazul în care:
a) alte metode nu oferă cea mai mare probabilitate de a obține probe de audit suficiente și
adecvate;
b) categoria de operaţiuni economice este constituită dintr-un număr mic de elemente cu
valoare mare;
c) despre întreaga categorie economică sunt informații provenite din mass media privind
existența unor nereguli;
d) toate elementele sunt semnificative din punct de vedere al conținutului economic.

34. Una dintre metodele de selectare nestatistică a eșantionului este selecția:


a) în bloc.
b) pe bază de unităţi monetare (MUS - monetary unit sampling)
c) stratificată;
d) pe mai multe niveluri.

35. Abordarea auditului financiar presupune ca echipa de audit să procedeze la:


a) stabilirea pragului de semnificaţie;
b) stabilirea procedurilor de audit ce se vor aplica de către auditorii publici externi în etapa
de execuţie a auditului financiar, în scopul atingerii obiectivelor propuse;
c) identificarea şi evaluarea riscurilor;
d) înţelegerea şi evaluarea sistemelor contabil şi de control intern.

36. Una dintre tehnicile specifice utilizate de echipa de audit ca proceduri analitice
include:
a) confirmarea;
b) reefectuarea;
c) observarea;
d) analiza gradului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat.

37. Una dintre tehnicile specifice de obţinere a probelor de audit ca teste de detaliu
este:
a) studierea schimbărilor intervenite în situaţiile financiare faţă de perioadele contabile
anterioare celei de raportare;
b) analiza evoluţiei indicatorilor care au stat la baza modului de fundamentare a bugetului
de venituri şi cheltuieli;
c) analiza gradului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat;
d) intervievarea.

38. În cadrul etapei de execuţie a auditului, auditorii publici externi realizează una
dintre următoarele activităţi:
a) stabilesc categoriile de operațiuni economice ce urmează a fi testate;
b) stabilesc elementele care trebuie extrase din categoria de operaţiuni economice supusă
analizei (conţinutul eşantionului);
c) întocmesc proiectul raportului de audit financiar;
d) întocmesc nota de conciliere.

7
39. Gradul de suficienţă al probelor de audit este determinat de auditorii publici externi
în funcție de:
a) relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi
concluziilor auditului financiar;
b) sursa şi natura probelor de audit;
c) circumstanţele în care au fost obţinute probele de audit;
d) nivelul de risc evaluat în legătură cu categoria de operaţiuni economice auditată și în
funcție de calitatea acestor probe.

40. Gradul de adecvare al probelor de audit este stabilit de auditorii publici externi
ţinând cont de:
a) relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi
concluziilor auditului financiar;
b) nivelul de risc evaluat în legătură cu categoria de operaţiuni economice auditată;
c) calitatea probelor de audit;
d) materialitate.

41. Nota de relații conține:


a) întrebări pentru clarificarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia
deficienţelor;
b) punctul de vedere al conducerii/reprezentanților legali ai entității verificate;
c) recomandările auditorilor;
d) consecințele economico-financiare, sociale ale erorii/abaterii de la legalitate și
regularitate.

42. Unul dintre cazurile în care se întocmeşte de către auditorii publici externi Nota de
constatare este:
a) când se constată erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă, situație
în care nota de constatare se întocmeşte şi se semnează în momentul identificării deficienţelor respective;
b) când se solicită efectuarea cu prioritate a unor verificări de specialitate;
c) când organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii
Naționale a României și alte instituții specializate ale statului nu efectuează verificările solicitate de
Curtea de Conturi;
d) în cazul netransmiterii de către entitate a actelor, documentelor și informațiilor solicitate
la termene și în structura stabilită de Curtea de Conturi.

43. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute


la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată, se întocmeşte în unul din următoarele cazuri:
a) când se constată la o entitate supusă controlului erori/abateri a căror reconstituire
ulterioară nu mai este posibilă;
b) în cazul constatării de către auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit
reglementărilor legale, constituie contravenţii, a căror sancţionare intră în competenţa altor
autorităţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi;
c) nesuspendarea din funcţie, în baza deciziei emise de Curtea de Conturi, a persoanelor
acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter
financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care
sunt implicate;
d) neasigurarea accesului auditorilor publici externi în sediile entității verificate.

44. Care din afirmațiile de mai jos nu corespunde realității: ” Raportul de follow-up se

8
întocmeşte în situaţiile în care”:
a) măsurile dispuse prin decizie au fost duse la îndeplinire în totalitate;
b) măsurile dispuse prin decizie au fost duse la îndeplinire parţial;
c) măsurile dispuse prin decizie nu mai pot fi duse la îndeplinire;
d) măsurile dispuse prin decizie nu au fost duse la îndeplinire.

45. Decizia se emite și în cazul în care :


a) faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale au
determinat producerea unor prejudicii, întrucât conducerea entităţii verificate are obligaţia stabilirii
întinderii prejudiciului şi a dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestuia şi în această situaţie;
b) în timpul auditului, conducerea entităţii verificate a luat măsuri de stabilire a întinderii
prejudiciului şi de recuperare a acestuia, stabilindu-se integral cuantumul prejudiciului;
c) pe parcursul auditului, auditorii publici externi au verificat toate operaţiunile/elementele
din cadrul categoriei economice selectate (întreaga categorie), iar pentru abaterile constatate, conducerea
entităţii a luat măsuri de remediere integrală în timpul acţiunii de verificare, inclusiv măsuri de stabilire
a întinderii prejudiciului şi de recuperare a acestuia ;
d) în timpul acţiunii de audit s-au verificat toate operaţiunile din cadrul categoriilor
economice selectate, pe întreaga perioadă de prescripţie, iar conducerea entităţii a stabilit operativ
întinderea prejudiciului pentru abaterile care se referă la efectuarea unor plăţi nelegale şi a recuperat
integral sumele, a efectuat toate operaţiunile aferente corectării veniturilor neevidenţiate şi, după caz, a
constituit şi a virat toate obligaţiile bugetare.

46. Care din următoarele elemente nu se înscriu în decizie:


a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi, după caz, situaţiile de nerespectare a
principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, constatate;
b) persoanele cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele;
c) măsurile pe care entitatea verificată sau alte entităţi implicate trebuie să le ducă la
îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate de echipa de audit, pentru stabilirea întinderii
prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia sau, după caz;
d) termenele până la care conducătorul entităţii verificate trebuie să comunice
conducătorului structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a emis decizia modul de ducere la
îndeplinire a fiecărei măsuri dispuse.

47. Precizați care dintre următoarele persoane nu au atribuții de semnare a deciziilor


emise pentru remedierea abaterilor constatate în misiunile de audit financiar:
a) directorul direcţiei din cadrul departamentului de specialitate;
b) șeful de departament;
c) directorul camerei de conturi teritoriale și a Municipiului Bucureşti;
d) directorul adjunct al camerei de conturi teritoriale și a Municipiului Bucureşti.

48. Una dintre măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru valorificarea


constatărilor din actele întocmite poate fi:
a) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală auditată;
b) extinderea perioadei supuse verificării;
c) completarea sau refacerea conturilor verificate;
d) reverificarea situațiilor financiare.

49. Împotriva măsurilor dispuse prin decizie, precum şi a termenului stabilit pentru
ducerea la îndeplinire a unora dintre măsuri, conducătorul entităţii verificate poate

9
depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia în termen de:
a) 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia;
b) 30 zile calendaristice de la data primirii acesteia;
c) 10 zile calendaristice de la data primirii acesteia;
d) 20 zile calendaristice de la data primirii acesteia;

50. Comisiile de soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor emise și semnate de


către directorii direcțiilor din cadrul departamentelor de specialitate ale Curţii de Conturi, sunt
alcătuite din:
a) consilierul de conturi care coordonează departamentul în a cărui competenţă intră
entitatea verificată şi alţi 2 consilieri de conturi desemnaţi de către vicepreşedintele coordonator al
departamentului care a efectuat acţiunea;
b) consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt
consilier de conturi, precum şi directorul camerei de conturi care a efecuat verificarea;
c) directorul camerei de conturi teritoriale şi 2 auditori publici externi, care au efectuat
verificarea;
d) directorul Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti şi 2 şefi de serviciu sau 2 auditori
publici externi, care au coordonat/au efectuat verificarea.

51. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se


realizează:
a) de regulă în 30 de zile calendaristice de la termenul cel mai îndepărtat din decizie;
b) în 15 de zile calendaristice de la termenul cel mai îndepărtat din decizie;
c) la sfârșitul anului calendaristic în care s-a efectuat misiunea de audit;
d) la data comunicată de instituția care a trebuit să ducă la îndeplinire măsurile dispuse prin
decizie.

52. Începerea acțiunii de audit financiar presupune:


a) prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară
aplicabil acestora;
b) prezentarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al entității în concordanţă cu
scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative;
c) fundamentarea proiectului de buget propriu;
d) organizarea unei întâlniri cu conducerea entității auditate sau cu alte persoane desemnate
de aceasta în vederea prezentării temei acțiunii, auditorilor publici externi care efectuează acțiunea,
calendarului auditului financiar, în care se stabilesc modalitățile de comunicare și persoanele de contact,
precum și alte detalii necesare pentru realizarea misiunii.

53. Etapele auditului financiar parcurse de auditorii publici externi desemnaţi să


efectueze o misiune de audit financiar sunt:
a) planificarea, execuția și valorificarea constatărilor consemnate în actele întocmite;
b) notificarea entității, execuția, concilierea și valorificarea constatărilor consemnate în
actele întocmite în urma acţiunii de audit financiar;
c) planificarea, execuţia, raportarea şi valorificarea constatărilor consemnate în actele
întocmite;
d) planificarea, execuţia și raportarea.

54. Planul de audit financiar întocmit de echipa de audit se avizează de către:


a) șeful departamentului;
b) directorul din cadrul departamentului/ directorul adjunct al camerei de conturi;

10
c) șeful de echipă;
d) auditorii publici externi.

55. Care din afirmația de mai jos este corectă, în situația în care apar informații noi
care modifică premisele şi condiţiile avute în vedere la elaborarea planului de audit financiar
iniţial:
a) Planul de audit financiar nu se modifică pe parcursul executării misiunii de audit;
b) Planul de audit financiar trebuie modificat pe parcursul executării auditului de către
director sau șeful de echipă;
c) Planul de audit financiar trebuie modificat, avizat şi aprobat şi pe parcursul executării
auditului;
d) Planul de audit financiar trebuie modificat pe parcursul executării auditului de către
auditorii publici externi care l-au întocmit și, ulterior este supus aprobării șefului de echipă;

56. La determinarea categoriilor de operaţiuni economice, auditorii publici externi


trebuie să aibă în vedere:
a) specificul entităţii auditate, operațiunile economice cu impact minor asupra situațiilor
financiare și existența unui compartiment de audit intern care să evalueze sistemul de control intern.
b) mediul în care își desfășoară activitatea, cerinţele de înregistrare contabilă şi de raportare
financiară ale entităţii auditate și operațiunile fără impact asupra situațiiilor financiare;
c) specificul entităţii auditate, cerințele de înregistrare contabilă și de raportare financiară ale
entității auditate, operaţiunile semnificative din punct de vedere valoric; rezultatele evaluării riscului
asociat diferitelor tipuri de operaţiuni;
d) rezultatele evaluării riscului asociat diferitelor tipuri de operaţiuni, operaţiunile fără impact
asupra situațiiilor financiare, specificul entităţii auditate și performanța managementului entității.

57. Opinia de audit reprezintă:


a) concluzia auditorului public extern exprimată în cadrul misiunilor de audit financiar
asupra situaţiilor financiare auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu
reglementările aplicabile domeniului;
b) concluzia conducerii unității auditate asupra misiunii de audit financiar aferente
situaţiilor financiare auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu
reglementările aplicabile domeniului;
c) concluzia conducerii structurii de specialitate din care face parte echipa de audit,
exprimată în cadrul misiunii de audit de conformitate, aferentă evaluării eficienței utilizării resurselor
umane, materiale, financiare;
d) concluzia auditorului public extern exprimată în cadrul misiunii de audit de performanță
aferentă evaluarii independente a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o
activitate sau o operaţiune funcţionează din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

58. În cazul în care s-au constatat erori/abateri de la legalitate şi regularitate, care au


determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite
cu încălcarea legii penale se poate întocmi unul din următoarele acte:
a) nota către petent de sesizare a producerii unor prejudicii și/sau fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
b) nota de conciliere cu privire la clarificarea eventualelor divergenţe între constatările
auditorilor publici externi şi punctul de vedere al reprezentanţilor legali ai entităţii auditate;
c) notă privind sesizarea organelor de urmărire penală;
d) nota de instruire.

11
59. Înainte de şedinţa de conciliere cu entitatea verificată, la nivelul structurii de
specialitate se organizează o şedinţă de analiză a fundamentării constatărilor consemnate în
proiectul procesului-verbal de constatare întocmit, la care participă:
a) directorul, directorul adjunct şi echipa de audit;
b) directorul adjunct, echipa de audit și reprezentanții compartimentului financiar-contabil
al entității;
c) șeful de departament, echipa de audit și reprezentanții compartimentului financiar-
contabil al entității;
d) directorul, directorul adjunct, echipa de audit și reprezentanții entității.

60. Obiecţiunile la constatările înscrise în raportul de audit pot fi transmise/depuse de


conducătorul entității auditate, de la data înregistrării raportului la entitatea verificată sau de la
data confirmării de primire a acestuia, când raportul a fost transmis prin poştă, în termen de:
a) 15 zile calendaristice;
b) 7 zile lucrătoare;
c) 30 zile calendaristice;
d) 15 zile lucrătoare.

61. Nota privind propunerea de apelare la serviciile unui expert se întocmește în situația
în care se consideră că, pentru definitivarea unor constatări, sunt necesare:
a) verificări de specialitate din partea unor instituţii specializate ale statului;
b) cunoştinţe şi experienţă specifică în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit;
c) verificări a unor obiective din partea organelor de control financiar/fiscal;
d) cunoştinţe şi experienţă aprofundată în domeniul financiar-contabil şi de audit.

62. Nota privind propunerea de solicitare a unor instituţii specializate ale statului să
efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, precum şi motivarea necesităţii acestor
verificări se întocmește de către:
a) șeful de departament/de directorul camerei de conturi;
b) directorul direcției/directorul adjunct al camerei de conturi;
c) șeful de serviciu cu avizul directorului și se aprobă de șeful de departament;
d) auditorii publici externi.

63. În vederea exprimării opiniei de audit se folosește o formă standardizată. Precizați


cărui tip de opinie i se potrivește următoarea exprimare: „În opinia noastră, datorită efectelor
denaturărilor semnalate şi prezentate în paragraful de mai sus, situaţiile financiare în ansamblul
lor nu prezintă fidel performanţa financiară a entităţii XXX la 31.12.20xx., şi celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată în perioada auditată”.
a) Opinia de audit cu rezerve cu paragraf de limitare a sferei de aplicabilitate a auditului;
b) Opinia de audit cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte;
c) Opinia contrară;
d) Opinia de audit cu rezerve cu paragraf de susținere a imposibilității exprimării unei opinii.

64. Care dintre următoarele tipuri de acte pot fi întocmite cu ocazia


controlului/auditului și sunt anexe ale raportului de audit/control:
a) Notă de constatare;
b) Decizia cu măsuri de remediere a abaterilor, întocmită de auditorii publici externi;
c) Nota de desemnare a auditorilor;
d) Proces-verbal al şedinţei de analiză a fundamentării constatărilor.

12
65. Nota privind punctul de vedere faţă de obiecţiunile depuse de entitate la constatările
înscrise în raportul de control/audit se întocmește de către:
a) directorul departamentului;
b) directorul adjunct al camerei de conturi teritoriale;
c) auditorii publici externi;
d) șeful de serviciu.

66. Nota de conciliere, document care se întocmeşte în faza premergătoare finalizării


raportului de audit/control, este întocmită de către:
a) unul dintre auditorii publici externi;
b) echipa de audit;
c) reprezentanții entității verificate;
d) directorul sau directorul adjunct.

67. Organele de urmărire penală competente sunt sesizate în procesul de valorificare a


constatărilor înscrise în actele de control, în unul din următoarele cazuri:
a) nedispunerea suspendării din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
controlului efectuat, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
b) conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a urmărit recuperarea prejudiciului;
c) necorectarea erorilor/abaterilor din activitatea financiar-contabilă a entității;
d) nesuspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal.

68. În ce situații şeful departamentului coordonator al acţiunii poate restitui camerelor


de conturi raportul de control pentru completare ori chiar reefectuarea acţiunii de verificare:
a) erorile/abaterile consemnate se dovedesc a fi neîntemeiate pe dispoziţiile legale
menţionate în actul de control;
b) erorile/abaterile consemnate în actul de control au avut la bază eșantioane
nereprezentative;
c) actul de control a fost întocmit cu întârziere față de data programată;
d) obiectivele stabilite au fost verificate, dar au fost prezentate aleatoriu.

69. Pentru toate entităţile din administraţia publică locală sesizarea organelor de
urmărire penală se face numai de către:
a) şeful departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale, după aprobarea plenului;
b) șeful structurii de specialitate, fără aprobarea plenului;
c) directorul Camerei de conturi a municipiului București și după caz, directorul camerei de
conturi teritoriale, după aprobarea plenului;
d) directorul Camerei de conturi teritoriale, după aprobarea plenului.

70. Nu poate fi numit secretar al şedinţei comisiei de soluţionare a contestaţiilor:


a) auditorul public extern numit de către conducerea structurii de specialitate prin grija
căreia se soluţionează contestaţia;
b) șeful de serviciu;
c) șeful de echipă;
d) directorul din cadrul departamentului de specialitate sau directorul adjunct al camerei de
conturi care a întocmit decizia ce face obiectul contestaţiei.

13
71. De la data emiterii, încheierea emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor se
comunică entităţii căreia i-au fost dispuse măsuri prin decizie, cât şi structurii de specialitate care
a emis această decizie, însoţită de o adresă de înaintare, în termen de:
a) 5 zile lucrătoare;
b) 5 zile calendaristice;
c) 15 zile lucrătoare;
d) 15 zile calendaristice.

72. Împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor conducătorul


entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii
contenciosului administrativ, în termen de:
a) 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii;
b) 15 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a încheierii;
c) 30 zile lucrătoare de la data emiterii încheierii;
d) 30 zile calendaristice de la data emiterii încheierii.

73. Organului ierarhic superior al entităţii controlate/auditate, în baza raportului de


follow-up, i se solicită să ia masuri care să asigure ducerea la îndeplinire a celor dispuse de Curtea
de Conturi de către entitatea aflată în subordine, prin:
a) decizie semnată de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi;
b) scrisoare;
c) minută;
d) notă de întâlnire cu reprezentanții organului ierarhic superior al entităţii controlate.

74. Pragul de semnificaţie poate fi stabilit în funcţie de:


a) Valoare, natură și context;
b) Populație;
c) Raționamentul profesional;
d) Cadrul legislativ în vigoare.

75. Una dintre categoriile de operaţiuni economice tipice pentru auditarea situaţiilor
financiare ale unei entităţi poate fi:
a) cheltuielile/plăţile cu asistenţa socială;
b) elaborarea bugetului consolidat;
c) organizarea, implementarea și menținerea sistemelor de management și control intern;
d) sistemul de management și implementarea recomandărilor formulate de auditorii publici
externi.

76. Numărul de exemplare ale raportului de audit financiar poate fi:


a) 4 exemplare, din care un exemplar să rămână la sediul structurii de specialitate a Curţii
de Conturi;
b) în funcţie de numărul destinatarilor;
c) 2 exemplare, din care un exemplar să rămână la sediul structurii de specialitate a Curţii
de Conturi;
d) un singur exemplar care se depune la entitatea auditată.

77. Raportul de follow-up se semnează:


a) atât de către auditorii publici externi, cât şi de către reprezentanţii legali ai entităţii
verificate;
b) numai de către auditorii publici externi;

14
c) atât de către auditorii publici externi, cât şi de către reprezentanţii departamentului de
specialitate;
d) de către șeful de echipă.

78. Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire la misiunea de audit


financiar presupune una din următoarele activități:
a) notificarea entității;
b) planificarea şi desfăşurarea misiunii de audit pentru certificarea acurateţei şi veridicităţii
datelor din situaţiile financiare verificate, în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că situaţiile
financiare nu sunt afectate de erori semnificative;
c) monitorizarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale entităţilor auditate;
d) emiterea deciziei de audit financiar.

79. În cadrul fazei de planificare a auditului, respectiv cea privind înţelegerea activităţii
entităţii auditate, echipa de audit trebuie să obţină informaţii cu privire la:
a) sistemul contabil şi înţelegerea sistemului informatic ale entităţii auditate;
b) atingerea scopului şi a obiectivelor stabilite prin actele de înfiinţare ale entităţii publice
într-un mod economic, eficient şi eficace;
c) utilizarea resurselor materiale, financiare şi umane potrivit scopului declarat şi
obiectivelor entităţii publice;
d) prevenirea, depistarea şi corectarea risipei, fraudei, erorilor şi gestionării deficitare.

80. Prin utilizarea raţionamentului profesional, echipa de audit stabileşte un prag de


semnificaţie exprimat sub forma unei valori numerice, obţinută prin aplicarea unui procent
cuprins între:
a) 2,5 % și 3% la valoarea totală fie a cheltuielilor, fie a plăților, fie a veniturilor sau a
activelor entităţii, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea auditată;
b) 3% și 5% la valoarea totală fie a cheltuielilor, fie a plăților, fie a veniturilor sau a
activelor entităţii, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea auditată;
c) nu stabilește prag de semnificație exprimat sub forma unei valori numerice, obţinută prin
aplicarea unui procent;
d) 0,5% şi 2% la valoarea totală fie a cheltuielilor, fie a plăților, fie a veniturilor sau a
activelor entităţii, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea auditată;

C. AUDIT DE CONFORMITATE
81. În vederea organizării auditului de conformitate, tematicile de control întocmite de către
departamentele de specialitate pentru acțiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi transmise
camerelor de conturi cu:
a) 15 zile calendaristice înainte de data aprobată/programată pentru începerea verificării;
b) 5 zile calendaristice înainte de data aprobată/programată pentru începerea verificării;
c) 30 zile calendaristice înainte de data aprobată/programată pentru începerea verificării;
d) 45 zile calendaristice înainte de data aprobată/programată pentru începerea verificării;

82. În cazul acțiunilor de documentare, entitatea respectivă va fi notificată cu:


a) minimum 15 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de documentare;
b) minimum 3 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de documentare;
c) minimum 5 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de documentare;
d) minimum 7 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de documentare;

15
83. Auditul de conformitate (controlul) reprezintă:
a) activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile
şi reglementările în vigoare şi dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii verificate sunt în
concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată
entitatea şi dacă respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii,
furnizându-se în acest scop o opinie;
b) evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate
sau o operaţiune funcţionează din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
c) activitatea specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de activitate, prin care
se verifică şi se urmăreşte dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi dacă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii controlate sunt
în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată
entitatea şi dacă aceasta respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
d) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite
de conducere în concordanţă cu obiectivele entităţii şi cu reglementările legale, în vederea asigurării
administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace.

84. În cadrul acțiunilor de control privind respectarea de către autoritățile cu atribuții în


domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra
modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de
privatizare, rotația auditorilor publici externi se efectuează astfel încât:
a) aceștia să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 2 ani consecutivi la aceeași entitate;
b) aceștia să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 3 ani consecutivi la aceeași entitate;
c) aceștia să nu efectueze, în mod obligatoriu, verificări mai mult de 3 ani consecutivi la aceeași entitate;
d) aceștia să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 5 ani consecutivi la aceeași entitate.
85. În cazuri justificate, la propunerea șefului de departament care coordonează o acțiune
de audit de conformitate în teritoriu, la nivelul unei camere de conturi se pot constitui și echipe de
control formate din:
a) auditori publici externi atât din aparatul central și de la camera de conturi respectivă, cât și auditori
publici externi de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi care are competența teritorială de
verificare a entității respective, precum și auditori publici interni;
b) auditori publici externi din aparatul central și reprezentanți din cadrul altor autorități publice cu
atribuții de control;
c) auditori publici externi atât din aparatul central, cât și de la camera de conturi respectivă;
d) șeful de departament nu poate face o astfel de propunere.

86. Nota privind propunerea de desemnare a auditorilor publici externi prin care se
nominalizează auditorii publici externi pentru efectuarea acțiunii de control în cadrul auditului de
conformitate se supune aprobării:
a) Directorilor din cadrul departamentelor/directorilor adjuncți ai camerelor de conturi;
b) Plenului Curții de Conturi;

16
c) Președintelui Curții de Conturi.
d) Șefului departamentului de specialitate/directorului camerei de conturi;

87. În cazul în care acțiunea de audit de conformitate (control) are ca obiectiv verificarea
aspectelor semnalate în sesizări/petiții privind încălcarea legii de către persoane cu funcții de
conducere sau de execuție din cadrul entităților aflate în competența Curții de Conturi, în vederea
realizării acțiunii de control, conducerea structurii de specialitate are obligația:
a) de a sesiza de îndată organele de urmărire penală competente;
b) de a proceda la extinderea automata a perioadei supuse verificării;
c) de a asigura protecția datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizări/petiții, în
conformitate cu prevederile legii privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și
din alte unități care semnalează încălcări ale legii, precum și ale Regulamentului privind modul de organizare
și desfășurare a activității de soluționare a petițiilor adresate Curții de Conturi;
d) de a emite o încheiere prin care se dispune suspendarea din funcție a persoanelor cu funcții de
conducere sau de execuție la care se face referire în cuprinsul petiției/sesizării respective.

88. Planul de control întocmit de către auditorii publici externi în vederea planificării
activității de control în cadrul auditului de conformitate se avizează de către:
a) șeful de echipă desemnat;
b) șeful departamentului/directorul camerei de conturi;
c) directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi;
d) Vicepreședintele coordonator al departamentului în a cărui competență intră domeniul verificat.

89. În categoria procedurilor de fond, ca proceduri de audit ce pot fi utilizate cu ocazia


desfășurării auditului de conformitate, se încadrează:
a) exclusiv, procedurile analitice;
b) proceduri analitice și teste de detaliu;
c) teste ale controalelor
d) proceduri analitice și teste ale controalelor.

90. În condițiile în care, în cadrul efectuării auditului de conformitate, la aceeași entitate se


desfășoară concomitent mai multe acțiuni de control, respectiv: acțiunea de control curentă,
verificarea aspectelor semnalate prin petițiile și sesizările primite la nivelul structurilor de specialitate,
verificarea unor obiective stabilite de către departamentele de specialitate, verificarea unor obiective
solicitate de către Camera Deputaților sau Senat și verificarea modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi ca urmare a acțiunilor de verificare anterioare, auditorii
publici externi vor întocmi, ca act de control:
a) exclusiv, raportul de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate
pentru fiecare acțiune în parte;
b) exclusiv, raportul de audit financiar;
c) raportul de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate pentru fiecare
acțiune în parte (solicitate de unele departamente de specialitate sau de către alte autorități), cu excepția
verificării aspectelor semnalate prin petiții, care devin obiective ale tematicii de control și ale programului

17
de control, precum și raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, pentru
verificarea măsurilor din deciziile transmise anterior;
d) exclusiv, raportul de audit intern.

91. Cu ocazia desfășurării auditului de conformitate, nota de relații poate fi solicitată, în


vederea clarificării împrejurărilor și cauzelor care au condus la apariția deficiențelor:
a) doar persoanelor care, la data controlului sunt angajate în cadrul entității controlate în funcții de
execuție și care au atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele;
b) persoanelor cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele, precum și altor persoane
fizice sau juridice care dețin date și informații în legătură cu aceste deficiențe, inclusiv persoanelor cu atribuții
în domeniul în care s-au constatat deficiențele, care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea
controlată, precum și persoanelor care au asigurat conducerea entității în perioada supusă verificării și care
la data controlului nu mai au această calitate
c) doar persoanelor angajate în cadrul entității controlate cu privire la care se constată comiterea unor
fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale.
d) doar persoanelor care, la data controlului asigură conducerea entității controlate;

92. În ipoteza în care raportul de control a fost depus la registratura entității verificate,
termenul de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la entitatea verificată,
pentru depunerea/expedierea obiecțiunilor la raportul de control încheiat cu ocazia efectuării
auditului de conformitate se calculează:
a) incluzând ziua de înregistrare a raportului de control la entitatea verificată;
b) incluzând ziua depunerii/expedierii obiecțiunilor;
c) excluzând atât ziua de înregistrare a raportului de control la entitatea verificată, cât și ziua
depunerii/expedierii obiecțiunilor;
d) incluzând atât ziua de înregistrare a raportului de control la entitatea verificată, cât și ziua
depunerii/expedierii obiecțiunilor.
93. În nota de constatare, întocmită de către auditorii publici externi cu ocazia desfășurării
auditului de conformitate, se consemnează:
a) punctele de vedere ale conducerii entității verificate față de problemele rămase în divergență în urma
procesului de conciliere și motivația auditorilor publici externi pentru neînsușirea acestor puncte de vedere,
dacă este cazul;
b) punctul de vedere al auditorilor publici externi față de obiecțiunile la raportul de control, formulate
de către conducerea entității verificate;
c) situația de fapt, precum și, dacă este cazul, măsurile luate operativ de entitate pentru remedierea
erorilor/abaterilor identificate de către echipa de control;
d) opinia de audit.

94. În ipoteza în care o persoană juridică sau fizică a săvârșit mai multe contravenții a căror
constatare și sancționare intră în competența Curții de Conturi, constatate în același timp, cu ocazia
desfășurării auditului de conformitate, echipa de control:
a) încheie mai multe procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, aplicând sancțiuni
distincte pentru fiecare contravenție constatată;

18
b) încheie un singur proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sancțiunea se aplică
pentru fiecare contravenție, respectând condiția ca valoarea cumulată a sancțiunilor contravenționale aplicate
să nu depășească dublul maximului amenzii prevăzute pentru abaterea cea mai gravă;
c) încheie mai multe procese verbale de constatare a abaterilor, aplicând sancțiuni distincte, respectând
condiția ca valoarea cumulată a sancțiunilor contravenționale aplicate să nu depășească dublul maximului
amenzii prevăzute pentru abaterea cea mai gravă.
d) încheie un singur proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, aplicând o sancțiune
unică;

95. Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de către auditorii


publici externi, cu ocazia desfășurării auditului de conformitate, pentru contravenții a căror constatare
și sancționare intră în competența Curții de Conturi, se întocmește:
a) în 2 exemplare;
b) în 4 exemplare;
c) în 3 exemplare;
d) numărul de exemplare se va stabili în funcție de natura contravenției constatare, prin raportare la
dispozițiile legii speciale.

96. Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor


încheiat de către auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, însoțită de
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, precum și de documentele care au stat
la baza încheierii acestuia, se depun la:
a) la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția;
b) la sediul structurii de specialitate a Curții de Conturi din care fac parte auditorii publici externi care
au încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
c) la judecătoria în a cărei circumscripție se găsește sediul/ domiciliul persoanei juridice sau fizice care
a săvârșit contravenția;
d) la tribunalul în a cărui circumscripție se găsește sediul/ domiciliul persoanei juridice sau fizice care
a săvârșit contravenția;

97. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de către auditorii


publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, în situația în care nu a fost atacat cu
plângere de către contravenient în termenul legal, se transmite spre executare în termen de:
a) 30 de zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de contestare;
b) 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de contestare;
c) 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului legal de contestare;
d) 15 zile calendaristice de la expirarea termenului legal de contestare.

98. Procesul-verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la


art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată, se întocmește de către auditorii publici externi cu ocazia
efectuării auditului de conformitate, în următoarele cazuri:
a) constatarea, în urma controalelor efectuate, a furnizării unor informații pentru care există indicii că
ar putea fi nereale;

19
b) nepunerea la dispoziția Curții de Conturi de către entitatea verificată a rapoartelor celorlalte
organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară, contrar prevederilor art.
42 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată;
c) constatarea, în urma controalelor efectuate, a săvârșirii unor fapte ce constituie contravenții a căror
constatare și sancționare intră în competența Curții de Conturi.
d) nerespectarea de către reprezentanții entității verificate a obligației de a se prezenta la sediul
structurii de specialitate din cadrul Curții de Conturi ce efectuează controlul, la termenele stabilite;

99. Termenul de plată a amenzii civile aplicate prin procesul verbal de constatare a
abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată, încheiat
de către auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, este de:
a) 10 zile calendaristice de la încheierea procesului verbal de constatare a abaterilor și aplicare a
amenzii civile;
b) 15 zile calendaristice de la încheierea procesului verbal de constatare a abaterilor și aplicare a
amenzii civile;
c) 15 zile calendaristice de la comunicarea procesului verbal de constatare a abaterilor și aplicare a
amenzii civile;
d) 30 zile calendaristice de la comunicarea procesului-verbal de constatare a abaterilor și aplicare a
amenzii civile.

100. În cuprinsul procesului verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile


prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată, încheiat de către auditorii publici externi cu
ocazia efectuării auditului de conformitate, se va menționa, sub sancțiunea nulității acestuia:
a) consemnarea distinctă a obiecțiunilor persoanei fizice sau ale persoanei juridice sancționate
b) organul fiscal competent la care poate fi făcută plata amenzii.
c) termenul legal în care entitatea verificată are dreptul contestării procesului verbal de constatare a
abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată;
d) instanța competentă la care se poate depune contestația formulată împotriva procesului verbal de
constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată;

101. Procesul verbal de constatare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) și de
aplicare a penalităților prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se întocmește de către
auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, în următoarele cazuri:
a) nerespectarea de către entitatea verificată a obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele
stabilite, conturile ce urmează a fi controlate;
b) neefectuarea de către organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii
Naționale a României, precum și alte instituții specializate ale statului a verificărilor solicitate de Curtea de
Conturi;
c) netransmiterea de către entitate a actelor, documentelor și informațiilor solicitate, la termenele și în
structura stabilite de Curtea de Conturi, precum și în cazul neasigurării accesului auditorilor publici externi
în sediile acestora;

20
d) nepunerea la dispoziția Curții de Conturi de către entitatea verificată a rapoartelor celorlalte
organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară, contrar prevederilor art.
42 alin. (1) lit. c) din lege.

102. Procesul verbal de constatare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) și de
aplicare a penalităților prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, încheiat de către
auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, constituie titlu executoriu, fără
vreo altă formalitate:
a) de la data încheierii acestuia;
b) de la data comunicării acestuia către persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate de Curtea de
Conturi;
c) de la data învestirii acestuia cu formula executorie;
d) în cazul în care acesta nu a fost atacat în termenul legal de contestare;

103. Raportul de follow-up încheiat de către auditorii publici externi este un act de control
care se întocmește:
a) doar în situația în care măsurile dispuse prin decizie nu au fost duse la îndeplinire;
b) doar în situația în care măsurile dispuse prin decizie au fost duse la îndeplinire;
c) în toate situațiile în care măsurile dispuse prin decizie nu au fost duse la îndeplinire, au fost duse la
îndeplinire parțial sau au fost duse la îndeplinire în totalitate;
d) raportul de follow-up nu este un act de control.

104. Înregistrarea în aplicația informatică INFOPAC a actelor de control și a rezultatelor


consemnate în acestea, întocmite cu ocazia efectuării auditului de conformitate, se efectuează în termen
de:
a) 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actelor la nivelul structurii de specialitate respective;
b) 15 de zile calendaristice de la data înregistrării actelor la nivelul structurii de specialitate respective;
c) 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării actelor la nivelul structurii de specialitate respective;
d) 5 zile lucrătoare de la data înregistrării actelor la nivelul structurii de specialitate respective;

105. În ipoteza în care entitatea verificată refuză să semneze raportul de control întocmit de
către auditorii publici externi ca urmare a desfășurării auditului de conformitate, structurile de
specialitate ale Curții de Conturi încep procesul de valorificare a constatărilor înscrise în actul de
control:
a) după expirarea termenului legal de depunere a obiecțiilor de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de
control a fost transmis prin poștă;
b) după expirarea termenului de 5 zile calendaristice de la data expirării termenului legal de depunere
a obiecțiilor de către entitatea verificată;
c) după expirarea termenului legal de depunere a obiecțiilor de 15 zile calendaristice de la data
înregistrării raportului de control la registratura entității controlate sau de la data confirmării de primire a
acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poștă;

21
d) după expirarea termenului de 7 zile lucrătoare de la data expirării termenului legal de depunere a
obiecțiilor de către entitatea verificată.

106. Nota cu propuneri de valorificare pentru toate constatările consemnate în raportul de


control întocmit ca urmare a desfășurării auditului de conformitate, se elaborează de către auditorii
publici externi în termen de:
a) maximum 7 zile lucrătoare de la data înregistrării obiecțiilor la structura de specialitate care a efectuat
controlul sau de la expirarea termenului legal pentru depunerea acestora;
b) maximum 15 zile calendaristice de la data înregistrării obiecțiilor la structura de specialitate care a
efectuat controlul sau de la expirarea termenului legal pentru depunerea acestora.
c) maximum 30 zile calendaristice de la data înregistrării obiecțiilor la structura de specialitate care a
efectuat controlul sau de la expirarea termenului legal pentru depunerea acestora.
d) maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării obiecțiilor la structura de specialitate care a
efectuat controlul sau de la expirarea termenului legal pentru depunerea acestora;

107. Analiza actelor de control întocmite ca urmare a desfășurării auditului de conformitate,


precum și valorificarea constatărilor cuprinse în acestea se fac de către directorul direcției din cadrul
departamentului de specialitate pentru actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale:
a) doar în cazul în care prin actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale se propune
suspendarea din funcție a unor persoane acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante
sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluționarea
definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
b) atât în cazul în care prin actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale se propune
sesizarea organelor de urmărire penală, cât și în cazul în care prin aceste acte se propune suspendarea din
funcție a unor persoane acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluționarea definitivă a
cauzelor în care sunt implicate;
c) doar în cazul în care prin actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale se propune
sesizarea organelor de urmărire penală;
d) directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate nu are competență în ceea ce privește
analiza actelor de control transmise de camerele de conturi teritoriale, precum și în ceea ce privește
valorificarea constatărilor cuprinse în aceste acte.

108. Reprezintă documente de valorificare pentru raportul de control, întocmit ca urmare a


desfășurării auditului de conformitate:
a) adresa către organul ierarhic superior al entității controlate sau organul de conducere colectivă, care
aprobă, coordonează și controlează activitatea entității verificate, solicitându-i-se acestuia să ia măsuri care
să asigure ducerea la îndeplinire de către entitatea aflată în subordine a măsurilor dispuse de Curtea de
Conturi, precum și informarea structurii de specialitate a Curții de Conturi despre modul în care a acționat
pentru realizarea măsurilor și rezultatele obținute;
b) adresa de sesizare a organelor de urmărire penală, în cazul în care, prin raportul de follow-up întocmit
de către departamentul de specialitate sau camera de conturi, s-a consemnat faptul că nerecuperarea

22
prejudiciului s-a datorat nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entității verificate a măsurilor dispuse
prin decizie de către directorul direcției din cadrul departamentului;
c) adresele de transmitere către departamentul coordonator al acțiunii, în cazul în care în raportul de
control întocmit de către departament/camera de conturi s-au consemnat fapte pentru care există indicii că au
fost săvârșite cu încălcarea legii penale sau fapte cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu
caracter financiar, pentru care se propune suspendarea din funcție;
d) decizia de prelungire a termenului de ducere la îndeplinire a măsurilor, în cazul în care prin raportul
de follow-up s-a consemnat că entitatea nu a dus la îndeplinire nicio măsură din decizie sau a dus parțial la
îndeplinire măsurile dispuse prin decizie, însă a prezentat argumente justificate pentru neîndeplinirea
acestora;

109. Reprezintă documente de valorificare a raportului privind modul de ducere la


îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, întocmită ca urmare a efectuării auditului de
conformitate:
a) adresa către consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliul local
municipal/al sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliul local orăşenesc, comunal, după caz, prin care se
transmite spre analiză un exemplar din raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse
prin decizie, în cazul în care ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale şi ai sectoarelor municipiului
Bucureşti nu au dus la îndeplinire măsurile transmise de către Curtea de Conturi;
b) decizia;
c) adresele de transmitere către departamentul coordonator al acțiunii, în cazul în care în raportul de
control întocmit de către departament/camera de conturi s-au consemnat fapte pentru care există indicii că au
fost săvârșite cu încălcarea legii penale sau fapte cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu
caracter financiar, pentru care se propune suspendarea din funcție;
d) nota de evaluare a raportului de control.

110. Termenul de 30 de zile calendaristice stabilit pentru valorificarea constatărilor


consemnate în raportul de control întocmit ca urmare a efectuării auditului de conformitate:
a) reprezintă un termen de decădere;
b) reprezintă un termen de prescripție;
c) nu reprezintă un termen de decădere;
d) reprezintă un termen de perimare;

111. Sesizarea organelor de urmărire penală pentru entitățile aparținând administrației


publice centrale, în vederea valorificării constatărilor înscrise în raportul de control, respectiv în nota
de constatare, care constituie anexă a raportului de control, se realizează numai de către:
a) șeful departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale, după
aprobarea plenului;
b) Președintele Curții de Conturi;
c) Vicepreședintele Curții de Conturi, coordonator al departamentului de control/audit coordonator al
acțiunii.
d) șeful departamentului de control/audit coordonator al acțiunii, după aprobarea plenului;

23
112. Exemplarul 2 al deciziei emise și semnate de către directorul camerei de conturi, în
vederea aplicării măsurilor de valorificare, va fi contrasemnat de către:
a) directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate;
b) directorul adjunct al camerei de conturi;
c) șeful departamentului de specialitate.
d) directorul adjunct al direcției din cadrul departamentului de specialitate;

113. Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcție, în condițiile legii, precum și
termenul până la care trebuie să se comunice Curții de Conturi modul de ducere la îndeplinire a
măsurii dispuse, se emite și se semnează de către directorul direcției din cadrul departamentului de
specialitate, în situația în care persoana care face obiectul cererii este:
a) conducătorul unei autorități centrale autonome, aflată sub control parlamentar;
b) persoana care face obiectul cererii este un ministru, secretar de stat, un conducător al altui organ
central de specialitate al administrației publice centrale sau al altei structuri cu personalitate juridică din
subordinea Guvernului ori un prefect;
c) deține o funcție de conducere sau de execuție în cadrul unui minister;
d) directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate nu are această competență.

114. După definitivare, decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcție, în condițiile
legii, se semnează de către șeful departamentului de specialitate, în situația în care persoana care face
obiectul cererii este:
a) un ministru, secretar de stat, un conducător al altui organ central de specialitate al administrației
publice centrale sau al altei structuri cu personalitate juridică din subordinea Guvernului ori un prefect;
b) şeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti;
c) o persoana care exercită o funcţie de demnitate publică, un funcţionar public cu atribuţii de conducere
sau oricare altă persoană cu funcţie de conducere din cadrul autorităţii centrale de specialitate autonome;
d) conducător al unei instituţii sau al unor servicii publice de interes judeţean;

115. Decizia întocmită ca urmare a efectuării auditului de conformitate, însoțită de o adresă


semnată de către șeful departamentului sau de către directorul camerei de conturi, după caz, se
transmite prin poștă, cu confirmare de primire, entității verificate, în termen de:
a) 7 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 15 zile lucrătoare de la data emiterii.
c) 3 zile calendaristice de la data emiterii;
d) 5 zile calendaristice de la data emiterii;

116. În cazul controalelor (audit de conformitate) efectuate la entitățile aparținând


administrației publice locale, decizia va cuprinde o ultimă mențiune din care să rezulte că:
a) în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii, conducătorul entității la care s-a efectuat
verificarea va prezenta consiliului județean, consiliului local, consiliului de administrație, ordonatorului
secundar/ordonatorului principal de credite sau altor organisme ierarhic superioare, în funcție de modul în
care este organizată și condusă entitatea, o copie de pe raportul de control și de pe decizia cu măsurile dispuse
de către structurile Curții de Conturi;

24
b) în termen de 7 zile calendaristice de la data primirii, conducătorul entității la care s-a efectuat
verificarea va prezenta consiliului județean, consiliului local, consiliului de administrație, ordonatorului
secundar/ordonatorului principal de credite sau altor organisme ierarhic superioare, în funcție de modul în
care este organizată și condusă entitatea, o copie de pe raportul de control și de pe decizia cu măsurile dispuse
de către structurile Curții de Conturi;
c) conducătorul entității la care s-a efectuat verificarea va prezenta consiliului județean, consiliului
local, consiliului de administrație, ordonatorului secundar/ordonatorului principal de credite sau altor
organisme ierarhic superioare, în funcție de modul în care este organizată și condusă entitatea, o copie de pe
raportul de control și de pe decizia cu măsurile dispuse de către structurile Curții de Conturi, fără a se preciza
un termen în acest sens.
d) în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii, conducătorul entității la care s-a efectuat
verificarea va prezenta consiliului județean, consiliului local, consiliului de administrație, ordonatorului
secundar/ordonatorului principal de credite sau altor organisme ierarhic superioare, în funcție de modul în
care este organizată și condusă entitatea, o copie de pe raportul de control și de pe decizia cu măsurile dispuse
de către structurile Curții de Conturi;

117. Decizia cuprinzând măsurile pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea


acestora, pentru înlăturarea deficiențelor care nu au determinat producerea de prejudicii sau pentru
creșterea economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea
patrimoniului, emisă de structurile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului de conformitate
la entitățile aparținând administrației publice centrale, va fi transmisă organului ierarhic superior în
subordinea căruia se află entitatea verificată sau a organului de conducere colectivă care aprobă,
coordonează și controlează activitatea entității verificate, de către:
a) Directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate;
b) Directorul Camerei de Conturi a municipiului București;
c) Șeful departamentului de specialitate;
d) Președintele Curții de Conturi.

118. Camerele de conturi vor remite departamentului coordonator al acțiunii decizia


întocmită pentru entitățile de pe plan local aparținând administrației publice centrale în termen de:
a) 5 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
b) 7 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
c) 10 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
d) 5 zile lucrătoare de la emiterea acesteia;

119. Măsura blocării fondurilor bugetare sau speciale, ca urmare a constatării, cu ocazia
verificării ce vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, că au fost utilizate nelegal sau
ineficient de către entitatea verificată, se dispune prin:
a) Raportul de control;
b) Nota de constatare;
c) Decizie;
d) Proces verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea
nr. 92/1992, republicată.

25
120. Cu ocazia verificărilor efectuate în cadrul auditului de conformitate, în cazul entităților
finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din
venituri proprii, se pot bloca:
a) orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal sau ineficient;
b) doar sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, indiferent
de proveniența resurselor din care sunt acoperite creditele bugetare care fac obiectul abaterii constatate;
c) doar sumele care provin din subvenții de la bugetul local;
d) orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal sau ineficient,
cu condiția aprobării prealabile în acest sens, acordată de către Ministerul Finanțelor Publice.

121. În cazul în care organele abilitate, respectiv ordonatorul principal de credite, Ministerul
Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și direcția generală regională
a finanțelor publice, după caz, înștiințate cu privire la măsura de blocare a fondurilor bugetare sau
speciale dispusă de structurile Curții de Conturi nu au comunicat departamentului/camerei de conturi
modul de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse:
a) în termen de maximum 7 zile calendaristice de la expirarea termenului acordat în acest sens, structura
de specialitate a Curții de Conturi care a efectuat controlul încheie proces verbal de constatare și sancționare
a acestei contravenții;
b) în termen de maximum 7 zile calendaristice de la expirarea termenului acordat în acest sens, structura
de specialitate a Curții de Conturi care a efectuat controlul inițiază procedura de suspedare din funcție a
persoanelor răspunzătoare;
c) în termen de maximum 7 zile calendaristice de la expirarea termenului acordat în acest sens, structura
de specialitate a Curții de Conturi care a efectuat controlul solicită organelor abilitate o notă de relații în acest
sens.
d) respectivele organe abilitate vor fi incluse în programul anual de activitate pentru a fi verificate și
pentru a se lua măsurile legale;

122. În vederea aplicării procedurii de suspendare din funcție, în conformitate cu prevederile


art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, camerele de conturi vor transmite departamentului
coordonator al acțiunii, o adresă prin care se propune suspendarea din funcție a persoanelor în cauză,
în termen de:
a) 15 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecțiilor la constatările înscrise în
raportul de control;
b) 7 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecțiilor la constatările înscrise în
raportul de control;
c) 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecțiilor la constatările înscrise în
raportul de control;
d) 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a obiecțiilor la constatările înscrise în
raportul de control;

123. Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcție, în condițiile legii, precum și

26
termenul până la care trebuie să se comunice Curții de Conturi modul de ducere la îndeplinire a
măsurii dispuse, ca urmare a verificărilor efectuate cu ocazia desfășurării auditului de conformitate,
va fi transmisă prefectului, în ipoteza în care:
a) persoana care face obiectul cererii este conducător al unei instituții sau al unor servicii publice de
interes județean;
b) persoana care face obiectul cererii este un funcționar public cu atribuții de conducere/personal
contractual cu funcții de conducere din cadrul unei prefecturi;
c) persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al primăriei;
d) persoana care face obiectul cererii este șeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un județ sau din
municipiul București;

124. Împotriva măsurilor dispuse prin decizia emisă de structurile Curții de Conturi, precum
și a termenului stabilit pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre aceste măsuri, conducătorul
entității verificate poate depune/transmite contestație în termen de:
a) 15 zile lucrătoare de la data primirii deciziei;
b) 15 zile calendaristice de la data primirii deciziei;
c) 5 zile calendaristice de la data primirii deciziei;
d) 10 zile lucrătoare de la data primirii deciziei;

125. În cazul în care contestația formulată împotriva deciziei pentru aplicarea măsurilor de
valorificare, emisă de structurile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului de conformitate,
este depusă la o altă structură a Curții de Conturi decât cea care a emis decizia:
a) contestația este restituită entității contestatare, cu indicarea structurii emitente;
b) contestația nu este luată în considerare;
c) contestația se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen, fiind redirecționată de către
structura care a primit-o, către structura emitentă a deciziei;
d) contestația va fi înaintată Comisiei unice de soluționare a contestațiilor, constituită la nivelul Curții
de Conturi.

126. Termenul de contestare a deciziei emisă de structurile Curții de Conturi, ca urmare a


efectuării auditului de conformitate, este un termen de:
a) Prescripție;
b) Perimare;
c) Recomandare.
d) Decădere;

127. În cazul contestației formulate împotriva deciziei emise de structurile Curții de Conturi,
ca urmare a efectuării auditului de conformitate, pentru entitățile aparținând administrației publice
centrale, precum și alte entități care intră în competența de verificare a departamentului de
specialitate, nota cuprinzând punctul de vedere referitor la argumentele prezentate în contestație este:
a) întocmită de directorul adjunct al direcției din cadrul departamentului de specialitate respectiv și
semnată de directorul acestei direcții;

27
b) întocmită de directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate și semnată de către șeful
departamentului de specialitate respectiv;
c) întocmită și semnată de directorul direcției din cadrul departamentului respectiv;
d) întocmită și semnată de șeful departamentului de specialitate respectiv;

128. În cazul contestației formulate împotriva deciziei emise pentru entitățile verificate de
camerele de conturi, directorul camerei de conturi sau directorul adjunct, în funcție de nivelul de
competență, întocmesc o notă cuprinzând punctul de vedere referitor la argumentele prezentate în
contestație, în termen de:
a) 10 zile calendaristice;
b) 7 zile calendaristice;
c) 5 zile lucrătoare;
d) 3 zile calendaristice;

129. Contestația formulată împotriva deciziei emise și semnate de către directorul direcției
din cadrul departamentului de specialitate pentru entitățile aparținând administrației publice
centrale, precum și alte entități care intră în competența de verificare a departamentului de
specialitate, este examinată de o comisie pentru a contestației alcătuită astfel:
a) consilierul de conturi care coordonează departamentul în a cărui competență intră entitatea verificată
și 2 auditori publici externi, alții decât cei care au efectuat verificarea;
b) vicepreședintele coordonator al departamentului care a efectuat acțiunea, consilierul de conturi care
coordonează departamentul în a cărui competență intră entitatea verificată și directorul direcției din cadrul
departamentului de specialitate care a efectuat verificarea;
c) consilierul de conturi care coordonează departamentul în a cărui competență intră entitatea verificată
și alți 2 consilieri de conturi desemnați de către vicepreședintele coordonator al departamentului care a
efectuat acțiunea, cu posibilitatea participării în cadrul ședinței comisie, în calitate de invitat, și a directorul
direcției din cadrul departamentului de specialitate care a efectuat verificarea, dacă se consideră necesar de
către comisie;
d) consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de
conturi desemnat de către Președintele Curții de Conturi și directorul direcției din cadrul departamentului de
specialitate care a efectuat verificarea.

130. În vederea constituirii Comisiei de soluționare a contestațiilor, imediat ce s-a primit


contestația împotriva deciziei, emisă și semnată de către directorul direcției din cadrul
departamentului de specialitate pentru entitățile aparținând administrației publice centrale, precum
și alte entități care intră în competența de verificare a departamentului de specialitate, se va proceda
astfel:
a) șeful Departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale
propune președintelui Curții de Conturi membrii comisiei de soluționare a contestației;
b) șeful departamentului care coordonează acțiunea de verificare propune președintelui Curții de
Conturi membrii comisiei;
c) șeful departamentului care coordonează acțiunea de verificare propune vicepreședintelui coordonator
al departamentului membrii comisiei;

28
d) vicepreședintele coordonator al departamentului care coordonează acțiunea de verificare propune
președintelui Curții de Conturi membrii comisiei de soluționare a contestației.

131. Comisiile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de


structurile Curții de Conturi vor examina aceste contestații în termen de:
a) maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrării acestora la departamentul care coordonează
domeniul ce a făcut obiectul verificării sau la camera de conturi care a efectuat controlul;
b) maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acestora la departamentul care coordonează
domeniul ce a făcut obiectul verificării sau la camera de conturi care a efectuat controlul;
c) maximum 15 zile calendaristice de la data înregistrării acestora la departamentul care coordonează
domeniul ce a făcut obiectul verificării sau la camera de conturi care a efectuat controlul.
d) maximum 45 de zile calendaristice de la data înregistrării acestora la departamentul care coordonează
domeniul ce a făcut obiectul verificării sau la camera de conturi care a efectuat controlul;

132. Comisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de


structurile Curții de Conturi soluționează aceste contestații prin:
a) decizie;
b) hotărâre;
c) încheiere;
d) raport.

133. În situaţia în care, în raportul de follow-up, s-a consemnat imposibilitatea conducerii de


a duce la îndeplinire măsurile în termenul stabilit prin decizie din cauze neimputabile acesteia,
valorificarea aspectelor din raportul de follow-up se realizează prin emiterea de către directorul
direcţiei din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi/directorul adjunct al camerei de
conturi a unei decizii de prelungire a termenului pentru realizarea măsurilor, pe baza propunerilor
formulate de auditorii publici externi, situație în care, stabilirea noului termen de ducere la îndeplinire
a măsurilor se realizează astfel încât:
a) stabilirea noului termen de ducere la îndeplinire a măsurilor se face în funcție de gravitatea motivelor
ce au determinat nerealizarea acestora;
b) noul termen să nu depășească 30 de zile calendaristice;
c) noul termen să nu depășească 45 de zile calendaristice;
d) noul termen să nu depășească 6 luni.

134. În ipoteza în care în raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse
prin decizie (raport de follow-up) se consemnează faptul că entitatea verificată (conducerea acesteia)
nu a recuperat prejudiciul, iar nerecuperarea acestuia s-a datorat nedispunerii și neurmăririi de către
conducerea entității a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, se va proceda la:
a) emiterea de către Curtea de Conturi a unei decizii de prelungire a termenului de ducere la îndeplinire
a măsurilor dispuse, pe baza propunerilor formulate de entitatea ierarhic superioară;
b) încheierea unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției;
c) demararea procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală competente;

29
d) încheierea unui proces verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la
art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată.

135. Sesizarea organelor de urmărire penală competente se efecuează de către:


a) conducătorul departamentului de specialitate coordonator al acțiunii atât în cazul actelor de control
încheiate la nivel central, cât și al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi;
b) conducătorul departamentului de specialitate coordonator al acțiunii, doar în cazul actelor de control
încheiate la nivel central și de către directorul camerei de conturi, în cazul actelor de control încheiate la nivel
local;
c) vicepreședintele coordonator al departamentului de specialitate coordonator al acțiunii, atât în cazul
actelor de control încheiate la nivel central, cât și al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi;
d) președintele Curții de Conturi, atât în cazul actelor de control încheiate la nivel central, cât și al celor
întocmite la nivelul camerelor de conturi.

136. În procesul de valorificare a constatărilor înscrise în actele de control, organele de


urmărire penală competente vor fi sesizate în cazul în care:
a) nu s-a dispus suspendarea din funcție a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat,
până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
b) nu s-a efectuat verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale, de către
organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României;
c) în actele de control întocmite de auditorii publici externi s-a consemnat furnizarea de către entitatea
verificată a unor informații pentru care există indicii că ar putea fi nereale
d) în actele de control întocmite de auditorii publici externi s-a consemnat faptul că, desi au fost dispuse
și urmărite de către conducerea entității măsurile cuprinse în decizie, prejudiciul nu a fost corect stabilit ca
întindere și/sau nu a fost recuperat în totalitate.

137. Dacă acțiunea de verificare a fost efectuată de către departamentul de specialitate, șeful
acestei structuri analizează conținutul actului de control, al proiectului adresei de sesizare a organului
de urmărire penală competent și:
a) o transmite organului de urmărire penală competent, după obținerea punctului de vedere al
Departamentului juridic și a aprobării plenului Curții de Conturi;
b) o transmite de îndată organului de urmărire penală competent;
c) o transmite organului de urmărire penală competent după obținerea punctului de vedere al
Departamentului juridic;
d) o înaintează Președintelui Curții de Conturi, în vederea aprobării.

138. În vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, departamentul de


specialitate coordonator al acțiunii solicită un punct de vedere de la Departamentul Juridic referitor
la încadrarea sau nu în categoria faptelor de natură penală a faptelor consemnate în actele de control
încheiate în cazul acțiunilor coordonate în teritoriu, în termen de:
a) 30 de zile calendaristice de la data înregistrării la departament a adresei de solicitare transmise de
către directorul camerei de conturi;

30
b) 15 zile calendaristice de la data înregistrării la departament a adresei de solicitare transmise de către
directorul camerei de conturi;
c) 7 zile calendaristice de la data înregistrării la departament a adresei de solicitare transmise de către
directorul camerei de conturi;
d) 5 zile calendaristice de la data înregistrării la departament a adresei de solicitare transmise de către
directorul camerei de conturi;

139. În cazul acțiunilor de control realizate de către camerele de conturi, dacă în urma
analizei efectuate de către departamentul de specialitate coordonator al acțiunii se concluzionează că
nu sunt întrunite condițiile pentru sesizarea organelor de urmărire penală, șeful departamentului:
a) are obligația de a demara procedura în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente,
având în vedere propunerea conducerii camerei de conturi în acest sens;
b) indiferent de propunerea conducerii camerei de conturi și indiferent de punctul de vedere exprimat
de Departamentul juridic, șeful departamentului are obligația de a prezenta în plen propunerea pentru
nesesizarea organelor de urmărire penală, precum și motivele care au condus la această concluzie;
c) are obligația de a demara procedura în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente,
având în vedere propunerea conducerii camerei de conturi în acest sens, cu condiția ca punctul de vedere al
Departamentul juridic să fie exprimat în sensul încadrării faptelor consemnate în actele de control încheiate,
în categoria celor de natură penală;
d) înaintează Președintelui Curții de Conturi propunerea sa motivată de nesesizare a organelor de
urmărire penală.

140. Numărul de exemplare în care se întocmește raportul de control, ca urmare a efectuării


auditului de conformitate, este:
a) 2 exemplare;
b) 3 exemplare;
c) numărul de exemplare se stabilește în funcție de modul de valorificare a constatărilor consemnate în
acesta;
d) un exemplar unic care, ulterior semnării și de către reprezentanții legali ai entității verificate, va
rămâne la sediul structurii de specialitate care a efectuat verificarea, pentru a fi valorificat.

141. În situația în care entitatea verificată nu respectă termenul pentru semnarea raportului
de control întocmit cu ocazia efectuării auditului de conformitate:
a) termenul acordat inițial va putea fi prelungit cu maximum 5 zile calendaristice;
b) se va proceda la transmiterea către entitatea controlată a unei note de relații, în vederea clarificării
împrejurărilor și a cauzelor care au condus la nerespectarea termenului acordat;
c) raportul de control se consideră “refuzat să fie semnat” și se procedează la valorificarea lui;
d) se transmite o adresă organului ierarhic superior al entității controlate sau organului de conducere
colectivă, care aprobă, coordonează și controlează activitatea entității verificate, solicitându-i-se acesteia să
ia măsurile legale ce se impun.

142. În ipoteza în care obiecțiunile formulate de către conducătorul entității verificate la


constatările înscrise în raportul de control încheiat ca urmare a efectuării auditului de conformitate,

31
au fost depuse/expediate după expirarea termenului de 15 zile calendaristice de la data înregistrării
raportului de control la registratura entității controlate sau de la data confirmării de primire a
acestuia:
a) se va putea acorda o prelungire cu maximum 5 zile calendaristice a termenului de 15 zile
calendaristice menționat;
b) obiecțiunile vor fi analizate de către auditorii publici externi care au efectuat controlul și de către
conducătorul structurii de specialitate pentru a se cunoaște argumentele prezentate de către conducerea
entității verificate, care, dacă sunt însoțite de documente doveditoare ce modifică unele dintre constatările
consemnate în actul de control, acestea, ca noi probe, urmează a fi avute în vedere în procesul de valorificare
a raportului de control;
c) vor fi restituite către entitatea verificată, însoțite de o Notă semnată de către auditorii publici externi
care au efectuat controlul, având în vedere depășirea termenului de depunere a obiecțiilor;
d) obiecțiunile depuse nu vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor;

143. În cazul în care, Curtea Conturi, cu ocazia efectuării auditului de conformitate,


apreciază necesar să solicite unor instituții specializate ale statului efectuarea cu prioritate a unor
verificări de specialitate:
a) șeful de departament/directorul camerei de conturi transmite instituției specializate a statului o
adresă de solicitare în acest sens, acțiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de
Conturi fiind suspendată în mod obligatoriu, până la momentul primirii actelor întocmite de către respectiva
instituție;
b) șeful de departament/directorul camerei de conturi transmite instituției specializate a statului o
adresă de solicitare în acest sens, acțiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de
Conturi urmând a fi continuată de instituția respectivă, cu informarea ulterioară a Curții de Conturi referitor
la rezultatele controlului;
c) șeful de departament/directorul camerei de conturi transmite instituției specializate a statului o
adresă de solicitare în acest sens, acțiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de
Conturi putând fi suspendată, dacă e cazul, urmând a fi reluată la momentul primirii actelor întocmite de
către respectiva instituție;
d) șeful de departament/directorul camerei de conturi transmite o adresă de solicitare în acest sens, unui
expert acreditat în domeniu, acțiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi
putând fi suspendată până la momentul primirii actelor întocmite de către acesta.

144. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de către auditorii publici
externi în cazul în care în raportul de control au fost consemnate fapte prevăzute de lege ca fiind
contravenţii, a căror constatare şi sancţionare intră în competenţa Curții de Conturi, comunicarea
acestuia se face de către auditorii publici externi în termen de:
a) cel mult 15 de zile calendaristice de la data încheierii;
b) cel mult 10 de zile calendaristice de la data încheierii;
c) cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii;

32
d) cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării procesului verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor în Registrul de evidență al sancțiunilor contravenționale, amenzilor și penalităților aplicate de
către personalul de specialitate al departamentului/camerei de conturi.

145. Împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de


către auditorii publici externi în cazul în care în raportul de control sunt consemnate fapte prevăzute
de lege ca fiind contravenţii, a căror constatare şi sancţionare intră în competenţa Curţii de Conturi,
se poate face plângere:
a) în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării;
b) în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării;
c) în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării procesului verbal de constatare și sancționare
a contravențiilor la registratura entității verificate;
d) în termen de 5 zile calendaristice de la data comunicării.

146. Curtea de Conturi are acces la acte, documente, informații, necesare exercitării
atribuţiilor sale:
a) cu excepția informaţiilor care constituie secrete de stat;
b) cu excepția informaţiilor care constituie secrete de serviciu;
c) neîngrădit;
d) cu excepția informaţiilor care constituie secrete comerciale sau individuale;

147. Curtea de Conturi poate exercita, pe baza programului anual de activitate și a


tematicilor specifice, funcția de control la societăți comerciale, astfel:
a) la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin,
singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
b) la toate societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, indiferent de acționarii/asociații care contribuie la constituirea capitalului social;
c) la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la care statul deține jumătate din capitalul social;
d) Curtea de Conturi nu poate exercita funcția de control la societăți comerciale.

148. Curtea de Conturi este obligată să efectueze controale, în limita competențelor sale:
a) ca urmare a unor sesizări primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice sau fizice;
b) ca urmare a unor informații apărute în mass-media;
c) ca urmare a Hotărârilor Camerei Deputaților sau ale Senatului prin care se solicită Curții de Conturi
efectuarea unor controale, în limita competențelor sale;
d) ca urmare a solicitării formulate de către Instituția Președintelui României.

149. Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de:
a) Camera Deputaților şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege;
b) Instituția Președintelui României şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege;
c) Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit.

33
d) Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege;

D. AUDITUL PERFORMANŢEI

150. Curtea de Conturi efectuează auditul performanței utilizării resurselor financiare


ale statului și ale sectorului public. În acest context identificați afirmația incorectă:
a) auditul performanței se poate efectua numai la finalul desfășurării proiectelor,
programelor, proceselor sau activităților;
b) prin constatările și recomandările făcute, auditul performanței trebuie să conducă la
diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor;
c) activitatea de audit al performanței se desfășoară în conformitate cu metodologia proprie,
adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI și a celor mai bune practici în domeniu, și se finalizează
prin elaborarea unui raport de audit;
d) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și
eficacității cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează
resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

151. Planificarea unei misiuni de audit al performanței presupune parcurgerea


următoarelor faze:
a) planificarea strategică și planificarea operațională;
b) elaborarea planului de audit al performanței;
c) notificarea entității, desemnarea echipei de auditori publici externi și organizarea ședinței
de prezentare;
d) documentarea în auditul performanței.

152. Constituie faze care trebuie parcurse în planificarea operațională în auditul


performantei:
a) selectarea temelor ce vor fi supuse auditului performanței și stabilirea criteriilor de audit
care se vor utiliza și a surselor acestora;
b) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obținerea probelor de audit și
elaborarea planului de audit al performanței;
c) selectarea entităților ce vor fi supuse auditului performanței și documentarea în auditul
performanței;
d) selectarea temelor și a entităților ce vor fi supuse auditului performanței și elaborarea
planului de audit al performanței.

153. Planificarea strategică în auditul performanţei constă în:


a) elaborarea planului de audit al performanţei;
b) selectarea temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei;
c) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a
întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit;
d) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit.

154. Planificarea operațională în auditul performantei nu cuprinde


a) documentarea în auditul performanței;
b) selectarea temelor și a entităților ce vor fi supuse auditului performanței;
c) identificarea, evaluarea riscurilor și a impactului potențial al acestora;
d) formularea și revizuirea obiectivelor specifice auditului performanței, precum și a
întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit.

34
155. Curtea de Conturi a României programează desfășurarea misiunilor de audit al
performanței:
a) în domenii unde se poate aduce un plus de valoare pentru economicitatea și eficiența
utilizării fondurilor europene;
b) în domenii sensibile;
c) pentru utilizarea eficientă a rezervelor valutare;
d) în domenii cu risc ridicat unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea
economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice.

156. Misiunea de audit al performanței se poate efectua:


a) atât la finalul, cât și pe parcursul proiectelor/programelor/proceselor sau a activităților pe
care o entitate trebuie să le realizeze;
b) doar pe parcursul proiectelor/programelor/proceselor sau a activităților pe care o entitate
trebuie să le realizeze;
c) doar la finalul proiectelor/programelor/proceselor sau a activităților pe care o entitate
trebuie să le realizeze;
d) doar la finalul proiectelor/programelor/proceselor sau a activităților pe care o entitate
trebuie să le realizeze dar fără a se depăși perioada de prescripție.

157. Instruirea auditorilor publici externi desemnați ca și membri ai echipei de audit al


performanței se realizează de către:
a) nu se realizează instruirea auditorilor publici externi;
b) șeful de serviciu;
c) directorul direcției din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi, directorul
adjunct al camerei de conturi și șeful de serviciu, după caz;
d) șeful de echipă.

158. Auditul performanței presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a:


a) eficienței și eficacității;
b) economicității și eficienței;
c) nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor "3E" - economicitate,
eficiență și eficacitate;
d) economicității, eficienței și eficacității.

159. Prin auditul performanței Curtea de Conturi:


a) exprimă o opinie cu privire la conformitatea situațiilor financiare întocmite de o instituție
publică;
b) efectuează o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și eficacității cu care
o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;
c) se asigură că situațiile financiare auditate nu conțin denaturări semnificative ca urmare a
unor abateri sau erori, permițând astfel să se exprime o opinie;
d) se asigură că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al
unităților administrativ-teritoriale, precum și că execuția bugetului de venituri și cheltuieli sunt în
concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată
entitatea și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

160. Obiectivele auditului, chestionarele și documentele specifice aferente acțiunilor de


audit al performanței care se desfășoară și la nivelul structurilor de specialitate teritoriale sau

35
numai la nivelul acestora, se stabilesc:
a) prin grija echipei de audit;
b) prin grija camerei de conturi care efectuează misiunea de audit;
c) atât prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul cât și prin grija
camerei de conturi care efectuează misiunea de audit;
d) prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul.

161. Documentarea în auditul performanței începe printr-o ședință de deschidere la


entitatea auditată, la care pot să participe:
a) echipa de audit și conducerea entității auditate;
b) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, după caz, echipa de audit și conducerea entității auditate;
c) echipa de audit, conducerea entității auditate și alte persoane interesate;
d) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, după caz și conducerea entității auditate.

162. Etapa de execuţie în auditul performanței constă în:


a. utilizarea procedurilor de audit prevăzute în planul de audit al performanţei, în scopul de
a obţine probe de audit în legătură cu programul/procesul/proiectul/activitatea auditată;
b. identificarea, evaluarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora;
c. stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit;
d. elaborarea planului de audit al performanţei.

163. Curtea de Conturi programează audituri de performanță:


a) la instituții cu bugete semnificative;
b) la entitățile unde cu ocazia auditurilor financiare au fost exprimate opinii contrare;
c) la entitățile unde cu ocazia verificărilor anterioare au fost constatate prejudicii;
d) în domeniile cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea
eficienței, economicității și eficacității în utilizarea fondurilor publice.

164. Planul de audit al performanței întocmit de către echipa de audit trebuie sa fie:
a) avizat de către șeful de departament/directorul camerei de conturi;
b) avizat de către șeful de departament/directorul camerei de conturi;
c) avizat de către șeful echipei care desfășoară auditul;
d) avizat de către directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al
camerei de conturi.

165. Auditul performanței poate să abordeze:


a) respectarea prevederilor legale în formarea și cheltuirea fondurilor publice;
b) orientarea pe rezultat, pe probleme, pe sistem sau o combinație a acestor abordări;
c) respectarea prevederilor legale în cheltuirea fondurilor publice;
d) respectarea prevederilor legale în cheltuirea fondurilor publice și eficiența sistemului de
control intern managerial.

166. În auditul performanței în care se realizează o evaluare dacă obiectivele stabilite au


fost atinse, se realizează o abordare:
a) orientată pe rezultate;
b) orientare bazată pe probleme;
c) orientare pe bază de sistem;
d) orientare bazată pe evaluarea economiilor în utilizarea fondurilor alocate.

36
167. În cadrul ședinței de deschidere a auditului performantei se prezintă echipa de
audit, tema și obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum și alte detalii
necesare realizării auditului și se clarifică aspectele legate de asigurarea unor spații de lucru
adecvate și a accesului logistic corespunzător. Aceste aspecte se consemnează :
a) într-o notă întocmită de șeful de echipă;
b) într-o nota de documentare întocmită de un membru al echipei;
c) nu se întocmește nici un document cu ocazia ședinței de deschidere;
d) într-o nota de constatare întocmită de șeful de echipă.

168. Stabilirea metodologiei de audit care va fi folosită pentru obținerea probelor de


audit este o fază în:
a) planificarea strategică a misiuni de audit al performanței;
b) planificarea operațională a misiuni de audit al performanței;
c) atât în planificarea strategică, cât și în planificarea operațională a misiuni de audit al
performanței;
d) documentarea în auditul de performanță.

169. Stabilirea și evaluarea riscurilor în faza de planificare operațională în auditul de


performanță se realizează, în principal, prin:
a) testarea elementelor selectate;
b) testarea în detaliu a unor operațiuni din cadrul entității verificate;
c) exercitarea raționamentului profesional al auditorilor publici externi și ca urmare a
evaluării sistemului de control intern;
d) teste ale controalelor cheie.

170. Analiza înainte și după este utilizată pentru:


a) a stabilii dacă obiectivele programului auditat au fost îndeplinite;
b) a compara situația existentă înaintea demarării programului auditat cu situația rezultată
după implementarea acestuia;
c) a stabilii eficiența economică a programului auditat;
d) a stabili dacă obiectivele au fost îndeplinite în condiții de eficiență economică.

171. Scopul analizei cost/beneficiu este să evalueze dacă:


a) obiectivele programului auditat au fost îndeplinite;
b) veniturile obținute din implementarea programului auditat sunt mai mari decât
cheltuielile aferente realizării programului;
c) cheltuielile aferente programului s-au încadrat în nivelul bugetat;
d) situația rezultată după implementarea programului este superioară celei de dinaintea
demarării programului.

172. Stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza în auditul performanței se


realizează:
a) în faza de planificare strategică;
b) în faza de panificare operațională;
c) în faza de obținerea probelor de audit;
d) în faza de formulare a recomandărilor.

173. În activitatea de documentare în cadrul planificării operaționale la auditul


performantei, auditorii publici externi trebuie să colecteze, în principal, informații relevante și de

37
încredere referitoare la:
a) strategia guvernamentală privind domeniul auditat;
b) persoanele care ocupa posturi de conducere;
c) averea personalului care derulează activitatea auditată;
d) gradul de pregătire a personalului din cadrul entității care derulează activitatea auditată.

174. Planul de audit al performanței este un document al echipei de audit și nu cuprinde:


a) obiectivul general și obiectivele specifice ale
programului/proiectului/procesului/activității auditate;
b) înțelegerea entității și a mediului în care aceasta își desfășoară activitatea;
c) evaluarea sistemului de control intern pe acele componente care sunt responsabile de
asigurarea economicității, eficienței și eficacității programelor, proiectelor, proceselor sau activităților
auditate;
d) constatările auditului performantei.

175. Planul de audit al performanței este un document al echipei de audit și nu cuprinde:


a) lista riscurilor identificate, din care riscurile critice pentru îndeplinirea obiectivelor legate
de economicitate, eficiență și eficacitate;
b) formularea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul performanței;
c) criteriile de audit stabilite;
d) probele de audit.

176. Planul de audit al performanței poate fi modificat și completat pe parcursul


desfășurării misiunii de audit de către:
a) membrii echipei de audit;
b) conducerea structurilor de specialitate ale Curții de Conturi;
c) membrii echipei de audit, cu aprobarea conducerii structurii de specialitate a Curții de
Conturi;
d) membrii echipei de audit la solicitarea entității verificate.

177. Documentele de lucru și celelalte informații relevante pentru misiunea de audit al


performanței vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:
a) dosare curente și dosare intermediare;
b) dosare permanente și dosare intermediare;
c) dosare curente și dosare permanente;
d) dosare intermediare.

178. Alegerea criteriilor pe baza cărora auditorii publici externi, în cadrul auditului
performantei, determină dacă probele de audit sunt suficiente și adecvate nu are în vedere:
a) scopul în care vor fi utilizate probele de audit;
b) beneficiarii raportului de audit al performantei;
c) nivelul de încredere și gradul de independență a surselor probelor de audit;
d) costul obținerii unor probe de audit suplimentare în raport cu posibilele avantaje pe care
acestea le oferă în susținerea constatărilor și a concluziilor.

179. Alegerea criteriilor pe baza cărora auditorii publici externi, în cadrul auditului
performantei, determină dacă probele de audit sunt suficiente și adecvate are în vedere:
a) volumul de activitate al entității auditate;
b) beneficiarii raportului de audit al performantei;
c) numărul constatărilor din Raportul de audit al performantei;

38
d) riscul pe care îl implică formularea unor constatări incorecte sau a unor concluzii eronate.

180. Stabilirea și revizuirea obiectivelor specifice a auditului de performanță și a


întrebărilor la care trebuie să răspundă acesta, se realizează:
a) în faza de planificare strategică;
b) în faza de panificare operațională;
c) în faza de obținerea probelor de audit;
d) în faza de formulare a recomandărilor.

181. Gradul de suficiență și cel de adecvare al probelor de audit utilizate în auditul


performanței sunt stabilite de:
a) șeful echipei de audit;
b) auditorii publici externi după aplicarea testelor de detaliu;
c) auditorii publici externi în funcție de mărimea eșantionului de operațiuni selectat pentru
testare;
d) auditorii publici externi pe baza raționamentului profesional.

182. Grupul de dezbatere este o procedură utilizată în:


a) auditul financiar și auditul performanței;
b) auditul financiar;
c) auditul de conformitate;
d) auditul performanței.

183. Rezultatele ședinței grupului de dezbatere vor fi consemnate:


a) într-o notă de constatare;
b) în procesul verbal de constatare;
c) în raportul de auit al performanței;
d) într-un document de lucru.

184. Eșantionarea ca metodă de obținere a probelor de audit este folosită:


a) numai în auditul de conformitate;
b) numai în auditul financiar;
c) în auditul financiar, în auditul de conformitate și în auditul de performanță;
d) numai în auditul financiar și auditul de conformitate.

185. În auditul performanței se poate folosi ca metodă de obținere a probelor de audit:


a) nu se utilizează eșantionarea;
b) eșantionarea statistică;
c) eșantionarea nestatistică;
d) eșantionarea statistică sau nestatistică.

186. În auditul performanței probele de audit analizate de echipa de audit trebuie să fie:
a) eficiente;
b) adecvate și suficiente;
c) adecvate;
d) suficiente și eficiente.

187. În etapa de raportare a auditului performanței se întocmesc următoarele acte:


a) proces verbal de constatare;
b) notă de constatare;

39
c) raport de audit al performanței;
d) raport de audit al performanței și proces verbal de constatare.

188. Raportul de audit al performanței este semnat


a) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul;
b) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și conducerea entității
auditate;
c) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și personalul entității
auditate cu atribuții în domeniul auditat;
d) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și conducerea structurii de
specialitate din cadrul Curții de Conturi.

189. Dacă pe parcursul misiunii de audit al performanței se constată erori/abateri de la


legalitate și regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea
legii penale, auditorii publici externi întocmesc
a) un Proces-verbal de constatare în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte;
b) un Raport de audit al performantei în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte;
c) o Notă în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte;
d) o Notă de constatare în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte.

190. Nota întocmită de auditorii publici externi în cadrul unei acțiuni de audit al
performanței, în care sunt consemnate erori/abateri de la legalitate și regularitate și/sau fapte
pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale sunt valorificate prin:
a) emiterea unei decizii prin care sunt dispuse măsuri pentru corectarea abaterilor financiar
contabile și/sau stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia;
b) sesizarea organelor de urmărire penală;
c) emiterea unei decizii prin care sunt dispuse măsuri pentru corectarea abaterilor financiar
contabile și/sau stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia și sesizarea organelor de
urmărire penală;
d) declanșarea imediată a unei acțiuni de control la entitatea verificată sau cuprinderea
ulterioară a entității în programul de verificare, dacă se consideră că nu există riscul de
distrugere/pierdere a unor probe de audit sau riscul unor modificări în organizarea și funcționarea
entității.

191. Auditorii publici externi interpretează rezultatele obținute în auditul performanței


și prezintă constatările printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a următoarelor
elemente:
a) criteriul „prețul cel mai mic”, condiția „calitate/preț”, cauza și efectul;
b) criteriul ,,Ce ar trebui să fie?”, condiția ,,Ce este? ”, cauza și efectul;
c) criteriul „diminuarea costurilor”, condiția „sporirii eficienței resurselor”, cauza și efectul;
d) criteriul „eficienței domeniului auditat”, condiția „utilizării integrale a resurselor alocate”,
cauza și efectul.

192. Auditorii publici externi interpretează rezultatele obținute și prezintă constatările


printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a unor elemente esențiale, precum:
a) criteriul: „Ce ar trebui să fie?”;
b) condiția: „Ce este?”;
c) cauza și efectul;
d) elementele enumerate la punctele a, b, și c.

40
193. Pentru punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit al
performanței are loc concilierea, ce constă:
a) într-o ședință la care participă auditorii publici externi și conducerea departamentului de
specialitate;
b) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea departamentului financiar-contabil al
entității auditate;
c) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea entității auditate cu privire la aspectele
rezultate în urma misiunii de audit al performanței;
d) într-o dezbatere între conducerea entității auditate cu privire la aspectele rezultate în urma
misiunii de audit al performanței și entitatea de nivel superior.

194. Concilierea aspectelor consemnate în actele întocmite de Curtea de Conturi este


obligatorie în:
a) acțiunile de audit financiar;
b) acțiunile de audit de conformitate;
c) acțiunile de audit financiar, audit de conformitate și audit al performanței;
d) acțiunile de audit financiar și audit de conformitate.

195. Raportul de audit al performanţei este semnat:


a) de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și de către conducerea entității
auditate;
b) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul;
c) de către auditorii publici externi care au efectuat auditul, de către conducerea echipei de
audit și de către conducerea entității auditate;
d) de către conducerea echipei de audit și de către conducerea entității auditate.

196. Obiecțiunile formulate de conducerea entității auditate aferente aspectelor reținute


prin raportul de audit al performanței sunt analizate:
a) nu se pot depune obiecțiuni la raportul de audit al performanței;
b) de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și de către conducerea structurii
de specialitate care a efectuat auditul;
c) de către conducerea structurii de specialitate care a coordonat auditul;
d) de către auditorii publici externi desemnați să revizuiască documentele de lucru;

197. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței se face


prin:
a) emiterea deciziei de către directorul direcției/directorul camerei de conturi;
b) nota de evaluare a acțiunii de audit al performanței;
c) emiterea deciziei de către directorul direcției/directorul camerei de conturi și sesizarea
organelor de urmărire penală, dacă este cazul;
d) emiterea scrisorii cu recomandările Curții de Conturi.

198. După definitivare, scrisoarea cuprinzând recomandările care se transmit entităţii


în urma auditului de performanță se semnează de către:
a) şeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi
teritoriale;
b) membrii echipei de audit;
c) şeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi
teritoriale și membrii echipei de audit;
d) șeful echipei de audit.

41
199. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face
prin:
a) înregistrarea raportului în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul structurilor de specialitate
respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor
consemnate în acestea şi în aplicaţia informatică INFOPAC;
b) înregistrarea raportului în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul structurilor de specialitate
respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor
consemnate în acestea;
c) înregistrarea raportului la entitatea auditată;
d) emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru
diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate.

200. Scrisoarea cu recomandări care se transmite entității în urma unei misiuni de audit
al performanței se semnează de către:
a) directorul departamentului/directorul camerei de conturi teritoriale;
b) auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanței;
c) directorul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi teritoriale;
d) șeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi
teritoriale.

201. Scrisoarea cu recomandări emisă în urma unei misiuni de audit al performanței se


transmite prin postă, cu confirmare de primire, în termen de:
a) 5 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 30 zile calendaristice de la data emiterii;
c) 15 zile calendaristice de la data emiterii;
d) 10 zile calendaristice de la data emiterii.

202. Documentele de lucru elaborate în cadrul auditului de performanță şi celelalte


informaţii relevante pentru misiunea de audit al performanţei sunt:
a) anexate la raportul de audit al performanței;
b) organizate în dosare curente și dosare permanente;
c) anexate la procesul verbal de constatare;
d) anexate la nota de constatare.

203. Nota de evaluare cu privire la raportul de audit al performantei este întocmită de:
a) de compartimentul de evaluare a calității activităților specifice Curții de Conturi;
b) de șeful departamentului/directorul camerei de conturi;
c) directorul direcției din cadrul departamentului / directorul adjunct al camerei de conturi;
d) de alte persoane nominalizate în acest scop.

204. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței se face


prin:
a) emiterea unei decizii care conține măsurile formulate de echipa de auditori publici
externi;
b) emiterea unei scrisori care conține recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru
diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul programului/ proiectului/ procesului/ activității sau entității auditate;
c) emiterea unei încheieri care conține recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru

42
diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul programului auditat;
d) întocmirea unui proces-verbal de constatare a contravențiilor pentru abaterile de la
legalitate și regularitate.

205. Procedurile de audit folosite în auditul performanței pentru obținerea probelor de


audit sunt:
a) analiza cost beneficiu;
b) analiza cost eficacitate;
c) observarea, examinarea documentelor, chestionarea, intervievarea;
d) analiza comparativă (benchmarking).

E. FINANŢE PUBLICE

206. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, se


pot efectua:
a. pe baza justificărilor corespunzătoare, in limita de 10% din prevederile capitolului
bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite, fără acordul
Ministerului Finanțelor Publice;
b. pe baza justificărilor corespunzătoare, in limita de 20% din prevederile capitolului
bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite, cu acordul
Ministerului Finanțelor Publice;
c. nu se pot efectua astfel de virări;
d. doar până la aprobarea legii rectificării bugetului de stat.

207. Conform principiului unităţii monetare toate operaţiunile bugetare:


a. se exprima în moneda naţională;
b. se exprimă în moneda în care sunt efectuate;
c. vor fi prezentate sub formă bănească;
d. se exprimă în monedă europeană, începând cu 1.01.2007.

208. Autoritatea care asigură, conform prevederilor legale, monitorizarea execuţiei


bugetare și propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei, în cazul în care se constată
abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, este:
a. Ministerul Finanțelor Publice;
b. Curtea de Conturi;
c. Consiliul Fiscal;
d. Ordonatorul principal de credite.

209. Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al datoriei publice a
statului, care:
a. cuprinde contul general al datoriei publice guvernamentale, dar nu şi contul general al
datoriei publice locale;
b. va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune la
Parlament pentru aprobare;
c. se prezintă Parlamentului spre aprobare, separat de contul general anual de execuţie a
bugetului de stat;
d. se prezintă spre avizare Băncii Naționale a României.

210. Virările de credite de angajament:


43
a) pot fi efectuate numai de ordonatorii de credite secundari sau terțiari, la solicitarea
ordonatorului principal de credite;
b) sunt permise numai pentru creditele pentru care nu au fost încheiate angajamente legale;
c) nu sunt permise;
d) pot fi efectuate oricând, fiind condiționate de consumarea integrală a creditelor bugetare.

211. Potrivit legii privind finanțele publice, principiul anualității bugetare are în vedere
faptul că:
a) veniturile şi cheltuielile bugetare se aprobă periodic, pentru a se asigura monitorizarea
fondurilor publice;
b) veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia
donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte;
c) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice;
d) veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care
corespunde exerciţiului bugetar.

212. În legea privind finanțele publice, principiul specializării bugetare presupune că:
a) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv,
pe categorii de cheltuieli și nu potrivit clasificaţiei bugetare;
b) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă
şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit
clasificaţiei bugetare;
c) veniturile şi cheltuielile bugetare se aprobă în buget numai după clasificaţia funcțională;
d) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice.

213. Identificați afirmația care corespunde uneia din regulile privind cheltuielile
bugetare, conform legii privind finanțele publice:
a) cheltuielile bugetare nu au destinaţie precisă şi sunt determinate de autorizările conţinute
în legile bugetare anuale;
b) cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale;
c) cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată dar nu au autorizările din legi
specifice;
d) cheltuielile bugetare nu sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în
legile bugetare anuale;

214. Conform legii privind finanțele publice, care din următoarele afirmații este corectă:
a) O cheltuială din fonduri publice poate fi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii;
b) Orice cheltuială poate fi înscrisă în bugete şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exista
bază legală pentru respectiva cheltuială, cu excepțiile prevăzute în legile proprii de organizare și
funcționare;
c) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu
este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare;
d) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată dacă nu are prevederi bugetare.

215. Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe
nerambursabile se aprobă prin:

44
a) Ordonanță de urgență pentru fiecare buget în parte;
b) Ordin al ministrului finanțelor publice;
c) Hotărâre a Guvernului;
d) Lege.

216. Conform legii privind finanțele publice, legile contului general anual de execuție
sunt adoptate de:
a) Parlament;
b) Parlament, după aprobarea prealabilă a Guvernului;
c) Guvern, după consultare cu Ministerul Finanțelor Publice;
d) Parlament și, după caz, Guvernul.

217. Categoriile de ordonatori de credite, conform legii privind finanțele publice, sunt:
a) ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari;
b) ordonatori principali și ordonatori secundari;
c) ordonatori secundari şi ordonatori terţiari;
d) ordonatori principali și ordonatori terțiari.

218. Conducătorii instituţiilor publice autonome, potrivit legii privind finanțele publice,
sunt:
a) ordonatori terțiari de credite;
b) ordonatori secundari de credite;
c) ordonatori principali de credite;
d) nu au calitatea de ordonatori de credite.

219. Conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, conform


legii privind finanțele publice, sunt:
a) ordonatori terțiari de credite;
b) ordonatori secundari de credite;
c) ordonatori principali de credite;
d) nu au calitatea de ordonatori de credite.

220. Miniștrii sunt:


a) ordonatori terțiari de credite;
b) ordonatori secundari de credite;
c) ordonatori principali de credite;
d) nu au calitatea ordonatori de credite.

221. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din


subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite, conform legii privind finanțele
publice, sunt:
a) nu sunt ordonatori de credite;
b) ordonatori principali de credite;
c) numai ordonatori terțiari de credite;
d) ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.

222. Ordonatorii de credite, conform legii privind finanțele publice, pot delega această
calitate:
a) înlocuitorilor de drept, secretarului general sau conducătorului compartimentului
financiar-contabil;

45
b) numai secretarului general;
c) numai conducătorului compartimentului financiar-contabil:
d) secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepţia
conducătorului compartimentului financiar-contabil.

223. Ordonatorii principali de credite, conform legii privind finanțele publice,


repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate:
a) numai pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine ai căror
conducători sunt ordonatori secundari;
b) numai pentru bugetele instituţiilor publice din coordonare, ai căror conducători sunt
ordonatori terţiari de credite;
c) pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau
coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu
sarcinile acestora, potrivit legii;
d) pentru bugetele instituţiilor publice din subordine, ai căror conducători sunt ordonatori
secundari sau terţiari de credite.

224. Ordonatorii principali de credite, potrivit legii privind finanțele publice, transmit
bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare în termen de:
a) 20 zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare bugetară anuală;
b) 15 zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare bugetară anuală;
c) 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale;
d) 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.

225. Ordonatorii secundari de credite, conform legii privind finanțele publice,


repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate astfel:
a) după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora și pentru ordonatorii terțiari de
credite;
b) numai pentru bugetul propriu;
c) numai pentru ordonatorii terțiari de credite;
d) pentru bugetul propriu și ordonatorii terțiari de credite.

226. Potrivit legii privind finanțele publice, care din următoarele afirmații privind
ordonatorii terțiari de credite este corectă:
a) repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate după reţinerea a 10% din
prevederile aprobate acestora;
b) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate pentru realizarea sarcinilor
instituţiilor;
c) angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate şi utilizează creditele
bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc;
d) angajează cheltuieli peste limita creditelor de angajament repartizate.

227. Ordonatorii principali de credite, conform legii privind finanțele publice,


repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate după reținerea a :
a) 25% din prevederile aprobate acestora;
b) 20% din prevederile aprobate acestora;
c) 15% din prevederile aprobate acestora;
d) 10% din prevederile aprobate acestora.

228. Conform legii privind finanțele publice, creditele de angajament și creditele

46
bugetare aprobate destinate cheltuielilor de personal, inclusiv cheltuielilor de personal care se
regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare se repartizează de către
ordonatorii principali de credite :
a) cu reținerea a 10%;
b) integral;
c) cu reținerea a 15%;
d) cu reținerea a 20%.

229. Conform legii privind finanțele publice, sumele alocate ordonatorilor principali de
credite din Fondul de rezervă bugetară şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, vor fi
repartizate de către ordonatorii principali de credite:
a) cu reținerea a 10%;
b) integral;
c) cu reținerea a 15%;
d) cu reținerea a 20%.

230. Potrivit legii privind finanțele publice, sumele reţinute în proporţie de 10% din
creditele de angajament și creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite se
repartizează:
a) în semestrul al doilea;
b) în primul trimestru;
c) în trimestrul al treilea;
d) în primul semestru.

231. Ordonatorii de credite, conform legii privind finanțele publice, au obligaţia de a


angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament şi de a utiliza creditele bugetare numai în
limita:
a) prevederilor sau după caz, a destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli care nu sunt strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective;
b) prevederilor, pentru orice tip de cheltuieli ale instituţiilor publice respective;
c) destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice
respective;
d) prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

232. Referitor la bunurile încredințate, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii


privind finanțele publice, de:
a) integritatea bunurilor aflate în patrimoniul entităților din coordonare;
b) integritatea bunurilor raportate în conturi înafara bilanțului;
c) integritatea bunurilor instituţiilor din subordinea sa;
d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc.

233. În ceea ce privește cheltuielile, ordonatorii de credite răspund, conform legii privind
finanțele publice, de:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi
creditelor bugetare repartizate şi aprobate;
b) lichidarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor de angajament;
c) lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate;
d) angajarea și lichidarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate.

47
234. Potrivit legii privind finanțele publice, ordonatorii de credite răspund de realizarea:
a) cheltuielilor;
b) rezultatului patrimonial;
c) veniturilor;
d) excedentului.

235. Ordonatorii de credite, conform legii privind finanțele publice, răspund de


angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe
baza bunei:
a) gestiuni financiare;
b) gestiuni economice;
c) practici în domeniu;
d) gestiuni economice a organului ierarhic superior.

236. În legătură cu situațiile financiare, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii


privind finanțele publice, de:
a) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare
asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
b) numai de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi execuţiei bugetare;
c) numai de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în
administrare;
d) organizarea contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei
patrimoniului aflat în administrare.

237. Referitor la achiziții publice și investiții publice, ordonatorii de credite răspund,


conform legii privind finanțele publice, de:
a) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice la entitățile din
subordine;
b) organizarea programului de lucrări de investiţii publice;
c) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice;
d) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de lucrări de investiţii publice.

238. În ceea ce privește patrimoniul, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii privind
finanțele publice, de:
a) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;
b) organizarea evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;
c) ţinerea la zi a inventarierii;
d) organizarea evidentei analitice și sintetice.

239. Controlul financiar preventiv şi auditul intern, conform legii privind finanțele
publice, se exercită:
a) numai asupra operaţiunilor care afectează fondurile publice;
b) numai asupra operaţiunilor care afectează patrimoniul public;
c) asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public și
privat şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu;
d) asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice sau patrimoniul public.

240. Precizați pentru care dintre următoarele operațiuni este obligatorie viza prealabilă
de control financiar preventiv propriu şi a controlului financiar preventiv delegat, după caz,

48
conform legii privind finanțele publice:
a) angajarea şi lichidarea cheltuielilor;
b) angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor;
c) lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor;
d) angajarea şi plata cheltuielilor.

241. Conform legii privind finanțele publice, legile bugetare cuprind la venituri:
a) creditele de angajament şi creditele bugetare;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare, în structură funcţională şi economică a acestora;
d) estimările anului bugetar.

242. Potrivit legii privind finanțele publice, legile bugetare cuprind la cheltuieli:
a) numai creditele bugetare definitive;
b) creditele bugetare inițiale, în structură funcţională şi economică a acestora;
c) estimările anului bugetar;
d) creditele de angajament şi creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi
specifice, în structură funcţională şi economică a acestora

243. Anexele legilor bugetare, conform legii privind finanțele publice, cuprind:
a) bugetelor ordonatorilor secundari de credite;
b) bugetele ordonatorilor principali de credite si ale instituțiilor publice autonome;
c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și alte anexe specifice;
d) sintezele bugetelor; bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la acestea;
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și criteriile de repartizare a acestora; alte anexe
specifice.

244. Ordonatorii de credite, conform legii privind finanțele publice, pot face noi
angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, în următoarele condiții:
a) numai după stingerea arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia angajamentelor
noi pentru proiecte/ programe finanţate din fonduri externe nerambursabile;
b) numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior și a
angajamentelor noi pentru proiecte/ programe finanţate din fonduri externe rambursabile;
c) numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului curent;
d) numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a
arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia angajamentelor noi pentru proiecte/ programe finanţate
din fonduri externe nerambursabile.

245. Conform legii privind finanțele publice, instituţiile finanțate din venituri proprii și
subvenții de la bugetul de stat, precum și instituțiile finanțate integral din venituri proprii, care în
ultimii 2 ani anteriori anului curent au un grad de realizare a veniturilor mai mic de 97% pe
fiecare an, la întocmirea proiectului de buget fundamentează veniturile proprii:
a) mai mult decât nivelul realizărilor din anul precedent anului curent;
b) mai mult sau egal decât nivelul estimat din ultimii doi ani precedenți anului curent;
c) cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent;
d) cel puțin la nivelul realizărilor din anul precedent.

246. Potrivit legii privind finanțele publice, obligațiile de plată înregistrate la nivelul unui
an trebuie să fie cel mult egale cu creditele bugetare aprobate, cu excepția:

49
a) numai a serviciilor privind furnizarea de utilități la care, după caz, obligațiile înregistrate
nu pot depăși creditul bugetar;
b) numai a drepturilor salariale la care obligațiile nu pot depăși creditul bugetar;
c) serviciilor privind furnizarea de utilități și a drepturilor salariale la care obligațiile
înregistrate pot depăși creditul bugetar;
d) nu există excepții prevăzute de lege.

247. Conform legii privind finanțele publice, în situaţia în care instituţiile publice
finanţate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii pentru care solicită
efectuarea de plăţi, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să nu opereze plăţi din
conturile acestora:
a) cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente
acestora, precum și pentru stingerea arieratelor;
b) cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente
acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de capital, dobânzilor,
comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice;
c) decât pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente
datoriei publice;
d) cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale urmare unor sentințe
judecătorești şi a contribuţiilor aferente acestora.

248. Structura bugetelor de venituri și cheltuieli, conform legii privind finanțele publice,
este următoarea:
a) veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz;
b) veniturile sunt structurate pe capitole și alineate, iar cheltuielile pe părţi, titluri, articole,
precum şi alineate, după caz;
c) veniturile sunt structurate pe capitole, subcapitole și alineate, iar cheltuielile pe părţi,
capitole, subcapitole, titluri, articole;
d) veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe titluri, articole,
precum şi alineate, după caz.

249. Veniturile şi cheltuielile, potrivit legii privind finanțele publice, se grupează în buget
pe baza:
a) clasificaţiei bugetare;
b) clasificației economice;
c) clasificației funcționale;
d) clasificației economice sau funcționale.

250. Numărul maxim de posturi finanțat și fondul aferent salariilor de bază, conform
legii privind finanțele publice, se aprobă:
a) distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite;
b) distinct, fără să fie anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite;
c) prin anexă la bugetul fiecărui ordonator din subordinea unui ordonator principal de
credite;
d) nu este necesar să fie anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

251. Conform legii privind finanțele publice, numarul maxim de posturi aprobat prin
legea bugetară anuală:

50
a) nu poate fi depășit;
b) poate fi depășit cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice;
c) poate fi, după caz, depășit;
d) poate fi depășit cu aprobarea Guvernului.

252. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la


dispoziţia Guvernului se includ în:
a) în bugetul local;
b) în bugetul de stat;
c) în bugetul de stat și după caz, în bugetul local;
d) în bugetul de stat și în bugetul local;

253. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează, pe bază de


hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli:
a) urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar;
b) neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar precedent;
c) unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitaţi naturale;
d) necesare în timpul exerciţiului bugetar.

254. Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori


principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului,
în următoarele situații:
a) numai pentru finanțarea înlăturării efectelor unor calamitaţi naturale;
b) numai pentru sprijinirea persoanelor fizice sinistrate;
c) pentru cheltuieli urgente apărute în timpul exerciţiului bugetar;
d) pentru acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii
persoanelor fizice sinistrate.

255. Ordonatorii principali de credite, conform legii privind finanțele publice, au


obligaţia depunerii la Ministerul Finanţelor Publice a propunerilor pentru proiectul de buget şi
anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, până la data de :
a) 1 septembrie a fiecărui an;
b) 15 septembrie a fiecărui an;
c) 30 septembrie a fiecărui an;
d) 15 noiembrie a fiecărui an.

256. Proiectul legii bugetului de stat, potrivit legii privind finanțele publice, este însoţit
de un:
a) raport de audit de performanță privind proiecția bugetară în următorii 3 ani;
b) raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează
proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani;
c) raport de audit de performanță privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar
pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 5 ani;
d) raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează
proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 5 ani.

257. Creditele bugetare şi creditele de angajament cuprinse în proiectul de buget,


conform legii privind finanțele publice, sunt:
a) estimate pentru următorii 5 ani, prezentate Parlamentului şi publicate în Monitorul Oficial
al României, având valoare orientativă;

51
b) stabilite pentru următorii 3 ani, prezentate Guvernului şi publicate în Monitorul Oficial
al României, având valoare orientativă;
c) estimate pentru următorii 3 ani, prezentate Parlamentului şi publicate în Monitorul Oficial
al României, având valoare orientativă;
d) pentru următorii 3 ani, prezentate Parlamentului şi publicate în Monitorul Oficial al
României, având valoare certă.

258. Potrivit legii privind finanțele publice, dacă legile bugetare nu au fost adoptate
înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se pot efectua limite lunare de cheltuieli din prevederile
bugetelor anului precedent, în limita a:
a) 1/12, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali
de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt
mai mici decât cele din anul precedent;
b) 1/12, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către fiecare ordonator de
credite;
c) 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici
decât cele din anul precedent;
d) 1/12, fără excepții.

259. Conform legii privind finanțele publice, instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate
în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate,
până la aprobarea legii bugetare, în limita :
a) prevederilor din semestrul I cuprinse în proiectul de buget al unor instituții similare;
b) prevederilor lunare cuprinse în proiectul de buget ale ordonatorului de credite ierarhic
superior;
c) prevederilor trimestriale cuprinse în proiectul de buget;
d) 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

260. Cheltuielile de investiții finanțate din fonduri publice se cuprind în proiectul de


buget, potrivit legii privind finanțele publice, în baza:
a) programelor de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator
principal de credite;
b) documentației depuse, anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite;
c) planului anual de achiziții publice al fiecărui ordonator principal de credite;
d) programelor de investiţii publice, care nu se anexează la bugetul fiecărui ordonator
principal de credite.

261. În programele de investiții, cheltuielile de investiții sunt grupate, conform legii


privind finanțele publice, în următoarea ordine:
a) obiective/proiecte de investiţii în continuare; obiective/proiecte de investiţii noi; alte
cheltuieli de investiţii;
b) alte cheltuieli de investiţii; obiective/proiecte de investiţii în continuare;
obiective/proiecte de investiţii noi;
c) obiective/proiecte de investiţii noi; obiective/proiecte de investiţii în continuare; alte
cheltuieli de investiţii;
d) alte cheltuieli de investiţii; obiective/proiecte de investiţii noi; obiective/proiecte de
investiţii în continuare.

262. Achiziţiile de imobile, inclusiv terenuri se cuprind în proiectele de buget, conform


legii privind finanțele publice, la poziția:

52
a) obiective/proiecte de investiţii în continuare;
b) obiective/proiecte de investiţii noi;
c) alte cheltuieli de investiții;
d) obiective/proiecte de investiţii noi sau în continuare.

263. Dotările independente se cuprind în proiectele de buget, potrivit legii privind


finanțele publice, la poziția:
a) obiective/proiecte de investiţii în continuare;
b) obiective/proiecte de investiţii noi;
c) alte cheltuieli de investiții;
d) obiective/proiecte de investiţii noi sau în continuare.

264. Cheltuielile pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate,


a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea
avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege se cuprind în proiectele de buget, potrivit
legii privind finanțele publice, la poziția:
a) obiective/proiecte de investiţii în continuare;
b) obiective/proiecte de investiţii noi;
c) alte cheltuieli de investiții;
d) obiective/proiecte de investiţii noi sau în continuare.

265. Detalierea cheltuielilor de investiții cuprinse la Poziția C ”Alte cheltuieli de


investiții” se realizează, conform legii privind finanțele publice, pe liste separate de către:
a) ordonatorul principal de credite;
b) ordonatorul secundar și terțiar;
c) ordonatorul secundar cu aprobarea ordonatorului principal de credite;
d) ordonatorul secundar și terțiar cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

266. Programul anual de investiții publice, potrivit legii privind finanțele publice, va fi
prezentat de către:
a) ordonatorii principali de credite pe surse de finanţare, pe capitole de cheltuieli şi, detaliat,
pe clasificaţia economică;
b) ordonatorii secundari de credite pe surse de finanţare, pe capitole de cheltuieli;
c) ordonatorii terțiari pe surse de finanţare, pe capitole de cheltuieli şi, detaliat, pe
clasificaţia economică;
d) ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari și ordonatori terțiari pe surse de
finanţare și numai pe capitole de cheltuieli.

267. Ordonatorii de credite, conform legii privind finanțele publice, vor transmite
pentru fiecare obiectiv/proiect de investiţii inclus în programul de investiţii următoarele:
a) informaţii financiare şi, după caz nefinanciare, conform formularelor aferente
programelor de investiţii publice;
b) informaţii nefinanciare, conform formularelor aferente programelor de investiţii publice,
anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
c) informaţii financiare, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
d) informaţii financiare şi nefinanciare, conform formularelor aferente programelor de
investiţii publice, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

268. Conform legii privind finanțele publice, monitorizarea întregului program de


investiții publice este coordonată de către:

53
a) Guvern;
b) Ministerul Finanţelor Publice;
c) Parlament;
d) Agenția Națională de Administrare Fiscală.

269. Conform legii privind finanțele publice, documentaţiile tehnico-economice aferente


obiectivelor de investiţii noi pentru valori de până la 5 milioane lei, se aprobă de către:
a) ordonatorii secundari și terțiari de credite, fără acordul prealabil al ordonatorului
principal de credite;
b) numai de către ordonatorii principali de credite cu privire la necesitatea şi oportunitatea
investiţiei;
c) ordonatorii secundari și terțiari de credite, cu acordul prealabil al ordonatorului principal
de credite cu privire la necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
d) ordonatorii principali de credite cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.

270. Potrivit legii privind finanțele publice, documentaţiile tehnico-economice aferente


obiectivelor de investiţii noi pentru valori cuprinse între 5 milioane lei și 30 milioane lei, se aprobă
de către:
a) Guvern;
b) ordonatorii principali de credite cu acordul prealabil al Guvernului;
c) ordonatorii secundari și terțiari de credite, cu acordul prealabil al ordonatorului principal
de credite;
d) ordonatorii principali de credite.

271. Conform legii privind finanțele publice, documentaţiile tehnico-economice aferente


obiectivelor de investiţii noi pentru valori mai mari de 30 milioane lei, se aprobă de către:
a) Guvern;
b) ordonatorii principali de credite cu acordul prealabil al Guvernului;
c) ordonatorii secundari și terțiari de credite, cu acordul prealabil al ordonatorului principal
de credite;
d) numai de către ordonatorii principali de credite.

272. Aprobarea sistării execuţiei unui obiectiv/proiect de investiţii sau a lucrărilor de


intervenţii, precum şi a unor obiecte sau capacităţi din cadrul acestora, potrivit legii privind
finanțele publice, se face de către:
a) autoritatea care a aprobat/reaprobat documentaţia tehnico-economică;
b) autoritatea care a aprobat documentaţia tehnico-economică, indiferent de autoritatea care
a reaprobat;
c) autoritatea care a reaprobat documentaţia tehnico-economică, indiferent de autoritatea
care a aprobat;
d) execuţia unui obiectiv/proiect de investiţii sau a lucrărilor de intervenţii nu se poate sista.

273. Limitele valorice privind competenţele de aprobare a documentațiilor aferente


obiectivelor/proiectelor de investiții noi se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de:
a) evoluţia indicilor de preţuri;
b) rata inflației;
c) rata dobânzii de politică monetară;
d) evoluția deficitului bugetar.

274. Valoarea actualizată a fiecărui obiectiv/proiect de investiţii şi a lucrărilor de

54
intervenţii în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri este supusă controlului financiar preventiv și
se aprobă, conform legii privind finanțele publice, de către:
a) ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere;
b) fiecare ordonator de credite în parte;
c) Ministerul Finanțelor Publice;
d) ordonatorii principali de credite și cu răspunderea Guvernului.

275. Ordonatorilor principali de credite, conform legii privind finanțele publice, li se


interzice efectuarea de cheltuieli pentru achiziționarea și/sau elaborarea studiilor de fezabilitate
și altor studii aferente obiectivelor de investiții, în următoarea situație:
a) dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite și înregistrate în contabilitate studii având
obiect similar;
b) dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite și înregistrate în contabilitate studii având
același obiect, situație în care se procedează la actualizarea studiilor existente;
c) dacă în ultimii 3 ani bugetari au fost întocmite și înregistrate în contabilitate studii având
același obiect, situație în care nu se procedează la actualizarea studiilor existente;
d) dacă în ultimii 3 ani bugetari au fost întocmite și înregistrate în contabilitate studii având
obiect similar.

276. Ordonatorii principali de credite, potrivit legii privind finanțele publice, pot efectua
cheltuieli pentru achiziționarea și/sau elaborarea studiilor de fezabilitate și altor studii aferente
obiectivelor de investiții și în cazul în care au fost întocmite și înregistrate în contabilitate studii
având același obiect:
a) în ultimii 5 ani bugetari, cu aprobarea Guvernului;
b) în ultimii 3 ani bugetari, cu aprobarea ministrului de resort;
c) în ultimii 3 ani bugetari, cu aprobarea Guvernului și după caz, a Parlamentului;
d) în ultimii 5 ani bugetari, numai cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice.

277. De la data aprobării legilor bugetare anuale/rectificărilor bugetare anuale,


ordonatorii de credite au obligaţia, conform legii privind finanțele publice, de a notifica
prestatorilor, executanţilor şi furnizorilor sumele cuprinse în programele de investiţii publice la
credite bugetare, în termen de:
a) 30 de zile calendaristice;
b) 45 de zile calendaristice;
c) 60 de zile calendaristice;
d) 90 de zile calendaristice;

278. Referitor la sumele cuprinse în programele de investiții publice, ordonatorii de


credite împreună cu prestatorii, executanţii şi furnizorii au obligația:
a) de a întocmi şi de a actualiza graficele de execuţie/livrare ale prestatorilor, executanţilor şi
furnizorilor;
b) de a întocmi graficele de execuţie/livrare, valoric, anexe la contract;
c) de a întocmi şi de a actualiza, împreună cu prestatorii, executanţii şi furnizorii, graficele de
execuţie/livrare, atât fizice, cât şi valorice, anexe la contract;
d) de a actualiza, împreună cu prestatorii, executanţii şi furnizorii, anexele la contract.

279. Urmărirea derulării procesului investiţional și întocmirea rapoartelor de


monitorizare a acestora se va efectua de către ordonatorii principali de credite, conform legii
privind finanțele publice, prin rapoarte:
a) lunare de monitorizare, pe care le vor transmite centralizat, în format electronic, la

55
Ministerul Finanţelor Publice până cel târziu în a zecea zi lucrătoare inclusiv a lunii curente pentru luna
anterioară;
b) semestriale de monitorizare, pe care le vor transmite centralizat, în format electronic, la
Ministerul Finanţelor Publice până cel târziu în a zecea zi lucrătoare inclusiv a semestrului următor;
c) lunare de monitorizare, pe care le vor transmite centralizat, în format electronic, la
Ministerul Finanţelor Publice până cel târziu în a douăzecea zi lucrătoare inclusiv a lunii curente pentru
luna anterioară;
d) trimestriale de monitorizare, pe care le vor transmite centralizat, în format electronic, la
Ministerul Finanţelor Publice până cel târziu în a zecea zi lucrătoare inclusiv a lunii curente pentru luna
anterioară.

280. Conform legii privind finanțele publice, se interzice ordonatorilor principali de


credite să efectueze şi să aprobe virări de credite bugetare şi/sau ale creditelor de angajament
neutilizate:
a) în cazul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
b) între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii înscrise în programul de investiţii;
c) de la obiectivele/proiectele de investiţii în continuare, respectiv de la
obiectivele/proiectele de investiţii noi, la poziţia «Alte cheltuieli de investiţii», cuprinse în programele
de investiţii publice;
d) de la obiectivele/proiectele de investiţii noi, la proiectele finanţate din fonduri externe
rambursabile.

281. Selectați autoritatea care are autorizarea legală să introducă modificări în fişele
obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii, conform legii privind finanțele publice:
a) Guvernul, în funcție de necesitatea şi oportunitatea acestora;
b) Ministerul Finanțelor Publice;
c) Ordonatorul principal de credite, cu aprobarea Guvernului;
d) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice.

282. Responsabilitatea în realizarea obiectivelor/proiectelor de investiţii şi categoriilor


de investiţii incluse în programele de investiţii publice, potrivit legii privind finanțele publice,
revine:
a) Ministerului Finanțelor Publice și după caz, Guvernului;
b) Guvernului;
c) Ordonatorilor principali de credite;
d) Ministerului Finanțelor Publice.

283. Conform legii privind finanțele publice, toate angajamentele legale, din care rezultă
o cheltuială pentru investițiile publice și alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate de o
instituție internațională, se vor efectua în conformitate cu prevederile:
a) acordului de finanțare;
b) acordului de împrumut;
c) acordului cadru;
d) acordului de garantare a împrumutului.

284. Conform legii privind finanțele publice, prin legile bugetare anuale se prevăd și se
aprobă creditele bugetare:
a) pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, numai în structura economică a acestora;
b) pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, numai în structura funcțională a acestora;
c) pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar;

56
d) pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică
a acestora.

285. Potrivit legii privind finanțele publice, alocaţiile pentru cheltuielile de personal,
aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole:
a) nu pot fi majorate, dar pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli;
b) pot fi majorate, dar nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli;
c) pot fi majorate şi pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli;
d) nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.

286. Alocaţiile pentru cheltuielile de investiţii, conform legii privind finanțele publice,
aprobate pe ordonator principal de credite:
a) pot fi virate şi utilizate pentru alte cheltuieli;
b) nu pot fi virate, dar pot fi utilizate pentru alte naturi de cheltuieli;
c) pot fi virate, dar nu pot utilizate pentru cheltuieli de personal;
d) nu pot fi virate şi utilizate pentru alte naturi de cheltuieli.

287. Conform legii privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un
ordonator principal de credite:
a) pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite;
b) nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite;
c) pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite cu aprobarea
Ministerului Finanțelor Publice;
d) pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal cu aprobarea
Guvernului.

288. Instituția publică autorizată să efectueze, pe parcursul întregului an, redistribuiri


de credite de angajament şi credite bugetare între ordonatorii principali de credite ai bugetului
asigurărilor sociale de stat este:
a) Guvernul;
b) Ministerul Finanțelor Publice;
c) Ministerului Finanțelor Publice, cu aprobarea Guvernului;
d) Guvernul, cu aprobarea Parlamentului.

289. Conform legii privind finanțele publice, virările de credite bugetare la nivelul unui
an din prevederile capitolului bugetar, se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor în limita și
în termen de:
a) în limita a 20 %, cu cel puțin o lună;
b) in limita a 10% cu cel puțin 10 zile;
c) în limita a 30%, cu cel puțin 60 zile;
d) în limita a 25%, cu cel puțin 45 zile.

290. Potrivit legii privind finanțele publice, virările de credite bugetare de la un capitol
la alt capitol al clasificaţiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, începând cu:
a) trimestrul I al anului bugetar;
b) trimestrul al II-lea al anului bugetar;
c) trimestrul al III-lea al anului bugetar;
d) trimestrul al IV-lea al anului bugetar.

291. Conform legii privind finanțele publice, sunt interzise operațiunile de virare a

57
creditelor bugetare de la titlurile de cheltuieli din cadrul capitolului bugetar care au fost:
a) majorate din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului;
b) majorate la rectificarea bugetară;
c) majorate prin redistribuiri de la alte titluri de cheltuieli;
d) diminuate la rectificarea bugetară.

292. Potrivit legii privind finanțele publice, se pot efectua virări de credite bugetare pe
parcursul întregului an bugetar pentru asigurarea plății:
a) numai a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale;
b) ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice
guvernamentale;
c) numai a dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice locale;
d) dobânzilor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale;

293. Conform legii privind finanțele publice, pentru asigurarea plăţii la scadenţă a
contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene virările de credite bugetare între titlurile şi
articolele de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol sau de la alte capitole ale ordonatorilor
principali de credite:
a) se pot efectua pe parcursul întregului an;
b) nu se pot efectua;
c) se pot efectua, numai cu aprobarea Ministerului Fondurilor Europene;
d) se pot efectua, numai cu aprobarea Guvenului.

294. Veniturile şi cheltuielile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale se


repartizează, conform legii privind finanțele publice, în funcţie de termenele legale de încasare a
veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar
şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor:
a) lunar;
b) pe trimestre;
c) pe semestre;
d) anual.

295. Ordonatorii principali de credite repartizează pe trimestre, conform legii privind


finanțele publice, veniturile şi cheltuielile:
a) numai pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor
terţiari de credite;
b) pentru bugetele proprii sau bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare;
c) doar pentru bugetele proprii;
d) pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau
ale ordonatorilor terţiari de credite, după caz.

296. Ordonatorii secundari de credite repartizează pe trimestre, potrivit legii privind


finanțele publice, veniturile şi cheltuielile:
a) numai pentru bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare;
b) pentru bugetele proprii şi, după caz, pentru bugetele instituțiilor din coordonare;
c) doar pentru bugetele proprii;
d) pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare.

297. Conform legii privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate prin bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite:

58
a) la cererea ordonatorilor secundari de credite, numai după deschiderea creditelor bugetare;
b) la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite,
repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora;
c) la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după repartizarea creditelor bugetare;
d) la cererea fiecărui ordonator principal de credite, potrivit procedurilor şi calendarului
aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice.

298. Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor
prevăzute în bugetul de stat, conform legii privind finanțele publice, se efectuează de către:
a) Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea
ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale și în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu
respectarea destinației;
b) Guvernul României, în urma aprobării listei transferurilor către bugetele locale cu
respectarea destinației;
c) Consiliile județene, în funcție de solicitările ordonatorilor principali de credite ai
bugetelor locale, cu respectarea destinației;
d) Direcția Generală de Trezorerie și Contabilitate Publică din cadrul Ministerului
Finanțelor Publice, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației.

299. Conform legii privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite pot
dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate numai în cazuri temeinic justificate,
cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de:
a) 20 a fiecărei luni;
b) 25 a fiecărei luni;
c) 15 a fiecărei luni;
d) 10 a fiecărei luni.

300. Potrivit legii privind finanțele publice, în situațiile în care, în timpul exercițiului
bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de unităti, acțiuni sau sarcini de la un ordonator
principal de credite la altul sau în cadrul aceluiași ordonator principal de credite, instituția
autorizată să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora este:
a) Guvernul;
b) Ministerul Finanțelor Publice;
c) Ordonatorul principal de la care pleacă unitățile;
d) Ordonatorul principal la care vin unitățile.

301. Conform legii privind finanțele publice, fazele pe care le parcurg cheltuielile
bugetare în procesul execuției bugetare sunt:
a) angajare, ordonanțare și plată;
b) angajare, lichidare și ordonanțare;
c) angajare, lichidare, ordonanțare și plată;
d) angajare și lichidare.

302. Potrivit legii privind finanțele publice, execuţia bugetară se bazează pe:
a) principiul specializării bugetare;
b) principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite pentru
operaţiunile specifice angajării și lichidării;
c) principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de
atribuţiile persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului financiar-contabil;

59
d) principiile universalității, unității și anualității.

303. Conform legii privind finanțele publice, operaţiunile specifice angajării, lichidării şi
ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa:
a) ordonatorilor de credite numai pentru operaţiunile specifice angajării și lichidării şi se
efectuează pe baza avizelor conducătorilor compartimentelor financiar-contabile numai pentru
operațiunile specifice ordonanțării;
b) ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate
ale instituţiei publice;
c) conducătorul compartimentului financiar-contabil;
d) ordonatorilor de credite şi se efectuează pe propria răspundere.

304. Potrivit legii privind finanțele publice, plata cheltuielilor se efectuează de către:
a) ordonatorul principal de credite, după acordarea vizei de control financiar preventiv, numai pe
baza de acte justificative;
b) conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății în
baza ordonanțării acestora, în limita creditelor bugetare aprobate și a fondurilor disponibile cu această
destinație;
c) persoana delegată de ordonatorul principal de credite, în limita creditelor bugetare aprobate și a
fondurilor disponibile cu această destinație;
d) persoana competentă pentru realizarea operațiunilor specifice angajării, lichidării și ordonanțării
cheltuielilor, în limita creditelor bugetare aprobate și a fondurilor disponibile cu această destinație.

305. Conform legii privind finanțele publice, documentele care se anexează la


instrumentele de plată sunt:
a) numai documentele privind recepția cantitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor;
b) documentele privind recepția cantitativă și calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor, după caz;
c) numai documentele privind recepția calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor;
d) documentele privind recepția cantitativă sau calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor.

306. La instituțiile publice, la care compartimentul financiar-contabil are un număr de


personal mai mic de 5 persoane, plata cheltuielilor se realizează, conform legii privind finanțele
publice, de către:
a) numai de ordonatorul de credite;
b) numai de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile;
c) ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile;
d) ordonatorul de credite ierarhic superior.

307. Acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăţi în avans de până
la 30% se pot stabili, conform legii privind finanțele publice, de către:
a) Ministerul Finanțelor Publice, cu consultarea Guvernului;
b) Guvern;
c) Guvern, cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice;
d) Ministerul Finanțelor Publice.

308. Potrivit legii privind finanțele publice, destinația sumelor reprezentând plăţi în
avans efectuate şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la
sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale este următoarea:
a) se vor reporta în anul următor de către instituţia publică ce a acordat avansurile;
b) se vor recupera de către instituția publică ce a primit avansurile;

60
c) vor fi recuperate de către instituția publică ce a acordat avansurile și se vor restitui
bugetului din care au fost avansate;
d) se vor restitui bugetului de stat.

309. Conform legii privind finanțele publice, pentru ultima lună a anului bugetar,
termenul limită pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite de anulare
a creditelor bugetare neutilizate este:
a) 5 decembrie;
b) 10 decembrie;
c) 15 decembrie,
d) 20 decembrie.

310. Destinația creditelor bugetare anulate, ca urmare a desființării sau amânării unor
sarcini din competența ordonatorilor pincipali de credite finanțați din bugetul de stat, este:
a) majorarea Fondului de intervenție la dispoziţia Guvernului;
b) majorarea Fondului de intervenție la dispoziţia Guvernului pentru situații neprevăzute;
c) majorarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de
stat;
d) majorarea Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Parlamentului.

311. Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale
de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aprobă prin:
a) Ordin al Ministrului Finanțelor Publice;
b) Hotărâre a Guvernului;
c) Lege, după verificarea acestora de către Curtea de Conturi;
d) Lege, de către Parlament.

312. Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de execuţie a


bugetului de stat şi contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza:
a) situaţiilor financiare prezentate de fiecare ordonator de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului de stat;
b) situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat;
c) situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat;
d) situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor
speciale.

313. Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de


stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor
cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive și la
cheltuieli:credite de angajament inițiale, credite bugetare definitive;
b) la venituri: credite bugetare definitive; încasări realizate și la cheltuieli: credite bugetare
definitive, plăţi efectuate;
c) la venituri: venituri iniţiale, încasări realizate și la cheltuieli: cheltuieli iniţiale; plăţi
efectuate;
d) la venituri: prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive, încasări realizate și
la cheltuieli: credite de angajament iniţiale, credite de angajament definitive, credite bugetare iniţiale,

61
credite bugetare definitive, plăţi efectuate.

314. Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale de stat și
al bugetelor fondurilor speciale, conform legii privind finanțele publice, se stabilește ca:
a) diferența între veniturile și plățile efectuate până la închiderea exercițiului bugetar;
b) diferența între veniturile și plățile efectuate până la închiderea exercițiului bugetar din
care se scade excedentul din anii precedenți;
c) diferența între veniturile și plățile efectuate până la închiderea exercițiului bugetar și,
după caz, excedentul din anii precedenți;
d) diferența între veniturile și plățile efectuate până la închiderea exercițiului bugetar la care
se adaugă excedentul din anii precedenți.

315. Excedentele definitive rezultate după încheierea exerciţiului bugetar se utilizează,


conform legii privind finanțele publice, pentru:
a) diminuarea deficitelor din anii precedenţi şi, după caz, a datoriei publice locale;
b) diminuarea deficitelor din anii precedenţi şi, după caz, a datoriei publice guvernamentale;
c) diminuarea datoriei publice locale interne și a datoriei publice locale externe din anul
precedent;
d) diminuarea împrumuturilor de stat din fondurile rambursabile.

316. Deficitul bugetului de stat, conform legii privind finanțele publice, se finanţează
temporar din:
a) împrumuturi de stat;
b) disponibilităţile bugetului de stat;
c) fonduri externe nerambursabile;
d) disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.

317. Conform legii privind finanțele publice, orice venit neîncasat şi orice cheltuiala
angajată, lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare, şi neplătită până la data de 31
decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz:
a) în contul bugetului pe anul următor dar numai târziu de 31 ianuarie;
b) în contul bugetului pe anul următor;
c) în contul bugetului pe anul următor dar cel târziu în primul trimestru;
d) în contul bugetului pe anul următor dar cel mai târziu în primul semestru.

318. Potrivit legii privind finanțele publice, creditele de angajament pentru care nu au
fost încheiate angajamente legale şi creditele bugetare neutilizate la sfârşitul anului bugetar:
a) se reportează în anul următor;
b) sunt anulate de drept;
c) se anulează, după caz în funcție de sumă;
d) se reportează în anul următor, după caz.

319. Excedentul rezultat din execuția bugetară în cazul bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat:
a) nu se regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat;
b) se reportează în anul următor;
c) se regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor
primite;
d) se utilizează pentru plata arieratelor.

62
320. Conform legii privind finanțele publice, subvenţiile, transferurile şi alte forme de
sprijin financiar din partea statului, neutilizate până la închiderea anului, pentru care a fost
instituită obligaţia restituirii prin temeiurile legale de acordare şi nerestituite până la data de 31
decembrie se supun calculului accesoriilor aplicabile pentru veniturile bugetare pentru perioada
cuprinsă între:
a) data acordării şi data încasării sumelor la buget;
b) data de 01 decembrie şi data restituirii sumelor la buget;
c) data acordării şi data restituirii sumelor la buget;
d) data de 31 decembrie şi data restituirii sumelor la buget.

321. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice, conform legii
privind finanțele publice, se asigură astfel:
a) integral de la buget; din venituri proprii și subvenții, după caz; integral, din venituri
proprii;
b) parțial de la buget, parțial din venituri proprii sau subvenții și integral din fonduri externe
nerambursabile;
c) integral de la buget, parțial din subvenții și integral din fonduri externe rambursabile;
d) integral din împrumuturi contractate de la bănci comerciale.

322. Instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de


stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, care realizează venituri procedează astfel:
a) reportează integral în anul următor veniturile realizate, dacă sunt finanţate integral de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate;
c) utilizează integral veniturile realizate pentru plata arieratelor;
d) varsă integral veniturile realizate numai la bugetul de stat, indiferent de modul de
finanțare a entității.

323. Pentru desfăşurarea activităţii lor, instituţiile publice pot folosi, conform legii
privind finanțele publice:
a) numai fonduri băneşti primite de la persoanele juridice, sub formă de donaţii şi
sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale;
b) numai bunuri materiale primite de la persoanele fizice, sub formă de donaţii şi
sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale;
c) bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă
de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale;
d) bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, numai sub
formă de donaţii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

324. Ordonatorii principali de credite, conform legii privind finanțele publice, vor
transmite Ministerului Finanțelor Publice situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate sub
formă de donații și sponsorizări:
a) trimestrial, în 15 zile de la expirarea trimestrului;
b) semestrial, în 15 zile de la expirarea semestrului,
c) lunar, în 10 zile de la expirarea lunii;
d) anual, în 10 zile de la închiderea exercițiului financiar.

325. Bunurile materiale primite de instituţiile publice, sub formă de donaţii şi


sponsorizări, conform legii privind finanțele publice:
a) se înregistrează în contabilitatea acestora;

63
b) se înregistrează în conturile din afara bilanțului, având în vedere că fac obiectul donației
sau sponsorizării;
c) se ține o evidența separată a acestora pentru a nu fi inventariate cu celelalte bunuri
materiale obținute cu titlu oneros;
d) trebuie utilizate cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător, fără a implica
înregistrarea acestora în evidența financiar-contabilă.

326. Potrivit legii privind finanțele publice, finanţarea cheltuielilor unor instituţii
publice, indiferent de subordonare se asigură atât din bugetul de stat, cât și din bugetele locale,
numai în cazurile în care:
a) categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget se stabilesc prin ordin al
ministrului finanțelor publice;
b) categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget se stabilesc prin hotărâre de
Guvern;
c) categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget se stabilesc prin hotărâri ale
consiliilor locale;
d) categoriile de cheltuieli care se finanțează prin fiecare buget se stabilesc prin legea
bugetară anuală sau prin legi speciale.

327. Veniturile proprii ale instituţiilor publice finanțate integral din venituri proprii,
precum și a celor finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, conform legii
privind finanțele publice, provin:
a) numai din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice;
b) numai din publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte,
c) numai din valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii;
d) din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de
servicii.

328. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate din
venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz:
a) se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de la
acesta;
b) se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie;
c) se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor
primite de la acesta, dacă legea nu prevede altfel;
d) se redistribuie la sfârşitul anului, dacă legea nu prevede altfel.

329. Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii, potrivit legii privind finanțele publice:
a) se utilizează pentru plata arieratelor aferente entităților din subordine;
b) se redistribuie la entitățile din subordine, dacă legea nu prevede altfel;
c) se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie;
d) se regularizează la sfârşitul anului, dacă legea nu prevede altfel.

330. Potrivit legii privind finanțele publice, în situaţia nerealizării veniturilor prevăzute
în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita:
a) veniturilor realizate;
b) veniturilor estimate și cu aprobarea ordonatorului de credite ierarhic superior;

64
c) veniturilor estimate fără aprobarea ordonatorului de credite ierarhic superior;
d) veniturilor realizate în aceeași perioadă din anul anterior.

331. Conform legii privind finanțele publice, excedentele anuale rezultate din execuţia
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii:
a) se utilizează în anul următor, fără respectarea destinației;
b) se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie;
c) se virează la ordonatorul principal de credite;
d) se plătesc arieratele cu o vechime mai mică de 90 de zile ale ordonatorului principal de
credite.

332. Dacă la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor


instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de
fonduri suficiente, ordonatorii principali de credite, potrivit legii privind finanțele publice, pot
acorda împrumuturi:
a) fără dobândă din bugetul propriu și din bugetele locale;
b) la dobânda BNR din bugetul propriu, pe baza de convenţie;
c) fără dobândă din bugetul propriu, pe baza de convenţie;
d) din bugetul propriu, cu dobânda convenită între părți.

333. Împrumuturile acordate de ordonatorii principali de credite pentru înfiinţarea, în


subordinea acestora, a unor instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri
proprii, care nu dispun de fonduri suficiente, vor fi rambursate, conform legii privind finanțele
publice:
a) integral în termen de 12 luni de la data acordării;
b) integral în termen de 6 luni de la data acordării;
c) eșalonat în termen de 6 luni de la data acordării;
d) eșalonat în termen de 12 luni de la data acordării.

334. Conform legii privind finanțele publice, operaţiunile de încasări şi plăţi ale
instituţiilor publice se efectuează prin:
a) băncile comerciale în a căror rază îşi au sediul;
b) băncile comerciale cu care au încheiat convenții;
c) unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul;
d) unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi are sediul ordonatorul ierarhic
superior.

335. Potrivit legii privind finanțele publice, instituţiile publice au obligaţia de a transmite
bugetul aprobat:
a) Trezoreriei Statului, în termen de 15 zile de la aprobare;
b) Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 15 zile de la aprobare;
c) unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului, în termen de 10 zile de la aprobare;
d) unităţii teritoriale a Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 15 zile de la aprobare.

336. Conform legii privind finanțele publice, în situația în care instituţiile publice nu
transmit bugetul aprobat în termen, acestea pot efectua:
a) plăţi în limita a 3/12 din ultimul buget aprobat, pentru o perioadă de 60 de zile de la data
expirării termenului de depunere;
b) plăţi în limita a 1/12 din ultimul buget aprobat, fără excepţii, pentru o perioadă de 60 de
zile de la data expirării termenului de depunere;

65
c) plăţi în limita a 1/12 din ultimul buget aprobat, cu excepţia plăţilor aferente acţiunilor şi
obiectivelor de investiţii noi, pentru o perioadă de 45 de zile de la data expirării termenului de depunere;
d) nu există limitări legislative.

337. Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare,


efectuează, prin bănci comerciale, următoarele operațiuni:
a) este interzis de a efectua operațiuni prin banci comerciale;
b) numai încasări;
c) numai plăți;
d) încasări sau plăți, după caz.

338. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor în cazul nerespectării


prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanțele public se fac:
a) numai de către Ministerul Finanţelor Publice;
b) de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite
în acest scop;
c) numai de către Curtea de Conturi;
d) numai de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

339. Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice,


stabilite de organele de control competente, se face, conform legii privind finanțele publice, astfel:
a) cu perceperea de dobânzi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile
pentru creditele bugetare, calculate până s-au recuperat sumele;
b) cu perceperea de penalităţi de întârziere aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate
pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi până la finele anului;
c) cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz,
aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a
efectuat plata şi până s-au recuperat sumele;
d) fără perceperea de majorări de întârziere.

340. Conform legii privind finanțele publice, orice sumă care se cuvine statului se face
venit la:
a) bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) bugetul de stat;
c) bugetul trezoreriei statului;
d) bugetul ordonatorului principal de credite.

341. Virarea veniturilor cuvenite bugetelor publice, care nu au termene stabilite prin
actele normative care le reglementează, se efectuează, potrivit legii privind finanțele publice, în
termen de:
a) 60 de zile de la data încasării acestora;
b) 30 de zile de la data încasării acestora;
c) 30 de zile de la data constituirii acestora;
d) 30 de zile de la data încasării acestora, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

342. Sumele încasate din vânzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urma
demolării, dezmembrării sau dezafectării a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri
materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate integral de la buget, conform legii privind
finanțele publice, constituie:
a) numai venituri ale bugetului de stat, în vederea realizării de investiţii;

66
b) numai venituri ale bugetelor fondurilor speciale, şi se vărsa la acesta;
c) numai venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi se vărsa la acestea;
d) venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor
fondurilor speciale, după caz, şi se vărsa la acestea.

343. Sumele încasate din vânzarea sau valorificarea materialelor rezultate în urma
demolării, dezmembrării sau dezafectării a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri
materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii sau din venituri
proprii și subvenții, conform legii privind finanțele publice, au următorul regim:
a) se virează la cheltuieli de capital;
b) constituie numai venituri ale bugetului de stat, şi se vărsa la acesta, în vederea realizării
de investiţii;
c) se reţin de către acestea în vederea realizării de investiţii;
d) constituie numai venituri ale bugetelor fondurilor speciale, şi se vărsa la acestea.

344. Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie şi se
administrează în afara bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt:
a) bugetul instituțiilor publice autonome şi bugetul asigurărilor de şomaj;
b) bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate şi bugetul trezoreriei statului;
c) bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj;
d) bugetul fondurilor externe nerambursabile şi bugetul asigurărilor de şomaj.

345. Proiectele bugetelor fondurilor speciale, aprobate prin legi speciale, potrivit legii
privind finanțele publice, se elaborează de către:
a) Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite
responsabili cu gestionarea bugetelor respective;
b) numai de către ordonatorii principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective;
c) ordonatorii terțiari de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective;
d) ordonatorii secundari de credite sau, după caz, tertiari de credite care transmit propunerile direct
Minsterului Finanțelor Publice .

346. Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii, se
aprobă:
a) de către organul de conducere al instituției publice, la propunerea ordonatorului de credite
ierarhic superior;
b) de către organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite
ierarhic superior;
c) prin lege, detaliate la nivel de capitol și titlu de cheltuieli;
d) prin lege, ca anexe la bugetul ordonatorului ierarhic superior.

347. Bugetul instituțiilor publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate
sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprobă:
a) de către Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea ordonatorului de credite ierarhic
superior;
b) de către ordonatorul de credite ierarhic superior;
c) prin lege, detaliate la nivel de capitol și titlu de cheltuieli;
d) prin lege, ca anexe la bugetul ordonatorului ierarhic superior

348. Nicio cheltuială bugetară nu poate fi angajată şi efectuată dacă:

67
a) nu a fost supusă controlului Curții de Conturi;
b) nu are indicată precis categoria de venituri afectată direct acestei cheltuieli;
c) nu există bază legală pentru respectiva cheltuială;
d) nu a fost acordată viza de control financiar preventiv delegat.

F. FINANŢE PUBLICE LOCALE

349. Conform legii privind finanțele publice locale, veniturile proprii ale bugetelor locale
se constituie din:
a) impozite, taxe, contribuții, donații şi sponsorizări, sume primite de la Uniunea
Europeană şi/sau alţi donatori;
b) subvenții primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
c) impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe
venit;
d) impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe
venit, donaţii şi sponsorizări;

350. Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe:


a) media veniturilor din ultimii 5 ani, ajustate cu indicele prețurilor de consum comunicat
de Institutul Național de Statistică;
b) constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare,
evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea;
c) nivelul previzionat al cheltuielilor cuprinse în buget, astfel încât să se asigure încadrarea
în țintelele de deficit aprobate;
d) politicile publice și indicatorii macroeconomici comunicați de Guvern.

351. Conform legii privind finanțele publice locale, donaţiile şi sponsorizările se cuprind
în bugetul de venituri şi cheltuieli:
a) după semnarea contractului de donație/sponsorizare de către ordonatorul de credite și
aprobarea de către Consiliului local, indiferent de momentul încasării lor;
b) la momentul încheierii contractului de donație/sponsorizare, indiferent de momentul
încasării lor;
c) fals, aceste venituri nu se cuprind niciodată în bugetul de venituri şi cheltuieli;
d) prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor.

352. Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă


corelare cu:
a) politicile publice și indicatorii macroeconomici comunicați de Guvern până cel târziu la
data de 30 iunie a anului anterior;
b) media cheltuielilor din ultimii 5 ani, ajustate cu indicele prețurilor de consum comunicat
de Institutul Național de Statistică;
c) posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza;
d) bugetele asigurărilor sociale aprobate la nivelul administrației publice centrale.

353. Impozitele și taxele locale nu se stabilesc de către:


a) consiliile județene;
b) consiliile locale;
c) Guvern;
d) Consiliul Local al Municipiului București;

68
354. Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-
teritoriale în luna anterioară, se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de:
a) 41,75% la bugetul local al unității administrativ-teritoriale, 11,25 % la bugetul local al județului
și 18,5% pe seama direcției generale a finanțelor publice județene pentru echilibrarea bugetelor locale;
b) 47,5% la bugetul local al unității administrativ-teritoriale, 11% la bugetul local al județului și
23,5% pe seama consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale;
c) 60% la bugetul local al unității administrativ-teritoriale, 15% la bugetul propriu al județului și
25% pe seama direcției generale a finanțelor publice județene pentru echilibrarea bugetelor locale;
d) 20% la bugetul local al unității administrativ-teritoriale, 44,5% la bugetul propriu al județului
și 7% pe seama direcției generale a finanțelor publice județene pentru echilibrarea bugetelor locale.

355. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale vor fi repartizate pe județe, potrivit următoarelor criterii:
a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție
de 70% și suprafața județului, în proporție de 30%;
b) numărul locuitorilor din județ, în proporție de 70% și suprafața județului, în proporție de 30%;
c) impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total județ, în proporție de 30% și numărul
locuitorilor din județ, în proporție de 70%;
d) impozitul pe venit pe total județ, în proporție de 70% și suprafața județului, în proporție de 30%.

356. Secțiunea de funcționare a bugetului local cuprinde veniturile necesare funcționării


cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege, precum și cheltuielile
curente respective, prevăzute în: 1) bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale; 2) bugetele
instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat; 3) bugetele instituțiilor publice
finanțate integral sau parțial din bugetele locale; 4) bugetele împrumuturilor interne și externe; 5)
bugetele instituțiilor publice de interes local finanțate integral din venituri proprii.
Răspuns:
a) 1; 3; 4;
b) 1; 3; 5;
c) 1; 2; 4;
d) 1; 2; 3.

357. La nivelul bugetului local, în cadrul secțiunii de funcționare se cuprind:


a) veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor
stabilite prin lege, precum și cheltuielile curente respective;
b) veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente, pentru realizarea competențelor
stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente și cele pentru realizarea unor proiecte de investiții cu
finanțare din bugetul local;
c) veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel
local;
d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de
capital.

358. Selectați care dintre următoarele categorii de venituri nu fac parte din cadrul
secțiunii de funcționare a bugetului local:
a) veniturile din valorificarea unor bunuri, sumele reprezentând amortizarea mijloacelor
fixe şi sumele aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;
b) venituri din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților
finanțate integral din venituri proprii;
c) subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;

69
d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor
curente.

359. Categoriile de cheltuieli care se pot înscrie în cadrul secțiunii de funcționare a


bugetului local sunt: 1) bunuri și servicii; 2) transferuri curente către unitățile administrativ-teritoriale;
3) rambursări de credite; 4) împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțate
integral din venituri proprii; 5) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea
proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă; 6) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.
Răspuns:
a) 1; 2; 5; 6;
b) 1; 2; 3; 6;
c) 1; 2; 3; 4;
d) 2; 3; 5; 6.

360. Secțiunea de dezvoltare a bugetului local cuprinde veniturile necesare


implementării politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local,
prevăzute în: 1) bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale; 2) bugetele instituțiilor publice
finanțate integral sau parțial din bugetul de stat; 3) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau
parțial din bugetele locale; 4) bugetele împrumuturilor interne și externe; 5) bugetele fondurilor externe
nerambursabile.
Răspuns:
a) 1; 3; 4;
b) 1; 3; 5;
c) 1; 2; 4;
d) 1; 4; 5.

361. La nivelul bugetului local, în cadrul secțiunii de dezvoltare se cuprind:


a) veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor
stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente respective
b) venituri din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților
finanțate integral din venituri proprii;
c) sumele din bugetul fondurilor externe nerambursabile;
d) veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel
naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz.

362. Selectați care dintre următoarele categorii de venituri nu se pot include în cadrul
secțiunii de dezvoltare a bugetului local:
a) sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor
fixe şi sume aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de
capital;
c) venituri din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților
finanțate integral din venituri proprii;
d) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări.

363. Categoriile de cheltuieli care se pot înscrie în cadrul secțiunii de dezvoltare a


bugetului local sunt: 1) rambursări de credite; 2) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital; 3)
transferuri curente către unitățile administrativ-teritoriale; 4) proiecte cu finanțare din fonduri externe

70
nerambursabile; 5) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu
finanțare externă nerambursabilă; 6) transferuri pentru cheltuieli de capital.
Răspuns:
a) 1; 2; 3; 6;
b) 2; 4; 5; 6;
c) 1; 4; 5; 6;
d) 1; 2; 4; 6.

364. Afirmația „Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare
anume, cu exceptia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte” reprezintă
definiția:
a) principiului unității;
b) principiului universalității;
c) principiului anualității;
d) principiului specializării bugetare.

365. Afirmația „Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar,


precum și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede
altfel” reprezintă definiția:
a) principiului unității;
b) principiului universalității;
c) principiului transparenței și publicității;
d) principiului specializării bugetare.

366. Principiul solidarității specific politicilor bugetare locale presupune că:


a) se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale;
b) resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale sunt proporționale cu
responsabilitățile autorităților administrației publice locale;
c) unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente;
d) se poate realiza ajutorarea unităților administrativ-teritoriale aflate în situație de extremă
dificultate.

367. Principiul autonomiei locale financiare înseamnă că:


a) se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale:
b) resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale sunt proporționale cu
responsabilitățile autorităților administrației publice locale;
c) unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente;
d) se poate realiza ajutorarea unităților administrativ-teritoriale aflate în situație de extremă
dificultate.

368. Afirmația „Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare


suficiente” reprezintă definiția :
a) principiului solidarității;
b) principiului autonomiei locale financiare;
c) principiului proporționalității;
d) principiului specializării bugetare.

369. Una dintre următoarele afirmații nu este specifică principiului autonomiei locale

71
financiare:
a) unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care
autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor, pe baza și în limitele
prevăzute de lege;
b) autoritățile administrației publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie
să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele
locale;
c) autoritățile administrației publice locale au competența stabilirii nivelurilor impozitelor
și taxelor locale, în condițiile legii;
d) alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze
aplicarea politicilor bugetare ale autorităților administrației publice locale în domeniul lor de
competență.

370. Potrivit legii privind finanțele publice locale, care dintre următoarele afirmații este
eronată:
a) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările
conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale.
b) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici nu poate fi angajată și efectuată din
buget, dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuială.
c) Se pot efectua plăți direct din veniturile încasate, cu aprobarea ordonatorului principal de
credite.
d) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă
nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.

371. Conform legii privind finanțele publice locale principiul unității presupune că:
a) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
b) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui
buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
c) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale.
d) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia
donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

372. Potrivit legii privind finanțele publice locale una dintre următoarele afirmații nu
este specifică principiului transparenței și publicității:
a) înscrierea veniturilor și cheltuielilor bugetare într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale;
b) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul
autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de
execuţie a acestuia;
c) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
d) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.

373. Conform principiului proporționalității, resursele financiare ale unităților


administrativ-teritoriale trebuie sa fie proporționale cu:
a) responsabilitățile acestora, stabilite prin lege;
b) numărul instituțiilor de subordonare locală;
c) competența guvernului în elaborarea politicilor de dezvoltare locală și în alocarea resurselor
pentru această destinație;
d) nivelul plăților restante.

72
374. Cerința de bază a principiului echilibrului specific bugetelor locale o constituie:
a) acoperirea unor cheltuieli publice locale prin împrumuturi din trezorerie;
b) acoperirea integrală a cheltuielilor unui buget din veniturile bugetului respectiv;
c) acoperirea integrală a cheltuielilor unui buget din veniturile bugetului respectiv, inclusiv
excedentul anilor precedenți;
d) diminuarea cheltuielilor publice în limita veniturile obținute.

375. Echilibrarea financiară reprezintă transferul de resurse financiare din unele


venituri ale bugetului de stat către unitățile administrativ-teritoriale în vederea:
a) acoperirii deficitului bugetului unității administrativ-teritoriale;
b) achitării arieratelor;
c) asigurării fondurilor necesare furnizării de servicii sociale, în condițiile legii;
d) asigurării cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

376. Una dintre următoarele afirmații este falsă: „Autoritățile deliberative ale
administrației publice locale sunt …”:
a) consiliile locale ale municipiilor;
b) consiliile locale ale orașelor;
c) primarii unităților administrativ-teritoriale;
d) consiliile județene.

377. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: „Autoritățile executive ale
administrației publice locale sunt …”:
a) consiliile locale ale municipiilor;
b) consiliile locale ale orașelor;
c) primarii unităților administrativ-teritoriale;
d) consiliile județene.

378. Una dintre următoarele afirmații este falsă: „Autoritățile executive ale
administrației publice locale sunt …”:
a) primarii municipiilor;
b) primarii comunelor;
c) prefecții;
d) primarii orașelor.

379. Proiectul bugetului local al unei comune se aprobă de către:


a) primarul unității administrativ-teritoriale;
b) președinteleconsiliului județean;
c) consiliul local al comunei;
d) prefectul județului.

380. Bugetul unei instituții publice, finanțată integral sau parțial din bugetul local se
aprobă de către:
a) consiliul local al unității administrativ-teritoriale;
b) conducătorul instituției publice;
c) primarul unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială își are sediul instituția publică
respectivă;
d) președintele consiliului județean;

73
381. Rectificarea bugetului local se poate aproba:
a) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a bugetului de stat;
b) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat;
c) în termen de 30 de zile de la data aprobării bugetului local.
d) în termen de 45 de zile de la data aprobării bugetului local.

382. Atribuțiile de coordonare și finalizare a elaborării proiectului bugetului local nu


revin:
a) Parlamentului;
b) Guvernului;
c) Ministerului Finanţelor Publice;
d) toate variantele de mai sus sunt adevărate.

383. Autoritățile administrației publice locale au una dintre următoarele competențe și


răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:
a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit
prevederilor stabilite prin prezenta lege;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor, cuvenite
bugetului de stat, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii;
c) urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum
şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;
d) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a statului.

384. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale au una dintre următoarele
competențe și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a
veniturilor bugetare posibil de încasat;
b) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de
investiţii publice;
c) stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
d) competențele și răspunderile de la punctele a) și b).

385. Autoritățile executive ale administrației publice locale au una dintre următoarele
competențe și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:
a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget local;
b) stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
c) aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit prevederilor
legale;
d) competențele și răspunderile de la punctele b) si c).

386. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt:


a) primarii unităților administrativ-teritoriale;
b) consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor;
c) conducătorii instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale;
d) președinții consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor.

387. Din categoria ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale fac parte:
a) conducătorii organelor deconcentrate ale administraţiei publice centrale;
b) președinții consiliilor județene;
c) conducătorii instituţiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale;

74
d) conducătorii operatorilor economici de subordonare locală.

388. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă: "Ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale ...":
a) repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu şi pentru
bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de
credite, după caz;
b) aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale;
c) aprobă bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, județelor;
d) au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi
destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu
respectarea dispoziţiilor legale

389. Care dintre următoarele afirmații este falsă: "Ordonatorii terțiari de credite ai
bugetelor locale ...":
a) repartizează creditele bugetare aprobate prin buget, pe unităţile ierarhic inferioare, în funcţie de
sarcinile acestora şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu;
b) răspund de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc;
c) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor
pe care le conduc;
d) răspund de organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului.

390. Una dintre următoarele afirmaţii este falsă: "Ordonatorii principali ai bugetelor
locale ...":
a) răspund de utilizarea creditelor bugetare;
b) nu pot delega calitatea de ordonator principal de credite;
c) răspund de organizarea şi tinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
d) răspund de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de investiţii publice.

391. Conform Legii privind finanțele publice locale, Curtea de Conturi efectuează:
a) controlul privind formarea şi utilizarea fondurilor publice locale și conturile de execuție a
bugetelor locale;
b) auditul intern asupra conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucu-
reşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
c) controlul financiar preventiv;
d) controlul financiar de gestiune.

392. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: „Ordonatorii de credite ai


bugetelor locale aprobă ….”:
a) angajarea și ordonanțarea cheltuielilor;
b) angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor;
c) plata cheltuielilor;
d) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor.

393. Clasificația indicatorilor privind finanțele publice locale reprezintă gruparea


veniturilor și cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale astfel:
a) la venituri - capitole și aliniate, iar la cheltuieli - părți, subcapitole și articole;
b) la venituri - titluri si articole, iar la cheltuieli - părți, capitole și aliniate;

75
c) la venituri - capitole si subcapitole, iar la cheltuieli - părți, capitole, titluri și articole,
precum și aliniate, după caz.
d) la venituri - capitole și titluri, iar la cheltuieli - părți, subcapitole, articole și alienate, după caz.

394. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaborează și depun proiectele


bugetelor locale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene până la data de:
a) 31 octombrie a fiecărui an;
b) 15 iunie a fiecărui an;
c) 1 iulie a fiecărui an;
d) 15 iulie a fiecărui an.

395. Proiectele bugetelor locale se aprobă de autoritățile deliberative în termen de:


a) 15 de zile de la data publicării legii bugetului de stat;
b) 5 de zile de la data publicării legii bugetului de stat;
c) 30 de zile de la data publicării legii bugetului de stat;
d) 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat.

396. Care din următoarele elemente se au în vedere în procesul de elaborare a bugetului


local?
1) cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, precum şi cadrul de
cheltuieli pe termen mediu;
2) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
3) factorii conjuncturali internaționali;
4) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea
propunerilor de buget;
5) balanţa comercială şi de plăţi externe.
Răspuns:
a) 1; 2; 5;
b) 2; 3; 4;
c) 1; 2; 4;
d) 1; 4; 5.

397. Veniturile și cheltuielile bugetului local sunt aprobate, în condițiile legii, pe o


perioadă de:
a) trei ani;
b) un an;
c) patru ani;
d) mai mulți ani pentru acțiunile multianuale.

398. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: „La elaborarea proiectelor
bugetelor locale, ordonatorii principali de credite nu țin seama de …” :
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru
care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
b) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea
propunerilor de buget;
c) propunerile de cheltuieli pentru care nu există bază legală;
d) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate.

76
399. În cazul unităților administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe
locuitor, încasat de unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai
mic decât impozitul pe venitul mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului, sumele defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare se repartizează potrivit unuia din
următoarele criterii:
a) ponderii populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale care se află în această situație în
totalul populaţiei acestora, în proporţie de 75%, respectiv ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale care se află în această situație în totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în
proporţie de 25%;
b) ponderii populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale care se află în această situație în
totalul populaţiei acestora, în proporţie de 70%, respectiv ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale care se află în această situație în totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în
proporţie de 30%;
c) 80% în funcție de: populație, suprafața din intravilanul unității administrativ-teritoriale și
capacitatea financiară a unității administrativ-teritoriale, respectiv 20% pentru achitarea arieratelor
provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital;
d) 60% în funcție de populație, 20% pentru achitarea arieratelor provenite din neplata
cheltuielilor de funcționare și/sau de capital și 20% pentru susținerea programelor de dezvoltare locală
și pentru susținerea proiectelor de infrastructură.

400. În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local,
județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului
București, după caz, în cotă de până la:
a) 0,5% din totalul cheltuielilor;
b) 5% din totalul cheltuielilor;
c) 5% din totalul veniturilor;
d) 0,5% din totalul veniturilor.

401. Fondul de rezervă bugetară înscris în bugetul local se utilizează:


a) pe baza hotărârilor consiliilor locale și județene;
b) pe baza dispozițiilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale;
c) pe baza cererilor formulate de persoane fizice;
d) pe baza dispozițiilor președintelui consiliului județean.

402. În cazul în care autoritățile deliberative nu aprobă proiectele bugetelor locale în


termen de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat:
a) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale execută bugetul în limita sumelor
propuse în proiectul de buget;
b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale efectuează plăți numai în limita
veniturilor încasate, fără includerea sumelor care provin din cote/sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat și din transferuri consolidabile;
c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale efectuează plăți în limita
împrumuturilor din contul curent general al trezoreriei;
d) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale aplică în anul financiar în curs ultimul
buget aprobat, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.

403. Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare


se asigură integral sau în completare din bugetele locale, se aprobă de către:
a) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale;
b) Guvern;

77
c) consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale;
d) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, cu informarea imediată a autorităților
deliberative.

404. Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare


se asigură din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile
administrației publice locale, se aprobă de către:
a) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale;
b) Guvern;
c) consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale;
d) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, cu informarea imediată a autorităților
deliberative.

405. Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții noi ale unităților


administrativ-teritoriale, a căror finanțare se asigură integral sau în completare din împrumuturi
externe, contractate ori garantate de stat, se aprobă de către:
a) consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale;
b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, cu informarea imediată a autorităților
deliberative;
c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale;
d) Guvern.

406. Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile unităților administrative-


teritoriale destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de
calamități naturale se aprobă de către:
a) consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale;
b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, cu informarea imediată a autorităților
deliberative;
c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale;
d) Guvern.

407. Una dintre următoarele afirmații este falsă: "Ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale …":
a) actualizează și aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent
de sursele de finanțare ori de competenta de aprobare a acestora, în funcție de evoluția indicilor de
prețuri;
b) întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională;
c) aprobă documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se
asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi
interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale;
d) stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții,
în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinație.

408. Care dintre următoarele afirmații este falsă: "Obiectivele de investiții ale unităților
administrative-teritoriale se cuprind în programul de investiții publice ...":
a) dacă sunt asigurate integral surse de finanțare prin proiectul de buget multianual;
b) dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate
potrivit dispozițiilor legale;
c) de către ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, până la data de 31 octombrie;

78
d) grupate pe: investiții în continuare, investiții noi și poziția globală alte cheltuieli de investiții,
pe categorii de investiții.

409. Responsabilitatea execuției bugetelor locale revine:


a) unităților teritoriale ale trezoreriei statului;
b) ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale;
c) consiliilor locale ale fiecărei unități administrativ-teritoriale;
d) direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.

410. În cazul bugetelor locale, virările de credite bugetare se pot efectua:


a) înainte de angajarea cheltuielilor;
b) pentru majorarea cheltuielilor de personal;
c) de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul, începând cu
trimestrul al II-lea;
c) de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul, pe tot parcursul
anului.

411. În cazul bugetelor locale, virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol
al clasificației bugetare se aprobă de către:
a) conducătorul compartimentului financiar-contabilitate;
b) ordonatorul principal de credite;
c) ordonatorul principal de credite, cu aprobarea consiliului local;
d) consiliul local al unității administrativ-teritoriale.

412. La sfârșitul anului, bugetul general consolidat al unității administrativ-teritoriale


trebuie să îndeplinească următoarea condiție:
a) să fie echilibrat;
b) să prezinte excedent;
c) suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate și a sumelor utilizate din
excedentele bugetelor componente ale bugetul general consolidat al unității administrativ-teritoriale, pe
de o parte, să fie mai mare decât suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte;
d) să prezinte deficit.

413. În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetului local parcurg în ordine


următoarele faze: 1) angajarea; 2) negocierea; 3) ordonarea; 4) plata; 5) lichidarea; 6) ordonanțarea; 7)
execuția de casă.
Răspuns:
a) 2, 3, 1, 7;
b) 1, 2, 3, 4;
c) 1, 5, 3, 4;
d) 1, 5, 6, 4.

414. În execuția cheltuielilor bugetelor locale, ordonatorii de credite au responsabilități


privind: 1) angajarea; 2) negocierea; 3) ordonarea; 4) plată; 5) lichidarea; 6) ordonanțarea; 7) execuția
de casă.
Răspuns:
a) 2, 3, 1, 4;
b) 1, 4, 7;
c) 1, 5, 6;
d) 1, 5, 3, 4.

79
415. La efectuarea unei plăți din bugetul local, documentele justificative care însoțesc
instrumentele de plată nu trebuie să certifice:
a) angajamentele contractuale;
b) primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări;
c) exactitatea sumelor de plată;
d) existența surselor de finanțare.

416. Sumele reprezentând plăți în avans efectuate din bugetul local, nejustificate prin
bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, vor fi:
a) recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile;
b) regularizate în contul plăților ulterioare;
c) anulate de drept;
d) justificate până la finalizarea contractelor.

417. Conturile anuale de execuție a bugetelor locale se întocmesc și se prezintă spre


aprobare autorităților deliberative până la:
a) 31 martie a anului următor;
b) 31 mai a anului următor;
c) 31 ianuarie a anului următor;
d) 30 iunie a anului următor.

418. Conturile anuale de execuție a bugetelor locale au la venituri următoarea structură:


a) credite bugetare definitive, încasări realizate, plăți efectuate;
b) prevederi bugetare inițiale; prevederi bugetare definitive;
c) încasări realizate și plăți effectuate;
d) credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; încasări realizate.

419. Conturile anuale de execuție a bugetelor locale au la cheltuieli următoarea


structură:
a) încasări definitive și plăți efectuate;
b) prevederi bugetare inițiale, credite bugetare definitive; plăți efectuate;
c) credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; plăți efectuate.
d) credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; încasări realizate.

420. Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin:


a) unitățile teritoriale ale trezoreriei Statului;
b) unitățile CEC existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
a) unitățile teritoriale ale trezoreriei Statului și prin bănci comerciale;
c) numai prin bănci comerciale.

421. În cazul execuției bugetelor locale, care dintre următoarele afirmații este falsă:
a) Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
b) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
c) Orice venit neîncasat până la data de 31 decembrie se anulează de drept.
d) Orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată în cadrul prevederilor bugetare şi
neplătită până la data de 31 decembrie se va plăti în contul bugetului pe anul următor.

422. Datoria publică locală reprezintă:


a) datoria bancară și creditele achiziționate de la organisme financiare internaționale;

80
b) totalitatea obligațiilor generale care trebuie rambursate din veniturile proprii ale unității
administrativ-teritoriale împrumutate și din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de
autoritățile administrației publice locale;
c) datoria externă cu garanția statului;
d) împrumuturile contractate direct sau garantate de la persoane fizice și juridice rezidente în
Romania.

423. Instrumentele datoriei publice locale sunt: 1) titluri de valoare; 2) titluri de stat; 3)
împrumuturi de la băncile comerciale sau alte instituții de stat; 4) certificate de trezorerie; 5) creditele
furnizor; 6) leasing financiar; 7) obligațiuni guvernamentale; 8) garanția locală.
Răspuns:
a) 1, 3, 4, 6, 7;
b) 2, 4, 5, 7, 8;
c) 1, 3, 5, 6, 8;
d) 1, 2, 3, 4, 8.

424. Serviciul datoriei publice locale reprezintă:


a) totalitatea sumelor privind rambursările de credite, dobânzile, comisioanele si alte costuri
aferente datoriei publice locale;
b) sumele prevăzute în bugetul local cu plata dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei publice
locale;
c) creditele bancare nerambursate la scadență;
d) rambursările de credite prevăzute în bugetul local.

425. Una dintre următoarele afirmații este falsă: „Autoritățile administrației publice
locale …”:
a) aprobă contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pentru realizarea de
investiții publice de interes local;
b) informează periodic Ministerul Finanțelor Publice asupra împrumuturilor contractate sau
garantate de către autoritățile administrației publice locale, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare
a contractului respectiv;
c) raportează lunar Ministerului Finanțelor Publice informațiile privind datoria publică locală, în
termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de raportare;
d) aprobă limitele în cadrul cărora se pot împrumuta.

426. Plafonul de îndatorare publică locală (totalul datoriilor anuale reprezentând ratele
scadente la împrumuturile contractate și/sau garantate, dobânzile și comisioanele aferente
acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat și/sau garantat în anul
respectiv) nu trebuie să depășească:
a) 30% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale din anul în care se contractează și/sau
garantează finanțarea rambursabilă;
b) 30% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale din anul în care se solicită autorizarea
finanțării rambursabile;
c) 30% din media aritmetică a veniturilor proprii pe ultimii trei ani anteriori anului în care se
solicită autorizarea finanțării rambursabile care urmează să fie contractată și/sau garantată;
d) nu are limită.

427. Contractarea sau garantarea de împrumuturi de către unitățile administrativ-


teritoriale este interzisă în situația în care acestea:
a) se află în procedură de criză financiară sau insolvență;

81
b) utilizează împrumutul pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care
beneficiază de fonduri externe nerambursabile;
c) au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie a anului anterior, neachitate până la data
solicitării avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale;
d) utilizează împrumutul pentru asigurarea refinanțării datoriei publice locale.

428. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către
unitățile administrative-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici si
serviciile publice de subordonare locală se constituie:
a) fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local;
b) fondul de risc pentru garanții locale la împrumuturi interne și externe, în afara bugetului local;
c) fondul de risc pentru garanții locale la împrumuturi interne, în cadrul bugetului local;
d) fondul de risc pentru garanții locale la împrumuturi externe, în cadrul bugetului local.

429. Unitățile administrativ-teritoriale pot angaja împrumuturi din contul curent


general al trezoreriei statului pentru:
a) finanțarea cheltuielilor din secțiunea de funcționare a bugetului local;
b) finanțarea de investiții publice de interes local;
c) acoperirea decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local pe parcursul execuției
bugetare;
d) stingerea arieratelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale.

430. Care dintre următoarele afirmații este falsă: ,,Curtea de Conturi efectuează
verificări excepționale asupra activității autorităților administrației publice locale, în una din
următoarele situații: ….”:
a) autoritatea administraţiei publice locale nu îşi rambursează toate obligaţiile de plată pe termen
scurt până la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
b) depășirea plafonului de îndatorare publică locală;
c) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorităţii
administraţiei publice locale depăşesc 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului
bugetar;
d) la sesizarea motivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor ce compun autoritatea
deliberativă.

431. Care dintre următoarele categorii de instituții publice varsă veniturile realizate la
bugetul local:
a) instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat;
b) instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii;
c) instituțiile publice finanțate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
d) instituțiile publice finanțate integral din bugetul local.

432. Veniturile proprii ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii și
ale instituțiilor publice finanțate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local
provin din:
a) impozite și taxe locale stabilite de consiliul local/județean;
b) taxe speciale stabilite de consiliul local/județean;
c) prestări de servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii ș.a.;
d) subvenții acordate din bugetul local.

82
433. Fondurile băneşti primite de o unitate administrativ-teritorială de la persoane
juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, se utilizează:
a) potrivit destinațiilor aprobate de consiliul local;
b) potrivit destinațiilor aprobate de ordonatorul principal de credite;
c) cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător;
d) potrivit destinațiilor aprobate de conducătorul instituției publice.

434. O unitate administrativ-teritorială este declarată în criză financiară dacă se află în


una din următoarele situații:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc
15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu
excepţia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în
bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai
mare de 30 de zile de la data scadenţei;
c) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc
50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în
calcul cele aflate în litigiu comercial;
d) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de
venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

435. O unitate administrativ-teritorială este declarată în criză financiară dacă se află în


una din următoarele situații:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 30 de zile şi care depăşesc
15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu
excepţia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în
bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai
mare de 90 de zile de la data scadenţei;
c) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc
50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în
calcul cele aflate în litigiu comercial;
d) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de
venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

436. O unitate administrativ-teritorială este declarată în insolvență dacă se află în una


din următoarele situații:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc
15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu
excepţia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în
bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai
mare de 90 de zile de la data scadenţei;
c) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc
50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în
calcul cele aflate în litigiu comercial;
d) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de
venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 60 de zile de la data scadenţei.

437. O unitate administrativ-teritorială este declarată în insolvență dacă se află în una

83
din următoarele situații:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc
15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu
excepţia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în
bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai
mare de 90 de zile de la data scadenţei;
c) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 60 de zile şi care depăşesc
50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în
calcul cele aflate în litigiu comercial;
d) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de
venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

438. În cazul declarării stării de criză financiară, planul de redresare financiară este
aprobat de:
a) ordonatorul principal de credite;
b) Comitetul pentru situații de criză financiară;
c) Curtea de Conturi;
d) autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale.

439. În cazul declarării stării de insolvență, planul de redresare a insolvenței este aprobat
de:
a) ordonatorul principal de credite;
b) administratorul numit de judecătorul - sindic;
c) Curtea de Conturi;
d) autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale.

G. CONTABILITATE

440. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din:


a) Registrul jurnal;
b) Registrul inventar;
c) Cartea mare;
d) Registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe.

441. La instituțiile publice, potrivit OMFP nr. 1917/2005, investițiile sunt evaluate la data
bilanțului astfel:
a) la valoarea lor de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare;
b) la cost de achiziţie;
c) la valoarea lor de intrare la care sunt adăugate creşterile de valoare înregistrate în cursul anului
d) la valoarea justă.

442. Potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi


situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile imobiliare se evidenţiază în
contabilitate astfel:
a) la cost sau la valoarea reevaluată;

84
b) la cost sau valoarea justă minus costuri cu cedarea;
c) la cost de producție;
d) numai la valoarea de achiziție.

443. Potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi


situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, o clădire care este liberă, dar care este deţinută
pentru a fi închiriată în temeiul unui contract de leasing operaţional, este recunoscută ca:
a) imobilizări necorporale;
b) investiţie imobiliară;
c) active destinate cedării;
d) datorie.

444. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie şi din orice alte
bunuri care potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Bunurile din domeniul
public pot fi:
a) înstrăinate în anumite condiţii şi prevederi legale;
b) constituite ca şi garantii reale în condiţiile legii;
c) date în administrare sau în folosinţă şi pot fi concesionate ori închiriate
d) dobândite în anumite situaţii de catre alte persoane prin efectul posesiei de bună credinţă
asupra bunurilor mobile.

445. Activele fixe necorporale reprezintă una dintre categoriile de active reflectate în
bilanțurile contabile întocmite de instituțiile publice. Care dintre activele fixe enumerate mai jos
intră în categoria activelor fixe necorporale?
a) Investiţii pe termen scurt;
b) Resurse biologice necultivate;
c) Cheltuieli de dezvoltare;
d) Mobilier, aparatură birotică.

446. Activele fixe corporale reprezintă una dintre categoriile de active reflectate în
bilanțurile contabile întocmite de instituțiile publice. Care dintre activele fixe enumerate mai jos
intră în categoria activelor fixe corporale?
a) Creanţe imobilizate;
b) Echipamente de protecţie a valorilor materiale si umane;
c) Alte titluri imobilizate;
d) Înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,
evenimente sportive.

447. Activele financiare reprezintă una dintre categoriile de active reflectate în bilanțurile
contabile întocmite de instituțiile publice. Care dintre activele enumerate mai jos intră în categoria
activelor financiare?
a) Terenuri şi amenajări de terenuri;
b) Casa şi conturi la trezoreria statului şi banci;
c) Construcţii;

85
d) Titluri de participare.

448. Activele curente (circulante) reprezintă una dintre categoriile de active reflectate în
bilanțurile contabile întocmite de instituțiile publice. Care dintre activele enumerate mai jos intră în
categoria activelor curente (circulante)?
a) Stocuri;
b) Rezerve de apă;
c) Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale;
d) Programe informatice create de instituţie sau achiziţionate de la terţi.

449. La data intrării în patrimoniu bunurile procurate cu titlu oneros se evaluează şi se


înregistrează în contabilitate la:
a) Cost de achiziţie;
b) Cost de producţie;
c) Valoarea justa;
d) Prețul pieței.

450. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari


de credite, scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale, necorporale şi în curs se va face cu
aprobarea:
a) Ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcţie de subordonare;
b) Ordonatorului principal sau conducătorul instituției publice;
c) Ordonatorului secundar sau conducătorului instituției publice;
d) Ordonatorului principal sau secundar de credite sau conducătorului instituției publice, după
caz.

451. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii,
sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la:
a) Valoarea justă;
b) Preț de achiziție;
c) Valoarea contabilă;
d) Prețul pieței.

452. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează cu
scopul determinării:
a) Prețului pieței;
b) Valorii de piață;
c) Valorii contabile;
d) Valorii juste a acestora la data bilanţului, ţinându-se seama de suma pentru care un activ ar putea
fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul
determinat obiectiv.

453. Următoarea categorie din cadrul activelor fixe corporale nu se reevaluează:


a) Activele fixe corporale date în concesiune, cu chirie, în folosinţă gratuită persoanelor

86
juridice fără scop patrimonial, precum şi cele date în administrarea regiilor autonome;
b) Activele fixe corporale achiziţionate de instituţiile publice în cadrul contractelor de leasing
financiar;
c) Activele fixe corporale care au intrat în patrimoniul instituţiilor publice în cursul anului în
care se efectuează reevaluarea şi au fost inregistrate în contabilitate la costul de achizitie, de producţie, sau
la valoarea justă, după caz;
d) Activele fixe puse în functiune parţial, de natura activelor fixe corporale pentru care nu s-au
întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale.

454. Duratele normale de funcţionare aprobate prin hotărâre a Guvernului se pot


corecta, în sensul majorării sau reducerii cu aprobarea ordonatorului de credite, cu până la:
a) 10%;
b) 15%;
c) 20%;
d) 25%;

455. Investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor şi pentru alte lucrări similare
se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile instituţiei publice într-o
perioadă de:
a) maximum 5 ani;
b) maximum 10 ani;
c) maximum 15 ani;
d) maximum 20 ani.

456. O entitate publica are de platit o factura externa in valoare de 1.039 euro, data
scadenta fiind 30/04/N. Neavând disponibil suficient în contul deschis in euro, entitatea participa
cu lei la o licitatie valutara pentru a cumpăra suma de 1.039 euro. La sfârşitul operaţiunilor de
vânzare, respectiv cumpărare valută, extrasele de cont prezintă următoarele date: suma cu care
se participă la licitaţie 4.385,52 lei; comisionul = 30 lei; cursul de schimb valutar stabilit de banca
comercială pentru licitaţie este de 4,2209 lei/euro. Înregistrarea contabilă privind achiziţia de euro
este:
a) 5125=5121 4415,52 lei;
b) 5125=5121 4385,52 lei;
c) 5124=5125 4385,52 lei;
d) 5124=5121 4385,52 lei.

5121 – Conturi la bănci în lei; 5124 – Conturi la bănci în valută; 5125 – Sume în curs de decontare

457. O societate cu capital majoritar de stat evaluează mărfurile la preţul de vânzare cu


amănuntul, adaos comercial 25%. În cursul lunii achiziţionează mărfuri conform facturii care
cuprinde: preţ de cumpărare 50.000 lei, rabat 2% primit în factura iniţiala, TVA 19 %. Precizaţi
formulele contabile privind achiziţia şi recepţia mărfurilor:
a) % = 401 59.500 lei
371 50.000 lei
4426 9.500 lei
371 = % 24.675 lei
378 12.500 lei
4427 11.875 lei

87
b) % = 401 58.310 lei
371 49.000 lei
4426 9.310 lei;

c) % = 401 59.500 lei


371 50.000 lei
4426 9.500 lei
371 = % 24.675 lei
378 12.500 lei
4428 11.875 lei;

d) % = 401 58.310 lei


371 49.000 lei
4426 9.310 lei
371 = 378 12.250 lei
371 =4428 11.637 lei

371 – Mărfuri; 378- Diferenţe de preţ la mărfuri; 401 – Furnizori; 4426 – TVA deductibilă; 4427
– TVA colectată; 4428 – TVA neexigibilă.

458. Potrivit OMFP nr. 1802/2014, în categoria imobilizărilor financiare nu sunt incluse:
a) împrumuturile acordate entităţilor afiliate
b) acţiunile deţinute la entităţile afiliate;
c) cheltuielile de dezvoltare;
d) alte investiţii deţinute ca imobilizări.

459. Evaluarea iniţială a activelor imobilizate, potrivit OMFP nr. 1802/2014, se face la:
a) valoarea realizabilă netă;
b) cost de achiziţie;
c) valoare de piaţă;
d) valoarea justă.

460. Potrivit OMFP nr. 1802/2014, un împrumut acordat unei părţi asociate pe o
perioada mai mică de un an reprezintă:
a) un activ circulant – creanţă;
b) o creanţă imobilizată;
c) se înregistrează ca o donaţie pentru că este acordat unei părţi asociate;
d) o datorie curentă.

461. Potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi


situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi
vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii sau proprietăţile imobiliare deţinute cu
scopul exclusiv de a fi cedate ulterior se evidenţiază în contabilitate astfel:
a) ca investiţii imobiliare;
b) ca stocuri;
c) active fixe;
d) datorii.

88
462. Potrivit OMFP nr. 1802/2004, o datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt
denumită si datorie curentă atunci când:
a) există un acord de refinanţare sau reeşalonare a plăţilor care este încheiat înainte de data
bilanţului;
b) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;
c) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
d) este exigibilă în termen de 6 luni de la data bilanţului.

463. Potrivit OMFP nr. 1802/2004, provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare
incertă. Un provizion va fi recunoscut în momentul în care:
a) nu poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei;
b) o instituţie are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
c) valoarea totală a datoriei va fi înscrisă în registrul de evidenţă al datoriei publice;
d) este o datorie constituită strict pentru acoperirea riscurilor care decurg din garantarea de
către stat a împrumuturilor contractate.

464. Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:
a) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte; cheltuielile
legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
alte provizioane;
b) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii; cheltuielile legate de
activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; alte
provizioane;
c) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii; cheltuielile legate de
activitatea de service şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; alte provizioane;
d) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii; cheltuielile legate de
activitatea de service în perioada de garanţie; alte provizioane.

465. La data de 01/05/N, o societate cu capital majoritar de stat primeşte în contul curent
un credit bancar pe o perioada de 10 ani, în suma de 50.000 lei. Rata anuala a dobânzii este de
30%. Dobânda se plăteşte anual. Rambursarea împrumutului se face la scadenţa finală. Dobânda
datorată în anul N se înregistrează astfel:
a) 666 =1621 10.000 lei;
b) 666 =1682 10.000 lei;
c) 666 =1682 15.000 lei;
d) 1682 = 766 15.000 lei.

1621 – Credite bancare pe termen lung; 1682 – Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
lung; 666 – Cheltuieli privind dobânzile; 766 – Venituri din dobânzi.

466. Împrumuturile acordate de o societate către filialele la care aceasta deţine titluri de
participare reprezintă:
a) creanţe imobilizate;
b) subvenții;
c) subvenţii pentru investitii;
d) creanţe comerciale.

89
467. În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În
sensul OMFP nr. 1917/2005, valoarea contabilă netă a unui activ este:
a) valoarea de piaţă ajustată cu deprecierea sau pierderea de valoare;
b) valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru
activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;
c) valoarea dată de fluxul de numerar necesar achiziţionării unui activ similar ca întrebuinţare;
d) valoarea de achiziţie diminuată până la valoarea realizabilă neta, prin constituirea unei
ajustări pentru depreciere.

468. Un pachet de acţiuni cumpărat în vederea revânzării este un activ:


a) financiar;
b) circulant;
c) nu reprezinta un activ;
d) reprezintă o datorie.

469. Pentru evidenţierea unei deprecieri a unei participaţii în conformitate cu OMFP


nr. 1802/2014, operaţiunea contabilă este:
a) 6813 = 2913;
b) 6812 = 151;
c) 6863 = 2963;
d) 6812 = 2913.

151 – Provizioane; 2913 – Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi mijloacelor de transport; 2963
– Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate; 6812 - Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele; 6813 – Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor; 6863
– Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare.

470. Parţile afiliate reprezintă:


a. două societăţi care vând produse către aceeaşi companie;
b. două sau mai multe societăţi care cumpără de la acelaşi furnizor;
c. două sau mai multe societăţi care fac parte din acelaşi grup;
d. societatea care cumpără de la același furnizor.

471. Cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării


serviciilor publice sau veniturilor după caz, precum şi subvenţii, transferuri, asistenţa socială
acordate, aferente unei perioade de timp. Cheltuielile cu stocurile, potrivit OMFP nr. 1917/2005,
se recunosc atunci când:
a) sunt înregistrate în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop;
b) acestea au fost consumate, cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se
înregistreaza la scoaterea din funcţiune a acestora;
c) serviciile au fost prestate şi lucrările executate, indiferent de momentul când a fost efectuată
plata acestora;
d) sunt aferente perioadei când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când
sunt plătite.

472. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când:

90
a) serviciile au fost prestate şi lucrările executate, indiferent de momentul când a fost
efectuată plata acestora;
b) sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite;
c) sub forma amortizarii;
d) acestea au fost consumate.

473. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, cheltuielile de capital se recunosc:


a) când acestea au fost consumate, cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar
care se înregistrează la scoaterea din folosinta a acestora;
b) când serviciile au fost prestate şi lucrările executate, indiferent de momentul când a fost
efectuată plata acestora;
c) lunar, sub forma amortizarii care se înregistrează în mod sistematic, pe parcursul duratei
de viata utile a activului fix;
d) sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite.

474. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, cheltuielile privind stocurile includ următoarele:
a) intreţinere şi reparaţii;
b) alte servicii executate de terţi;
c) energie şi apa;
d) materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,
materiale nestocate, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje, alte stocuri.

475. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi
includ:
a) materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventor;
b) materiale nestocate, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje;
c) energie şi apa, întreţinere şi reparaţii, chirii, prime de asigurare, deplasări, detaşări,
transferări;
d) drepturi salariale în natura.

476. Cheltuielile cu personalul, potrivit OMFP nr. 1917/2005, includ:


a) salariile personalului, drepturi salariale în natura, asigurări sociale: contribuţiile
angajatorilor pentru asigurări sociale, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, accidente de
munca şi boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia social, indemnizaţii de delegare,
detaşare;
b) alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale;
c) pierderi din creanţe imobilizate;
d) transferuri în străinătate.

477. Cheltuielile financiare, potrivit OMFP nr. 1917/2005, includ:


a) drepturi salariale în natura;
b) transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice;
c) cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare;
d) pierderi din creanţe imobilizate, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate, diferenţe
de curs valutar, dobânzi.

478. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, cheltuielile extraordinare includ:


a) cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare;
b) pierderi din calamitati, cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe;
c) pierderi din creanţe imobilizate, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate, diferenţe

91
de curs valutar, dobânzi;
d) transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.

479. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, alte cheltuieli operationale includ:


a) pierderi din creanţe şi debitori diversi, alte cheltuieli operationale;
b) transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice;
c) cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare;
d) asigurări sociale.

480. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din:
a) chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de
servicii şi altele asemenea;
b) diferenţe de curs valutar;
c) venituri din proprietate;
d) venituri din vânzarea mărfurilor.

481. Autorităţile publice, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei


publice centrale, instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, ai căror conducători au
calitatea de ordonatori principali de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar
al situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor emise de acesta, la unul din
următoarele termene:
a) în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
b) în termen de 50 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
c) în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
d) în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

482. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, Veniturile din alte activităţi operaţionale includ şi:
a) venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi;
b) venituri din activităţi diverse;
c) venituri din producţia de active fixe necorporale;
d) venituri din proprietate.

483. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, grupa "Venituri fiscale" include:


a) venituri din producţia de active fixe necorporale;
b) impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice, impozit pe venit,
profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice;
c) venituri din proprietate;
d) venituri din vânzări de bunuri şi servicii.

484. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, grupa "Venituri nefiscale" include:


a) venituri din proprietate, venituri din vânzări de bunuri şi servicii;
b) venituri din investiţii financiare cedate;
c) sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar -
PHARE, SAPARD, ISPA;
d) venituri din creanţe imobilizate.

485. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, grupa "Venituri extraordinare" includ şi:

92
a) venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit;
b) venituri din creanţe imobilizate;
c) venituri din cofinantarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din
fonduri externe nerambursabile;
d) venituri din valorificarea unor bunuri.

486. O societate cu capital majoritar de stat achiziţionează materii prime în următoarele


condiţii: preţ de cumpărare 5000 lei, remiza 2% primită prin factura iniţiala, la care se aplică
TVA. Pentru organizarea contabilităţii stocurilor, societatea X utilizează metoda inventarului
intermitent şi este plătitoare de TVA. Contabilizarea (recunoaşterea) materiilor prime
achiziţionate presupune:
a) Debitarea contului 301 “Materii prime” cu suma de 4900 lei;
b) Debitarea contului 601 “Cheltuieli cu materiile prime” cu suma de 6.076 lei;
c) Debitarea contului 371 “Mărfuri” cu suma de 4900 lei;
d) Debitarea contului 601 “Cheltuieli cu materiile prime” cu suma de 4900 lei.

487. O societate cu capital majoritar de stat deţine la 01/07/N un stoc iniţial de produse
finite în valoare de 40.000 lei. În cursul lunii a vandut produse finite conform facturii în valoare de
20.000 lei, TVA 19%, costul de producţie al produselor vândute 18.000 lei. Stocul final de produse
finite constatat la inventariere este de 22.000 lei. În condiţiile utilizării metodei inventarului
permanent, precizaţi care sunt formulele contabile aferente tranzacţiilor din cursul lunii:
a) 411 = % 23.800 lei
701 20.000 lei
4427 3.800 lei
711 = 345 18.000 lei;

b) 411 = % 23.800 lei


701 20.000 lei
4427 3.800 lei;

c) 711 = 345 40.000 lei


411 = % 23.800 lei
701 20.000 lei
4427 3.800 lei
345 = 711 22.000 lei

d) 711 = 345 40.000 lei


411 = % 23.800 lei
701 20.000 lei
4427 3.800 lei
711 = 345 18.000 lei
345 = 711 22.000 lei.

345 – Produse finite; 411 – Clienţi; 4427 – TVA colectată; 701 – Venituri din vânzarea produselor
finite, produselor agricole şi activelor biologice de natura stocurilor; 711 – Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse.

488. O societate cu capital majoritar de stat deţine la 31/12/N un stoc de mărfuri la


valoarea contabila de 80000 lei. Datorită recesiunii economice, valoarea de piaţă a acestora a
scăzut la 65.000 lei. Care este nota contabilă în acest caz?

93
a) 6814 = 397 15.000 lei;
b) 397 = 7814 15.000 lei;
c) 711 = 345 15.000 lei;
d) 345 = 711 15.000 lei.

345 – Produse finite; 397 – Ajustări pentru deprecierea mărfurilor; 6814 – Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante; 711 – Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse; 7814 – Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante.

489. Potrivit Legii contabilităţii, răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a


reglementărilor contabile revine:
a) exclusiv ordonatorului de credite;
b) directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească
această funcţie, împreună cu personalul din subordine;
c) sefului compartimentului de audit intern;
d) exclusiv secretarului general.

490. Potrivit OMFP nr. 1917/2005, Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:
a) bilanţul; contul de rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor
în structura activelor/capitalurilor; anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note
explicative; contul de execuţie bugetară;
b) bilanţul; contul de rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor
în structura activelor/capitalurilor; anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note
explicative; contul profit și pierdere;
c) bilanţul; contul de rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor
în structura activelor/capitalurilor; note explicative; contul de execuţie bugetară;
d) bilanţul; contul de rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor
în structura activelor/capitalurilor; politici contabile; note explicative.

491. Care din urmatoarele formule contabile nu reprezinta o consecinta a aplicarii


principiului prudentei?
a) 6811 = 2813 300 lei;
b) 6814 = 397 300 lei;
c) 6812 = 1511 300 lei;
d) 371 = 4428 300 lei.

1511 – Provizioane pentru litigii; 371 – Mărfuri; 397 – Ajustări pentru deprecierea mărfurilor;
4428 – TVA neexigibilă; 6811 – Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor; 6812 –
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele; 6814 – Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea activelor circulante.

492. Conducerea unei societăţi cu capital majoritar de stat a aprobat vânzarea unei
clădiri administrative în luna octombrie. Până la sfârşitul anului societatea nu a vândut clădirea
dar estimează ca în primul trimestru al anului următor aceasta va fi vândută. În conformitate cu
Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu
modificările şi completările ulterioare, societatea prezintă clădirea în situaţiile financiare la 31
decembrie:

94
a) la stocuri;
b) la investiţii imobiliare;
c) la imobilizări corporale;
d) la datorii.

493. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea, prin
situaţiile financiare, a unor informaţii care trebuie să fie:
a) relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte;
b) prudente și neutre;
c) complete sub toate aspectele semnificative;
d) credibile sub toate aspectele semnificative.

494. În cazul în care este identificată o pierdere de valoare a investiţiilor evidenţiate în


situaţiile financiare vom:
a) atenţiona reprezentanţii societăţii cu privire la această situaţie;
b) verifica dacă este cazul inregistrării ajustarilor pentru depreciere;
c) include un paragraf de observaţii în raportul de audit;
d) analiza dacă există provizioane.

495. Potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi


situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, fondul comercial recunoscut ca activ are
următorul tratament contabil:
a) se amortizează, de regulă într-o perioadă de maxim 5 ani;
b) se testează pentru depreciere o dată la 3 ani;
c) se amortizează într-un an;
d) se amortizează accelerat.

496. Contul de execuţie bugetară va cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul
exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate şi trebuie să conţină
informaţii privind veniturile încasate şi plăţile efectuate, după cum urmează:
a) prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate de încasat, încasări
realizate, angajamente bugetare, angajamente legale, plăţi efectuate, obligaţii fiscale de plătit, cheltuieli
efective;
b) prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, încasări realizate,
angajamente bugetare, diferenţe de curs valutar nefavorabile, plăţi efectuate, angajamente legale de plătit,
cheltuieli efective;
c) prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, încasări realizate,
drepturi constatate de încasat; credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive, angajamente bugetare,
angajamente legale, plăţi efectuate, angajamente legale de plătit, cheltuieli efective;
d) prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate de încasat, încasari
realizate, angajamente bugetare, angajamente legale, plăţi efectuate, angajamente legale de plătit, cheltuieli
care urmează să fie efectuate ulterior.

H. FISCALITATE

497. Potrivit definițiilor conținute la Titlul I, Capitolul III din Codul Fiscal, expresia

95
metoda creditului fiscal semnifică:
a) plata diminuată a impozitului datorat determinată de amânarea exigibilității unei părți a
impozitului;
b) diminuarea obligației de plată determinată de obținerea unei eșalonări la plata obligației
bugetare;
c) amânarea exigibilității impozitului datorat în funcție de prevederile convenției de evitare
a dublei impuneri;
d) o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului plătit
în alt stat, conform convențiilor de evitare a dublei impuneri.

498. Potrivit definițiilor conținute la Titlul I, Capitolul III din Codul Fiscal, expresia
metoda scutirii semnifică:
a) scutirea de impozit a venitului obținut de contribuabil din activități neimpozabile;
b) scutirea de impozit a venitului sau profitului obținut în alt stat, conform convenției pentru
evitarea dublei impuneri aplicabile;
c) scutirea de impozit a venitului sau profitului obținut în alt stat, luând în considerare acel
venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru venitul/profitul total obținut, cota
de impozit determinată aplicându-se numai asupra venitului/profitului rămas după deducerea
venitului/profitului obținut în acel alt stat, conform convenției pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;
d) o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului plătit
în alt stat, conform convențiilor de evitare a dublei impuneri.

499. Potrivit definițiilor conținute la Titlul I, Capitolul III din Codul Fiscal, expresia
persoane afiliate semnifică:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt rude până la gradul
al IV-lea inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deține, în mod
direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 50% din valoarea/numărul titlurilor
de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice.
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puțin aceasta deține, în
mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod
efectiv acea persoană juridică;
d) oricare dintre variantele menționate.

500. Potrivit definițiilor conținute la Titlul I, Capitolul III din Codul Fiscal, expresia
sediu permanent semnifică:
a) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în scopul
de a fi depozitate sau expuse;
b) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în scopul
de a fi procesate de către o altă persoană;
c) un șantier de construcții, un proiect de construcție, un ansamblu sau montaj ori activități
de supervizare legate de acestea, numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6
luni;
d) un șantier de construcții, un proiect de construcție, un ansamblu sau montaj ori activități
de supervizare legate de acestea, indiferent de durata șantierului, proiectului sau activităților;

501. Veniturile obținute de nerezidenți sunt considerate ca fiind obținute din România,
indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, în special următoarele venituri:
a) venituri din activitățile dependente desfășurate în România;

96
b) veniturile din pensii reprezentând sume primite ca pensii de la fondurile înființate din
contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de
pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, diferențe de venituri din pensii, precum și sume
reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație;
c) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
d) toate variantele menționate.

502. Nu reprezintă sediu permanent al unei persoane juridice nerezidente în România:


a) un atelier;
b) o fabrică;
c) o sucursală;
d) menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în scopul
de a fi depozitate sau expuse.

503. Pentru determinarea rezultatului fiscal și implicit a impozitului pe profit, sunt


considerate elemente similare cheltuielilor:
a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului;
b) pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile Codului Fiscal;
c) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;
d) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

504. Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producția de produse energetice


livrează:
- 100 de tone de kerosen către compania aeriană TAROM în vederea utilizării drept
combustibil pentru aviație, alta decât aviația turistică în scop privat;
- 150 de tone de motorină către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din
Ungaria;
- 125 de tone de benzină către un depozit de produse energetice din Republica Moldova.
Pentru ce cantitate de combustibil datorează accize bugetului de stat antrepozitul fiscal
autorizat în România pentru producția de produse energetice?
a) 250 de tone;
b) 0 tone;
c) 275 de tone;
d) 375 tone.

505. Informațiile considerate ca fiind secret fiscal sunt:


a) Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare;
b) date referitoare la contribuabil/plătitor;
c) Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați;
d) lista codurilor fiscale atribuite.

506. Operațiuni scutite de TVA fără drept de deducere sunt:


a) Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor
sau de altă persoană în contul său;
b) Transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop, de către entități autorizate în acest sens;
c) Transportul internațional de persoane;

97
d) Prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau
importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene
de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă
persoană în numele oricăruia dintre aceștia.

507. Contribuabilul care înființează un sediu secundar are obligația să solicite


înregistrarea fiscală ca plătitor de salarii și de venituri asimilate salariilor a sediului secundar,
dacă acesta are:
a) minim 2 persoane care realizează venituri din salarii la sediul secundar;
b) minim 5 persoane care realizează venituri din salarii la sediul secundar;
c) minim 3 persoane care realizează venituri din salarii la sediul secundar;
d) cel puțin 1 salariat care obține venituri din salarii la sediul secundar.

508. Operațiunile impozabile care se supun cotei reduse de TVA de 9% sunt:


a) Livrarea de apă potabilă;
b) Livrarea de locuințe;
c) Livrarea de manuale școlare și cărți;
d) Acordarea accesului la muzee.

509. Potrivit Titlului VIII – Accize și alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, un destinatar înregistrat poate:
a) să achiziționeze produse accizabile în regim suspensiv de accize dintr-o țară terță;
b) să dețină produse accizabile în regim suspensiv de accize;
c) să primească produse accizabile în regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal
autorizat în alt stat membru UE;
d) să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize.

510. La determinarea rezultatului fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate


limitată:
a) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate
cu aceste autorități;
b) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii;
c) cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme
cu Standardele internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările
necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;
d) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu.

511. Actul administrativ fiscal produce efecte:


a) de la data depunerii la poștă;
b) de la data emiterii;
c) din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară
menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii;
d) de la data semnării de către conducătorul organului fiscal competent.

512. Care dintre activitățile de mai jos nu constituie activitate economică în sensul TVA:
a) activitățile producătorilor de bunuri mobile corporale din zone defavorizate;
b) activitățile comercianților de bunuri mobile corporale;

98
c) activitățile de exploatare de către persoanele fizice a bunurilor corporale sau necorporale
în scopul obținerii de venituri cu caracter ocazional;
d) activitățile producătorilor de bunuri intangibile.

513. Faptul generator intervine la data acceptării bunurilor de către beneficiar pentru
următoarele operațiuni:
a) serviciile de consultanță cu decontări succesive;
b) bunuri transmise în vederea testării;
c) serviciile de telefonie mobilă;
d) serviciile de expertiză cu decontări succesive.

514. Data depunerii declarației fiscale prin mijloace electronice de transmitere la


distanță este:
a) data înscrisă de contribuabil pe declarație;
b) data înregistrării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de
sistemul de tranzacționare a informațiilor, cu condiția validării conținutului declarației.
c) data confirmării de primire din e-mail-ul trimis de organul fiscal competent;
d) data înregistrării declarației pe pagina de internet a organului fiscal competent;

515. Din punct de vedere fiscal, venituri din investiții sunt considerate:
a) veniturile din dobânzi;
b) veniturile din cercetare;
c) veniturile din premii și din jocuri de noroc;
d) veniturile din vânzarea unor brevete.

516. Din punct de vedere al TVA, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru
persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri care
nu a depăşit plafonul de:
a) 65.000 euro;
b) 35.000 euro;
c) 500.000 euro;
d) 100.000 euro.

517. La calculul rezultatului fiscal, sunt considerate venituri neimpozabile:


a) veniturile obținute de la asociațiile de nevăzători;
b) dividendele primite de la o persoană română;
c) veniturile obținute din activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) veniturile obținute din sponsorizări.

518. Nu reprezintă active amortizabile în înțelesul dispozițiilor Codului Fiscal:


a) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate
publică;
b) amenajările de terenuri;
c) bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;
d) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului
profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale.

519. Nu reprezintă active amortizabile fiscal în înțelesul dispozițiilor Codului Fiscal:


a) fondul comercial;

99
b) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate
publică;
c) amenajările de terenuri;
d) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului
profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale.

520. Nu reprezintă active amortizabile fiscal în înțelesul dispozițiilor Codului Fiscal:


a) amenajările de terenuri;
b) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului
profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
c) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate
publică;
d) imobilizările necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit
reglementărilor contabile aplicabile.

521. Regimul de amortizare fiscală pentru un mijloc fix amortizabil se determină astfel:
a) în cazul echipamentelor tehnologice, se aplică doar metoda de amortizare liniară sau
accelerată;
b) în cazul construcțiilor, se aplică doar metoda de amortizare liniară;
c) în cazul mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru, precum și pentru computere și
echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta doar pentru metoda de amortizare liniară
sau degresivă;
d) în cazul construcțiilor, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară,
degresivă sau accelerată.

522. Amortizarea fiscală se calculează:


a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune;
b) începând cu luna în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune;
c) începând cu prima lună a trimestrului următoar celui în care mijlocul fix amortizabil se
pune în funcțiune;
d) începând cu ziua în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune, consemnată în
procesul-verbal de punere în funcțiune.

523. Utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar:


a) doar în situația în care în contractul de leasing operațional există mențiuni care specifică
acest lucru;
b) în cazul leasingului operațional;
c) în cazul leasingului financiar;
d) în niciuna dintre situații.

524. Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează:


a) din profiturile impozabile obținute în cadrul grupului fiscal în următorii 5 ani consecutivi;
b) din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi;
c) din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi;
d) doar cu acordul organului fiscal.

525. În cazul unei asocieri fără personalitate juridică între două sau mai multe persoane
juridice române:

100
a) profitul obținut de asocierea fără personalitate juridică se distribuie fiecărui asociat pe
bază de decont, potrivit reglementărilor contabile aplicabile
b) veniturile și cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, conform prevederilor
contractului de asociere, fiind transmise pe bază de decont, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
c) impozitul pe profit de plată se transmite pe bază de decont fiecărui asociat, obligația de
declarare și plată aparținând fiecăruia dintre asociați;
d) impozitul pe profit este declarat de asociatul care ține contabilitatea asocierii, după care
acesta transmite pe bază de decont fiecărui asociat impozitul pe profit plată corespunzător cotei din
asociere deținută de fiecare dintre asociați.

526. Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România au următoarele obligații fiscale:
a) de a declara și achita impozitul pe profit în statul de proveniență pentru întreaga activitate
a contribuabilului, urmând să regularizeze partea aferentă activității desfășurate în România printr-o
declarație recapitulativă;
b) de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului
permanent;
c) de a angaja un consultant fiscal pentru determinarea rezultatului fiscal;
d) de a se înregistra în termen de 15 zile de la începerea activității în registrul
reprezentanțelor străine din România.

527. Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:


a) 1% pentru microîntreprinderile care au mai mulți salariați și 2% pentru
microîntreprinderile care nu au salariați;
b) 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și 3% pentru
microîntreprinderile care nu au salariați;
c) 3% pentru microîntreprinderile care au cel mult un salariat și 1% pentru
microîntreprinderile care cel puțin doi salariați;
d) 2% pentru microîntreprinderile care au cel mult un salariat și 1% pentru
microîntreprinderile care cel puțin doi salariați.

528. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit:
a) începând cu anul fiscal următor celui în care s-a depășit această limită;
b) începând cu anul fiscal în care s-a depășit această limită;
c) începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită;
d) începând cu trimestrul următor celui în care s-a depășit această limită.

529. Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:


a) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din salarii și
asimilate salariilor;
b) persoanele fizice pentru veniturile obținute din pensii;
c) persoanele fizice pentru veniturile obținute din agricultură;
d) veniturile din sponsorizări.

530. În înțelesul impozitului pe venit, nu sunt venituri neimpozabile:


a) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din patrimoniul
personal;
b) recompensele acordate conform legii din fonduri publice;
c) veniturile din alte surse;

101
d) indemnizațiile pentru risc maternal.

531. Cota de impozitare aplicabilă asupra impozitului pe veniturile persoanei fizice este:
a) 19%;
b) 16%;
c) 10%;
d) 9%.

532. Veniturile din investiții cuprind:


1) venituri din lichidarea unei persoane juridice;
2) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
3) venituri din dobânzi;
4) venituri din dividende;
5) distribuirea de prime de emisiune, proporțional cu partea ce îi revine fiecărui participant
la persoana juridică;
6) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate.
Varianta corectă de răspuns este:
a) 1, 2, 3, 4, 5;
b) 1, 3, 4, 5, 6;
c) 2, 3, 4, 5, 6;
d) 1, 2, 3, 4, 6.

533. În situația în care un jucător obține un venit anual în sumă de 10.000 lei din jocuri
de noroc la distanță, datorează un impozit de:
a) 100 lei;
b) 1000 lei;
c) 1600 lei;
d) 2500 lei.

534. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale


următoarele:
a) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești
rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;
b) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza
contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările și completările ulterioare;
c) utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota
de 50%, primite în legătură cu o activitate dependentă;
d) sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii.

535. Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care
realizează venituri din activități independente o reprezintă:
a) venitul realizat de contribuabil în luna pentru care se datorează contribuția, care nu poate
fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a
Guvernului;
b) venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază
minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția;
c) venitul realizat de contribuabil în luna pentru care se datorează contribuția;

102
d) salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului,
în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.

536. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale


următoarele:
a) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești
rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;
b) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza
contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările și completările ulterioare;
c) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plățile
compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor normative care reglementează
aceste domenii;
d) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea.

537. Impozitul datorat de nerezidenți pentru veniturile impozabile obținute din


România:
a) se calculează, se reține, se declară și se plătește la bugetul de stat de către beneficiarii de
venituri;
b) se calculează, se reține, se declară și se plătește la bugetul de stat de către plătitorii de
venituri;
c) este aplicabil reprezentanțelor în România ale persoanelor juridice străine, înregistrate în
alte jurisdicții fiscale;
d) se calculează, se reține, se declară și se plătește la bugetul de stat în cazul tranzacțiilor
transfrontaliere cu persoane nerezidente.

538. Importul de bunuri reprezintă:


a) operațiunea de vămuire a unor bunuri achiziționate de către o persoană juridică română
dintr-un alt stat;
b) intrarea pe teritoriul României a unor bunuri achiziționate de către o persoană juridică
română dintr-un alt stat;
c) operațiunea de declarare în vamă a bunurilor achiziționate din terțe state;
d) intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulație în
înțelesul art. 29 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

539. Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi:


a) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se emite factura de către furnizor;
b) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul
bunurilor;
c) locul în care are sediul social beneficiarul achiziției;
d) locul în care bunurile sunt depozitate.

540. Conform principiului general stabilit prin Titlul VII Taxa pe valoarea adăugată din
Codul Fiscal, faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii intervine:
a) la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor;
b) la data emiterii facturii de către furnizor/prestator;
c) la data plății facturii emise de furnizor/prestator;
d) la data încasării facturii emise de furnizor/prestator.

541. Conform principiului general stabilit prin Titlul VII Taxa pe valoarea adăugată din

103
Codul Fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine:
a) la înregistrării în contabilitatea beneficiarului achiziției a facturii emise de
furnizor/prestator;
b) la data plății facturii emise de furnizor/prestator;
c) la data la care are loc faptul generator;
d) la data de 25 ale lunii următoare celei în care a avut loc operațiunea taxabilă.

542. Cota standard de taxă pe valoarea adăugată în anul 2018 este:


a) 16%;
b) 18%;
c) 19%;
d) 20%.

543. În cazul taxei pe valoarea adăugată aferente cumpărării, achiziției intracomunitare,


importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activității economice:
a) dreptul de deducere este nelimitat;
b) dreptul de deducere este determinat proporțional cu gradul de utilizare al vehiculului
respectiv în scopul activității economice;
c) dreptul de deducere este stabilit de proprietar;
d) dreptul de deducere este limitat la 50%.

544. Factura emisă de către un furnizor trebuie să conțină:


a) referiri la termenul de plată;
b) semnătura persoanei care a întocmit documentul și ștampila emitentului documentului;
c) contul bancar al emitentului documentului;
d) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod
unic.

545. Sistemul TVA la încasare se poate aplica în cazul:


a) contribuabililor care înregistrează o cifră de afaceri anuală mai mare decât echivalentul
în lei a 100.000 euro;
b) contribuabililor care înregistrează o cifra de afaceri anuală inferioară plafonului de
2.250.000 lei;
c) contribuabililor care înregistrează o cifra de afaceri anuală superioară plafonului de
2.250.000 lei;
d) contribuabililor care înregistrează o cifră de afaceri anuală mai mică decât echivalentul
în lei a 1.000.000 euro.

546. Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să întocmească și să


depună la organele fiscale competente o declarație recapitulativă în care trebuie să menționeze:
a) operațiunile taxabile desfășurate în perioada fiscală respectivă pe teritoriul național;
b) achizițiile și livrările de bunuri, precum și achizițiile și prestările de servicii desfășurate
în perioada fiscală respectivă pe teritoriul național;
c) operațiunile taxabile precum și operațiunile scutite de taxă desfășurate în perioada fiscală
respectivă pe teritoriul național;
d) livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă
a luat naștere în perioada fiscală respectivă.

547. Operațiunile pentru care se nu aplică taxarea inversă sunt:

104
a) livrarea de deșeuri feroase;
b) furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri;
c) livrarea de produse second-hand;
d) livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase.

548. Accizele armonizate sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra
consumului următoarelor produse:
a) energie electrică;
b) băuturi;
c) produse pe bază de petrol;
d) cafea.

549. Organul fiscal nu este obligat sa asigure contribuabilului/platitorului posibilitatea


de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și imprejurarile relevante în luarea deciziei
în situația în care:
a) urmează să emită Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată
stabilite de inspecţia fiscală;
b) urmează să se ia masuri de executare silită;
c) contribuabilul nu a fost găsit la sediul social;
d) contribuabilul nu a depus la termenele legale declarațiile fiscale aferente unei perioade
mai mari de 6 luni calendaristice consecutive.

550. Situațiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciaza de organul fiscal
in concordanta cu prevalența:
a) naturii juridice a operațiunii sau tranzacției analizate;
b) naturii economice a operațiunii sau tranzacției analizate;
c) tratamentul fiscal adecvat;
d) naturii juridice și economice a operațiunii sau tranzacției analizate.

551. Subiecte ale raportului juridic fiscal pot fi:


1) contribuabilul;
2) bugetul de stat;
3) bugetele locale;
4) unitățile administrativ-teritoriale;
5) statul;
6) inspectorul fiscal.
Varianta corectă de răspuns este:
a) 1, 2, 3;
b) 1, 5, 6;
c) 1, 4, 5;
d) 1, 2, 3, 6.

552. Dreptul de creanță fiscală se naște:


a) la termenul la care contribuabilul trebuie să depună declarația fiscală;
b) în momentul transmiterii deciziei de impunere;
c) în momentul comunicării deciziei de impunere;
d) în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impozitare care îl generează.

553. Pot răspunde solidar cu debitorul următoarele persoane:


1) asociatii din asocierile fara personalitate juridica, inclusiv membrii intreprinderilor

105
familiale, pentru obligatiile fiscale datorate de acestea, alaturi de reprezentantii legali care, cu rea-
credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea obligatiilor fiscale la scadenta;
2) tertii popriti, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii;
3) asociații care dețin majoritatea părților sociale ale unei societăți cu răspundere limitată;
4) reprezentantul legal al contribuabilului care, cu rea-credinta, declara bancii, ca nu detine
alte disponibilitati banesti;

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 4;
d) 1, 3, 4.

554. Persoana din cadrul organului fiscal implicată într-o procedura de administrare se
află in conflict de interese, dacă:
1) in cadrul procedurii respective acesta este contribuabil/platitor, este soț/soție al/a
contribuabilului/plătitorului, este rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv a/al
contribuabilului/platitorului, este reprezentant sau împuternicit al contribuabilului/plătitorului;
2) in cadrul procedurii respective acesta sau soțul/soția, rudele sale sau afinii pana la gradul
al treilea inclusiv se cunosc anterior cu una dintre părți sau soțul/sotia, rudele părții sau afinii până la
gradul al treilea inclusiv;
3) in cadrul procedurii respective poate dobandi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj,
direct sau indirect;
4) exista un conflict de orice natura intre el, soțul/soția, rudele sale sau afinii pana la gradul
al treilea inclusiv si una dintre părți sau soțul/sotia, rudele părții sau afinii până la gradul al treilea
inclusiv.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 4;
d) 1, 3, 4.

555. Persoana din cadrul organului fiscal implicată într-o procedura de administrare
este obligată să se abțină, dacă:
1) in cadrul procedurii respective acesta este contribuabil/platitor, este soț/soție al/a
contribuabilului/plătitorului, este rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv a/al
contribuabilului/platitorului, este reprezentant sau împuternicit al contribuabilului/plătitorului;
2) exista un conflict de orice natura intre el, soțul/soția, rudele sale sau afinii pana la gradul
al treilea inclusiv si una dintre părți sau soțul/sotia, rudele părții sau afinii până la gradul al treilea
inclusiv;
3) in cadrul procedurii respective acesta sau soțul/soția, rudele sale sau afinii pana la gradul
al treilea inclusiv se cunosc anterior cu una dintre părți sau soțul/sotia, rudele părții sau afinii până la
gradul al treilea inclusiv;
4) in cadrul procedurii respective poate dobandi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj,
direct sau indirect.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;

106
c) 1, 2, 4;
d) 1, 3, 4.

556. Actul administrativ fiscal se considera emis si inregistrat la organul fiscal astfel:
1) la data semnarii acestuia de catre persoana imputernicita din cadrul organului fiscal, in
cazul actului administrativ fiscal emis pe suport hartie;
2) la data generarii actului, in cazul actului administrativ fiscal emis pe suport hartie si tiparit
prin intermediul unui centru de imprimare masiva;
3) la data aplicarii semnaturii electronice extinse, in cazul actului administrativ fiscal emis
in forma electronica;
4) la data comunicării actului respectiv contribuabilului căruia îi este adresat.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 4;
d) 1, 3, 4.

557. Data schimbării domiciliului fiscal este:


a) data transferului dosarului fiscal al contribuabilului;
b) data comunicării deciziei de modificare a domiciliului fiscal;
c) data înregistrării, în registrul comerţului, a menţiunii de modificare a sediului;
d) data transferului evidenţei fiscale electronice a contribuabilului;

558. Avizul de inspecţie fiscală cuprinde:


1) temeiul juridic al inspecţiei fiscale;
2) numele inspectorilor fiscali care urmează să efectueze inspecţia fiscală;
3) locul desfaşurării inspecţiei fiscale;
4) data de începere a inspecţiei fiscale;
5) obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a fi supuse inspecţiei fiscale;
6) numărul de telefon al conducatorului unităţii fiscale;
7) posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale;

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 3, 5, 7;
b) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
c) 2, 4, 5, 6, 7;
d) 1, 4, 5, 7;

559. Raportul de inspecţie fiscală stă la baza emiterii:


1) deciziei de reverificare;
2) deciziei de nemodificare a bazei de impunere, dacă nu se constată diferenţe de obligaţii
fiscale;
3) deciziei de calcul accesorii;
4) deciziei de soluţionare a contestaţiei;
5) deciziei de impunere, pentru diferenţe de obligaţii fiscale aferente perioadelor verificate.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 2, 5;
b) 1, 2, 4, 5;

107
c) 2, 3, 4, 5;
d) 1, 2, 5.

560. Rezultatul fiscal se calculează ca:


a) diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile
aplicabile, la care se adaugă diferența dintre veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile;
b) diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile.
c) diferența dintre veniturile fiscale (veniturile impozabile și veniturile neimpozabile) și
cheltuielile fiscale (cheltuielile impozabile și cheltuielile nedeductibile);
d) suma ce rezultă din aplicarea procentului de impozit de 16% asupra profitului impozabil.

561. La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:


a) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile
anterioare aferente aceleiași imobilizări;
b) veniturile din vânzarea protezelor medicale pentru uz uman sau veterinar;
c) veniturile din sponsorizări;
d) veniturile din contracte internaționale semnate de statul român.

562. La calculul impozitului pe profit, cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt:


a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
b) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 3% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;
d) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate în
scopul activității economice.

563. La calculul impozitului pe profit, cheltuielile nedeductibile sunt:


1) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate
cu aceste autorități;
2) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit
plătite în străinătate;
3) cheltuielile din evaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe;
4) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
5) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare
financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în
categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;
6) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate
de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat acord de evitare a dublei impuneri.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3, 4;
b) 2, 4, 5, 6;

108
c) 1, 2, 4, 5;
d) 1, 2, 5, 6.

564. Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România au obligația de a plăti:
a) impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent;
b) impozitul pe venit pentru veniturile realizate de sediul permanent;
c) impozitul pe dividendele obținute din România
d) taxa anuală de funcționare în România.

565. O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ


următoarele condiții, la data de 31 decembrie 2017:
1) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste
80% din veniturile totale;
2) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-
au înregistrat veniturile;
3) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;
4) a realizat venituri, altele decât cele obținute din activități în domeniul bancar, activități în
domeniul jocurilor de noroc, activități în domeniul prelucrării resurselor naturale;
5) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în
care s-au înregistrat veniturile;
6) a realizat venituri, altele decât cele obținute din activități în domeniul bancar, activități în
domeniul jocurilor de noroc, activități în domeniul explorării, dezvoltării, exploatării zăcămintelor
petroliere și gazelor naturale.
7) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-
au înregistrat veniturile;

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 5;
c) 3, 6, 7;
d) 3, 5, 6.

566. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, definite potrivit prevederilor


Codului Fiscal, sunt următoarele:
1) venituri din activități independente;
2) venituri din salarii și asimilate salariilor;
3) venituri din activități sezoniere;
4) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
5) venituri din investiții;
6) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
7) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
8) venituri din sponsorizări sau donații;
9) venituri din alte surse.

Varianta corectă de răspuns este:

109
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9;
b) 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8;
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
d) 1, 2, 4, 5, 6, 7, 9.

567. Veniturile din activități independente nu cuprind:


a) veniturile din activități de producție și comerț;
b) veniturile din activități de prestări de servicii;
c) veniturile din cedarea folosinței bunurilor, obținute din derularea unui număr mai mare
de 3 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal precedent;
d) veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-
o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.

568. Deducerea personală care se acordă în anul 2018 pentru persoanele fizice:
a) este de 510 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere și care au un venit
lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv;
b) este de 450 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere și care au un venit
lunar brut de până la 2.500 lei inclusiv;
c) este de 400 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere și care au un venit
lunar brut de până la 3.000 lei inclusiv;
a) este de 300 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere și care au un venit
lunar brut de până la 3.600 lei inclusiv.

569. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește:


a) prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40%
asupra venitului brut;
b) prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%
asupra venitului brut;
c) prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale și a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut;
d) prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale și a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

570. Veniturile din investiții cuprind:


1) venituri din dividende;
2) venituri din dobânzi;
3) câștiguri din diferențe de curs valutar;
4) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
5) câștiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;
6) câștiguri din vânzarea proprietăților imobiliare;
7) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3, 4, 5;
b) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
c) 1, 2, 4, 5, 7;
d) 1, 2, 3, 4, 5

571. La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte

110
juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și
asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează:
a) prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil, care se stabilește prin deducerea
din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei;
b) prin aplicarea unei cote de 1% asupra venitului impozabil mai mic sau egal cu suma de
200.000 lei, și prin aplicarea unei cote de 2% asupra venitului impozabil ce depășește suma de 200.000
lei, dacă bunul respectiv a fost deținut o perioadă mai mare de 3 ani;
c) prin aplicarea cotei de 2% asupra venitului impozabil, care se stabilește prin deducerea
din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei;
d) prin aplicarea unei cote de 2% asupra venitului impozabil mai mic sau egal cu suma de
200.000 lei, și prin aplicarea unei cote de 3% asupra venitului impozabil ce depășește suma de 200.000
lei, dacă bunul respectiv a fost deținut o perioadă mai mică de 3 ani.

572. Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii nu datorează


contribuții de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri din investiții;
b) venituri din activități independente;
c) indemnizații de șomaj;
d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

573. Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, în cazul


persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul
brut realizat din:
1) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;
2) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
3) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop patrimonial;
4) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție
publică;
5) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor
autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea
generală a acționarilor și în consiliul de administrație;
6) drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
7) tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă, acordate
potrivit legii;
8) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;
9) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de
management, potrivit legii;

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8;
b) 1, 2, 3, 5, 6, 8, 9;
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
d) 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9.

111
574. Categoriile de persoane fizice care nu sunt exceptate de la plata contribuției de
asigurări sociale de sănătate sunt:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt
elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la
terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, precum și persoanele care urmează modulul instruirii
individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri
din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole,
silvicultură și piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuție;
b) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
c) persoanele bolnave aflate sub tratament;
d) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, republicată,
cu modificările și completările ulterioare.

575. Conform Codului fiscal, care dintre următoarele reprezintă sediu permanent
aparţinând unei persoane juridice nerezidente în România?
a) un loc fix de activitate numai în scopul culegerii de informaţii pentru un nerezident;
b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul
de a fi expuse;
c) o instalaţie folosită pentru depozitare;
d) un birou.

576. Cheltuielile cu deductibilitate limitată la determinarea rezultatului fiscal:


1) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea
copiilor din școli și centre de plasament;
2) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
3) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori,
potrivit legii;
4) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate;
5) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea
unui produs sau prestarea unui serviciu;
6) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3, 5, 6;
b) 2, 3, 4, 5, 6;
c) 1, 3, 4, 6;
d) 3, 4, 5, 6.

577. Din punct de vedere al TVA, perioada fiscală este luna calendaristică pentru
persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic a realizat o cifră de afaceri care a depăşit
plafonul de:
a) 10.000 euro;
b) 65.000 euro;
c) 35.000 euro;
d) 100.000 euro.

578. Competența pentru înregistrarea fiscală a sediilor secundare ca plătitoare de salarii


și venituri asimilate salariilor revine:

112
a) organului fiscal din subordinea autorităţii publice locale;
b) organului fiscal central în a cărui rază teritorială se află situate acestea;
c) direcţiei generale regionale a finanţelor publice în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat
contribuabilul care înfiinţează sediul secundar;
d) organului fiscal teritorial.

579. Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor


fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea:
a) unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii, stabilită prin
hotărâre a consiliului local;
b) unei cote cuprinse între 0,05% - 0,25%, asupra valorii impozabile a clădirii, stabilită prin
hotărâre a consiliului local;
c) unei cote cuprinse între 0,1% - 0,8%, asupra valorii impozabile a clădirii, stabilită prin
hotărâre a consiliului local;
d) a) unei cote cuprinse între 0,2% - 0,5%, asupra valorii impozabile a clădirii, stabilită prin
hotărâre a consiliului local.

580. În cazul în care proprietarul clădirii este o persoană juridică care nu a actualizat
valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei
pe clădiri este:
a) 10%;
b) 5%;
c) majorată de 5 ori;
d) 15%.

581. Obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi în


România revine:
a) Trezoreriei Statului, prin structurile teritoriale;
b) Ministerului Administratiei si Internelor;
c) Administraţiei financiară de la sediul beneficiarului de venit;
d) Autorității fiscale competente;

582. Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe venitul


nerezidenţilor, cu excepţia veniturilor din salarii, au obligaţia depunerii unei declaraţii anuale
privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal
competent:
a) până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat;
b) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
c) până la data de 31 mai a anului fiscal curent pentru anul expirat;
d) până la data de 25 ale lunii următoare lunii în care s-a făcut plata venitului;

583. Perioada de prezenţă activă în România, a unei persoane fizice, valabilă în anul
2018, pentru a fi considerată rezidentă, este:
a) O perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui
interval de 36 luni consecutiv;
b) O perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile;
c) O perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui
interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) maxim 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie
în anul calendaristic vizat;

113
584. Care este cerinţa documentară în vederea aplicării prevederilor convenţiilor de
evitare a dublei impuneri?
a) prezentarea adeverinţei eliberate de angajator;
b) prezentarea certificatului de rezidentă fiscală, emis de autoritatea fiscala competenta din tara
de rezidenta;
c) prezentarea actului de proprietate asupra sediul social al persoanei;
d) prezentarea actului de proprietate al locuinţei de domiciliu;

585. Care este baza impozabila aferenta veniturilor obtinute din Romania de persoane
nerezidente, potrivit Titlului VI din Codul fiscal?
a) Veniturile nete obtinute din Romania;
b) Diferenta dintre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri;
c) Veniturile brute obtinute din Romania la care se adauga TVA in cota de 19%;
d) Veniturile brute obtinute din Romania;

586. Sunt obligate la plata impozitului pe profit in România următoarele persoane:


a) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui
sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele juridice nerezidente care obţin redevenţe de la un rezident din România, dacă
redevenţele sunt primite în România;

587. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:


a) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât
în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică;
b) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România
într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
c) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare
situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică
română;
d) trezoreria statului;

588. La calculul impozitului pe profit, recuperarea pierderilor fiscale anuale se face:


a) în ordinea inregistrării acestora, la data de 31 decembrie a fiecarui exercitu financiar;
b) în ordinea inregistrării acestora, la sfirşitul fiecarei luni calendaristice ;
c) în ordinea inregistrării acestora, la data depunerii situatiilor financiare anuale ;
d) în ordinea inregistrării acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit;

589. Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să


depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit
la organul fiscal competent, astfel:
a) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
b) până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
c) până în ultima zi a lunii iunie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
d) până în ultima zi a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul;

590. Din punct de vedere al TVA, nu se aplică taxarea inversă în interiorul ţării pentru:
a) livrarea de porumb;

114
b) lucrările de construcţii – montaj;
c) livrarea de materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Codul silvic;
d) transferul de certificate verzi;

591. Cota redusă de TVA de 9% nu se aplică pentru:


a) cazarea în cadrul sectorului hotelier;
b) livrarea de pâine;
c) livrarea de medicamente de uz veterinar;
d) livrarea de manuale şcolare.

592. Cota redusă de TVA de 5% se aplică pentru:


a) livrarea de pâine;
b) livrarea de locuinţe ca parte a politicii sociale;
c) livrarea de proteze medicale;
d) livrarea de produse ortopedice.

593. Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea sistemului TVA la
încasare este:
a) 220.000 lei;
b) 2.250.000 lei;
c) 118.000 lei;
d) 2.500.000 lei.

594. În care dintre următoarele situaţii organele fiscale competente nu anulează


înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane:
a) dacă nu a depus pe parcursul unui trimestru calendaristic niciun decont de TVA;
b) dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii;
c) dacă este declarată inactivă conform Codului de procedură fiscală;
d) dacă în deconturile de TVA depuse pentru 6 luni consecutive nu au fost evidenţiate
achiziţii de bunuri / servicii şi nici livrări de bunuri / prestări de servicii.

595. Nu constituie livrare de bunuri în sensul TVA:


a) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în
condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în
schimbul unei despăgubiri;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;
c) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de
către aceasta pentru a fi puse la dispoziția altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor
respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;
d) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol/reprezentare, în condițiile stabilite prin normele metodologice.

596. Deducerea inițială a TVA se ajustează în următoarele situaţii:


a) în cazul bunurilor furate, în situaţia în care persoana impozabilă nu demonstrează furtul
bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
b) în cazul stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate;
c) în cazul perisabilităţilor, în limitele stabilite de lege;
d) în cazul bunurilor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale.

597. Nu se deduce TVA înscrisă în:

115
a) bonul fiscal cu valoarea mai mare de 100 Euro, inclusiv TVA;
b) declaraţia vamală de import;
c) actul constatator emis de organele vamale;
d) factura simplificată emisă în conformitate cu prevederile legale, pe care este înscris codul de
înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului;

598. Potrivit Titlului VIII – Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, acciza specifică se determină anual pe baza
preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, pentru următoarele produse accizabile:
a) ţigări şi ţigări de foi;
b) ţigarete;
c) vinuri spumoase;
d) produse intermediare.

599. Potrivit Titlului VIII – Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, poate să primească produse accizabile în
regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru, dar nu poate să deţină sau să expedieze în regim
suspensiv de accize astfel de produse:
a) expeditorul înregistrat;
b) antrepozitarul autorizat pentru producţie;
c) antrepozitarul autorizat pentru depozitare;
d) destinatarul înregistrat.

600. Potrivit Titlului VIII – Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denaturarea reprezintă:
a) operațiunea/procesul prin care alcoolului etilic sau produselor alcoolice li se adaugă substanțele
prevăzute prin normele metodologice astfel încât acestea să devină improprii consumului uman;
b) operațiunea prin care produsele accizabile sunt alterate astfel încât acestea să devină improprii
tranzacționării ulterioare;
c) procesul prin care produselor energetice (combustibili) li se adaugă substanțe de colorare astfel
încât acestea să poată fi deosebite de produsele energetice pentru care acciza a fost achitată;
d) operațiunea prin care țigaretele sunt alterate astfel încât acestea să devină improprii consumului
uman.

601. Intră sub incidenţa regimului de antrepozitare fiscală prevăzut la Titlul VIII –
Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare:
a) benzina fără plumb;
b) cafeaua solubilă;
c) cafeaua verde;
d) gazul natural.

602. Potrivit Titlului VIII – Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul revocării autorizaţiei de antrepozit
fiscal, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai dacă de la data revocării
a trecut o perioadă de cel puţin:
a) 90 zile;
b) 270 zile;
c) 120 zile;
d) 180 zile.

116
603. Un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producţia de motorină livrează:
- 9.000 de tone către un destinatar înregistrat din Germania;
- 3.000 de tone către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Belgia;
- 4.000 de tone către un antrepozit fiscal de depozitare produse energetice din Spania;
- 2.000 de tone către o reţea autorizată pentru distribuţie angro produse energetice din
Franța.
Pentru ce cantitate totală de motorină se datorează accize bugetului de stat?
a) 2.000 de tone;
b) 18.000 de tone;
c) 7.000 de tone;
d) 16.000 de tone.

604. Contribuabilul fără domiciliu fiscal în România, care are obligaţia de a depune
declaraţii la organele fiscale:
a) poate să desemneze un împuternicit;
b) trebuie să desemneze un împuternicit, stabilit în Uniunea Europeană;
c) trebuie să desemneze un împuternicit, cu domiciliul fiscal în România;
d) îşi desemnează un curator fiscal.

605. Domiciliul fiscal pentru persoanele fizice române, care datorează impozit pe venit,
este:
a) locul unde desfăşoară efectiv activitatea principală;
b) adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care
aceasta este diferită de domiciliu;
c) locul în care se află majoritatea activelor;
d) locul de unde se obţine venitul.

606. Contribuabilii persoane juridice sau orice entităţi fără personalitate juridică se
declară inactivi dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
1) nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie de plată
prevăzută de lege;
2) nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă
prevăzută de lege;
3) au înscrise în cazierul fiscal fapte de natura infracţiunilor ;
4) organele fiscale au constatat că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, potrivit
procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
5) organele fiscale le anulează înregistrarea în scopuri de TVA;
6) se sustrag de la efectuarea inspecţiei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 3, 5 ;
b) 1, 2, 3 ;
c) 2, 3, 4 ;
d) 2, 4, 6 .

607. Decizia de declarare în inactivitate/reactivare emisă de organul fiscal competent


produce efecte faţă de terţi de la:
a) data comunicării deciziei de declarare în inactivitate/reactivare ;

117
d) data constatării îndeplinirii condiţiilor pentru declararea în inactivitate/reactivare ;
c) data înscrisă în decizia de declarare în inactivitate/reactivare;
d) data înscrierii în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi ;

608. Dacă în timpul inspecţiei fiscale, contribuabilul depune sau corectează declaraţiile
fiscale aferente perioadelor şi impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor venituri ce fac obiectul
inspecţiei fiscale, aceste declaraţii:
a) vor fi prelucrate şi cuprinse în evidenţa pe plătitori;
b) vor fi cuprinse în raportul de inspecţie fiscală;
c) vor fi returnate reprezentantului legal al contribuabilului;
d) nu vor fi luate în considerare de organul fiscal;

609. Data depunerii declaraţiei prin mijloace electronice de transmitere la distanţă este:
a) data înregistrării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de
sistemul de tranzacţionare a informaţiilor, cu condiţia validării conţinutului declaraţiei;
b) data înregistrării acesteia la organul fiscal competent;
c) data înregistrării acesteia pe pagina de internet a organului fiscal, astfel cum rezultă din
mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei;
d) data înregistrării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de
sistemul de tranzacţionare a informaţiilor;

610. Înştiinţarea pentru nedepunerea declaraţiilor şi stabilirea din oficiu a obligaţiilor


fiscale nu se face în cazul:
a) contribuabililor reactivaţi;
b) persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare;
c) comercianţilor aflaţi în inactivitate temporară, înregistrată în registrul comerţului şi care
nu beneficiază de regimul de declarare derogatoriu;
d) contribuabililor inactivi, atât timp cât se găsesc în această situaţie;

611. Potrivit Titlului V Stabilirea creanțelor fiscale din Legea nr. 207/2015 privind Codul
de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, dreptul organului fiscal de a stabili
obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, de la:
a) data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea
nu dispune altfel;
b) data depunerii declaraţiei fiscale;
c) data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale de raportare;
d) data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu
dispune altfel.

612. Contribuabilii declaraţi inactivi se reactivează dacă îndeplinesc, cumulativ,


următoarele condiţii:
1) îşi îndeplinesc toate obligaţiile de plată;
2) îşi îndeplinesc toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
3) organele fiscale au constatat că funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
4) îşi înregistrează, în registrul comerţului, menţiunea privind reluarea activităţii;
5) nu au fapte înscrise în cazierul fiscal;
6) îşi declară domiciliul fiscal.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 2, 4, 6;

118
b) 1, 2, 3;
c) 1, 3, 5;
d) 2, 3, 4;

613. Impozitele și taxele reglementate de Codul Fiscal se bazează pe următoarele


principii:
1) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri,
cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român
și străin;
2) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la
interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare
plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată
determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
3) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil
să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților
acestuia;
4) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu
bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele
ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;
5) dreptul organului fiscal de a aprecia starea de fapt fiscală a contribuabilului;
6) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul
majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.

Varianta corectă de răspuns este:


a) 1, 2, 3, 4, 5, 6;
b) 1, 2, 4, 5, 6;
c) 1, 2, 3, 5, 6;
d) 1, 2, 3, 4, 6

614. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului Fiscal sunt elaborate de:
a. Ministerul Finanțelor Publice;
b. Agenția Națională de Administrare Fiscală;
c. Guvernul României;
d. Comisia Fiscală.

615. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului Fiscal sunt aprobate de:
a) Ministerul Finanțelor Publice;
b) Agenția Națională de Administrare Fiscală;
c) Guvernul României;
d) Comisia Fiscală.

616. Ordinele și instrucțiunile pentru aplicarea unitară a Codului Fiscal se emit de:
a) președintele ANAF;
b) ministrul finanțelor publice;
c) Comisia Fiscală;
d) Guvernul României.

617. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și


taxelor reglementate de Codul Fiscal, datorate bugetului general consolidat, cu excepția bugetelor

119
locale, se emit de:
a) președintele ANAF;
b) ministrul finanțelor publice;
c) Comisia Fiscală;
d) Guvernul României.

618. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și


taxelor locale reglementate de Codul Fiscal, se aprobă:
a) de președintele ANAF;
b) de ministrul finanțelor publice;
c) de Comisia Fiscală;
d) prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și
administrației publice.

619. Potrivit definițiilor conținute la Titlul I, Capitolul III din Codul Fiscal, expresia
locul conducerii efective semnifică:
a) locul în care se desfășoară activitatea principală a contribuabilului;
b) locul în care se iau deciziile economice strategice necesare pentru conducerea activității
persoanei juridice străine în ansamblul său și/sau locul unde își desfășoară activitatea directorul executiv
și alți directori care asigură gestionarea și controlul activității acestei persoane juridice;
c) locul în care își desfășoară activitatea entitatea centrală a contribuabilului;
d) locul în care se desfășoară activitatea de producție a contribuabilului.

620. Alegeți care dintre următoarele variante reprezintă, conform Codului Fiscal,
categorii de impozite și taxe locale:
a) Impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozit pe reprezentanțe, impozitul pe mijloacele de
transport;
b) Impozit pe clădiri și taxa pe clădiri, impozit pe teren și taxa pe teren, impozit pe spectacole,
impozitul pe veniturile persoanelor fizice din raza unității administrativ teritoriale;
c) impozitul pe teren și taxa pe teren, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, impozitul pe spectacole;
d) impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și
autorizațiilor, cote defalcate din taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe mijloacele de transport;

621. Alegeți care dintre următoarele afirmații este adevărată:


a) impozitul pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului
în care își are domiciliul proprietarul;
b) pe perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe
clădiri;
c) taxa pe clădiri se datorează de entități publice pentru clădirile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în
folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public;
d) în cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane și nu se
pot stabili părțile individuale ale proprietarilor, impozitul pe clădiri se stabilește în sarcina proprietarului
ce deține cota cea mai mare, sau, după caz, a proprietarului care poate face dovada folosinței integrale a
imobilului.

622. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:


a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-
teritoriale, inclusiv a încăperilor folosite pentru activități economice;

120
b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în
folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare din venituri proprii sau unor persoane fizice sau
juridice private;
c) clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
d) clădirile aflate în proprietatea unor societăți comerciale la care statul sau unitățile administrativ
teritoriale dețin peste 50% din acțiuni;

623. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:


a) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele
parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;
b) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ privat;
c) clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, folosite
pentru activităţi economice;
d) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", inclusiv a încăperilor care sunt folosite pentru
activităţi economice;

624. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:


a) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ privat;
b) clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, folosite
pentru activităţi economice;
c) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", inclusiv a încăperilor care sunt folosite pentru
activităţi economice;
d) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;

625. Conform legii, calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea


persoanelor fizice se realizează:
a) prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii,
nivelurile cotei impozitului pe clădiri stabilindu-se anual prin hotărâre de guvern;
b) prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii,
valoarea impozabilă fiind stabilită conform grilelor notariale aplicabile pe raza unității admininstrativ
teritoriale;
c) prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii stabilită
conform grilelor notariale aplicabile pe raza unității admininstrativ teritoriale, nivelurile cotei
impozitului pe clădiri stabilindu-se anual prin hotărâre a consiliului local;
d) prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii,
nivelurile cotei impozitului pe clădiri stabilindu-se anual prin hotărâre a consiliului local;

626. Conform legii, calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea


persoanelor fizice se poate realiza:
a) prin aplicarea cotei impozitului pe clădiri asupra valoarii rezultată dintr-un raport de evaluare
întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, nivelurile cotei impozitului
pe clădiri stabilindu-se anual prin hotărâre de guvern;
b) prin aplicarea cotei impozitului pe clădiri la valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul
clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;
c) prin aplicarea cotei impozitului pe clădiri la valoarea impozabilă stabilită conform grilelor
notariale aplicabile pe raza unității admininstrativ teritoriale, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5
ani anteriori anului de referință,

121
d) prin aplicarea unei cote fixe de 2% asupra valorii impozabile a clădirii, în situația în care
valoarea clădirii rezultată din raportulul de evaluare se situează sub nivelul grilelor notariale aplicabile
pe raza unității admininstrativ teritoriale;

627. Conform legii, calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în


proprietatea persoanelor fizice se realizează după următoarele reguli:
a) prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial cu impozitul
determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, prezumându-se că imobilul este utilizat 50%
pentru scop rezidențial și 50% în scop nerezidențial;
b) în situația în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară
nicio activitate economică, calculul impozitului se va face după regulile de impozitare a clădirilor
rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
c) prin aplicarea metodologiei de impozitare specifice modului preponderent de utilizare, în scop
rezidențial sau nerezidențial, după caz;
d) prin alegerea nivelului superior al cuantumului impozitului rezultat prin aplicarea celor două
metodologii de impozitare, respectiv pentru cladiri utilizate în scop rezidențial sau nerezidențial.

628. Conform legii, calculul impozitului/taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice


se realizează după următoarele reguli:
a) pentru persoanele juridice nu se realizează o diferențiere a cotei impozitului în funcție de modul
de utilizare a clădirii, în scop rezidențial sau nerezidențial;
b) în cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3
ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
c) pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în
proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se
datorează impozitul/taxa, indexată cu un indice de actualizare de maxim 50% stabilit anual prin hotărâre
a consiliului local;
d) în cazul clădirilor noi, valoarea impozabilă se stabilește prin raportare la valoarea finală a
lucrărilor de construcții, valoare care nu poate fi mai mică decât cea stabilită conform grilelor notariale
aplicabile pe raza unității admininstrativ teritoriale;

629. Alegeți care dintre următoarele afirmații este falsă în ceea ce privește modalitatea
de stabilire a valorii impozabile a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice, pentru
care se datorează impozitul/taxa:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate
cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal
anterior;
d) valoarea rezultată prin consultarea unei entități al cărui obiect de activitate îl constituie
tranzacțiile imobiliare.

630. Alegeți afirmația care este adevărată:


a) impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care, la data de 31
decembrie a anului fiscal anterior, conform unor acte încheiate cu proprietarul clădirii, a dobândit drept
de folosință deplină asupra imobilului;
b) în cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia datorează
impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor;
c) impozitul pe clădiri se plătește anual către bugetul de stat, în două rate egale, până la datele de
31 martie și 30 septembrie, inclusiv;

122
d) nivelul bonificației acordate pentru plata cu anticipație până la data de 31 martie a anului
respectiv a impozitului pe clădiri, nu poate fi mai mare de 10%, fiind stabilit în fiecare an prin hotărâre
de Guvern.

631. Referitor la stabilirea datei dobândirii clădirii in cazul clădirilor nou construite,
alegeți afirmația care este adevărată:
a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de
construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării
efective a lucrărilor;
b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din
aceasta;
c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în
autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, data stabilită
inițial;
d) data stabilită de comun acord în cazul în care clădirile au fost finalizate la o data ulterioară
prevederilor contractuale.

632. Referitor la declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor, care


dintre următoarele prevederi este falsă:
a) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de
concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mici de o lună, obligația
depunerii declarației la organul fiscal teritorial revine persoanei care primește dreptul de concesiune,
închiriere, administrare;
b) În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care
datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat
situaţia respective;
c) Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;
d) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de
scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri.

633. Referitor la taxa pe teren reglementată la titlul Impozite și taxe locale din Codul
fiscal, care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?
a) taxa pe teren se stabilește pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a
unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după
caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public;
b) taxa pe teren se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de
folosință, după caz;
c) pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, consiliile locale pot hotărî să acorde
scutirea sau reducerea impozitului pe teren datorat;
d) impozitul pe teren și taxa pe teren se datorează integral către bugetul local al comunei, al
orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul.

634. Alegeți care dintre următoarele afirmații este adevărată în ceea ce privește
datorarea impozitului pentru terenurile deținute în comun de două sau mai multe persoane:
a) În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, impozitul este
datorat de persoana stabilită de comun acord de proprietarii care dețin terenul;

123
b) În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, impozitul este
datorat de persoana stabilită de organul competent al unității administrativ- teritoriale, cu luarea în
considerare a propunerii proprietarilor care dețin terenul în comun;
c) În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar
datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile
individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul
pentru terenul respectiv;
d) În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, impozitul se
plătește diferențiat în funcție de poziția ocupată și de calitatea terenului.

635. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:


a) toate terenurile, indiferent de destinație și modul de utilizare, aflate în proprietatea publică sau
privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale;
b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori
în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare din venituri proprii sau unor persoane fizice sau
juridice private, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
c) terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau
silvicultură;
d) terenurile aflate în proprietatea unor societăți comerciale la care statul sau unitățile administrativ
teritoriale dețin peste 50% din acțiuni;

636. Precizați care dintre următoarele persoane datorează impozit pe mijloacele de


transport:
a) o persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în
România, cu excepția situațiilor de scutire prevăzute de lege;
b) o persoană care are în proprietate un mijloc de transport, dacă mijlocul de transport este
înmatriculat/înregistrat în România, cu excepția situațiilor de scutire prevăzute de lege;
c) orice persoană care care calitatea de locatar, în cazul unui mijloc de transport care face obiectul
unui contract de leasing operațional;
d) orice persoană care care calitatea de proprietar, în cazul unui mijloc de transport care face
obiectul unui contract de leasing financiar;

637. Conform legii, nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:


a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor
de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, indiferent de numărul și capacitatea
cilindrică a acestora;
b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav
sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, cu condiția ca mijloacele
de transport să fie adaptate și să prezinte dovada certificării și omologării RAR;
c) mijloacele de transport ale instituțiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor care sunt beneficiare ale programelor de asistență
socială.

638. Conform legii, nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:


a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor
de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport, la
alegerea contribuabilului;
b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor
de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, indiferent de numărul și capacitatea
cilindrică a acestora;

124
c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav
sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, cu condiția ca mijloacele
de transport să fie adaptate și să prezinte dovada certificării și omologării RAR;
d) mijloacele de transport ale persoanelor care sunt beneficiare ale programelor de asistență
socială.

639. Conform legii, nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:


a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor
de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, indiferent de numărul acestora;
b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor
de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, indiferent de numărul și capacitatea
cilindrică a acestora;
c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav
sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, cu condiția ca mijloacele
de transport să fie adaptate și să prezinte dovada certificării și omologării RAR;
d) mijloacele de transport deţinute de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale.

640. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată:


a) persoanele care beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe mijloacele de transport nu au
obligația de a depune declarații fiscale pentru înregistrarea/stabilirea impozitului pe mijloacele de
transport;
b) impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie și 30 septembrie inclusiv;
c) impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deține
dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de
31 decembrie a anului fiscal anterior;
d) în cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul
pe mijloacele de transport se datorează de locatar.

641. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire este falsă:
a) cuantumul taxei se stabilește prin aplicarea unui procent la valoarea autorizată a lucrărilor de
construcție,
b) în urma încadrării valorii lucrărilor de construcții în anumite tranșe privind valoarea autorizată
a lucrărilor, taxa se stabilește într-un cuantum fix, sub forma unei taxe forfetare;
c) taxa datorată se stabilește pe baza valorii lucrărilor de construcție declarate de persoana care
solicită autorizația și se plătește înainte de emiterea acesteia;
d) valoarea reală a lucrărilor de construcție pentru o clădire rezidențială nu poate fi mai mică decât
valoarea impozabilă a clădirii.

642. Nu sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor:


a) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, dacă beneficiarul construcției este o
instituție publică;
b) certificatele, avizele și autorizațiile ai căror beneficiari sunt societăți comerciale din subordinea
unităților administrativ teritoriale;
c) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru lucrările de interes public național,
județean sau local;
d) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau
reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public al statului;

125
643. Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor:
a) certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt veterani de război, văduve de război
sau văduve recăsătorite ale veteranilor de război;
b) certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lăcaşuri de cult sau construcţii-
anexă;
c) certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau
reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului privat al statului;
d) certificatele de urbanism sau autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o
fundaţie înfiinţată prin testament, cu scopul de a susține acţiuni cu scop politic;

644. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la taxa pentru servicii de reclamă și publicitate este adevărată:
a) taxa se datorează pentru orice formă de servicii de reclamă și publicitate, inclusiv serviciile
realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale;
b) taxa se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia își are
domiciliul fiscal persoana care prestează serviciile de reclamă și publicitate;
c) taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se face venit la bugetul de stat și se calculează prin
aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate;
d) taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se declară și se plătește la bugetul local de către
prestatorul serviciului de reclamă și publicitate;

645. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate este adevărată:
a) taxa este datorată la bugetul de stat de orice persoană care beneficiază de reclama pentru
bunurile și serviciile sale prin intermediul unui panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și
publicitate;
b) taxa se plătește doar pentrul afișajul situat în locul în care persoana derulează o activitate
economică;
c) taxa se achită la bugetul local al unității administrativ teritoriale în raza căreia este situat sediul
social al contribuabilului;
d) persoanele care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate sunt obligate să
depună o declarație în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afișaj.

646. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate este falsă:
a) taxa nu se aplică instituțiilor publice, cu excepția cazurilor când acestea fac reclamă unor
activități economice;
b) taxa nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afișajul sau structura de afișaj unei alte
persoane;
c) taxa se datorează pentru afișajul efectuat pe mijloacele de transport, indiferent dacă acestea sunt
destinate sau nu, prin construcția lor, realizării de reclamă și publicitate;
d) taxa nu se datorează pentru afișele, panourile sau alte mijloace de reclamă și publicitate
amplasate în interiorul clădirilor;

647. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la impozitul pe spectacole este adevărată:
a) impozitul se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza careia își are
domiciliul fiscal organizatorul de evenimente artistice, sportive, etc;

126
b) impozitul se reține în regim de stopaj la surs[ din veniturile obținute de persoanele care au
realizat manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă;
c) impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea unei sume fixe de impozit pentru vânzarea
fiecărui bilet de intrare;
d) persoanele care datorează impozitul pe spectacole au obligația de a înregistra biletele de intrare
și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale care își
exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul.

648. Conform prevederilor Codului fiscal, autorităţile deliberative pot acorda reduceri
sau scutiri de la plata taxelor speciale colectate la bugetele locale, pentru următoarele persoane
fizice sau juridice:
a) veteranii de război, văduvele de război şi văduvele recăsătorite ale veteranilor de război;
b) instituţiile sau unităţile care funcţionează sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene;
c) fundaţiile constituite cu scopul de a susţine acţiuni cu scop politic;
d) persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate şi
reprezentanţii legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de
invaliditate.

649. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la modul de stabilire a impozitelor și taxelor locale este adevărată:
a) autoritatea deliberativă a administrației publice locale, la propunerea autorității executive, poate
stabili cote adiționale la unele impozite și taxe locale, care însă nu pot fi fi mai mari de 100% față de
nivelurile maxime prevăzute în Codul fiscal;
b) pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu
până la 500%, începând cu al treilea an, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului
Agriculturii;
c) consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru
clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan, fără avizul sau aprobarea unei alte autorități
publice;
d) criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite, situate în intravilan, pentru
care se poate majora impozitul cu până la 500%, se adoptă prin hotărâre a Consiliului Județean;

650. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare
la impozitele și taxele locale este adevărată:
a) Impozitul pe clădiri și terenuri, precum și amenzile aferente acestora constituie venituri la
bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia este situată clădirea sau terenul respectiv,
din care se varsă o cotă către bugetul consiliului județean;
b) impozitul pe mijlocul de transport, majorările de întârziere, precum și amenzile aferente acestuia
constituie venituri doar la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia trebuie
înmatriculat sau înregistrat mijlocul de transport respectiv, indiferent de categoria de mijloace de
transport;
c) taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, precum și amenzile aferente constituie
venituri la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde este situat afișajul, panoul sau structura
pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate sau, după caz, la bugetul local al unității administrativ-
teritoriale unde este situat sediul social al beneficiarului de reclamă și publicitate;
d) în anumite cazuri, precum impozitul pe mijloace de transport și taxele pentru eliberarea
certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, sumele încasate cu titlu de impozite și taxe
locale pot constitui sursă de venit pentru bugetul local al județului.

651. Conform prevederilor Codului Fiscal, care dintre următoarele afirmații referitoare

127
la impozitul pe mijlocul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de
12 tone este falsă:
a) veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport se pot utiliza exclusiv pentru lucrări
de întreținere, modernizare, reabilitare și construire a drumurilor locale și județene;
b) din impozitul pe mijlocul de transport datorat și încasat, un procent de 60% constituie venituri
la bugetul local, iar 40% constituie venituri la bugetul județean;
c) majorările de întârziere, precum și amenzile aferente impozitului pe mijlocul de transport se pot
utiliza exclusiv pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare și construire a drumurilor locale și
județene;
d) impozitul pe mijlocul de transport reprezintă un venit exclusiv al bugetului local, nefiind definită
o destinație pentru utilizarea acestor fonduri.

I. ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC SI PRIVAT AL STATULUI ŞI AL


UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE

652. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ
teritoriale în domeniul public al acestora se face:
a) Prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului București ori a consiliului local, după caz;
b) Prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean;
c) Prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului General al Municipiului București;
d) Prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local.

653. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități
administrativ teritoriale se face:
a) La cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București
sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes public
național în bun de interes public județean sau local;
b) Prin hotărâre a Guvernului și a consiliului județean;
c) Prin hotărâre a Guvernului;
d) La cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București
sau a consiliului local.

654. Nu fac parte din domeniul public al statului următoarele bunuri:


a) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ;
b) Spaţiul aerian;
c) Reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal, precum şi staţiile
de tratare cu instalaţiile, construcţiile și terenurile aferente acestora;
d) Pădurile și terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de
producţie ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse
în amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată.

655. Fac parte din domeniul public al statului următoarele bunuri:


a) Bogăţiile de orice natura ale subsolului, în stare de zăcământ;
b) Fondul forestier;
c) Reţelele de alimentare cu apa realizate în sistem zonal sau microzonal, precum şi staţiile
de tratare cu instalaţiile, construcţiile și terenurile aferente acestora;
d) Bunurile societăților comerciale cu capital de stat.

656. Nu fac parte din domeniul public al statului următoarele bunuri


128
a) Bogăţiile de interes public ale subsolului;
b) Spaţiul aerian;
c) Apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială;
d) Bunurile societăților comerciale cu capital de stat.

657. Potrivit legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, în litigiile privitoare
la dreptul de administrare statul este reprezentat de:
a) Ministerul Economiei;
b) Consiliul județean;
c) Consiliul local;
d) Ministerul Finanțelor Publice.

658. Închirierea bunurilor proprietate publică a statului se aprobă prin:


a) Hotărâre a Guvernului;
b) Hotărâre a Consiliului Judeţean;
c) Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București;
d) Hotărâre a Consiliului de Administrație a societății comerciale cu capital de stat, privat
sau mixt, în administrarea căreia se află.

659. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică se poate încheia, după caz,
de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare:
a) Cu orice persoana fizică sau juridică, română sau străină;
b) Doar cu persoane juridice române;
c) Doar cu persoane fizice române;
d) Doar cu persoane juridice, române sau străine.

660. Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face, în condițiile


legii, prin:
a) Licitație publică;
b) Atribuire directă;
c) Concurs de soluții;
d) Contract-cadru.

661. Actul prin care se stabilește cota-parte din chirie cuvenită titularului dreptului de
administrare, pentru contractele de închiriere bunuri proprietate publică, încheiate de către
acesta, nu poate fi:
a) Hotărâre a Guvernului,
b) Hotărâre a Consiliului Județean;
c) Ordin al Ministrului finanțelor publice;
d) Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

662. Întocmirea și modificarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului nu


intră în competența:
a) Ministerelor care au în administrare asemenea bunuri;
b) Societăților comerciale care au concesionat / închiriat aceste bunuri;
c) Organelor de specialitate ale administrației publice centrale care au în administrare
asemenea bunuri;
d) Autorităților administrației publice locale care au în administrare asemenea bunuri.

663. Prin contractul de concesiune de bunuri proprietate publică:

129
a) O autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei
persoane, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de
exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe;
b) O societate comercială cu capital de stat, denumită concesionar, transmite, pe o perioadă
determinată, unei persoane juridice, denumite concedent, care acționează pe riscul și răspunderea sa,
dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe;
c) O autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei
persoane române, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația
de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei chirii;
d) O autoritate publică, denumită concesionar, transmite, pe o perioadă determinată, unei
persoane române, denumite concedent, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația
de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe.

664. Redevenţa, obţinută prin concesionare de bunuri proprietate publică, se face venit
la:
a) Bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz;
b) Bugetul Ministerului Finanțelor Publice;
c) Bugetul asigurărilor sociale de stat;
d) Instituția publică ce are calitatea de concedent.

665. Modul de calcul și de plată a redevenţei, obţinută prin concesionare de bunuri


proprietate publică, nu se stabileşte de către:
a) Ministerele de resort;
b) Alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
c) Autorităţile administraţiei publice locale;
d) Societatea comercială cu capital de stat ce are calitatea de concesionar.

666. Contractul de concesiune a bunurilor proprietate publică se încheie:


a) În conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia
concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani, începând de la data semnării lui;
b) În conformitate cu legea țării căreia îi aparține concesionarul, în cazul concesionarilor
străini, pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani, începând de la data semnării lui;
c) În conformitate cu legea română sau cu legea țării căreia îi aparține concesionarul, în
cazul concesionarilor străini, după cum convin părțile, pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani,
începând de la data semnării lui;
d) În conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia
concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăşi 99 de ani, începând de la data semnării lui.

667. Principiul transparenței, care stă la baza atribuirii contractelor de concesiune a


bunurilor proprietate publică, constă în:
a) Punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b) Aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de
atribuire a contractului de concesiune;
c) Aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor prevăzute
în acordurile și convenţiile la care România este parte;
d) Asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la
procedura de atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convenţiilor şi
acordurilor internaționale la care România este parte.

130
668. Principiul tratamentului egal, care stă la baza atribuirii contractelor de concesiune
a bunurilor proprietate publică, constă în:
a) Punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b) Aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de
atribuire a contractului de concesiune;
c) Presupune că orice măsură stabilită de autoritatea publică trebuie să fie necesară și
corespunzătoare naturii contractului;
d) Aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor prevăzute
în acordurile și convenţiile la care românia este parte.

669. Principiul proporționalității, care stă la baza atribuirii contractelor de concesiune a


bunurilor proprietate publică, constă în:
a. Punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b. aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de
atribuire a contractului de concesiune;
c. presupune că orice măsură stabilită de autoritatea publică trebuie să fie necesară și
corespunzătoare naturii contractului;
d. aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor prevăzute
în acordurile și convenţiile la care românia este parte.

670. Principiul nediscriminării, care stă la baza atribuirii contractelor de concesiune a


bunurilor proprietate publică, constă în:
a. Punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b. aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de
atribuire a contractului de concesiune;
c. aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor prevăzute
în acordurile și convenţiile la care românia este parte;
d. asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la
procedura de atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convenţiilor şi
acordurilor internaționale la care românia este parte.

671. Principiul liberei concurențe, care stă la baza atribuirii contractelor de concesiune
a bunurilor proprietate publică, constă în:
a. punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b. aplicarea, într-o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea publică, a criteriilor de
atribuire a contractului de concesiune;
c. aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de naționalitatea
participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune, cu respectarea condițiilor prevăzute
în acordurile și convenţiile la care România este parte;
d. asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice participant la
procedura de atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condițiile legii, ale convențiilor și
acordurilor internaționale la care România este parte.

131
672. În urma aprobării studiului de oportunitate de către concedent, concesionarea
bunurilor proprietate publică se poate aproba prin:
a) Hotărâre a Guvernului, a consiliilor locale, judeţene sau a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, după caz;
b) Ordin al Ministrului finanțelor publice;
c) Decizie a autorității executive a administrației publice locale;
d) Hotărâre a Consiliului de Administrație a societății comerciale cu capital de stat, privat
sau mixt, în administrarea căreia se află.

673. Atribuirea contractului de concesiune a bunurilor proprietate publică se face, de


regulă, prin procedura:
a) Licitației;
b) Acordului cadru;
c) Dialogului competitiv;
d) Concursului de soluții.

674. În cazul concesionării bunurilor proprietate publică, prin procedura de licitație,


publicarea anunțului de licitație nu se face prin:
a) Publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a;
b) Publicarea într-un cotidian de circulație națională;
c) Publicarea într-un cotidian de circulație locală;
d) Afișare la sediul concedentului.

675. Anunțul de licitație a concesionării bunurilor proprietate publică se trimite spre


publicare:
a) Cu cel mult 20 de zile calendaristice înainte de data limită pentru depunerea ofertelor;
b) Cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor;
c) Cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor;
d) Cu cel puţin 10 de zile calendaristice înainte de data limită pentru depunerea ofertelor.

676. În cazul atribuirii unui contract de concesiune de bunuri proprietate publică,


procedura de licitație se poate desfășura numai dacă în urma publicării anunțului de licitație au
fost depuse:
a) Cel puțin 2 oferte valabile;
b) Cel puțin 3 oferte;
c) Cel puțin 3 oferte valabile;
d) Cel puțin o ofertă valabilă.

677. În cazul atribuirii unui contract de concesiune de bunuri proprietate publică, în


situația în care, după repetarea procedurii de licitație în condițiile legii, nu au fost depuse cel puțin
3 oferte valabile, concedentul are dreptul:
a) Să aplice procedura de negociere directă;
b) Să continue procedura de licitație cu ofertanții care au depus o ofertă valabilă;
c) Să continue procedura de licitație cu oricare dintre ofertanții care au depus o ofertă;
d) Să continue procedura de licitație cu toți ofertanții care au depus o ofertă;

678. În cazul atribuirii unui contract de concesiune de bunuri proprietate publică,


criteriul obligatoriu ce trebuie avut în vedere la stabilirea ofertei câștigătoare, este:
a) Cel mai mare nivel al redevenței;

132
b) Capacitatea economico-financiară a ofertanților;
c) Capacitatea de folosință a ofertanților;
d) Capacitatea de exercițiu a ofertanților.

679. În cazul atribuirii contractelor de concesiune de bunuri, concedentul poate modifica


unilateral partea reglementară a contractului de concesiune:
a) Cu notificarea prealabilă a concesionarului, din motive excepționale legate de interesul național
sau local, după caz;
b) Fără notificarea prealabilă a concesionarului;
c) Cu notificarea prealabilă a concesionarului;
d) Fără notificarea prealabilă a concesionarului, pentru motive legate de interesul național.

680. Termenul, calculat de la data semnării contractului de concesiune de bunuri, până


la care concesionarul are obligația să depună, cu titlu de garanție, suma fixă reprezentând o cotă-
parte din suma obligației de plată către concedent, stabilită de acesta și datorată pentru primul an
de exploatare, este de:
a) cel mult 90 de zile;
b) cel puțin 90 de zile lucrătoare;
c) cel puțin 90 de zile
d) cel mult 90 de zile lucrătoare.

681. Sumele reprezentând redevența obținută prin subconcesionarea bunurilor


proprietate publică pot fi:
a) utilizate pentru întreținerea unor alte bunuri proprietate publică;
b) utilizate pentru modernizarea și/sau dezvoltarea bunurilor proprietate publică care au făcut
obiectul concesionării;
c) recuperate prin amortizare conform prevederilor legale în vigoare;
d) utilizate conform dispozițiilor conducerii entităților care au subconcesionat bunurile aparținând
proprietății publice.

682. Entitatea contractantă nu poate atribui contractul de concesiune de lucrări sau


concesiune de servicii prin una dintre următoarele proceduri de atribuire:
a) licitație deschisă
b) atribuire directă
c) dialog competitiv
d) negociere fără publicare a unui anunț de concesionare, prin excepție.

683. În cazul contractelor de concesiune de lucrări sau concesiune de servicii, procedura


de dialog competitiv se desfășoară în:
a) o etapă;
b) două etape;
c) trei etape;
d) patru etape.

684. În cazul contractelor de concesiune de lucrări sau concesiune de servicii, entitățile


contractante nu au obligația de a publica un anunț de concesionare dacă lucrările/serviciile
respective pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic, pentru unul dintre
următoarele motive:
a) Scopul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii este crearea sau achiziționarea unor
lucrări de geniu;

133
b) Operatorul economic nu înregistrează obligații de plată restante la bugetul de stat;
c) În cazuri de forță majoră;
d) Existența unui drept exclusiv.

685. Atribuirea contractelor de concesiune de lucrări sau concesiune de servicii se face


pe baza criteriului:
a) Prețul cel mai scăzut;
b) Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;
c) Cea mai bogată experiență similară;
d) Cel mai scăzut grad de îndatorare la bugetul de stat.

686. În cazul contractelor de concesiune de lucrări sau concesiune de servicii, procedura


de atribuire poate fi finalizată prin:
a) Semnarea contractului de concesiune;
b) Comunicarea acceptării ofertei câștigătoare;
c) Prin întocmirea procesului verbal al comisiei de atribuire;
d) Publicarea anunțului de atribuire;

687. Entitatea contractantă nu are obligația de a anula procedura de atribuire a


contractelor de concesiune de lucrări sau concesiune de servicii atunci când:
a) Nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau nu a fost depusă nicio
ofertă/solicitare de participare admisibilă;
b) Au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform
de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare;
c) Valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii la momentul atribuirii
contractului nu depășește cu mai mult de 20% valoarea estimată la momentul inițierii concesiunii;
d) Încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă
încheierea contractului.

688. Reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se


efectuează cu scopul determinării:
a) valorii juste a acestora, ţinându-se seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi de
preţul pieţei, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă;
b) valorii de piață a acestora, ţinându-se seama de utilitatea și starea lor;
c) valorii de înregistrare în contabilitate, ţinându-se seama de starea acestora;
d) valorii de piață a acestora, ţinându-se seama de inflaţie.

689. Activele fixe corporale de natura construcţiilor şi terenurilor aflate în patrimoniul


instituţiilor publice vor fi reevaluate:
a) cel puţin o dată la 3 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
b) o dată la 5 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
c) o dată la 3 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea;
d) cel puţin o dată la 2 ani, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în

134
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.

690. Activele fixe corporale aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, date în administrare regiilor autonome, se reevaluează:
a) de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice titulare a dreptului de proprietate sau de
evaluatori autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi
înregistrate în contabilitatea instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
b) de o comisie numită de conducătorul regiei autonome sau de evaluatori autorizaţi conform
reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea regiei
autonome;
c) de o comisie numită de conducătorul regiei autonome sau de evaluatori autorizaţi conform
reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea
instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
d) de evaluatori autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării
urmând a fi înregistrate în contabilitatea regiei autonome.

691. Activele fixe corporale aflate în proprietatea publică și care sunt înregistrate în
evidenţa tehnico-operativă în unităţi naturale:
a) vor fi evaluate de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate;
b) nu vor fi evaluate;
c) vor fi evaluate, de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori
autorizaţi conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate numai
în evidenţa tehnico-operativă;
d) vor fi înregistrate în contabilitate la valoarea de un leu.

692. Nu se supun reevaluării următoarele active fixe corporale aflate în patrimoniul


instituțiilor publice:
a) Activele fixe corporale care la data reevaluării au durata normală de funcționare expirată;
b) Activele fixe corporale achiziționate de instituțiile publice în cadrul contractelor de leasing
financiar;
c) Activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrări de investiții care au majorat valoarea de
înregistrare în contabilitate a acestora, indiferent de sursa de finanțare a investițiilor;
d) Activele fixe corporale aflate la reprezentanțele diplomatice.

693. Se supun reevaluării următoarele active fixe corporale corporale aflate în


patrimoniul instituțiilor publice:
a) Activele fixe corporale care la data reevaluării au durata normală de funcționare expirată;
b) Activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrări de investiții care au majorat valoarea de
înregistrare în contabilitate a acestora, indiferent de sursa de finanțare a investițiilor;
c) Activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de mobilizare care sunt
evidențiate in contabilitate ca active fixe corporale;
d) Activele fixe corporale in curs de execuție.

694. În cazul activelor fixe corporale achiziționate, cu durata normală de utilizare


expirată, se stabilește o nouă durată normală de funcționare de către o comisie tehnică, cu
aprobarea ordonatorului de credite:
a) De maxim 20% din durata normală de funcționare inițială;
b) De minim 20% din durata normală de funcționare inițială;

135
c) De maxim 50% din durata normală de funcționare inițială;
d) De minim 50% din durata normală de funcționare inițială.

695. În cazul activelor fixe pentru care nu există date de identificare a duratei normale
de funcționare consumate, deoarece nu se cunoaște anul punerii în funcțiune, durata normală de
funcționare rămasă în care se recuperează valoarea de intrare se stabilește:
a) De către o comisie tehnică, fără aprobarea ordonatorului de credite;
b) De către o comisie tehnică, cu aprobarea ordonatorului de credite;
c) Pe baza Catalogului mijloacelor fixe și a duratelor normale de funcționare;
d) De către compartimentul financiar contabil, cu aprobarea ordonatorului de credite;

696. Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se
utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și o
durată normală de utilizare mai mare de un an;
b) au o durata normală de utilizare mai mare de un an, indiferent de cuantumul valoarii de
intrare;
c) au o valoare de intrare mai mare de 5000 lei;
d) au o durata normală de utilizare mai mare de trei ani.

697. Duratele normale de utilizare a activelor fixe corporale, aprobate prin hotărâre a
Guvernului, se pot corecta, în sensul:
a) majorării sau reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
b) majorării acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
c) reducerii acestora cu până la 30%, cu aprobarea ordonatorului de credite;
d) nu se pot corecta.

698. Nu sunt considerate active fixe corporale supuse amortizării:


a) investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
b) capacitățile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare
ca active fixe corporale;
c) investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici
iniţiali şi care conduc la majorarea valorii acestora;
d) terenurile.

699. Următoarele active fixe corporale, aflate în patrimoniul instituţiilor publice, se


supun amortizării:
a) activele fixe corporale aflate în conservare, precum şi rezervele de mobilizare care sunt
evidențiate în contabilitate ca active fixe corporale;
b) lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;
c) amenajările la terenuri;
d) bunurile din patrimoniul cultural naţional.

700. Următoarele active fixe corporale, aflate în patrimoniul instituţiilor publice, se


supun amortizării:
a) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfăşoară
activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se recuperează prin tarif sau preţ, potrivit
legii;
b) amenajările la terenuri;
c) bunurile din patrimoniul cultural naţional;

136
d) bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.

701. Sunt considerate active fixe corporale:


a) motoarele, aparatele și alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifică parametrii tehnici
iniţiali ai activului fix corporal;
b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale, indiferent de valoarea şi de durata lor
normală de utilizare;
c) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele
de îngrășat, coloniile de albine, păsările, cu excepţia celor pentru reproducere;
d) lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;

702. Sunt considerate active fixe corporale:


a) pădurile;
b) prototipurile, atâta timp cat servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv
seria zero, sau care sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
c) echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de
pat, indiferent de valoarea și de durata lor de utilizare.
d) lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;

703. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează:


a) începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii
de intrare, conform duratelor normale de funcţionare;
b) începând cu luna punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare,
conform duratelor normale de funcţionare;
c) începând cu anul următor punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de
intrare, conform duratelor normale de funcţionare;
d) începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la scoaterea din funcțiune.

704. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locaţie de gestiune
se calculează de către:
a) agentul economic care le are în proprietate;
b) agentul economic ce le-a luat în concesiune, în închiriere sau în locaţie de gestiune;
c) atât de către agentul economic care le are în proprietate, cât și de agentul economic ce le-
a luat în concesiune, în închiriere sau în locaţie de gestiune;
d) de către organul ierarhic superior al concedentului.

705. Amortizarea investițiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau


luate în locație de gestiune se recuperează de către:
a) agentul economic care a efectuat investiția, pe perioada contractului;
b) agentul economic care le are în proprietate;
c) atât de către agentul economic care le are în proprietate, cât și de agentul economic ce le-
a luat în concesiune, în închiriere sau în locaţie de gestiune;
d) de către organul ierarhic superior.

706. Cheltuielile de constituire, precum și cheltuielile de cercetare-dezvoltare se


amortizează:
a) Nu se amortizează;
b) Într-o perioada de cel mult 5 ani;
c) Într-o perioada de cel mult 10 ani;

137
d) Într-o perioada de minim 10 ani.

707. Programele informatice create de agentul economic sau achiziţionate de la terţi se


amortizează:
a) în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi 5 ani;
b) Într-o perioada de cel mult 10 ani;
c) Într-o perioada de minim 10 ani;
d) Nu se amortizează.

708. Agenţii economici nu pot fi scutiţi de la calculul amortizării pentru următoarele


active corporale:
a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune, precum și sondele de ţiţei
şi gaze care nu se dau în producţie, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;
b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durată mai
mare de 30 de zile;
c) programele informatice create de agentul economic;
d) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter general de
deservire, destinate apărării împotriva inundațiilor și înlăturării excesului de umiditate.

709. În cazul instituțiilor publice, în situația nerecuperării integrale, pe calea amortizării,


a valorii contabile a activelor fixe corporale şi necorporale scoase din funcţiune, valoarea rămasă
neamortizată:
a) Se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de doi ani de la
momentul scoaterii din funcţiune;
b) Se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de cinci ani de la
momentul scoaterii din funcţiune;
c) Se include, eșalonat, în cheltuielile instituţiilor publice, pe o perioadă de zece ani de la
momentul scoaterii din funcţiune.
d) Se include în cheltuielile instituţiilor publice, integral, la momentul scoaterii din
funcţiune.

710. Mijloacele fixe nu se amortizează prin:


a) Regimul de amortizarea liniară;
b) Regimul de amortizarea degresivă;
c) Regimul de amortizarea accelerată;
d) Regimul de amortizarea în trepte.

711. Instituțiile publice amortizează activele fixe corporale şi necorporale utilizând


metoda:
a) Amortizarea liniară;
b) Amortizarea degresivă;
c) Amortizarea accelerată;
d) Amortizarea în trepte.

712. Amortizarea degresivă se realizează:


a) prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii următori:
- 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 și 5 ani;
- 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 și 10 ani;
- 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani;
b) prin includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări

138
de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat,
pentru o perioadă de maxim cinci ani;
c) constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei
amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat,
prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi;
d) prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

713. Amortizarea accelerată se realizează:


a) prin includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări
de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
- Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat,
după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.
b) prin includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări
de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
- Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat,
pentru o perioadă de maxim cinci ani;
c) prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
d) prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu coeficientul de 1,5.

714. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se


efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă de persoanele care
au obligația gestionării entității. În decizia de numire nu este obligatorie menționarea:
a) Modului de efectuare a inventarierii;
b) Modului de reevaluare a activelor fixe corporale.
c) Metodei de inventariere utilizată;
d) Gestiunii supusă inventarierii.

715. Din comisia de inventariere pot face parte:


a) Gestionarii depozitelor supuse inventarierii;
b) Persoanele încadrate la compartimentul resurse umane și salarizare;
c) Contabilii care țin evidența gestiunii respective;
d) Auditorii interni sau statutari.

716. Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparținând terților se trimit și


persoanei fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi aparțin bunurile respective
a) În termen de cel mult 15 zile calendaristice de la începerea inventarierii;
b) În termen de cel puțin 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii;
c) În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii;
d) În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la începerea inventarierii.

717. Disponibilitățile în lei și în valută din casieria entității se inventariază prin


confruntarea soldurilor din registrul de casă cu monetarul și cu cele din contabilitate:
a) În ultima zi calendaristică a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor
de încasări și plăți privind exercițiul respectiv;
b) În ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de
încasări și plăți privind exercițiul respectiv;
c) În penultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor
de încasări și plăți privind exercițiul respectiv;

139
d) În prima zi lucrătoare a exercițiului financiar următor.

718. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și


înscrise în listele de inventariere cu:
a) Datele înscrise în evidența tehnico-operativă și în contabilitate;
b) Datele înscrise în evidența tehnico-operativă sau în contabilitate;
c) Datele înscrise în evidența tehnico-operativă;
d) Datele înscrise în contabilitate.

719. În cazul în care se constată, cu ocazia inventarierii, că valoarea de inventar a


bunurilor este mai mare decât valoarea cu care acestea sunt evidențiate în contabilitate, în listele
de inventariere se înscrie:
a) Valoarea de inventar;
b) Valoarea din contabilitate;
c) Diferențele în plus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar;
d) Diferențele în minus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar.

720. În cazul în care se constată, cu ocazia inventarierii, că valoarea de inventar a


bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se înscrie:
a) Valoarea de inventar;
b) Valoarea din contabilitate;
c) Diferențele în plus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar;
d) Diferențele în minus dintre valoarea din contabilitate și valoarea de inventar.

721. Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate la bunuri, comisia de


inventariere solicită explicații scrise de la:
a) Toate persoanele;
b) Persoanele care au răspunderea gestionării bunurilor;
c) Persoanele care au răspunderea urmăririi decontării creanțelor;
d) Nu are dreptul să solicite explicații.

722. În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune administratorii trebuie să


impute persoanelor vinovate bunurile lipsă:
a) La valoarea lor de înlocuire;
b) La valoarea de inventar;
c) La valoare din contabilitate;
d) Valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, mai puțin ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare înregistrate până la data inventarierii.

723. Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă


administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entității în
termen de:
a) 7 zile calendaristice de la data încheierii operaţiunilor de inventariere;
b) 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere;
c) 7 zile lucrătoare de la data începerii operaţiunilor de inventariere;
d) 7 zile calendaristice de la data începerii operaţiunilor de inventariere.

724. După încheierea operațiunilor de inventariere, propunerile cuprinse în procesul-


verbal al comisiei de inventariere, nu se supun spre aprobarea:
a) Administratorului;

140
b) Persoanei responsabile cu gestiunea entității;
c) Ordonatorului de credite;
d) Conducătorului compartimentului financiar-contabil.

725. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidența tehnico-operativă în


termen de:
a) Cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
ordonatorul de credite;
b) Cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
conducătorul compartimentului juridic;
c) Cel puțin 10 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
administrator;
d) Cel mult 10 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere.

726. Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează şi se înregistrează în


contabilitate
a) La valoarea de inventar;
b) La valoarea contabilă;
c) La costul de achiziție;
d) La valoarea lor de înlocuire.

727. Bunurile constatate în plus la inventariere se evaluează şi se înregistrează în


contabilitate
a) la valoarea de inventar;
b) la valoarea contabilă;
c) la costul de achiziție;
d) la valoarea lor de înlocuire.

728. Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile


instituțiilor publice:
a) se păstrează în casieria entității;
b) se varsă la bugetul local al unității administrativ teritoriale în care își are sediul entitatea;
c) se varsă la bugetul din care este finanțată instituția publică;
d) se varsă la bugetul de stat.

J. ACHIZIŢIILE PUBLICE ŞI SECTORIALE

729. Contractul de achiziție publică de produse este:


a. contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu opţiune de cumpărare;
b. contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul
cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea
asupra acestora;
c. contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul
cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, doar dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra
acestora;

141
d. contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, exclusiv cu plata
în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare.

730. Contractul de achiziție publică de servicii este:


a. contractul de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii şi achiziţia de produse, altele
decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de lucrări;
b. contractul care are ca obiect prestarea de servicii de utilitate publică;
c. contractul de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii şi execuţia de lucrări, altele decât
cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de produse;
d. contractul de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul
unui contract de achiziţie publică de lucrări.

731. Contractul de achiziție publică de produse mai poate include cu titlu accesoriu:
a. lucrări ori operaţiuni de amplasare sau de relocare;
b. lucrări ori operaţiuni de amenajare;
c. lucrări ori operaţiuni de relocare;
d. lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare.

732. Achiziţia publică reprezintă:


a. achiziţia de produse sau servicii, prin intermediul unui contract de achiziţie;
b. achiziţia de lucrări, prin intermediul unui contract de achiziţie;
c. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de
către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent
dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public;
d. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de
către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, numai
dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public.

733. În cazul achiziţiilor publice, Acordul cadru este:


a. acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi
operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, numai în ceea ce priveşte preţul şi cantităţile
avute în vedere;
b. acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi
operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi, după
caz, cantităţile avute în vedere;
c. acordul încheiat între operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care
guvernează contractele de achiziţie ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, numai în ceea ce priveşte
preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere;
d. acordul încheiat între operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care
guvernează contractele de achiziţie.

142
734. În cazul achiziţiilor publice, care este durata contractului pe termen lung și ce cuprinde
acesta:
a. cel mult 5 ani, care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei;
b. cel puţin 5 ani care cuprinde numai durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei;
c. cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei, dacă acesta are o
componentă care constă în execuţie de lucrări ori a unei construcţii, precum şi durata de prestare a serviciilor,
stabilite astfel încât contractantul să obţină un profit rezonabil;
d. cel puţin 5 ani care cuprinde şi durata de livrare a produselor.

735. Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire, în cazul atribuirii
contractelor de achiziție publică/ acordurilor - cadru de lucrări, pentru care este obligatorie publicarea
unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
a. egală sau mai mare de 24.977.096 lei;
b. mai mică de 24.977.096 lei;
c. mai mare de 23.227.215 lei;
d. mai mică sau egală de 23.227.215 lei.

736. Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire, în cazul atribuirii
contractelor de achiziție publică/ acordurilor - cadru de produse și servicii, de către alte autorităţi decât
consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de instituţiile publice
aflate în subordinea acestora, pentru care este obligatorie publicarea unui anunţ de participare în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
a. mai mică sau egală de 648.288 lei;
b. mai mică de 648.288 lei;
c. mai mare de 600.129 lei;
d. egală sau mai mare de 648.288 lei.

737. Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire, în cazul atribuirii
contractelor de achiziție publică/ acordurilor - cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte
servicii specifice, pentru care este obligatorie publicarea unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene:
a. mai mare de 3.334.050 lei;
b. mai mică de 3.334.050 lei;
c. egală sau mai mare de 3.376.500 lei;
d. mai mică sau egală de 3.334.050 lei.

738. Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul
în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este:
a. mai mare decât 135.060 lei;
b. egală cu 135.060 lei;
c. mai mică decât 135.060 lei;
d. mai mare sau egală decât 135.060 lei.

143
739. Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct lucrări în cazul în care
valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este:
a. mai mică decât 450.200 lei;
b. mai mare decât 450.200 lei;
c. egală cu 450.200 lei;
d. mai mare sau egală decât 450.200 lei.

740. Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere
valoarea totală de plată care este:
a. cu TVA şi alte taxe prevăzute de legislaţia aplicabilă;
b. inclusiv cu TVA;
c. fără TVA;
d. cu sau fără TVA, după caz.

741. În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de


regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată
a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor:
a. valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul
bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice
care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial;
b. valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 18 luni de la
prima livrare;
c. valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 24 luni de la
prima livrare;
d. valoarea tuturor contractelor atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior;

742. Atribuirea contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile legii achiziţiilor publice, cât şi achiziţii efectuate în scopul desfăşurării unei activităţi care
face obiectul dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale se realizează potrivit dispoziţiilor:
a. legii privind achiziţiile publice;
b. legii privind achiziţiile sectoriale;
c. actului normativ aplicabil în funcţie de obiectul său principal;
d. actului normativ aplicabil atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte, dacă achiziţia s-ar realiza în mod
distinct;

743. Atribuirea contractelor care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică,
constând în lucrări, produse sau servicii, se realizează potrivit dispoziţiilor legii aplicabile pentru:
a. fiecare tip de achiziţie care constituie obiectul contractului;
b. tipul de achiziţie care constituie obiectul secundar al contractului în cauză;
c. tipul de achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză;
d. contractul de achiziţie de lucrări, indiferent de obiectul contractului în cauză.

744. Dacă o procedură de achiziţie publică este organizată în întregime în comun, în numele

144
şi pe seama tuturor autorităţilor contractante care au convenit să efectueze în comun anumite achiziţii
specifice, acestea sunt responsabile:
a. în mod individual pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin;
b. nu sunt responsabile;
c. responsabilitatea revine autorităţii ierarhic superioare, în subordinea cărora acestea se află;
d. în mod solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin.

745. În cazul achiziţiilor publice, autoritatea contractantă:


a. nu are dreptul de a impune operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire
să adopte sau să constituie o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte ori a unei solicitări de
participare;
b. are dreptul de a impune operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire să
adopte sau să constituie o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte ori a unei solicitări de
participare;
c. are dreptul de a solicita operatorilor economici participanţi în comun la procedura de atribuire a căror
ofertă a fost desemnată câştigătoare să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, deşi acest lucru nu a
fost prevăzut în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire;
d. are dreptul de a solicita operatorilor economici să constituie o anumită formă juridică, numai ulterior
semnării contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru.

746. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru,


autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere competitivă sau procedura de
dialog competitiv dacă este îndeplinit cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a. necesităţile autorităţii contractante pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor disponibile în mod rapid
pe piaţă;
b. lucrările, produsele sau serviciile nu includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
c. contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor circumstanţe specifice legate de
natura ori complexitatea sa sau de structura juridică şi financiară ori din cauza riscurilor legate de acestea;
d. specificaţiile tehnice pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin
trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună sau o referinţă tehnică

747. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie deschisă, această procedură se iniţiază astfel:
a. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare şi solicitarea unui număr restrâns de operatori
de a depune oferte;
b. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care autoritatea contractată solicită
operatorilor economici depunerea de oferte;
c. solicitarea adresată orgnului ierarhic superior, de către autoritatea contractantă, de a publica un anunţ
de participare;
d. transmiterea directă a solicitării de a depune oferte către un număr de 5-7 operatori economici.

748. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie deschisă, autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape finale de

145
licitaţie electronică:
a. la solicitarea operatorilor economici participanţi la procedură;
b. fără a preciza această decizie în anunţul de participare;
c. caz în care are obligaţia de a preciza această decizie în anunţul de participare şi în documentaţia de
atribuire;
d. caz în care are obligaţia de a preciza această decizie în anunţul de participare sau în documentaţia de
atribuire.

749. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, orice operator are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării
unui anunţ de participare, urmând ca:
a. toţi candidaţii să aibă dreptul de a depune oferta în etapa ulterioară;
b. numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă
să aibă dreptul de a depune oferta în etapa ulterioară;
c. numai primii 3 candidaţi care au depus o solicitare de participare să aibă dreptul de a depune oferta în
etapa ulterioară;
d. numai primii 4 candidaţi care au depus o solicitare de participare să aibă dreptul de a depune oferta în
etapa ulterioară;

750. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, această procedură se iniţiază astfel:
a. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare şi solicitarea unui număr restrâns de operatori
de a depune oferte;
b. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care autoritatea contractată solicită
operatorilor economici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării înformaţiilor şi
documentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă;
c. solicitarea adresată orgnului ierarhic superior, de către autoritatea contractantă, de a publica un anunţ
de participare;
d. transmiterea directă a solicitării de a depune oferte către un număr de 3-4 operatori economici.

751. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, numărul de etape obligatorii pentru desfăşurarea procedurii este:
a. două;
b. una;
c. trei;
d. două etape obligatorii şi o etapă finală de licitaţie electronică, fără a preciza acest aspect în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire.

752. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, pentru selectarea candidaţilor, autoritatea contractantă are obligaţia:
a. de a aplica numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare;
b. orice criterii financiare stabilite pe baza unor indicatori financiari, fără a fi prevăzute în documentaţie;

146
c. orice criterii tehnico-economice stabilite ulterior depunerii solicitărilor de participare de către
operatorii economici;
d. de a ţine cont de ordinea depunerii solicitărilor de participare de către operatorii economici.

753. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă are dreptul de a invita în etapa a doua (de evaluare a
ofertelor prin aplicarea criteriilor de atribuire şi a factorilor de evaluare) doar operatorii economici:
a. poate invita şi alţi operatori economici cu condiţia de a demonstra ulterior finalizării procedurii că
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie;
b. care nu au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie;
c. care au depus o solicitare de participare în prima etapă;
d. care au depus o solicitare de participare în prima etapă şi care au îndeplinit criteriile de calificare şi
selecţie.

754. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a solicitărilor de participare este de:
a. cel puţin 30 de zile;
b. cel puţin 10 zile, fără a fi îndeplinite alte condiţii;
c. cel mult 15 zile;
d. cel puţin 50 de zile.

755. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, care este numărul
minim de candidați indicat în anunţul de participare pentru a asigura o concurență reală în cadrul
licitației restrânse:
a. nu poate fi mai mic de 5;
b. nu poate fi mai mic sau egal cu 7;
c. nu poate fi mai mare de 5;
d. nu poate fi mai mare sau egal cu 7.

756. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă trebuie să precizeze organizarea etapei finale de licitație
electronică:
a. numai în documentația de atribuire;
b. în anunțul de participare sau în documentația de atribuire;
c. numai în anunțul de participare;
d. în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

757. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă are dreptul de a reduce perioada de depunere a ofertelor
în cazul în care acceptă ca acestea să fie depuse prin mijloace electronice și cu câte zile:
a. nu are dreptul;
b. are dreptul, cu peste 5 zile;

147
c. are dreptul, cu 5 zile;
d. cu 10 zile.

758. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă, într-o situație de urgență, poate stabili perioade mai reduse
pentru:
a. depunerea solicitărilor de participare şi depunerea ofertelor;
b. publicarea anunţului de participare;
c. transmiterea invitaţiilor de participare;
d. transmiterea răspunsurilor la clarificările solicitate de ofertanţi.

759. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, au dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunţ
de participare:
a. numai operatorii economici selectaţi de autoritatea contractantă;
b. orice operator economic;
c. numai operatorii economici care au fost invitaţi să participe la procedura de achiziţii;
d. numai primii 5 operatori economici.

760. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, această procedură se iniţiază astfel:
a. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare şi solicitarea unui număr restrâns de operatori
de a depune oferte;
b. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care autoritatea contractată solicită
operatorilor economici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi
documentelor pentru calificare şi selecţie stabilite;
c. solicitarea adresată orgnului ierarhic superior, de către autoritatea contractantă, de a publica un anunţ
de participare;
d. transmiterea directă a solicitării de a depune oferte către un număr de 3-4 operatori economici.

761. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, în câte etape obligatorii se desfăşoară această procedură:
a. într-o etapă obligatorie;
b. în două sau mai multe etape obligatorii;
c. în cel puțin două etape obligatorii;
d. în două etape obligatorii.

762. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, în etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, care
este condiţia care trebuie îndeplinită în ceea ce priveşte numărul operatorilor care vor fi invitaţi să
depună oferte iniţiale:
a. minim 5 candidaţi;
b. minim 3 candidaţi;

148
c. minim 7 candidaţi;
d. nu este reglementat un număr minim de candidaţi.

763. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, autoritatea contractantă poate atribui contractul/ acordul- cadru pe baza
ofertelor iniţiale, fără negociere, în cazul în care:
a. şi-a rezervat această posibilitate prin anunţul de participare;
b. nu există această posibilitate;
c. şi-a rezervat această posibilitate prin invitaţia de participare;
d. a comunicat acest aspect după depunerea ofertelor iniţiale.

764. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, autoritatea contractantă aplică criteriile de selecţie prevăzute în:
a. invitaţia de participare;
b. anunţul de participare;
c. documentaţia de atribuire;
d. solicitarea de participare.

765. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, autoritatea contractantă trebuie să precizeze organizarea etapei finale de licitație
electronică:
a. numai în documentația de atribuire;
b. în anunțul de participare sau în documentația de atribuire;
c. numai în anunțul de participare;
d. în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

766. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica criteriile sau regulile pe care
intenţionează să le aplice în:
a. invitaţia de participare;
b. anunţul de participare;
c. documentaţia de atribuire;
d. solicitarea de participare.

767. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi cele
ulteriorare depuse de aceştia, în vederea:
a. negocierii factorilor de evaluare;
b. îmbunătăţirii conţinutului acestora;
c. introducerii de noi cerinţe minime;
d. negocierii criteriului de atribuire.

768. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin

149
negociere competitivă, autoritatea contractantă evaluează ofertele finale şi atribuie contractul pe baza:
a. criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare;
b. criteriului de atribuire sau a factorilor de evaluare;
c. criteriului de calificare;
d. factorilor de calificare;

769. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, această procedură se iniţiază astfel:
a. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare şi solicitarea unui număr restrâns de operatori
de a depune oferte;
b. transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care autoritatea contractată solicită
operatorilor economici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi
documentelor pentru calificare şi selecţie stabilite;
c. solicitarea adresată organului ierarhic superior, de către autoritatea contractantă, de a publica un anunţ
de participare;
d. transmiterea directă a solicitării de a depune oferte către un număr de 3-4 operatori economici.

770. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, această procedură se desfăşoară:
a. într-o etapă;
b. în două etape;
c. în trei etape;
d. în una sau două etape;

771. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica criteriile sau regulile pe care
intenţionează să le aplice în:
a. invitaţia de participare;
b. anunţul de participare;
c. documentaţia de atribuire;
d. solicitarea de participare.

772. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica numai criteriile de selecţie
prevăzute în:
a. invitaţia de participare;
b. anunţul de participare;
c. documentaţia de atribuire;
d. solicitarea de participare.

773. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, dacă numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai
mic de 3, autoritatea contractantă:

150
a. optează între a continuă procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidaţi care
îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate şi a anula procedura;
b. invită şi alţi operatori la procedură pentru a atinge numărul de 3 candidaţi;
c. optează între a anula procedura şi a suspenda procedura;
d. inştiinţează ordonatorul de credite ierarhic superior şi aşteaptă decizia acestuia.

774. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă stabileşte şi defineşte criteriul de atribuire şi factorii de
evaluare aleşi:
a. în invitaţia de participare;
b. în cadrul anunţului de participare şi/sau al documentului descriptiv;
c. în documentaţia de atribuire;
d. în solicitarea de participare.

775. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, criteriile de atribuire utilizate sunt:
a. preţul cel mai scăzut;
b. costul cel mai scăzut;
c. cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost;
d. cel mai bun raport cost-beneficiu.

776. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are obligaţia de a dezvălui celorlalţi candidaţi soluţiile
propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un candidat care participă la dialog:
a. fără acordul scris al candidatului care a comunicat soluţiile sau informaţiile;
b. doar cu acordul scris al candidatului care a comunicat soluţiile sau informaţiile;
c. cu acordul entităţii ierarhic superioare;
d. cu informarea candidatului care a comunicat soluţiile sau informaţiile;

777. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura dialogul în runde succesive,
indicând acest aspect în cadrul:
a. anunţului de participare şi/sau al documentului descriptiv;
b. în invitaţia de participare;
c. în documentaţia de atribuire;
d. în solicitarea de participare.

778. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
procedura parteneriatului pentru inovare, numărul de etape pentru desfăşurarea procedurii este:
a. două;
b. una;
c. trei;

151
d. două etape obligatorii şi o etapă finală de licitaţie electronică, fără a preciza acest aspect în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire.

779. În cadrul procedurii parteneriatului pentru inovare, care este numărul minim de
candidați indicat în anunţul de participare pe care autoritatea contractantă intenţionează să îi invite în
etapa a doua (a depunerii ofertelor iniţiale) pentru a asigura o concurență reală:
a. nu poate fi mai mic de 3;
b. nu poate fi mai mic sau egal cu 5;
c. nu poate fi mai mare de 5;
d. nu poate fi mai mare sau egal cu 5.

780. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
parteneriat pentru inovare, dacă numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie
este mai mic de 3, autoritatea contractantă:
a. optează între a continuă procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidaţi care
îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate şi a anula procedura;
b. invită şi alţi operatori la procedură pentru a atinge numărul de 3 candidaţi;
c. optează între a anula procedura şi a suspenda procedura;
d. inştiinţează ordonatorul de credite ierarhic superior şi aşteaptă decizia acestuia.

781. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
parteneriat pentru inovare, criteriile de atribuire utilizate sunt:
a. preţul cel mai scăzut;
b. costul cel mai scăzut;
c. cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost;
d. cel mai bun raport cost-beneficiu.

782. În cazul achiziţiilor publice, parteneriatul pentru inovare are ca scop:


a. dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare şi achiziţia ulterioară a
produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate, chiar dacă acestea nu corespund nivelurilor de performanţă şi
costurilor maxime convenite între autoritatea contractantă şi participanţi;
b. achiziţie de produse şi servicii pe care le oferă un număr restrâns de operatori economici;
c. efectuarea unor lucrări pe care le pot efectua un număr restrâns de operatori economici;
d. dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare şi achiziţia ulterioară
a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de
performanţă şi costurilor maxime convenite între autoritatea contractantă şi participanţi.

783. În cazul achiziţiilor publice, aplicarea procedurii prin concurs de soluţii se iniţiază astfel:
a. prin publicarea de către autoritatea contractantă a unui anunţ de concurs prin care solicită operatorilor
economici interesaţi depunerea de proiecte;
b. prin publicarea unui anunţ de participare în presă;
c. prin publicarea unui anunţ de participare pe pagina de internet a autorităţii contractante;
d. prin transmiterea în mod direct, de invitaţii către potenţiali ofertanţi.

152
784. În cazul achiziţiilor publice, dacă autoritatea contractantă intenţionează să limiteze
numărul de participanţi în cadrul unui concurs de soluţii:
a. alege operatorii economici participanţi în funcţie de valoare proiectelor şi complexitatea acestora;
b. nu poate limita numărul de participanţi;
c. alege operatorii economici participanţi în funcţie de ordinea depunerii proiectelor;
d. stabileşte criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii.

785. Autoritatea contractantă, în vederea stabilirii procedurii de achiziţie publică ce trebuie


aplicată, determină valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată:
a. utilizând metode de calcul care să conducă la subevaluarea valorii estimate a contractului;
b. divizând contractul de achiziţie în mai multe contracte distincte de valoare mai mică;
c. neavând dreptul de a diviza contractul de achiziţie în mai multe contracte distincte de valoare mai
mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la subevaluarea valorii estimate a contractului;
d. solicitând organului ierarhic superior determinarea valorii contractului de achiziţie publică.

786. În cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică/ acord – cadru care are ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice cu o valoare estimată egală sau mai mare de 3.376.500 lei, criteriile
de atribuire utilizate sunt:
a. preţul cel mai scăzut;
b. costul cel mai scăzut;
c. cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost, ţinându-se seama de criteriile de
calitate şi de sustenabilitate ale serviciilor sociale;
d. cel mai bun raport cost-beneficiu.

787. În cazul achiziţiilor publice, aplicarea procedurii simplificate se iniţiază astfel:


a. prin publicarea în SEAP a unui anunţ de participare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire
aferentă;
b. prin publicarea unui anunţ de participare în presă;
c. prin publicarea unui anunţ de participare pe pagina de internet a autorităţii contractante;
d. prin transmiterea în mod direct, de invitaţii către potenţiali ofertanţi.

788. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
procedură simplificată a cărei desfăşurare se efectuează într-o singură etapă, autoritatea contractantă
poate decide organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, caz în care precizează această decizie:
a. în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de atribuire;
b. numai în anunţul de participare;
c. numai în documentaţia de atribuire;
d. în anunţul de atribuire;

789. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
procedură simplificată a cărei desfăşurare se efectuează în mai multe etape care presupun atât selecţia
candidaţilor, cât şi negocierea şi evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă decide organizarea unei

153
etape de negociere a ofertelor, caz în care precizează această decizie:
a. în anunţul de participare simplificat;
b. în anunţul de atribuire;
c. prin publicarea unui anunţ în presă;
d. prin publicarea unui anunţ de participare pe pagina de internet a autorităţii contractante;

790. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
procedura concursului de soluţii, în scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de
soluţii, autoritatea contractantă numeşte:
a. un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs;
b. un juriu alcătuit din reprezentanţi ai entităţii ierarhic superioare, fără a fi analizată independenţa faţă
de participanţi şi calificarea profesională a acestora;
c. o comisie formată din reprezentanţi ai participanţilor;
d. un juriu alcătuit din persoane fizice, fără a fi analizată independenţa faţă de participanţi şi calificarea
profesională a acestora.

791. Achiziţia sectorială reprezintă:


a. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau
mai multe entităţi contractante, cu condiţia ca lucrările, produsele sau serviciile achiziţionate să fie destinate
efectuării uneia dintre următoarele activităţi relevante: gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii
de transport, porturi şi aeroporturi, servicii poştale, extracţia de petrol şi gaze naturale;
b. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii, numai dacă acestea sunt destinate unui interes public;
c. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii, exceptând cazul în care acestea sunt destinate unui
interes public;
d. achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii efectuate de autorităţile contracatante dintr-un anumit
sector de activitate;

792. Obiectul contractului de achiziţie sectorială de produse este:


a. achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu opţiune de
cumpărare;
b. achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune
de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază
de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora;
c. achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune
de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază
de aceste produse, doar dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora;
d. achiziţia de produse prin cumpărare, exclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune
de cumpărare.

793. Contractul sectorial de produse mai poate include cu titlu accesoriu:


a. lucrări sau operaţiuni de amplasare sau de relocare;
b. lucrări sau operaţiuni de amenajare;
c. lucrări sau operaţiuni de relocare;

154
d. lucrări sau operaţiuni de amplasare şi de instalare.

794. În cazul achiziţiilor sectoriale, care din următoarele activităţi nu sunt considerate
activităţi relevante:
a. punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul
producerii, transportului sau distribuţiei de gaze sau energie termică;
b. punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul
producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică;
c. punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul
producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă;
d. punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul
producerii, transportului sau distribuţiei de alimente.

795. Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii sectoriale având în
vedere valoarea totală de plată care este:
a. cu TVA şi alte taxe prevăzute de legislaţia aplicabilă;
b. inclusiv cu TVA;
c. fără TVA;
d. cu sau fără TVA, după caz.

796. În cazul procedurii de atribuire a contractului sectorial/ acordului- cadru, pentru a


determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, autoritatea contractantă nu aplică
criteriul:
a. preţul cel mai scăzut;
b. costul cel mai scăzut;
c. cel mai bun raport calitate-preţ;
d. cel mai bun raport cost-beneficiu.

797. Entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului


sectorial/acordului-cadru în următorul caz:
a. dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio
ofertă/solicitare de participare admisibilă;
b. dacă au fost depuse oferte admisibile;
c. dacă contractul poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare;
d. dacă numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai mare decât
numărul minim indicat în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare;

798. În cazul procedurii de atribuire a contractului sectorial/ acordului- cadru, pentru a


determină oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, autoritatea contractantă nu aplică
criteriul:
a. preţul cel mai ridicat;
b. costul cel mai scăzut;
c. cel mai bun raport calitate-preţ;

155
d. cel mai bun raport calitate - cost.

799. Care din următoarele elemente nu reprezintă principiile care stau la baza atribuirii
contractelor sectoriale şi a organizării concursurilor de soluţii:
a. asumarea răspunderii;
b. transparenţă;
c. proporţionalitate;
d. discriminarea.

800. În atribuirea contractelor sectoriale, entitatea contractantă poate să utilizeze licitaţia


electronică:
a. ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau a unei
proceduri simplificate;
b. ca o primă etapă a procedurii de licitaţie deschisă;
c. ca o primă etapă a procedurii de licitaţie restrânsă;
d. ca o primă etapă a procedurii de negociere competitivă;

801. În atribuirea contractelor sectoriale, în cazul în care contractul este atribuit pe baza
criteriului de atribuire al preţului cel mai scăzut, licitaţia electronică se bazează pe următorul element
al ofertelor:
a. exclusiv pe preţuri;
b. pe preţuri şi pe termenele de livrare;
c. pe raportul calitate – preţ;
d. pe calitatea produselor.

802. În înţelesul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, au calitatea de autoritate
contractantă:
a. autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora
care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor
publice;
b. numai unităţile administrativ teritoriale;
c. organismele fără personalitate juridică;
d. entităţile care nu se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei autorităţi
sau instituţii publice centrale sau locale.

803. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie deschisă, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere competitivă
sau procedura de dialog competitiv, dacă:
a. necesităţile autorităţii contractante pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor disponibile în mod rapid
pe piaţă;
b. lucrările, produsele sau serviciile nu includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
c. în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă, au fost depuse numai oferte
neconforme sau inacceptabile;

156
d. specificaţiile tehnice pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin
trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună sau o referinţă tehnică.

804. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
negociere competitivă, au dreptul de a depune oferte iniţiale, pe baza cărora autoritatea contractantă
va derula negocieri:
a. numai primii 7 operatori economici care au depus o solicitate de participare;
b. numai primii 5 operatori economici care au depus o solicitate de participare;
c. numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă;
d. orice operator economic.

805. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de
candidaţi care:
a. nu poate fi mai mic de 5;
b. nu poate fi mai mic de 3;
c. nu poate fi mai mic de 7;
d. nu este reglementat.
806. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
dialog competitiv, autoritatea contractantă are dreptul de a invita în etapa a doua (etapa dialogului cu
candidaţii selectaţi) doar operatorii economici:
a. poate invita şi alţi operatori economici cu condiţia de a demonstra ulterior că îndeplinesc ulterior
criteriile de calificare şi selecţie;
b. care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie;
c. care au depus o solicitare de participare în prima etapă;
d. care au depus o solicitare de participare în prima etapă şi care au îndeplinit criteriile de calificare şi
selecţie.

807. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice/acordurilor-
cadru de lucrări, de produse sau de servicii, într-unul din următoarele cazuri:
a. entitatea a contatat că este necesară achiziţia unor produse, servicii sau lucrări şi nu mai are timpul
necesar pentru aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau
procedura simplificată, datorită unor evenimente care se datorează inacţiunii autorităţii contractante;
b. dacă în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă ori procedură simplificată
organizate pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor respective au fost depuse mai puţin de 7
oferte/solicitări de participare;
c. dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un număr limitat de operatori
economici;
d. dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic
întrucât concurenţa lipseşte din motive tehnice şi nu există o soluţie alternativă sau înlocuitoare rezonabilă.

808. Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili operatorul economic sau, după caz,

157
operatorii economici care sunt parte a unui acord-cadru, astfel:
a) prin aplicarea criteriilor de calificare;
b) prin aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie;
c) prin aplicarea criteriului de atribuire;
d) prin aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei.

809. Precizați ce elemente trebuie să prevadă acordul-cadru care este încheiat cu un singur
operator economic:
a) obligaţiile principale pe care operatorul economic şi le-a asumat prin ofertă și preţul unitar pe
care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă şi pe baza căruia se va determina preţul fiecărui contract atribuit
ulterior;
b) criteriul de atribuire menţionat în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru;
c) factorii de evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru;
d) criteriul de atribuire şi a factorilor de evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată
în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.

810. În ce situații autoritatea contractantă poate să utilizeze sistemul dinamic de achiziții?


a) pentru achiziții de orice fel;
b) pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile autorităţii contractante;
c) pentru achiziții de lucrări;
d) pentru achiziții de produse.

811. Precizați ce reguli aplică autoritatea contractantă pentru efectuarea unei achiziţii în
cadrul unui sistem dinamic de achiziţii:
a) regulile licitaţiei deschise;
b) regulile achiziției directe;
c) regulile licitaţiei restrânse, precum şi regulile specifice prevăzute pentru efectuarea de achiziții
în cadrul unui sistem dinamic de achiziții;
d) regulile procedurii simplificate.

812. Precizați ce termene are obligația să respecte autoritatea contractantă în cadrul


sistemului dinamic de achiziții:
a) perioada minimă pentru depunerea solicitărilor de participare de 90 de zile de la data
transmiterii spre publicare a anunţului de participare;
b) perioada minimă pentru depunerea ofertelor de 60 zile de la data transmiterii invitaţiei de
depunere a ofertelor;
c) niciun termen;
d) perioada minimă pentru depunerea solicitărilor de participare de 30 de zile de la data
transmiterii spre publicare a anunţului de participare și perioada minimă pentru depunerea ofertelor de 10 zile

158
de la data transmiterii invitaţiei de depunere a ofertelor.

813. Precizați care sunt modalitățile de realizare a comunicărilor în cadrul unui sistem
dinamic de achiziţii:
a) exclusiv prin mijloace electronice;
b) prin orice mijloace de comunicare;
c) prin comunicare verbală;
d) prin alte mijloace decât cele electronice.

814. După primirea unei solicitări de participare în cadrul sistemului dinamic de achiziții,
care este termenul în care autoritatea contractantă are obligaţia de a finaliza evaluarea îndeplinirii de
către un candidat a criteriilor de calificare şi selecţie stabilite?
a) în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de participare;
b) în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de participare;
c) în termen de 60 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de participare;
d) în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de participare.

815. Precizați care este documentul în care autoritatea contractantă indică perioada de
valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii:
a) invitația de participare;
b) anunțul de atribuire;
c) anunțul de participare;
d) niciun document.

816. În ce situații autoritatea contractantă nu poate să utilizeze licitația electronică?


a) pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii;
b) pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de lucrări;
c) pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de produse;
d) pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii şi de lucrări care
au incluse în obiectul acestora prestaţii intelectuale, cum ar fi proiectarea lucrărilor, întrucât acestea nu pot fi
clasificate prin metode de evaluare automată.

817. Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică, astfel:


a) prin aplicarea criteriului de atribuire;
b) prin aplicarea factorilor de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei;
c) prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin documentele
achiziţiei, pe baza rezultatului obţinut în urma finalizării licitaţiei electronice;
d) pe baza rezultatului obţinut în urma finalizării licitaţiei electronice.

818. Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza consultarea pieței:


a) în timpul procedurii de atribuire;
b) înainte de iniţierea procedurii de atribuire;
c) nu organizează consultarea pieței;

159
d) pe tot parcursul inițierii și desfășurării procedurii de atribuire.

819. În cazul atribuirii pe loturi, autoritatea contractantă precizează în anunţul de participare


dacă ofertele pot fi depuse pentru:
a) unul, mai multe sau pentru toate loturile;
b) 3 loturi;
c) 5 loturi;
d) jumatate din loturi.

820. Anunţul de intenţie se publică:


a) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
b) numai la nivel naţional;
c) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi la nivel naţional;
d) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la nivel naţional.

821. Anunţul de participare se publică:


a) la nivel naţional;
b) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
c) numai în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
d) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi la nivel naţional.

822. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire
în termen de 30 de zile de la data:
a) elaborării contractului de achiziţie publică;
b) încheierii contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării procedurii de
atribuire, finalizării unui concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător, atribuirii unui contract de
achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii, închiderii unui sistem dinamic de achiziţii;
c) întocmirii raportului procedurii;
d) finalizării unui concurs de soluţii, fără a fi stabilit concurentul câştigător.

823. Anunţul de atribuire se publică:


a) numai în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
b) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi la nivel naţional;
c) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
d) la nivel naţional.

824. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare la etapa a


doua a procedurii tuturor candidaţilor selectaţi, simultan şi în scris, în cadrul următoarelor proceduri:
a) numai la licitație deschisă și licitaţie restrânsă;
b) numai la dialog competitiv, concurs de soluții;
c) licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere competitivă şi al parteneriatului pentru inovare;
d) numai la procedura simplificată, parteneriatului pentru inovare.

160
825. Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă obligatoriu informaţii cu privire la:
a) cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire;
b) subcontractanți;
c) exclusiv la obiectul contractului;
d) exclusiv la cerinţele achiziţiei.

826. În cazul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/ acorduri- cadru prin
licitaţie directă, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere competitivă
sau procedura de dialog competitiv, dacă:
a) necesităţile autorităţii contractante pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor disponibile în mod rapid
pe piaţă;
b) lucrările, produsele sau serviciile nu includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
c) specificaţiile tehnice pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin
trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună sau o referinţă tehnică.
d) în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă, au fost depuse numai oferte
neconforme sau inacceptabile.

827. Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica:


a) răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile
documentele achiziţiei, indicată în anunțul de participare, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea
operatorului economic care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective;
b) răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet a autorității contractante;
c) răspunsurile la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei;
d) răspunsurile la adresa de internet a operatorului economic.

828. Răspunsul autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informații


suplimentare, adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare, trebuie transmis:
a) cu cel puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de
autoritatea contractantă, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
b) cu 5 zile, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
c) cu 10 zile, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
d) cu maxim 10 zile, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de
participare.

829. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie


publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, în urma analizei
informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunoştinţă în orice alt mod că:
a) există suspiciuni cu privire la constituirea unui grup infracţional organizat;
b) a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru comiterea uneia
dintre următoarele infracţiuni: constituirea unui grup infracţional organizat, corupţie, infracţiuni împotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene, acte de terorism, spălarea banilor, traficul şi exploatarea
persoanelor vulnerabile, fraudă;

161
c) este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene;
d) există suspiciuni cu privire la participarea acestuia la traficul şi exploatarea persoanelor
vulnerabile.

830. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic
despre care are cunoştinţă că:
a) şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general
consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având
caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic este
înfiinţat;
b) are dobânzi și penalități de întârziere înregistrate la impozitul pe profit;
c) a înregistrat întârzieri la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor la bugetul general consolidat;
d) nu și-a îndeplinit obligațiile declarative.

831. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic în


cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că:
a) respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile declarative referitoare la impozitele și
contribuţiile datorate la bugetul general consolidat;
b) respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata taxei auto;
c) respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile referitoare la actualizarea vectorului
fiscal;
d) respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuţiilor la bugetul general consolidat.

832. Un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire atunci când cuantumul
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate şi restante, îndeplineşte una
din următoarele condiţii:
a) este mai mic de 4.000 lei sau este mai mare de 4.000 lei şi mai mic de 15% din totalul
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate de operatorul economic la cea mai recentă dată scadentă a
acestora;
b) este mai mic de 4.000 lei sau este mai mare de 4.000 lei şi mai mic de 20% din totalul
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate de operatorul economic la cea mai recentă dată scadentă a
acestora;
c) este mai mic de 10.000 lei;
d) este mai mic de 4.000 lei sau este mai mare de 4.000 lei şi mai mic de 25% din totalul
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate de operatorul economic la cea mai recentă dată scadentă a
acestora.

833. Prin abatere profesională gravă se înţelege:


a) orice abatere comisă de operatorul economic care nu afectează reputaţia profesională a acestuia,
cum ar fi încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă;
b) orice încălcare a regulilor de concurenţă;

162
c) orice abatere comisă de operatorul economic care afectează reputaţia profesională a acestuia,
cum ar fi încălcări ale regulilor de concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale
drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă;
d) orice abatere comisă de operatorul economic.

834. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai
criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale de către subcontractanții propuși;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea
tehnică şi profesională;
c) capacitatea tehnică şi profesională a terțului susținător;
d) situaţia economică şi financiară a terțului susținător.

835. Autoritatea contractantă stabileşte numai cerinţe de participare care:


a) sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică şi
financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-
cadru care urmează să fie atribuit;
b) sunt adecvate pentru a se asigura că un candidat are capacitatea juridică şi competenţele
profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit;
c) sunt necesare pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică şi competenţele
tehnice pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit;
d) sunt necesare pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea financiară pentru a
executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.

836. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte
documente relevante care:
a) să dovedească forma de înregistrare în conformitate cu cerinţele legale din România;
b) să dovedească forma de înregistrare ori apartenenţă din punct de vedere profesional;
c) să dovedească forma de înregistrare şi, după caz, de atestare ori apartenenţă din punct de vedere
profesional, în conformitate cu cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic;
d) să dovedească forma de înregistrare în conformitate cu cerinţele legale din ţara în care este
autoritatea contractantă.

837. Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contractantă pot
viza elemente cum ar fi:
a) un anumit nivel maxim al cifrei de afaceri anuale, precum nivelul de lichiditate anuală și un
nivel corespunzător al asigurării de risc profesional;
b) un anumit nivel maxim al cifrei de afaceri anuale, anumite niveluri ale altor indicatori
economico-financiari relevanţi;
c) un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, anumite niveluri ale altor indicatori
economico-financiari relevanţi, precum nivelul de lichiditate anuală și un nivel corespunzător al asigurării de
risc profesional;
d) un nivel minim corespunzător al asigurării de risc profesional.

163
838. Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind situaţia economică şi
financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele
informaţii şi documente:
a) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo unde este cazul,
cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii
financiare disponibile, în funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura
în care informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile;
b) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic realizată în ultimii trei ani;
c) o declaraţie privind îndeplinirea indicatorului de lichiditate și solvabilitate;
d) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a terțului susținător.

839. În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru


de servicii sau de lucrări ori a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de produse care
necesită lucrări sau operaţiuni de amplasare sau instalare, capacitatea profesională a operatorilor
economici de a presta serviciile sau de a executa construcţia sau operaţiunile de instalare poate fi
evaluată în funcţie de:
a) aptitudinile, competenţele, eficienţa, experienţa şi potenţialul acestora;
b) aptitudinile, eficienţa și experienţa acestora;
c) aptitudinile, competenţele sau potenţialul acestora;
d) aptitudinile, experienţa şi potenţialul acestora.

840. Criteriile privind capacitatea şi cerinţele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora,
împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în:
a) contractul de achiziţie publică/acord-cadru;
b) documentul descriptiv.
c) anunţul de atribuire.
d) anunţul de participare.

841. Operatorul economic are dreptul să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce
priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la:
a) situaţia economică şi profesională, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între
operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi;
b) situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională,
indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi;
c) situaţia financiară şi a criteriilor privind capacitatea tehnică, indiferent de natura relaţiilor
juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi;
d) situaţia economică indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi
terţul/terţii respectiv/respectivi.

842. Autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic pe baza:
a) criteriului de atribuire prevăzut în documentele achiziţiei;

164
b) criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei;
c) factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei;
d) criteriului de atribuire prevăzut în contractul de achiziție publică.

843. Factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă pentru determinarea ofertei


celei mai avantajoase din punct de vedere economic, trebuie să:
a) conducă la o libertate de apreciere nelimitată;
b) să nu permită accesul anumitor operatori economici la procedura de atribuire și să fie însoţiţi
de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi;
c) să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să
permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de
evaluare;
d) să asigure o concurenţă reală între operatorii economici fără să fie necesară existența unor
prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi.

844. Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă pe care


o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase
din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic este determinată prin aplicarea următorului criteriu:
a) preţul cel mai scăzut;
b) cel mai bun raport calitate-preţ;
c) costul cel mai scăzut;
d) cel mai bun raport calitate-cost.

845. În cazul în care stabilirea unei ponderi a factorilor de evaluare nu este posibilă din motive
obiective, autoritatea contractantă indică factorii de evaluare, astfel:
a) în ordinea crescătoare a importanţei;
b) aleatoriu;
c) nu indică factori de evaluare;
d) în ordinea descrescătoare a importanţei.

846. Atunci când acceptă sau solicită prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice,
autoritatea contractantă trebuie să:
a) elaboreze cataloagele electonice în conformitate cu specificaţiile tehnice precizate în anunțul
de participare;
b) indice în cuprinsul anunţului de participare adresa de internet la care sunt disponibile
documentele achiziţiei;
c) precizeze acest lucru în anunţul de participare şi să indice în documentele achiziţiei toate
informaţiile necesare referitoare la formatul, echipamentele electronice utilizate şi aranjamentele şi
specificaţiile tehnice de conectare pentru catalog;
d) prelungească termenul de depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru
elaborarea cataloagele electonice în conformitate cu specificaţiile tehnice precizate în anunțul de participare.

165
847. Autoritatea contractantă poate să atribuie contracte de achiziţie publică pe baza unui
sistem dinamic de achiziţii, cu condiţia ca:
a) solicitarea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie transmisă în timp util;
b) solicitarea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie însoţită de un catalog electronic
conform cu specificaţiile tehnice şi formatul stabilite de către autoritatea contractantă;
c) solicitarea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie însoţită de un catalog electronic
neconform cu anumite specificaţii;
d) solicitarea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie însoţită de o listă de produse.

848. Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire şi


a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia de participare/anunţul de participare şi în documentele
achiziţiei, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) oferta respectivă îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de
participare;
b) oferta respectivă îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de
participare şi documentele achiziţiei, a fost depusă de un ofertant care îndeplineşte criteriile privind capacitatea
şi, dacă este cazul, criteriile de selecţie şi nu se află sub incidenţa motivelor de excludere;
c) oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplineşte criteriile privind calificarea;
d) oferta respectivă îndeplineşte parțial cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de
participare şi documentele achiziţiei, a fost depusă de un ofertant care îndeplineşte criteriile privind calificarea
şi, dacă este cazul, criteriile de selecţie şi nu se află sub incidenţa motivelor de excludere.

849. Autoritatea contractantă are dreptul să declare câştigătoare oferta clasată pe locul 2, în
următoarele condiții:
a) ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare se află într-o situaţie de forţă majoră
sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, iar ofertantul clasat pe locul 2 are o ofertă admisibilă;
b) ofertantul clasat pe locul 2 are o ofertă admisibilă;
c) ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare se află într-o situaţie de forţă majoră
sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, iar ofertantul clasat pe locul 2 are o ofertă inacceptabilă;
d) oferta clasată pe locul 2 îndeplineşte majoritatea cerinţelor, condiţiilor şi criteriilor stabilite prin
anunţul de participare şi documentele achiziţiei.

850. Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului


de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:
a) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare din
cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a
executa contractul şi există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă;
b) dacă au fost depuse oferte admisibile care pot fi comparate;
c) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă
admisibilă;
d) dacă au fost încălcate prevederi legale care nu afectează procedura de atribuire a contractului
de achiziţie publică/acordului-cadru.

166
851. Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului
de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:
a) au fost depuse oferte admisibile care pot fi comparate deoarece modul de abordare a soluţiilor
tehnice şi/ori financiare a fost uniform;
b) contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare din cauza
faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa
contractul şi există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă;
c) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor dispune modificarea/eliminarea oricăror
specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire;
d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune
modificarea/eliminarea unor specificaţii tehnice/cerinţe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în
legătură cu procedura de atribuire astfel încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze
principiile achiziţiilor publice.

852. Autoritatea contractantă are obligaţia de a face publică decizia de anulare a procedurii
de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, însoţită de justificarea anulării
procedurii de atribuire, astfel:
a) prin intermediul platformei electronice utilizate pentru realizarea achiziţiei;
b) în termen de 5 zile de la adoptarea deciziei de anulare;
c) prin intermediul platformei electronice, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de anulare;
d) prin intermediul platformei electronice în termenul de 20 zile de la adoptarea deciziei de
anulare.

853. Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, termenul în care autoritatea contractantă
stabilește oferta câștigătoare poate fi prelungit în următoarele condiții:
a) în cazuri temeinic justificate, aducându-se la cunoştinţa operatorilor economici implicaţi în
procedură în termen de maximum două zile de la aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante a
deciziei de prelungire;
b) în termen de maximum cinci zile de la aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante
a deciziei de prelungire, fără ca această prelungire să fie adusă la cunoştinţa operatorilor economici implicaţi
în procedură;
c) în termen de maximum cinci zile de la aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante
a deciziei de prelungire aducându-se la cunoştinţa operatorilor economici implicaţi în procedură;
d) în orice situație, aducându-se la cunoştinţa operatorilor economici implicaţi în procedură în
termen de maximum două zile de la aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante a deciziei de
prelungire.

854. Termenul de stabilire a ofertei câștigătoare de către autoritatea contractantă este:


a) maximum 25 de zile de la data-limită de depunere a ofertelor;
b) minim 25 de zile de la data-limită de depunere a ofertelor;
c) un termen care să nu depăşească perioada de valabilitate a ofertelor stabilită prin documentele
achiziţiei;

167
d) maximum 45 de zile de la data-limită de depunere a ofertelor.

855. Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate


în ceea ce priveşte:
a) rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, într-un termen de minim 7 zile de la emiterea deciziilor respective;
b) rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, într-un termen de până la 10 zile de la emiterea deciziilor respective;
c) rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, într-un termen de până la 3 zile de la emiterea deciziilor respective;
d) rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract,
de a nu încheia un acord-cadru, într-un termen de până la 15 zile de la emiterea deciziilor respective.

856. Referitor la rezultatul procedurii, autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica


fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă:
a) informaţii referitoare la desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii;
b) informaţii referitoare la procedura desfășurată;
c) informaţii referitoare la ceilalți ofertanți;
d) informaţii referitoare la ofertele inacceptabile sau neconforme, dacă este cazul.

857. Autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica fiecărui ofertant care a depus o
ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare:
a) numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz,
ale ofertantului/ ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru;
b) caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câştigătoare în raport cu
oferta sa;
c) caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câştigătoare în raport cu
oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale
ofertantului/ ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru;
d) informaţii referitoare la ofertele inacceptabile sau neconforme, dacă este cazul.

858. Oferta este considerată inacceptabilă dacă:


a) nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, precum şi
cerinţele de calificare şi selecţie prevăzute în documentele achiziţiei;
b) nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată
de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi
suplimentată;
c) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului;

168
d) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără
modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.

859. Oferta este considerată neconformă dacă:


a) nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă
indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind
neobişnuit de scăzută;
b) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără
modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei,
inclusiv în situaţia în care oferta nu respectă specificaţiile tehnice şi/sau condiţiile financiare;
c) nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei și a fost primită cu întârziere;
d) nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată
de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi
suplimentată.

860. Oferta este considerată neadecvată dacă:


a) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului;
b) nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, astfel cum a fost
stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire;
c) nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă
indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind
neobişnuit de scăzută;
d) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără
modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.

861. Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire:


a) pentru fiecare contract subsecvent atribuit în executarea unui acord-cadru, în situaţia în care
acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic;
b) doar în cazul unui sistem dinamic de achiziţii lansat;
c) pentru fiecare contract de achiziţie publică atribuit sau acord-cadru încheiat, precum şi pentru
fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat;
d) doar în cazul unui contract de achiziţie publică atribuit prin intermediul platformei SEAP.

862. Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă documente/informaţii, cu privire la:


a) denumirea şi adresa tuturor candidaţilor/ofertanţilor participanți la procedură;
b) numărul maxim de contracte subsecvente ce vor fi atribuite în executarea unui acord-cadru;
c) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia a fost
desemnată câştigătoare;
d) conținutul dosarului achiziției.

863. Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice:


a) pentru fiecare contract de achiziţie publică/acord-cadru încheiat, respectiv pentru fiecare sistem

169
dinamic de achiziţii lansat;
b) pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru încheiate a căror valoare depășesc
pragurile prevăzute de lege;
c) doar pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru încheiate ca urmare a desfășurării
procedurilor de achiziție prin intermediul platformei SEAP;
d) pentru fiecare contract de achiziţie publică încheiat, ca urmare a desfășurării procedurilor de
achiziție în afara platformei SEAP.

864. La încheierea contractului de achiziţie publică sau atunci când se introduc noi
subcontractanţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita:
a) în cazul subcontractanților nou introduși, prezentarea contractelor încheiate anterior de către
aceștia, a căror valoare cumulată să fie egală sau mai mare cu cea a contractului de achiziţie publică încheiat
de autoritatea contractantă;
b) prezentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractant/subcontractanţi
nominalizaţi în ofertă sau declaraţi ulterior, astfel încât activităţile ce revin acestora, precum şi sumele aferente
prestaţiilor, să fie cuprinse în contractul de achiziţie publică;
c) prezentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractant/subcontractanţi
nominalizaţi în ofertă sau declaraţi ulterior, astfel încât activităţile ce revin acestora, precum şi sumele aferente
prestaţiilor, să fie cunoscute de către autoritatea contractantă;
d) prezentarea activităţilor ce le revin subcontractanților, precum şi sumele aferente prestaţiilor
acestora.

865. Contractul de achiziţie publică poate fi modificat, fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire, atunci când:
a) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse, servicii sau lucrări
suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea
îndeplinirii acestuia;
b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului;
c) schimbarea contractantului este imposibilă;
d) modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale.

866. Contractul de achiziţie publică poate fi modificat, fără organizarea unei noi proceduri de
atribuire, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse, servicii sau lucrări
suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea
îndeplinirii acestuia, iar schimbarea contractantului este imposibilă;
b) schimbarea contractantului este imposibilă, iar orice majorare a preţului contractului
reprezentând valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare nu va depăşi 50% din valoarea
contractului iniţial;
c) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse, servicii sau lucrări
suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea
îndeplinirii acestuia, iar orice majorare a preţului contractului reprezentând valoarea
produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare nu va depăşi 50% din valoarea contractului iniţial;

170
d) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă care
acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă, modificarea nu afectează caracterul general al contractului
şi creşterea preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial.

867. O modificare a unui contract de achiziţie publică pe perioada de valabilitate este


considerată modificare substanţială atunci când:
a) modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru;
b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
în favoarea contractantului într-un mod care a fost prevăzut în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru
iniţial;
c) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, nu
ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată
iniţial sau nu ar fi atras alţi participanţi la procedura de atribuire;
d) modificarea nu extinde obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

K. CONTROLUL INTERN MANAGERIAL

868. Controlul intern este definit ca fiind:


a) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, care include
structurile organizatorice, metodele şi procedurile;
b) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere în concordanta cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în
vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de
asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile;
c) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere în concordanta cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale;
d) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include,
de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile.

869. Care sunt cerințele controlului intern managerial prevăzute în Ordonanța


Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar preventiv,
republicată, cu modificările și completările ulterioare?
a) cerințe generale și specifice;
b) cerințe de utilizare a fondurilor publice conform destinației;
c) cerințe de stabilire a obiectivelor și a riscurilor aferente;
d) cerințe de organizare a controlului financiar preventiv propriu.

870. Care dintre următoarele afirmații se încadrează în cerinţele specifice controlului


intern managerial?
a) reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a tuturor
operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi păstrarea în
mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi
examinate de către cei în drept;
b) asigurarea integrităţii şi competenţei personalului de conducere şi de execuţie, a
cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanţei şi rolului controlului intern/managerial;

171
c) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale
acesteia;
d) supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activităţilor şi
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori
de câte ori se constată încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea
unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient.

871. Unul dintre obiectivele generale ale controlul intern/managerial este:


a) funcționarea unui compartiment specializat care să asigure buna funcționare a entității;
b) protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau
fraudei; respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
c) raportarea către conducere a rezultatelor activităților derulate;
d) sesizarea organelor competente în cazul în care se constată fraude.

872. Cum se realizează buna gestiune financiară ?


a) prin asigurarea unui compartiment de audit intern și a funcției de control financiar
preventiv propriu;
b) prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în
utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public;
c) prin utilizarea fondurilor publice conform destinației;
d) prin organizarea controlului intern managerial în entitate.

873. Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în una din următoarele


forme:
a) controlul financiar propriu delegat la ordonatorii principali de credite;
b) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor
operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;
c) controlul financiar preventiv la entitățile din subordinea ordonatorului principal de
credite şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil;
d) controlul financiar delegat la entitățile din subordinea Ministerului Finanțelor.

874. Cum se exercită controlul financiar preventiv propriu?


a) prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate, desemnate în acest
sens de către conducătorul entităţii publice;
b) prin viză, de orice persoane din cadrul entității;
c) prin viză, de către persoana desemnată să implementeze controlul intern în entitate;
d) prin viză, de către conducătorul entității publice prin delegare.

875. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de


operaţiuni care fac obiectul acestuia din punct de vedere al:
a) legalității, regularității și încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de
angajament, după caz, stabilite potrivit legii;
b) eficienței, eficacității și economicității;
c) aprobării de către conducătorii compartimentelor de specialitate ale entității;
d) administrării fondurilor publice conform prevederilor legale.

876. Cum se acordă viza de control financiar preventiv delegat?


a) se acordă pe documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri de
operaţiuni;

172
b) se acordă pe documente justificative indiferent de tipul de operațiuni;
c) cu acordul în scris al controlorului financiar preventiv propriu;
d) se acordă sau se refuză în scris, pe formular tipizat, şi trebuie să poarte semnătura şi
sigiliul personal al controlorului delegat competent.

877. Persoana care exercită controlul financiar preventiv propriu nu trebuie să fie
implicată, prin sarcinile de serviciu, în:
a) implementarea controlului intern managerial;
b) efectuarea operaţiunii supuse controlului financiar preventiv propriu;
c) efectuarea oricăror operațiuni sau proiecte de operaţiuni;
d) avizarea legalității, regularității şi încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor
de angajament aprobate.

878. Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi
obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma
verificărilor, apreciază că:
a) proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte
condiţiile de oportunitate și legalitate;
b) proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv se referă la
stabilirea și evidențierea veniturilor bugetare;
c) proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte
condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele și destinația creditelor bugetare și/sau
creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv;
d) proiectul de operaţiuni care face obiectul controlului financiar preventiv se referă la
inițierea unor angajamente legale.

879. În cazul în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar preventiv
propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun efectuarea operațiunii pe propria răspundere
se va informa, în scris, Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul
ierarhic superior al instituţiei publice, de către:
a) conducătorul entității;
b) orice persoană care a luat cunoștință de această decizie;
c) persoana desemnată sa efectueze controlul financiar preventiv propriu;
d) consiliul local al unității administrativ teritoriale.

880. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcţie a contabililor-şefi de la regiile


autonome, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale
deţine mai mult de 70% din numărul voturilor în adunarea generală şi ai societăţilor comerciale
care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale atribuite de către o instituţie publică se face:
a) numai cu aprobarea consiliului de administrație;
b) numai cu aprobarea primarului;
c) numai prin ordin al ministrului finanțelor publice;
d) numai cu aprobarea conducatorului instituţiei publice în coordonarea căreia funcţionează
regia autonomă/societatea comercială.

881. Emiterea unui refuz de viză de control financiar - preventiv fără motivare potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar
preventiv constituie :
a) abatere disciplinară;
b) contravenție;

173
c) infracțiune;
d) niciuna din cele de mai sus.

882. Controlul financiar public intern potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public
intern reprezintă:
a) controlul financiar preventiv propriu;
b) întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale
entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din unităţile centrale responsabile cu
armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi de audit;
c) auditul intern;
d) controlul financiar de gestiune.

883. Potrivit Legii nr.672/2002 privind auditul public intern următoarele tipuri de audit
fac parte din auditul intern:
a) auditul financiar, auditul de sistem și auditul performanței;
b) auditul de sistem, auditul performanței și auditul de regularitate;
c) auditul de regularitate și auditul financiar;
d) auditul de sistem și auditul financiar.

884. Patrimoniu public reprezintă:


a) totalitatea activelor deținute de stat și entitățile private precum și de unitățile
administrativ teritoriale;
b) totalitatea activelor deținute de stat și unitățile administrativ teritoriale sau ale entităţilor
publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu;
c) totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale
entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public
drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) totalitatea activelor fixe deținute de stat și unitățile administrativ teritoriale.

885. Potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, pista de audit în cadrul
unei acțiuni de audit intern presupune:
a) stabilirea riscurilor și alegerea categoriilor de operațiuni supuse auditului;
b) stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea,
precum şi a modului de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării
unei acţiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii
individuale şi invers;
c) stabilirea activităților, evaluarea controalelor și implementării acestora;
d) obținerea unor informații privind nerespectarea regularității de către unele persoane
responsabile.

886. Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul
public acoperă cel puţin următoarele domenii:
a) audit intern, managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă, management,
contabilitate, finanţe publice, tehnologia informaţiei, drept;
b) audit intern, achiziții publice, resurse umane, management, contabilitate, finanțe publice,
drept;
c) audit intern, achiziții publice, tehnologia informației, drept;

174
d) managementul riscului, audit intern, management, achiziții publice, resurse umane, drept.

887. Compartimentul de audit public intern are atribuții în:


a) verificarea regularității și legalității operațiunilor supuse controlului preventiv propriu;
b) evaluarea modului în care sistemele de management financiar şi control ale entităţii
publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă
şi eficacitate;
c) constatarea contravenţiilor, stabilirea şi aplicarea amenzilor;
d) aplicarea măsurilor corective necesare.

888. Compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu


structura auditată, în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării
recomandărilor formulate:
a) până la sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern;
b) în termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere din partea structurii
auditate;
c) la un termen comunicat de structura auditată;
d) la un termen stabilit de comun acord cu structura auditată.

L. NOŢIUNI DE DREPT

889. Pe parcursul funcționării unei societăți pe acțiuni pot fi convocate în mod legal:
a) Doar două tipuri de adunări generale ale asociaților, respectiv adunări ordinare și
extraordinare
b) Doar o singură adunare generală ordinară, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului
financiar și mai multe adunări generale extraordinare, în funcție de necesitățile societății
c) adunare generala extraordinară, ori de către ori este necesar pentru a se pronunța asupra
gestiunii consiliului de administrație, respectiv a directoratului
d) Mai multe adunări generale ordinare și/sau extraordinare, în funcție de necesitățile
societății.

890. Potrivi Legii nr. 31/1990, administrarea unei societăți pe acțiuni la care statul sau o
unitatea administrativ-teritorială este acționar:
a) Poate fi realizată prin autoritatea publică tutelară
b) Poate fi realizată în sistem dualist, prin administrator unic și consiliul de supraveghere
c) Poate fi realizată în sistem unitar, prin consiliul de administrație și directori
d) Poate fi realizată în sistem dualist, prin consiliul de administrație și directorat

891. În cazul societăților pe acțiuni administrate în sistem dualist, în lipsa unei stipulații
contrare în actul constitutiv, reprezentarea societății în raporturile cu terții, se realizează de:
a) Consiliul de administrație, acționând prin președintele său
b) Consiliul de supraveghere acționând împreună
c) Directorat și consiliul de administrație prin președinte
d) De membrii directoratului acționând împreună.

892. Arătați care dintre următoarele afirmații este corectă, în privința societăților cu
răspundere limitată:
a) Hotărârea adunării generale, se atacă în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 132 alin.
(2) Legea nr. 31/1990 urmând să curgă de la data la care asociatul a luat la cunoștință de hotărârea
adunării generale pe care o atacă

175
b) Dacă nu s-a prevăzut altfel prin actul constitutiv, adunarea generală decide întotdeauna
prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale
c) Convocarea adunării generale se face prin scrisoare recomandată, în absența unei
dispoziții speciale în actul constitutiv
d) Regulile referitoare la atacarea hotărârilor adunării generale sunt total diferite prin
raportare la cele aplicabile în cazul societăților pe acțiuni

893. Schimbarea obiectului de activitate al SC X S.A. , sub aspectul domeniului și


activității principale a societății, presupune convocarea:
a) Consiliului de supraveghere, la cererea directoratului
b) Adunarea generală extraordinară
c) Consiliul de administrație al SC X S.A., dacă societatea este administrată în sistem dualist
și a fost hotărâtă delegarea tuturor atribuțiilor ce puteau face obiectul delegării către acest organ de
conducere
d) Adunarea generală ordinară

894. Hotărârile adunării generale extraordinare ale unei societăți administrate în sistem
dualist:
a) Pot fi atacate în justiție de acționarii care nu au luat parte la adunare
b) Pot fi atacate de membrii consiliului de administrație respectiv membrii consiliului de
supraveghere
c) Nu pot fi atacate niciodată de membrii consiliului de supraveghere
d) Pot fi atacate chiar de acționarii care au votat "PENTRU", dacă și-au dat seama ulterior
de cauza de nulitate relativă care exista la momentul adoptării hotărârii

895. Completarea unor puncte de pe ordinea de zi:


a) Se poate realiza de unul sau mai mulți acționari, reprezentând individual sau împreună,
cel puțin 5% din capitalul social
b) Se poate realiza de unul sau mai mulți acționari, reprezentând individual sau împreună,
cel mult 5% din capitalul social
c) Nu presupune îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege și/sau de actul constitutiv pentru
convocarea adunării generale
d) Cererile se înaintează consiliului de administrație, respectiv directoratului, în cel mult 10
zile de la publicarea convocării dar nu mai devreme de 15 zile înainte adunării generale, la data
menționată în convocatorul inițial

896. În cazul întreprinderii publice, în vederea respectării obligației de raportare și


transparență, pentru accesul acționarilor sau asociaților și al publicului, prin grija presedintelui
consiliului de administratie sau supraveghere, se publică pe pagina proprie de internet:
a) Declarațiile de avere și de interese ale membrilor consiliului de supraveghere
b) lista administratorilor şi a directorilor, CV-urile membrilor consiliului de administraţie şi
ale directorilor sau, după caz, ale membrilor consiliului de supraveghere şi membrilor directoratului,
precum şi nivelul remuneraţiei acestora;
c) Orice tranzacție încheiată de întreprindere publică cu o altă întreprindere publică ori cu
autoritatea publică tutelară, dacă tranzacția are o valoare, individual sau dintr-o serie de tranzacții de cel
puțin echivalentul în lei a sumei de 100.000 euro
d) Raportările contabile semestriale, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului

897. Dreptul la acțiunea de restituire a dividentelor cuvenite asociaților se prescrie în


termen de:

176
a) 1 an de la data distribuirii lor
b) 6 luni de la data distribuirii lor
c) 3 ani de la data distribuirii lor
d) 5 ani de la data distribuirii lor

898. Societățile comerciale dobândesc personalitate juridică din momentul:


a) Obținerii codului fiscal
b) Autorizării constituirii de către judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului
c) Publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii irevocabile de autorizare a
constituirii societății
d) Înmatriculării în Registrul Comerțului

899. În cazul societăților comerciale constituite prin subscripție publică, hotărârea


adunării generale privind majorarea capitalului social producere efecte juridice numai în măsura
în care este dusă la îndeplinire, în termen de:
a) 1 an de la data adoptării
b) 18 luni de la data adoptării
c) 6 luni de la data adoptării
d) 9 luni de la data adoptării

900. Dreptul la acțiunea de regularizare în contra unei societăți comerciale care s-a
constituit cu încălcarea cerințelor legale, se prescrie:
a) În termen de 30 zile din momentul în care oricare dintre persoanele interesate putea cere
tribunalului să oblige societatea să își regularizeze cerințele legale încălcate
b) În termen de 5 zile de la data observării nerespectării condițiilor prevăzute de lege
c) În termen de 3 luni din momentul observării cerințelor legale de constituire
d) În termen de 1 an de la data înmatriculării societății

901. Capitalul social al unei societăți pe acțiuni, nu poate fi majorat prin:


a) Emisiunea de acțiuni noi
b) Majorarea valorii acțiunilor existente
c) Compensarea unor creanțe lichide și exigibile
d) Includerea în rezerve a diferențelor favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului

902. Indicați care dintre următoarele afirmații este corectă, în ceea ce privește o societate
pe acțiuni aflată în lichidare:
a) Societatea continuă să aibă personalitate juridică și să își desfășoare activitatea conform
obiectului menționat în actul constitutiv
b) Reprezentarea societății se realizează de către consiliul de supraveghere
c) Reprezentarea societății în litigii se realizează de către lichidator
d) Societatea este administrată de lichidator și consiliul de administrație împreună

903. În cazul societăților pe acțiuni, acțiunea în răspundere contra membrilor


directoratului, pentru daune cauzate societății prin încălcarea îndatoririlor față de societate,
aparține:
a) Consiliului de administrație
b) Autorității publice tutelare
c) Adunării generale a acționarilor
d) Oricărui acționar interesat

177
904. În lipsa unei stipulații contrare în actul de înființare, în raport cu terții și în justiție,
regia autonomă este reprezentată de:
a) Consiliul de administrație acționând împreună
b) Consiliul de administrație acționând împreună cu directoratul
c) Consiliul de administrație prin președintele său
d) Membrii directoratului acționând împreună

905. Prin guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, se înțelege:


a) Ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și de control în cadrul unei
întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice,
între consiliul de administrație/de supraveghere, directori/directorat, acționari și alte persoane interesate
b) Activitatea independentă și obiectivă de asigurare și consultanță, concepută să aducă un
plus valoare și să îmbunătățească activitatea organizației
c) Ansamblul de reguli și principii care guvernează strategia de marketing și de dezvoltare
a întreprinderii publice
d) Ansamblul de reguli și principii cu incidență în domeniul resurselor umane și a relațiilor
interinstituționale

906. Acționarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul
de a se retrage din societate și de a solicita cumpărarea acțiunilor de către societate. Precizați care
dintre următoarele afirmații, este eronată:
a) Dacă prin adunarea generală a acționarilor s-a decis schimbarea obiectului principal de
activitate, dreptul de retragere se exercită în termen de 30 zile de șa data publicării hotărârii în Monitorul
Oficial
b) Dacă prin adunarea generală a acționarilor s-a decis schimbarea formei juridice, dreptul
de retragere se exercită în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial
c) Dacă prin adunarea generală a acționarilor s-a decis fuziunea/divizarea societății,
termenul de 30 de zile se calculează de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial
d) Dacă prin adunarea generală a acționarilor s-a decis schimbarea formei juridice a
societății, termenul se calculează de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial

907. În cazul regiilor autonome, autoritatea publică tutelară nu exercită una dintre
următoarele competențe. Indicați care este această:
a) Să numească și să revoce membrii consiliului de administrație
b) Să negocieze și să aprobe indicatorii de performanță financiari și nefinanciari pentru
consiliul de administrație
c) Să asigure transparența politicii de acționariat a statului în cadrul societăților față de care
exercită competențele de autoritatea publică tutelară
d) Să încheie contracte de mandat cu administratorii

908. În cadrul unei regii autonome, consiliul de administrație este alcătuit dintr-un
număr de:
a) 1-3 persoane
b) 3-7 persoane
c) 5-7 persoane
d) Niciun răspuns corect

909. Indicați afirmația corectă:


a) Numirea membrilor consiliului de administrație a unei regii autonome, intră în
competența directoratului

178
b) Dacă prin actul de înființate nu se prevede altfel, mandatul consiliului de administrație
poate fi reînnoit ca urmare a unui proces de evaluare
c) Autoritatea publică tutelară încheie cu administratorii unei regii autonome, contracte de
muncă pe durată nedeterminată
d) Autoritatea publică tutelară numește membrii directoratului unei regii autonome

910. În cazul unei societăți comerciale cu cel puțin 50 de angajați, consiliul de


administrație este constituit din 5-9 membrii, dacă:
a) Profitul net realizat în ultimul exercițiu financiar este mai mare sau egal cu echivalentul
în lei al sumei de 100.000 euro
b) Capitalul social subscris este de minim 1.000.000 lei
c) Nu există nicio prevedere legală în acest sens
d) Cifra de afaceri înregistrată în ultimul exercițiu financiar este superioară echivalentului
în lei al sumei de 7.300.000 euro

911. În cazul societăților administrate în sistem dualist, directoratul este alcătuit din:
a) 1 și 3 membri
b) 3 și 5 membri
c) 3 și 7 membri
d) 5 și 9 membri

912. În componența consiliului de administrație al unei regii autonome, este inclus în


mod obligatoriu:
a) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel puțin 2 ani în domeniul
de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome
b) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel puțin 5 ani în domeniul
de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome
c) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel mult 2 ani în domeniul
de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome
d) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel mult 5 ani în domeniul
de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome

913. În accepțiunea O.U.G. nr. 109/2011, în categoria întreprinderilor publice sunt


incluse:
a) Companiile și societățile naționale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială
este acționar unic, majoritar sau la care deține control
b) Instituțiile publice autonome sau neautonome
c) Banca Națională a României
d) Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu

914. Pentru a constitui infracțiune, fapta care prezintă pericol social trebuie:
a. să fie o acțiune sau o inacțiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menționate în art.
1 Cod penal;
b. să fie o acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menționate în art. 1
Cod penal și pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse;

179
c. să fie o acțiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menționate în art. 1 Cod penal și
pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse civile;
d. să fie o acțiune sau o inacțiune comisă doar cu intenție directă.

915. Indicați termenul în care societatea comercială, compania națională și societatea la


care statul sau o unitate administrativ teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține
controlul are obligația să vireze dividentele cuvenite acționarilor:
a) 60 zile de la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situațiilor financiare
b) 45 zile de la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situațiilor financiare
c) 60 zile de la data aprobării situațiilor financiare
d) 45 zile de la data aprobării situațiilor financiare

916. În cazul societăților naționale, companiilor naționale sau societăților comerciale cu


capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, indicați destinația corectă
asupra căreia se repartizează profitul contabil rămas după declararea impozitului pe profit:
a) Rezerve constituite din prime de capital
b) Capitalul social subscris
c) Constituirea surselor proprii de finanțare pentru proiectele cofinanțate din împrumuturi
externe precum și pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plății
despăgubirilor, comisioanelor și a altor costuri aferente acestor împrumuturi externe
d) Minimum 25 % vărsăminte la bugetul de stat sau local

917. Situațiile financiare ale regiilor autonome, sunt auditate de:


a) Auditorii statutari numiți de adunarea generală a acționarilor
b) Auditori publici externi desemnați de autoritatea publică tutelară
c) Auditorii statuari numiți de consiliul de administrație
d) Auditorii interni ai regiei autonome

918. Arătați care este termenul de prescripție al acțiunii în anularea unui act juridic
încheiat de un membru al consiliul de administrație în frauda intereselor întreprinderii publice:
a) 3 ani de la data încheierii tranzacției
b) 1 an de la data la care acționarul a luat la cunoștință prin orice mijloace de încheierea
actului juridic
c) 6 luni de la data la care a cunoscut faptul încheierii tranzacției dar nu mai târziu de 6 luni
de la data aprobării acesteia de către adunarea generală
d) 1 an de la data la care autoritatea publică tutelară a luat la cunoștință de încheierea
tranzacției

919. În temeiul Legii nr. 15/1990, unitățile economice de stat, cu excepția celor care se
constituie ca regii autonome, pot fi organizate sub forma:
a) Societăților cu răspundere limitată
b) Societăților în nume colectiv
c) Societăților în comandită simplă
d) Societăților în comandită pe acțiuni

920. Legea nr. 15/1990 prevede 3 elemente obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul
de înființare . Unul dintre elementele de mai jos este greșit, indicați care:
a) Forma juridică, obiectul de activitate, denumire și sediul principal al societății
b) Lista membrilor directoratului
c) Capitalul social subscris, structura și modalitatea de constituire a acesteia

180
d) Modalitatea de prelucrare a activului și pasivului unității economice de stat care se
constituie în societăți comerciale

921. Nivelul de salarizare al personalului unei regii autonome, se stabilește prin:


a) Legea unică de salarizare
b) Decizia directorului general respectiv director
c) Hotărârea de înființare a regiei autonome adoptată de organele municipale ale
administrației de stat
d) De organul de conducere al regiei sau societății comerciale, în funcție de studii și munca
efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzută de lege

922. În cazul debitorilor aflați în dificultate financiară, administratorul special are


printre atribuții:
a) administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după
confirmarea planului, doar în situația în care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;
b) elaborează planul de reorganizare a activității debitorului;
c) supraveghează operațiunile de gestionare a patrimoniului debitorului;
d) denunțarea unor contracte încheiate de debitor.

923. În cazul procedurii insolvenței, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul


este reprezentat de:
a) administratorul special;
b) adunarea generală;
c) administratorii statutari;
d) administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care conduce activitatea de afaceri a
debitorului.

924. Participă în mod individual și în mod colectiv la procedurile de prevenire a


insolvenței:
a) mandatarul ad-hoc;
b) administratorul concordatar;
c) debitorul;
d) creditorul.

925. În cadrul procedurii insolvenței, supravegherea operațiunilor de gestionare a


patrimoniului debitorului este atribuția:
a) administratorului special;
b) administratorului judiciar;
c) administratorului statutar;
d) adunării generale a acționarilor.

926. În cadrul procedurii insolvenței, primirea plăților pe seama debitorului și


consemnarea lor în contul averii acestuia este atribuția:
a) administratorului judiciar;
b) administratorului special;
c) lichidatorului judiciar;
d) comitetului creditorului.

927. De la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept:


a) recuperarea prejudiciilor cauzate entității aflate în insolvență;

181
b) acțiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți;
c) toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea
creanțelor asupra averii debitorului;
d) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra
debitorului, născute după data deschiderii procedurii.

928. În cazul insolvenței, planul de reorganizare va putea fi propus:


a) numai de către debitor;
b) numai de către administratorul judiciar;
c) administratorul judiciar;
d) de adunarea general

929. Administratorul special este desemnat de:


a) adunarea generală a asociaților;
b) judecătorul sindic;
c) administratorul judiciar;
d) comitetul creditorilor.

930. În cazul deschiderii procedurii insolvenței, creditorii vor fi notificați de către:


a) administratorul judiciar;
b) debitor;
c) lichidatorul judiciar;
d) administratorul special

931. Prejudiciul în cazul răspunderii civile delictuale poate fi:


a) numai material;
b) material sau moral;
c) cauzat doar din culpă;
d) cauzat doar cu intenție.

932. Ce aspecte sunt avute în vedere la repararea unui prejudiciu?


a) este supusă reparării atât paguba efectivă cât și beneficiul nerealizat;
b) se repară numai paguba efectivă;
c) nu se repară beneficiul nerealizat;
d) prejudiciul nu trebuie sa fie reparat în cazul faptei comise din culpă.

933. În materia răspunderii civile delictuale, nu este supus reparațiunii:


a) prejudiciul previzibil;
b) prejudiciul moral;
c) prejudiciul eventual;
d) prejudiciul cert.

934. În vederea reparării prejudiciului:


a) prejudiciul se repară integral doar prin convenția părților;
b) nu se vor putea acorda despăgubiri pentru un prejudiciu viitor chiar dacă producerea lui
este neîndoielnică;
c) despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat;
d) despăgubirea nu trebuie să cuprindă câștigul nerealizat precum și cheltuielile făcute
pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

182
935. Privind prejudiciul, dreptul la reparație:
a) se naște doar de la data stabilirii acestuia pe cale judecătorească;
b) se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat
imediat;
c) îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, numai dispozițiile legale privind executarea
obligațiilor;
d) nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea
și stingerea obligațiilor.

936. În materia răspunderii civile delictuale:


a) cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel
prejudiciat;
b) între cei care răspund solidar, sarcina reparației nu se împarte proporțional în măsura în
care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenția sau cu gravitatea culpei fiecăruia;
c) nu este posibilă răspunderea solidară;
d) cel care răspunde pentru fapta altuia nu se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat
prejudiciul, cu excepția cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.

937. În materia răspunderii civile delictuale, repararea prejudiciului:


a) se face numai în natură, prin restabilirea situației anterioare;
b) se face numai prin echivalent;
c) când nu este posibilă reparația în natură sau dacă victima nu este interesată de reparația
în natură, repararea se face prin plata unor despăgubiri stabilite prin acordul părților sau prin hotărâre
judecătorească;
d) nu pot fi acordate despăgubiri sub formă de prestații periodice.

938. Răspunderea, în materia răspunderii civile delictuale:


a) nu poate fi înlăturată dacă există caz fortuit;
b) poate fi înlăturată doar pentru forța majoră;
c) poate fi înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forța majoră sau caz fortuit,
dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul;
d) intervine în toate cazurile pentru fapta victimei și fapta terțului dacă există caz fortuit.

939. În cazul răspunderii pentru fapta proprie:


a) datorează despăgubiri cel care fiind în legitimă apărare, a cauzat agresorului un
prejudiciu;
b) îndeplinirea unei activități impuse sau permise de lege sau ordinul superiorului
exonerează întotdeauna de răspundere;
c) autorul prejudiciului nu răspunde pentru culpa ușoară;
d) cel care cauzează altuia un prejudiciu prin fapta ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat
să îl repare.

940. Pentru aprecierea vinovăției, în materia răspunderii pentru fapta proprie:


a) se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana
autorului faptei;
b) nu se va ține seama de faptul că faptul prejudiciabil a fost cauzat de un profesionist în
exploatarea unei întreprinderi;
c) se va ține seama de experiența de viață a autorului faptei ilicite;
d) autorul faptei ilicite nu răspunde decât dacă aceasta este săvârșită cu intenție.

183
941. În materia răspunderii civile delictuale, răspunderea nu este solidară în cazul în
care:
a) la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârșită de autor, cu intenție sau culpă,
cât și forța majoră, cazul fortuit ori fapta terțului pentru care autorul nu este obligat să răspundă;
b) o altă persoană a îndemnat sau a determinat pe autorul prejudiciului să cauzeze un
prejudiciu;
c) o altă persoana a ajutat în orice fel pe autorul prejudiciului, să îl pricinuiască;
d) o altă persoană a tănuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din
prejudicierea altuia;

942. În cazul răspunderii pentru fapta altuia:


a) răspunderea subzistă chiar în cazul în care făptuitorul, fiind lipsit de discernământ, nu
răspunde pentru fapta proprie;
b) cel obligat la supraveghere nu este exonerat de răspundere dacă dovedește că nu a putut
împiedica fapta prejudiciabilă;
c) comitentul nu este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi dacă fapta săvârșită
are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor înredințate;
d) este comitent cel care încredințează sarcini unei persoane în interesul său ori a altuia.

943. În cazul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului:


a) răspunderea presupune un raport de subordonare care decurge dintr-un contract sau în
temeiul legii;
b) răspunderea nu presupune existența raportului de prepușenie la data săvârșirii fapte;
c) răspunderea presupune doar vinovăția prepusului;
d) răspunderea nu intervine pentru prejudiciul moral.

944. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri:


a) intervine independent de orice culpă;
b) intervine doar pentru lucruri imobile;
c) intervine doar pentru lucruri mobile;
d) intervine doar dacă paza lucrului se exercită în baza unui contract.

945. În cazul prejudiciului:


a) repararea se poate face numai în natură, prin restabilirea situației anterioare;
b) la stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data
producerii prejudiciului;
c) despăgubirea nu poate fi acordată sub forma unor prestații periodice;
d) despăgubirea nu poate fi modificată.

946. Debitorul:
a) nu este de drept în întârziere atunci când s-a prevăzut că simpla împlinire a termenului
stabilit pentru executare produce un asemenea efect;
b) poate fi pus în întârziere printr-o notificare scrisă sau prin cerere de chemare în judecată;
c) este în întârziere dacă a oferit, când se cuvenea, prestația datorată însă creditorul a refuzat
fără temei legitim să o primească;
d) nu se află de drept în întârziere dacă prin fapta sa a făcut imposibilă executarea în natură
a obligației.

947. În cazul răspunderii civile contractuale:


a) părțile pot înlătura regulile privind această răspundere, optând pentru aplicarea unor

184
reguli mai favorabile;
b) creditorul are dreptul doar la repararea prejudiciului patrimonial;
c) prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este
lipsit;
d) debitorul răspunde întotdeauna și pentru prejudiciul imprevizibil.

948. În cazul răspunderii civile contractuale, creditorul are dreptul la:


a) repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit urmare a neexecutării;
b) despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-ar fi putut evita cu o minimă diligență;
c) doar la pierderea efectiv suferită;
d) doar la repararea prejudiciului patrimonial.

949. În materia răspunderii civile contractuale:


a) debitorul nu răspunde pentru culpă;
b) culpa debitorului se prezumă prin simplul fapt al neexecutării;
c) debitorul răspunde numai pentru intenție;
d) răspunderea debitorului poate fi întotdeauna limitată.

950. Prejudiciul, în materia răspunderii contractuale:


a) nu poate fi nepatrimonial;
b) cuprinde pierderea efectiv suferită și beneficiul de care a fost lipsit creditorul;
c) are caracter incert;
d) este stabilit numai de instanța de judecată.

951. Clauza penală:


a) atrage nulitatea obligației principale;
b) determină acordarea de penalități când executarea obligației a devenit imposibilă din
cauze neimputabile debitorului;
c) nu poate atrage reducerea penalităților de către instanța de judecată;
d) nu conferă dreptul debitorului de a oferi despăgubirea convenită.

952. Creditorul unei obligații contractuale nerespectate:


a) nu poate pretinde executarea în natură;
b) are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului cauzat de debitor;
c) este obligat să solicite rezoluțiunea;
d) are dreptul doar la repararea pierderii efective.

953. Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție
este obligat să repare prejudiciul:
a) atât în cazul faptei comise cu intenție cât și a faptei comise din culpă;
b) doar în cazul faptei comise din culpă;
c) în cazul legitimei apărări;
d) doar atunci când prejudiciul este material.

954. Răspunderea civilă delictuală intervine în cazul unei fapte ilicite comise:
a) doar cu intenție;
b) în condiții de forță majoră;
c) prin acțiuni sau inacțiuni;
d) doar din culpă.

185
955. În materia răspunderii civile contractuale, debitorul se află de drept în întârziere:
a) urmare a notificării creditorului;
b) la scadența obligației;
c) în cazul unei obligații succesive;
d) atunci când părțile au convenit că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare
produce un asemenea efect;

956. Notificarea făcută de creditor privind punerea în întârziere:


a) suspendă obligația debitorului;
b) produce efecte față de toți codebitorii solidari;
c) este obligatorie în cazul în care debitorul se află de drept în întârziere;
d) este obligatorie pentru promovarea cererii de chemare în judecată, dacă debitorul nu-și
execută obligația.

957. În cazul răspunderii civile contractuale, prejudiciul :


a) nu include cheltuielile efectuate de creditor pentru evitarea sau limitarea acestuia;
b) nu este datorat dacă cuantumul acestuia nu poate fi stabilit cu certitudine de creditor și
debitor;
c) cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta a fost lipsit;
d) nu este datorat dacă rezultă din pierderea unei șanse de a obține un avantaj.

958. În materia răspunderii patrimoniale:


a) angajatorul nu este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a
suferit un prejudiciul material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de
serviciu sau în legătură cu serviciul;
b) salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina
și în legătură cu munca lor;
c) salariații răspund pentru pagubele cauzate de forța majoră;
d) acoperirea daunei cauzate angajatorului de către angajat, încetează urmare a încetării
raporturilor de muncă.

959. Răspunderea patrimonială a salariaților este înlăturată dacă:


a) a fost exercitată răspunderea disciplinară;
b) există caz de forță majoră sau alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate;
c) angajatorul a plătit despăgubirea;
d) paguba a fost cauzată de mai mulți salariați și nu se poate stabili măsura în care fiecare a
contribuit la producerea pagubei.

960. Răspunderea patrimonială a salariatului este:


a) facultativă;
b) datorată pentru pagubele cauzate de forța majoră;
c) proporțională cu gradul de contribuție la producerea pagubei, dacă paguba este cauzată
de mai mulți salariați;
d) singura formă de răspundere a salariatului.

961. Arătați care dintre următoarele afirmații este falsă:


a) Se va reține infracțiunea de cumpărare de influență, chiar dacă acțiunea sau inacțiunea
subiectului activ s-a realizat ulterior îndeplinirii, neîndeplinirii, urgentării sau întârzierii îndeplinirii
actului ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului public;
b) Infracțiunea de cumpărare de influență se comite cu intenție directă;

186
c) În cazul infracțiunii de delapidare, tentativa se pedepsește;
d) În cazul infracțiunii de delapidare, subiectul activ nemijlocit este funcționarul public care
administrează sau gestionează bani, valori sau alte bunuri.

962. Falsificarea cu prilejul întocmirii unui înscris sub semnătură privată de către un
funcționar în vederea producerii de consecințe juridice:
a) Constituie infracțiune de fals intelectual, deoarece înscrisul este falsificat cu prilejul
întocmirii;
b) Fapta nu este prevăzută de legea penală;
c) Constituie infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată și infracțiune de uz de
fals
d) Se sancționează penal dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează
altei persoane spre folosire.

963. Constituie infracțiune de corupție:


a) Conflictul de interese;
b) Delapidarea;
c) Cumpărarea de influență;
d) Abuzul în serviciu.

964. Fapta administratorului unei societăți de a falsifica mai multe documente ale
societății care ulterior au fost folosite de acesta întrunește elementele constitutive ale:
a) Infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
b) Infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals;
c) Infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale;
d) Infracțiune de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

965. Elementul material al infracțiunii privind omisiunea sesizării organelor judiciare


constă în:
a) Fapta persoanei care luând la cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de legea
penală contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu sesizează autoritățile;
b) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză
penală;
c) Înlesnirea valorificării unui bun de către o persoană care fie a cunoscut fie a prevăzut din
împrejurări concrete că aceasta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală;
d) Fapta funcționarului public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de
legea penală în legătură cu serviciul, în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea organelor
de cercetare penală.

966. Una dintre următoarele infracțiuni constituie infracțiune de serviciu. Indicați care:
a) Luarea de mită;
b) Conflictul de interese;
c) Cumpărarea de influență;
d) Traficul de influență.

967. Infracțiunea de abuz în serviciu:


a) Poate fi comisă și de către angajatul unei societăți comerciale de drept privat;
b) Se poate comite din culpă;
c) Se poate comite în formă agravantă atunci când fapta de abuz în serviciu a fost comisă
de angajatul unei instituții publice cauzând o pagubă de 2.000.000 lei;

187
d) Se poate comite de orice persoană fizică sau juridică care răspunde penal.

968. Constituie infracțiune de neglijență în serviciu:


a) Fapta funcționarului care cu intenție nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu;
b) Fapta funcționarului public care din culpă distruge bunurile aparținând instituției publice;
la care este angajat;
c) Fapta funcționarului care pe fondul neatenției la volan produce un accident rutier, iar prin
fapta sa creează o pagubă angajatorului;
d) Fapta funcționarului public, care din culpă, nu își îndeplinește sau îndeplinește defectuos
îndatoririle de serviciu, cauzează o pagubă sau o vătămare drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau juridice.

969. Infracțiunea de neglijență în serviciu:


a) Constituie o infracțiune de corupție;
b) Legea nu condiționează reținerea acesteia de calitatea specială a subiectului activ;
c) Este o infracțiune contra patrimoniului;
d) Se reține doar atunci când subiectul activ este un funcționar public.

970. Încălcarea din culpă de către un funcționar public a îndatoririlor de serviciu, prin
neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a acestora, dacă s-a cauzat o pagubă, constituie
infracțiune de:
a) Purtare abuzivă;
b) Neglijență în serviciu;
c) Abuz în serviciu;
d) Nu se pedepsește penal.

971. În înțelesul legii penale, prin consecințe deosebit de grave se înțelege:


a) pagubă materială mai mică de 2.000.000 lei;
b) pagubă morală mai mare de 2.000.000 lei;
c) pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei;
d) Nu este prevăzut un prag valoare.

972. Constituie fapte de natură penală ale funcționarului public:


a) Traficul de influență;
b) Cumpărarea de influență;
c) Gestiunea frauduloasă;
d) Falsul intelectual.

973. Elementul material al infracțiunii de ultraj constă în:


a) Orice acțiune de amenințare a unui funcționar public indiferent dacă acesta se află în
exercițiul funcției sau nu;
b) Orice acțiune de amenințare a unui funcționar public doar dacă acesta se află în exercițiul
funcției;
c) Orice acțiune de amenințare împotriva unui funcționar public, chiar dacă acesta își
depășește atribuțiile de serviciu;
d) Injuriile aduse unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul
autorității de stat și dacă acesta se află în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

974. Subiect activ nemijlocit al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor


persoanelor este:

188
a) Numai un funcționar public;
b) Numai un funcționar;
c) Atât un funcționar public cât și un funcționar ;
d) Orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane fizice sau juridice.

975. Neglijența în serviciu se săvârșește:


a) Numai din culpă;
b) Numai cu intenție;
c) Atât cu intenție cât și din culpă;
d) Se pedepsește întotdeauna indiferent de gradul de vinovăție a făptuitorului.

976. Omisiunea funcționarului public de a sesiza organelor de urmărire penală


săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își
îndeplinește sarcinile, constituie infracțiune de:
a) Favorizare a infractorului;
b) Nedenunțare ;
c) Tăinuire;
d) Omisiunea sesizării.

977. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate purtătoare de consecințe
juridice, constituie infracțiune de:
a) Falsificare de monede sau de alte valori;
b) Fals material în înscrisuri oficiale;
c) Uz de fals;
d) Punerea în circulație de valori falsificate.

978. Elementul material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, constă în:
a) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii sau subscrierii sau alterarea lui
în orice mod, de natura să producă consecințe juridice;
b) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte
sau împrejurări neadevărate sau prin omisiunea inserării unor date sau împrejurări;
c) Folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecințe juridice;
d) Încredințarea înscrisului falsificat unei alte persoane în vederea producerii de consecințe
juridice;

979. Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale:


a) Se poate reține dacă persoana își atribuie fără drept calitatea de detectiv particular;
b) Se poate reține în sarcina celui care își atribuie calitatea de auditor public extern în cadrul
Curții de Conturi a României, chiar daca realizează un act care nu este legat de această calitate;
c) Se urmărește din oficiu;
d) Constituie o infracțiune de serviciu.

980. Se reține infracțiunea de abuz în serviciu în varianta agravantă, atunci când:


a) Fapta este comisă în dauna unei persoane care nu își poate da seama de urmările sale;
b) Subiectul pasiv este un minor;
c) Fapta a fost comisă din culpă;
d) Activitatea infracțională produce pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei.

981. Abuzul în serviciu:

189
a) Are subiect activ calificat;
b) Poate fi comis de orice persoană care răspunde penal;
c) Instigarea nu este posibilă;
d) Poate fi reținut în toate cazurile când subiectul activ nu îndeplinește un act ce intră în
sfera atribuțiilor sale de serviciu.

982. Trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt:


a) Latura obiectivă și latura subiectivă;
b) Vinovăția, răspunderea penală și pedeapsa;
c) Pericolul social al faptei, vinovăția și prevederea faptei în legea penală;
d) Subiecții și obiectul infracțiunii.

983. Faptele care constituie infracțiuni și pedepsele ce se aplică infractorilor sunt


prevăzute:
a) În legi penale și hotărâri ale guvernului;
b) În legi speciale, hotărâri ale guvernului și decrete ale președintelui României;
c) În legi penale;
d) În ordonanțe de urgență ale guvernului și în legi, indiferent de natura lor.

984. Arătați care este afirmația corectă:


a) infracțiunea constituie singurul temei legal al răspunderii penale ;
b) instituțiile publice răspund penal;
c) pentru antrenarea răspunderii penale a persoanei juridice, este necesar ca forma de
vinovăție a persoanei juridice să coincidă cu cea a persoanei fizice care a contribuit la comiterea faptei;
d) instanțele judecătorești răspund penal.

985. Pedepsele principale aplicabile persoanelor juridice sunt:


a) dizolvarea persoanei juridice;
b) amenda;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la 1 an la 3
ani.

986. Nu răspund penal:


a) Partidele politice;
b) Autoritățile publice;
c) Societățile comerciale cu capital majoritar de stat;
d) Societatea comercială dizolvată sau aflată în procedura de lichidare.

987. Răspunderea pentru fapta persoanei juridice:


a) intervine pentru fapte licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice dacă faptele
au legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate;
b) este o răspundere pentru fapta altuia;
c) intervine doar în cazul faptei săvârșite din culpă;
d) nu atrage răspunderea personală și solidară a celor care au săvârșit fapta ilicită.

988. În cazul răspunderii membrilor organelor persoanei juridice:


a) hotărârea poate fi luată numai dacă problema răspunderii figurează pe ordinea de zi;
b) dacă s-a hotărât introducerea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, mandatul
acestora încetează de drept;

190
c) nu poate fi introdusă împotriva cenzorilor;
d) acțiunea în răspundere aparține directorilor.

989. În cazul răspunderii persoanei juridice:


a) persoanele juridice de drept public nu sunt obligate la răspundere pentru faptele licite sau
ilicite ale organelor lor;
b) persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică răspunde pentru
neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă, dacă prin lege nu se dispune altfel;
c) persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este
subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel;
d) persoanele juridice de drept public sunt obligate la răspundere doar pentru faptele licite
ale organelor lor.

990. În cazul statului și a unităților administrativ-teritoriale:


a) unitățile administrativ-teritoriale nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligațiile
organelor, instituțiilor și serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate
juridică, dacă prin lege nu se prevede altfel;
b) în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi
și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, doar dacă este prevăzut astfel prin lege;
c) statul răspunde în principal pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor
publice care sunt persoane juridice, dacă prin lege nu se prevede altfel;
d) organele, autoritățile și instituțiile publice care sunt persoane juridice răspund pentru
obligația statului.

991. În cazul în care prejudiciul cauzat entității auditate decurge din încheierea de către
aceasta a unui contract, prejudiciul:
a) urmează a fi recuperat doar de la partea contractantă;
b) urmează a fi recuperat doar de la persoanele din cadrul entității, semnatare a contractului;
c) urmează a fi recuperat de la partea contractantă sau se recurge la atragerea raspunderii
angajatilor responsabili;
d) nu se mai recuperează dacă față de partea contractantă se declanșează procedura
insolvenței.

992. Răspunderea pentru urmărirea modului de realizare a veniturilor aparține:


a) numai ordonatorilor principali de credite;
b) doar ordonatorilor terțiari de credite;
c) doar ordonatorilor secundari de credite;
d) ordonatorilor de credite principali, secundari sau terțiari.

993. Acțiunea în răspundere împotriva administratorului unei societăți comerciale,


pentru daune cauzate acesteia aparține:
a) directorilor și membrilor directoratului;
b) cenzorilor sau auditorilor financiari;
c) adunarea generală sau acționarii reprezentând cel puțin 5% din capitalul social;
d) membrilor consiliului de supraveghere.

994. Răspunderea juridică a funcționarului public nu se poate angaja dacă:


a) încălcarea nu este însemnată;
b) funcționarul public a respectat prevederile legale;
c) funcționarul public a respectat prevederile legale și procedurile administrative aplicabile

191
autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea;
d) funcționarul public nu a cunoscut prevederile legale.

995. Încălcarea cu vinovăție de către funcționarul public a îndatoririlor de serviciu


corespunzătoare funcției publice pe care o deține și a normelor de conduită profesională și civică
prevăzute de lege atrage:
a) răspunderea contravențională;
b) răspunderea disciplinară;
c) răspunderea civilă;
d) răspunderea penală.

996. Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează:


a) pentru refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu;
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitățile stabilite prin lege;
c) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în
care își desfășoară activitatea;
d) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic.

997. În situația răspunderii civile a funcționarului public, repararea pagubelor aduse


autorității sau instituției publice se dispune prin emiterea de către conducătorul acesteia a unui
ordin sau dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la:
a) constatarea pagubei;
b) producerea pagubei;
c) încetării raportului de serviciu;
d) declararea incapacității de plată.

998. Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau
dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data:
a) încetării raportului de serviciu;
b) producerii pagubei;
c) constatării pagubei;
d) obligației de recuperare a pagubei.

999. În cazul abaterii cauzatoare de prejudicii, obligația entității de recuperare a


prejudiciului încetează:
a) dacă persoana cu care a contractat nu are bunuri urmăribile;
b) dacă entitatea a promovat împotriva persoanei cu care a contractat, o cerere de chemare
în judecată ce a fost respinsă ca tardivă;
c) dacă debitorul și-a încetat existența;
d) dacă prejudiciul a fost recuperat integral;

1000. Actele autorităților publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate,
semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității:
a) nu angajează răspunderea penală;
b) nu angajează răspunderea civilă;
c) produc efecte juridice depline;
d) angajează doar răspunderea administrativă.

192

S-ar putea să vă placă și