Sunteți pe pagina 1din 13

FINANTE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Prof.univ. A.Duta
Masteranzi: Baetica

Gabriela Zablau Simona

CRAIOVA,2012

211111

CUPRINS

1.Scurt istoric. Natura instituie.....................................................5 2. Obiectivele i principiile fundamentale ale activitii Curii de Conturi .........................................................................................7 3. Organizarea functionarea si statutul persoanelor Curtii de Conturi...........................................................................9 4. Atributiile de control si audit financiar...................................12 5. Curtea de Conturi a Uniunii Europene....................................14 BIBLIOGRAFIE.............................................................................15

1. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi L E G E A Curii de Conturi Lege nr. 94 (r2) din 08/09/1992 Versiune actualizata pana la data de: 01/01/2011

Prezenta lege reglementeaz:

a) raporturile juridice ce apar n procesul auditului public extern asupra modului de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare publice i administrrii patrimoniului public; b) obiectivele, mandatul, organizarea, atribuiile, mputernicirile, precum i alte aspecte relevante pentru activitatea Curii de Conturi. Statutul Curii de Conturi : (1) Curtea de Conturi este unica autoritate public a statului care exercit controlul asupra formrii, administrrii i ntrebuinrii resurselor financiare publice i administrrii patrimoniului public prin realizarea auditului extern n sectorul public n calitate de instituie suprem de audit i este protejat legal de interferena din partea organelor de drept sau cu funcii de control. (2) Curtea de Conturi este persoan juridic de drept public, finanat integral din bugetul de stat, i dispune de tampil cu imaginea Stemei de Stat a Romaniei (3) Sediul Curii de Conturi este n municipiul Bucuresti, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti. Functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate. (4) Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege, si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale ale acestor institutii. (5) Litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate. Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate. 4

1.Scurt istoric. Natura instituie


Instituie de origine constituionala, Curtea de Conturi a Romniei reia o veche tradiie existent n ara noastr n materie de control specializat. Prima Curtea de Conturi a fost nfiinat n ara noastr, prin Legea din 24 ianuarie 1864. Existena ei a fost menionat i prin Constituia din 1866 n articolul 116, care prevede c, pentru toata Romnia este o singura Curte de Conturi . In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din Constitutia din anul 1973 conform careia: Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in aplicarea bugetului. Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948. Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art. 139 din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. Curtea de Conturi este organizat i funcioneaz n baza dispoziiilor art. 140 din Constituia Romniei, republicat, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat, denumit n continuare legea i ale prezentului regulament. In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. In opinia Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de jurisdictie, are in vedere jurisdictia financiara. In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139, alin.1 se modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate. Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma, nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a 5

statului; ea indeplineste o functie complexa, de control si de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate. Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public national din exercitiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului local. Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate exercita, in numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta competenta. Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la: Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege. Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin hotarare, sa efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

2.Obiectivele i principiile fundamentale ale activitii Curii de Conturi


1) Obiectivele generale ale activitii Curii de Conturi sunt: a) evaluarea regularitii, legalitii, conformitii, economicitii, eficienei i eficacitii gestionrii resurselor financiare publice i a patrimoniului public; b) promovarea standardelor, recunoscute internaional, privind transparena i responsabilitatea n domeniul managementului finanelor publice; 6

c) asigurarea transparenei prin informarea autoritilor publice responsabile i publicului despre planurile sale strategice i anuale, despre constatrile i recomandrile sale; d) certificarea personalului cu atribuii de audit public. 2) Activitatea Curii de Conturi se bazeaz pe urmtoarele principii: a) legalitate; b) obiectivitate; c) independen; d) transparen. Structura Curii de Conturi (1) Curtea de Conturi este constituit din conducere, Plen i aparat. (2) Curtea de Conturi, la necesitate, poate avea subdiviziuni n unitile teritoriale autonome cu statut special, determinat conform Constituiei Republicii Moldova. (3) Pe lng Curtea de Conturi poate activa un consiliu consultativ, format din specialiti calificai i savani din diferite domenii. Funcionarea consiliului se stabilete printr-un regulament, aprobat de Plenul Curii de Conturi.

Articolul 13. Conducerea Curii de Conturi (1) Conducerea Curii de Conturi se exercit de Preedintele Curii de Conturi. (2) n cazul absenei Preedintelui Curii de Conturi, atribuiile acestuia sunt exercitate de vicepreedintele Curii de Conturi.

Articolul 14. Atribuiile Preedintelui Curii de Conturi 1) Preedintele Curii de Conturi are urmtoarele atribuii: a) exercit conducerea Curii de Conturi n conformitate cu legislaia i organizeaz activitatea acesteia; b) aprob structura organizatoric a Curii de Conturi, schema de ncadrare, numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, angajaii Curii de Conturi; c) propune Plenului Curii de Conturi spre numire candidaturi pentru funciile de directori de departamente; d) semneaz hotrrile Curii de Conturi; e) reprezint Curtea de Conturi n relaiile acesteia cu alte instituii din ar i de peste 7

hotare; f) administreaz mijloacele financiare conform devizului de cheltuieli aprobat; g) convoac i prezideaz edinele Plenului Curii de Conturi; h) aprob ordinea de zi a edinelor Plenului Curii de Conturi; i) organizeaz efectuarea auditelor neincluse n programul de activitate al Curii de Conturi; j) aprob componena echipelor de audit; k) comunic Parlamentului posturile vacante de membru al Curii de Conturi; l) particip, n caz de necesitate, la edinele Parlamentului i ale Guvernului; m) ncheie cu specialiti din alte domenii contracte de prestare a serviciilor; n) aplic sanciuni disciplinare personalului Curii de Conturi; o) exercit i alte atribuii prevzute de lege. 2) n exercitarea atribuiilor sale, Preedintele Curii de Conturi emite ordine i dispoziii.

3. Organizarea functionarea si statutul persoanelor Curtii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 94/1992 cu modificari si completari ulterioare - Curtea de Conturi se compune din: Sectia de control financiar ulterior; Camere de Conturi judetene si cea a municipiului Bucuresti; Secretariatul general. Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Plen. Plenul Curtii de Conturi se compune din 18 membri, numiti, in conditiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi. In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti si un secretariat general. Art. 9. Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi. Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre presedinte, ajutat de doi vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi. 8

La sedintele plenului Curtii de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii. Presedintele Curtii de Conturi conduce sedintele plenului. In lipsa presedintelui, un vicepresedinte va prezida sedintele. Presedintele Curtii de Conturi si ceilalti membri ai acesteia sunt independenti in exercitarea atributiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective, publicitatii si transparentei. Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, ce indeplineste si functia de sef de departament, numit de plenul Curtii. In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate. Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi judetene pot functiona servicii si birouri. Structura organizatorica a Curtii de Conturi, statul de functii, numarul de posturi de conducere si de executie, domeniile de activitate si atributiile departamentelor, ale secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curtii de Conturi. Acesta cuprinde reglementari privind: conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere si Presedintelui Curtii; atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control si de raportare;. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si prin statutul functionarului public. Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Conducerea: Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi. Sectiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei.

Sectia de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si din consilierii financiari si se organizeaza in divizii sectoriale. Sectia de control financiar ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si functia de presedinte. Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi. Divizii sectoriale: Divizia I Divizia II Divizia III Divizia IV Divizia V Divizia VI Controlul contului general de executie a bugetului de stat, datoriei publice, creantelor statului si activitatii bancare; Controlul gestionarii fondurilor publice si administrarea patrimoniului autoritatilor publice; Controlul fondurilor publice destinate activitatii economice; Controlul bugetului asigurarilor sociale de stat, protectie sociale si institutiilor publice autofinantate; Auditul performantei si al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie subterana si spalarea banilor; Controlul institutiilor publice cu atributii in domeniul privatizarii, al societatilor de investitii financiare si al gestionarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului unor institutii publice; Controlul fondurilor din asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana si din alte surse internationale. Coordonarea verificarii bugetelor unitatilor administrativ teritoriale. Coordonare, metodologie, perfectionarea pregatirii profesionale, evaluarea activitatii profesionala a directiilor de control financiar ulterior, raportare, informatica si integrare europeana;

Divizia VII

Divizia VIII

In cadrul diviziilor, sunt organizate directii de specialitate, conduse de catre un director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de catre un director si un director adjunct. Camera de Conturi judeteana: . Camerele de conturi judeene i a municipiului Bucureti reprezint structurile de specialitate ale Curii de Conturi de la nivel teritorial, care, mpreun cu departamentele de specialitate, ca structuri centrale ale acesteia, realizeaz funcia de control/audit a Curii de Conturi asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public, precum i auditul performanei asupra gestiunii bugetului general consolidat i a oricror altor fonduri publice. Camerele de conturi sunt conduse de ctre un director i un director adjunct. n structura camerelor de conturi pot funciona servicii i birouri. 10

Secretariatul general: asigur condiiile organizatorice i materiale pentru buna desfurare a activitii structurilor Curii de Conturi i a Autoritii de Audit. Secretariatul general este o structur funcional a Curii de Conturi care se afl n subordinea direct a preedintelui Curii de Conturi. Secretarul general al Curii de Conturi conduce, coordoneaz i controleaz activitatea direciilor Secretariatului general i rspunde de buna funcionare a acestora. Secretariatul general este organizat potrivit organigramei aprobate de plenul Curii de Conturi.

4. Atributiile de control si audit financiar


Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie: a) contul general anual de executie a bugetului de stat; b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat; c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale; d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor; e) contul anual de executie a bugetului trezoreriei statului; f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;

Subiect al controlului Curtii de Conturi poate forma: statul si colectivitatile locale constituite in unitatile administrativ teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu; regiile autonome Banca Nationala a Romaniei Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, 11

valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru. Obiectul controlului Curtii de Conturi este urmarirea respectarea legii in gestionarea mijloacelor materiale si banesti publice. Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, facand astfel un control de oportunitate. Pentru a-si exercita atributiile legale Curtea de Conturi controleaza:

Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor de stat si

ale bugetelor locale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;


Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur; Formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru

credite interne si externe;

Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a transferarilor din

partea statului;

Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile

administrative autonome;

Situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat a statului si

al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome;


Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului; Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala.

12

5. Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Prin Tratatul asupra Uniunii europene, Curtea de Conturi creata ca entitate a Comunitatilor europene prin Tratatul de Bruxelles, la 22 iulie 1975 a fost ridicata la rang de institutie. Sediul acesteia este la Luxemburg. Curtea de Conturi are un rol esential in asigurarea controlului financiar in cadrul comunitar. Este vorba de un control a posteori si fara caracter jurisdictional. Curtea de Conturi se compune din15 membri, care sunt alesi dintre personalitatile care fac parte in tarile lor din institutiile de control extern. Acestia trebuie sa ofere garantiile de independenta. Membrii Curtii sunt numiti pentru un mandat de 6 ani de Consiliu, care hotaraste in unanimitate dupa consultarea Parlamentului european. Curtea exercita o competenta generala pentru a controla conturile totalitatii veniturilor si cheltuielilor Comunitatii. Ea prezinta Parlamentului european si consiliului o declaratie de asigurare privind fiabilitatea conturilor, precum si legalitatea si regularitatea operatiunilor subiacente, auxiliare. Curtea verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor si certifica buna gestiune financiara. Curtea de Conturi reprezinta un instrument important in activitatea Parlamentului, atunci cand acesta realizeaza functia de control asupra Comisiei Europene si cand este chemat sa dea descarcare Comisiei in ceea ce priveste executia bugetului comunitar. Curtea de Conturi intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar care este publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor.

13

Bibliografie

Emil Balan Drept financiar (editia a II-a) Bucuresti, Editura All Beck, 2003.
1.

Ionel Bostan Controlul financiar Iasi, Editura Polirom, 2000.


2.

Petre Popeanga Organizarea si exercitarea controlului financiar - contabil Bucuresti, Editura Fundatie Romania de Maine, 2000.
3.

Dr. Victor Munteanu Control si audit financiar Bucuresti, Editura Lucman Serv, 1998.
4.

14