1.

Studiile stiintifice despre ciminalitate ca fenomen social s-au facut

Incepand cu secolul al XVIILEA
2. Crima este considerata
Manifestare diabolica expresie a pacatului
3. Pedeapsa pantru crima era apreciata ca
Retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit
4.Modelul de inspiratie a pedepselor l-a constituit
Legea talionului
5. Aplicarea pedepselor se facea
Diferentiat, in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei
6. Pedepsele pentru demnitari erau
Mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave
7. Primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii asu aparut in
Grecia Antica(incepand cu secolul VII i.e.n)
8. Care dintre legiuitorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate
Drakon
9. Asertiunea conform careiapedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa si trebuie orietata
catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii apartine lui
Platon
10. Rolul preventiv al pedepsei este identificat de
Platon
11. Problema criminalitatii se regaseste in operele literale ale antichitatii, elaborate de
Homer
12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia
Infractiuni si pedepse
13. Autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse este
Cesare Beccaria
14. Caruia dintre autori de mai jos apartin ideile triumful dreptului natural conform caruia toti
oamenii sa fie egali in fata legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii
Beccaria
15. Carui criminolog apartine opera Omul delincvent
Cesare Lombroso
16. Teza centrala din opera lui Lombroso sustine ca
Infractorul este persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice
inascute
17. Parintele criminologiei antropologice este considerat
Lombroso
18. Rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii a fost analizat de
Enrico Ferri
19. Intemeietorul criminologiei sociale este
Enrico Ferri
20. Paternitatea criminologiei ca denumire apartine lui
R. Garofalo
21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea
Scoala italiana
22. Teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii a fost
elaborata de
A. Lacassagne
23. Criminologii francezi sustin ca etilogia criminalitatii este determinata de
Factorii preponderent sociali
24. Antropologia criminala a fost influentata de
Cercetarile desfasurate in acest domeniu incepand cu Lambroso s.a
25. Primeloe manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei au purtat denumirea de
Antropologie criminologica
26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologiei, dandu-le un nou
avant
Infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934
27.Sediul Societatii Internationale de Criminologie se afla las
Paris
28. Obiectivul Institutului European pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii vizeaza
Schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii
29.Sediul Institutului European pentru Controlul si Prevenirea criminalitatii se afla la
Helsinki
30. Revista Societatii Internationale de Criminologie se intituleaza
Annales Internationales de Criminologie
31. Cronologic aparitia criminologiei este marcata de
Criminologiile specializate
32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia regina fara regat
Th. Sellin
33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei au fost determinate de
Dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte
34. Consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte, rezida in
Fragmentarea obiectului de studiu
35. In primele ei forme cercetarea criminologica a vizat
Studiul infractorului
36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu a vizatâ
Fapta antisociala
37. Eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu consta in
Atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale religioase
38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua
niveluri(studiul crimei, penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare)
Hans Goppinger
39. Obiectul criminologiei a fost abordat de trei nivele(crima, criminalul si criminalitatea) de catre
Jean Pinatel
40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica
J. Pinatel
41. Criminologia generala in opinia lui J. Pinatel urmarea sa
Sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate
42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din procesele elaborarii legilor ale
incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile precum si interactiunile
dintre aceste procese
E. Sutherland
43. Cine afirma ca definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite de
criminologie stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridiceî
J. Pinatel
44. Scopul general al criminologiei il constituie
realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractional
45.Identitatea de scop se realizeaza cu
Stiintele penale
46. Deosebirea dintre criminologie si stiintele penale este data de
Modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia este o
stiinta a fenomenologiei penale
47. Scopul imediat al criminologiei il constituie
Identificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii
48.Functia descriptiva a criminologiei, presupune
Studierea si cunoasterea criminaslitatii dintr-o zona teritoriala(tara, regiune, oras) intr-o perioada de
timp(1-10 ani)
49. Conceptele folosite in cadrul functiei descriptive mediul, terenul, personalitatea si actul au fost
introduse de
Jean Pinatel
50. Conceptul de mdiu este analizat sub urmatoarele acceptiuni
Fizic sau geografic si cel social(mediul personal si mediul social global)
51. Distrintiile privitoare la mediul personal sau psihosocial au fost facute de
E de Greeff
52. Conceptul personalitate destul de controvesrat se defineste prin
Subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala prutator al functiilor epistemice , pragmatica si
axiologice
53. Conceptul de situatie specific functiei descriptive defineste
Ansablul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include participarea
directa si nemijlocita a personalitatii
54. Conceptul operational situatii precriminale a fost studiaT DE
O Kimberg
55. Caracterul complexului personalitate situatie evidentiaza faptul ca
Savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari
56. Compexul personalitate situatie constituie schima findamentala a explicarii trecerii la act este
specific
Criminologiei clinice
57. Actul infractional din perspectiva criminologica este
Raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii
58.Functia explicativa are ca principal obiectiv
Intelegerea esentei, naturii , cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional
59.Conceptele operationale specifice functiei descriptiuve sunt
Factorul , conditia, cauza, mobilul, indicele
60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative
H. Manheim
61. Factorul criminogen defineste
Orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii
62.Cercetarea de predictie, vizeaza
Anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta
tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati
63.Conceptele specifice functiei predictive sunt
Prezent , viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza
64.Functia profilactica presupune
Sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem coerent de
masuri de prevenire
65.Criminologia este
Stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia
66.Criminalitatea reala reprezinta
Numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata
67.Criminalitatea aparenta este data de
Numarul de interactiuni inregistrate in sistemul justitiei penale
68.Criminalitatea legala reprezinta
Faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitive
69. Continutul reactiei sociale ante-factum presupune
Elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor antisociale
70. Continutul reactiei sociale post factum, vizeaza
Tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni , tratamentul, educarea si reeducarea
care sa permita reinsertia sociala
71.Conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice sunt
Reactia sociala, modelul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament, resocializare,
reinsertie sociala
72. observarea ca metoda de cercetare in criminologie este considerata
una dintre metodelor de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor conexiunile si
conditionarile factoriale
73.Observarea empirica, aspecte
Are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase
74.Observarea stiintifica, presupune
Contemplarea intentionata a realitatii, finnd orientata catre un scop determinat
75.Cifra neagra a criminalitatii reprezinta
Diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala
76. Specificul experimentului in criminologie, consta in
Ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze conexiunile intre diferite fenomene si legaturi de
cauzalitate dintre ele
77.Realizarea scopului propus de experimentator este conditionata de
Respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment
78.Metoda clinica are ca scop principal
Investigarea individului in complexitate sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui
tratament
79. Deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode consta in
Punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)
80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratamant imbraca in criminologia
clinica cel putin doua acceptiuni
J. Pinatel
81. Metoda tipologica are ca specific
Cunoasterea fenomenului criminal de la general la individual
82. Primele tipologii criminale au fost realizate de
Reprezentatii scolii italiene
83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali
Seeling
84. Metoda comparativa are ca specific
Cel putin doua grupuri(criminali si non criminali) pe care le stuydiaza pentru a stabili asemanarile si
deosebirile
85. Metodele de predictie au la baza
Un principiu comun- ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduitei
delincvente
86. Observarea ca tehnica de cercetare in criminologie presupune
Urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamnetale ale unor
grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate
87. Observarea reprezinta
O tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional
88.In raport cu telurile urmarite de observarea poate fi
Sistematizata sau nesistematizata
89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, observarea poate fi
Directa sau indirecta
90. In ce situatii observarea dobandeste caracter sistemic
Cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat
91.Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, releva
Posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a
intrebarilor
92.Pentru grupurile aflate in penitenciar observarea are ca specific
Abilitatea si desprinderea de a crea puntea de dialog intre observator si grupul studiat
93.Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice
Poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu structura eterogena aflati pe arii geografice
94.Care dintre tipurile de chestionare studiaza factorii de natura subiectiva
Chesationarul de opinie
95. Conceptul Planul de cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor apartineî
G. Gallup
96. Reusita chestionarului este asigurata de
Forma, marimea si continutul acestuia
97. Principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului o constituie
Formularea si succesiunea intrebarilor
98. Intrebarea esentiala, conditii
Sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspsuns varianta corecta de raspuns sa nu
99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat
Intrebarile introductive
100. Rolul intrebarilor filtru
Selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare
101.Intrebarile de control
Verifica sinceritatea subiectului chestionat
102.Interviul este definit ca
Tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspect
103.Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar
Sa fie clare, concise, ordonate cronologic sau psihologic si nesugestive
104.Ce presupune in principal interviul
O relatie pasagera interpesonala
105. Dupa gradul de formalism, interviul este apreciat ca fiind
Formal si flexibil
106. Specificul interviului formal consta in
Obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anterior
107. Esenta interviului nonformal consta in
Crearea climatului corespunzator confesarii subiectului
108. Diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal, consta in
Rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator un iscusit
109.Substanta interviului conversatie o constituie
Dialogul liber si sincer dintre cercetator si delincvent pe o anumita tema
110.Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal
Rigiditatea
111.Substanta interviului ghidat este data de
Tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea ei
112.Cum este considerat interviul clinic
O categorie aparte folosit in psihiatriepentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile sale
113.Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect
Felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza
114.Criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe
Relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievat
115. Care dintre interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminologice
Cel sever
116. Deficienta majora a analizei statistice, se releva in
Infatiseaza decat partea exterioara, cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativa
117.Analiza de continut are menirea de a
Aplica metode si procedee standardizate, ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea
categoriilor specifice de verificare si cuantificare a rezultatelor
118. Caracteristicile generale ale testului sunt
Rezolvarea unor sarcini idnetice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau
esecului ori notarii numerice a reusitei
119. Cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice sunt
Testele de personalitate si de eficienta
120. Orietarea biologica are ca fundament
Factorii biologici care stau la baza actului criminal
121.Parintele teoriei atavismului evolutionist este considerat
C. Lombroso
122. Studiile lombrosiene s-au bazat pe luvrarile altor cercetatori, cum ar fi
F.J. Gall
123. Prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso a fost
Militarii italieni din diferite zone ale tarii
124.Numarul soldatilor cercetati de Lombroso
3000
125.Numarul delincventilor cercetati de Lombroso
6000
126.Teoria atavismului evolutionist are ca substanta
Stigmatele anatomice(malformatii congenitale existente la numite segmente ale corpului)
127. Aprofundarea teoriei lombrosiene a avut ca efect
Aparitia altor anomalii de natura fiziologica, constitutionala si psihologiva, inclisiv degenerescenta
epileptica
128. Ce datoreaza C. Lombroso lui E. Ferri
Denumirea de criminal inascut
129. Cota procentuala aplicabila estimata de Lombroso din totalul de criminali
65-70%
130.Cota ulterioara aplicabila la totalul criminalilor
30-35%
131.La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care a reprezentant criminalul inascut, Lombroso
mai adauga
Tipurile de criminali pasional, ocazional, din obisnuita sau epileptic
132. Substanta teoriei ereditarii
Considera factorul ereditar principala cauza in geneza criminalitatii
133.Fondatorul teoriei ereditatii este considerat
C. goring
134. Argumentele cu care a combatut Ch. Goring teoria lombrosiana
Tresaturile stabilșite de acesta se regaseau in egala masura atat la grupul martor cat si la cel
incriminat
135. Rolul ereditatii in etiologia factorului criminal se baza pe
Studiile efectuate asupra gemenilor , arborelui genealogic si cele de antropologie comparata
136.Studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate au fost aspru criticate de
H. Manheim
137. Curentul biotipurilor criminale a aprut in
Germania, SUA, Italia
138. Fundamentul teoriei biotipurilor criminale dupa E. Kretschmer il constituie
Relatiile care se nasc intre diferite tipuri biologice si anormalitatea mentala si a caracterului
139. Dupa conformatia fizica tipologiile lui E. Kretschmer se prezinta astfel
Astemic, atletic, picnic si mixt
140. Relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate constau in
Distributii infractionale relativ egale si o anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de
infractionalitate savarsita
141. Fundamentul cercetarilor tipologului american W Sheldon il constituie
Dezvoltarea diferita a embrionului uman care influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile
energo-dinamice ale personalitatii
142. Dupa teoria lui W. Sheldon, tipurile criminale se impart astfel
Endomirf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si ectomorf-cerebrotonic
143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate cele mai multe cazuri de delincventa se
intalnesc latipul
Mezomorf
144. Teoria constitutiei delincvente apartine lui
BV. Di Tulio
145. Fundamentul teoriei constitutiei delincvente il constituie
Elemtele ereditare si congenitale, precum si cele dobandite in prima parte a vietii
146. Carui tip (duopa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea cotra persoenei
Atletic
147. Infratiuni contra proprietatii sunt savarsite de tipul
Astenic
148. Fraudele, escrocheriile sunt comise de persoen apartinand tipului
Picnic
149. Conceptul prag din teoria constitutiei delincvente reprezinta
Nivelul de la care excitatiile exterioare il determina pe individ sa comita acte antisociale
150. Varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate este sustinuta de
Anomaliile cromozomiale(unii factori au in cariotipul lor cromozomu y in plus)
151.Exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie este
Freud
152. Teoria lui Freud in prima abordare se refera la
Incostient
153. Diferenta dintre incostient si preconstient rezida in
Prin procesele gandirii poreconstientul poate fi stimulat devenind constient
154. Factorul determinat al vietii pshicice dupa Freud il constituie
Pulsiunile incostiente
155. Personalitatea este alcatuita dupa Freud din
Eul, supereul si sinele
156. Nucleul personalitatii sau constiinta de sine il constituie
Eul
157. Constiinta morala a individului este considerata a fi
Supereul
158. Componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod constient este reprezentata de
Sinele
159. Diferenta dintre infractor si noninfrator dupas Freud s-ar situa la nivelul
supereului
160. Echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala se face prin
Sublimare
161. Alta modalitate psihanalistica de echilibrare a pulsiunilor instictive cu constiinta morala o
constituie
Compensarea
162. Esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare, conduce la
Trecerea la actul infractional
163. Teoria psihanalistica a compelexului de vinovatie
Freud
164. Teoria complexului de inferioritate apartine lui
A.Adler
165. Substanta complexului de inferioritate , consta in
Dorinta de a depasi prin orice mijloace conditia proprie
166. 166.Teoria personalitatii criminale, aprtine lui
J. Pinatel
167. Nucleul central al personalitatii criminale il constituie
Trasaturile negative
168. Diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatii criminale este data de
Trecerea la act sau diferenta de grad
169. Modelul conflictual este caracterizat de
Scoaterea in evidenta a intereselor opuse ce presupun aparitia de conflicte
170. Fundamentarea teoretica a modelului conflictual se gaseste in
Filozofia lui Marx si Engels
171. Cui apartine expresia cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima este
rezultatul unui comportament social normal
Bonger
172. Modelul consensual presupune ca
Omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu patrimoniul bio-genetic si socio-cultural de mare
diversitate
173. Diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual este data de
Abordarea fenomenului infractional
174. Curentul interactionist a fost inspirat de
Scoala sociologica a interactionismului creat de un grup de cercetatori americani
175.Conceptul de interactiune presupune ca in relatiile de grup sau individuale
Actul unui participant la reactia sociala este un raspuns la un styimul declansat de altcineva,
176. Cui aprtine asetiunea personalitatea unui individ se formeaza lent in timp si ca efect al
interactiunilor dintre oameni
Mead
177. Carui curent sau model apartine teze prin activitatea institutiilor statului se poate determina
ceea ce se numeste cariere penale
Interactionist
178.Adeptii curentului interactionist sunt preocupati de
Etichetarea criminalului si nu de cauza care a dus la comiterea crimei
179.Teoriile reunite in cadrul curentului interactionist sunt
Etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale si interactioniste
180. Criminologia reactiei sociale dezvolta
Viziunea interactionista asupra ansablului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de
criminalitate
181.In cercetarile lui W Chabliss si R. Seidman au relevat
Raportul dintre cei bogati si puternici si cei dominati
182.Criminologia radicala critica sau noua criminologie apare in cadrul modleului conflictual in
Anglia si SUA
183. Substanta noi criminologii
Actul deviant este rezultatul unei starii conflictuale si structurile social
184. Finalitatea noii criminologii
Societatea capitalista creeza premisele si conditiile stimulatoare ale criminalitatii
185. Asetiunea ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau mai exact necesitatea sa
apartine lui
Bentham
186. abolirea pedepsei cu moartea a fost solicitata de
Beccaria
187. Teoria liberului arbitru apartine
Scolii clasice de drept penal
188. Obiectivele pedepsei au fost stabilite de
Bentham
189.Modelul preventiv a fost fundamentat de
E. Feri
190. Modelul preventiv de politica penala se intemeia pe
Tezele doctrinei pozitiviste
191. Asertiunea sistemului nu este cel care are rol determinat in prevenirea comiterii de fapte
antisociale
Ferri
192. Masurile cu caracter preventiv propruse de E. Feri, se refera la
Limitarea consumului de alcool, iluminatul strzilor, reducerea timpului de lucru
193.Doctrina apararii sociale in dreptul penal a aprut ihn
Franta, Italia si SUA
194. Teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra fenomenului infractional
apartine
Doctrinei apararii sociale
195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentat de seama al doctrinei apararii sociale
Marc Acel