Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8. Care dintre legiuitorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate:
a. Solon
b. Aristotel
c. Drakon
9. Asertiunea conform careia 'pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa si trebuie
orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii', apartine lui:
a. Drakon
b. Socrate
c. Platon
10. Rolul preventiv al pedepsei este identificat de:
a. Platon
b.Aristotel
c. Seneca
11. Problema criminalitatii se regaseste in operele literare ale antichitatii, elaborate de:
a. Montesquien
b. Homer
c. Thomas Morus
12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?
a. Poemele Homerice
b. Despre infractiuni si pedespe
c. Despre spiritul legilor
14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile 'triumful dreptului natural conform caruia toti
oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii':
a. Solon
b. Beccaria
c. Aristotel
22. Teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii, a fost
elaborata de:
a. A. Lacassagne
b. G. Tarde
c. R. Garofalo
25. Primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei, au purtat denumirea de:
a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventei
b. domenii conexe criminologiei
c. antropologie criminologica
29. Sediul Institutului European pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii, se afla la:
a. Geneva
b. Helsinki
c. Roma
32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia 'regina fara regat':
a. H. Mannheim
b. J. Pinatel
c. Th. Sellin
37. Eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu, consta
in:
a. evidentierea modalitatilor de savarsire a faptei
b. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoanei
c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioase
38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri
(studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare):
a. Hans Goppinger
b. Hermann Mainnheim
c. Thorsten Sellin
39. Obiectul criminologiei, a fost abordat pe trei nivele (crima, criminalul si criminalitatea) de catre:
a. Franz Von Liszt
b. Raffaele Garofalo
c. Jean Pinatel
40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica:
a. E. Sutherand
b. Jean Pinatel
c. E. Ferri
42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din: 'procesele elaborarii
legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum si
interactiunile dintre aceste procese':
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
43. Cine afirma ca: 'definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite
de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte
juridice':
a. E. Sutherland
b. Th. Sellin
c. J. Pinatel
49. Conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: 'mediul, terenul, personalitatea si actul', au
fost introduse de:
a. Olof Kimberg
b. J. Pinatel
c. H. Mannheim
51. Distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial au fost facute de:
a. J. Pinatel
b. E. de Greeff
c. O. Kimberg
56. Complexul personalitate-situatie constituie schema fundamentala a explicarii trecerii la act este
specific:
a. criminologiei critice
b. criminologiei psihologice
c. criminologiei clinice
80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia
clinica cel putin doua acceptiuni:
a. C. Lombroso
b. J. Pinatel
c. E. Ferri
89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, observarea poate fi:
a. directa sau indirecta
b. interna (participativa)
c. externa (din afara grupului observat)
93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice:
a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii
geografice
b. usurinta in administrare
c. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent
97. Principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului o constituie:
a. momentul in care este administrat
b. formularea si succesiunea intrebarilor
c. nivelul de abstractie al intrebarilor
99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat:
a. intrebarile filtru
b. intrebarile bifurcate
c. intrebarile introductive
108. Diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal, consta in:
a. raspunsurile pe care le primeste cercetatorul
b. tema aleasa pentru conversatie
c. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusit
113. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect:
a. apropierea operatorului fata de subiectul intervievat
b. neutralitatea operatorului
c. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza
122. Studiile lombrosiene s-au bazat pe lucrarile altor cercetatori, cum ar fi:
a. Ch. Gorning
b. E. Kretschmer
c. F. J. Gall
131. La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut,
Lombroso mai adauga:
a. argumentele plauzibile in sustinerea teoriei sale
b. tipurile de criminali: pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epileptic
c. criterii care diferentiaza criminalul de noncriminal
136. Studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate au fost aspru criticate de:
a. E. Kretschmer
b. H. Mannheim
c. A. E. Hooton
143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate cele mai multe cazuri de delincventa se
intalnesc la tipul:
a. endomorf
b. mezomorf
c. ectomorf
146. Carui tip (dupa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei:
a. astenic
b. atletic
c. picnic si mixt
150. Varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate este sustinuta de:
a. tulburarile endocrine
b. epilepsia cu formele sale
c. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in cariotipul lor un cromozon Y in plus)
158. Componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod constient este reprezentata
de:
a. eul
b. supereul
c. sinele
159. Diferenta dintre infractor si noninfractor, dupa Freud, s-ar situa la nivelul:
a. eului
b. supereului
c. sinelui
162. Esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare, conduce la:
a. isterizare si scapare de sub control
b. crize epileptice de mare efect
c. trecerea in actul infractional
168. Diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatii criminale este data de:
a. perceptia valorilor sociale si morale
b. trecerea la act sau diferenta de grad
c. absenta educatiei civice
171. Cui apartine expresia 'cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima este
rezultatul unui comportament social normal':
a. F. Engels
b. K. Marx
c. W. Bonger
173. Diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual este data de:
a. abordarea fenomenului infractional
b. metodele si tehnicile de investigare
c. existenta nedreptatilor sociale
176. Cui apartine asertiunea 'personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca efect al
interactiunilor dintre oameni'':
a. G. H. Mead
b. W. Bonger
c. A. Turk
177. Carui curent sau model apartine teza 'prin activitatea institutiilor statului se poate determina
ceea ce se numeste cariere penale'':
a. consensual
b. conflictual
c. interactionist
b. cercetarile psihanalitice
c. viziunea interactionista asupra ansamblului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de
criminalitate
182. Criminologia radicala, critica sau noua criminologie apare in cadrul modelului conflictual, in:
a. Anglia si SUA
b. Italia si Spania
c. Germania si Franta
185. Asertiunea 'ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact, necesitatea sa',
apartine lui:
a. C. Beccaria
b. J. Bentham
c. E. Ferri
a. Platon
b. C. Beccaria
c. Aristotel
b. scolii pozitiviste
a. Marc Ancel
b. J. Bentham
c. J. Pinatel
a. Platon
b. Aristotel
c. E. Ferri
191. Asertiunea 'sistemul sanctionator nu este cel care are rol determinant in prevenirea comiterii
de fapte antisociale', apartine lui:
a. Marc Ancel
b. H. Mainnheim
c. E. Ferri
a. Anglia
c. tarile socialiste
194. Teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra fenomenului infractional,
apartine:
a. scolii sociologice
b. doctrinei pozitiviste
195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii sociale:
a. Sutherland
b. J. Bentham
c. Marc Acel
Criminologia este:
a. este o stiinta socială
b. este o ramură a dreptului penal
c. este auxiliară dreptului procesual penal