Examen Drept procesual civil seriile I, II, III – IF

I. Strămutarea proceselor (3 p.).

Motivele de stramutare 0,50 p.
Cererea de stramutare (termen, titularul cererii) 0,50 p.
Instanta competenta 0,50 p.
Suspendarea judecatii 0,25 p.
Judecarea cererii de stramutare 0,50 p.
Efectele admiterii cererii de stramutare 0,50 p.
Inadmisibilitatea formularii unei noi cereri de stramutare 0,25 p.
II. Indicați variantele corecte. Pot fi corecte una, două, trei sau patru variante. Este posibil ca nicio variantă de răspuns să
nu fie corectă. (0,40 x 10 = 4 p).
1. Subdobânditorul cu titlu particular: a) al reclamantului, dacă nu intervine în proces, nu va suferi, ca regula, efectul
autorității de lucru judecat al hotărârii prin care autorul său a pierdut procesul, hotararea urmand sa-i fie insa, opozabila b) nu poate fi
introdus în cauză de instanță, din oficiu, dar aceasta va pune în vedere părților necesitatea participării la proces a terțului
(subdobânditor cu titlu particular) c) va participa la proces fără a fi necesară o procedură de admitere în principiu a cererii sale d) nu
poate face probe sau dovezi împotriva celui de la care a dobândit dreptul și nici nu poate face acte de dispoziție cu privire la drepturile
sale fără încuviințarea acestuia.
2. Dacă reclamantul este judecător la instanța învestită cu soluționarea cauzei: a) aceasta reprezintă un caz de
incompatibilitate absolută b) pârâtul va putea invoca excepția necompetenței instantei până la primul termen de judecată la care părțile
sunt legal citate și pot pune concluzii c) recuzarea tuturor judecătorilor instanței respective este inadmisibilă d) necompetența instanței
va putea fi invocată numai de pârât, prin întâmpinare, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen la care
părțile sunt legal citate și pot pune concluzii.
3. Spre deosebire de cererea de intervenție principală: a) cererea de chemare în judecată a altei persoane nu poate fi disjunsă
de cererea principală b) cererea de intervenție accesorie nu presupune afirmarea de către titularul acesteia a unui drept și interes
propriu c) cererea de chemare în garanție, dacă este disjunsă, intervine suspendarea de drept a judecății până la judecarea definitivă a
cererii principale d) dacă cererea de intervenție accesorie este admisă în principiu, intervenientul accesoriu nu poate invoca nulitățile
relative săvârșite anterior momentului admiterii în principiu a cererii.
4. Constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune asupra unui imobil este de competența: a)
materială a instanței determinate de valoarea impozabilă a imobilului, dacă aceasta există, deoarece este o cerere reală b) teritorială
exclusivă a instanței locului situării imobilului c) materială a judecătoriei, indiferent de valoarea imobilului d) locului situării sediului
societății reclamante, atunci când aceasta este formulată împotriva unui asociat care pretinde că este proprietar asupra imobilului care
reprezintă un activ al societății.
5. În cazul coexistenței unui proces privind plata unei sume de 100.000 lei și a unei cereri reconvenționale având ca obiect
nulitatea absolută a contractului de împrumut care stă la baza pretenției și a altui proces între aceleași părți, care are ca
obiect cerere de nulitate a aceluiași contract de împrumut: a) se va invoca excepția litispendenței, dacă motivele de nulitate ale
contractului de împrumut sunt aceleași în ambele procese, chiar dacă unul din aceste procese se află în apel, caz în care soluționarea
acestei excepții revine instanței mai mare în grad b) nu se poate invoca excepția litispendenței deoarece nu există identitate totală între
cele două procese, dar s-ar putea invoca cu succes excepția conexității, dacă ambele procese se află în fața primei instanțe c) dacă unul
dintre procese se află în recurs, instanța ar putea decide suspendarea judecății celuilalt d) dacă contractul de împrumut cuprinde o
obligație de restituire scadentă in cuantum de 300.000 lei, ambele cereri sunt de competența materială a tribunalului.
6. Termenul: a) daca este prohibitiv, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea nulității necondiționate de vătămare b) de
modificare a cererii de chemare în judecată, în lipsa acordului expres al tuturor părților, nerespectarea lui poate fi invocată de instanță,
din oficiu c) în care cel chemat în garanție trebuie să facă întâmpinare este cel fixat de instanța în vederea discutării admisibilității în
principiu a acesteia d) de apel împotriva încheierii prin care instanța a admis cererea de sechestru asigurător curge de la pronunțarea
acesteia.
7. În ceea ce privește procedura de citare: a) la judecarea cererii de sechestru judiciar , aceasta este obligatorie pentru ambele
părți b) dacă nu este legal îndeplinită, instanța va putea invoca aceasta din oficiu, chiar dacă partea nelegal citată se prezintă la
judecată c) dacă este efectuată prin agenții procedurali ai instanței sau prin poștă, cu toate că partea a solicitat în mod expres ca
aceasta să fie realizată prin poștă electronica, nu poate fi caz de nulitate d) a intervenientului accesoriu, absent la un termen, chiar
dacă nu este legal îndeplinită, nu determină amânarea judecății dacă cel în favoarea căruia s-a intervenit, fiind prezent la termenul de
judecată respectiv, solicită judecata.
 8. Cererea reconvenţională: a) nu este supusă unei proceduri de verificare şi regularizare; b) este supusă taxelor judiciare de
timbru la fel ca și cererea de chemare în judecată; c) nu poate fi formulată de reclamant în nicio circumstanță; d) este obligatorie dacă
pârâtul dorește să obțină în același proces compensarea judiciară, aceasta neputând fi opusa pe calea întâmpinării.
9. Încheierea prin care se anulează cererea de chemare în judecată în procedura de regularizare: a) pentru că, în termen de
10 zile de la comunicarea adresei de regularizare, reclamantul nu a îndeplinit obligația de a depune procura celui care a semnat
cererea, este legală b) pentru că reclamantul a depus taxa judiciată de timbru indicata în adresa de regularizare după expirarea
termenului de 10 zile, dar cu mai puțin de 10 zile după respingerea cererii de ajutor public judiciar formulate în termen, este legală c)
se atacă cu cerere în reexaminare care se judecă cu citarea reclamantului, dar fără citarea pârâtului d) pentru că reclamantul a refuzat
să indice temeiul de drept al cererii, așa cum s-a solicitat în adresa de regularizare, este nelegală.
10. Nulitatea: a) pentru lipsa dovezii calității de reprezentat în primă instanță poate fi invocată în fața acesteia de părți sau de
instanță, din oficiu b) pentru nerespectarea regulilor privind competența teritorială de drept comun este necondiționată de vătămare c)
pentru lipsa semnăturii cererii de chemare în judecată este necondiționată de vătămare, dar poate fi acoperită dacă reclamantul
semnează cererea în fața primei instanțe d) care intervine în cazul în care o persoană cu capacitate de exercițiu restrânsă a efectuat
acte de procedură fără asistarea de către ocrotitorul legal este condiționată de vătămare.

III.Speță. 3p.
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucuresti, societatea DL a chemat in judecata pe BF (persoana fizica), solicitand obligarea
paratului la plata sumei de 250.000 lei, constand in lucrari executate la casa acestuia din Bucuresti, in suma de 170.000 lei si penalitati
pentru intarzierea la plata, totalizand 80.000 lei calculate pana la data inregistrarii cererii, precum si obligarea paratului la plata de
penalitati, in continuare pana la plata contravalorii lucrarilor executate.
Prin intampinare, paratul a invocat caracterul excesiv si nelegal al clauzei penale de 1% pe zi de intarziere.
La primul termen de judecata, fiind prezente ambele parti, paratul a formulat cerere de recuzare, aratand ca judecatorul desemnat sa
judece pricina s-a pronuntat in mai multe cauze prin care aceeasi societate reclamanta a solicitat de la alti beneficiari de lucrari (in
temeiul unor contracte diferite) penalitati in baza unei clauze penale identice cu cea inserata in contractul incheiat cu el (BF),
societatea reclamanta incheind contracte tip cu toti clientii. Judecatorul a formulat declaratie de abtinere.
Declaratia de abtinere si cererea de recuzare au fost respinse.
La termenul urmator, paratul a invocat exceptia de necompetenta materiala si exceptia de necompetenta teritoriala, apreciind ca
cererea este de competenta judecatoriei de la domiciliul sau, respectiv Judecatoria Pitesti. In replica, reclamantul a opus tardivitatea
exceptiei de necompetenta teritoriala, aratand ca aceasta nu a fost invocata odata cu intampinarea. In ceea ce priveste, exceptia de
necompetenta materiala a invocat tardivitatea acesteia deoarece nu a fost invocata la primul termen de judecata la care partile au fost
prezente.
Instanta a constatat decaderea paratului din dreptul de a mai invoca exceptia de necompetenta teritoriala, deoarece nu a fost invocata
prin intampinare. A constatat decaderea paratului din dreptul de a mai invoca exceptia de necompetenta materiala deoarece nu a fost
invocata la primul termen la care partile au fost legal citate si prezente in fata instantei.
La termenul urmator s-a depus cerere de interventie voluntara accesorie de catre TG, care a sustinut ca are interes sa participe la
judecata cauzei in sprijnul apararilor paratului BF, deoarece si el (TG) a incheiat un contract de lucrari cu reclamantul care are
inserata aceeasi clauza pe penalitati, apreciind ca aceasta este excesiva si contrara legii. Intervenientul a mai aratat ca si el a fost
notificat de acelasi reclamant sa plateasca sume exorbitante cu titlu de penalitati de intarziere in temeiul aceleiasi clauze penale
disputate. Dupa ascultarea partilor, instanta a respins ca inadmisibila cererea de interventie voluntara accesorie.
Judecand cauza, instanta a admis cererea reclamantului. Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
La data de 20.05.2022 au formulat apel paratul BF, invocand ca in mod gresit instanta a respins exceptia de necompetenta materiala si
de necompetenta teritoriala. La aceeasi data a declarat apel si intervenietul accesoriu TG, formuland critici numai in privinta incheierii
de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie.
Intimata DL a invocat ca BF este decazut din termenul de apel deoarece acesta a inceput sa curga de la data de 15.03.2022, cand BF a
inregistrat o cerere prin care solicita comunicarea hotararii lui TG. Din actele dosarului rezulta ca hotararea a fost comunicata lui BF
si lui TG la data de 29.04.2022 si ca la data de 15.03.2022, BF a solicitat instantei sa comunice hotararea lui TG, aratand ca si acesta
ar avea dreptul sa formuleze apel din moment ce i-a fost respinsa ca inadmisibila cererea de interventie accesorie.

Intrebari (raspunsurile se vor puncta numai daca vor fi motivate)

1. Este corecta solutia asupra declaratiei de abtinere si a cererii de recuzare? 0,25 p.

 Solutia instantei este corecta deoarece nu dezlegarea unor pricini asemanatoare/similare nu inseamna ca judecatorul s-ar fi pronuntat
anterior asupra cauzei cu care este investit deoarece este vorba de procese distincte.

2. Este corecta solutia instantei cu privire la decaderea paratului din dreptul de a invoca exceptia necompetentei teritoriale? 0,50p.
Solutie instantei este gresita. Nu este vorba de incalcarea regulii de competenta teritoriala de drept comun sau alternativa, care ar fi de
ordine privata, ci de incalcarea regulii de competenta teritoriala exclusiva care opereaza atunci cand un profesionist cheama in
judecata un consumator. Toate datele spetei indica un astfel de raport. Prin urmare, incalcarea acestei reguli putea fi invocata si la
primul termen la care partile legal citate pot pune concluzii.

3. Este corecta solutia instantei cu privire la decaderea paratului din dreptul de a invoca exceptia necompetentei materiale? 0,50 p.
Solutia instantei este gresita. Chiar daca partile au fost prezente la primul termen de judecata, acestea nu puteau pune concluzii.
Declaratia de abtinere impiedica efectuarea oricarui act de judecata.

4. Independent de solutiile de la pct.2 si 3, apreciati care este instanta competenta in cauza. 0,50p.
Instanta competenta este Judecatoria Pitesti. Competenta materiala revine judecatoriei deoarece competenta dupa criteriul valorii
obiectului cererii se raporteaza numai la suma reprezentand creanta principala, in cuantum de 170.000 lei. Penalitatile nu se iau in
calcul, chiar daca au curs pana la data inregistrarii cererii. Competenta teritoriala revine instantei de la domiciliul paratului deoarece
este o cerere formulata de un profesionist impotriva unui consumator iar din datele spetei rezulta ca paratul avea domiciliul in Pitesti.

5. Este corecta solutia de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie? 0,25p.

Solutia instantei este corecta deoarece intervenientul nu justifica un interes legitim. Simpla obtinere a unei jurisprudente favorabile nu
reprezinta un interes legitim. Intervenientul nu are drepturi care sa depinda sau sa fie influentate de solutia din cauza, ci are numai
situatii asemanatoare juridic cu cea aflata in disputa.

6. Ce solutia va pronunta instanta cu privire la exceptia de tardivitate a apelului declarat de BF? 0,50p.
Instanta va admite exceptia si va respinge ca tardiv apelul declarat de BF deoarece pentru acesta termenul de apel a inceput sa curga la
data de 15.03.2022, cand a hotararea se considera comunicata ca urmare a faptului ca a cerut comunicarea acesteia unei alte parti.

7. Ce solutie va pronunta instanta asupra apelului declarat de TG? 0,50 p.

Instanta va respinge apelul declarat de TG ca nefondat pentru motivele care au stat si la baza respingerii ca inadmisibila a cererii de
interventie accesorie. TG nu poate valorifica criticile referitoare la necompetenta deoarece apelul lui se rezuma numai la chestiunea
inadmisibilitatii, aspect corect rezolvat de prima instanta.

*) punctajul se acorda independent de utilizarea termenilor din barem, daca motivele exprima aceleasi idei si utilizeaza o terminologie
corecta.