ATELIER VII – DPC

Formator : av.dr. Andreea Ciurea

Teme de dezbatere

1. Reprezintă o apărare procedurală sau de fond invocarea de către pârât:

- a prescripţiei extinctive a dreptului la acţiune?
- a excepţiei de neexecutare a contractului sinalagmatic?
- a uzucapiunii, împotriva unei acţiuni în revendicare?
- a efectului pozitiv al lucrului judecat?
- a opoziţiei faţă de un partaj judiciar asupra unei coproprietăţi forţate, raportat la
art. 632 alin. (3) şi art. 671 alin. (3) NCC?

2. Faceţi distincţia între condiţiile generale şi condiţiile speciale de exercitare a

acţiunii civile. Identificaţi condiţii speciale de admisibilitate impuse de legiuitor
pentru anumite acţiuni civile.

3. Persoana A vă solicită o consultație juridică în scopul radierii unei ipoteci înscrise

în cartea funciară în favoarea creditorului B. Debitorul A, proprietarul imobilului,
face dovada că între părţi s-a încheiat, în formă autentică, un contract de împrumut
cu garanţie imobiliară şi că a restituit suma datorată, având un înscris sub
semnătură privată în acest sens. Cu toate acestea, fostul creditor nu şi-a dat acordul
pentru radierea ipotecii din CF, deoarece a plecat din ţară imediat după încasarea
banilor, fără a lăsa date de contact, astfel încât persoana A nu reuşeşte să mai
comunice cu acesta. Ce soluție juridică îi propuneți clientei A?

4. Consultându-vă în calitate de avocat, persoana X arată că urmăreşte să pună capăt

stării de devălmăşie determinată de regimul matrimonial al bunurilor, în
contradictoriu cu fostul soț Y. Clienta nu dorește partajul bunurilor, ci doar să se
constate că a contribuit cu o cotă de 2/3 la dobândirea bunurilor comune în timpul
căsătoriei, în vederea unei administrări corecte și eficiente a patrimoniului.
Apreciaţi că este admisibilă acţiunea lui X?

5. Analizaţi următoarele situaţii, prin raportare la cazurile de incompatibilitate

prevăzute de art. 42 NCPC:
- Judecătorul care a respins excepţia prescripţiei extinctive (invocată de pârât) este
compatibil să judece în continuare cererea de chemare în judecată?
- Iniţial, judecătorul a fost învestit cu o cerere de ordonanţă preşedinţială având ca
obiect „stabilirea unui program de vizitare minori”, formulată de mama minorilor
 născuţi din căsătoria sa cu pârâtul B. Ulterior, acelaşi complet de judecată este
învestit cu cererea de divorţ a soţilor A şi B, cuprinzând şi cereri accesorii privind
situaţia fiilor minori ai părţilor. Este compatibil acelaşi judecător să soluţioneze
procesul de divorţ?
- Este compatibil să judece procesul judecătorul al cărui ginere a primit avantaje
de la una dintre părţi?

6. Care este sancţiunea în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o

persoană fără capacitate de folosinţă?

7. Identificaţi situaţii juridice în care litisconsorţiul este necesar. Care sunt

consecinţele şi remediile posibile în cazul nerespectării coparticipării procesuale
obligatorii?

8. Prin cererea reconvenţională formulată de pârât odată cu întâmpinarea, acesta

invocă o pretenţie strâns legată de cererea reclamantului, în temeiul art. 209
NCPC. În aceste condiţii, un terţ este îndreptăţit să intervină pentru a pretinde
pentru sine dreptul dedus judecăţii de reclamantul-reconvenţional (pârâtul
iniţial)?

9. Într-o cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere
în favoarea fiicei sale, mama – care a formulat cererea în numele minorei în vârstă
de 12 ani – poate susţine cererea fiicei sale fără a fi asistată de avocat?

10. Avocatul care a reprezentat partea în primă instanţă, dar nu a avut mandat şi
pentru apel, poate formula un recurs valabil în numele părţii, în temeiul
contractului iniţial de asistenţă juridică?

11. Ulterior primului termen la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii,
pârâtul invocă excepţia necompetenţei teritoriale exclusive. Instanţa este
îndreptăţită să invoce din oficiu tardivitatea excepţiei de necompetenţă invocate de
pârât? Dar în cazul invocării, de către pârât, a excepţiei necompetenţei teritoriale
relative (pe care nu a invocat-o prin întâmpinare)?

12. În faţa instanţei ulterior sesizate se invocă excepţia conexităţii pricinii, pe motiv că
există o strânsă legătură între aceasta şi o altă cauză, aflată deja pe rolul instanţelor.
Prin încheiere, instanţa ulterior sesizată admite excepţia şi trimite dosarul la
instanţa mai întâi învestită. Instanţa mai întâi învestită, primind dosarul, este
 îndreptăţită să aprecieze asupra condiţiilor conexităţii şi să retrimită dosarul la
completul care a admis excepţia?

13. Analizând dispoziţiile Codului de procedură civilă, găsiţi exemple de

neregularităţi care atrag:
- nulităţi absolute virtuale;
- nulităţi relative exprese;
- nulităţi necondiţionate relative;
- nulităţi proprii intrinsece;
- nulităţi exprese condiţionate de existenţa unei vătămări (dar necondiţionate de
proba vătămării).

14. Obligativitatea concentrării cauzelor de nulitate, în temeiul art. 178 alin. (5) NCPC,
afectează şi cauzele de nulitate absolută?

15. Formulând apel împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care era obligată la
plata unei despăgubiri în valoare de 170.000 lei, pârâta a solicitat să fie repusă în
termenul pentru formularea căii de atac. Apelanta-pârâtă motivează că a depăşit
termenul de apel pentru că, la data comunicării sentinţei, ea lucra în Spania şi
soţul său, care a avut calitatea de mandatar al acesteia în faţa Judecătoriei Ploieşti,
a fost bolnav, iar ca efect al bolii i s-a recomandat indisponibilizarea la pat pe o
perioadă nedeterminată. Verificând înscrisurile de la dosar, instanţa de apel a
reţinut că procesul-verbal de comunicare a hotărârii atacate a fost semnat de soţul
mandatar, care avea domiciliul comun cu apelanta.
În aceste condiţii, apreciaţi că este întemeiată cererea de repunere în termen?