Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUPORT DE CURS 1
Drept penal – Drept procesual penal
TEMA I
Teme abordate:
Infracțiunile din Legea 241/2005
1
TEMA II
Teme abordate:
Infracțiuni contra persoanei
2
ceafă.
În urma loviturii aplicate de inculpat, partea vătămată a căzut la pământ,
pe spate, pe o porțiune de drum asfaltat, iar martorii audiați au precizat că
aceasta a început să sângereze abundent în zona cefei, astfel încât a fost dusă de
urgentă la spital.
Prin constatările preliminarii întocmite de Serviciul Medico-Legal Baia
Mare s-a arătat că partea vătămată B.D.V. a prezentat leziuni traumatice –
fractură craniană occipitală, contuzie cerebrală și hemoragie subarahnoidiană,
leziuni care i-au pus viața în primejdie și care s-au putut produce prin cădere și
lovire de corpuri dure (fila 38 dosar urmărire penală).
Prin certificatul medico-legal nr. 151/24.02.2010 întocmit de Serviciul
Medico-Legal Baia Mare au fost reiterate aceleași concluzii privind leziunile
suferite de partea vătămată, al căror mecanism de producere a fost de cădere și
lovire de corpuri dure, necesitând pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri
medicale.
Ulterior, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1042/10.11.2010
întocmit de Serviciul Medico-Legal Baia Mare au fost confirmate cele 3 tipuri
de leziuni – fractură craniană occipitală dreaptă, contuzie cerebrală hemoragică
frontală dreaptă și hemoragie subarahnoidiană post traumatică, arătându-se că
acestea au pus în primejdie viața victimei și că „s-au putut produce prin lovire cu
un corp contondent dur”.
Având în vedere neconcordantele concluziilor privind mecanismul de
producere a leziunilor, fată de actele medico-legale anterioare și în absenta unor
elemente noi, la termenul de judecată din data de 10.05.2011 instanța a solicitat
efectuarea unui supliment la raportul de expertiză menționat, având ca obiectiv
stabilirea leziunilor și a mecanismului de producere pentru fiecare dintre
acestea.
Prin suplimentul nr. 499/06.06.2011 la raportul de expertiză nr.
1042/10.11.2010 întocmit de Serviciul Medico-Legal Baia Mare s-a precizat că
„mecanismul de producere a fracturii occipitale dreaptă este posibil cădere de la
același nivel cu lovire de o suprafață plană dură”, iar contuzia cerebrală
hemoragică dreaptă este urmarea directă a căderii, datorată mecanismului de
decelerare pe care îl suferă creierul în interiorul cutiei craniene în cadrul unei
căderi. Totodată, s-a precizat că leziunea cerebrală este cea care a pus în
primejdie viața părții vătămate.
În raport de concluziile menționate, instanța a reținut că aspectele privind
modul în care s-a produs lovirea părții vătămate de către inculpat sunt
confirmate atât prin declarațiile martorilor audiați în cauză, cât și de constatările
medico-legale, fiind certă împrejurarea că inculpatul a aplicat o singură lovitură
cu o sticlă de vin în care se afla o cantitate de lichid nedeterminată în zona
frontală a capului părții vătămate, lovitură în urma căreia aceasta a căzut pe
spate și s-a lovit cu capul de asfalt, această cădere fiind cauza directă a
producerii leziunilor, iar nu lovitura în sine.
Inculpatul A.A.D. a recunoscut săvârșirea faptei de care este acuzat, însă a
precizat că nu a avut intenția de a o ucide pe partea vătămată și că a lovit-o
întrucât l-a văzut pe B.D.V. agresându-l pe vărul său.
3
În raport de situația de fapt expusă, instanța a reținut că fapta inculpatului
A.A.D., constând în aceea că la data de 02/03.01.2010, într-un loc public, i-a
aplicat părții vătămate B.D.V. o lovitură cu o sticlă în cap, în urma căreia aceasta
a suferit leziuni traumatice care i-au pus viața în primejdie, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală și a dispus schimbarea
încadrării juridice a faptei.
A motivat instanța că, din probele administrate în cauză a rezultat că
inculpatul, deși a folosit un instrument vulnerant susceptibil să producă leziuni
grave și a vizat o zonă vitală a corpului părții vătămate, acesta nu a aplicat o
lovitură de mare intensitate, aspect confirmat prin actele medico-legale
întocmite în cauză și care nu au relevat existenta unor leziuni externe
semnificative în zona lovită. Practic, inculpatul a aplicat o singură lovitură cu o
sticlă de vin în care era parțial lichid în zona frontală superioară a capului părții
vătămate, determinând astfel dezechilibrarea acesteia, iar în urma căderii, pe o
porțiune de drum cu asfalt, s-a produs leziunea „fractură occipitală dreaptă” și
consecutiv, leziunea cerebrală care i-a pus viața în primejdie.
Or, având în vedere caracterul spontan al atacului și modul în care acesta
s-a produs, instanța a reținut că deși există legătură de cauzalitate între lovitura
aplicată și producerea leziunii traumatice primejdioasă pentru viața părții
vătămate, inculpatul nu a urmărit suprimarea vieții acesteia și nu a acceptat
posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, ci doar a vătămării victimei.
În consecință, instanța a constatat că inculpatul a acționat cu intenție
directă în sensul vătămării corporale a persoanei vătămate și respectiv culpă cu
prevedere în ceea ce privește rezultatul mai grav produs, punerea în primejdie a
vieții victimei, forma de vinovăție sub aspectul laturii subiective a infracțiunii
fiind preterintenția.
Împotriva soluției Tribunalului Maramureș a promovat apel Parchetul de
pe lângă Tribunalul Maramureș. Prin calea de atac declarată, procurorii au
apreciat că fapta inculpatului A.A.D. constituie tentativă la omor calificat.
4
TEMA III
Teme abordate:
Cauzele care înlătură răspunderea penală - prescripția răspunderii
penale
Inculpații BB, CC, DD, EE, FF, GG, au fost trimiși în judecată prin
5
același rechizitoriu (prin care a fost trimis și AA) pentru săvârșirea infracțiunilor
de:
cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod Penal pentru BB, CC, DD, EE, FF, GG.
7
calitate de suspecți și inculpați.
8
TEMA IV
Teme abordate:
4.1. - Infracțiunile din Legea 241/2005
1. Aplicarea în timp a Legii nr. 241/2005, prin raportare inclusive la deciziile ICCJ –
sancțiunile care pot fi aplicate – pedepse și/sau alte sancțiuni penale
a. Achitarea integrală a prejudiciului cauzat
b. Achitarea parțială a prejudiciului cauzat
c. Momentul achitării
2. Analiza elementelor de tipicitate ale infracțiunilor
a. Reținerea unor tipuri de evaziune fiscală
b. Calculul prejudiciului – avem faptă în lipsa unui prejudiciu?
Prin ordonanța din 23 aprilie 2014 a organelor de cercetare penală, s-a dispus
începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de „evaziune fiscală”,
prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 din Legea 241/2005, reținându-se că reprezentanții
legali ai S.C. TTI S.R.L. au desfășurat activități aducătoare de venit și au declarat o situație
financiară sub cifra de afaceri realizată în realitate în cursul anului 2013.
Prin ordonanța din data de 28.03.2017, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a
faptei penale, din infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală in rem, evaziune
fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005, prin ascunderea
bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, în infracțiunea de evaziune fiscală prin
evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază
operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1
lit. c) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că societatea îl are ca
administrator pe numitul RCC. În urma controlului efectuat de inspectorii fiscali, s-a constatat
că societatea a înregistrat în luna decembrie 2013 în evidența contabilă un număr de 12 facturi
de achiziție de la S.C. EF S.R.L. în sumă totală de 59.839,92 lei (48.258 lei bază impozabilă,
11.581,92 lei TVA) care au fost achitate în numerar la data facturilor, reprezentând achiziția a
40 de anvelope, fără a exista un contract de achiziție.
Din probele administrate rezultă însă că cele 12 facturi fiscale nu reflectă realitatea
operațiunilor economice dintre cele două societăți.
Prin Raportul de constatare din data de 11.08.2017 întocmit de către inspectorul
antifraudă s-a stabilit că prejudiciul estimativ adus bugetului de stat de administratorul S.C.
TTI S.R.L. pentru achiziții fictive de bunuri de la S.C. EF S.R.L., în luna decembrie 2013 este
în sumă totală de 19.302 lei și este compus din 11.581 Iei T.V.A. de plată și 7.721 lei impozit
9
pe profit de plată.
Prin adresa cu nr. 20511 din 27.09.2017, Agenția Națională de Administrare Fiscală prin
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov reprezentată prin Administrația
Județeană a Finanțelor Publice Harghita, a precizat că prejudiciul adus bugetului general
consolidat al statului, în sumă de 11.581 lei TVA și 7.721 lei impozit pe profit, a fost achitat
de societate, prin O.P. nr. 1/25.04.2017 și O.P. nr. 2/25.04.2017.
Prin aceeași adresă, a precizat însă că se constituie parte civilă, potrivit art. 20 și urm.
Cod procedură penală, cu suma de 9.643 lei, reprezentând prejudiciu stabilit și calculat prin
raportul de constatare din 11.08.2017, sumă reprezentând dobânzi și penalități de întârziere
aferentă perioadei 26 ianuarie 2014 - 25 aprilie 2017.
Prin ordonanța nr. 23/P/2014 din data de 10.07.2018 a Parchetului de pe lângă
Tribunalul Harghita, în conformitate cu dispozițiile art. 314 alin. 1 lit. a) Cod procedură
penală, coroborat cu art. 315 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. l lit.
h) Cod procedură penală, combinat cu art. 10 alin. 1 din Legea 241/2005 și art. 5 Cod penal,
s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect sesizarea din oficiu referitoare la săvârșirea
infracțiunii de „evaziune fiscală”, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea
241/2005, reținută în sarcina numitului RCC, sancționarea administrativă a acestuia cu
amendă în cuantum de 500 lei și înregistrarea sancțiunii administrative aplicate în cazierul
judiciar al numitului RCC, conform prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea 241/2005.
Împotriva acestei ordonanțe, persoana vătămată Direcția Generală regională a
Finanțelor Publice Brașov, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Harghita a
formulat plângere, în temeiul dispozițiilor art. 340 Cod procedură penală.
În motivare, a arătat că, la solicitarea I.P.J. Harghita, D.G.R.F.P. Brașov - A.J.F.P.
Harghita, prin adresa nr. 20.511 din 27.09.2017 s-a constituit parte civilă în conformitate cu
prev. art. 20 și urm. Cod de procedură penală cu suma totală de 9.643 lei, reprezentând
prejudiciu stabilit și calculat prin raportul de constatare din 11.08.2017 de către inspectorul
antifraudă detașat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, reprezentând dobânzi și
penalități de întârziere aferentă perioadei 26.01.2014 - 25.04.2017. Accesoriile stabilite de
inspectorul antifraudă nu au fost achitate de către numitul RCC.
Cu toate acestea, procurorul de caz în Ordonanța de clasare din 22.06.2018 a reținut că
în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzută de prezenta lege, dacă în
cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată învinuitul acoperă
integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc
la jumătate (....). Dacă prejudiciul cauzat și recuperate în aceleași condiții este de până la
50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se
înregistrează în cazierul judiciar, rezultă că în cauză sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1
lit. h), respectiv există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege”.
Petenta a mai arătat că, temeiul răspunderii inculpaților pentru prejudiciul cauzat
bugetului consolidat al statului, în speța dedusă judecății, îl constituie răspunderea civilă
delictuală pentru fapta proprie. Or, acest temei al răspunderii obligă inculpații la repararea
prejudiciului integral, atât în ce privește dauna efectivă (lucrum cessans), cât și beneficiul
nerealizat (damnum emergens).
Creanțele fiscale accesorii sunt detaliate în cuprinsul Capitolul III „Dobânzi, penalități
de întârziere și penalități de nedeclarare" din Titlul VIII „Colectarea creanțelor fiscale" al
Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În art. 173 alin. 1 din acest act
normativ, cu denumirea marginală „Dispoziții generale privind dobânzile și penalitățile de
întârziere”, se prevede că „pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a
obligațiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de
întârziere”. Dobânzile conform art.174 alin.1 din Codul de procedură fiscală, „ se calculează
pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și
până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Față de relația dintre creanțele fiscale principale (impozite, taxe și alte contribuții
datorate bugetului general consolidat) și cele accesorii (dobânzi, penalități și, după caz,
10
majorări de întârziere) și natura juridică a raportului dedus judecății pe calea acțiunii civile
alăturată acțiunii penale, în procesul penal, rezultă că, în soluționarea laturii civile a cauzei
penale, se pot acorda accesoriile fiscale ale creanței fiscale principale.
Astfel, a precizat petenta, se poate considera că obligația de plată a taxelor și
impozitelor se naște la data realizării activității, încasării venitului supus impozitării și devine
scadentă la termenul prevăzut de lege, moment de la care autoritatea fiscală are dreptul de a
percepe accesoriile creanței fiscale.
Esențial de precizat, în acest context, este faptul că, prin Decizia nr. 17/2015, ÎCCJ a
admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă
înalta Curte de Casație și Justiție, statuând că: „În cauzele penale având ca obiect infracțiunile
de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă,
dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata
sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând
obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală.”
În opinia petentei, Decizia nr. 17/2015 este obligatorie atât în etapa urmăririi penale,
cât și în etapa cercetării judecătorești, în timp ce Decizia nr. 4011/12.12.2013 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, la care s-a făcut referire în Ordonanța nr. 47/11/2/2018 din 23.08.2018
nu este incidență în speță.
11
TEMA V
Teme abordate:
– Proceduri speciale:
1. Condiții de aplicare
- cuantum pedeapsă, limite de pedeapsă, prezența avocatului etc.
- proiectul de acord: conținut, confirmare etc.
2. Mod de stabilire a sancțiunii aplicate
- procurorul trebuie să stabilească în concret toate aspectele – spre exemplu:
termenul de suspendare, obligațiile, organul de supraveghere, instituțiile la care se va
presta munca neremunerată etc.
- situația unui concurs de infracțiuni.
Speța nr. 1
La data de ------ a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub dosar nr. ------, acordul
de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 26.07.2018, de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Harghita cu inculpatul G.A., cercetat cu privire la
săvârșirea infracțiunilor de: „acces ilegal la un sistem informatic”, faptă prevăzută și pedepsită
de art. 360 alin. 1 Cod penal (15 acte materiale), cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, și
„efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos”, faptă prevăzută și pedepsită de art.
250, alin. 1 Cod penal (15 acte materiale), cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu
aplicarea art. 38 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. -----.
12
S-a reținut, în fapt, că inculpatul, în perioada 22.01.-23.01.2017, utilizând cardul
persoanei vătămate fără drept, a efectuat un număr de 15 tranzacții în mai multe locații:
Petrom Toplița, OMV Morăreni, Lukoil Reghin, Petrom Reghin, OMV Reghin, creându-i un
prejudiciu de 1150 lei. Audiat a declarat că a găsit cardul persoanei vătămate și în perioada
22-23.01.2017, i-a accesat ilegal contul și a efectuat 15 retrageri de numerar în sumă de 1150
lei.
Totodată s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei
coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarații
de suspect și de inculpat, declarații persoană vătămată, cazier judiciar, extrase bancă, planșe
foto, alte acte.
S-a mai precizat felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului,
respectiv:
1. Pentru săvârșirea infracțiunii de „efectuarea de operațiuni financiare în mod
fraudulos”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 250 alin. 1, aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal
(15 acte materiale), o pedeapsă de 1 an și 4 luni, majorată în baza art. 36 alin. 1 Cod penal cu
1 lună, rezultând o pedeapsă principală de 1 an și 5 luni.
2. Pentru săvârșirea infracțiunii de „acces ilegal la un sistem informatic”, faptă
prevăzută și pedepsită de art. 360 alin. 1, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (15 acte
materiale), o pedeapsă de 3 luni închisoare, majorată în baza art. 36 alin. 1 Cod penal cu 1
lună, rezultând o pedeapsă principală de 4 luni.
Aplicând regulile concursului de infracțiuni, prevăzute la art. 38 și art. 39 Cod penal,
s-a constatat că în raport cu cele două infracțiuni - conform alin. 1 lit. b din art. 39 Cod penal -
se aplică pedeapsa cea mai grea, adică cea de 1 an și 5 luni închisoare la care se adaugă un
spor de o treime din pedeapsa stabilită pentru cealaltă faptă, adică 1 lună și 10 zile închisoare
alungându-se în final la pedeapsa de 1 an 6 luni și 10 zile închisoare.
S-a ajuns la un acord între inculpat și procuror și cu privire la modalitatea de executare
a pedepsei, respectiv la aplicarea art. 91 Cod penal, în sensul dispunerii suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei rezultante de 1 an 6 luni și 10 zile, stabilindu-se un termen
de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 alin. 1 din Codul Penal.
Totodată, s-a convenit ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte
următoarele măsuri de supraveghere și obligații:
- în baza art. 93 alin. 1 lit. a)-e) Cod penal:
a) Să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș la datele
fixate de acesta;
b) Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) Să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) Să comunice schimbarea locului de muncă;
e) Să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor de
existență;
- în baza art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal:
b) Să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
Serviciul de Probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate,
- în baza art. 93 alin. 3 Cod penal:
Pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă
nerenumerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Primăria Municipiului Reghin
sau la Spitalul Municipal Reghin.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 din Codul de procedură
penală penal, i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de
supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
Acordul încheiat între procuror și inculpat a fost avizat, în temeiul art. 478 alin. 4 Cod
procedură penală, de procurorul-șef al Biroului Teritorial Harghita din cadrul Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
13
Speța nr. 2
Prin sentința penală nr. 280 pronunțată la data de 9 noiembrie 2018 de Judecătoria
Reșița în dosar nr. […]/290/2017, s-a dispus după cum urmează:
În temeiul dispozițiilor art. 129 alin. (1) C.pen., art. 124 alin. (2) C.pen., cu referire la
art. 114 alin. (2) lit. b) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii deduse judecății în prezenta cauză
precum și pentru celelalte fapte concurente pentru care a fost stabilită măsura educativă
neprivativă de libertate prin sentința penală nr. 181/16.06.2017 a Judecătoriei Reșița,
definitivă la data de 04.07.2017 prin neapelare a aplicat inculpatului A..., fără antecedente
penale, cercetat în stare de libertate, o singură măsura educativă privativă de libertate a
internării întru-un centru educativ, pe o perioadă de 1 (un) an pentru săvârșirea infracțiuni de
furt calificat în formă continuată (7 acte materiale) în stare de minoritate, fapte prevăzute de
art. 228 C.pen., art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 113 și urm.
C.pen., și art. 35 alin. (1) C.pen.
II. În baza art. 386 alin. (1) C.pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei
reținute în sarcina inculpatului B..., din infracțiunea de complicitate la furt calificat prevăzută
de art. 48 C.pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu
aplicarea art. 113 și urm. din C.pen. art. 77 lit. a), d) C.pen., în infracțiunea de complicitate la
furt calificat prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3)
lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), d) C.pen.
În temeiul art. 396 alin.(1), (2) C.pr.pen., art. 48 C.pen. rap. la art. 228 alin. (1), art.
229 alin.(1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. d) C.pen., a condamnat pe
inculpatul B..., fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la furt calificat.
III. În baza art. 115 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. pen. raportat la art. 120 C.pen., a dispus
luarea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice, pe o durată de 5 (cinci)
luni, față de inculpatul C..., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.
228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3) lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 113 și urm. C.pen.
IV. În baza art. 396 alin. (5) C.pr.pen., art. 17 C.pr.pen. și art. 16 alin.(1) lit. b) teza a
II-a C.pr.pen. a achitat pe inculpata D..., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt
calificat prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), alin. (3)
lit. h) C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), d) C.pen.
În temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen., raportat la art. 19 și art. 23 alin. (2) și (3)
C.pr.pen. și raportat la art. 1349, 1357 – 1358 C.civ., a admis acțiunea civilă exercitată de
partea civilă E... SA, și a obligat pe inculpatul A... (în solidar cu partea responsabilă
civilmente D… la plata sumelor de 4241,09 lei, 318,97 lei, 531,61 lei, 404,17 lei și 1866,58
lei către partea civilă; inculpații A... (acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente D…)
și B... în solidar la plata sumei de 405,83 lei către partea civilă; inculpații A... (acesta în
solidar cu partea responsabilă civilmente D…) și C... (în solidar cu părțile responsabile
civilmente F... și G...) în solidar cu părțile responsabile civilmente în solidar la plata sumei de
814,79 lei către partea civilă, reprezentând despăgubiri materiale.
În baza art. 274 alin. (1), (2) C.pr.pen. a obligat pe inculpații A... (acesta în solidar cu
partea responsabilă civilmente D…), C... (în solidar cu părțile responsabile civilmente F... și
G...) și B... la plata sumei de 1800 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat (din
care suma de 500 lei aferentă fazei de urmărire penală).
În apelul părții responsabile civilmente D… se reține că aceasta a fost obligată în
solidar cu nepotul său, inculpatul A..., la plata despăgubirilor civile în favoarea părții civile și
totodată tot în solidar cu inculpatul anterior menționat a fost obligată la plata cheltuielilor de
judecată.
Din actele de la dosarul cauzei rezultă că partea civilă a solicitat în mod expres
răspunderea civilă a inculpaților pentru prejudiciu cauzat și nu a solicitat în mod expres
introducerea în cauză a vreunei părți responsabile civilmente.
14
Speța nr. 3:
Prin sentința penală nr. 152/08.09.1992 a Tribunalului Militar de M.U. Cluj, rămasă
definitivă prin nerecurare, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 333 alin. 3 Cod penal din 1968 și de art. 178 alin. 2 Cod
penal din 1968.
Prin sentința penală nr. 310/02.06.1993 a Judecătoriei Făgăraș, rămasă definitivă prin
decizia penală nr. 640/17.08.1993 a Tribunalului Brașov, petentul a fost condamnat la
pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 lit. a, e
și g din Codul penal din 1968.
Prin sentința penală nr. 341/05.06.1995 a Judecătoriei Făgăraș, rămasă definitivă prin
decizia penală nr. 589/A/12.09.1995 a Tribunalului Brașov, petentul a fost condamnat la
pedeapsa 2 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 1 din
Codul penal din 1968, de art. 208 alin. 1, 209 lit. a din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.
37 lit. a și art. 75 lit. a din Codul penal din 1968, de art. 192 alin. 2 din Codul penal din 1968,
cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 75 lit. a din Codul penal din 1968, de art. 208 alin. 1, 209 lit. a
din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 75 lit. a din Codul penal din 1968,
art. 192 alin. 1 din Codul penal din 1968, de art. 208 alin. 1 din Codul penal din 1968, cu
aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal din 1968, și de art. 208 alin. 1, 209 lit. a din Codul
penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal din 1968.
Prin sentința penală nr. 305/18.08.1997 a Judecătoriei Făgăraș, rămasă definitivă prin
decizia penală nr. 222/R/13.05.1998 a Curții de Apel Brașov, petentul a fost condamnat la
pedeapsa 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 1 din Codul
penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal din 1968, de art. 208 alin. 1 din
Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal din 1968, de art. 208 alin. 1,
209 lit. i din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal din 1968 (trei
fapte).
A început executarea acestei pedepse la data de 21.06.1997 și a fost liberat condiționat
prin sentința penală 2629/10.11.1999 a Judecătoriei Brașov.
Persona condamnată a formulat cerere de reabilitare, înregistrată pe rolul Judecătoriei
Făgăraș.
Prin sentința penală nr. 172 din data de 16.10.2017 pronunțată de Judecătoria Făgăraș în
dosarul penal ---------- s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de
-----------, având ca obiect reabilitare judecătorească în favoarea Tribunalului Brașov.
Speța nr. 4
Prin sentința penală nr. 554 din 11.12.2013 pronunțată de T.H., definitivă prin decizia
penală nr. 267/A din 18.04.2014 pronunțată de CA Tg.M., petentul ---------- a fost condamnat:
- în baza art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 mod. de O.U.G. nr. 6/2010, cu aplicarea art.
3201 Cod procedură penală, art. 74 lit. a, 76 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare,
și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, pe
timp de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea
ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc.
- în baza art. 4 alin. 1, 2 din Legea 143/2000 mod. de O.U.G. nr. 6/2010, cu aplicarea
art. 3201 Cod procedură penală, art. 74 lit. a 76 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărarea sau deținerea de droguri de mare risc
pentru consum propriu, fără drept.
- în baza art. 3 alin. 2 din Legea 143/2000 mod. de O.U.G. nr. 6/2010, cu aplicarea art.
3201 Cod procedură penală, art. 74 lit. a 76 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii de introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, Cod penal, pe timp de 1 an.
15
În temeiul art. 81 alin. 1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate petentului -----------, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen
stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
Persoana condamnată s-a adresat instanței și a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin
care să se constate intervenirea reabilitării sale de drept.
Inadmisibila
16