DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

CULEGERE DE SPEŢE

COMPETENŢA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT

(1)

Reclamanta, companie britanică de transport cu sediul în Chişinău, a solicitat instanţei de fond din
Chişinău obligarea pârâtei, societate comercială de naţionalitate turcă cu sediul în Istanbul, la plata unei
sume de bani pe care aceasta nu a achitat-o în calitate de client potrivit prevederilor contractului de
transport.
În cuprinsul contractului părţile au stabilit că în eventualitatea apariţiei unui litigiu în legătură cu
contractul, acesta va fi soluţionat de instanţele din R.Moldova.
Pârâta a invocat necompetenţa instanţei din R.Moldova, deoarece litigiul este de competenţa
instanţelor din Turcia.

Ce este un conflict de competenţe judecătoreşti ?

Potrivit căror norme se determină competenţa instanţelor din R.Moldova ?
Care este soluţia în cauză ?

(2)

Reclamantul A, apatrid cu domiciliul în R.Moldova (Chişinău), a solicitat instanţei de fond din

Chişinău, în contradictoriu cu pârâta B, cetăţeancă a R.Moldova cu domiciliul în Italia (Palermo),
desfacerea căsaătoriei încheiate în Italia.
Ultimul domiciliu comun al soţilor a fost stabilit în or.Bălţi, cei doi separându-se, în fapt, ca efect al
plecării pârâtei în străinătate.
Pârâta a solicitat respingerea acţiunii, întrucât stabilirea domiciliului în străinătate atrage competenţa
de soluţionare a procesului de divorţ a instanţei italiene.

Ce a decis instanţa de judecată în ceea ce priveşte competenţa de a soluţiona litigiul ?

În cazul dacă instanţa va stabili că litigiul ţine de propria competenţă, care va fi legea
aplicabilă divorţului – legea R.Moldova sau cea a Italiei ?

(3)

Reclamantul X, cetăţean francez cu domiciliul în Geneva, a solicitat instanţei franceze de judecată

desfacerea căsătoriei încheiate la Paris, unde soţii au avut ultimul domiciliu comun cu Y, cetăţean grec
cu domiciliul în Anglia.
Pârâta a solicitat respingerea acţiunii, pe considerentul că lipsa domiciliului în Franţa atrage
necompetenţa instanţei franceze de a soluţiona prezentul litigiu de drept internaţional privat.

Care este criteriul de detrminare a competenţei în dreptul internaţional privat a instanţelor de

judecată franceze ?
Ce soluţie pronunţă instanţa de judecată ?

(4)
 Reclamanta, societate cu răspundere limitată din R.Moldova cu sediul în Chişinău, a chemat în
judecată pe pârâta, societate comercială din SUA cu sediul în Chişinău, pentru a o obliga pe aceasta la
plata unei sume de bani cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin nerespectarea unei obligaţii ce
decurge din contractul de vânzare-cumpărare.
Acţiunea a fost depusă la instanţa de fond din Chişinău.
Pârâta solicită respingerea acţiunii, invocând motivul că instanţa din R.Moldova este necompetentă,
având în vedere că procesul de drept internaţional privcat ţine de competenţa instanţelor din SUA,
deoarece pârâta are naţionalitate americană.

Cum se va determina competenţa în soluţionarea litiigiului de drept internaţional privat a

instanţei – potrivit legii R.Moldova sau a celei americane ?
Ce hotărâre va pronunţa instanţa ?

(5)

Reclamantul A.B., cetăţean al R.Moldova, cu domiciliul în or.Bălţi a solicitat Judecătoriei Bălţi să-l
oblige pe pârâtul F.E., cetăţean olandez, cu domiciliul în Rotterdam şi reşedinţa în Bălţi, la plata sumei
de 2000 euro sau contavaloarea în lei la data plăţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în ianuarie 2005 în or.Bălţi a încheiat cu pârâtul un
contract de împrumut a sumei de 3000 euro, din care acesta a restituit o parte, rămănănd un debit în
cuantumul arătat mai sus.
Pârâtul a solicitat respingerea acţiunii şi admiterea excepţiei de necompetenţă a instanţei din
R.Moldova, întrucât domiciliul în Olanda determină incidenţa competenţei instanţelor olandeze.
Reclamantul a solicitat respingerea excepţiei de necompetenţă invocată de pârât, pe considerentul că
reşedinţa pârâtului determină incidenţa instanţelor din R.Moldova.

Cine verifică competenţa instanţei de a soluţiona litigiul de drept internaţional privat –

reclamantul, pârâtul sau instanţa sesizată cu judecarea litigiului ?
Care este soluţia corectă în speţă ?
 PROCEDURA DE JUDECATĂ ÎN PROCESELE DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

(6)

Reclamantul, cetăţean al Federaţiei Ruse cu domiciliul în Moskova, a solicitat instanţei de fond din
R.Moldova recuperarea prejudiciului material cauzat de la pârâta, companie de transport din R.Moldova
cu sediul în Chişinău, invocând că deplasându-se cu automobilul proprietate personală pe teritoriul
Ucrainei a fost accidentat de camionul companiei de transport.
Instanţa de fond s-a declarat competentă în soluţionarea litigiului. La examinarea litigiului instanţa a
supus proba faptei şi fondul cauzei potrivit legii R.Moldova.
Pârâta a atacat hotărârea instanţei de fond, susţinând că instanţa a aplicat în mod greşit legea privind
proba faptei ilicite, precum şi norma conflictuală privind determinarea legii aplicabile delictelor civile cu
element de extraneiate.

Care este decizia Curţii de Apel privitor la competenţa instanţei din R.Moldova, precum şi
referitor la legea aplicabilă delictului civil cu element de extraneitate, în cazul dacă se va stabili că
instanţa de fond a avut competenţa de a soluţiona litigiul?

(7)

Reclamantul X, cetăţean al Poloniei cu domiciliul în Varşovia a solicitat instanţei de fond din

Chişinău să oblige pârâta, societate cu răspundere limitată, având naţionalitatea R.Moldova cu sediul în
Chişinău, la plata unei penalităţi, rezultând din neândeplinirea unei obligaţiuni dintr-un contract de
vânzare.
Pârâta a cerut respingerea acţiunii, invocând o problemă de incapacitate procesuală a reclamantului.
Instanţa, la examinarea litigiului privitor la problema capacităţii procesuale a reclamantului a aplicat
legea R.Moldova.

Care este legea aplicabilă procedurii de judecată în procesele de drept internaţional privat ?
Este corectă soluţia instanţei ?

(8)

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul s-a respins ca nefondată acţiunea în revendicare imobiliară
formulată de reclamanta S.T., cetăţean al Ucrainei cu domiciliul în Odesa, în calitate de moştenitor al
tatălui său R.T., având dublă cetăţenie a R.Moldova şi a Ucrainei, cu domiciliul în Cahul.
În motivarea hotărârii, instanţa a reţinut că reclamantul a prezentat în instanţă testamentul întocmit şi
legalizat în Odesa, dar că acesta nu produce efecte juridice pe teritoriul R.Moldova deoarece nu a fost
supralegalizat în condiţiile stabilite de legislaţia R.Moldova.

Care este procedura de supralegalizare a actelor oficiale în R.Moldova ?

Este corectă soluţia instanţei ?
 RECUNOAŞTEREA ŞI EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI STRĂINE

(9)
Reclamanta F.G., cetăţeancă a Ciprului cu domiciliul în Nicosia, a solicitat Curţii de Apel
Chişinău în contradictoriu cu pârâtul L.G., cetăţean al R.Moldova cu domiciliul în Chişinău,
recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate la data de 10 mai
2002 de instanţa de judecată din Nicosia privind încasarea pensiei de înterţinere.
Pârâtul a solicitat respingerea cererii de încuviinţare a exequtur-ului, pe motiv că a expirat termenul
de prescripţie de trei ani de la data rămânerii definitive.

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le întrunească hotărârile judecătoreşti străine pentru a fi
recunoscute şi executate în R.Moldova ?
Care este soluţia Curţii de Apel ?

(10)
Reclamanta, societate comercială cu sediul în SUA, a solicitat Curţii de Apel Chişinău încuviinţarea
executării silite a hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţa de judecată din California privind
încasarea unei sume, rezultând din cauzarea unui prejudiciu, în contradictoriu cu o societate comercială
cu sediul în Chişinău.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.467-469 din
Codul de procedură civilă a R.Moldova.
Pârâta a solicitat respingerea acesteia, întrucât judecarea procesului din SUA s-a desfăşurat în lipsa
sa, întrucât nu a fost citat în instanţă.

Care sunt cazurile refuzului încuviinţării silite a hotărârilor judecătoreşti străine în R.Moldova
?
Ce a decis Curtea de Apel ?

(11)
Reclamantul, cetăţean german cu domiciliul în Hamburg, a solicitat Curţii de Apel Chişinău
recunoaşterea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de o instanţă din Germania privind nulitatea
căsătoriei încheiate în Germania cu un cetăţean al R.Moldova cu domiciliul în Hamburg.
Instanţa din R.Moldova a respins cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti germane, pe
considerentul că hotărârile judecătoreşti străine privind declararea nulităţii căsătoriei sunt recunoscute de
plin drept în R.Moldova.

Care este procedura de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine nesusceptibile de

executare silită în R.Moldova ?
Este corectă soluţia Curţii de Apel ?

(12)
Societatea comercială „L.P.” cu sediul în România, a formulat, în contradictoriu cu societatea
comercială „P.L.”cu sediul în R.Moldova, cererea de recunoaştere şi executare a unei hotărâri arbitrale
pronunţate de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, prin care pârâta
a fost obligată să plătească reclamantei suma pretinsă în mărime de 50000 euro, cu dobânzi şi cheltuieli
de judecată.
Pârâta a solicitat Curţii de Apel Chişinău respingerea cererii de recunoaştere, susţinând că hotărârea a
fost pronunţată asupra unui litigiu neprevăzut de convenţia arbitrală.

Care sunt condiţiile de regularitate internaţională a hotărârilor arbitrale străine în

R.Moldova ?
Ce a decis Curtea de Apel ?
 LEGEA APLICABILĂ STATUTULUI PERSONAL

(13)
Reclamantul A.B., cetăţean al R.Moldova şi al Israelului, (fiul pârâtului din a doua căsătorie) cu
domiciliul în Chişinău, a solicitat instanţei de fond din R.Moldova, în contradictoriu cu pârâtul N.M.,
apatrid cu domiciliul în Israel şi reşedinţa în R.Moldova, constatarea nulităţii absolute a unui contract de
donaţie a unui autoturism în favoarea lui C.M., cetăţean al Israelului, cu domiciliul în Chişinău(fiul
pârâtului din prima căsătorie), încheiat în Chişinău, invocând unele probleme de incapacitate a pârâtului.
La soluţionarea litigiului instanţa a aplicat legea R.Moldova privitor la capacitatea pârâtului N.M.
Pârâtul a atacat hotărârea instanţei la Curtea de Apel, invocând că instanţa de fond a încălcat norma
conflictuală a R.Moldova privind determinarea legii aplicabile capacităţii acestuia.

Cum se determină legea aplicabilă capacităţii persoanei fizice în dreptul conflictual al

R.Moldova – potrivit legii naţionale sau potrivit legii domiciliului ?
Care este soluţia instanţei de apel ?
Ce probleme generale de drept internaţional privat sunt incidente în speţă ?

LEGEA APLICABILĂ CONDIŢIILOR DE FORMĂ ŞI DE FOND ALE ACTELOR JURIDICE

(14)

Instanţa de fond din Bălţi a admis acţiunea formulată de reclamantul X, cetăţean al R.Moldova cu
domiciliul în Bălţi, şi a obligat pârâtul Y, cetăţean al Austriei cu domiciliul în Viena şi reşedinţa în Bălţi,
să restituie reclamantului suma împrumutată de 30000 euro, sau echivalentul în lei, calculat la data
plăţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că între părţi s-a încheiat un contract de
împrumut la 20 ianuarie 2005, în Austria, termenul contractului fiind de un an, executarea contractului
urmând să aibă loc în Bălţi. Contractul a fost consemnat în Registrul notarului public din Viena.
Instanţa a stabilit că litigiul este guvernat de legea R.Moldova.
Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Bălţi, susţinând că instanţa a soluţionat
litigiul de drept internaţional privat prin nerespectarea noirmelor conflictuale ale R.Moldova privind
determinarea legii aplicabile condiţiilor de formă şi de fond a contractului de împrumut.
Reclamantul a cerut respingerea apelului pentru următoarele motive: a) potrivit art.1609 alin.1, lit.c,
la închierea actului juridic a fost respectată legea naţională a acestuia; b) la închierea contractului în
Viena, părţile au încheiat o convenţie verbală prin care au stabilit că în eventualitatea apariţiei unui
litigiu în legătură cu neexecutarea contractului să fi aplicată legea R.Moldova.

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un act juridic încheiat în străinătate
pentru a fi considerat valabil în R.Moldova din punctul de vedere al formei acestuia ?
Care este decizia pronunţată de Curtea de Apel ?

(15)

Reclamanta, societate comercială din Republica Moldova cu sediul în Chişinău, a formulat în instanţa
de fond din Chişinău o acţiune privind încasarea unei penalităţi în legătură cu neexecutarea unui contract
privind efectuarea lucrărilor de proiectare şi de dare în exploatare a unui imobil pe teritoriul R.Moldova,
de la pârâta, societate comercială germană cu sediul în Francfurt.
Reclamanta a solicitat instanţei să aplice fondului cauzei legea R.Moldova.
 La soluţionarea litigiului instanţa a aplicat legea germană, cu motivarea că părţile în cuprinsul
contractului nu au determinat legea aplicabilă şi a stabilit aplicarea legii cu care contractul prezintă cele
mai strânse legături, adică legea statului în care pârâta la momentul încheirii conractului este înregistrată
în calitate de persoană juridică.

Care este regula privitor la determinarea legii aplicabile condiiţiilor de fond a contractelor şi
care sunt excepţiile de la această regulă ?
Este corectă soluţia dată de instanţă ?

LEGEA APLICABILĂ FAPTELOR JURIDICE

(16)

Reclamantul, cetăţean belgian cu domiciliul în Bruxelles, a formulat în instanţa de fond din Chişinău
o acţiune privind încasarea unei despăgubiri în sumă de 10000 lei pentru prejudiciul cauzat personalităţii
de la pârât „Radio 21”, persoană juridică din R.Moldova cu sediul în Chişinău.
Instanţa a reţinut că reclamantul, aflându-se într-o deplasare în interes de serviciu la Chişinău a aflat
la ştirile difuzate de postul „Radio 21” că acesta este implicat în trafic de persoane în complicitate cu o
grupare infracţională din R.Moldova. Ulterior, s-a constatat neimplicarea cetăţeanului belgian la această
infracţiune.
În timpul examinării cauzei, reclamantul a solicitat ca litigiul să fie soluţionat potrivit legii naţionale
a acestuia.
La soluţionarea litigiulu instanţa a soluţionat litigiul în conformitate cu legea R.Moldova.

Explicaţi distincţia între faptul juridic în sens restrâns şi în sens larg ?

Care este soluţia corectă în speţă ?

(17)

Reclamantul, cetăţean suedez, cu domiciliul în Spania, a formulat în insatanţa de fond din

R.Moldova o acţiune privin recuperarea prejudiciului cauzat de la pârâta, societatea pe acţiuni „D.L.”
din R.Moldova cu sediul în Chişinău, având calitatea de proprietar al hotelului „S.S.”
În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că aflându-se într-o delegaţie a F.M.I. în Chişinău a
fost cazat la hotelul „S.S.” În perioada când nu se afla în hotel, persoana care se ocupa de menaj a
deteriorat din neatenţie o cameră video în valoare de 5000 euro, aparţinînd acestuia.
În cadrul procesului de judecată reclamantul a solicitat pe fondul cauzei să fie aplicată legea
materială suedeză, iar pârâta a invocat aplicarea legii spaniole.

Care este legea aplicabilă faptelor juridice ilicite în dreptul conflictual al R.Moldova – legea
forului (lex fori), legea locului unde faptul juridic ilicit a fost săvârşit (lex loci delicti commissi),
legea statului în care apare paguba (lex loci laesionis) sau legea personală a persoanei prejudiciate
(lex patriae, lex domicilii) ?
Care este soluţia instanţei ?