CURS 1

PARTEA SPECIALĂ : JUDECATA

CAPITOLUL 1 : JUDECATA IN FATA PRIMEI

INSTANTE

1. ETAPA SCRISĂ

1. Consideratii prealabile

-art. 192 CPC (dreptul de a sesiza instanta) : pentru apararea drepturilor si

intereselor sale legitime, orice persoana se poate adresa justitiei prin sesizarea
instantei competente cu o cerere de chemare in judecata;

-in cazurile anume prevazute de lege,sesizarea instantei poate fi facuta si de alte

persoane sau organe;

-procesul incepe prin inregistrarea cererii la instanta, in conditiile legii;

-cel ce formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant, iar cel

chemat in judecata se numeste parat;
-art. 193 CPC (procedura prealabila) : sesizarea instantei se poate face numai
dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres
aceasta;

-dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in

judecata;

-neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin

intampinare, sub sanctiunea decaderii;

-la sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune

o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale
prevazute de CC;

-astfel, neindeplinirea procedurii prealabile va fi invocata de catre instanta, din

oficiu, sau de catre parat;

-art. 123, alin 3, CPC : cand instanta este exclusiv competenta pentru una dintre
parti, ea va fi exclusiv competenta pentru toate partile;

2. Cererea de chemare in judecata

a) Notiune :

-este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta cu o pretentie civila
concreta;

b) Caracteristici :
  este un act de investire a instantei competente;
 are ca obiect o pretentie civila concreta;
 este un act declarativ de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la o
pretentie;

c) Continut :

 datele de identificare ale partilor (pf/pj):

-aceste elemente de identificare sunt necesare pentru citarea partilor si legarea

raporturilor procesuale si stabilirea competentei teritoriale;

 datele de identificare si calitatea celui care reprezinta partea in proces :

-neindicarea calitatii de reprezentant legal sau conventional face sa se prezume ca

cel care a introdus actiunea, solutioneaza in nume propriu si astfel actiunea ar
putea fi respinsa;

-dovada calitatii de reprezentant se face cu procura, delegatie, sau imputernicire

avocationala;

-se poate ca o persoana sa actioneze in dubla calitate (sotii, parintii pot fi parti
alaturi de copiii lor minori);

 obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului :

-obiectul cererii reprezinta pretentia reclamantului, adica ceea ce solicita in justitie;

-pt obiectele evaluabie in bani, se va arata modul de calcul prin care s-a ajuns la
determinarea valorii;

-pt imobile se indica valoarea de impozitare;

-pt identificarea imobilelor se va arata:

  localitatea;
 strada;
 etajul;
 nr. de carte funciara;
 nr. cadastral sau topografic cu anexarea extrasului de carte funciara;

-cererea de chemare in judecata poate contine mai multe pretentii conexe formulate
in mai multe petiti sau capete de cerere;

-obiectul si valoarea pretentiei pot fi modificate in cursul judecarii, dar numai in

conditii restrictive prevazute de art. 204 CPC;

-importanta aflarii obiectului actiunii civile :

 stabilirea competentei materiale si teritoriale;

 stabilirea taxei de timbru;
 paratul isi poate formula apararea;
 instanta poate statua doar in limitele obiectului determinat de reclamant;
 depind solutionarea unor exceptii procesuale, precum : litispedenta,
conexitatea, sau autoritatea de lucru judecat;

 aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea :

-consta intr-o prezentare sintetica a imprejurarilor faptice si juridice care

contureaza cauza actiunii civile;

-in privinta motivelor de drept, art. 22,alin 4, CPC : judecatorul da sau restabileste
calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat
o alta denumire (judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea
juridica exacta);

-ca exceptie de la regula, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul

juridic in cazul in care partile, in virtutea unui acord expres, au stabilit calificarea
juridica si motivele de drept asupra carora au inteles sa limiteze dezbaterile, daca
astfel nu se incalca drepturile sau interesele legitime ale altora;
  aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere :

+ probele propuse trebuie sa se refere la imprejurari de

fapt invocate si nu la norme pe care le invoca
reclamantul;
+ prin indicarea probelor se evita tergiversarea
procesului si se permite paratului sa-si construiasca
apararea;

 semnatura :

-atesta,fara echivoc, vointa reclamantului de a se judeca precum si continutul

cererii de chemare in judecata;

-cererea va trebui sa fie semnata personal de reclamant sau de reprezentantul

acestuia cand actiunea a fost promovata prin mandatar;

d) Sanctiuni incidente pentru nerespectarea art. 194 CPC :

-legea face distinctie intre elementele esentiale si neesentiale ale cererii de

chemare in judecata;

 pentru lipsa elementelor esentiale (numele,obiectul,motivele de fapt si

semnatura) :
- intervine sanctiunea nulitatii care este expresa si neconditionata;
- cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si
prenumele, sau, dupa caz, denumirea oricareia dintre parti, obiectul
cererii, motivele de fapt ale acesteia, ori semnatura partii sau a
reprezentantului este nula;
 - nejustificarea calitatii de reprezentant este sanctionata cu nulitatea
cererii numai dupa ce instanta a dat un termen scurt pt acoperirea
acestei lipse (art. 82 CPC);
- exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei
instante nu poate fi invocata pt prima oara in calea de atac;
- lipsa semnaturii sau orice neregularitate in legatura cu semnatura se
poate acoperi in tot cursul judecatii in fata primei instante, in
conditiile art. 196, alin 2 CPC;
- daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel
termen va trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen
urmator, fiind instiintat in acest sens prin citatie;
- daca reclamantul este prezent in instanta, acesta va semna chiar in
sedinta in care a fost invocata nulitatea;

 pentru lipsa elementelor neesentiale ale cererii de chemare :

- va interveni nulitatea daca s-a adus partii o vatamare procesuala;

-neindicarea motivelor de drept sau a probelor poate atrage decaderea partii din
dreptul de a le mai inovca ulterior;

e) Efectele introducerii cererii de chemare in judecata :

-produce efecte pe plan procesual dar si material :

 cererea de chemare in judecata creeaza instanta, in sensul ca investeste

instanta cu o pretentie concreta;
 determina cadrul procesual cu privire la parti, obiect si cauza actiunii (numai
in aceste limite se va putea pronunta instanta de judecata);
 creeaza starea de litispedenta;
 intrerupe prescriptia extinctiva a dreptului la actiune;
  face sa inceteze buna-credinta a posesorului;
 face sa curga dobanzile pt creantele care anterior nu erau produse ale
dobanzii (cererea de chemare in judecata are efectul unei puneri in
intarziere);

f) Inregistrarea, verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata :

-cererea de chemare in judecata se inregistreaza si primeste data certa prin

aplicarea stampilei de intrare, indiferent de modul de transmitere;

-dupa inregistrare, cererea si inscrisurile care o insotesc se predau presedintelui

instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de indata masuri in
vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata;

-acest complet verificadaca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele

prevazute la art. 194-197 CPC;

-daca cererea de chemare in judecata NU indeplineste aceste cerinte, reclamantului

i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca in termen de cel mult 10 zile
de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse;

-daca modificarile nu sunt indeplinite in termen, se dispune anularea cererii, prin

INCHEIERE, data in camera de consiliu;

-se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a desemna un reprezentant

comun;

-impotriva incheierii de anulare, reclamantul va putea sa faca doar cerere de

reexaminare in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii;

-reexaminarease solutioneaza prin INCHEIERE DEFINITIVA , data in camera de

consiliu, cu citarea reclamantului de catre un alt complet;

-in cazul admiterii cererii, cauza se retrimite completului initial investit;

-judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege

pt cererea de chemare in judecata, dispune, prin REZOLUTIE, comunicarea
acesteia catre parat, punandu-i in vedere ca are obligatia de a depune intampinare,
sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres, in termen de 25 de
zile, de la comunicarea cererii de chemare in judecata;

-intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa depuna

raspuns la intampinare, in termen de 10 zile de la comunicare;

-paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei;

-in termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul

fixeazaprin REZOLUTIE primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de
zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor;

-daca paratul nu a depus intampinare in termenul prevazut la alin. 1, sau, dupa caz,
daca reclamantul nu a comunicat raspuns la intampinare, in termenul prevazut la
alin. 2, la data expirarii termenului corespunzator, judecatorul fixeaza prin
REZOLUTIE primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data
rezolutiei, dispunand citarea partilor;

-in procesele urgente : termenele prevazute la alin. 1-4 pot fi reduse de judecator in
functie de circumstantele cauzei;

-daca paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul va fixa un termen mai

indelungat, rezonabil, in raport cu imprejurarile cauzei;

-citarea se va face cu respectarea dispozitiilor art. 156 CPC;

g) Modificarea cererii de chemare in judecata :

-reclamantul poate sa modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea

decaderii numai pana la primul termen la care este legal citat;

-modificarea cererii peste termenul prevazut poate avea loc numai cu acordul
expres al tuturor partilor;
-dupa comunicarea cererii modificate, paratul va depune o noua intampinare cu cel
putin 10 zile inaintea termenului considerat fixat sub sanctiunea decaderii;

-NU se considera modificare a cererii de chemare in judecata si nu se va da termen,

ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta, atunci
cand :

 se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;

 reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
 se solutioneaza contravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit in cursul
procesului;
 se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizare, sau invers,
atunci cand cererea in constatare este admisibila;

PREDARE -continuare
 CURS

Efectele admiterii cererii de recuzare si abtinere:

-principalul efect este inlocuirea judecatorului incompatibil cu alt judecator de la

aceeasi instanta;

-daca instanta superioara solutioneaza abtinerea sau recuzarea,ea va dispune

trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad;

-prin incheierea de admitere a recuzarii sau abtinere,instanta mentioneaza in ce

masura actele indeplinite de judecatorul aflat in situatia de incompatibilitate
urmeaza sa fie pastrate;

-daca nu se face nici o mentiune in incheiere,actele de procedura se refac in

totalitate;

a) Starea pricinii pana la solutionarea cererii de abtinere sau recuzare:

-art. 49,alin 1 CPC - pana la solutionarea declaratiei de abtinere,nu se face nici un

act de procedura in cauza;

-cu alte cuvinte,cauza e suspendata de drept;

-fata de abtinere,judecata cererii de recuzare nu determina suspendarea cauzei,insa

pronuntarea solutiei nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare;

-judecatorul va continua sa faca acte de procedura in cauza; (ex: sa administreze

probe; insa,daca e necesar sa ramana pronuntarea asupra cauzei mai inainte ca
recuzarea sa fie solutionata,acesta este obligat sa amane pronuntarea in cauza pana
la solutionarea acestui incident procedural);
b) Caile de atac:

-nu sunt supuse niciunei cai de atac:

 încheiereaprin care s-a admisabtinerea;

 ceaprin care s-a respinsabtinerea;
 ceaprin care s-a admisrecuzarea;
 cea prin care s-a respins recuzarea pe motiv ca cererea de recuzare a ramas
fara obiect ca urmare a admiterii cererii de abtinere;
 cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata doar de parti odata cu
hotararea prin care s-a solutionat cauza;
 daca incheierea e definitiva ea poate fi atacata cu recurs la instanta
superioara in 5 zile de la comunicarea acestei hotarari;

-art 54 CPC – incompatibilitatea altor participanti – ”dispozitiile prezentului

capitol se aplica in mod corespunzator si procurorilor,magistratilor-
asistenti,asistentilor judiciari si grefierilor.”

2. PĂRȚILE

-de regula,sunt acele persoane cu interese contradictorii ale caror drepturi si

obligatii reciproce constituie obiectul procesului civil;

-art. 55 CPC – enumerare – ”sunt parti reclamantul si paratul,precum si,in

conditiile legii,tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in process.”

A. Coparticipareaprocesuala:

-art 59 CPC –conditii de existenta –”mai multe persoane pot fi impreuna

reclamante sau parate daca obiectul procesului e un drept sau o obligatiune
 comuna,daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ,iar intre ele exista
o stransa legatura”;

*Definitie : coparticiparea=situatia juridica procesuala in care,ca urmare a

deducerii in judecata a unui raport juridic cu pluralitate de subiecte,in calitate de
parti,in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilitt acel
raport;

*Felurilecoparticiparii :

 dupa pozitia partilor : activa,pasiva,mixta:

 dupa rolul vointei partilor : facultativa si obligatorie (necesara)

-cea obligatorie : e necesar ca raporturile juridice a caror valorificare se

urmareste sa fie indivizbile sau solidare;

-raporturile obligationale conjuncte- fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi

urmarit decat pentru partea sa;

-in celelalte cazuri,solutionarea raporturilor juridice obligationale solidare sau

indivizbile devenite litigioase,trebuie sa se faca cu participarea in calitate de
parati a tuturor subiectelor lor;

-art. 684,alin 2 CC : ”partajul facut fara coparticiparea coproprietarilor e lovit

de nulitate absoluta”;

 dupa momentul in care se formeaza coparticiparea : initiala,

ulterioara;

*Efectele coparticiparii procesuale:

 -art. 60,alin 1 CPC- regimul juridic al coparticiparii procesuale – ”actele de
procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot
profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia”.

-concluzia: in cadrul procesului civil,fiecare coparticipant se bucura de

independenta procesuala;

-actele de dispozitie (renuntarea,achiesarea) facuta numai de unul din

coparticipanti nu ii obliga si pe ceilalti sa adopte aceeasi atitudine;

-art. 60,alin 2 CPC – derogarea de la regula independentei procesuale- ”cu toate

acestea,daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a
legii,efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau
paratilor,actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele
incuviintate numau unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura
profita si celorlalti.”

-2 posibilitati :

prima : cea a avantajului sigur care opereaza de drept;

a doua : cea a aprecierii finalitatii actului in cazul in care exista deosebiri de

atitudini;

Ex : apelul declarat doar de unul din coparticipanti,daca va fi admis,va

folosi si celorlalti coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala
(avantajul sigur); daca apelul e respins,acesta il va privi numai pe
coparticipantul care l-a declarat,doar el va suporta consecintele solutiei
(plata cheltuielilor de judecata); ceilalti coparticipanti,mai dinainte,sunt
considerati ca au optat pt actul mai favorabil al neatacarii hotararii;

-alteefecte ale coparticiparii :

 daca mai multi parati au un singur reprezentant,se va comunica o singura

copie de pe cererea de chemare in judecata si se va inmana o singura
citatie (art. 149- nr de exemplare la actele de procedura);
  art. 60,alin (3) : ”reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au
indeplinit un act de procedura in termen,vor continua totusi sa fie
citati,daca,potrivit legii,nu au termenul in cunostinta.”
 ”tertele persoane” reprezinta expresia prin care in dreptul procesual civil
se desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja conceput intre
reclamant si parat in scopul protejarii unor interese proprii;
 art. 61,alin (1) : ”oricine are interespoate intervene intr-un proces care
se judecaintrepartileoriginare.”

*Conditii speciale de participare a tertelor persoane in procesul civil :

a) interesul de a interveni :

b) existentaunui process civil aflat in curs de judecata;

c) legatura de conexitate (cerinta legaturii de conexitate e determinata de caracterul

incident a formelor de participare a tertelor persoane ce decurge din scopul
participarii acestora,respectiv solutionarea raporturilor juridice conexe in cadrul
aceluiasi litigiu) –nu trebuie confundata cu exceptia de conexitate reglementata de
art. 139 CPC;

INTERVENTIA PRINCIPALA

-art. 139,alin (2) : ”interventia nu e principala,cand intervenientul pretinde pt sine

in tot sau in parte dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta”;

-interventia principala=interventie agresiva;

-dpv al continutului,interventia principala constituie o veritabila actiune civila;

-intervenientul urmareste a-si valorifica in justitie un drept propriu contestat sau

nerecunoscut de alte persoane aflate deja in proces;
-dpv al formei, art. 62,alin (1) prevede ca cererea de interventie principala va fi
facuta pentru forma de cerere de chemare in judecata;

-cererea de interventie se deosebeste de o cerere de chemare in judecata prin faptul

ca nu creeaza cadrul procesual ci il largeste si are drept consecinta introducerea in
proces si a unei alte persoane;

-cererea de interventie principala va fi timbrata in acelasi mod ca si cererea de

chemare in judecata;

-cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante

inainte de inchiderea dezbaterilor in fond,cu invoiala partilor (acordul expres al
partilor),interventia principala se poate face si in instanta de apel;

-art. 64 CPC – procedura de judecata.cai de atac:

(1) instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe inscrisurile

care o insotesc;

(2) dupa ascultarea intervenientului si a partilor,instanta se va pronunta asupra

admisibilitatii in principiu a interventiei,printr-o incheiere motivata;

(3) incheierea nu se poate ataca decat odata cu fondul;

(4) in cazul admiterii caii de atac,exercitate impotriva incheierii prin care instanta
a respins ca inadmisibila cererea de interventie,hotararea pronuntata este
desfiintata de drept,iar cauza se va rejudeca de instanta in fata careia s-a formulat
cererea de interventie de la momentul discutarii admisibilitatii in principiu a
acesteia.

-art. 65 CPC – situatia intervenientului:

(1) intervenientul devine parte in process numai dupa admiterea in principiu a

cererii sale;

(2) intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul

admiterii interventiei,dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de
interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata,ulterior admiterii
cererii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
(3) in cazul interventiei principale,dupa admiterea in principiu,instanta va stabili
un termen in care trebuie depusa intampinarea.

-art. 66 CPC – judecata cererii de interventie principala:

(1) interventia principala se judeca odata cu cererea principala;

(2) cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de

interventie,instanta poate dispune disjungerea ei pt a fi judecata separat,in afara
de cazul in care intervenientul pretinde pt sine,in tot sau in parte,insusi dreptul
dedus judecatii. In caz de disjungere,instanta ramane in toate cazurile competenta
sa solutioneze cererea de interventie;

(3) nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie

ar fi intarziata de cererea principala;

(4) interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a
stins prin unul din modurile prevazute de lege.

INTERVENTIA ACCESORIE (auxiliara/conservatoare):

-art. 61,alin (3) : ”interventia e accesorie cand sprijina numai apararea uneia
dintre parti”;

-fata de cea principala,interventia accesorie nu mai poate fi considerata o adevarata

actiune civila pt ca intervenientul urmareste apararea drepturilor uneia dintre
parti,tocmai pt ca astfel,pe o cale indirecta,isi conserva propriile drepturi;

-prin formularea cererii de interventie accesorie,cadrul procesului se largeste,doar

cu privire la partile participante,fara ca instanta sa aiba a analiza pe fondul
chestiunii,alte raporturi juridice decat cele ce fusesera deduse judecatii ca urmare a
cererii principale;
-def : e acea institutie procesuala ce confera unui tert interesat rezolvarea unui
litigiu posibilitatea de a interveni in proces,pt apararea drepturilor uneia din parti in
scopul de a-si conserva un drept subiectiv;

-pt cererea de interventie accesorie nu e prevazuta o anumita forma ca in cazul

cererii de interventie principala;

-la cea accesorie va cuprinde elementele prevazute la art. 148,alin (1);

-legiuitorul a permis ca interventia accesorie sa poata fi facuta in tot cursul

judecatii chiar si in caile extraordinare de atac;

-si in cazul interventiei accesorii se aplica art. 64 si 65,alin 1 si 2;

 judecarea si solutionarea cererii de interventie accesorii:

-art. 67,alin 1: judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa;

-instanta e obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare odata cu

fondul;

-din text rezulta : legiuitorul,spre deosebire de interventia principala,a optat pt

varianta solutionarii de interventie accesorie,intotdeauna in cadrul dosarului ce are
ca obiect cererea de chemare in judecata;

-art. 67,alin (2) : intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de

procedura care nu contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit;

-art. 67,alin (3) : permite intervenientului accesoriu posibilitatea de a renunta la

solutionarea cererii de interventie,ulterior incuviintarii ei in principiu,insa numai
circumstantiat de obtinerea acordului partii pt care a intervenit;

-art. 67,alin (4) : calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste

neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac,a renuntat
la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata,perimata sau respinsa fara a fi
cercetata in fond.
-solutiile asupra cererii de interventie accesorie difera dupa parteape langa care
intervine;

-daca este facuta in interesul reclamantului,ea se va admite in cazul in care instanta

admite cererea principala,de chemare in judecata;

-daca cererea principala e respinsa,va fi respinsa si cererea de interventie accesorie;

-daca e facuta in interesul paratului,aceasta se va respinge in cazul admiterii cererii

de chemare in judecata,si se va admite in cazul in care se respinge cererea
principala;

-daca partile sting litigiul printr-o tranzactie,cererea de interventie accesorie

ramane fara obiect;

INTERVENTIA FORTATA

-PRIMA FORMA: chemarea in judecata a altor persoane ce ar pretinde aceleasi

drepturi ca si reclamantul;

-art. 69,alin 1 CPC: ”oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana
ce ar putea sa pretinda pe calea unei cereri separate,aceleasi drepturi ca si
reclamantul”;

-def : este acea forma de participare a tertelor persoane in procesul civil care,in
scopul preintampinarii unui nou litigiu,ofera partilor dreptul de a solicita
introducerea in proces a acelor persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si
reclamantul;

-momentul pana la care poate fi formulata cererea:

-art. 68,alin (2) CPC : ”cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal
se va depune pana la terminarea procesului inaintea primei instante”;

-cea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pt depunerea intampinarii

inaintea primei instante,iar daca intampinarea nu e obligatorie,cel mai tarziu la
primul termen de judecata;

-in cazul nerespectarii termenelor de formulare a cererii,vor fi incidente art 185

CPC,care prevede sanctiunea decaderii;
-cererea va fi lovita de nulitate;

-pt ca presupune adoptarea fondului cauzei,cererea poate fi formulata doar in prima

instanta,nu si in caile de atac;

-art. 69 CPC – comunicarea cererii :

(1) cererea va fi motivate si,impreuna cu inscrisurile care o insotesc,se va

comunica atat celui chemat in judecata,cat si partii potrivnice;

(2) la exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de

chemare in judecata,intampinare si de pe inscrisurile de la dosar;

(3) dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator;

-din momentul incuviintarii cererii in principiu,terta persoana dobandeste calitatea

de reclamant;

-art 70 CPC: ”cel chemat in judecata dobandeste pozitia de reclamant,iar

hotararea isi produce efectele si in privinta sa”;

-din momentul introducerii in proces,tertul se bucura de independenta procesuala,el

putand sa faca acte de dispozitie,precum : renuntarea la dreptul sau,dar nu poate sa
renunte la judecarea cererii de interventie,pt ca nu el a facut aceasta cerere;

-efectul special prevazut de art. 71 CPC – scoaterea paratului din proces:

(1) in cazul prevazut la art. 70,cand paratul,chemat in judecata pentru o datorie

baneasca,recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii
va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca,el va fi scos din process,daca a
consemnat la dispozitia instantei suma datorata;

(2) tot astfel,paratul,chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei
acestuia,va fi scos din process daca declara ca va preda bunul celui al carui drept
va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru
judiciar de catre instanta investita cu judecarea cauzei,dispozitiile art. 972 si
urmatoarele fiind aplicabile;

(3) in aceste cazuri,judecata va continua numai intre reclamant si tertul chemat in

judecata. Hotararea se va comunica si paratului,caruia ii este opozabila;
-A DOUA FORMA : chemarea in garantie:

-art. 72 ,alin 1 CPC : ”partea interesata poate sa cheme in garantie o terta

persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie
sau in despagubire”;

-art. 72,alin 2 CPC : ”in aceleasi conditii,cel chemat in garantie poate sa cheme in
garantie o alta persoana”;

-def : chemarea in garantie este o institutie juridica procesuala care confera partilor
posiblitatea de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatia
de garantie sau de despagubire in ipoteza in care ar putea formula o cerere
separata;

-ideea de garantie este o forma a actiunii in regres,ce are ca sursa legea sau
contractul;

-desi este o facultate,si nu o obligatie pt parti ,in cazurile anume prevazute de

lege,daca nu alege calea incidentala,garantatul se expune riscului de a nu-si mai
putea valorifica ulterior pretentiile impotriva garantului,pt ca I se poate opune
exceptia ”marii procesus”;

-argument: 1705 CC; 2310,alin (2) CC-pierdereadreptului de regres;

-cererea de chemare in garantie NU e admisibila in cazul urmatoarelor categorii de

actiuni:

 actiunilor personal-nepatrimoniale;
 in litigiile de munca;
 in proceduraordonanteipresedentiale;
 in procedurilenecontencioasecivile;
 in procedura de evacuare;

-art. 16,alin (2) – Lg contenciosului administrativ 554/2004,creeaza premisele ca

functionarul public chemat in judecata sa-l cheme in garantie pe superiorul lui
ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau nu actul.
-art. 73 CPC: cererea de chemare in garantie va fi facuta in forma prevazuta pt
cererea de chemare in judecata;

-cererea facuta de reclamant se va depune cel mai tarziu pana la termenul cercetarii
procesului inaintea primei instante;

-cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut ….iar daca intampinarea

nu e obligatorie,cel mai tarziu la primul termen de judecata;

-din text rezulta ca cererea de chemare in garantie nu poate fi formulata pe calea

apelului sau recursului si nici in cazul caii de atac de retractare pt ca presupune o
aclamare a fondului;

-cererea este totusi admisibila in cazul rejudecarii fondului dupa casarea cu

trimitere;

-in cazul neformularii in termenele aratate,cererea va fi respinsa si lovita de

nulitate,pt ca potrivit art. 185 CPC ,partea e decazuta din dreptul de a o formula;

-judecata si solutionarea cererii de chemare in garantie :

-art 74 CPC- procedura de judecata:

(1) instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe

inscrisurile care o insotesc,precum si copii de pe cererea de chemare in
judecata,intampinare si de pe inscrisurile de la dosar;

(2) dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator;

(3) in termenul stabilit potrivit art. 65,alin (3),cel chemat in garantie trebuie sa
depuna intampinare si poate sa formuleze cererea prevazuta la art. 72,alin (2);

(4) cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Cu toate

acestea,daca judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare
in garantie,instanta poate dispune disjungerea ei pt a o judeca separat;
-situatia celui chemat in garantie :

-cel chemat in garantie se va substitui in toate drepturile procesuale ale partii care a
formulat cererea in garantie,avand si aceleasi obligatii;

-tertul chemat in garantie va putea opune apararii,putand invoca pe tot parcursul

desfasurarii procesului civil incalcarea unor norme imperative;

-cu toate astea,cel chemat in garantie nu va putea invoca acele exceptii care au fost
acoperite anterior introducerii sale in process,pt ca va lua procedura in stadiul in
care se afla la momentul introducerii sale in proces;

-solutiile pronuntate asupra cererii de chemare in garantie :

-solutia ce se va da cererii de chemare in garantie depinde de solutia pronuntata cu

privire la cererea principala;

-cu alte cuvinte,cererea de chemare in garantie are un character subsidiar fata de

solutia din cererea principala;

-sunt 2 situatii :

a) cand cererea de chemare in garantie e formulata de reclamant:

 daca cererea de chemare in judecata se va admite,inseamna ca

reclamantul a avut castig de cauza,motiv pt care se va respinge si cererea
de chemare in garantie formulata de catre acesta;
 daca din contra,cererea de chemare in judecata se va respinge,inseamna
ca paratul are castig de cauza,motiv pt care,in masura in care cererea de
chemare in garantie este intemeiata,aceasta se va admite; (tertul nu va
putea fi obligat direct de catre parat,instanta urmand a se pronunta cu
prioritate asupra raportului juridic dintre reclamant si parat si numai apoi
asupra raportului juridic dintre reclamant si tertul chemat in garantie);
b) candcererea a fostformulata de parat:

 daca cererea de chemare in judecata se va admite inseamna ca paratul a

cazut in pretentii ,motiv pt care in masura in care este intemeiata,se va
admite si cererea de chemare in garantie formulata de acesta;
 avand in vedere ca intre reclamant si terti nu exista un raport juridic
direct,cel chemat in garantie nu poate fi obligat catre reclamant,instanta
trebuind in acest caz sa solutioneze litigiul in 2 etape :
1. intai se pronunta asupra raportului juridic dintre reclamant si parat;
2. si apoi asupra raportului juridic dintre parat si tertul chemat in
garantie;
 daca cererea principala se respinge,inseamna ca paratul a avut castig de
cauza,motiv pt care cererea de chemare in garantie se va respinge fie ca e
lipsita de obiect sau lipsita de interes;

-A TREIA FORMA : aratarea titularului dreptului:

-art. 75 CPC : ”paratul care detine un bun pt altul sau care exercita in numele
altuia un drept asupra unui lucru,va putea arata pe acela in numele caruia detine
lucrul sau exercita dreptul ,daca a fost chemat in judecata de o persoana care
pretinde un drept real asupra lucrului”;

-def : aratarea titularului dreptului este institutia procesuala civila prin care paratul
din proces detinator cu titlu precar pt altul a unui bun imobil sau care exercita altfel
un drept real asupra acelui bun,tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in
numele careia detine bunul,sau exercita dreptul;

-de notat: art. 76+77 CPC;

-ex : in material contractului de locatiune : 1795 CC;

-A PATRA FORMA : introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane

-art. 78 CPC : ”in cazurile expres prevazute de lege,precum si in procedura
necontencioasa,judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor
persoane chiar daca partile se impotrivesc”;

-def : reprezinta acea institutie procesuala care,in situatiile determinate de

lege,impune solutionarea procesului civil si in raport cu o terta persoana asupra
careia s-ar putea rasfrange efectele hotararii judecatoresti;

-in prezent,in legislatia noastra,exista un nr foarte redus de situatii in care este

posibila introducerea din oficiu fortata in cauza a altor persoane;

-ex:

 art. 16,1 din lg contenciosului administrative – cand raportul juridic dedus

judecatii o impune,instanta de contencios adm va pune in discutia partilor
necesitatea introd in cauza a altei persoane; daca nici una din parti nu solicita
introd in cazua a tertului,si insntata apreciaza ca pricina nu poate fi rezolvata
fara part tertului,ea va respinge cererea fara a se pronunta pe fond;
 in cazul stavbilirii prin hot jud a dr persoanelor pagubite din acc de circulatie
prodeuse de vehicule asigurate in Romania,se exercita impotriva
asiguratorului de raspungere civila , CU CITAREA OBLIGATORIE A
PERSOANELOR RASPUNZATOARE DE PROD ACCIDENTULUI IN
CALITATE DE INTERVENIENTI FORTATI!
 Alt ex : art. 33,alin 2,din OUG 2002/2001 – in cazul in care fapta a avut ca
urmare producerea unui accident de circulatie,judecatoria va cita si
societatea de asigurari mentionata in procesul vb de contraventie;
 Alt ex : art 39,alin 2 CPC;
 Art. 436 CC ; art. 439 CC; art. 155,alin (2) CC;

-art. 78,alin (2) : ”in materie contencioasa,cand raportul juridic dedus judecatii
o impune,judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in
cauza a altor persoane”;

-daca nici una din parti nu solicita introducerea in cauza a tertului,iar

judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea
tertului,va respinge cererea fara a se pronunta pe fond;
-introducerea in cauza va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii
procesului inaintea primei instante;

-per a contrario,instanta nu poate proceda la introducerea tertului in caile de

atac ordinare si extraordinare;

-art. 78,alin 4 CPC : cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane e

constanta cu ocazia deliberarii,instanta va repune cauza pe rol,dispunand citarea
partilor;

-hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile al 2,este supusa numai
apelului;

3. PARTICIPAREA MINISTERULUI PUBLIC IN

PROCESUL CIVIL

-art. 131 din Constitutie –rolul Ministerului Public- in activitatea

judiciara,ministerul public reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept si drepturile si libertatile cetatenilor;

-avand in vedere rigoarea legiuitorului care ne precizeaza in art 55, care sunt
partile in procesul civil,si a faptului ca capitolul 3 se refera la ”part ministerului
public in procesul civil” aratandu-ne in art. 92 CPC modalitatile de participare a
procurorului in procesul civil,rezulta ca procurorul e acel participant la procesul
civil care reprezinta interesele societatii si apara ordinea de drept precum si dr si
libertatile cetatenilor;

-modalitati de participare :
 1. Pornireaactiunilorcivile:

-art. 92,alin 1 CPC : ”procurorul poate porni orice actiune civila mereu cand e
necesar pt apararea dr si intereselor legitime ale minorilor,ale persoanelor puse
sub interdictie si ale disparutilor si in alte cazuri”;

-ex de alte cazuri expres prevazute de lege:

 cererea de deschidere a tutelei;

 cererea de punere sub interdictie a minorilor;
 cererea de procedura in contencios administrativ;
 cererea de incetare a activitatii partidului politic si de radiere a acestuia din
registrul partidelor politice;

-procurorul poate introduce si actiuni strict personale daca se refera la minorii

interzisi sau disparuti :

 act in vederea stabilirii paternitatii;

 act in tagadapaternitatii;
 act in anularea casatoriei pt viciu de consimatamant al sotului minor;

-sintagma ”procuroul poate porni orice actiune civila” se refera si la posibilitatea

introducerii cererilor pe cale incidentala;

-daca in cursul procesului pornit de procuror se face o cerere reconventionala sau

se formuleaza alta cerere incidentala,eventualele consecinte nu se rasfrang asupra
procurorului ci asupra titularului dreptului subiectiv introdus in proces;

-art 93 CPC – efectele fata de titularul dreptului – in cazurile prevazute la art

92,alin (1),titularul dreptului va fi introdus in process si se va putea prevala de
dispozitiile art. 406,408,409 si art. 438-440,iar daca procurorul isi va retrage
cererea,va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite;

-din interpretarea per a contrario a art. 93, at cand procurorul a pornit actiunea,i se
va da cuvantul de catre instanta primul,urmat de titularul dreptului introdus in
proces,iar apoi de partea adversa;
 CURS 2
(continuare)

3. Intampinarea

a) Definitie :

-este actul prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de chemare in
judecata;

b) Importanta :

-asigura un echilibru intre partile in proces, reclamantul si instanta au posibilitatea

de a lua cunostinta despre apararea paratului inca din faza pregatitoare a
procesului;

c) Cuprinsul intampinarii :

 datele de identificare ale paratului, pf/pj;

 exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului;
 raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii (din
aceasta se asigura o sistematizare a apararii paratului);
 dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere;
 semnatura – lipsa ei atrage nulitatea intampinarii, daca nu este indeplinita la
timp (art. 196 CPC);
 d) Procedura intampinarii :

-paratul are obligatia de a depune intampinare in termen de 25 de zile de la

comunicarea cererii de chemare in judecata;

-daca cererea a fost comunicata, are obligatia de a depune intampinarea in termen

de 10 zile;

-nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului

din dreptul de a pp probe si a invoca exceptii in afara celor de acte procedurale;

-art. 208 CPC : intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea
prevede in mod expres altfel;

-intampinarea NU este obligatorie :

 la judecarea caii de atac impotriva incheierii prin care cererea de interventie

a fost respinsa ca inadmisibila (art. 64, alin 4 CPC);
 in procedura de asigurare a dovezilor;
 in procedura judecarii cererii de evacuare din imobilele folosite sau ocupate
fara drept;
 in procedura judecarii cererii de ordonanta presedentiala;

-cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impreuna printr-o singura
intampinare;

-intampinarea se comunica reclamantului, care va trebui sa formuleze raspuns la

intampinare in termen de 10 zile de la comunicare, daca lg nu prevede altfel;

4. Cererea reconventionala

-este actul procedural prin care paratul urmareste valorificarea unor pretentii
proprii in legatura cu cererea reclamantului;
a) Avantajele si importanta depunerii cererii reconventionale :

 permite solutionarea intr-un singur cadru procesual a 2 sau mai multe litigii
conexe;
 se utilizeaza de regula in actiuni patrimoniale,insa poate fi folosita si in cazul
actiunii nepatrimoniale, cum ar fi in cazul divortului (art. 917 CC);
 in principiu, este facultativa, insa exista si cazuri in care paratul este obligat
sa isi valorifice pretentiile pe calea unei cereri reconventionale;

-exista materii in care cererea reconventionala este inadmisibila ( ex: procedura de

executare- art. 1043 CP);

b) Conditii de admisibilitate a cererii reconventionale :

cererea reconventionala se depune sub sanctiunea decaderii odata cu

intampinarea, iar daca numitul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu
la primul termen de judecata;
trebuie sa aiba legatura cu actiunea principala, ea (putand) derivand din
acelasi raport juridic, sau sa aiba stransa legatura cu acesta –lipsa legaturii –
va fi respinsa ca inadmisibila;

c) Procedura solutionarii :

-cand reclamantul a modificat cererea de chemare in judecata, cererea

reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta
paratului in acest scop;

-daca pretentiile formulate prin cererea reconventionala privesc si alte persoane

decat reclamantul, ele vor putea fi chemate in judecata ca parti;
-cererea reconventionala se comunica reclamantului pt a formula intampinare in
termen de 25 de zile de la primirea cererii;

-reclamantul nu poate formula cerere reconventionala, la cererea reconventionala a

paratului initial;

-cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala;

-instanta se va pronunta printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii pentru

toate pretentiile;

-daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta poate dispune
judecarea separata a cererii reconventionale;

-cu toate astea, disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume prevazute de

lege, sau daca judecarea ambelor cereri se impune pt solutionarea unitara a
procesului (in materie de divort, de partaj, etc);

-daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul pretins, se constata nulitatea

cererii principale, instanta va continua sa judece cererea reconventionala si are
character independent;

d) Raspunsul la intampinare :

-este actul procedural prin care reclamantul, ca urmare a apararilor formulate de

parat, face anumite precizari de natura sa clarifice continutul cererii de chemare in
judecata;

-raspunsul nu trebuie confundat cu modificarea cererii de chemare in judecata!

-se depune in termen de 10 zile de la comunicarea intampinarii, iar paratul va lua

cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei;