Procedura în fața primei instanțe.

Sesizarea
instanței de judecată
Materie : Drept Procesual Civil II

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:

Lector. univ. dr. Aron Ioan - Marius Chioveanu Eduard Gabriel

SIBIU

2020
 Cuprins

Capitolul 1. Sesizarea instantei de judecata – dispozitii generale (ART. 192 – 193

NCPC)........................................................................................................................................2

Capitolul 2. Cererea de chemare în judecată ( Art 194 – 204

NCPC)..................................2

2.1 Cuprinsul cererii de chemare în judecată.............................................................3

2.2 Sancţiuni ce pot apărea în cazul lipsei vreunei menţiune stabilite de art.194
NCPC..........................................................................................................................................5

Capitolul 3.Verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată ( art. 200

NCPC)........................................................................................................................................5

3.1 Cererea de reexaminare..........................................................................................6

Capitolul 4. Fixarea primului termen de judecată – Art. 201 NCPC..................................7

Capitolul 5. Reprezentarea judiciară a părţilor – Art. 202 NCPC.......................................8

Capitolul 6. Modificarea cererii de chemare în judecată ( art. 204 NCPC)........................8

Capitolul 7. Intampinarea ( art. 205 – 208 NCPC)................................................................9

Capitolul 8. Cererea reconventionala( art. 209 – 210 NCPC).............................................10

Bibliografie..............................................................................................................................11
 Capitolul 1. Sesizarea instantei de judecata – dispozitii generale

(ART. 192 – 193 NCPC)

Orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti printro cerere de cehamare în

judecată , pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime. Procedura începe odată cu
depunerea cerereii la instanţă competenţa, iar cel care va formula cererea se va numi
reclamant, iar cer chemat în judecată se numeşte pârât 1.

Procedura prealabilă sesizării instanței, art.192 NCPC, este o procedură obligatorie de

urmat în cazurile în care legea condiţionează introducerea cererea de chemare în judecată de
parcurgerea acestei hotărâri.

Sesizarea instanţei se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă
legea nu dispune altfel, iar dovada îndeplinirii acestei proceduri se anexează cererii de
chemare în judecată – Art.193 alin.1 NCPC2.

Art. 193 alin.3 NCPC nu prevede un termen care să limiteze în timp dreptul de
invocare al lipsei procedurii prealabile, rezultând ca lipsa încheierii respective se poate invoca
de instanţă oricând în cursul judecăţii, iar pârâtul trebuie să invoce neregularitatea în
condiţiile Art.193 alin.2 NCPC, prin întâmpinare ( iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie,
până la primul termen de judecată în faţa primei instanţe), sub sancţiunea decăderii acestuia
din dreptul de a mai invoca ulterior execptia.

Capitolul 2. Cererea de chemare în judecată

( Art 194 – 204 NCPC)

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedură prin care partea

interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz
determinat, punând în mişcare acţiunea civilă . Din aceatsa definire intelegem faptul ca actul
de procedură care declanşează procesul civil.

1
Art.192 NCPC
2
Exemplu – Art.193 alin. 3 NCPC – la sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va
depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de Codul
civi.

2
 2.1 Cuprinsul cererii de chemare în judecată:

1) Elementele de identificare a părţilor :

- numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane

juridice, denumirea și sediul lor,

- codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de
identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în
registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă
părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în
care acestea sunt cunoscute de reclamant,

- dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România

unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul,

- faptul că reclamandul are posibilitatea de a indica un domiciliu sau sediu ales

pentru comunicarea actelor de procedură conform art.158 alin. 1 NCPC nu înlătură obligaţia
de a indica domiciliul său real,

2) Elementele de identificare a reprezentantului părţii

- numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în

cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional

3) Obiectul cererii şi valoarea lui – Art. 194 lit.c) NCPC

- după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum
și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor
corespunzătoare,

- obiectul cererii de chemare judecată - pretenţia concretă a reclamantului, prin

care urmăreşte respectarea unui drept subiectiv civil,sau a unui interes legitim, după caz,

- pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și

numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris
în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz,

- la cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu

arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate

3
imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în
cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt.

4) Arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea – Art194 lit.d)

NCPC

- Motive de fapt şi de drept reprezinta toate acele împrejurări, circumstanţe, dar

şi principii, instituţii, categorii, reguli juridice, a căror cunoaştere este necesară pentru
explicarea şi lămurirea obiectului procesului,

- Instanţa nu poate schimba cauza cererii de cehmare în judecată deoarece

aceasta este un drept exclusiv al părţii care formulează, însă o poate recalifica ( o poate
încadra corect în drept ) corespunzător situaţiei de fapt relatate de parte cu respectarea
principiului contradictorialităţii,

- Nu este necesar ca reclamantul să indice textele legale pe care şi-a întemeiat

pretenţia, judecătorul fiind în măsură să le determine prin lecturarea obiectului cererii şi a
motivelor acesteia ci este suficient ca aceasta să arate temeiul pretenţiei sale fără a indica şi
textul de drept substanţial corespunzător3 .

5) Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere ( art.194 lit. e) NCPC )

- când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător,

dispoziţiile art. 150 NCPC,

- când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele
acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul
este o persoană fizică,

- în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu,

acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată,

- Când se va cere dovadă cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa

martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător,

3
Exemplu – plata unei sume de bani invocate într-o cerer de chemare în judecată poate avea drept cauză un
contract de imprumt, de vânzare – cuparare, de antrepriză etc.

4
 - Când se solicită proba cu înscrisuri, se vor anexă la cerere copii de pe
înscrisuri, pe care reclamantul le va certifica pentru conformitate cu originalul, în atâtea
exemplare câte sunt necesare pentru comunicare şi câte un exemplat pentru instanţă.

6) Semnatura – Art194 lit. f) NCPC

- Semnatura atestă nu numai ointa părţii de a declanşa procesul civil, ci şi

exactitatea conţinutului cererii de chemare în judecată ,

- Cererea formulată în nume propriu trebuie semnată de cel ce se pretinde a fi

titularul dreptului subiectiv dedus judecăţii, iar cererea formulată prin reprezentant va fi
semnată de către acesta.

2.2 Sancţiuni ce pot apărea în cazul lipsei vreunei menţiune stabilite de art.194 NCPC:

- Lipsa numelui şi prenumelui, denumirii, obiectului, motivelor de fapt sau a

semnăturii duce la nulitatea cererii de chemare în judecată, vătămarea fiind prezumată

- Lipsa motivării de drept sau întocmirea ei necorespunzătoare situaţiei de fapt

duce la stabilirea calificării juridice corecte de către judecător, fără a schimba cauza acesteia,

- Lipsă motivelor de fapt atrage însă nulitatea cererii în procedura regularizării.

În situaţia în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxei de timbru, în
original se depune o dată cu cererea de chemare în judecată, la exemplarul adresat instanţei –
art. 197 NCPC.

Capitolul 3. Verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată

( art. 200 NCPC )

Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauză verifică, de îndată, dacă

cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197 dar şi cerinţele
speciale necesare în cazul anumitor cereri de chemare în judecată.4,

Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris

lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să
facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la

4
de exemplu: la divorţ

5
această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile
dispoziţiile art. 202 alin. (3).

Atunci când obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite
în termenul de 10 zile prin încheiere, dată în camera de consiliu, judecătorul dispune anularea
cererii.

Procedura regularizării cererii se aplică excluşi cererilor de cehmare în judecată

formulată ca cereri principală, nu şi cererilor incidentale şi nici incidentelor procesuale.

În procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată nu se pot

rezolva excepţii procesuale , în afara celor ce se referă expres la art. 194 NCPC coroborat cu
200 NCPC, respectiv:

- excepţia de necompetentă funcţională( necompetenţa specializată) a instanţei,

- excepţia de netimbrare / insuficientă timbrare şi,

- excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant.

3.1 Cererea de reexaminare

Impotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, în condiţiile art.200

alin. 4 NCPC, reclamantul poate face numai cerere de reexaminare.

Termenul de declarare a acestei căi este de 15 zile de la data comunicării încheierii de

anulare, iar legitimitatea procesuală activa aparţine exclusiv reclamantului 5,Cererea se
solutioneazaa printr-o încheiere definitivă, în camera de consiliu, de către un alt complet al
instanţei respective.

In vederea soluţionării acestei cereri, reclamantul poate administra doar proba cu

înscrisuri în dovedirea motivelor cererii, iar dacă cererea de respinge, încheierea este
definitivă.

Dacă cererea se admite, cauza se retrimite spre completul iniţial învestit, care va
continua judecata din punctul în care au rămas.

Capitolul 4. Fixarea primului termen de judecată – Art. 201 NCPC6

5
art.200 alin. 5 şi 6 NCPC
6
Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Fise de procedura civila, op. cit.

6
 In ceea ce priveste fixarea primului termen de judecata, art. 201 C. pr. civ. ne
indreptateste sa facem unele precizari, mai bine zis deosebiri, pentru a determina momentul de
la care judecatorul trebuie sa stabileasca primul termen de judecata.

Astfel, in ipoteza in care s-au indeplinit toate formalitatile prevazute de lege, in sensul
ca destinatarii obligatiilor instituite prin art. 201 s-au conformat prescriptiilor acestui text, in
termen de 3 zile de la data depunerii intampinarii, judecatorul fixeaza primul termen de
judecata, prin rezolutie, si dispune citarea partilor. Ca atare, in aceasta ipoteza, data depunerii
intampinarii este momentul de la care curge termenul de 3 zile in care judecatorul trebuie sa
stabileasca primul termen de judecata.

In cazul in care paratul nu a depus intampinare in termen de 25 de zile de la

comunicarea cererii de chemare in judecata, la data expirarii acestui termen, judecatorul va
fixa prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data
rezolutiei, dispunand citarea partilor.

In materia ordonantei presedintiale, legea nu face nicio referire la fixarea primului

termen de judecata, dar e lesne de inteles motivul acestei taceri. Urgenta si vremelnicia ce
caracterizeaza aceasta procedura speciala, faptul ca ordonanta poate fi pronuntata si fara
citarea partilor, iar in caz de urgenta deosebita, poate fi data chiar in ziua inregistrarii cererii,
justifica atitudinea legiuitorului. Asa fiind, inseamna ca, prin derogare de la dispozitiile art.
201 C. pr. civ., judecatorul va fixa, dupa verificarea regularitatii cererii, termenul de judecata
si va dispune citarea partilor conform normelor referitoare la acest aspect in pricinile urgente,
precum si comunicarea catre parat a copiei de pe cerere si de pe actele care o insotesc, in caz
de urgenta deosebita, instanta va putea pronunta ordonanta chiar in aceeasi zi, pe baza cererii
si a actelor depuse, fara concluziile partilor .7

Pentru contestatia in anulare, termenele sus-mentionate vor fi reduse, dat fiind faptul
ca aceasta cale de atac va fi solutionata, potrivit legii, de urgenta.

Capitolul 5. Reprezentarea judiciară a părţilor – Art. 202 NCPC

7
Procedura ordonantei presedintiale este reglementata in art. 998 C. pr. civ

7
 In cazurile în care sunt mai mulți reclamanți sau pârâți, judecătorul, ținând cont de
numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de ase asigură desfășurarea normală
aactivității de judecată, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, va putea
dispune, prin rezoluție, reprezentarea lor prin mandatar și îndeplinirea procedurii de
comunicare aactelor de procedură numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul
acestuia. Același text mai dispune că reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai
mulți mandatari, persoane fizice sau juridice.

Capitolul 6. Modificarea cererii de chemare în judecată ( art. 204 NCPC)8

Modificarea cererii de chemare in judecata este acea cerere prin care o parte modifica,
schimbă sau completează , pretentiile sale anterioare.

Dispoziţiile art.204 NCPC se aplică corespunzător nu doar cererii de chemare în

judecată formulată de reclamant ci şi cererii reconvenţionale sau altor cereri incidentale care
au natura juridică a unor veritabile cereri de chemare în judecată9 .

Reclamantul are dreptul să îşi modifică cererea de chemare în judecată cu privila la 3

elemente – părţi, obiect sau cauza,

Reclamantul poate modică cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii,
numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune
amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării
întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea
termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei,

Cerea poate fi modificată şi după trecera termenului de 10 zile , însă doar cu acordul
celorlalte părţi – Art 204 alin. 3 NCPC.

Situaţiile în care cererea nu modifică pretenţiile iniţiale, fiind o cerer precizatoare –

Art.204 alin. 2 NCPC:

- se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii,

- se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii,

8
Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Fise de procedura civila, op. cit.
9
Exemplu de cereri adiţionale : - cererea prin care reclamandul aduce în cauză noi pârâţi sau cererea prin care
reclamantul îşi completează cererea cu un nou capăt de cerere.

8
- se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului,

- se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers,

atunci când cererea în constatare este admisibilă.

Capitolul 7. Intampinarea ( art. 205 – 208 NCPC)

Intampinarea reprezinta actul procesual prin care paratul raspunde in scris la

pretentiile formulate de reclamant aratand, totodata, si apararile sale, este intampinarea.

Intampinarea are drept scop, pe de-o parte, sa puna pe parat pe picior de egalitate cu
reclamantul, iar pe de alta parte, ca partile sa-si cunoasca reciproc pretentiile si apararile, chiar
de la inceputul procesului.

Intampinarea trebuie sa contina : ”numele şi prenumele, codul numeric personal,

domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum
şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul
bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de chemare în judecată.

Dispoziţiile art. 148 alin. (1) 10teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă
pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se
facă toate comunicarile privind procesul.

Intampinarea va fi comunicata reclamantului, impreuna cu acelasi numar de copii

certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, dar si un rand de copii destinat instantei de
judecata.Daca sunt mai multi parati, acestia pot formula impreuna o singura intampinare sau
doar o parte din acestia.
Intampinarea este obligatorie pentru parat, in sens contrat atragand decadere acestuia
din dreptul de a mai depune probe si de a invoca exceptii, daca legea nu prevede altfel.

Capitolul 8. Cererea reconventionala( art. 209 – 210 NCPC)

10
Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței
căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor,
numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției,
dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura.

9
 Astfel, potrivit art.209 alin. (1) ”Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului,
pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze
cerere reconvenţională.”. Dispoziţia legală mai sus menţionată subliniază ideea potrivit căreia,
pentru a putea fi formulate prin intermediul cererii reconvenţionale, este necesar ca pretenţiile
pârâtului să derive din acelaşi raport juridic din care s-au născut şi pretenţiile recamantului
sau ca acestea să fie în strânsă legătură cu cele ale reclamantului.

Potrivit art. 209 alin.(2), în cazul în care pretenţiile formulate prin cerere
reconvenţională privesc şi alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în
judecată ca pârâţi. Precizăm că actuala reglementare prevede în mod expres faptul că pârâtul
se poate îndrepta şi împotriva altor persoane.

Terţii introduşi în proces de către pârâtulul originar, dobândesc, prin voinţa

legiuitorului, calitatea procesuală de pârâţi, deşi nu sunt introduşi în proces de către
reclamant. Bunăoară, dacă pârâtul este chemat în judecată de cel care revendică bunul pe care
pretinde că l-a cumpărat de la un terţ, pârâtul poate cere anularea contractului de vânzare-
cumpărare încheiat între reclamant şi terţ, prin intermediul cererii reconvenţionale, caz în care
il va chema în judecată şi pe terţ.

Terţii introduşi în proces nu vor putea face cerere reconvenţională în condiţiile în care
ar avea pretenţii proprii faţă de pârâtul originar cu toate că, faţă de ei, s-ar fi comportat ca un
adevărat reclamant. De asemenea, reclamantul nu va putea formula la rândul său cerere
reconvenţională la cererea reconvenţională a pârâtului originar.

Şi în acest caz legiuitorul a hotătât să limiteze numărul cererilor reconvenţionale din

cadrul unui proces, nerecunoscând dreptul reclamantului de a face o astfel de cerere,
indiferent dacă acesta ar avea pretenţii proprii faţă de pârâtul originar ori împotriva pârâţilor
introduşi în proces.

Cererea reconventionala se va judeca odata cu cererea principala, iar daca doar cererea
principala poate fi momentan judecata, se poate dispune disjungerea cecerii reconventionale,
adica sa fie judecata separat, insa acest lucru nu este posibil in cazurile anume prevazute de
lege.

Bibliografie

10
 Noul Cod de Procedura Civila,
 Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Fise de procedura civila, Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2019,
 Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila, Editia a 6-a,
Editura Hamangiu,Bucuresti, 2019,

11