Divizarea – mod de reoganizare a

persoanei juridice
Materie : Drept civil – persoane

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:

Lector. univ. dr. Bara Claudiu - Nicolae Chioveanu Eduard Gabriel

SIBIU

2020
 Cuprins

Capitolul 1. Noţiunea de societate comerciala.............................2

Capitolul 2. Reorganizarea societăţilor comerciale....................2

Capitolul 3. Divizarea societăţii comerciale................................3

Capitolul 4. Procedura de divizare a societăţii comerciale........6

Capitolul 5. Efectele divizării societăţilor comerciale................9

Bibliografie...................................................................................13
 Capitolul 1. Noţiunea de societate comercială

Persoana juridică constituită în vederea efectuării de acte de comerţ.

Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului 1 în

vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot
constitui societăţii.

Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române 2. Societăţile

comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme:

i) societate în nume colectiv;

ii) societate în comandită simplă;

iii) societate pe acţiuni;

iv) societate în comandită pe acţiuni şi

v) societate cu răspundere limitată 3.

Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Răspunderea asociaţilor diferă în

funcţie de formă de societate aleasă. Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în
societatea în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru
obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei
şi, numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se
vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi. Acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în
societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris (art. 3
Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale).

Capitolul 2. Reorganizarea societăţilor comerciale

Noul Cod civil, are un capitol consacrat reorganizării persoanei juridice (art. 232-243). El
defineşte, în art. 232, reorganizarea persoanei juridice ca fiind operaţiunea juridică în care pot fi
implicate una sau mai multe persoane juridice şi care are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea

1
art. 41 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale
2
art. 1 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale
3
art. 2 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale
2
acestora. La articolul următor sunt enumerate cele trei moduri prin care se realizează reorganizarea
persoanei juridice, şi anume: fuziune, divizare şi transformare.4

Reorganizarea societăţilor comerciale se realizează prin trei modalităţi, şi anume : prin

fuzionare, divisare şi prin transformare.

Reorganizarea unei persoane juridice reprezintă crearea simultană a uneia sau multor entități
noi și / sau încetarea existenței simultane a uneia sau multor persoane juridice reorganizate, inclusiv în
scopul schimbării formei organizator-juridice, a proprietarilor sau structurii de conducere, optimizării
activității entității, a activelor și pasivelor acesteia.

În pezenta lucrare voi aborda reorganizarea societăţilor comerciale prin divizare.

Capitolul 3. Divizarea societăţii comerciale

Divizarea este reglementată de legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, dar şi de Noul Cod
Civil – art. 233 „Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune, prin divizare sau prin
transformare.

Divizarea este procedeul tehnico-juridic prin care se realizează restructurarea societăţilor

comerciale, în scopul adaptării lor la exigenţele activităţii comerciale (dimensiunea adecvată forţei
economice a societăţii, reducerea costuri lor, contracararea concurenţei etc.).

În conformitate cu prevederile aceluiaşi art. 238 din Legea nr. 31/1990, divizarea este
operaţiunea prin care:

a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi
totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la
societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a
acţiunilor astfel repartizate;

b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului
său mai multor societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de

4
A se vedea Gh. Piperea, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Art. 1-2664, coord. Fl.-A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 232, conform căruia „prin legi speciale, prin actul de
constituire sau prin statut se pot reglementa şi alte modalităţi de reorganizare a persoanei juridice. Un contract de control,
prin care persoana juridică devine afiliată la un grup, poate fi considerată o reorganizare a persoanei juridice. De asemenea,
o preluare amiabilă, prin care se cedează controlul acţionarial şi managerial asupra societăţii preluate, poate fi considerată o
modalitate contractuală de reorganizare a persoanei juridice.” Pentru o apreciere critică a definiţiei reorganizării prevăzută
de noul Cod civil, a se vedea, A.C. Târşia, Reorganizarea persoanei juridice de drept privat, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2012, p. 91-92.
3
acţiuni la societăţile nou-constituite şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.

Potrivit legii, divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului societăţii
divizate către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe societăţi nou-constituite.

Divizarea este prezentată sub două forme, şi anume:

- Divizarea totală - se împarte întreg patrimoniul societăţii scindate.

- Divizarea parţială - desprinderea numai a unei părţi din patrimoniu, urmată de o

transmitere către una sau mai multe societăţi existente sau care se înfiinţează în acest fel.
Este tratată ca un aport parţial de activ şi nu ca o divizare propriu-zisă.

În ceea ce priveşte elemente caracteristice ale divizării, acestea sunt:

A. Transmiterea universală a patrimoniului.

Transmiterea tuturor elementelor de activ şi de pasiv este o caracteristică ce aparţine atât

operaţiunilor de fuziune, cât şi celor de divizare. Foarte important este faptul ca în special pasivul
societăţii absorbite sau divizate este luat în sarcina societăţilor absorbante sau noi. În cazul divizării,
“partajul” se face în general în funcţie de elementele de activ aportate fiecărei societăţi beneficiare de
aporturi., deşi societăţile moştenitoare sunt solidar responsabile faţă de creditorii societăţii divizate.

B. Dizolvarea societăţii absorbite sau divizate.

Prin această caracteristică, fuziunea şi divizarea se disting de “aportul parţial de active”, prin care o
societate face aport la o altă societate deja creată. Nu are loc o procedură de lichidare a societăţii
absorbite sau divizate, aşa cum se întâmplă în alte cazuri de dizolvare.

C. Schimbul (compensarea) drepturilor sociale.

Pentru a restructura o societate prin fuziune sau divizare,trebuie ca acţionarii sau asociaţii societăţii
absorbite sau divizate să devină asociaţii societăţii moştenitoare prin atribuirea de acţiuni sau părţi
sociale la această societate. Atunci când societatea beneficiară a transmiterii patrimoniului deţine titluri
ale societăţii absorbite sau divizate, ea nu poate primi propriile sale titluri în schimb – acţiuni sau părţi
sociale.

Pe lângă aceste caracteristice specifice divizării, aduc în vedere şi caracteristicile comune ale
fuziunii şi divizării, astfel:

A. Societăţile participante pot fi societăţi comerciale de forme juridice diferite (pot apare astfel de
legături între societăţile de capitaluri şi cele de persoane). O societate dizolvată sau în curs de
4
 lichidare poate să participe la o fuziune sau să se divizeze cu condiţia ca, după deschiderea
lichidării, să nu fi procedat la nici o repartizare de activ între acţionari.

B. Lipsa fraudei. Dacă fuziunea sau divizarea a fost făcută pentru fraudă, creditorii lezaţi prin
absorbirea sau divizarea societăţii, pot cere ca formă de reorganizare să fie inopozabilă lor.

C. Protecţia liberei concurente. Aceste două forme de reorganizare reprezintă mecanismul juridic
cu ajutorul căruia se realizează amplificarea activităţii, în special “concentrarea economică”.

Prin concentrare economică se înţelege orice act juridic prin care:

- operează transferul proprietăţii asupra totalităţii sau a unei părţi a bunurilor, drepturilor şi
obligaţiilor unui agent economic.

- are ca obiect sau ca efect permiterea unui agent economic sau a unui grup de agenţi, de a
exercita o influenţă determinantă asupra unui alt agent sau grup de agenţi.

Consecinţele economice se răsfrâng nu doar asupra societăţilor direct implicate, ci şi asupra

ansamblului întreprinderilor din grupul de care acestea aparţin. În cazul fuziunii a două societăţi, dacă
ele fabrică produse analoage, se ajunge de fapt la eliminarea unui concurent. Atunci când agenţii
economici implicaţi în operaţiune totalizează o cifră de afaceri de până la 10 miliarde lei, nu intră în
vigoare controlul pentru concentrări. Cele care depăşesc acest prag, sunt supuse controlului şi trebuiesc
notificare Consiliului Concurenţei. În acest caz, până la luarea unei decizii, agenţii economici pot lua
doar măsuri care nu sunt ireversibile, şi nu pot modifica definitiv structura pieţei.

Capitolul 4. Procedura de divizare a societăţii comerciale

În ceea ce priveşte procedura de divizare a unei societăţi comerciale, aceasta se desfăşoară în

cadrul Oficiului Registrului Comerţului, atât divizarea parţială cât şi divizarea totală.

În cazul divizării parţiale a unei societăţi comerciale prin transmiterea unei părţi din
patrimoniul sau uneia sau a mai multor societăţi, costituite în baza Legii 331/1990, există două etape
astfel:

5
 Prima etapă necesită completarea cererii de depunere şi menţionare acte, fiind un formular
tipizat prezenta pe site-ul Oficiului, pentru desemnarea5 experţilor sau expertului6 sau hotărârea
adunării generale. În ceea ce priveşte Hotărârea AGA, decizia asociatului unic, decizia CA sau a
directoratului, aceasta va cuprinde antetul firmei, nr. şi data, semnăturile persoanelor abilitate; în cazul
în care actul modificator este un act adiţional în formă autentică, nu se va mai depune şi hotărârea
adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.

Actul modificator va avea forma autentică în situaţiile prevăzute de art. 5 alin. (6) şi art. 204
alin. (2) şi alin. (6) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în
celelalte cazuri este suficientă darea de dată certă, acordată, în condiţiile legii, de către notarul public
sau de către serviciul de asistenţă din cadrul ORC, atestarea de către avocat în condiţiile Legii nr.
51/1995, modificată sau încheierea actului sub semnătură privată.

Cel de-al doile adocumen necesar în prima etapă a divizării societăţii este proiectul de divizare
semnat de reprezentanţii societăţii participante la divizare, în original.

În acelaşi timp, pe lanaga actele prezentate mai sus, mai avem nevoie şi de declaraţia privind
modalitatea de publicare a proiectului de divizare, respectiv prin publicare în Monitorul Oficial al
României sau pe pagina de Internet a societăţii se publică şi pe pagina de Internet a ONRC 7,
împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să
îndeplinească formalităţile legale, în original, dacă administrator sau unul dintre asociaţi nu se prezintă
în persoană la Oficiul Registrului Comerţului şi dovada achitării tarifului legal, stabilit conform
publicaţiei din Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Documentele menţionate mai sus, ce fac obiectul primei etape a divizării societăţii comerciale,
vor fi depuse la Registrul Comerţului, urmând a fi publicat proiectul de divizare, termen de 30 de lile
în Monitorul Oficial.

Începerea parcurgerii celei de-a doua etapă, are lob abea după trecerea a celor 30 de zile de la
data publicării proiectului de divizare.

În cadrul acestei etape, va trebuie depus la Registrul comerţului, următoare documente: Cererea
de depunere şi menţionare acte, bifată la pct. 5.15, care se completează cu: „Cerere adresată

5
La cererea comună a societăţilor care participă la fuziune/divizare, directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă
tribunal şi/sau persoana sau persoanele desemnate desemnează unul sau mai mulţi experţi care acţionează pentru toate
societăţile implicate, dar independent de acestea. Examinarea proiectului de fuziune şi întocmirea raportului scris către
acţionari nu vor fi necesare dacă toţi acţionarii/asociaţii sau toţi deţinătorii altor valori mobiliare care conferă dreptul de vot
la fiecare dintre societăţile participante la fuziune decid astfel.
6
Art. 243 din Legea 31/19990 privind societatile comerciale , cu modificarle si completarile ulterioare
7
Declaraţiile date pe propria răspundere de către persoanele care, potrivit legii, au această obligaţie, pot fi făcute în formă
autentică de notarul public, în formă atestată de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată, sau cu darea de dată
certă prin serviciile de asistenţă din cadrul ORC. 
6
Preşedintelui Tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul solicitantului, prin care se solicită
înregistrarea divizării în registrul comerţului” 8; Cererea adresată Preşedintelui Tribunalului în a cărui
rază teritorială se află sediul societăţii supuse divizării, prin care se solicită înregistrarea în registrul
comerţului ;Cererea de înregistrare pentru fiecare societate participantă, în original ;Anexa 1 privind
înregistrarea fiscală, un formular tipizat  şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia străină, de asemenea
fiind un formular tipizat ; Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de
administratori din care să rezulte, după caz, că:

· persoana juridică nu desfăşoară sediul social, la sediile secundare sau în afară acestora,
activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani , în original

· persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică

în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru
activităţile precizate în declaraţia-tip, în original

Hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor privind aprobarea divizării, conform art.

246 alin. (1) din lege ;Actul modificator privind diminuarea capitalului social al societăţii supuse
divizării parţiale prin desprinderea unei părţi din patrimoniu, în orifinal ; Actul constitutiv actualizat al
societăţii care se divizează, în original ; Dovada publicării proiectului de divizare vizat de directorul
oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate.
Confirmarea publicării se efectuează de ORCT; Dovada depunerii proiectului de divizare spre
menţionare; Raportul expertului/experţilor desemnaţi de directorul oficiului registrului comerţului de
pe lângă tribunal şi/sau persoană sau persoanele desemnate asupra proiectului de divizare; Proiectul de
divizare, în copie; Rezoluţia pentru desemnarea experţilor/expertului conform art. 243 din Legea nr.
31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau hotărârea adunării generale prin care
se renunţă la expertiză şi depunerea proiectului de divizare, semnată de reprezentanţii societăţii în
copie; Declaraţia privind modalitatea de publicare a proiectului de divizare, respectiv prin publicare în
Monitorul Oficial al României sau pe pagina de Internet a societăţii/societăţilor care participă la
divizare şi pe pagina de Internet a ONRC; Situaţia financiară de divizare, în copi, Certificatul de
înregistrare şi, după caz, certificatele constatatoare dacă intervin modificări ale elementelor cuprinse în
aceasta (activitate principală, denumire, formă juridică, sediu) , în original; Dovada verificării
disponibilităţii şi a rezervării firmei şi/sau a emblemei, în original; Dacă este cazul, acordul pentru
utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare , formular original; Actele constitutive ale societăţilor rezultate prin divizare ,
în original; Dovezile privind sediile sociale/secundare ale societăţilor rezultate, în copi, Cererea

8
Toate documentele pe care se întemeiază cererile de la aceasta etapă se depun în 2 exemplare identice, respectiv în
original sau în copie certificată, după cum este prevăzut pentru fiecare document, la oficiul registrului comerţului, care le
va transmite tribunalului competent.
7
adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care
certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document
pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit ; Declaraţia
pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, în
cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 21 rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia
financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu
destinaţie de sediu social ; Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/
administratori/ directori/ cenzori / membrii consiliului de supraveghere şi ai directoratului sau persoane
fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că
îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi, în original; Specimenele de semnătură ale
reprezentanţilor societăţii ;Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau
auditorilor persoane fizice , în copie; Actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor,
cenzorilor persoane juridice (copie certificată şi, după caz, traducerea realizată de un traducător
autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public); După caz, declaraţia autentică pe
propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei
juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original şi, după caz, traducerea realizată
de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public  Dacă este cazul: avizul
privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea
nr. 196/2018 (completat pe formular-tip, original)/ avizele prealabile prevăzute de legile speciale
(copie); împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele
desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original); Declarație privind beneficiarul real al
persoanei juridice ;Dovezile privind plata taxei/tarifului legal  si taxa judiciară de timbru.

Cererile primei etape sunt soluţionate de către directorul oficiului registrului comerţului de pe
lângă tribunal sau de către persoana ori persoanele desemnate si pot dispun, administrarea unor noi
acte doveditoare, actele decât cele enumerate mai sus.

Competenţa de verificare a legalităţii hotărârii asupra divizării, precum şi, după caz, a actului
constitutiv ori a actului modificator şi de a dispune înregistrarea acestora în registrul comerţului
aparţine tribunalului.

Redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de
îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin
serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.

8
 Capitolul 5. Efectele divizării societăţilor comerciale

9
In urma divizării, patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiinţă prin divizare, se
împarte in mod egal intre persoanele juridice dobânditoare, daca prin actul prin care s-a dispus
divizarea, nu s-a stabili contrariul.

Divizarea parţială sau totală prin care patrimoniul persoanei juridice se transmite în tot sau în
parte către o alta sau altele existentă/existente îşi produce efectele la data înregistrării hotărârii ultimei
adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia situaţiei în care, prin acordul părţilor, se
stipulează că operaţiunea îşi produce efectele la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii
exerciţiului financiar curent al societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu
financiar al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.

În cazul divizării parţiale, când o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se
transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se înfiinţează în acest mod, reducerea
patrimoniului persoanei juridice divizate este proporţională cu partea transmisă.

În cazul în care partea desprinsă se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau
care se înfiinţează în acest mod, împărţirea patrimoniului între persoana juridică faţă de care s-a făcut
desprinderea şi persoanele juridice dobânditoare se va face potrivit dispoziţiilor alin. (2), iar între
persoanele juridice dobânditoare, împărţirea părţii desprinse se va face potrivit dispoziţiilor alin. (1), ce
se vor aplica în mod corespunzător.

În cazul divizării, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va răspunde:

a) pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate
integral;

b) pentru celelalte obligaţii ale persoanei juridice divizate, proporţional cu valoarea drepturilor
dobândite sau păstrate, socotită după scăderea obligaţiilor prevăzute la lit. a).

Dacă o persoană juridică înfiinţată în condiţiile art. 194 alin. (1) lit. a) este supusă divizării,
prin actul de reorganizare se va putea stabili şi un alt mod de repartizare a obligaţiilor decât acela
prevăzut în prezentul articol.

La momentul divizării, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispoziţiilor art. 206 alin.
(2), art. 237 şi 238, astfel încât executarea fiecăruia dintre ele să se facă în întregime de către o singură
persoană juridică dobânditoare, afară numai dacă aceasta nu este cu putinţă.
9
Art. 237 Noul Cod Civil
9
 În cazul divizării totale a unei societăţi comerciale prin convenţia societăţilor existente sau nou
înfiinţate, succesoare în drepturi, se poate stabili ca pasivul societăţii să fie preluat doar de una dintre
societăţile succesoare în drepturi, deşi activul a fost împărţit într-un alt mod, respectiv între toate
societăţile. Numai în situaţia când societatea care a preluat pasivul este insolvabilă, o clauză de genul
celei menţionate anterior este lovită de nulitate absolută, deoarece în acest caz ar fi fraudate interesele
creditorilor societăţii divizate10

Divizarea are ca efect dizolvarea fără lichidarea societăţii comerciale, întrucât are loc prin
transmiterea universală a bunurilor şi drepturilor din activul patrimonial şi a obligaţiilor corelative din
pasivul patrimonial, către societatea sau societăţile comerciale beneficiare, în starea în care se află la
data divizării.

Implicând o serie de operaţiuni financiar-contabile, divizarea persoanei juridice face obiectul

unui prospect în care, pe lângă alte informaţii şi date, sunt evidenţiate bunurile mobile, imobile,
corporale şi incorporale şi drepturile care figurează în activul patrimonial al persoanei juridice.
Corelativ acestor bunuri şi drepturi sunt evidenţiate obligaţiile din pasivul patrimonial. Din punct de
vedere juridic, divizarea patrimoniului între mai multe persoane juridice care iau astfel fiinţă
presupune îndeplinirea obligaţiilor de a da şi de a face constând în transferul real al proprietăţii şi
predarea efectivă a bunurilor şi drepturilor însoţite de obligaţiile aferente, iar din punct de vedere
economic, transferul urmează regulile financiar-contabile.

Dacă un element de pasiv nu este repartizat în proiectul de divizare şi dacă interpretarea

proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societăţile beneficiare răspund solidar
pentru elementul de pasiv în cauză.

Societatea căreia i-a fost transferată o anumită obligaţie în conformitate cu proiectul de

divizare răspunde nelimitat pentru obligaţia în cauză, în vreme ce celelalte societăţi beneficiare sunt
răspunzătoare pentru aceeaşi obligaţie numai în limita valorică netă ce le-a fost transferată prin
divizare.

Dacă nu se poate stabili societatea cooperativă răspunzătoare pentru o obligaţie, societăţile

cooperative care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.

Fiecare dintre societăţile beneficiare răspunde pentru propriile obligaţii născute după ce
divizarea a devenit efectivă, dar înainte ca hotărârea de declarare a nulităţii să fie publicată

10
Trib. Olt, dec. civ. nr. 9/2007, www. legeaz.net
10
 Bibliografie

- Noul Cod Civil,

- Legea 31/1990 privind societăţile comercial,

- Marian Nicolae,George-Alexandru Ilie,Vasile Bicu, Radu Rizoiu, Drept civil.

Persoanele,Ed. Universul Juridic, 2016,

- Carmen Tamara Ungureanu, Ionut – Alexandru Toader, Drept Civil – Partea generala.
Persoane, Editia a-4-a , ed. Hamangiu, 2019

- www. legeaz.net,

- www.ilegis.ro

11