Organele de control ale societatii pe actiuni

~Proiect la Dreptul Afacerilor~

Cuprins:
1) Cenzorii societatilor comerciale si organizarea activitatii de
supraveghere;
2) Desemnarea cenzorilor;
3) Drepturile cenzorilor;
4) Obligatiile cenzorilor;
5) Raspundearea cenzorilor;
6) Incetarea mandatului de cenzor.
Introducere:
Buna functionare a unei societati comerciale implica necesitatea asigurarii unui control
asupra actelor si operatiunilor administratorilor. Un atare control se exercita in mod
diferit.

In societatile de persoane, care, in general , au un numar mic de asociati si se bazeaza pe

incredere intre asociati, controlul se exercita de toti asociatii, cu exceptia celor care au
calitatea de administrator.

In societatile de capitaluri si societatea cu raspundere limitata , datorita complexitatii

lor, controlul privind gestiunea societatii este incredintat unor persoane anume
investite denumite cenzori.

I.Cenzorii societatilor comerciale pe actiuni sunt persoanele care in calitate de

actionari au primit mandate sa exercite supravegherea gestiunii societatii si pe baza
verificarilor effectuate sa raporteze adunarii generale, in conditiile legii, asupra
constatarilor facute, formuland, totodata, propunerile pe care le considera necesare.

Numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Daca prin contractual de societate sau statut nu
se prevede un numar mai mare , cenzorii vor fi in numar de trei , cu acelasi numar de
supleanti..

In privinta societatii cu raspundere limitata , legea prevede ca, in statutul societatii se

poate stipula alegerea unuia sau mai multor cenzori. Daca numarul asociatilor trece de
cincisprezece , numirea cenzorilor este obligatorie (art. 147 din Legea nr.31/1990).
II. Cenzorii societatii sunt desemnati in mod diferit.
In societatea pe actiuni sau comandita pe actiuni , cenzorii sunt stabiliti prin actele
constitutive care trebuie sa prevada numarul , numele, prenumele si cetatenia
cenzorilor’ . Ulterior , cenzorii sunt alesi de catre adunarea generala ordinara ².

De regula , numarul cenzorilor ca si numirea lor individuala se inscrie in contractul de

societate. In societatile al caror capital social se realizeaza prin subscritie publica,
cenzorii se aleg la inceput de adunareaa constitutiva. Cel putin unul din cenzori trebuie
sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Acesta poate fi exceptat de la calitatea de
actionar. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. La societatile in
care statul detine cel putin 20% din capitalul social, unul din cenzori va fi recomandat
de Ministerul Finantelor. Mandatul de cenzor este de 3 ani . Cenzorul este reeligibil.
Alegerea , revocarea, precum si orice alte hotarari referitoare la cenzori se iau de
adunarea generala prin vot secret. Pentru revocarea cenzorilor este necesar votul cerut
la adunarile generale extraordinare.

In sfarsit, cenzorii societatii trebuie sa depuna o garantie, care reprezinta a treia parte
din garantia ceruta pentru administrator.

Cenzorii sunt remunerate cu o indemnizatie fixa, determinate prin statut sau de

adunarea asociatilor care i-a desemnat

*Art. 159.. (3) Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul. (4) La societăţile pe acţiuni cu
capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al
Ministerului Economiei şi Finanţelor.@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 31 din O.U.G. nr.
82/2007.

**Art. 161. - (1) Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ
ce exercită profesia individual ori în forme asociative. @Alin. (1) a fost modificat prin art. I pct.
35 din O.U.G. nr. 82/2007

***In cazul constituirii societatii prin subscriptie , cenzorii se aleg de adunarea constitutive
(art.21 din Legea nr.31/1990)

*** Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la
adunarea extraordinara, adica in conditiile art.76 si art. 140 din Legea nr .31/1990
Potrivit art.112 din Legea nr.31/1990 , nu vor putea fi desemnati ca cenzori, iar daca au
fost desemnati decad din mandatul lor:

-rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

-persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor ,
un salariu sau o remuneratie de la administrator sau de la societate sau ai caror
angajatori sunt in raporturi contractual sau se afla in concurenta cu aceasta;

*persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de

administratie, respective al consiliului de supraveghere si al directoratului , in
temeiul art. 73 din legea 31/1990;

-persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au

atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii
publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

Moartea , impiedicarea fizica sau legala, incetarea sau renuntarea la mandate a unui
cenzor are drept consecinta inlocuirea cenzorului in cauza cu supleantul cel mai in
varsta. Daca insa numarul cenzorilor nu se poate complete in acest mod, cenzorii
ramasi numesc alte persoane in locurile vacante pana la intrunirea adunarii
asociatilor.

* Lit. c) a alin. (2) a fost modificată prin art. I, pct. 351 din O.U.G. nr. 82/2007, astfel cum a fost
introdus prin art. unic, pct. 4 din Legea nr. 88/2009
 III. Drepturile cenzorilor
Drepturile si obligatiile cenzorilor sunt prevazute in lege. Statutele societatilor
comerciale pot prevedea si alte drepturi si obligatii numai in masura in care acestea
sunt compatibile cu legea.

1. Sa fie remunerate cu o indemnizatie fixa determinate prin statut sau de adunarea

care i-a numit (art.112 alin. ultim) . Indemnizatia cenzorilor din societatile
comerciale cu capital de stat se stabileste de regula prin hotarare
guvernamentala.
2. *Sa participle fara drept de vot la sedintele consiliului de administratie al
societatii unde exercita mandatul de cenzor.
3. Sa renunte la mandat.
4. Sa obtina in fiecare luna de la administratorii societatii o situatie despre mersul
operatiilor.
5. **Sa primeasca de la administratorii societatii, cu cel putin o luna inainte de ziua
stabilita pentru sedinta adunarii generale, bilantul exercitiului expirat , cu contul
de profit si pierdere, insotite de raportul lor si de documentele justificative, in
vederea verificarii si redactarii raportului cenzorilor catre adunarea generala
(art. 129);
6. Fiecare cenzor isi exercita mandatul separate de ceilalti cenzori , cu exceptia
redactarii raportului la bilant adresat adunarii generale.
7. In cadrul deliberarii in comun cu privire la raportul prevazut la pct.5 cenzorii, in
caz de neintelegere, au dreptul sa intocmeasca rapoarte separate care vor trebui
sa fie prezentate adunarii generale (art.116 alin.1)

*In cadrul sedintelor cenzorul poate participa la discutarea problemelor aflate pe ordinea de zi
si poate formula observatii , sugestii ori recomandari. Daca cenzorul apreciaza ca unele problem
dezbatute nu au fost solutionate in mod adecvat si ca ele afecteaza bunul mers al societatii , va
consemna opinia sa in registrul cenzorilor pentru a o adduce la cunostinta primei adunari
generale ( a se vedea la pagina 126 din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale”
Editura Andreescu 1993 –modelul de consemnare in registrul cenzorilor)

**A se vedea la capitolul V din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale” Editura

Andreescu 1993 –modele de consemnare in registrul cenzorilor a verificarii effectuate in
vederea redactarii raportului la bilant adresat adunarii generale inclusive modele de raport.
IV. Obligatiile cenzorilor vizeaza:
1. Constatarea prin proces-verbal a depunerii la timp a actiunilor la purtator de catre
actionarii care doresc sa participe cu drept de vot la adunarea generala a actionarilor
societatii (art. 82) ;**
2. Eliberarea certificatului care atesta constituirea garantiei de catre administratorii
societatii in vederea depunerii la Oficiul registrului comertului (art.96);***
3. Verificarea reclamatiilor adresate de actionari cu privire la faptele ce se considera ca
trebuie cenzurate:
- Daca faptele sunt reale si indreptarea situatiei este de competent adunarii
generale, sa le aiba in vedere la redactarea raportului catre aceasta (art.107
alin.1). Daca eliminarea neregulilor este de competenta administratorilor
(art.82).****
,cenzorii le vor aduce la cunostinta acestora in conformitate cu dipozitiile art.114
alin.ultim.
- Daca reclamatia este adresata de actionarii ce reprezinta cel putin o patrime din
capitalul social sau o cota mai mica daca statutul prevede astfel, cenzorii sunt
obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor cu privire la faptele reclamate (
art.107 alin.2)
- Cand cenzorii socotesc intemeiata si urgent reclamatia actionarilor ce reprezinta o
patrime din capitalul social, ei au obligatia de a convoca imediat adunarea
generala daca actionarii reclamati au facut dovada depunerii actiunilor la banci
din Romania sau la Casa de Economii si Consemnatiuni.In caz contrar cenzorii vor
raporta la prima adunare generala (art.107 alin.4-5).
4. Inspectia lunara si inopinata a casei si verificarea existentei titlurilor sau valorilor ce
sunt proprietatea societatii sau sunt detinute in gaj, cautiune ori in deposit (art.114
lit.a).*
5. Convocarea adunarii generale ordinare sau extraordinare cand administratorii nu au
indeplinit aceasta obligatie (art.114 lit.b)

*Alin. (1) şi (2) au fost modificate prin art. I pct. 37 din O.U.G. nr. 82/2007.
** A se vedea la pagina 26 din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale” Editura
Andreescu 1993- un model de proces-verbal.

***A se vedea la pagina 116 din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale” Editura
Andreescu 1993- un model de certificat.

**** A se vedea la pagina 116 din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale” Editura
Andreescu 1993 – un model de proces-verbal.

 A se vedea la pagina 105 din “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale”

Editura Andreescu 1993 – un model de consemnare in registrul cenzorilor, a
constatarilor facute cu prilejul inspectiei inopinate a casei.
6.Participarea la adunarile generale ordinare si extraordinare, cu care prilej cenzorii vor putea
face sa se insereze in ordinea de zi propunerile ce le vor crede necesare(art.114 lit.c)

7. Constatarea depunerii regulate a garantiei de catre administrator (art.114 lit.d)

8.Sa vegheze ca dispozitiile legii,contractului de societate sau statului sa fie indeplinite de

administrator si lichidatori (art.114 lit.e)

*@Alin. (5) a fost modificat prin art. I pct. 118 din Legea nr. 441/2006
V. Modul de lucru al cenzorilor
Asupra modului cum lucreaza cenzorii sub raport organizational si participativ pentru
exercitarea mandatului incredintat de adunarea generala sunt de subliniat cateva consideratii.

In limbajul current , cenzorii unei societati comerciale, in ansamblul lor, sunt desemnati cu
termenul de “comisie de cenzori” , cu toate ca utilizarea acestuia este neadecvata, intrucat nu se
gaseste o asemenea formulare in lege.

Este folosit termenul de “cenzori” pentru a-i desemna pe cei ce au mandatul de a supreveghea
gestiunea societatii. Acestia vor delibera impreauna pentru indeplinirea obligatiei referitoare la
redactarea raportului adresat adunarii generale cu privire la verificarea bilantului annual si a
contului de profit si pierdere, fara de care adunarea generala nu poate delibera in legatura cu
repartizarea profitului si fixarea dividentului-pentru indeplinirea celorlalte obligatii se prevede
ca cenzorii vor putea lucra separat.

Obiective cenzoriale cum sunt cele referitoare la conducerea regulate a registrelor contabile,
respectarea normelor de evaluare a patrimoniului social si reflectarea acestuia in bilant au
desigur un character de stricta specialitate ce se abordeaza de cenzorii ce sunt contabili
autorizati sau experti, desi concluziile verificarii fac obiectul deliberarii commune cu ocazia
redactarii raportului asupra bilantului anual.

Legea prevede ca cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul (art.111 alin.3), ceea ce
inseamna ca este cu neputinta a delega, ,transmite sau incredinta fie si temporar vreun atribut al
cenzorilor altor persoane care nu au aceasta calitate in societate. Chiar daca delibereaza in
comun in mod obligatoriu la redactarea raportului asupra bilantului contabil annual, este
prevazut ca in caz de neintelegere , cenzorii vor adresa rapoarte separate adunarii generale(
art.116 alin.1) , aceasta constituiind o forma de manifestare a raspunderii personale in
activitatea cenzorilor

Indeplinirea in bune conditii a atributiilor indica, fara indoiala, necesitatea coordonarii de catre
cenzori a activitatii lor cat si a deliberarilor in comun. Sub acest aspect este recomandabil a fi
observata de catre toti cenzorii societatii fie in cazul cand actioneaza in comun, fie in actiuni
individuale indeplinirea la timpul oportun a obligatiilor ce le revin potrivit legii, contractului de
societate si statutului.

*Art. 165. - (1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera
împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie
prezentate adunării generale. (2) Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea
lucra separat

**(3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în
exerciţiul mandatului lor

@Alin. (3) a fost modificat prin art. I pct. 38 din O.U.G. nr. 82/2007. astfel cum a fost modificat
prin art. unic, pct. 5 din Legea nr. 88/2009.
 O activitate de supraveghere coordonata presupune:

-selectionarea obiectivelor in concordant cu obligatiile legale de verificare raportate la situatia

concreta a societatii;

-stabilirea prioritatilor , respective esalonarea in timp a actiunilor de verificare tinand seama de

obligatiile de inspectie periodica, de concluziile reiesite din analiza informatiilor furnizate de
situatiile lunare puse la dispozitie de administratorii societatii, precum si de eventualele
reclamatii ori semnalari primate de la actionari sau de la imputernicitii statului;

-deliberarea in comun asupra repartizarii pe cenzori a actiunilor de verificare;

-deliberarea in comun a propunerilor de masuri ce se impugn ca urmare a constatarilor facute

in urma actiunilor de verificare.

VI. Raspunderea cenzorilor

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului (art.117
aln.1). Pentru intelegerea semnificatiei juridice globale a mandatului si a limitelor raspunderii
pe care le genereaza , indeosebi pentru mandatati, calitate in care functioneaza cenzorii.

In afara de raspunderea individuala pentru activitatea proprie, cenzorii sunt implicatii fata de
societate si in raspundere solidara cu totalitatea celorlalti cenzori. Potrivit Codului civil
raspunderea solidara este o forma de manifestare a dreptului de urmarire a prejudiciului, care
se exercita impotriva tuturor, individual sau impreuna, fara obligatia celui prejudiciat de a
observa vreo ordine, iar actiunea pornita impotriva unuia nu impiedica urmarirea celorlalti.
Raspunderea solidara nu se prezuma ;ea trebuie sa fie reglementata ca atare prin lege sau sa fie
rezultatul vointei partilor inscrisa intr-o intelegere.

Raportata la dreptul de actiune al societatii impotriva cenzorilor(art.108) , raspunderea

solidara a acestora din urma este o forma de asigurare a societatii in baza careia se poate
inlatura posibilitatea divizarii raspunderii intre cenzori, astfel incat fiecare dintre ei ramane
obligat fata de societate pentru intregul prejudiciu.

Cenzorii sunt solidar raspunzatori fata de societate (art.73 combinat cu art.117

alin.ultim.)pentru:

-realitatea varsamintelor effectuate de asociati;

-existenta reala a dividendelor platite;

-existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta;

-indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale;

-indeplinirea stricta a indatorarilor pe care legea , contractual de societate si statutul le impun.

Potrivit Codului civil, cenzorul in calitate de mandatar este raspunzator nu numai de actele de
inselaciune dar si de cele din culpa. Actele de inselaciune care in mod potential pot fi
generatoare de daune pentru societate sunt cele determinate de situatia cenzorului care, fara a
cere si obtine autorizarea societatii ,indeplineste functii de administrator,membru in comitetul
de directive sau de asociat cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand
acelasi obiect, ori exercitand acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu sau al altei
persoane si in una sau mai multe din aceste situatii, folosindu-se de informatiile de care
beneficiaza, in calitate de cenzor, incheie direct sau prin interpusi operatiuni(tranzactii) in
prejudicial societatii ( art.100 al.ultim.)

In afara acestor raporturi sau in altele prevazute de statut este interzis cenzorilor sa comunice
actionarilor in particular sau tertiar date referitoare la operatiile societatii constatate cu ocazia
exercitarii mandatului lor (art.115 alin. ultim.)

*Cenzorii raspund solitar pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de art.43 in Legea

nr31/1990.”Drept comercial roman”Editura ALL 1996

*Actiunea in raspunderea civila contra cenzorilor se exercita in conditiile art.108 din Legea
nr.31/1990 -”Drept comercial roman”Editura ALL 1996

** Cat priveste raspunderea penala a cenzorilor , aceasta este reglementata de art.194 si urm.din
Legea Art. 166.- -”Drept comercial roman”Editura ALL 1996

* (1) Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile

mandatului.nr.31/1990
VII. Incetarea mandatului de cenzor
Incetarea mandatului cenzorului poate avea loc:

- La expirarea termenului de 3 ani, in cazul cand nu a fost reales (art.111 alin.2)

- In caz de indisponibilitate fizica ori legala;
- Prin efectul legii, cand cenzorul ales decade de drept din mandate ca urmare a
interdictiilor prevazute de art.112;
- Prin renuntarea la mandate(art.113 alin.1)
- Prin revocare de catre adunarea generala(art.117 alin.2).

Data fiind pozitia specific pe care o ocupa cenzorii in societatea comerciala, spre deosebirea de
inlocuirea administratorilor, legiuitorul a prevazut ca prentru revocarea cenzorilor este
necesara intrunirea unui quorum si a unei majoritati impuse adunarilor generale extraordinare
(art.117 alin.2). la prima convocare a adunarii generale hotararea de revocare ( in masura in
care contractual de societate si statutul nu dispun altfel) este valabila daca se asigura prezenta
actionarilor ce detin trei patrimi din capitalul social, iar hotararea a fost luata prin votul unui
numar de actionari care reprezinta cel putin jumatate din capitalul social. La convocarea
urmatoare este impusa prezenta actionarilor ce detin jumatate din capitalul social, hotararea de
revocare fiind valabila numai cu votul unui numar de actionari care reprezinta cel putin o
treime din capitalul social(art.76).

Sunt expusi sanctiunii de revocare si raspundere pentru daune,cenzorii in functie care intra sub
incidenta interdictiilor si incompatibilitatilor prevazute de art.112 lit.a-c.*

Calitatea de cenzor se mai poate pierde de drept prin incetarea mandatului in una din
urmatoarele situatii:

a)cenzorul in functie care este membru intr-un numar mai mare de trei consilii de administratie
prin depasirea numarului legal in ordinea cronologica a numirilor,el urmand a fi condamnat in
folosul statului la plata remuneratiei si a celorlalte beneficii ce I se cuvin, cat si la restituirea
sumelor incasate. Actiunea impotriva cenzorului va putea fi exercitata de catre orice actionar
sau de Ministerul Finantelor(art.100 alin.2 si3)

b) Cenzorul in functie care nu are autorizarea consiliului de administratie de a fi concomitant

administrator, membru in comitetul de directie, cenzor sau asociat de raspundere nelimitata,in
alte societati concurente sau avand acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul
concurent, pe cont propriu sau al altei persoane (art.100 alin.ultim.)

 Suport de curs pagina 55

Bibliografie:

-”Drept comercial roman”Editura ALL 1996

- “Supravegherea cenzoriala in societatile comerciale” Editura Andreescu 1993

-Suportul de curs