Fuziunea și Divizarea societăților comerciale

Masterand: Isailă Anamaria Cristina

Specializarea: B8, anul2, IFR
 „Fuziunea reprezintă reunirea într-o singură unitate omogenă a mai multor
organizații, partide. Fuziunea se face prin absorbția unei societăți de către o altă
societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăți pentru a alcătui o
societate nouă.” – Dicționarul Explicativ al Limbii Române

Tratată în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, la titlul VI

(Dizolvarea, fuziunea și divizarea societăților comerciale), capitolul II (Fuziunea și
divizarea societăților), începând cu art. 238, fuziunea este operațiunea prin care:
a) una sau mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă
totalitatea patrimoniului lor unei alte societăți în schimbul repartizării către
acționarii societății sau societăților absorbite de acțiuni la societatea
absorbantă și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate (și avem în această
situație fuziunea prin absorbție) sau
b) mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă
totalitatea patrimoniului lor unei societăți pe care o constituie, în schimbul
repartizării către acționarii lor de acțiuni la societatea nou-constituită și,
eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a
acțiunilor astfel repartizate (și vorbim în acest caz despre fuziunea prin
contopire).
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 239 alin. 1 din Legea nr. 31/1990,
fuziunea se hotărăște de fiecare societate în parte. Deci, se va proceda la studierea
actului constitutiv la fiecare societate participantă, respectiv societatea absorbantă și
cea absorbită, pentru a verifica modul în care sunt luate hotărârile asociaților  în
fiecare dintre aceste societăți. Apoi, se va proceda la întocmirea celor două hotărâri ale
Adunărilor Generale ale Asociaților prin care se aprobă demararea procedurii de
fuziune, indicând care dintre firmele participante ocupă poziția de societate absorbantă
și care este societatea absorbită (dacă sunt mai mulți participanți la fuziune, în sensul
că societatea absorbantă absoarbe mai mult de o firmă, se va proceda identic pentru
fiecare operator economic implicat).

Analizând procesul de reorganizare al unei societăți comerciale, fuziunea devine

modalitatea principală a societăților de a se dezvolta. Această operațiune prezintă
numeroase avantaje care pot conduce către progresul societății comerciale. Motivele
care stau la baza aplicării acestei proceduri depind de obiectivele societăților
beneficiare pe termen lung. Realitățile societății contemporane ne demonstrează că
afacerile se desfășoară într-un mediu concurențial care pune presiune pe fiecare
societate în parte, în vederea perfecționării și dezvoltării acesteia.

2
 Din aceste motive, societățile recurg la diverse proceduri pentru a-și diversifica
afacerea. Pe plan internațional, fenomenul fuziunii a devenit o soluție de salvare a
societăților cu mult înainte de a se regăsi și în România. Datorită complexității
procedurii, această modalitate de dezvoltare economică a întâmpinat dificultăți în
aplicarea la nivel național, însă, datorită numeroaselor avantaje, societățile române au
ajuns tot mai des să urmeze acest proces.

Fuziunea a două sau mai multe societăţi se poate realiza în două modalităţi:
 Prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate. Drepturile şi obligaţiile
societăţii absorbite se transferă în patrimoniul societăţii care o absoarbe;
 Prin contopire a două sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă.
Drepturile şi obligaţiile societăţilor implicate ce urmează să fie radiate ca efect
al fuziunii, se transferă în patrimoniul societăţii nou-înfiinţate.

FUZIUNEA
Transferul patrimoniului este un transfer cu caracter universal. Obligaţiile
societăţilor care sunt radiate ca urmare a fuziunii se regăsesc în patrimoniul societăţii
rezultante, care va deveni debitor pentru datoriile fostei societăţi. Atât fuziunea cât şi
divizarea se pot realiza între societăţi având forme diferite.
Nu se poate vorbi de o fuziune decât în condiţiile în care la operaţiune participă
cel puţin două societăţi. Absorbţia unei sucursale sau a unui alt sediu secundar al unei
societăţi nu înseamnă fuziune, ci transfer de întreprindere sau cesiune de fond de
comerţ.
În cazul fuziunii se va respecta aceeaşi formă pentru noua societate. Nu se poate
concepe o fuziune între persoane juridice de tipuri diferite. De exemplu nu se poate
concepe o fuziune între o persoană juridică de drept public şi una sau mai multe
persoane juridice de drept privat.
NU SE POATE CONCEPE:
 fuziune între o persoană juridică cu scop nepatrimonial (o asociaţie, o fundaţie)
şi o societate juridică cu scop patrimonial;
 fuziune între o regie autonomă şi o societate comercială;
 fuziune între o organizaţie cooperatistă şi o societate comercială;
 fuziune între o societate profesională cu personalitate juridică şi un grup de
interese economice, etc

3
 Dacă scopul membrilor persoanelor juridice implicate este de a fuziona, atunci
acele persoane juridice trebuie mai întâi transformate. Transformarea să fie în societăţi
comerciale şi ulterior să fie începute demersurile de fuziune.
EFECTELE FUZIUNII
Contractul de fuziune – în cazul societăţilor comerciale se încheie un nou contract de
societate între asociaţii sau acţionarii societăţilor implicate
Transmiterea drepturilor şi obligaţiilor la fuziunea – este o transmitere universală
a patrimoniului.
Atât bunurile cât şi drepturile persoanei juridice absorbite cât şi obligaţiile acesteia
trec la societatea rezultantă:
 ca o masă patrimonială, şi
 nu ca un transfer cu titlu particular.
Creditorii societăţilor care încetează să existe devin creditorii societăţii
rezultante.
Dispariţia şi modificarea persoanelor juridice
Fuziunea are ca efect şi radierea societăţii absorbite (participante la fuziune). Încetarea
personalităţii juridice a societăţii are loc fără dizolvare şi lichidare. Se face nemijlocit,
prin finalizarea fuziunii.
Mărirea patrimoniului societăţii rezultante
Se măreşte inclusiv capitalul social în cazul societăţilor participante la fuziune.
Rezultă şi o nouă structură a membrilor persoanei juridice, a acţionariatului la
societatea absorbantă sau societatea rezultantă. Se adăugă membrii sau acţionarii
societăţii absorbite (contopite).

DIVIZAREA
De asemenea divizarea se poate realiza prin două modalităţi (art.233 alin 2,3 Cod
civil):
 prin împărţirea întregului patrimoniu al societăţii, care îşi încetează existentă,
între două sau mai multe societăţi existente ori care iau astfel fiinţă;
 prin desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care îşi continuă
existenţa, şi transmiterea acestei părţi către una sau mai multe societăţi existente
sau care iau fiinţă.
Reprezintă operaţiunea juridică prin intermediul căreia:
4
  fie dintr-o persoană juridică unică se crează două sau mai multe societăţi noi
prin împărţirea patrimoniului, cu efectul dispariţiei persoanelor juridice iniţiale;
 fie prin împărţirea patrimoniului unei persoane juridice între două sau mai multe
persoane juridice care există deja, cu efectul dispariţiei persoanei juridice
iniţiale;
 fie prin desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice:
o care continuă să existe şi
o e transmite acea parte către una sau mai multe societăţi care există sau
care se înfiinţează în acest mod

Tipuri de divizare:
 divizare totală - împărţirea patrimoniului unei persoane juridice:
o între două sau mai multe persoane juridice care există deja sau
o între două sau mai multe persoane juridice care se înfiinţează prin
divizare
 divizare parţială
o desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice
o transmite acestei părţi către una sau mai multe societăţi care există sau
care se înfiinţează în acest mod
Indiferent de tipul de divizare, din această operaţiune nu pot rezulta persoane
juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea iniţială.
EXEMPLU:
 prin divizare nu se pot constitui două sau mai multe societăţi comerciale dintr-o
asociaţie sau fundaţie şi
 prin divizare nu se pot constitui societăţi comerciale dintr-o regie autonomă ori
ONG-uri
Dacă membrii persoanei juridice implicate au în scop divizarea, atunci acele
persoane juridice trebuie mai întâi transformate şi ulterior devizate.
EFECTELE DIVIZĂRII
Patrimoniul persoanei juridice care a încetat să existe prin divizare:
 se împarte în mod egal între persoanele juridice dobânditoare dacă prin actul ce
a dispus divizarea nu s-a stabilit o altă proporţie
 împărţirea are în vedere atât bunurile şi drepturile cât şi datoriile

5
  împărţirea acestora, în caz de divizare a persoanelor juridice de drept privat, este
rezultatul convenţiei între membrii (acţionari, asociaţi) persoanei juridice.
În cazul divizării parţiale, efectul divizării este reducerea patrimoniului persoanelor
juridice iniţiale.
Reducerea patrimoniului înseamnă:
 atât reducerea părţii active a patrimoniului (bunuri şi drepturi),
 cât şi reducerea părţii passive a patrimoniului (obligaţii).
Reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proporţională cu partea
transmisă. În cazul în care partea desprinsă se transmite mai multor persoane juridice
deja existente sau care se înfiinţează în acest mod, împărţirea patrimoniului se va face
proporţional cu partea desprinsă.
Între persoanele juridice dobânditoare, împărţirea părţii desprinse se va face în
mod egal, dacă prin actul de divizare nu s-a stabilit o altă proporţie.
Răspunderea în caz de divizare
În cazul divizării, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va răspunde:
 integral pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor
dobândite sau păstrate şi
 proporţional cu valoarea drepturilor dobândite sau păstrate, socotită după
scăderea obligaţiilor aferente acestora, pentru celelalte obligaţii ale persoanelor
juridice divizate.
Dacă este supusă divizării o persoană juridică de drept public, prin actul de
reorganizare se va putea stabili şi un alt mod de repartiţie a obligaţiilor.
Contractele se vor repartiza în toate cazurile de divizare:
 între persoanele juridice rezultante ale procesului de divizare în aşa fel încât
executarea fiecăruia dintre contracte să se facă în întregime de către o singură
persoană juridică dobânditoare
 dacă o astfel de repartiţie nu este cu putinţă, atunci prin actul de divizare unele
contracte se vor repartiza la mai multe societăţi rezultante
 se va ţine seama de necesitatea ca, pentru anumite tipuri de afaceri sau activităţi,
să se obţină autorizarea din partea organelor competente. Aceasta pentru a evita
crearea unei persoane juridice lovite de incapacitatea specială de folosinţă.
Dacă există contracte încheiate în considerarea calităţii persoanelor juridice
supuse reorganizării, acestea nu îşi încetează efectele cu excepţia cazului:

6
  în care părţile au stipulat expres contrariul sau
 menţinerea ori repartizarea contractului este condiţionată de acordul părţii
interesate
Dacă menţinerea sau repartizarea contractului este condiţionată de acordul
părţii interesate, aceasta va fi notificată sau înştiinţată:
 prin scrisoare recomandată
 cu confirmare de primire
 pentru a-şi da ori nu consimţământul în termen de 10 zile lucrătoare de la
comunicarea notificării sau înştiinţării.
Lipsa de răspuns în acest termen echivalează cu refuzul de menţinere sau
preluare a contractului de către persoana juridică succesoare. În cazul societăţilor
aflate în procedura de lichidare, fuziunea sau divizarea se pot efectua numai înainte de
începerea repartiţiei între asociaţi a părţilor ce li se cuvine din lichidare.

Art. 238 alin.4 din Legea nr.31/1990

Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definită la alin. (1) ori (2), poate fi efectuată
chiar dacă societăţile dizolvate sunt în lichidare, cu condiţia ca acestea să nu fi
început încă distribuirea între asociaţi a activelor ce li s-ar cuveni în urma
lichidării”.

PROCEDURA FUZIUNII SAU DIVIZĂRII

În cazul fuziunii, hotărârea de fuziune se adoptă de către adunarea general a
fiecărei societăţi implicate. Adoptarea se face în condiţiile prevăzute pentru
modificarea actului constitutiv al societăţii.
Proiectul de fuziune sau de divizare:
 se întocmeşte şi se semnează de administratorii societăţilor participante
 se vizează de judecătorul delegate
 se depune la oficiul registrului comerţului
 se publică, pe cheltuiala societăţii, în Monitorul Oficial, integral sau în extras,
conform dispoziţiei judecătorului sau cererii societăţii
Proiectul de fuziune sau de divizare se depune la oficiul registrului comerţului.
Formularea unei opoziţii:
 nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi
7
  nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării
Actului modificatory al actului constitutiv al societăţii absorbante:
 este autentificat
 este înregistrat la ORC şi
 este vizat de judecătorul delegat,
 se transmite din oficiu la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala
societăţii.
FUZIUNEA SAU DIVIZAREA; EFECTE PATRIMONIALE
Efecte faţă de acţionari şi asociaţi
Societatea care îşi încetează existenţa transmite patrimoniul său către societatea
sau societăţile beneficiare. Asociaţii sau acţionarii societăţii dizolvate dobândesc părţi
sociale sau acţiuni la societăţile beneficire ale transmiterii universale.
Efecte faţă de creditorii societăţilor participante
Societatea absorbantă preia drepturile şi obligaţiile societăţii absorbite.
Drepturile şi obligaţiile societăţilor dizolvate sunt preluate de noile societăţi înfiinţate.
Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul dizolvării răspund:
 faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care s-a dizolvat,
 direct proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, dacă actul de divizare nu
prevede altfel
Dacă nu poate fi indetificată cu certitudine societatea răspunzătoare pentru o
anumită obligație, toate societățilr dobânditoare de bunuri răspund solidar pentru acea
obligație. Efectele patrimonicale ale divizării se produc, în mod corespunzător și în
situația divizării prin desprinderea unei părti din patrimoniul la care se referă art. 233
alin.3 din Legea nr.31/1990.
În urma studiului efectuat putem concluziona că fuziunea este o operațiune
benefică în salvarea societăților, ajutând la consolidarea acestora, stimulând creșterea
economică, oferind avantajele unui nou segment de clienți, a eliminării competiției,
fără un efort prea mare. Deși există posibilitatea eșuării acestei uniuni, dacă se
analizează corect riscurile și se găsesc soluții, fuziunea poate aduce venituri mari.

8
Bibliografie:

1. Instituţii de drept public şi privat – Curs universitar pentru învăţământul

economic superior - ORGA-DUMITRIU Gina
2. https://www.rubinian.com
3. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/227224