Sunteți pe pagina 1din 31

1.

Dispozitiile Codului de Procedura civila :


A.Constitue drept comun in materie civila
2. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului , la care Ro este parte , si codul de procedura civila :
B.au prioritate dispozitiile mai favorabile ale Codului
3. Normele de competenta au ca obiect :
B. infiintarea si functionarea instantelor judecatoresti
4. Normele de procedura propriu-zisa :
A. au ca obiect modul de judecata de judecata a pricinilor civile
5.Sunt reglementate prin norme cu caracter dispozitiv :
c. incompatibilitatile pentru motivele prevazute la art.42 NCPC referitoare la
alte cazuri de incompatibilitate
6. Sunt faze ale procesului civil :
B. judecata si executarea silita
7. Principiului liberului acces la justitie :
B. permite stabilirea unui sistem de taxe judiciare de timbru
8. Principiul legalitatii :
A. presupune respectarea dispozitiilor de drept material care guverneaza
raportul juridic litigious , precum si a celor procesuale
9. Constitue o exceptie de la principiul oralitatii :
A . exercitarea cailor de atac
10. Sanctiunea pentru nerespectarea principiukui publicitatii este :
A.nulitatea absoluta si neconditionata de vatamare
11 . Principiul continuitatii :
A.Priveste numai judecatorii care compun completul de judecata
12. Pentru solutionarea amiabila a litigiului :
B. instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor , chiar cand
aceastea sunt reprezentate
13. In virtutea principiului contradictorialitatii :
C. partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de
afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurarile de fapt relevate in cauza
14. In virtutea principiului disponibilitatii :
C. este posibila renuntarea la calea de atatc impotriva sentintei , chiar si inainte
de comunicarea acestei hotarari
15. Constitue derogarea de la principiul disponibilitatii :
B. posibilitatea instantei de a introduce fortat in proces , din oficiu , alte
persoane , in cazurile expres prevazute de lege
16 .In virtutea rolului activ, judecatorul este indreptatit :
C. sa staruie , intr-o cerere de revizuire , pentru solutionarea amiabila a cererii
17 . Judecatorul este indreptatit :
A.sa ordone probe din oficiu , chiar daca partile se impotrivesc
18. Potrivit legii , partile sunt obligate :
C. sa-si exercite drepturile procedurale cu buna-credinta
19 . Reprezinta o exceptie de la principiul nemijlocirii :
B.folosirea intr-un nou proces a dovezilor administrate in cursul judecarii unei
cereri perimate
20 .Despagubirile cuvenite partii care a suferit un prejudiciu patrimonial sau
moral , ca urmare a exercitarii abuzive a unui drept procedural de catre partea
adversa pot fii :
A.solicitate pe calea unei actiuni separate in care una dintre parti a folosit
abuziv un drept procedural
21 . In caile de atac , partile :
C. nu pot invoca omisunea instantei de a odrona din oficiu probe pe care ele nu
le-au propus si administrat in conditiile legii
22 .In temeiul rolului sau activ , judecatorul :
C. poate ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar
daca procurorul care a pornit actiunea civila se impotriveste
23. Actul de procedura indeplinit inainte de intrarea in vigoare a legii noi :
A. ramane supus dispozitilor vechii legi de procedura
24 . In cazul in care formalitatea ceruta pentru dovedirea actului juridic se
modifica in timp , se aplica legea :
B. in vigoare la momentul incheierii
25. Hotararile sunt supuse cailor de atac , motivelor si termenelor prevazute de
legea in vigoare :
C. la data inceperii procesului
26.Legea aplicabila executarii silite este cea in vigoare :
B. la data inceperii executarii silite â
27. Potrivit regulilor prevazute in Codul de procedura civila , referitoare la
aplicarea legii de procedura civila :
B. proceselor in curs de judecata la data schimbarii competentei instantei legal
investite vor continua sa fie judicate de acele instante , potrivit legii sub care au
inceput
28. In caz de trimitere spre rejudecare , daca in cursul judecatii se schimba
competenta instantei a carei hotarare a fost desfiintata , cauza va fi trimisa :
A.aceleasi instante care a pronuntat hotararea , competenta potrivit legii sub
imperiul careia a inceput procesul
29.Sunt elemnte ale actiunii civile :
B.partile , obiectul si cauza
30. Nu reprezinta o conditie generala de exercitare a actiunii civile :
B.existenta dreptului subiectiv pretins
31. Reprezinta conditiile generale de exercitare a actiunii civile :
C.capacitate procesuala , calitate procesuala , formularea unei pretentii ,
justitificarea interesului
32. Conditiile de exercitare a actiunii civile :
C.trebuie sa se pastreze pe tot parcursul procesului
33. Daca intervine decesul paratului dupa inchiderea dezbaterilor :
A.hotararea pronuntata esre legala
34. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta :
B.sunt lovite de nulitatea absoluta
35. Asociatile , societatile sau alte entitati fara personalitate juridical , daca sutn
constituite potrivit legii :
A.pot sta in judecata indifferent de pozitia sociala
36. Renumerarea curatorului special :
A.se fixeaza provizoriu de instanta , prin incheiere , stabilindu-se si modalitatea
de plata
37. Minorul care dobandeste capacitatea de exercitiu pe parcursul procesului :
B.isi poate exercita drepturile procedural in nume propriu
38. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor
procedurale :
C.pot fii confirmate de catre reprezentantul sau ocrotitorul sau legal
39.Actiunea in realizarea unui drept de creanta afectat de o conditie suspensiva
esre :
C.prematura
40. Actiunea in constatarea existentei unui drept real afectat de un termen
suspensiv este :
A.admisibila
41. Actiunea in constatarea existentei unui drept de creanta afectat de un
termen extinctiv este :
B. inadminisibila , daca partea are la dispozitie o actiune in realizare
42.Poate fi facuta chiar inainte de indeplinirea termenului cererea pentru :
A.predarea unui bun mobil la indeplinirea termenului contractual
43. Exceptia prematuritatii cererii de chemare in judecata este o exceptie :
c. de fond , absoluta si peremtorie
44. Actiunea formulata de un reclamant , avand ca obiect restituirea sumei
acordate paratului cu titlu de imprumut , formulata anterior datei scadentei
obligatiei , este :
B.prematura
45. Este lipsita de interes calea de atac formulata de reclamant atunci cand are
ca obiect :
B.incheierea interlocutorie prin care a fosr respinsa ca neintemeiata exceptia
lipsei calitatii procesuale active, invocata de intevenientul accesoriu in favoarea
partii adverse
46.Invocarea de catre reclamant a nelegalei citari a paratului care lipseste la
acelasi termen de judecata la care ea s-a produs :
B.reprezinta o neregularitate procedurala cu efect dilatoriu
47. Indeplinirea conditiilor generale de exercitare a actiunii civile trebuie
dovedita :
B.de persoana care formuleaza sau sustine cererea
48. Sunt admisibile urmatoarele actiuni in constatare :
A.constatarea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita formulata
anterior incuviintarii executarii silite
49. Reclamantul poate sa-si modifice cererea , prin transformarea unei actiuni
in constatare intr-una in realizare :
B.pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta
50 . Cererile pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept :
B.sunt de competenta instantei determinate dupa regilile prevazute pentru
cererile avand ca obiect realizarea dreptului
51 . In cazul in care paratul era decedat la data introducerii cererii de chemare
in judecata :
B.reclamantul isi poate modifica pana la primul termen de judecata cererea ,
sub aspectul cadrului processual pasiv , solicitand introducerea in cauza a
mostenitorilor
52.Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte cu titlu
particular , iar succesorul cu titlu particular a intervenit in cauza :
B.succesorul cu titlu particular va lua procedura in starea in care se afla la
momentul la care acesta a intervenit in cauza
53. Suucesorul cu titlu particular care a fost introdus in cauza la cererea unei
parti ori din oficiu :
A.ia procedura in starea in care se afla la momentul la care acesta a fost
introdus in cauza
54. In cazul introducerii in cauza a succesorului cu titlu particular , momentul de
la acesta va lua procedura ,, in starea in care se afla ,, este :
A.data incheierii de sedinta prin care s-a dispus introducerea sa in cauza ,
pronuntata in lipsa acestuia
55. Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal ori
cu titlu universal al acestuia , dupa caz :
A. va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular
56. Succesorul cu titlu particular al paratului , care nu a intervenit in cauza si
nici nu a fost introdus la cererea partilro ori din oficiu :
C.va putea invoca inopozabilitatea in cazul in care a dobandit dreptul cu buna
credinta si nu mai poate fi evins , potrivit legii , de catre adversarul titular
57 . Exceptia lipsei calitatii procesuale active este o exceptie :
C.de fond , absoluta si peremptorie
58.Nu se va admite exceptia lipsei de interes :
A.cu privire la exercitarea recursului , motivata de faptul ca recurentul a
procedat la executarea deciziei in instanta de apel
59 . Se poate formula o cerere de chemare in judecata , chiar daca interesul de
a actiona nu este nascut si actual :
A. daca scopul acesteia este de a preveni incalcarea unui drept subiectiv
amenintat sau de a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu
s-ar putea repara
60.Nu este vorba de o cerere (actiune) mixta :
C.in cazul cererii in pretentii a vanzatorului unui imobil impotriva
cumparatorului , pentru plata pretului
61. Sunt cereri personale imobiliare :
A.Cererea prin care locatarul il cheama in judecata pe locator , solictand
obligarea acestuia la predarea imobilului ce formeaza obiectul contractului de
locatiune
62. Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune :
B.in realizare si patrimoniala
63. Este admisibila urmatoarea actiune in constatare :
c.a intervenirii rezolutiunii de drept a unui contract
64 . Actiunea in rezolutiunea unui contract de vanzare a unui imobil pentru
neplata pretului este :
C. mixta
65. Actiunea cumparatorului in rezolutiunea unui contract de vanzare a unui
autoturism pentru nepredarea bunului , precum si pentru obligarea paratului la
restituirea pretului , este o actiune :
B.personala
66. Spre deosebire de actiunea personala , actiunea mixta :
A.este intotdeauna patrimoniala
67. Spre deosebire de cererea confesorie , cererea posesorie :
C. nu apara un dezmembramant al dreptului de proprietate
68. In raport de clasificarea cererilor in justitie , este mixta cererea prin care :
A.cumparatorul urmareste predarea bunului indifividual determinat a carui
proprietate a fost transferata prin contractual de vanzare
69. Cererea de recuzare a judecatorului va fii respinsa ca inadmisibila atunci
cand :
B.partea nu arata probele de care intelege sa se foloseasca pentru dovedirea
cazului de incompatibilitate
70 . Nu este incompatibil judecatorul care :
B.este curator al unchiului unuia dintre parti
71. Daca la judecatoria pe rolulu careia se afla procesul este depusa cererea de
recuzare a judecatorilor de la tribunalul ierarhic superior , judecatoria :
B.va respinge cererea ca inadmisibila
72. Incompatibilitatea judecatorului :
B.este reglementata prin norme de organizare judiciara
73. Cererea de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante se judeca :
A.de completul pe rolul caruia se afla dosarul in care s-a formulat recuzarea
74. Judecatorul nu se poate abtine de la solutionarea cauzei cu care a fost
investit :
c. in cazul retrimiterii cauzei ca urmare a admiterii unei cereri de reexaminare
impotriva incheierii prin care a anulat in mod eronat cererea.
75. In materia recuzarii :
A. nu se poate recuza toti judecatorii unei instante
76. In materia incompatibilitatii :
C .recuzarea poate fi formulata si de mandatarul partii
77. Este incompatibil judecatorul care :
A. sesizat cu o cerere de revizuire indreptata impotriva hotararii pe care a
pronuntat-o
78. Nu este incompatibil judecatorul care a fost investit cu :
A. o contestatie la executare impotriva adresei de infiintare a popririi ce are la
baza hotararea pe care a pronuntat-o acelasi judecator
79. Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare :
B. nu este supusa niciunei cai de atac
80. In reglementarea Codului de procedura civila , este incompatibil absolut :
A.judecatorul care a avut calitatea de mediator in aceeasi cauza
81. Atunci cand apelul a privit o hotarare prin care prima instanta respinsese
cererea cererea de chemare in judecata , pentru motivul ca niciuna dintre parti
nu a solicitat introducerea in cauza a tertului , desi raportul juridic dedus
judecatii o impunea , incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare
formulata impotriva judecatorilor ce compun completul de apel :
A. poate fi atacata cu recurs , la instanta ierarhic superioara , intermen de 5 zile
de la comunicarea hotararii prin care a fost solutionata apelul
82. In cazul unei decizii de recurs atacate cu contestatie in anulare speciala
pentru omisiunea cercetarii unui motiv de recurs , judecatorii care au
solutionat recursul :
B. atunci cand decizia de recurs atacata este pronuntata anterior datei de 15
februarie 2013 , nu devin incompatibili sa solutioneze contestatia in anulare ,
ceea ce nu exclude insa posibilitatea de a exista , in circumstantele cauzei , un
temei pentru abtinere
83. Incheierea care a fost respinsa cererea de recuzare a unuia dintre membrii
completului de judecata investit cu judecarea recursului :
C. poate fii atacata cu recurs , in termen de 5 zile de la comunicarea deciziei
prin care a fost solutionat recursul
84. In cazul in care cererea de recuzare a fost respinsa :
C. noua cerere de recuzare formulata impotriva aceluiasi judecator , pentru
aceleasi motive , va putea fi judecata chiar de judecatorul recuzat
85. Recuzarea judecatorului :
C. cand vizeaza pe unicul judecator care isi desfasoara activitatea la instanta
respectiva , cererea de recuzare va fi judecata de instanta ierarhic superioara
86 . Recuzarea :
C. este reglementata prin norma=e de organizare judiciara
87. Abtinerea :
B. poate fi facuta si dupa inceperea dezbaterilor pe fond
88 . Cererea de recuzare :
C. cand vizeaza pe unicul judecator care isi desfasoara activitatea la instanta
respectiva , va fi judecata de instanta ierarhic superioara
89. Abtinerea si recuzarea :
A. se solutioneaza dupa o procedura comuna
90. Incheierea de respingere a abtinerii :
A. se pronunta in sedinta publica â
91. In ceea ce priveste cererea de recuzare a unui judecator :
C. instanta va solutiona cererea printr-o incheiere pronuntata in sedinta publica
92. Este incompatibil :
B. a carui ruda pana la gradul al patrulea inclusiv se afla in relatii de dusmanie
cu o ruda pana la gradul al patrulea inclusiv a uneia dintre parti
93. Spre deosebire de abtinere , recuzarea :
C. nu este reglementata prin norme imperative
94. Nu se poate intra in compunerea completului de judecata cel care a fost :
C. avocat desemnat in aceeasi cauza in urma unei cereri de ajutor public
judiciar
95. Este intemeiata cererea de recuzare formulate impotriva judecatorului care
:
A. este investit cu solutionarea unei cai de atac , iar un afin al sau de gradul al
patrulea a participat , ca judecator , la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei
instante
96. Daca unul dintre judecatorii investiti cu judecarea unui apel este sotul
judecatorului care a judecat cauza in prima instanta :
A. este obligat sa se abtina , chiar daca niciuna dintre parti nu formuleaza
cererea de recuzare
97. In caz de admitere a declaratiei de abtinere , cererea de recuzare :
B. va fi respinsa ca ramasa fara obiect
98. In cazul in care declaratia de abtinere se respingere :
A. partea interesata va putea formula cererea de recuzare , pentru acelasi
motiv de incompatibilitate
99. Formularea unei cereri de recuzare :
B. impiedica pronuntarea solutiei in cauza pana la solutionarea cererii de
recuzare
100. Recuzarea se solutioneaza :
A.in camera de consiliu , fara prezenta partilor
137. Recuzarea se solutioneaza:
a. in camera de consiliu, fara prezenta partilor.

139. Abtinerea si recuzarea:


b. trebuie solutionate dupa ce procurorul a pus concluzii asupra acestora,
atunci cand acesta participa la judecarea procesului

140. Incheierea prin care a fost admisa recuzarea va arata:


a. care dintre actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.

141. Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare:


Poate fi atacata numai de partea care a formulat-o.

144. In cazul in care, in calea de atac impotriva incheierii, se constata ca


recuzarea a fost respinsa in mod gresit, instanta de apel:
b. va reface toate actele de procedura indeplinite de judecatorul incompatibil.

145. In cazul in care, in calea de atac impotriva incheierii date in apel, se


contesta ca recuzarea a fost respinsa in mod gresit, instanta de recurs:
c. va casa hotararea instantei de apel si va dispune trimiterea cauzei spre
rejudecare la aceeasi instanta.

146. Cu privire la incheierea in care recuzarea a fost respinsa in timpul judecatii


unei cauze in prima instanta si ultima instanta:
b. Partea interesata poate formula recurs, la instanta ierarhic superioara, in
termen de 5 zile de la comunicarea hotararii privind fondul cauzei.
147. In cazul in care cererea de recuzare este judecata, potrivit legii, de instanta
ierarhic superioara:
c. in caz de admitere, va trimite pricina spre solutionare altei instante de acelasi
grad din circumscriptia sa.

149. In cazul in care paratul a decedat anterior introducerii cererii de chemare


in judecata:
c. se acorda un termen pt citarea mostenitorilor daca, la primul termen de
judecata, reclamantul solicita introducerea lor in proces printr-o cerere
modificatoare a cadrului procesual pasiv.

150. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta:


c. atrage nulitatea absoluta a actelor de procedura, neputand fi acoperita in
niciun mod.

151. In cazul transmisiunii calitatii procesuale active, dobanditorul:


b. preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a avut loc
transmisiunea.

152. In cazul transmisiunii calitatii procesuale active, dobanditorul acesteia


poate:
Transaction valabil cu partea adversa numai in limitele dreptului transmis.
153. In cazul in care un act de procedura este indeplinit de o persoana fizica c
nu are exercitiul drepturilor procedurale:
c. Partea interesata poate invoca exceptia lipsei capacitatii de exercitiu.

154. Actele de procedura indeplinite de o persoana fara capacitate procesuala


de exercitiu:
c. Sunt anulabile.

155. In caz de coparticipare procesuala activa, pt reclamanti se depune un


singur exemplar al intampinarii:
b. Atunci cand toti reclamantii sunt reprezentati de acelasi avocat.

156. In cazul unei actiuni introduse impotriva a trei codebitori solidari:


c. Intampinarea formulata de unul dintre ei poate profita si ceilalti codebitori
solidari.

157. Reclamantul:
b. pote formula o cerere impotriva unei pesoane care pretinde aceleasi
drepturi ca si el.

160. Coparticiparea procesuala:


b. Are drept efect suportarea cheltuielior de judecata in mod egal, proportional
sau, dupa ca, solidar, de catre coparticipantii care au pierdut procesul.

161. Coparticipare procesuala obiectiva este o consecinta a:


c. admiterii exceptiei de conexitate, daca partile nu sunt aceleasi in toate
cererile.

162. In caz de coparticipare procesuala, prin exceptie de la principiul


independentei procesuale:
b. admiterea apelului declarat de unul dintre parati poate duce la respingerea
in intregime a actiunii, daca paratii sunt chemati in judecata pt un delict civil.

163. Participarea tertilor la judecata:


b. nu este echivalenta cu coparticiparea procesuala subiectiva.

165. Coparticiparea procesuala existenta la judecata in prima instanta:


b. Poate continua si la judecata in caile de atac.

166. Daca intr-un proces sunt mai multi parati:


c. modificrea cererii de chemare in judecata dupa primul termen poate avea loc
numai cu aacordul expres al tuturor paratilor.

168. In cazul cererii de interventie voluntara accesorie:


b. tertul are un interest propriu in participarea la judecata procesului.

169. Daca cererea de interventie voluntara accesorie este in favoarea


reclamantului:
se va admite, daca se admite cererea de chemare in judecata.
170. Cererea de interventie voluntara principala poate fi facuta:
c. si in fata instantei de apel, cu invoirea partilor.

171. Cererea de interventie voluntara:


b. Trebuie formulata numai in forma scrisa.

172. Este admisibila cererea de interventie principala cand tertul pretinde


pentru sine, in tot sau in parte:
Dreptul dedus judecatii prin cererea reconventionala sau un drept strans legat
de acesta.

173. In cazul interventiei accesorii:


Intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative care nu au fost
invocate in termen de partea in favoarea careia a intervenit.

174. Cererea de interventie voluntara principala:


c. se va solutiona, chiar daca cererea de chemare in judecta se respinge ca
prematur introdusa.

176. Cererea de interventie voluntara accesorie:


c. nu poate fi disjugata de cererea de chemare in judecata.

177. Dupa admiterea in principiu a unei crerei de interventie voluntara


principala, intervenientul are urmatoarele drepturi procesuale:
de a formula o cerere de chemare in judecata a altor persoane, in conformitate
cu dispozitiile art. 68 NCPC.

178. In cazul in care, dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie


voluntara principala, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din cererea
introductiva de instanta, fara a se pronunta o hotarare de fond:
c. instanta va solutiona cererea intervenientului principal, indiferent de cauza
pt care nu s-a mai judecat pe fond cererea de chemare in judecata.

180. Cererea de interventie accesorie in favoarea paratului:


b. se respinge, daca se admite cererea de chemare in judecata.

181. Urmare a incuviintarii in principiu a cerereii de interventie voluntara:


c. Intervenientul voluntar principal pote obtine judecrea cererii sale, chiar daca,
ulterior incuviintarii in principiu, reclamantul renunta la judecarea cererii
principale.
183. In cazul in care, dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie
voluntara, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din cererea introductiva
de instanta, fara a se pronunta o hotarare in fond:
b. subzista, in privinta cererii de interventie voluntara principla, efectul
prorogarii legale de competenta.

184. Tertul care a formult o cerere de interventie voluntara principala:


Are o pozitie independenta si fata de paratul din cererea prin care s-a declansat
procesul respectiv.

185. Intervenientul accesoriu:


c. Trebuie sa urmareasca intotdeauna obtinere unui folos pt sine, iar nu numai
pt partea a carei pozitie o sustine.

186. Cererea de interventie voluntara principla:


c. Poate fi formulata si dupa casarea cu trimitere spre judecare in prima
instanta de catre o instanta competenta.

187. Spre deosebire de interventia voluntara accesorie, interventia voluntara


principla:
c. se va solutiona pe fond, chiar daca reclamantul renunta la judecata cererii de
chemare in judecata.

188. Daca se respinge apelul declarat de partea in favoarea careia s-a


intervenit, apleul declarat de intervenientul accesoriu:
c. va primi aceeasi solutie ca si apelul declarat de partea in favoarea careia s-a
intervenit.

189. Intervenientul accesoriu:


b. Poate sa renunte la judecarea cerereii de interventie incuviintate in principiu
doar cu acordul partii pt care a intervenit.

191. Spre deosebire de cererea de chemare in judecata, cererea de interventie


voluntara principala, ca si cererea de aratare a titularului dreptului:
nu este supusa procedurii de regularizare prevazute de art. 200 NCPC.

192. In cazul interventiei voluntare accesorii, spre deosebire de cazul


interventiei voluntare principale:
c. Cererea de interventie accesorie poate fi facuta si in caile extraordinare de
atac.

193. Cererea de interventie fortata prevazuta de art. 68 NCPC:


c. Poate fi folosita de catre parat pt a introduce in cauza o alta persoana care ar
pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.

194. In cazul cererei de chemare in judecata a unei alte persoane care poate
pretinde acelesi drepturi ca si reclamantul:
Nepronuntarea asupra acesteia poate constitui motiv de reviziuire a hotararii.

195. Cererea de chemare in judecata a altei persoane:


b. Poate fi formulata si de intervenientul principal, pana la terminarea
cercetarii procesului in prima instanta.

197. In urma cererii de chemare in judecata a unei alte persoane care poate
pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, paratul cheama in judecata pentru
predarea unui bun sau a folosintei acestuia poate fi scos din proces, daca:
declara ca va preda bunul ce face obiectul judecatii celui al carui drept va fi
stabilit prin hotarare judecatoreasca.
198. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara accesorie, cererea de
chemare in judecata a altei persoane:
c. formulata de parat, se depune in termenul prevazut pentru depunerea
intampinarii inaintea primei instante, daca acesta din urma este obligatorie.

199. Cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda


aceleasi drepturi ca si reclamantul:
c. Trebuie depusa de reclamant cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii
procesului in fata primei instantei.

200. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala, cererea de


chemare in judecata a altei persoane:
c. nu poate avea ca obiect un drept strans legat de dreptul dedus judecatii, ci
insusi dreptul dedus judecatii, in tot sau in parte.

201. Daca se revendica un bun, iar paratul indica prin intampinare un tert ca
fiind proprietarul acelui bun, reclamantul are prosibilitatea legala de a formula:
b. o cerere de chemare in judecata a altei persoane, in speta tertul, pana la
terminarea cercetarii procesului in fata primei instante.

202. Daca s-a formulat o cerere de interventie principla al carei obiect este
identic cu cel din cererea principala, o cerere de chemare in judecata a altei
persoane va putea fi formulata:
c. de parat, pana la termenul stabilit de instanta pt depunerea intampinarii la
cererea de interventie principala.

204. Tertul chemat in garantie de catre parat:


b. va pune intampinare la cererea de chemare in garantie, in termenul fixat de
instanata in acest scop, daca intampinarea este obligatorie.
205. Chemarea in garantie:
c. confera tertului astfel chemat in proces posibilitatea de a invoca exceptia
lipsei calitatii procesuale a reclamantului in cererea principala.

207. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala, cererea de


chemare de chemare in garantie:
Poate fi formulata numai de catre parti.

208. Atunci cand se admite atat actiunea reclamantului, cat si cererea de


chemare in garantie formulata de parat:
b. chematul in garantie va fi obligat sa-i plateasca paratului ceea ce-i datoreaza
in temeiul obligatiei de garantie sau despagubire care ii revine, neputand fi
obligat la a-i plati direct reclamantului.

209. Cererea de chemare in garantie formulata de parat:


Daca va fi adisa, nu va putea conduce la obligarea celui chemat in garantie
catre reclamant.

210. Tertul chemat in garantie:


b. este obigat sa ia procedura in stadiul in care se gaseste in momentul
introducerii sale in proces.

211. Posibilitatea scoaterii din proces a paratului este un efect specific al:
cererii de chemare in judecata a altor persoane.

214. Cererea de chemare in garantie poate fi formulata pana la terminarea


cercetarii procesului inaintea primei instante de catre:
b. Intervenientul voluntar principal sau de catre un intervenient fortat chemat
in judecata pt ca ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

215. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


b. Cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant, in masura in
care este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in
judecata.

216. Cererea de chemare in garantie:


b. Trebuie sa respecte conditiile de forma prevazute ptt cererea de chemare in
judecata si sa fie admisa in principiu.

217. Daca prin cererea principala a fost chemat in judecata fideiusorul pt plata
datoriei debitorului principal, paratul are la dispozitie formularea unei cereri:
b. de chemare in garantie impotriva debitorului principal, cu o actiune in
regres.

219. Cererea de aratarea a titularului dreptului:


Daca este admisa in principiu, are ca efect dobandirea de catre cel aratat ca
titular al dreptului a calitatii de parte in procesul respectiv.

220. Cererea de aratarea a titularului dreptului:


b. nu poate fi formulata intr-un proces in care reclamantul urmareste numai
valorificarea unui drept de creanta.

222. Intr-un proces privitor la obligarea paratului-vanzator la a-i preda


reclamantului-cumparator bunul mobil vandut:
b. un tert care se pretinde adevaratul proprietar al bunului va putea interveni
voluntar, revendicand bunul de la parat.
224. Aratarea titularului dreptului, in cazul in care a fost admisa in principiu:
b. se poate formula si atunci cand cererea principala are ca obiect o actiune
confesorie.

225. Tertul aratat ca titular al dreptului, in situatia in care nu ia locul paratului,


poate formula, dupa admiterea in principiu, o cerere:
b. de chemare in judecata a altei persoane care ar putea pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea
primei instante.
227. In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune:
b. partile pot solicita introducerea in cauza a tertului pana la terminarea
cercetarii procesului inaintea primei instante.

228. Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu


ocazia deliberarii, instanta:
b. va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.

230. Intr-un proces avand ca obiect o actiune in raspundere civila elictuala


indreptata impotriva uneia dintre persoanele care au comis fapta ilicita:
b. tertul poate formula cerere de interventie in interesul paratului.

231. Autorizarea actelor procesuale efectuate de reprezentantul legal al celui


lipsit de capacitate de exercitiu:
b. este necesara, intre altele, si in cazul incheierii unei tranzactii judiciare.

232. Retragerea mandatului juridic:


c. Poate fi facuta oricand in cursul judecatii.
236. Mandatul neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie asistat de
catre un avocat:
c. este jurist- doctor in drept penal si il reprezinta pe fratele sau in fata Inaltei
Curti de Casatie si Justitie.

238. Instanta care judeca un proces avand ca obiect o revendicare imobiliara:


c. la cererea reclamantului care invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in
putinta, nu a reusit sa afle domiciliul paratului saua lt loc unde ar putea fi citat,
va numi un curator pt parat, dintre avocatii baroului, urmand ca citarea
paratului sa se faca prin afisarea citatiei la usa instantei, pe portalul instantei de
judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al acestuia, iar curatorul
sa fie citat la dezbaterile, pt reprezentarea intereselor paratului.

239. Lipsa dovezii calitatii de reprezentant:


b. Poate fi acoperita prin ratificarea actelor facuta de titularul dreptului.

240. Daca paratul invoca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant:


instanta va da un termen pt a se face dovada calitatii de reprezentant, daca
aceasta dovada nu ar fi facuta in sedinta de judecata in care exceptia a fost
invocata.

241. Daca, prin procura autentificata, o persoana este imputernicita printr-un


mandat general s il reprezinte cu puteri depline si sa sustina in justitie
interesele celui care l-a mandatat, acesta:
Poate sa renunte la judecata apelului, dar numai daca cel reprezentat este
prezent in instanta si confirma actul savarsit.

242. Mandatul pt reprezentare in instanta dat de o persoana fizica unui


mandatar care nu are calitate de avocat:
c. nu inceteaza prin moartea mandantului, ci prin retragerea de catre
mostenitorii acestuia.
243. Incheierea prin care se respinge exceptia lipsei dovezii calitatii de
reprezentant:
Poate fi atacata numai odata cu fondul.

244. Mandatul sub forma unei procuri generale confera mandatarului dreptul
de a-l reprezenta pe mandant in judecata daca:
b. mandatul este dat unei rude de gradul patru, dar numai daca mandantul nu
are nici domiciliul si nici resedinta in tara.

245. Daca minorul in numele caruia a fost formulata de reprezentantul legal


cererea de cheare in judecata implineste in timpul procesului varsta de 14 ani,
atunci:
b. reprezentarea legala se transforma in asistare, urmand a fi citat minorul, prin
orcoritorii sai legali.

246. Procura pt reprezentare in judecata:


c. Poate fi data si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in
incheierea de sedinta.

247. In prima instanta, nu este obligatorie asistarea de catre avocat:


a reprezentantului legal al unui minor.

249. Conform codului de procedura civila, reprezentarea conventionala a


persoanei juridice in fata instantelor de judecata:
b. nu se poate face prin mandatar persoana juridica, nici prin consilier juridic
sau prin avocatul acesteia din urma.
250. Mandatarul neavocat care a reprezentat sau asistat partea in baza unei
imputerniciri limitate la etapa cercetarii procesului si a dezbaterilor in fata
primei instantei:
c. Poate sustine calea de atac numai in temeiul unei noi imputerniciri.

253. Persoanele juridice pot beneficia de asistenta judiciara:


c. in baza dispozitiilor legilor speciale privind scutirea de taxe, tarife,
comisioane sau cautiuni pt cererile, actiunile si orice alte masuri luate in
vederea administrarii creantelor fiscale.

254. In procesul civil, procurorul poate:


c. sa ceara punerea in executare silita a hotararilor pronuntate in favoarea unei
pesoane disparute.

255. Daca actiunea civila este pornita de catre procuror, titularul dreprului la
care se refera:
c. Poate modifica, in conditiile legii, cererea de chemare in judecata.

256. Procurorul:
c. Poate sa solicite punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea
minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor.

267. Procurorul poate participa la judecata intr-un proces civil:


b. ori de cate ori considera ca este necesar pt apararea ordinii de drept, a
drepturilor si intereselor cetatenilor.

259. Procurorul poate sa exercite caile de atac:


c. Impotriva hotararilor privitoare la drepturile si interesele legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, chiar daca nu
a pornit actiunea civila.

260. Pt procuror, termenul de apel curge:


b. de la comunicare, daca a fost prezent la judecata in prima instanta, si de la
pronuntare, daca nu a fost prezent.

262. Cand actiunea civila a fost declansata de procuror in numele persoanei


disparutei, iar ulterior sesizarii, cel disparut apare si se prezinta la proces,
instanta:
Poate lua act de renuntarea acestuia la judecata.

263. In cazul actiunii pornite de catre procuror:


titularul dreptului la care se refera actiunea poate sa incheie o tranzqactie cu
adversarul.

264. Procurorul:
b. Trebuie sa motiveze recursul intr-un termen care curge de la comunicarea
hotararii, chiar daca nu a participat la judecata.

268. Ordinea acordarii cuvantului in dezbaterile in fata instantei de recurs este


urmatoarea:
b. mai intai reprezentantul Ministerului Public, cand este si recurent, apoi
intimatul.

270. Procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si


Justitie:
b. Are indatorirea sa formuleze recurs in interesul legii.
271. Necompetenta generala a instantei poate fi invocata:
c. de catre aceiasi subiecti procesuali care pot invoca si exceptia autoritatii de
lucru judecat.

272. Potrivit Codului de procedura civila, in ipoteza unei cereri de chemare in


judecata cu mai multe capete principale de cerere, avand aceeasi cauza sau
cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, instanta competenta se
determina:
b. tinându-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de
grad mai înalt.

274. In sistemul Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind competenta


judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comer-
cială, măsurile provizorii şi de conser- vare prevăzute de legislatia unui stat
membru pot fi solicitate:
b. si instantele acelui stat, chiar daca, in temeiul regulamentului, o instanta
dintr-un alt stat membru este competenta sa judece cauza in fond.

275. in aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind competența


judiciara, recunoaşterea şi executarea hotarârilor in materie civilă şi
comercială, in cazul in care o hotărâre pronuntată intr-un stat membru este
executorie in statul membru respectiv:
b. nu este necesara o hotarare de incuviintare a executarii.

276. In sistemul Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind competenta


judiciara, recunoașterea si executarea hotărarilor in materie civilă şi
comercială:
a. instantele din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul au
competentă exclusivă in materie de drepturi reale imobiliare sau de închiriere a
unor imobile, însă, în materia închirierii unor imobile în vederea utilizării
personale temporare pe o perioadă de cel mult şase luni consecutive,
instantele din statul membru pe teritoriul căruia pârâtul este domiciliat au, de
asemenea, competentă, cu conditia ca locatarul să fie o persoană fizică si ca
proprietarul şi locatarul să aibă domiciliul pe o pe teritoriul aceluiaşi stat
membru.

277. Instantele de drept comun, in ceea ce priveste judecata in prima instanta,


sunt:
tribunalele

278. Competenta materiala de prima instanta se stabileste in functie de


valoarea obiectului in cazul actiunii:
b. in anularea cesiunii de creanta cu titlu gratuit.

281. Cererile pt repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in


procesele penale sunt de competenta in prima instanta a:
b. Tribunalului

282. Tribunalele judeca in prima instanta:


b. Toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.

283. Competenta de solutionare a contestatiei privind lamurirea întelesului


hotararii date în primă instantă asupra actiunii având ca obiect evacuarea unel
societăti reglementate de Legea nr. 31/1990 dintr-un spatiu în care işi
desfăşoară activitatea de productie, apartine:
b. judecătoriei.
284. Cererea de numire a curatorului special, care sa reprezinte parata -
societate reglementata de Legea nr. 31/1990 pana la numirea administratorului
imputernicit cu puterea de a o reprezenta:
b. este de competenta judecatoriei pe rolul careia se afla cauza in care
societatea este parata.

285. Litigiul având ca obiect cererea asociatiei de proprietari de obligare a


furnizorului de utilităti la restituirea sumei de 600.000 de lei, reprezentând
plata nedatorată la facturile fiscale achitate, este de competenta în primă
instantă a:
judecătoriei.

286. Cererea de chemare în judecată având ca obiect evacuarea pârâtului din


imobilul având o valoare impozabilă de 250.000 de lei, situat în sectorul 5 al
Municipiului Bucureşti, ca urmare a încetării la termen a contractului de
locatiune, este de competenta in primã instantă a:
b. Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, in functie norma de competenta specială.

287. Cererea de chemare in judecată având ca obiect actiunea în desfiintarea


constructiei vecine pentru încălcarea distantei minime legale este de
competenta în primă instantă a:
c. Judecatoriei, indiferent de valoarea constructiei.

288. Cererea de partaj judiciar al unui imobil succesoral având o valoare de


impunere de 700.000 de lei, dar in privinta căruia impozitele neachitate către
stat se ridică la o valoare 600.000 de lei, este de competenta primă instantă a:
c. Judecatoriei, indiferent de valoare.

289. Litigiul privind anularea unui legat cu titlu particular având ca obiect un
imobil situat în sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, având o valoare impozabilă
de 300.000 de lei, este de competenta în primă instantă a:
b. Tribunalului Bucuresti.

290. Cererea de chemare in judecata având ca obiect grănituirea unei suprafete


totale de teren evaluate la 250.000 de lei, precum şi actiunea in revendicarea
unei suprafete adiacente evaluate la 20.000 de lei, este de competenta în
primă instantă a:
c. Judecatoriei, avand in vedere valoarea de sub 200.000 de lei a terenului
revendicat.

291. Actiunea posesorie avand ca obiect un imobil cu o valoare impozabila de


400.000 de lei este de competenta in prima instanta a:
c. Judecatoriei.

293. Instantele de drept comun in ceea ce priveste judecata apelurilor sunt:


c. Curtile de apel.

294. Este de competenta judecatoriei:


c. crererea privitoare la compeletarea propriei hotarari, prin care a omis sa se
pronunte asupra onorariului interpretului.

296. Completele de 5 judecatori din cadrul ICCJ solutioneaza:


conflictele de competenta ivite intre doua sectii ale Inaltei Curti.

297. ICCJ solutioneaza:


cererile de delegare a instantei.

298. ICCJ judeca:


b. Recursurile in interesul legii.
299. In cazul cererilor posesorii, competenta materiala:
c. nu se determina prin raportare la valoarea terenului litigios.

300. Actiunile posesorii se judeca:


c. de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla imobilul vizat prin actul
de tulburare a posesiei.

301. In cazul conexitäți şi atunci când mai multi reclamanți cheamă in judecată
acelaşi pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte, competenta după
valoare se stabileşte prin:
b. luarea în considerare a individualitătii fiecărei cereri.

302. Tribunalul este competent sä judece in primă instantă:


cererea prin care se solicită plata su- mei de 100.000 de lei, cu titlu de
despagubire pentru eroarea judiciară săvârşita într-un proces penal.

303. In cazul în care, ulterior investirii instantei, intervin modificări în ceea ce


priveşte cuantumul valorii obiectului cererii, corect indicat prin cererea de
chemare in judecată:
c. Ramane competenta instanta investita.

304. Competenta de solutionare în primă instantă a cererii de chemare în


judecată având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 220.000 de lei,
compuse din debit restant în cuantum de 190.000 de lei şi penalităti de înva
târziere în cuantum de 30.000 de lei, apartine:
a. judecătoriei.
305. Determinarea competentei se face numai in functie de valoarea
obiectului:
c. Capatului principal de cerere.

306. Dacă reclamantul pretinde de la pârât plata sumei de 300.000 de lei, iar
din probe rezultă că datoria este in cuantum de 150.000 de lei, competenta de
solutionare în primă instantă a cauzei apartine:
c. tribunalului, in functie de valoarea dreptului de creantă pretins de reclamant.

307. Competenta în prima instantä după cererii de chemare în judecată se va


stabili după următoarele reguli:
c. în cererile in materie de moştenire, valoarea se va stabili fără scăderea
sarcinilor sau datorilor moştenirii.

308. In caz de contestatie asupra valorii obiectului cererii arătate în capătul


principal de cerere, instanta:
c. se va pronunta luând în considerare inscrisurile prezentate şi explicatiile date
de părti.

309. Dacă ulterior învestirii primei instante intervin modificări în ceea ce


priveşte cuantumul valorii aceluiasi obiect al cererii, de la 600.000 de la
150.000 de lei:
c. la stabilirea cailor de atac se va tine cont de valoarea obiectului cererii de
chemare in judecata la data introducerii acesteia.

S-ar putea să vă placă și