Teste Grila Paginile 1-6,9-16,27-28,30-31,71-78,81-82,87-88,91-116

Prefaţă
Parcurgerea testelor grilă:

-este pentru testarea informaţiilor deja cunoscute;
-ajută la fixarea materiei mai bine, la diversificarea studiului şi la stimularea memoriei;
-nu este suficientă pentru pregătirea la concurs dacă materia nu a fost învăţată şi înţeleasă deja.
Informaţii înainte de parcurgerea testelor grilă:

-pentru a se eficientiza timpul şi pentru o pregătire eficientă, căsuţele goale din stânga testelor grilă sunt pentru a
fi marcate cu creionul atunci când s-a răspuns corect pentru ca atunci când sunt reluate, să nu se mai piardă
timpul cu testele grilă la care s-a răspuns corect;
-citiţi cu atenţie formularea frazei şi atenţie la adverbele ,,doar’’, ,,întotdeauna’’, etc. De cele mai multe ori,
variantele de teste grilă care conțin ,,numai’’, ,,doar’’, ,,întotdeauna’’, etc. sunt false pentru că aceste adverbe
elimină orice altă situație/excepție. Sunt puține situații în care nu există nicio excepție.
-conţin trei niveluri de dificultate (usor, mediu, greu);
-conţin doar o singură variantă de răspuns corectă.
1
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
1. Funcțiile judiciare se exercită:

a) întotdeauna din oficiu;
b) din oficiu, în afară de cazul când, prin lege se dispune altfel;
c) la cererea persoanei vătămate, inculpatului, părţii responsabile civilmente sau a părţii civile.
2. În exercitarea funcţiei de urmărire penală, strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri
de trimitere în judecată:
a) doar procurorul;
b) organele de urmărire penală cu excepţia procurorului;
c) procurorul şi organele de cercetare penală.
3. Asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale
persoanei, dispune:
a) judecătorul de drepturi şi libertăţi;
b) judecătorul de drepturi şi libertăţi şi de cameră preliminară;
c) instanța de judecată.
4. Acţiunea penală în cursul urmăririi penale, se stinge prin:

a) prin clasare sau renunţare la urmărire penală;
b) prin clasare, renunţare la urmărire penală şi încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăţiei;
c) doar prin clasare.
5. Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe:

a) atât în favoarea, cât şi în defavoarea făptuitorului;
b) doar în defavoarea inculpatului;
c) atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului.
6. Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi
subiecţii procesuali principali:
a) doar în cursul urmăririi penale;
b) şi în cursul urmăririi penale;
c) în tot cursul procesului penal şi civil.
7. Acţiunea penală:
a) are ca obiect tragerea la răspundere penală şi civilă a persoanelor care au săvârşit infracțiuni;
b) se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzut de lege;
c) se poate exercita doar în cursul urmăririi penale.
8. Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) există autoritate de lucru judecat;
b) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul persoanei vătămate;
c) lipseşte plângerea.
9. Acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege în cazul când:
a) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
b) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii;
c) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
2
10. În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de:
a) încetarea aplicării pedepsei;
b) amânarea aplicării pedepsei;
c) renunţare la urmărire penală.
11. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal în caz de:
a) există o cauză de pedepsire prevăzută de lege;
b) retragere a plângerii prealabile;
c) renunțare la aplicarea pedepsei.
12. Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se pot constitui:
a) parte civilă împotriva suspectului sau inculpatului;
b) parte responsabilă civilmente împotriva suspectului;
c) parte civilă împotriva inculpatului.
13. Constituirea ca parte civilă se poate face:

a) până la începerea cercetării judecătoreşti;
b) până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanță de judecată;
c) până la rezolvarea în primă instanță a cauzei penale.
14. Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptățite potrivit
legii civile:
b) până la terminarea dezbaterilor în apel;
c) în tot cursul judecății până la pronunțarea hotărârii definitive.
15. Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal:

b) până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanță de judecată;
16. Partea civilă poate renunța, în tot sau în parte, la pretențiile civile formulate:
b) până la terminarea dezbaterilor în apel;
17. În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit
legii:
a) persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
b) persoana vătămată şi suspectul;
c) inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente.
18. Instanța lasă nesoluţionată acţiunea civilă:

a) în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile;
b) în cazul în care a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică;
c) în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.
19. Disjungerea se poate dispune:

a) de către instanță din oficiu ori la cererea persoanei vătămate sau a inculpatului;
b) la cererea persoanei vătămate, inculpatului sau a părţii responsable civilmente;
c) la cererea părților.
3
20. Încheierea prin care se disjunge acţiunea civilă:
a) poate fi atacată cu recurs în mod separat la instanța ierarhic superioară;
b) poate fi atacată odată cu fondul procesului;
c) este definitivă.
21. Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acţiunea
civilă:
a) cu privire la existența faptei şi a persoanei care a săvârşit-o;
b) cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii;
c) numai cu privire la persoana care a săvârşit-o şi a vinovăției acesteia.
22. Participanții în procesul penal sunt printre alții:

a) avocatul, organele judiciare, agentul procedural;
b) organele speciale de constatare, persoana vătămată, făptuitorul;
c) aprodul, organele de cercetare penală, procurorul.
23. Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară, printre alții, sunt:
a) orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile
judiciare penale;
b) polițiștii, organele de cercetare penală, procurorul;
c) procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară.
24. Potrivit codului de procedură penală, sunt părţi în procesul penal:

a) inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, martorul, expertul, interpretul;
b) suspectul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente;
c) inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente.
25. Subiecții procesuali principali:

a) sunt subiecții care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară;
b) sunt inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
c) au aceleași drepturi şi obligații ca şi părțile, cu excepţia celor pe care legea le acordă numai acestora.
26. Dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, când competența aparține, potrivit legii, mai multor
instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine:
a) instanței ulterior sesizate;
b) instanței superioare în grad;
c) instanței mai întâi sesizate.
27. Dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit,
competența de a judeca toate cauzele reunite revine:
a) instanței ulterior sesizate;
b) instanței superioare în grad;
c) instanței mai întâi sesizate.
28. Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine:
a) instanței civile;
b) instanței militare;
c) instanței militare echivalente în grad.
29. Instanța se pronunță asupra reunirii cauzei prin:

a) încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul;
b) hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac;
c) hotărâre care este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.
4
30. Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit
legii poate fi invocată:
a) până la începerea cercetării judecătorești;
b) în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive;
c) până la terminarea cercetării judecătorești.
31. Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit
legii poate fi invocată:
b în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive;
32. Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată:

b în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive;
33. Excepțiile de necompetență pot fi invocate:

a) numai din oficiu;
b) de către suspecți, inculpați, persoanele vătămate;
c) de părţi.
 34. Instanța sesizată cu judecarea unei infracțiuni:

a) rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de competența
instanței superioare;
b) nu mai este competentă a o judeca dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de competența
instanței inferioare;
c) rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de competența
instanței inferioare.
 35. Schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei:
a) atrage necompetența instanței;
b) nu atrage necompetența instanței, în afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel;
c) în nicio situație nu atrage necompetența instanței.
 36. Instanța care își declină competența trimite dosarul instanței de judecată desemnate ca fiind competentă prin
hotărârea de declinare:
a) de îndată;
b) cel târziu a treia zi;
c) într-un termen rezonabil care nu poate să depășească 15 zile.
37. Hotărârea de declinare a competenței:

a) nu este supusă căilor de atac;
b) poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată;
c) este supusă numai apelului.
38. Când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori își declină competența
reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de:
a) instanța ierarhic superioară comună;
b) ÎCCJ;
c) de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, sau, după caz, instanța care şi-a declinat cea din urmă
competența.
5
39. Instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către:
a) instanța care şi-a declinat cea din urmă competența;
b) instanța care s-a declarat cea din urmă competentă;
c) instanța care s-a declarat cea din urmă competența sau care şi-a declinat cea din urmă competența.
40. Sesizarea instanței ierarhic superioare comune se poate face şi de:

a) procuror, subiecți procesuali principali sau de părţi;
b) părţi;
c) subiecți procesuali principali sau de părţi.
 41. Judecata:
a) se suspendă până la soluționarea conflictului pozitiv de competență;
b) se suspendă până la soluționarea conflictului negativ de competență;
c) nu se suspendă până la soluționarea conflictului pozitiv de competență.
 42. Instanța ierarhic superioară comună se pronunță asupra conflictului de competență, de urgență:
a) prin încheiere care poate fi atacată odată cu fondul procesului;
b) prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac;
c) prin hotărâre care poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară.
43. Procedura audierii anticipate este efectuată de:

a) judecătorul de drepturi şi libertăţi;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) instanța de judecată.
44. Judecătorul de cameră preliminară:

a) soluționează, în cursul urmăririi penale măsurile preventive;
b) soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări;
c) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispusă de procuror.
45. Judecătorul este incompatibil dacă:

a) a fost expert sau martor;
b) este tutore sau curator;
c) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată.
46. Procurorul care a participat ca judecător într-o cauză:

a) nu poate să exercite funcția de urmărire penală în nicio altă cauză;
b) nu poate să pună concluzii la judecarea acelei cauze în primă instanță şi în căile de atac;
c) nu poate în nicio altă cauză să pună concluzii în căile de atac.
 47 Recuzarea:
a) judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării este inadmisibilă;
b) procurorului chemat să decidă asupra recuzării este admisibilă;
c) judecatorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării este posibilă.
48. Inadmisibilitatea cererii de recuzare a procurorului şi adresate acestuia se constată de:

a) procuror;
b) procurorul ierarhic superior;
c) un alt procuror din cadrul aceluiaşi parchet.
49. Abţinerea sau recuzarea grefierului în cursul judecății se soluționează:

a) de preşedintele instanței;
b) de un alt complet de judecată;
c) de completul de judecată.
6
69. Constituie obiect al probei:
a) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii;
b) declarațiile martorilor;
c) înscrisuri, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă.
70. În acţiunea penală, sarcina probei aparţine în principal procurorului, iar în acţiunea civilă:
a) persoanei vătămate;
b) părţii civile;
c) procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care inculpatul este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are
capacitate de exerciţiu restrânsă.
71. Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie:

a) nefiind obligat să își dovedească vinovăţia, dar nu are dreptul de a nu contribui la propria acuzare;
b) fiind obligat să își dovedească nevinovăţia şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare;
c) nicio variantă de răspuns.
72. În cursul judecății, instanța administrează probe:

a) la cererea procurorului, subiecţilor procesuali principali sau a părţilor;
b) doar din oficiu;
c) la cererea procurorului, persoanei vătămate sau a părţilor.
73. Pot respinge organele judiciare o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când:
a) proba implică cercetări în afara razei teritoriale de competenţă a parchetului;
b) proba este dificil de obţinut;
c) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită.
74. Are obligaţia suspectul sau inculpatul de a comunica organului judiciar schimbarea adresei de domiciliu:
a) în termen de 5 de zile;
b) în termen de 3 zile;
c) la termenul la care se prezintă în fața organului judiciar, după schimbarea adresei de domiciliu.
75. Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţă inculpatului în cursul urmăririi penale:
a) posibilitatea încheierii a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăției;
b) posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii învinuirii;
76. Suspectul sau inculpatul:

a) are dreptul să se consulte cu avocatul înainte dar nu şi în cursul audierii;
b) are dreptul să se consulte cu avocatul iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să
utilizeze însemnări şi notiţe proprii;
c) în cursul audierii, își poate exercita dreptul la tăcere doar cu privire la faptele despre care este întrebat.
77. Declaraţia scrisă a inculpatului în cursul urmăririi penale este semnată şi de:
a) preşedintele completului de judecată şi de grefier;
b) judecătorul de drepturi și libertăți, procuror şi de grefier;
c) interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret.
78. În cursul urmăririi penale, dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice
audio sau audiovideo:
a) se face atunci când organul de urmărire penală consideră necesar;
b) se face atunci când tutorele sau curatorul solicită în mod expres, iar înregistrarea este posibilă;
c) este obligatorie în toate cazurile.
9
79. Orice persoană poate fi citată şi audiată în calitate de martor, cu excepţia:
a) părţilor şi a subiecţilor procesuali principali;
b) soțului, ascendenților, descendenților în linie directă precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului;
c) persoanelor care au avut calitatea de soț al suspectului / inculpatului.
80. Declaraţia de martor dată de o persoană care în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit
calitatea de suspect ori inculpat:
a) poate fi folosită împotriva sa doar dacă acesta își exprimă consimţământul în fața unui avocat ales sau din oficiu;
b) poate fi folosită împotriva sa;
c) nu poate fi folosită împotriva sa.
81. Martorul are obligaţia de a comunica în scris orice schimbare a adresei la care este citat:
a) în termen de 5 zile;
b) în termen de 3 zile;
c) de îndată.
82. Este obligatorie la audiere prezenţa unuia dintre părinţi, a tutorelui, sau a persoanei ori a reprezentantului instituţiei
căreia îi este incredinţat minorul spre creştere şi educare:
a) în cazul martorului minor în vârstă de până la 16 ani;
b) în cazul martorului minor în vârstă de până la 14 ani;
c) până la majorat, respectiv până la împlinirea vârstei de 18 ani.
83. La data audierii, martorul minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani:

a) nu depune jurământ, dar i se atrage atenţia să spună adevărul;
b) depune jurământ în prezenţa unuia dintre părinţi sau a avocatului desemnat din oficiu;
c) nu este obligat să dea declaraţii.
84. Se păstrează suportul pe care a fost înregistrată declaraţia martorului protejat:

a) în original, în grefa instanței ce urmează a fi sesizată;
b) în copie, ataşat la declaraţia martorului protejat;
c) în original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, după caz, al instanței de judecată în fața căruia s-a făcut declaraţia, în
condiţii de confidenţialitate.
85. Atunci când s-a dispus confruntarea persoanelor, întrebările şi răspunsurile se consemnează:
a) într-o ordonanţă sau, după caz, încheiere;
b) într-un proces-verbal;
86. Supravegherea tehnică se poate dispune:

a) de procuror la solicitarea organelor de cercetare penală;
b) prin ordonanţă motivată de către procuror;
c) de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
87. Supravegherea tehnică nu poate fi folosită în cadrul niciunui proces penal în cazul în care:
a) a vizat raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără;
b) există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute de lege;
88. Supravegherea tehnică, poate fi dispusă în cursul urmăririi penale:

a) pe o durată de 5 zile;
b) la cererea procurorului, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni competenţa să judece
cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află sediul
parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea;
c) de procuror din oficiu sau la cererea organelor de cercetare penală.
10
89. Cererea prin care se solicită încuviinţarea supravegherii tehnice, se soluționează:
a) în aceeaşi zi;
b) în camera de consiliu, fără participarea procurorului;
c) fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.
90. În cursul judecății, percheziţia domiciliară se poate dispune:

a) doar la cererea procurorului;
b) de judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) din oficiu.
91. Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare, se soluționează:
a) în termen de 48 de ore, în camera de consiliu;
b) fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului;
c) prin încheiere care nu este supusă căilor de atac.
92. Percheziția informatică:

a) în cursul urmăririi penale se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi din oficiu;
b) se efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatului;
c) în cursul judecății, se dispune de instanța de judecată, doar din oficiu sau la cererea procurorului.
93. Expertiza se dispune:

a) în cursul judecății de către organul de urmărire penală sau instanța de judecată;
b) numai prin încheiere motivată;
c) la cerere sau din oficiu.
94. Cererea de efectuare a expertizei:

a) trebuie formulată în scris sau oral;
b) se face cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de interpret;
c) poate fi formulată de inculpat.
95. Se dispune constatarea de specialitate:

a) fie în cursul urmăririi penale fie în faza de judecată;
b) atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori este
necesară lămurirea urgentă unor fapte sau împrejurări ale cauzei;
c) numai atunci când există o solicitare expresă din partea suspectului sau inculpatului.
96. Certificatul medico-legal are valoarea unui:

a) raport de constatare;
b) raport de expertiză;
97. Când sunt mai mulţi experţi:

a) se întocmesc rapoarte de expertiză separate;
b) opiniile separate se motivează în acelaşi raport;
c) opiniile separate se motivează în rapoarte separate.
98. Suplimentul de expertiză:

a) se efectuează de alt expert;
b) se poate dispune de organul de urmărire penală sau instanță când constată că expertiza este completă;
c) se dispune la cerere sau din oficiu.
11
99. Pot fi dispuse măsurile preventive dacă:
a) sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a acţiunii penale;
b) există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune;
c) există probe din care reies indicii temeinice din care rezultă convingerea că o persoană a săvârşit o infracţiune.
100. În cursul urmăririi penale, măsurile preventive care pot fi luate de procuror sunt:
a) reţinerea, arestul la domiciliu, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune;
b) reţinerea, arestul la domiciliu, controlul judiciar;
c) reţinerea, controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune.
101. În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a arestului la domiciliu:

a) poate fi luată față de suspect sau inculpat;
b) se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) se dispune la cererea organului de urmărire penală.
102. Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune asupra măsurilor preventive:
a) inculpatul sau procurorul pot formula apel, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare;
b) inculpatul poate formula contestaţie iar aceasta se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecatorului de drepturi
şi libertăţi de la instanța ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare;
c) inculpatul sau procurorul pot formula contestaţie iar aceasta este suspensivă de executare.
103. Contestația formulată de inculpat în cursul urmăririi penale asupra măsurilor preventive se soluționează în termen
de:
a) 24 de ore de la înregistrare;
b) 48 de ore de la înregistrare;
c) 5 zile de la înregistrare.
104. Dacă încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanță nu este atacată cu contestaţie, acesta
restituie dosarul procurorului în termen:
a) de 5 ore de la pronunțarea încheierii;
b) de 5 zile de expirarea termenului de contestaţie;
c) de 48 de ore de la expirarea termenului de contestaţie.
105. Contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății se
soluționează:
a) în ședinţă publică, cu participarea procurorului şi cu citarea inculpatului;
b) în camera de consiliu, cu participarea procurorului şi cu citarea inculpatului;
c) în ședinţă nepublică, cu participarea procurorului.
106. Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea unei măsuri preventive sau
înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă, se soluționează:
a) înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior;
b) înainte sau după expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior;
c) după expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.
107. Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă,
rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează:
a) instanței competente, cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea duratei acesteia;
b) judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanța competentă, cu cel puţin 48 de ore înainte de expirarea duratei
acesteia;
c) judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei
acesteia.
12
108. Judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de
expirarea duratei acesteia:
a) în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, fără citarea inculpatului;
b) în termen de 5 zile de la înregistrarea dosarului, cu citarea inculpatului;
c) în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, cu citarea inculpatului.
109. În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic,
dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau
dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menţinerea acestor măsuri:
a) la fiecare 15 zile;
b) dar nu mai târziu de 60 de zile;
c) dar nu mai târziu de 30 de zile.
110. În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic,
dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau
dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menţinerea acestor măsuri:
a) la fiecare 30 de zile;
111. În tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dacă
subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau
luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune dispuse față de inculpat sau dacă au apărut
temeiuri noi care să justifice menţinerea acestor măsuri:
a) la fiecare 30 de zile;
112. În durata reţinerii:

a) nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar, conform legii;
b) se include timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar, conform legii;
c) se include perioada cât suspectul sau inculpatul a fost adus în fața organului de cercetare penală sau a procurorului
pentru a fi audiat, în baza unui mandat de aducere legal emis.
113. Măsura reţinerii:

a) poate fi luată față de inculpat și în lipsa avocatului ales ori numit din oficiu;
b) se poate prelungi pe o durată de 24 de ore;
c) este singura măsura preventivă care poate fi luată față de suspect.
114. Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura reţinerii, suspectul sau inculpatul:
a) poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia;
b) poate face contestaţie la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia;
c) poate face contestaţie la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia, iar
acesta este obligat să o înainteze la judecatorul de drepturi şi libertăţi de la instanța competentă.
115. Procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanța competentă, în vederea luării măsurii
arestării preventive față de inculpatul reţinut:
a) cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei reţinerii acestuia;
b) cu cel puţin 48 ore înainte de expirarea duratei reţinerii acestuia;
c) cu cel puţin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii acestuia.
13
116. Imediat după luarea măsurii preventive a reţinerii:
a) pentru motive temeinice, încunoștințarea de persoana reținută poate fi întârziată în mod excepțional cel mult 4 ore;
b) organul de urmărire penală are obligaţia de a proceda la audierea suspectului sau inculpatului, în prezenţa
avocatului ales ori desemnat din oficiu;
c) suspectului sau inculpatului reţinut i se înmânează o copie a mandatului de reţinere.
117. Măsura preventivă a controlului judiciar:

a) poate fi luată, de procuror, față de inculpat dacă această măsură preventivă este necesară în scopul asigurării bunei
desfăşurări a procesului penal;
b) poate fi luată şi prelungită, în cursul urmăririi penale, de procuror împotriva suspectului, numai după audierea
acestuia în prezenţa apăratorului ales ori numit din oficiu;
c) nu poate fi prelungită de procuror, în cursul urmăririi penale, dacă a fost luată de judecătorul de drepturi şi libertăţi
cu ocazia respingerii propunerii de arestare preventivă a inculpatului.
118. Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar:
a) inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanța căreia i-ar reveni competenţa să
judece cauza în fond;
b) în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la
instanța căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond;
c) inculpatul poate face plângere la prim procurorul sau, după caz, la procurorul general al parchetului.
119. Neprezentarea inculpatului:

a) nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror;
b) împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror;
120. În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar:

a) nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani;
b) nu poate să depăşească 5 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de
5 ani;
c) nu poate depăși un termen rezonabil și în toate cazurile nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.
121. Dacă măsura controlului judiciar în cursul urmăririi penale a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi,
prelungirea acesteia:
a) se poate face de către procuror;
b) se face de către judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura;
c) se poate face fie de procuror, fie de către judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura.
122. În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu:

a) poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile;
b) poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 de zile;
c) poate fi dispusă pe o perioadă de 60 de zile.
123. Măsura arestării preventive:

a) poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale față de suspect sau inculpat;
b) poate fi luată de către instanța de judecată în procedura de cameră preliminară;
c) la soluționarea propunerii acesteia, în cursul urmăririi penale, se face numai în prezenţa inculpatului la soluționarea
propunerii, în afară de cazul când acesta lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza stării sănătăţii, din
cauza de forţă majoră sau stare de necesitate nu se prezintă sau nu poate fi adus în fața judecatorului.
124. Durata reţinerii:

a) nu se deduce din durata arestării preventive;
b) se deduce din durata arestării preventive;
c) se deduce din durata arestării preventive în anumite cazuri prevăzute de lege.
14
125. Dacă, prin aceeaşi încheiere, s-a dispus arestarea preventivă a mai multor inculpați:
a) se emite un singur mandat pentru fiecare inculpat;
b) se emite câte un mandat pentru fiecare dintre inculpați;
c) după caz, se poate emite fie un singur mandat pentru inculpați, fie câte un mandat pentru fiecare inculpat.
126. Termenul de 30 de zile a arestării preventive:

a) curge de la data punerii în executare a măsurii față de inculpatul arestat preventiv;
b) curge de la data emiterii mandatului de arestare preventivă;
c) poate fi prelungit cu încă 60 de zile.
127. Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale se poate dispune numai la propunerea:
a) procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;
b) judecătorului de drepturi şi libertăţi;
c) procurorurului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau a judecătorului de drepturi şi libertăţi.
128. Se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi propunerea de prelungire a arestării preventive, împreună cu
dosarul cauzei:
a) cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea duratei arestării prenvetive;
b) cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive;
c) cu cel puţin 7 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive.
129. Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale:

a) nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de 180 de zile;
b) nu poate depăși un termen rezonabil și în toate cazurile nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată;
c) nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani.
130. În cursul judecății în primă instanță, durata totală a arestării preventive a inculpatului:
a) nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevăzut de lege pentru
infracțiunea care face obiectul sesizării instanței de judecată;
b) în toate cazurile poate depăşi 5 ani;
131. Încetarea de drept a măsurilor preventive se poate constata:

a) numai din oficiu;
b) doar de procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară şi instanța de judecată;
c) din oficiu, la cerere sau la sesizarea administraţiei locului de deţinere.
132. În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar şi controlului judiciar pe
cauţiune, precum şi înlocuirea acestor măsuri între ele se dispun:
a) de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
b) de judecătorul de drepturi şi libertăţi dacă măsura a fost luată de către acesta;
c) de procuror sau judecătorul de drepturi şi libertăţi.
133. Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face din oficiu:

a) prin intermediul părinților sau al tutorelui în cazul minorilor;
b) prin orice alt salariat al organelor judiciare;
c) doar prin agenţii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliţiei
locale ori prin serviciul poștal.
134. În cursul urmăririi penale aducerea la cunoștință oral a termenului următor se consemnează:
a) într-o notă telefonică care se semnează de către persoana astfel citată;
b) într-un proces verbal care se semnează de către persoana astfel citată;
c) într-un referat care se semnează de către persoana astfel citată.
15
135. Citaţia este individuală şi trebuie să cuprindă următoarele:
a) menţiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citaţiei în interiorul termenului stabilit
de organul judiciar, citaţia se consideră comunicată la împlinirea acestui termen;
b) mențiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citația în care destinatarul este în drept să se
prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica citația;
c) consecințele neprezentării în fața organului judiciar.
136. Citaţia este individuală şi trebuie să cuprindă următoarele:

a) numele şi prenumele celui citat, calitatea în care este citat şi indicarea obiectului cauzei;
b) adresa avocatului ce îl reprezintă;
c) denumirea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată care a emis citaţia, sediul său şi data înregistrării
dosarului.
137. Citaţia adresată către persoana vătămată nu va cuprinde:

a) atenționarea că în caz de neprezentare poate fi adus cu mandat de aducere;
b) mențiunea că are dreptul la un avocat cu care să se prezinte la termenul fixat;
c) mențiunea că partea citată poate, în vederea exercitării dreptului la apărare, să consulte dosarul aflat la
arhiva instanței sau a parchetului.
138. Citația se semnează de:

a) cel care o emite;
b) agentul procedural;
c) conducătorul parchetului.
139. De regulă, suspectul, inculpatul şi celelalte părţi în procesul penal:

a) nu se citează atunci când domiciliul nu este cunoscut;
b) se citează numai la adresa de reşedinţă;
c) se citează la adresa unde locuiesc.
140. În cazul în care nu sunt cunoscute adresa sau locul de muncă a suspectului/inculpatului, înştiinţarea privind actul
procedural al citaţiei se afișează:
a) într-o publicaţie de circulaţie naţională;
b) la sediul primăriei din localitatea unde are sediul organul judiciar;
c) la sediul organului judiciar.
141. Dacă suspectul / inculpatul locuiește în străinătate, citarea se face, pt. primul termen:
a) la adresa de domiciliu din România;
b) potrivit normelor de drept penal aplicabile în relația cu statul solicitat, în condițiile legii;
c) potrivit normelor de drept internațional penal aplicabile în relația cu statul solicitat, în condițiile legii.
142. În cazul suspectului sau inculpatului aflat în strainatate, citaţia în vederea înfăţișării în fața organului judiciar
trebuie să fie primită:
a) cel mai târziu cu 20 de zile înainte de ziua stabilită pentru înfăţisare;
b) cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua stabilită pentru înfăţisare;
c) cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua stabilită pentru înfăţisare.
143. Dacă persoana citată refuză să primească citația, persoana însărcinată să comunice citația:
a) va încheia un proces-verbal şi va afișa pe ușa destinatarului citaţia;
b) va încheia un proces-verbal şi va afișa pe ușa destinatarului o înștiințare;
c) va încheia un proces-verbal pe care îl trimite organului judiciar care a dispus citarea.
144. Citarea se poate realiza şi prin intermediul autorităţilor competente ale statului străin dacă:
a) citarea prin poştă a fost ineficientă sau necorespunzătoare;
b) este posibilă trimiterea citaţiei prin intermediul poştei;
c) adresa celui citat este cunoscută sau inexactă.
16
237. Instanța de judecată este obligată să verifice periodic, dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea
judecății:
a) dar nu mai târziu de 3 luni;
b) odată la 3 luni;
 238. În cazul în care, potrivit legii, se cere extradărea unei persoane în vederea judecării într-o cauză penală, instanța
pe rolul căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea judecății până la data la care statul
solicitat va comunica hotărârea sa asupra cererii de extradare. Încheierea instanței:
a) este supusă contestației în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară, pentru cei prezenți,
şi de la comunicare, pentru cei lipsă;
b) este supusă contestației în termen de 48 de ore de la pronunțare la instanța ierarhic superioară, pentru cei prezenți, şi
de la comunicare, pentru cei lipsă;
c) nu este supusă niciunei căi de atac.
 239. Contestația împotriva încheierii prin care instanța suspendă judecata până la data la care statul solicitat va
comunica hotărârea sa asupra cererii de extradare:
a) se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanței
ierarhic superioare, în termen de 24 de ore de la înregistrare;
b) suspendă executarea;
c) se judecă în ședință publică, cu participarea procurorului, în termen de 5 zile de la primirea dosarului, cu citarea
părţilor şi a persoanei vătămate.
 240. Grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului:

a) în cursul ședinței de judecată;
b) iar procurorul şi părțile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedintele instanței;
c) în cursul procesului penal.
241. Participanții la proces:

a) după terminarea ședinței de judecată primesc câte o copie de pe notele grefierului;
b) primesc, la cerere, o copie de pe notele grefierului, după terminarea ședinței de judecată;
c) la începutul ședinței de judecată, primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
242. Notele grefierului:

a) pot fi contestate cel mai târziu la sfârșitul ședinței de judecată;
b) în caz de contestare de către participanții la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual,
completate ori rectificate pe baza notelor președintelui completului de judecată;
c) pot fi contestate de către participanții la proces.
 243. Se numește decizie:

a) hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată;
b) hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație şi recursului în interesul legii;
c) hotărârea prin care prima instanță de judecată se dezînvestește fără a soluționa cauza.
244. Încheierea de ședință:

a) se întocmește de grefier în termen de cel mult 5 zile de la terminarea ședinței;
b) se semnează de preşedintele completului de judecată şi de grefier;
c) cuprinde printre alte mențiuni, concluziile președintelui completului de judecată, procurorului, ale persoanei
vătămate și ale părților.
27
245. Președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor
administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată. Pentru a se da
curs acesteia, una dintre condiții este ca:
a) acțiunea penală să nu vizeze o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață;
b) acțiunea penală să nu vizeze o infracțiune care se pedepsește cu detențiune;
c) inculpatul să recunoască anumite fapte reținute în sarcina sa.
246. Președintele îi cere inculpatului explicații și poate da citire în întregime sau în parte declarațiilor anterioare atunci
când:
a) persoana vătămată nu își mai amintește anumite fapte sau împrejurări;
b) există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în instanță şi cele date anterior;
247. Dacă sunt mai mulți inculpați:

a) în toate cazurile audierea fiecăruia dintre inculpați se face fără prezența celorlalți inculpați;
b) când interesul aflării adevărului o cere, instanța poate dispune audierea vreunuia dintre inculpați fără ca ceilalți să
fie de față;
c) inculpatul nu poate fi din nou audiat în prezența celorlalți inculpați sau a unora dintre inculpați.
248. Dacă martorul a fost propus de către procuror, acestuia i se pot pune în mod nemijlocit întrebări de către:
a) procuror, inculpat, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente;
b) inculpat, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente, procuror;
c) persoana vătămată, inculpat, partea civilă, partea responsabilă civilmente, procuror.
249. Dacă unul sau mai mulți martori lipsesc:

a) instanța dispune continuarea judecății;
b) instanța dispune amânarea cauzei;
c) martorul a cărui lipsă nu este justificată, poate fi adus cu mandat de aducere.
250. După terminarea cercetării judecătoreşti se trece la dezbateri, dându-se cuvântul în următoarea ordine:
a) inculpatului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente, procurorului;
b) procurorului, inculpatului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente, procurorului;
c) procurorului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi inculpatului.
251. Președintele:
a) are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântul, dacă în susținerile lor depășesc limitele cauzei ce se judecă;
b) are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântul, chiar dacă susținerile lor nu depășesc limitele cauzei ce se judecă;
c) nu are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântul.
252. Dezbaterile:
a) pot fi întrerupte pentru orice motiv;
b) pot fi întrerupte dar nu mai mult de 3 zile;
c) nu se pot întrerupe.
253. Înainte de a încheia dezbaterile, preşedintele dă ultimul cuvânt personal:

a) inculpatului;
b) procurorului;
c) persoanei vătămate sau, după caz, părţii civile.
254. În timpul în care inculpatul are ultimul cuvânt:

a) i se pot adresa întrebări esențiale pentru soluționarea cauzei;
b) i se pot adresa întrebări de către procuror sau de către instanță;
c) nu i se pot pune întrebări.
28
265. Hotărârea se pronunță, după redactare în sedință publică:
a) de către preşedintele sau de către alt membru al completului de judecată desemnat de președinte, asistat de grefier;
b) doar de către preşedintele completului de judecată asistat de grefier;
c) de către grefier;
266. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, deliberarea și pronunțarea hotărârii:
a) au loc în termen de cel mult 15 zile de la închiderea dezbaterilor, dacă legea nu prevede altfel;
b) au loc în termen de cel mult 30 zile de la închiderea dezbaterilor, dacă legea nu prevede altfel;
c) poate fi amânată pronunțarea de două ori, pentru o durată de cel mult 15 zile.
267. La pronunțarea hotărârii, părțile şi persoana vătămată:

a) se citează cu mențiunea că pot depune note scrise;
b) nu se citează;
c) se citează întotdeauna.
268. Hotărârea redactată se redactează de membrii completului de judecată care au participat la soluționarea cauzei, şi
se semnează de:
a) toți membrii completului şi de grefier;
b) toți membrii completului;
c) doar de către preşedintele completului de judecată şi de grefier.
269. În caz de împiedicare a grefierului de a semna hotărârea, aceasta se semnează de:

a) alt grefier din completul imediat următor al instanței de judecată;
b) preşedintele completului de judecată;
c) grefierul-șef.
270. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, hotărârea:

a) se redactează de președinte sau de către alt membru al completului de judecată desemnat de președintele instanței;
b) se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțarea minutei;
c) se semnează de membrii completului de judecată.
271. În cazurile în care vreunul dintre membrii completului este împiedicat să semneze hotărârea, aceasta se va semna
de:
a) preşedintele completului;
b) alt membru al completului;
c) preşedintele instanței.
272. După pronunțare, o copie a minutei hotărârii se comunică:

a) procurorului, părţilor, persoanei vătămate, expertului şi în cazul în are inculpatul este arestat, administrației locului
de deținere;
b) procurorului, părţilor, subiecților procesuali principali şi în cazul în are inculpatul este arestat, administrației locului
de deținere;
c) procurorului, părţilor, persoanei vătămate şi în cazul în are inculpatul este arestat, administrației locului de deținere.
273. În cazul în care părțile ori persoana vătămată nu înțeleg limba română, hotărârea sau, după caz, minuta se
comunică acestora:
a) într-o limbă pe care o înțeleg;
b) numai în limba română;
c) în limba română cu mențiunea că aceasta poate fi tradusă de un traducător autorizat.
274. Încheierile:
a) pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel;
b) nu pot fi atacate cu apel;
c) nu pot fi atacate separat cu apel.
30
275. Apelul declarat împotriva sentinței:
a) se socotește făcut şi împotriva încheierilor;
b) nu se socotește făcut şi împotriva încheierilor;
c) se socotește făcut şi împotriva încheierilor în anumite cazuri.
276. Poate declara apel:

a) soțul pentru inculpat, în ceea ce privește latura penală şi latura civilă;
b) reprezentantul legal pentru partea civilă, doar în ceea ce privește latura civilă;
c) persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală şi latura civilă.
277. În cazul martorului, expertului, interpretului şi avocatului, apelul poate fi exercitat:

a) de îndată după pronunțarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi indemnizaţiilor;
b) asupra cheltuielilor judiciare şi indemnizaţiilor cel mai târziu în 15 zile de la pronunțarea sentinţei prin care s-a
soluţionat cauza;
c) în termen de 5 zile de la comunicarea sentinţei prin care a fost aplicată amenda judiciară sau prin care s-a dispus
asupra cheltuielilor judiciare sau indemnizaţiilor.
278. Pentru orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau
printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare, termenul de apel:
a) este de 5 zile şi curge de la data actului sau măsurii care a provocat vătămarea;
b) curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea dar nu mai târziu de 3
luni;
c) este de 10 zile şi curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea.
279. Până la soluționarea repunerii în termen, instanța de apel:

a) nu suspendă executarea hotărârii atacate;
b) suspendă executarea hotărârii atacate;
c) poate suspenda executarea hotărârii atacate.
280. Apelul se declară prin cerere scrisă, care trebuie să conțină, printre alte mențiuni şi următoarele:
a) numărul dosarului, data şi numărul sentinței sau încheierii atacate;
b) denumirea parchetului care a pronunțat hotărârea atacată;
c) numele, prenumele, seria şi numărul cărții de identitate, calitatea şi domiciliul, reședința sau locuința.
281. Cererea scrisă de apel se depune la:

a) instanța a cărei hotărâre se atacă fie la instanța de apel;
b) instanța de apel;
c) instanța a cărei hotărâre se atacă.
282. Indicați afirmația corectă de răspuns.

a) după pronunțarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a apelului, părțile şi persoana vătămată pot
renunța în mod expres la această cale de atac;
b) asupra renunțării, cu excepţia apelului care privește latura penală a cauzei, se poate reveni înăuntrul termenului
pentru declararea apelului;
c) renunțarea sau revenirea asupra renunțării poate să fie făcută doar personal.
283. Retragerea apelului:

a) de către persoana vătămată şi oricare dintre părţi se poate face până la expirarea termenului de declarare a apelului;
b) se face numai la instanța de apel;
c) poate fi făcut de procurorul ierarhic superior atunci când apelul a fost declarat de procuror.
31
21. Asistenţii judiciari:
a) participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate;
b) participă la deliberări cu vot consultativ dar nu semnează hotărârile pronunţate;
c) nu participă la deliberări şi nu semnează hotărârile pronunţate.
22. Opinia asistenţilor judiciari se consemnează în hotărâre, iar opinia separată:

a) nu se motivează;
b) se motivează;
c) se consemnaza într-o altă hotărâre.
23. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub
autoritatea:
a) ministrului justiţiei, în condiţiile legii;
b) ministrului public, în condiţiile legii;
c) Institutului Național al Magistraturii.
24. În relația cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorități publice, parchetele:

a) au relații de colaborare;
b) sunt subordonate;
c) sunt independente.
25. Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior:
a) doar atunci când sunt apreciate ca fiind nelegale şi netemeinice concomitent;
b) doar atunci când sunt apreciate ca fiind nelegale;
26. Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 90 de zile;
b) în absenţa sa, dacă există cauze subiective care justifică urgenţa, precum și cauze subiective care împiedică
rechemarea sa;
c) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii.
27. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi:

a) doar procurorului genereal din aceeaşi circumscripție;
b) conducătorului parchetului respectiv;
c) conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi sau altă circumscripție.
28. Conducătorul unui parchet este subordonat:

a) doar procurorului genereal din aceeaşi circumscripție;
b) conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi sau altă circumscripție;
c) conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripție.
29. În procesele penale, la şedinţa de judecată participă:

a) procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul
parchetului;
b) doar procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală;
c) alt procuror desemnat de conducătorul parchetului în afară de procurorul care a efectuat sau a supravegheat
urmărirea penală.
30. Controlul asupra procurorilor:

a) poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale dar nu poate viza soluţiile adoptate;
b) nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale dar poate viza soluţiile adoptate;
c) nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
71
31. În cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ funcționează DIICOT:
a) ca structură autonomă specializată în combaterea infracțiunilor de corupție;
b) ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, cu personalitate juridică;
c) ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.
32. Procurorul-șef al DIICOT este ajutat de:

a) 2 procurori-șefi adjuncți, asimilați procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, precum și de 1 consilier;
b) 3 procurori-șefi adjuncți, asimilați procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, precum și de 2 consilieri,
asimilați consilierilor adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ;
c) 2 procurori-șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, precum și de 2
consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
33. In limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, DIICOT se încadrează cu procurori:
a) numiți prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii;
b) numiți prin decizia procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) numiți prin ordinul procurorului general al ÎCCJ.
34. Pentru a fi numiți în cadrul DIICOT, printre alte condiții, procurorii trebuie:
a) să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 5 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii
disciplinare;
b) să aibă o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror sau judecător;
c) să fi fost declarați admiși în urma concursului organizat de DIICOT care constă în susținerea unui interviu.
35. Directia Națională Anticorupţie funcţionează în cadrul:

a) Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;
b) Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
c) Consiliului Superior al Magistraturii.
36. Procurorul șef al DNA:

a) este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ;
b) în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al DNA emite ordine cu caracter extern;
c) revocă procurorii numiți în cadrul acestei direcții prin ordonanță.
37. Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de:

a) procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ prin intermediul procurorului-șef al DNA;
b) un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, ajutat de 3 adjuncţi,
asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ;
c) doi procurori şefi, asimilați prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, ajutat de 2
adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
38. Procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupţie este ordonator:

a) principal de credite;
b) secundar de credite;
c) terțiar de credite.
39. La data încetării activităţii în cadrul Direcției Naționale Anticorupţie, procurorul:

a) revine la parchetul de unde provine sau își continuă activitatea la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit
legii;
b) își continuă activitatea la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii;
c) nu mai revine la parchetul de unde provine.
72
40. Au personalitate juridică:
a) parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele pt. minori
și familie;
b) parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale;
c) parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă judecătorii.
41. Sunt conduse de prim-procurori:

a) Parchetul de pe lângă ÎCCJ, parchetele de pe lângă curțile de apel;
b) parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunale pt. minori și familie;
c) Parchetul de pe lângă ÎCCJ, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă judecătorii.
42. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori:

a) principali de credite;
b) secundari de credite;
c) terțiari de credite.
43. Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori:

a) principali de credite;
b) secundari de credite;
c) terțiari de credite.
44. În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, judecătoriile care își au
sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, procurorul
general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de:
a) un adjunct;
b) 1-2 adjuncţi;
c) 1-3 adjuncţi.
45. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul
general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de:
a) un adjunct;
b) 1-2 adjuncţi;
c) 1-3 adjuncţi.
46. Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de:
a) procurori şefi;
b) adjunctul conducătorului parchetului;
47. Repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora:
a) procurorul şef secție al parchetului;
b) adjunctul conducătorului parchetului sau un alt procuror desemnat de acesta;
c) conducătorul parchetului.
48. Repartizarea dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora, se face de către:
a) procurorul şef secție al parchetului;
b) prim grefierul/grefierul şef al fiecărui parchet;
c) conducătorul fiecărui parchet.
49. Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic:

a) conducerii instanțelor sau parchetelor unde funcționează;
b) prim grefierului ori grefierului şef din cadrul instanțelor sau parchetelor unde funcționează;
c) judecătorului sau procurorului conform planificării aprobate de conducerea instanțelor sau parchetelor unde
funcționează.
73
50. Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de:
a) prim grefier sau grefierul şef;
b) preşedintele instanței sau procurorul general ori, după caz, de prim procurorul parchetului;
c) colegiul de conducere al instanței sau parchetului.
51. Compartimentele în care își desfășoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim grefier
la:
a) tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea;
b) secțiile parchetului de pe lângă ÎCCJ, curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate;
c) ÎCCJ, curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea.
52. Personalul auxiliar poate proveni şi din rândul militarilor activi la:
a) instanţele şi parchetele militare, DIICOT;
b) secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ;
c) DNA, DIICOT.
Legea 567/2004
53. Printre alții, din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe
lângă acestea fac parte:
a) grefierii, grefierii arhivari, agenții procedurali;
b) grefierii arhivari, specialiştii IT, grefierii statisticieni;
c) grefierii, grefierii registratori, aprozii.
54. Corpul grefierilor este alcătuit doar din grefieri cu:

a) studii superioare juridice;
b) grefieri cu studii medii şi studii superioare juridice;
c) studii superioare şi grefieri cu studii medii.
55. Este conexă personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor funcția de:
a) agent procedural;
b) specialist IT;
c) grefier documentarist.
56. Personalul de specialitate criminalistică este format din:

a) experţi criminalişti şi tehnicieni criminalişti;
b) tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi;
c) experţi criminalişti şi asistenţi criminalişti.
57. Personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este format din:
a) experţi criminalişti şi secretari-dactilografi;
b) tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi;
c) experţi criminalişti şi tehnicieni criminalişti.
58. Concursul de admitere în Școala Națională de Grefieri se organizează:

a) sub coordonarea SNG de către Consiliul Superior al Magistraturii;
b) la nivel local, de către SNG, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii;
c) anual, la nivel național, de către SNG.
59. Modul de organizare şi desfășurare a concursului de admitere se stabilește prin regulament aprobat de:
a) Consiliul Superior al Magistraturii;
b) Școala Națională de Grefieri;
c) Institutul Național al Magistraturii.
74
60. Recrutarea grefierilor prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante existente în cadrul instanțelor sau
parchetelor se face potrivit Regulamentului aprobat de:
a) Curtea de Apel sau Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din circumscripția căruia face parte unitatea respectivă;
b) Consiliul Superior al Magistraturii;
c) Colegiul de conducere al unității de parchet pentru care se organizează concursul.
61. Școala Națională de Grefieri este o instituție publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea:
a) Institutului Național al Magistraturii;
b) Consiliului Superior al Magistraturii;
c) Înaltei Curți de Casație și Justiție.
62. Școala Națională de Grefieri:

a) nu este supusă dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ şi recunoașterea
diplomelor;
b) face parte din sistemul național de învățământ şi educație;
c) nu face parte din sistemul național de învățământ şi educație şi este supusă dispozițiilor legale în vigoare cu privire
la acreditarea instituțiilor de învătământ şi recunoașterea diplomelor.
63. Școala Națională de Grefieri:

a) are sediul în municipiul București;
b) nu îsi poate desfășura activitatea şi în teritoriu, în centre şi puncte zonale de formare profesională, organizate
potrivit legii;
c) este condusă de consiliul de conducere, care este format din 8 membri.
64. Fac parte din consiliul de conducere al Școala Națională de Grefieri:

a) un judecător şi doi procurori desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii;
b) 3 reprezentanți aleși din cadrul personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri;
c) directorul Institutului Național al Magistraturii.
65. Directorul Școlii Naționale de Grefieri este ordonator:

a) secundar de credite;
b) terțiar de credite;
c) principal de credite.
66. Numărul maxim de posturi pentru Școala Națională de Grefieri este stabilit:
a) de Școala Națională de Grefieri;
b) de Consiliul Superior al Magistraturii;
c) prin hotarâre a Guvernului.
67. Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri este numit de Consiliul Superior al Magistraturii:
a) doar dintre magistrați sau grefieri cu studii superioare;
b) dintre magistrați, grefieri cu studii superioare sau medii sau alți specialiști;
c) dintre magistrați, grefieri cu studii superioare sau alți specialiști.
68. Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri poate fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii şi prin:
a) detașare în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, în condiţiile legii;
b) delegare în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, în condiţiile legii;
c) transfer în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, în condiţiile legii.
69. Grefierii cu studii superioare care desfășoară activități de instruire în cadrul Școlii Naționale de
Grefieri:
a) sunt asimilate judecătorilor şi procurorilor, pe perioada exercitării funcţiilor;
b) sunt încadrați potrivit funcției corespunzătoare din cadrul Înaltei Curți de Casație şi Justiție;
c) nicio variantă de mai sus.
75
70. La absolvirea cursurilor Școlii Naționale de Grefieri cursanții vor susține:
a) un examen final;
b) un concurs final;
c) un test final.
71. Media de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri:

a) este de cel puţin 5;
b) este de cel puţin 6;
c) este de cel puţin 7.
72. Cursanților care au promovat examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri li se eliberează:
a) diplome de absolvire;
b) atestate;
c) certificate de absolvire.
73. Absolvenții care au obținut medii între 6 şi 7:

a) vor fi încadrați ca debutanți;
b) vor fi încadrati în treapta profesională imediat superioară celei de debutant;
c) vor promova în treapta profesională imediat superioară celei de debutant.
74. Persoanele care au examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri şi au fost încadrate în funcția de grefier:
a) nu pot fi delegate, detaşate, transferate timp de cel puțin 2 ani de la numirea în funcție;
b) nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin 5 ani de la numirea în funcție;
c) nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin un an de la numirea în funcţie.
75. Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Școlii Naționale de Grefieri, dacă a promovat examenul
de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri:
a) constituie vechime în muncă şi vechime în specialitate doar daca a obținut cel puțin media 7;
b) constituie vechime în muncă dar nu și în specialitate;
c) constituie vechime în muncă şi vechime în specialitate.
76. Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri au obligaţia de a rămâne:

a) 1 an în cadrul instituțiilor autorității judecătoreşti;
b) 3 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătoreşti;
c) 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătoreşti.
77. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia de a
participa la o formă de pregătire profesională continuă, organizată de Școala Națională de Grefieri:
a) cel puţin o data la 5 ani;
b) cel puţin o data la 1 an;
c) o data la 5 ani.
78. În cazul în care un absolvent al Școlii Naționale de Grefieri este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei
de 5 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizaţia de cursant
şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa:
a) proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut de 6 luni;
b) pe o perioadă de 5 ani de la eliberare;
c) proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut de 5 ani.
79. La nivelul fiecărei unități de parchet se organizează ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de
specialitate:
a) trimestrial;
b) semestrial;
c) anual.
76
80. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care participă la
activităţile de formare organizate de Şcoala Naţională de Grefieri:
a) beneficiază de diurnă de detașare de la instituţiile unde îndeplinesc funcția de bază;
b) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcția de bază;
c) beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcția de bază.
81. Poate fi numită în funcția de grefier persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere;
b) cunoaște limba română şi o limbă de circulație internațională;
c) are cetățenia română, domiciliul în România sau capacitate deplină de exerciţiu.
82. Face parte printre condiţiile de numire în funcția de grefier o persoană:

a) să dea dovadă de o bună pregătire profesională și să manifeste o preocupare permanentă pentru perfecționarea
acesteia;
b) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției;
c) să aibă o ținută îngrijită și decentă, evitând extravaganțele.
83. Pentru numirea în funcția de grefier statistician este necesară absolvirea de:
a) studii superioare juridice sau studii medii, studii superioare economice, studii medii economice;
b) studii superioare juridice, studii superioare administrație publică sau filologice;
c) studii superioare juridice, studii superioare economice, studii medii economice.
84. Grefierii sunt numiți prin decizie de:

a) conducătorul parchetului unde își desfășoară activitatea;
b) colegiul de conducere al parchetului unde își desfășoară activitatea;
c) procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în a căror circumscripție teritorială urmează să își
desfășoare activitatea.
85. La judecătorie, grefierii registratori sunt numiți de către preşedintele judecătoriei prin:
a) decizie;
b) ordin;
86. Înainte de a începe să își exercite funcția, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti depune
juramântul:
a) în fața conducătorului instanței judecătoreşti, la care este numit;
b) în fața președintelui curţii de apel care face numirea în funcție;
c) după ce este încadrat în treapta profesională imediat superioară celei de debutant.
87. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, încadrat pentru
prima dată după terminarea studiilor, are calitatea de debutant:
a) fiind definitivat în funcție pe bază de examen cu excepţia absolvenților SNG;
b) pe o perioadă de 6 luni de la promovarea în funcția de grefier;
c) cu excepţia absolvenților SNG care au obținut media de absolvire cel puțin 7.
88. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de definitivare atrage:

a) prelungirea termenului cu încă 6 luni;
b) revocarea din funcția ocupată;
c) eliberarea din funcție ca necorespunzător profesional.
89. Promovarea în funcții de execuție în funcția imediat superioară se face:

a) doar prin examen;
b) doar prin concurs;
77
90. Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau
aceluiaşi parchet, se face:
a) doar prin examen;
b) doar prin concurs;
c) prin concurs sau examen.
91. Promovarea la parchete superioare se face numai prin concurs, pentru personalul auxiliar de specialitate al
parchetelor care are calificativul ,,foarte bine’’ pe perioada încadrării şi o vechime:
a) de cel puţin 6 luni;
b) de cel puţin trei ani;
c) de cel puţin un an.
92. Promovarea în funcţii de conducere de grefier-şef, grefier şef secţie la judecatorie:

a) se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale şi a aptitudinilor manageriale ale candidaţilor;
b) se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea numirii o singură dată;
c) se face prin decizia conducătorului instanței de judecată.
93. Pentru un grefier care are studii superioare juridice, la concursul pentru promovarea în funcţii de conducere a
grefierilor cu studii superioare juridice se are în vedere printre alte condiții și la următoarea condiție:
a) este necesară o vechime de minimum 3 ani în funcția de grefier;
b) activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul "Foarte bine" în ultimii 3 ani’;
c) este necesară o vechime de minimum 6 luni în funcția de grefier.
94. Numirea în funcția de grefier-şef se face:

a) cu posibilitatea reînvestirii de două ori;
b) prin decizia prim procurorului parchetului de pe lângă tribunal;
c) pe o perioadă de 5 ani.
95. La încetarea primului mandat a funcţiei de conducere, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătoreşti:
a) poate ocupa o funcție de conducere la aceeaşi instanţă;
b) poate ocupa o funcție de conducere doar la o altă instanţă;
c) revin la instanţele de unde provin ori la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
96. Personalul auxiliar de specialitate al parchetelor este suspendat din funcție în următoarele cazuri:
a) când s-a pronunțat o condamnare definitivă împotriva sa pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură a aduce
atingere profesiei;
b) când săvârșește o abatere disciplinară gravă, pe perioada cercetării disciplinare, conform legii;
c) când suferă de o boală gravă, ce îl impiedică să își exercite funcția în mod corespunzator.
97. Suspendarea din funcție a grefierului de la parchetele de pe lângă tribunale se dispune de:
a) conducătorul unității de parchet;
b) colegiul de conducere al unității de parchet;
c) procurorul general al parchetului de pe lângă curtea Curtea de Apel din a cărei rază de activitate face parte
unitatea de parchet.
98. În cazul suspendării din funcție pentru cazul când a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva unui grefier
arhivar, acesta:
a) beneficiază de drepturile salariale;
b) beneficiază de vechime în specialitate;
c) nu beneficiază de vechime în muncă şi în specialitate.
78
116. Numiți propoziția corectă:
a) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti nu are dreptul la concedii fără plată, pentru studii sau
pentru alte evenimente;
b) În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puţin de 2/3 din activitatea normală, asigurându-se
participarea grefierilor la ședințele de judecată;
c) Personalul auxiliar de specialitate al parchetelor de pe lânga acestea este liber să se asocieze ori să adere la
organizații sindicale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi economice.
117. Numiți propoziția corectă:

a) Personalului auxiliar de specialitate îi este interzis să adere sau să se asocieze organizațiilor internaționale;
b) Personalul auxiliar de specialitate nu beneficiază de drepturile salariale pe perioada participării la o formă de
perfecționare profesională continuă;
c) Personalului auxiliar de specialitate îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii.
118. Grefierii beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară această activitate dacă
au:
a) studii superioare;
b) studii superioare juridice;
c) studii medii sau studii superioare.
119. Evaluările şi calificativele anuale se păstrează:

a) de conducătorul instanței judecătoreşti sau, după caz al parchetului de pe lângă acestea;
b) la dosarul profesional personal;
c) de grefierul şef sau, după caz, de prim-grefier.
120. Datele conținute în dosarul profesional sunt:

a) confidențiale, în condiţiile prevăzute de lege;
b) publice, în condiţiile prevăzute de lege;
c) publice, la cererea persoanei interesate.
121. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lânga acestea:

a) nu are acces la propriul dosar profesional şi nu poate obține copii ale actelor existente în dosar;
b) are acces la propriul dosar profesional dar nu poate obține copii ale actelor existente în dosar;
c) are acces la propriul dosar profesional şi poate obține copii ale actelor existente în dosar.
122. Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
este evaluată anual de către:
a) o comisie special constituită în cadrul instanței judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care își
desfășoară activitatea;
b) colegiul de conducere al instanței judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care își desfășoară
activitatea;
c) conducatorul instanței judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care își desfășoară activitatea.
123. Grefierilor nu le este interzis:

a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să aibă calitatea de asociat, acționar ca urmare a legii privind privatizarea în masă;
c) să desfășoare activități de arbitraj în litigiile civile, comerciale sau de altă natură.
124. Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, răspunde:
a) civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii;
b) doar disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii;
c) profesional, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.
81
125. Constituie abatere disciplinară a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea, printre altele:
a) omisiunea de a-şi îndeplini atribuțiile ce le revin potrivit legii;
b) neglijența în rezolvarea lucrărilor;
c) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor.
126. Nu face parte din abaterile disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea:
a) încălcarea incompatibilităților și a interdicțiilor prevăzute de lege;
b) absențele de la serviciu;
c) manifestările care aduc atingere demnității sau probității profesionale.
127. Constituie abatere disciplinară:

a) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter;
b) respectarea incompatibilităților şi a interdicțiilor prevăzute de lege;
c) lipsa intervențiilor pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale.
128. Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea obligației privind participarea la formele de pregatire profesională;
b) încălcarea obligației de a prezenta în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege declaraţia de avere şi declaraţia de
interese;
c) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
129. Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) reducerea cu 10 – 20% a salariului şi/sau a indemnizației de conducere, pe o durată de 1-3 luni;
b) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiași funcții, pe o durată de 1-3 luni;
c) mutarea disciplinară la o altă instanță sau parchet din circumscripția teritorială a altei curți de apel sau, după caz, a
altui parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durată de 1-3 luni.
130. Nu face parte din sancțiunile disciplinare:

a) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare;
b) revocarea din funcția de conducere ocupată;
c) excluderea din profesie.
131. Avertismentul ca sancțiune disciplinară se aplică de:

a) colegiul de conducere al unității de parchet în cadrul căruia își desfășoară activitatea cel sancționat;
b) procurorul general al parchetului în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea cel sancționat;
c) conducătorul parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea cel sancționat.
132. Cercetarea prealabilă în cazul în care există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare se finalizează:
a) printr-o decizie;
b) printr-un act de constatare;
c) printr-un referat.
133. În cazul în care există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare:

a) refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări se constată prin act de constatare şi nu împiedică finalizarea
cercetării;
b) refuzul persoanei cercetate de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constată printr-un referat şi nu
împiedică finalizarea cercetării;
c) refuzul persoanei cercetate de a face declarații la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea
cercetării.
82
167. După fixarea primului termen de judecată, dosarul se predă de îndată:
a) grefierului de şedinţă care, în a doua zi, introduce termenul în aplicaţia ECRIS;
b) grefierului arhivar care, în aceeaşi zi, introduce termenul în aplicaţia ECRIS;
168. În caz de absenţă a președintelui completului de judecată, stabilirea primului termen de judecată se face de:
a) preşedintele instanței în situaţia absenţei tuturor membrilor completului;
b) preşedintele altui complet de judecată;
c) judecătorul din planificarea de permanenţă în situaţia absenţei tuturor membrilor completului.
169. Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă înainte de începerea şedinţei de judecată:

a) cu o oră înainte;
b) cu jumătate de oră înainte pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare judecatorului, procurorului, părţilor,
reprezentanţilor sau avocaţilor acestora;
c) pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
170. Procurorul, părțile, reprezentanții sau avocații acestora:

a) pot studia dosarele numai cu încuviinţarea președintelui instanței;
b) după începerea şedinţei de judecată pot studia dosarele cu încuviinţarea președintelui de complet sau de către alt
membru al completului;
c) pot studia dosarele și după începerea şedinţei de judecată, în cadrul intervalelor orare alocate cauzelor respective cu
încuviinţarea președintelui de complet.
171. Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de:
a) preşedintele instanței;
b) preşedintele completului de judecată;
c) grefierul de şedinţă.
172. Fotografierea şi înregistrarea audiovideo în sala de şedinţă se fac:

a) cu aprobarea președintelui completului sau a altui membru din complet;
b) numai cu aprobarea președintelui completului;
c) numai cu aprobarea președintelui instanței.
173. Cererile privind fotografierea şi înregistrarea audiovideo în sala de şedinţă se adresează în prealabil:
a) la biroul de informare şi relaţii publice din cadrul instanței;
b) la registratura din cadrul instanței;
c) la arhiva din cadrul instanței.
174. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată:

a) pe uşa instanței, prin grija grefierului;
b) pe uşa sălii de şedinţă, prin grija agentului procedural;
c) pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
175. După strigarea cauzei şi apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate de către grefierul de şedinţă, acesta face oral
referatul cauzei, prezentând pe scurt printre altele:
a) poziția dosarului pe lista de ședință;
b) obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia;
c) depunerile de acte și cereri în timpul ședinței.
176. Strigarea cauzelor pentru amânare fără discuţii se poate face:

a) doar în intervalul orar alocat grupului de cauze din care acestea fac parte, de regulă, la începutul acestui interval;
b) în orice interval orar;
87
177. În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note, printre altele:
a) susţinerile orale, măsurile dispuse de instanţă;
b) depunerile de cereri din dosar, susţinerile orale;
c) poziţia dosarului pe lista de şedinţă, conceptele de citare pt. termenul următor.
178. Caietul de note:

a) este numerotat după completarea lui;
b) este sigilat după completarea lui;
c) se depune la arhiva instanței, unde se păstrează timp de 3 ani, socotiţi de la data primelor note.
179. Suportul înregistrării se păstrează:

a) în arhiva instanței;
b) în grefa instanței;
c) la grefierul de şedinţă.
180. În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare:

a) grefierul de ședinţă nu anunţă în şedinţă ziua stabilită pentru pronunțarea hotărârii;
b) grefierul de ședinţă anunţă în şedinţă ziua stabilită pentru pronunțarea hotărârii;
c) preşedintele completului anunţă în şedinţă ziua stabilită pentru pronunțarea hotărârii.
181. În cazul în care până la pronunţarea hotărârii, oricare dintre membrii completului este în imposibilitate de a
participa la deliberări, ceilalţi membri ai completului pot lua măsuri fie pentru amânarea pronunţării fie, în cazul în
care imposibilitatea de a participa la deliberări este permanentă sau de lungă durată, pentru repunerea cauzei pe rol.
Dacă niciunul dintre membrii completului nu poate lua măsurile necesare, acestea vor fi luate în următoarea ordine:
a) dacă nu există secţii, de către preşedintele instanței sau judecătorul din lista de permanenţă;
b) dacă există secţii, de către preşedintele de secţie sau preşedintele altui complet de judecată desemnat de către
preşedintele instanței;
c) dacă nu există secţii, doar de către preşedintele instanței.
182. Cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate
fi redactată:
a) şi prin utilizarea tehnicii de calcul;
b) doar prin utilizarea tehnicii de calcul;
c) în trei exemplare originale.
183. În cauzele penale:

a) minuta trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru partea introductivă a hotărârii;
b) un exemplar al minutei în original se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la arhivă;
c) în care se întocmeşte minuta, cele două exemplare originale ale minutei sunt redactate pe foi separate, numerotate.
184. La curţile de apel şi tribunale, hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel, în recurs şi în contestaţie primesc:
a) acelaşi număr;
b) număr separat;
185. Face parte din atribuțiile grefierului de şedinţă:

a) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
b) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti privind
sancţiunile contravenţionale;
c) întocmeşte conceptele de citare pentru citarea părţilor din proces.
186. Încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc:

a) de către grefierul de şedinţă;
b) de către preşedintele completului sau alt membru al completului;
c) doar de preşedintele completului cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
88
205. În situaţia în care, pe parcursul soluționării, sau după definitivare, unele lucrări își schimbă caracterul, acestea:
a) se reînregistrează potrivit noii încadrări;
b) își păstrează numărul de înregistrare iniţial, făcându-se menţiunile corespunzătoare în registru;
206. Înregistrarea lucrărilor se face:

a) în sistem partidă în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de
referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial;
b) prin acordarea unui număr nou de înregistrare fiecărei lucrări care intră în parchet;
c) în sistem mixt.
207. Au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducatorul parchetului au fost efectuate în termenele
stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existența unor lucrări nerezolvate:
a) grefierii statisticieni;
b) prim-grefierii sau grefierii şefi;
c) grefierii arhivari.
208. Eventualele menţiuni eronate din registre şi condici:

a) se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescrie fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici fie în următorul rând din
registru;
b) se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescrie doar în următorul rând din registru;
c) se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescrie doar în cuprinsul aceleiaşi rubrici.
209. Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare, se depun la arhivă, după ce se păstrează la grefa parchetului
timp de:
a) 6 luni;
b) 1 an;
c) 2 ani.
210. Numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora, se fac:

a) doar de grefier şef sau prim grefier;
b) de către grefier şef ori de alt grefier desemnat de conducatorul parchetului;
c) de către grefier şef ori de alt grefier desemnat de grefierul şef;
211. Compartimentul auxiliar care are printre atribuții folosirea, păstrarea, şi evidența ștampilelor, sigiliilor,
imprimantelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare este:
a) grefa;
b) arhiva;
c) registratura.
212. Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, actele de
studii, actele de legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorități, acestea urmând să fie restituite sub
semnătură, celor îndreptățiți şi reținându-se copii:
a) certificate sub semnătură de persoana care a primit actul original;
b) certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul original;
c) certificate de un notar sau de un avocat.
213. La cererea persoanelor interesate, fie instituții sau autorități publice, fie persoane fizice ori juridice:
a) se restituie orice act sau document aflat în copie la dosar;
b) se eliberează copie certificată ,,Conform cu originalul’’ a documentelor aflate în original la dosar;
c) se restituie orice act sau document aflat în original la dosar sub semnătura celor îndreptățiți, reținându-se copie
certificată sub semnătură de persoana care a restituit actul.
214. Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent, inventarul se întocmește în:

a) 3 exemplare;
b) 4 exemplare;
c) 2 exemplare.
91
215. Documentele se păstrează în arhivă:
a) pe compartimente de activitate şi pe termene de păstrare;
b) pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordinea alfabetică a părţilor din dosare;
c) pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi ordine cronologică a numerelor de întregistrare a
dosarelor.
216. Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obținerea de copii ale acestor documente, precum şi
consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a:
a) conducătorului unității care deține arhiva;
b) prim-grefierului sau grefierului şef;
c) procurorului căruia i-a fost repartizată lucrarea ori dosarul.
217. Eliberarea din dosare a documentelor originale se consemnează în:

a) Registrul opis alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor;
b) Registrul de depozit;
c) Registrul de evidență a intrărilor şi ieșirilor unităților arhivistice.
218. Registrul în care se evidențiază toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii are termen de
păstrare:
a) 10 ani;
b) 15 ani;
c) permanent.
219. Comisia de selecționare a documentelor ce urmează a fi arhivate:

a) nu poate să prelungească termenul de păstrare a documentelor;
b) nu are în atribuții să prelungească termenul de păstrare a documentelor;
c) poate să prelungească termenul de păstrare a documentelor, dacă este cazul.
220. Comisia de selecționare a documentelor de arhivă a căror termene de păstrare a expirat este convocată de către:
a) conducătorul parchetului, la cererea președintelui acesteia;
b) preşedintele comisiei, din dispoziţia conducătorului parchetului;
c) preşedintele comisiei, la cererea secretarului acesteia.
221. Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură din arhivă:
a) în baza unui inventar separat;
b) în baza unui inventar anexat la inventarul documentelor cu termen de păstrare temporar;
c) în baza unui proces-verbal ce cuprinde mențiuni despre acestea.
222. Înregistrările în registrul şi condicile existente în fiecare parchet se țin:

a) numai pe suport hârtie;
b) numai în sistem informatizat;
c) de regulă pe suport hârtie, dar se poate ține şi în sistem informatizat în funcție de posibilitățile tehnice ale
parchetelor.
223. Evidența cheltuielilor judiciare şi a amenzilor judiciare se ține în:

a) Registrul de evidență şi punere în executare a obligațiilor dispuse în cazul renunțării la urmărirea penală şi a
cheltuielilor judiciare (R-12);
b) Registrul de evidență a activității de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4);
c) Registrul de inventar (R-51).
224. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în:

a) Registrul de evidență al mediilor de stocare (R-27);
b) Registrul de evidență al autorizațiilor speciale (R-22);
c) Registrul de evidență a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
92
225. Evidența corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi atașate
la dosar se asigură la parchetele de pe lângă judecătorii de:
a) grefierul şef;
b) grefierii anume desemnați de prim procuror;
c) procurorul desemnat să efectueze urmărirea penală.
226. Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deținători, inclusiv sumele de bani care fac
obiectul sechestrului, se depun în contul constituit potrivit legii speciale:
a) în ziua ridicării banilor sau cel târziu a doua zi;
b) în termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor;
c) în termen de cel mult 5 zile de la ridicarea banilor.
227. Activitatea de primire, înregistrare şi circulație a lucrărilor este controlată:

a) anual de conducatorul parchetului;
b) trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de conducătorul parchetului;
c) lunar de prim grefier sau grefier şef.
228. Se restituie de grefieri lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe orice alt suport
împreună cu conceptele grefierilor cu funcții de conducere, astfel:
a) zilnic, la sfârșitul programului de lucru;
b) a doua zi la începtul programului de lucru;
c) zilnic, la sfârșitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.
229. Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizată a datelor statistice se
stabileste prin:
a) hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) Ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) Ordin al Ministrului Justiției.
230. Modul de folosire, păstrare, evidenţă și scoatere din uz a ștampilelor, sigiliilor, imprimantelor, rechizitelor și a
altor materiale din dotare se stabilesc prin:
a) ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ;
b) hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii;
c) decizie a procurorului general.
231. Activitatea de documentare juridică este organizată, la parchete, în cadrul:

a) grefei, fiind coordonată şi controlată de către conducătorul parchetului, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca;
b) arhivei, fiind coordonată şi controlată de către grefierul arhivar, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca;
c) grefei, fiind coordonată şi controlată de către grefierul şef, respectiv prim grefier, cu excepţia Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca.
232. La parchete, vor lua măsuri pentru completarea fondului de documentare juridică:
a) conducătorii parchetelor ordonatori de credite;
b) grefierii documentariști sau alți grefieri desemnați de conducătorii parchetului;
c) grefierii documentariști sub coordonarea grefierilor şefi, respectiv al prim grefierilor parchetelor.
233. Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii al parchetelor pot fi împrumutate:

a) numai personalului parchetelor;
b) personalului parchetelor şi al instanțelor;
c) oricărei persoane interesate.
93
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
Nr. Varianta Articolul Răspunsurile Notă de îndrumare

grilă corectă răspunsului greșite de la care
corect articole provin
1 b) 3(2)
2 c) 3(4)
3 a) 3(5)
4 a) 17(1)
5 c) 5(2)
6 b) 10(5)
7 b) 14(2) 14 (1)(3)
8 a) 16(1) lit. i) 16(1) lit. f) şi e)
9 b) 16(2)
10 b) 17(2)
11 b) 18 A nu se confunda renuntarea la urmărire penală cu
renunțare la aplicarea pedepsei
12 c) 19(2)
13 a) 20(1)
14 a) 21(1)
15 b) 21(3)
16 b) 22(1)
17 c) 23(1)
18 a) 25(5)
19 c) 26(2) variantele a) și b) nu sunt corecte deoarece este introdusă
,,persoana vătămată’’
20 c) 26(5)
21 a) 28(1)
22 a) 29 -varianta b) nu este corectă deoacere este introdus
,,făptuitorul’’ iar acesta nu face parte din participanții în
procesul penal;
-varianta c) nu este corectă deoacere este introdus
,,aprodul’’ iar acesta nu face parte din participanții în
procesul penal.
23 c) 30
24 c) 32(2)
25 c) 33(2) 32(2), 33(1)
26 c) 44(1)
27 b) 44(1)
28 a) 44(4)
29 a) 45(3)
30 b) 47(1)
31 a) 47(2)
32 a) 47(3)
33 c) 47(4)
34 c) 49(1)
35 b) 49(2)
36 a) 50(1)
37 a) 50(4)
38 a) 51(1)
39 b) 51(2)
40 b) 51(3)
41 a) 51(4)
94
42 b) 51(6)
43 a) 53 lit. f)
44 c) 54 lit. a)
45 c) 64(1) lit. f) 64(1) lit. c), d)
46 b) 65(4)
47 a) 67(2)
48 a) 67(5) -a nu se confunda cine soluționează cererea de recuzare cu
cine constată inadmisibilitatea cererii de recuzare.
-cererea este inadmisibilă când nu îndeplineşte condiţiile de
la art. 67(5)
49 c) 68(4)
50 c) 68(5)
51 c) 68(7)
52 b) 68(8) Varianta a) nu este corectă deoarece formularea este ,,din
cadrul altei instanțe’’ și nu ,,din cadrul aceleiași instanțe’’
cum ar fi fost corect
53 a) 69(2)
54 b) 69(3)
55 c) 70(1)
56 c) 70(2)
57 b) 70(4) 70(3)
58 b) 70(5)
59 b) 78
60 b) 82 77
61 c) 88(2) lit. d) 88(2) lit. a) și c)
62 c) 90 lit. c)
63 a) 91(4)
64 c) 92(1) lit. b)
65 b) 92(3)
66 a) 94(4)
67 a) 94(6)
68 a) 97(2) lit. e)
69 a) 98 lit. c)
70 b) 99(1)
71 c) 99(2)
72 c) 100(2)
73 c) 100(4) lit. e)
74 b) 108(2) lit. b)
75 a) 108(4)
76 b) 109(2) 109(3)
77 c) 110(4) varianta a) nu este corectă deoarece în cursul urmăririi
penale este judecător de drepturi şi libertăţi
varianta b) nu este corectă deoarece nu poate fi semnată și
de judecătorul de drepturi și libertăți și de procuror. De
procuror este semnată declarația atunci când procurorul îl
audiază personal la parchet pe suspect/inculpat și nu atunci
când judecătorul de drepturi și libertăți îl audiază la
instanță.
78 c) 111(8)
79 a) 115(1) 117(1)(3)
80 c) 118
81 a) 120(2) lit. c)
82 b) 124(1)
83 a) 124(5)
84 c) 129(7)
85 b) 131(4)
95
86 c) 139(1)
87 a) 139(4)
88 a) 140(1) supravegherea tehnică poate fi dispusă pe o perioadă de cel
mult 30 de zile (se poate solicita şi pentru o zi)
89 a) 140(3)
90 c) 158(1) varianta b) nu este corectă deoarece judecătorul de drepturi
şi libertăţi dispune percheziţia domiciliară în cursul
urmăririi penale şi nu în cursul judecății
91 c) 158(9) 158(5)
92 b) 168(11) 168(2)(16)
93 c) 172(2)
94 c) 172(2) 172(3)
95 b) 172(9)
96 a) 172(11)
97 b) 178 (2)
98 c) 180(1)
99 b) 202(1)
100 c) 203(1)(2)
101 b) 203(3)
102 b) 204(1) 204(3)
103 c) 204(4)
104 c) 204(14)
105 a) 206(3)
106 a) 206(6)
107 c) 207(1)
108 c) 207(2)
109 c) 207(6)
110 b) 207(7)
111 b) 208(4)(5)
112 a) 209(3) 209(4)
113 c) 203(1) 209(3)(5) varianta b) nu este corectă deoarece măsura reţinerii nu se
poate prelungi
114 a) 209(14)
115 c) 209(16)
116 a) 210(6)
117 a) 211(1)
118 a) 213(1)
119 a) 213(3)
120 a) 215^1(6)
121 b) 215^1(3)
122 a) 222(12)
123 c) 225(4) 223(1)
124 a) 226(2)
125 b) 230(2)
126 a) 233(2)
127 a) 234(2)
128 b) 235(1)
129 a) 236(4)
130 a) 239(1) dacă pedeapsa este de 12 ani, se aplică perioada de maximul
5 ani, deoarece jumătatea maximului special este de 6 ani
131 c) 241(2) varianta b) nu este corectă deoarece şi organul de cercetare
penală care a dispus măsura preventivă a reţinerii poate
constata încetarea de drept a măsurii
132 a) 242(41)
133 b) 257(2) 257(6)
96
134 b) 257(7)
135 c) 258(1) lit. h) 259(5) lit. f) si
g)
136 a) 258(1) lit. b)
137 a) 258(2) 258(1) e) si g) varianta a) ar fi fost corectă dacă era adresată către suspect
sau inculpat
138 a) 258(3)
139 c) 259(1)
140 c) 259(5)
141 c) 259(9)
142 c) 259(11)
143 b) 260(2)
144 a) 260(4)
145 a) 261(1)
146 b) 261(1)
147 b) 261(3)
148 c) 261(4) 261(1)(2)
149 a) 261(5)
150 c) 261^1
151 c) 263(2)
152 a) 265(2)
153 a) 265(3)
154 a) 265(4)
155 a) 265(6)
156 a) 265(12)
157 c) 266(1)
158 b) 266(5)
159 a) 267(1)
160 b) 271
161 b) 277(1)
162 c) 277(2)
163 c) 278(1) organele de urmărire penală sunt: procurorul, organele de
cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de
cercetare penală speciale
164 b) 278(1)
165 c) 278(1)
166 b) 278(2)
167 b) 278(3) 278(1)
168 c) 280(2)
169 b) 280(3)
170 a) 281(1) lit. c)
171 a) 281(1) lit. e) 281(1) lit. b)
172 b) 281(2) 281(4) lit. a)
173 b) 281(4) lit. a)
174 c) 282(2)
175 a) 287(2)
176 a) 282(4) pct. c)
177 c) 289(1)
178 b) 289(1)
179 b) 282(5) pct. a) 282(2) pct. b)
180 b) 285(2)
181 c) 286(4)
182 a) 288(2)
183 a) 289(1)
184 c) 289(2)
97
185 c) 289(6)
186 a) 289(8)
187 c) 289(10)
188 b) 289(11)
189 a) 290(1)
190 c) 290(2)
191 a) 291(2)
192 b) 293(1)
193 a) 293(3)
194 c) 294(2)
195 c) 294(3)
196 c) 295(1)
197 c) 295(2)
198 b) 295(3)
289(3)
199 b) 296(1)
200 c) 296(2)
201 a) 296(4)
202 c) 298(1) 298(2)
203 c) 327 lit. b) prin rechizitoriu se dispune trimiterea în judecată şi totodată
se poate clasa cauza față de anumite fapte de exemplu
204 a) 328(1) varianta c) nu este corectă deoarece făptuitorul nu este parte
în dosar
205 b) 328(1)
206 a) 328(3)
207 c) 329(1) instanța de judecată poate fi sesizată şi prin acord de
recunoaștere a vinovăției
208 b) 329(3) 329(4)
209 c) 336(1)
210 c) 336(2)
211 a) 336(3)
212 b) 337
213 c) 338
214 a) 339(4)
215 b) 339(5)
216 b) 340(1)
217 b) 341(5)
218 a) 343
219 c) 344(1)
220 a) 345(2)
221 c) 345(3)
222 a) 346(1)
223 a) 346(3) pct. a) 346(3) pct. b), c) -varianta c) nu este corectă deoarece dosarul se restituie
dacă judecătorul de cameră preliminară constată
neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care
sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire
penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una
sau mai multe probe adminístrate;
-în situaţia de la varianta c) nu se specifică acest fapt,
considerându-se că în orice situație judecătorul de cameră
preliminară trebuie să restituie cauza la parchet dacă
procurorul o solicită, fapt care este fals.
224 b) 350(2)
225 c) 352(2)
226 c) 353(2)
227 a) 353(3)
98
228 b) 353(10)
229 a) 354(2) -începerea dezbaterilor la prima instanţă are loc după
terminarea cercetării judecătoreşti;
-la judecarea recursului, începerea dezbaterilor are loc în
momentul când procesul este în stare de judecată.
230 b) 355(1) 355(2)
231 a) 357(2)
232 a) 358(1) 361(3)(7)
233 c) 366(2)
234 b) 367(3) 367(1), 368(1) varianta c) nu este corectă deoarece instanța poate dispune
suspendarea judecății în acest caz, iar enunţul formulat este
,,instanța dispune întotdeauna suspedarea judecății’’
235 a) 367(4)
236 c) 367(4) 367(5)
237 a) 367(7)
238 a) 368(1)
239 c) 368(4) 368(3)
240 a) 369(2) varianta b) nu este corectă deoarece citirea notelor şi
vizarea lor se face de către preşedintele completului de
judecată
241 b) 369(3)
242 c) 369(5) 369(4)
243 b) 370(2) 370(1)
244 b) 370(5)
245 a) 374(4) varianta c) ar fi fost corectă dacă ar fi recunoscut în
totalitate faptele reţinute în sarcina sa
246 b) 378(4)
247 b) 379(2) 379(1)(3)
248 a) 381(2)
249 c) 381(8) variantele a) şi b) nu sunt corecte deoarece instanța poate
dispune motivat, fie continuarea judecății, fie amânarea
cauzei
250 c) 388(1)
251 a) 388(4)
252 b) 388(6)
253 a) 389(1)
254 c) 389(2)
255 c) 391(3) 391(1)
256 c) 406(4) 406(2)
257 a) 393(1)
258 b) 394(2)
259 a) 396(1)
260 b) 396(10)
261 c) 397(5)
262 a) 399(9)
263 b) 400(3) 400(1)
264 b) 400(2)
265 a) 405(1)
266 a) 405(2)
267 b) 405(3)
268 a) 406(2)
269 c) 406(2)
270 b) 406(3)
271 a) 406(4)
272 c) 407(1)
273 a) 407(1)
99
274 a) 408(2)
275 a) 408(3)
276 a) 409(2) 409(1) lit. c), d)
277 a) 410(2)
278 c) 410(3)
279 c) 411(3)
280 a) 412(1) pct. a) 412(1) pct. b), c)
281 c) 413(1) instanța a cărei hotărâre se atacă (exemplu: dacă Judecătoria
Braşov a pronunţat sentinţa, la aceasta se depune cererea
scrisă de apel şi nu la Tribunalul Braşov care judecă apelul)
282 a) 414(1) 414(2)(3)
283 c) 415(3) 415(1)
284 c) 416
285 a) 418(1) 418(2)
286 b) 420(5) 420(4)
287 b) 420(6)
288 c) 420(12)
289 a) 423(3)
290 c) 425(2) varianta a) ar fi fost corectă dacă era declarat în
,,defavoarea inculpatului’’
291 c) 478(2)
292 c) 478(6) 478(1)(3)
293 a) 480(1)
294 b) 483(2) 481(2), 486(1)
295 c) 484(2)
296 c) 486(2)
297 b) 488 (1)
298 b) 505(3)
299 b) 506(11)
300 b) 506(2)
301 b) 506(2)
302 a) 506(41)
303 a) 508(3)
304 b) 509(2)
305 a) 509(3)
100
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ

1 c) 9(2)
2 a) 18(4)
3 b) 30(3) 30(4)
4 c) 30(6) 30(4)(5)
5 a) 35
6 a) 39(2)
7 a) 43(3)
8 b) 45
9 c) 47(1)
10 c) 47(3)(4)
11 c) 47(4)
12 b) 48(1)
13 c) 48(3) 48(4) varianta b) nu este corectă deoarece nu există declaraţie de
recuzare ci cerere de recuzare cum de altfel nu există
cerere de abţinere ci declaraţie de abţinere
14 c) 49(2) 48(4)
15 b) 50(2) 50(1)
16 c) 51(3) 51(1)(2)
17 a) 51(5)
18 a) 53(1) 53(2) Încheierea prin care:
-s-a încuviințat / respins ABȚINEREA
-s-a respins RECUZAREA (pentru că s-a admis
ABȚINEREA)
-s-a încuviințat RECUZAREA
nu este supusă niciunei căi de atac;

19 a) 56(3)
20 c) 56(3)
21 b) 57(2) 57(1) varianta c) nu este corectă deoarece este introdus cuvântul
,,numai’’ însemnând că doar în această situație poate sta în
judecată, nemaiexistând altă posibilitate
22 a) 57(3)
23 c) 57(4)
24 a) 57(5)
25 b) 58(4)
26 c) 61(2) 61(3)
27 a) 62(1) 63(2), 66(1)
28 a) 62(2)
29 b) 64(2)(3)
30 b) 67(1)
31 b) 67(4)
32 a) 68(2)
33 c) 73(2)
34 b) 77(4)
35 a) 78(1)
36 b) 78(3)
37 a) 80(2)
38 b) 82(1)
39 b) 88(1) Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici
în cazul în care cu privire la cel care a dat mandatul a fost
instituită consilierea judiciară sau tutela specială
101
40 a) 89(2)
41 c) 129(2) pct.3)
42 b) 130(1)
43 a) 130(3)
44 c) 131(1)
45 a) 132(2)
46 b) 132(3)
47 c) 132(4)
48 c) 134
49 a) 135(1)
50 c) 135(4)
51 b) 136(3)
52 c) 138(2)
53 b) 138(4) 138(3)
54 a) 138(5)
55 b) 139(2)
56 b) 139(4) 139(3)(5)
57 b) 140(3) 140(2)
58 a) 141(1) 141(2)
59 b) 142(1) 142(2) Varianta a) ar fi fost corectă dacă nu există continuarea de
la varianta b);
Varianta c) ar fi fost corectă dacă motivul de bănuială
legitimă ar fi vizat:
-calitatea părții de judecător la o instanţă din circumscripţia
curţii de apel competente;
-calitatea de parte a unei instanţe din circumscripţia
aceleiaşi curţi.
60 a) 142(1)
61 a) 144(1)
62 c) 144(2)
63 c) 145(1)
64 b) 146(1)
65 b) 147
66 b) 148(2) 148(1)(4)
67 b) 149(1) 149(3)
68 c) 149(4)
69 c) 151(4) 151(1)(3) -varianta a) nu este corectă deoarece se poate alătura
procura și în copie legalizata nu doar în original;
-varianta b) nu este corectă deoarece este necesar să alăture
o copie legalizată şi nu orice fel de copie.
70 a) 152
71 c) 154(6)
72 c) 154(6)
73 b) 154(8)
74 c) 154^1(1)
75 a) 155(1) pct. 4
76 a) 155(1) pct. 6
77 a) 155(1) pct. 7
78 c) 155(1) pct. 7^1
79 c) 155(1) pct. 10 -varianta a) este corectă la Codul de procedură penală (art.
259 alin. 8);
-varianta b) nu este corectă pentru că la căpitănia portului
unde este înregistrată nava se citează doar dacă nu este
domiciliul cunoscut.
80 b) 155(1) pct.11
102
81 c) 155(1) pct. 12 155(1) pct. 13
82 c) 157(1) lit. b)
83 a) 157(3)
157(1) lit. d)
84 a) 159 la varianta c) termenul poate fi scurtat în cazuri urgente
sau atunci când legea prevede în mod expres
85 b) 160(3)
86 b) 161(3)
87 a) 163(1)
88 a) 163(2)
89 b) 163(3)(5)
90 c) 163(3) lit. f)
91 a) 163(3) lit. g)
92 a) 163(4)
163(3) pct. d)
93 b) 163(4)
94 c) 163(6) -varianta a) nu este corectă întrucât nu se poate înmâna
oricărei persoane majore. Persoana majoră trebuie să facă
parte din familia destinatarului ori să locuiască sau să îi
primească în mod obişnuit corespondenţa;
-varianta b) nu este corectă întrucât nu se poate înmâna
oricărei persoane din familia destinatarului. Persoanele din
familie trebuie să fie majore.
95 b) 163(7) 163(8) varianta a) se aplică atunci când lipsesc persoanele de la
varianta b) precum şi atunci când acestea, deşi prezente,
refuză să primească actul
96 a) 164(3)
164(1) lit. a)
97 c) 165 pct. 1 165 pct. 3
98 b) 167(1)
99 b) 167(2) -varianta a) nu este corectă deoarece lipseşte ,,ultimul
domiciliu cunoscut al celui citat’’ iar publicarea citaţiei
într-un ziar central de largă răspandire nu se face în toate
cazurile ci în cazurile când instanța apreciază că este
necesar;
-varianta c) nu este corectă deoarece publicarea citaţiei în
Monitorul Oficial al Romaniei nu se face în toate cazurile ci
în cazurile când instanța apreciază că este necesar.
100 a) 167(3) varianta c) nu este corectă deoarece în acest caz, curatorul
numit dintre avocaţii baroului va fi citat la dezbateri pentru
reprezentarea intereselor pârâtului şi nu a reclamantului
101 c) 167(4)
102 c) 168
103 c) 171
104 b) 172
105 c) 174(1)
106 a) 174(2) 174(3)
107 a) 175(2)
108 c) 176 pct. 4 176 pct. 1, 2 varianta a) şi b) nu sunt corecte deoarece cuvântul corect
este ,,procesuală’’ şi nu ,,procedurală’’
109 a) 177(3) 177(2)(1)
110 a) 178(1)
103
111 b) 178(3) pct. a 178(2) -varianta a) ar fi fost corectă dacă ,, neregularitatea nu a fost
178(3) lit. b) cauzată prin propria faptă’’;
-la varianta b) dacă partea nu este prezentă, se poate invoca
la termenul de judecată imediat urmator şi înainte de a pune
concluzii pe fond.
112 c) 178(4)
113 b) 179(3) 179(1)(4) -varianta a) nu este corectă deoarece actul de procedură nul
sau anulabil este desfiinţat, în tot sau în parte;
-varianta c) nu este corectă deoarece nulitatea unui act de
procedură nu împiedică faptul ca acesta să producă alte
efecte juridice decât cele care decurg din natura lui proprie.
114 c) 180(1)
115 c) 181(1) pct. 2
116 a) 181(2)
117 b) 185(1)
118 a) 185(2)
119 c) 186(2)
120 c) 196(1)
121 c) 196(1)
122 b) 196(2)
123 a) 197
124 b) 198
125 a) 199 (1)
126 a) 200(11)
127 b) 200(2)
128 c) 200(5)
129 c) 200(5)(6)
130 c) 201(2)
131 a) 201(3)
132 c) 204(1) Modificarea cererii de chemare în judecată poate avea loc şi
peste termen numai cu acordul EXPRES al tuturor părților
conform art. 204(3). În situaţia de față, formularea testului
grilă se referă strict la reclamant.
133 a) 204(2) pct. 1 204(2) pct. 2 şi
4
134 c) 206(1)(2) 205(1), 206(1)
135 a) 207 varianta b) nu este corectă deoarece formularea este ,,vor
răspunde’’ semnificând că în mod obligatoriu aceştia vor
răspunde toţi printr-o singură întâmpinare, ceea ce este fals
136 b) 208(1)
137 b) 208(2)
138 a) 209(1)
139 b) 209(2)
140 a) 209(3)
141 b) 209(4) varianta c) nu este corectă deoarece este înlocuit cuvântul
,,pârâtul’’ cu ,,reclamantul’’
142 a) 209(7)
143 c) 210(2) -varianta a) nu este corectă deoarece poate dispune
disjungerea şi judecarea separată a cererii reconvenţionale.
Doar în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă
judecarea ambelor cereri se impune pentru soluționarea
unitară a procesului nu se poate dispune disjungerea cererii
reconvenţionale de cererea principală.
-varianta b) nu este corectă deoarece nu poate dispune
disjungerea cererii reconvenţionale de cererea principală în
cazurile anume prevăzute de lege.
104
144 b) 214(3)
145 b) 215(1) -varianta a) nu este corectă deoarece va fi afişată cu cel
puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată;
-varianta c) nu este corectă deoarece nu se afișează pe uşa
instanței ci pe uşa sălii de şedinţă.
146 c) 215(3) 215(2) variantele a) şi b) nu sunt corecte deoarece fac parte din
procesele care se vor dezbate înaintea celorlalte. Varianta
c) face parte din procesele care se dezbat cu prioritate.
147 a) 215(4)
148 b) 216(2)
149 c) 217(1) preşedintele completului de judecată exercită poliția
şedinţei de judecată
150 b) 221(1)
151 c) 223(3)
152 a) 225(1) 225(2) -varianta b) nu este corectă deoarece părțile trebuie să fie de
acord ca grefierul să poată facă oficiul de traducător;
-varianta c) nu este corectă deoarece în acest caz se va
folosi un traducător autorizat.
153 a) 226(2)
154 c) 227(2) -varianta a) nu este corectă deoarece judecătorul va
recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea
soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a
judecății;
-varianta b) nu este corectă deoarece judecatorul nu
dispune ci poate invita părțile să participe la o şedinţă de
informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.
155 b) 227(3)
156 a) 228
157 c) 229(1)
158 b) 229(3)
159 b) 230
160 b) 231(2) 231(1)(3) varianta a) nu este corectă deoarece grefierul care participă
la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea
procesului
161 a) 231(4)
162 c) 231(6) 231(5)
163 c) 232(1) Grefierul redactează încheierea de şedinţă pe baza notelor
de şedinţă, iar dacă este cazul şi a înregistrărilor efectuate.
Dacă formularea era ,,Grefierul poate redacta încheierea de
şedinţă doar pe baza notelor de sedinţă’’, enunţul era corect.
164 a) 232(2) 232(2) varianta c) ar fi fost corectă dacă în loc de ,,data dosarului’’
233(1) lit. a) 233(1) lit. b) ar fi fost ,,data ședinței de judecată’’
165 a) 233(1) lit. m)
166 b) 233(3)
167 c) 234(2)
168 a) 235
169 c) 237(1)
170 a) 238(1)
171 b) 240(1)
172 b) 242(1)
173 a) 243
174 a) 244(1)
175 a) 244(2)
176 c) 246(2) 246(1)
177 b) 247(1)
105
178 a) 247(2) varianta b) nu este corectă deoarece pot fi invocate înainte
de a se pune concluzii în fond şi nu după ce s-au pus
concluzii în fond.
179 c) 248(5)
180 b) 252(2)
181 a) 253
182 c) 254(1)
183 c) 254(6) 254(5)
184 c) 255(2)
185 c) 255(3)
186 c) 255(3)
187 b) 256
188 a) 257(1)
189 b) 257(2)
190 b) 259 258(3)
191 a) 260(3)
192 b) 260(5)
193 a) 260(7)
194 c) 261(1)
195 b) 261(2)
196 b) 261(4)
197 b) 292(1)
198 c) 292(4) varianta a) nu este corectă deoarece înscrisurile depuse în
original nu vor putea fi retrase decât după ce se vor lăsa
copii legalizate de grefierul instanței unde au fost depuse
199 b) 292(6)
200 a) 293(1)
201 b) 293(2)
202 a) 294(1) pct. 1 294(1) pct. 2, 3 -varianta b) nu este corectă deoarece trebuie să fie
îndatorire legală de păstrare a secretului şi nu orice fel de
îndatorire de păstrare a secretului;
-varianta c) nu este corectă deoarece rudele şi afinii trebuie
să fie până la gradul III inclusiv.
203 c) 296(1) 295 varianta b) nu este corectă deoarece instanța va putea socoti
ca dovedite afirmaţiile făcute cu privire la conţinutul acelui
înscris de partea care a cerut înfăţişarea şi nu se va delega
un judecător în prezenţa căruia părțile vor cerceta
înscrisurile la locul unde se găsesc
204 c) 297(1)
205 a) 298(2)
206 b) 299(1) 299(3) varianta a) nu este corectă deoarece atunci când procedura
verificărilor înscrisurilor o impune, instanța va putea ordona
prezentarea testamentelor originale sau a altor înscrisuri
originale, depuse la instanțe, notari publici sau avocați,
pentru efectuarea expertizei grafoscopice în laboratoarele
de specialitate dacă expertiza actului nu se poate efectua la
sediul arhivei
207 c) 300(1)
208 b) 300(2)
209 b) 311(2)
210 b) 311(2)
211 b) 312(2) 312(1), 313(1)
212 b) 313(2) 313(1)(3)
213 a) 314
106
214 b) 315(1) pct. 4 315(1) pct. 1, 3 -varianta a) nu este corectă deoarece rudele şi afinii nu pot
fi ascultaţi ca martori până la gradul III inclusiv;
-varianta c) ar fi fost corectă dacă ar fi fost menţiunea
,,...dușmănie cu vreuna dintre părți’’ fapt pentru care nu
orice persoana cu care se află în duşmănie nu poate fi
ascultată ca martor ci în duşmănie cu vreuna dintre părţi.
215 c) 315(2)
216 a) 315(3)
217 b) 316
218 a) 317(2) 317(3)
219 a) 320
220 b) 321(1)
221 b) 321(4) 321(2)(3) -varianta a) nu este corectă deoarece ordinea este: întrebările
puse de președinte, iar apoi și întrebările puse, cu
încuviințarea președintelui, de către partea care l-a propus,
precum și de către partea adversă;
-varianta c) nu este corectă deoarece ordinea ascultării
martorilor va fi fixată de preşedinte, ținând seama şi de
cererea părţilor.
222 b) 321(5)
223 b) 321(6)
224 a) 322(1) 322(2), 323(1)
225 c) 323(1)
226 a) 323(2)
227 c) 325
228 b) 326(2) -varianta a) nu este corectă deoarece drepturile băneşti ale
martorului se asigură de partea care a propus martorul;
-varianca c) nu este corectă deoarece drepturile băneşti ale
martorului se stabilesc, la cerere, de către instanță.
229 a) 330(1)
230 b) 331(2)
231 a) 331(3)
232 a) 332(1) 332(2)
233 a) 334 Dacă experții pot să-şi exprime de îndată opinia părerea lor
se va consemna într-un proces-verbal
234 c) 335(1)
235 b) 336(1)
236 a) 338(1) 338(2)
237 b) 339(1)
238 b) 339(3)
239 c) 351
240 b) 352(2)
241 c) 352(4) 352(3) varianta b) nu este corectă deoarece se poate folosi şi de
însemnări cu privire la cifre. Adverbul ,,numai’’ de la
varianta b) semnifică că doar cu privire la denumiri, ceea
ce face afirmaţia să fie falsă
242 b) 353
243 b) 354(1) 354(3)
244 c) 354(1)
245 c) 354(1)
246 b) 354(2)
247 b) 355(2) 355(1)
248 a) 357(1) 356(1), 357(2)
249 c) 358
250 b) 406(1)
251 b) 406(2)
107
252 a) 406(3) varianta c) nu este corectă deoarece instanța nu îl va obliga
pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a
făcut dacă pârâtul nu face cerere în acest sens
253 b) 406(4) varianca c) ar fi fost corectă dacă pârâtul nu ar fi fost
prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță
la judecată
254 b) 406(6)
255 b) 407(2) 407(1)
256 c) 408(1)
257 a) 408(3)
258 a) 410
259 a) 412(1) pct. 5 411(1)
260 c) 412(1) pct. 4 412(1) pct. 1 şi

3
261 c) 413(1) pct. 2 413(1) pct. 1, -varianta a) ar fi fost corectă dacă obiectul ar fi fost unei
412(1) pct. 2 alte judecăți şi nu aceleiaşi judecăţi;
-varianta b) face parte din cauzele care se suspendă de
drept.
262 a) 414(1)
263 c) 416(1)
264 b) 416(2)
265 a) 416(3)
266 a) 418(2)
267 c) 420(1)
268 a) 420(1)
269 c) 422(1) 420(2)(3)
270 c) 421(1)
271 a) 421(2)
272 c) 423
273 b) 424(1)
274 a) 424(3) 424(1)(2)
275 c) 424(4)
276 b) 426(1)
277 c) 426(3) varianta b) ar fi fost şi ea corectă dacă ar fi fost formulată
,,şi de membrii completului de judecată’’
278 a) 426(4) la varianta c) va fi semnată de către preşedintele instanței
doar în cazul în care preşedintele completului ori
judecătorul unic nu poate semna hotărârea în locul
judecătorului care este împiedicat de a semna
279 c) 426(4) când împiedicarea de a semna hotărârea îl priveşte pe
grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef
280 c) 426(5)
281 a) 426(6)
282 c) 427(1)
283 a) 427(2)
284 c) 428
285 a) 430(4) 430(5) varianta b) nu este corectă deoarece hotărârea atacată cu
contestaţie în anulare sau revizuire își păstrează
autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o
altă hotărâre
286 b) 432 -varianta a) nu este corectă deoarace poate fi invocată şi de
către părţi;
-varianta c) nu este corectă deoarece ca efect al admiterii
excepţiei, părţii i se poate crea în propria cale de atac o
situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
108
287 c) 435(2) 434, 435(1)
288 c) 442(3) 442(2) în cazul variantei b) instanța citează părțile numai dacă
socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri
289 a) 443(1) 442(1) varianta b) ar fi fost corectă dacă ar fi fost formulată în felul
următor ,,hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii ori
erori sau omisiuni cu privire la nume’’
290 c) 443(3) 443(2)
291 a) 444(1)
292 c) 444(2)
293 c) 444(3)
294 b) 445 446
295 a) 447
296 a) 456
297 c) 456
298 a) 457(1) 457(2)
299 b) 459(3) 459(1)
300 a) 459(2)
301 a) 460(2)
302 c) 460(3)
303 a) 462
304 c) 463(1)
305 b) 463(2)
306 c) 464(1)
307 b) 464(3) 464(2)(4)
308 c) 465
309 c) 468(1)(2) -varianta a) nu este corectă deoarece termenul de apel este
de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu
dispune altfel;
-varianta b) nu este corectă deoarece termenul de 30 de zile
curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când
hotărârea a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a
executării silite.
310 b) 468(4) 468(3)(5)
311 a) 470(3)
470(1) pct. e)
312 c) 470(3)
470(1) pct. c)
313 b) 471(1)
314 c) 471(3)
315 b) 4711 (1)
316 b) 4711 (2)
317 b) 4711 (3)
318 b) 4711 (4)
319 b) 4711 (5)
320 a) 4711 (5)
321 c) 4711 (5)
322 a) 4711 (8)
109
ORGANIZARE JUDICIARĂ
Legea 304/2022

1 b) 1(4)
2 a) 3
3 a) 8(2)
4 c) 14(1)
5 a) 15(2)
6 c) 15(3)
7 b) 15(4)
8 c) 15(5)
9 a) 16(5)
10 a) 16(6)
11 c) 19(3)
12 c) 40(1)
13 b) 41(3)
14 b) 44(1)
15 a) 48(2)
16 b) 49(1)
17 c) 49(1)
18 b) 54(2) lit. b)
19 b) 55(1)
20 c) 55(3) 55(2)(4)
21 a) 60(2)
22 b) 60(2)
23 a) 66(2) a nu se confunda Ministerul Justiţiei / ministrul justiţiei /
Ministerul Public
24 c) 66(4)
25 c) 68(3)
26 c) 68(5) lit. a) 68(5) lit. a), b)
27 b) 69(1)
28 c) 69(2)
29 a) 72
30 c) 74(2)
31 c) 85(1)
32 c) 85(5)
33 a) 86(1)
34 c) 86(2)(3)
35 a) 93(1)
36 a) 93(2) 95(1)
37 a) 93(2)
38 b) 93(3)
39 a) 96(1)
40 b) 100(3)
41 b) 103(2)
42 b) 104
43 c) 104
44 b) 105(1)
45 c) 105(2)
46 a) 106(1)
47 c) 106(2)
110
48 c) 106(3)
49 a) 129(1)
50 b) 129(2)
51 c) 129(3)
52 b) 129(5) a nu se face confuzie între personalul auxiliar de
specialitate şi personalul auxiliar
Legea 567/2004

53 b) 3(2)
54 c) 3(3)
55 a) 3(4)
56 c) 3^1(2)
57 b) 3^1(3)
58 c) 6(1)
59 a) 7
60 b) 9(2)
61 b) 11(1)
62 a) 11(2)
63 a) 11(3) 111(4), 12(1)
64 c) 12(1) pct. c) 12(1) pct. a), b)
65 b) 14(2)
66 c) 15(1)
67 c) 18(1)
68 a) 18(2)
69 b) 20(2)
70 a) 22(1)
71 b) 22(2)
72 b) 22(3)
73 a) 24(2)
74 c) 24(3) nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la
alte instanțe sau parchete timp de cel puţin un an de la
numirea în funcție iar în intrebarea de tip grilă nu este
specificat termenul de un an. Grefierii pot participa oricând
la alt concurs de grefieri
75 c) 26(1) 22(2)
76 c) 27(1)
77 a) 29(1)
78 c) 27(2) această regulă se aplică doar absolvenţilor SNG şi nu la
concursurile de grefieri direct pe post
79 a) 32
80 b) 32^1(5)
81 a) 33(1) lit. e)
82 b) 33(1) lit. d) variantele a) şi c) fac parte din criteriile ce trebuie
îndeplinite după numirea în funcție.
83 c) 33(3) 33(2), 33(4)
84 c) 37
85 c) 37
86 a) 40(1)
87 c) 42(1)
88 c) 42(2)
89 c) 43
90 a) 44
111
91 b) 44(2)
92 a) 45(1)
93 c) 45(2) pct. a) 45(2) pct. b) vechime de minimum 3 ani în funcția de grefier și activitate
profesională deosebită, evaluată cu calificativul "Foarte
bine" în ultimii 3 ani se aplică grefierilor care nu au studii
superioare juridice
94 c) 46(1)
95 a) 46(4) varianta b) nu este corectă deoarece există cuvântul ,,doar’’
iar varianta c) nu este corectă pentru că în enunţ este
specificat personalul auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătoreşti şi nu şi cel al parchetelor.
96 b) 48(1) lit. c)
97 c) 48(2)
98 c) 48(3)
99 b) 49(1) a nu se confunda cine comunică ordonanţa de punere în
mişcare a acţiunii penale cu hotărârea prin care s-a dispus
suspendarea din funcție a grefierului
100 c) 49(2)
101 c) 50(1)
102 b) 50(1)
103 b) 50(2)
104 c) 51
105 c) 52. lit. e) 52. lit. c)
84 lit. k)
106 b) 52 lit. c)
107 a) 52 lit. f)
108 a) 53(1) conducătorul instanței care a dispus numirea în funcție este
președintele curții de apel în a cărui circumscripție
teritorială își desfășoară activitatea grefierul în cauză
(pentru că el numește în funcție prin decizie pers. aux. de
specialit. la judecătorie, tribunal, curtea de apel) / respectiv
la ÎCCJ președintele ÎCCJ (pentru că el numește în funcție
pers. aux. de specialit. la ÎCCJ)
109 c) 53(2) Varianta c) este corectă deoarece eliberarea din funcție se
aduce la cunoştinţa SNG doar dacă personalul auxiliar de
specialitate a urmat cursurile SNG iar în întrebarea de tip
grilă nu este specificat acest lucru. Totodată este menţionat
,,de fiecare dată’’, aceasta însemnând că în toate situaţiile se
aduce la cunostinţa SNG decizia de eliberare din funcție.
În concluzie pentru personalul auxiliar de specialitate al
instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea care nu a urmat SNG, decizia de eliberare din
funcție nu se aduce la cunoştinţa SNG.
110 c) 54 varianta c) este corectă deoarece doar în cazurile
menţionate la art. 52 lit. c)-f) decizia de eliberare din
funcție poate fi contestată la tribunalul de muncă şi
asigurări sociale
111 a) 55(1)
112 b) 55(2)
113 c) 56(1) varianta a) nu este corectă pentru că nu procurorul general
al parchetului de pe lângă curtea de apel dispune detaşarea
din cadrul instanțelor judecătoreşti ci preşedintele curţii de
apel.
114 c) 56(2)
115 a) 58
116 c) 61 62(2), 66(1)
117 c) 62(1)
112
118 b) 70
119 b) 74(2)
120 a) 75(2)
121 c) 75(3)
122 c) 74(1)
123 b) 77(2)(3)
124 a) 82
125 c) 84 lit. a)
126 b) 84 lit. b) 84 lit. g), j) Varianta b) nu face parte din abaterile disciplinare deoarece
absențele de la serviciu trebuie să fie nemotivate iar în cazul
de față nu este specificat acest fapt. În cazul de față absenţa
poate fi motivată sau absenţa este datorită concediului.
127 a) 84 lit. e)
128 c) 84 lit. l)
129 b) 85(1) lit. c)
130 a) 52 lit. c) 85(1) lit. d), f) Varianta a) nu face parte din sancțiunile disciplinare care
se pot aplica personalului auxiliar de specialitate deoarece
,,constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare
specifice funcţiei de conducere’’ face parte din cazurile de
eliberare din funcție.
131 c) 86(1)
132 b) 87(2)
133 c) 87(6)
134 c) 88(2)
135 a) 89(1)
136 a) 89(2)
137 a) 89(3) pct. 3 89(3) lit. d) și e)
138 a) 89(4)
139 a) 89(5)
140 c) 91(2)
Codul deontologic

141 b) 2 varianta a) nu este corectă deoarece acest cod deontologic
nu se aplică şi personalului auxiliar conex
142 c) 5
143 c) 5
144 a) 9
145 a) 18
146 a) 24
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (aprobat prin hotârârea din 22.12.2022 a CSM)

147 a) 40(3)
148 a) 43
149 b) 45
150 b) 46
151 c) 47(1) lit. d) 50(1) lit. b)
152 a) 60(1) lit. d)
113
153 c) 65(4)
154 a) 83(1)
155 b) 84 pct. 4
156 c) 85(4)
157 a) 88(5)
158 c) 91
159 b) 92(1) lit. b)
160 b) 93(1)
161 a) 93(11)
162 a) 94(3)
163 c) 94(5) Numărul unic al dosarului poate să arate sub acest aspect:
35/263/2023
35 = numărul din registrul general electronic (în fiecare an
începe de la 1);
263 = numărul identificator al instanței (este ca un cod
poştal şi fiecare instanță are un nr. specific);
2023 = anul înregistrării dosarului.
164 c) 94(9)
165 b) 108(3)
166 a) 113(2) Varianta c) nu este corectă deoarece grefierul de ședință
trebuie să informeze preşedintele completului de judecată
despre deficienţele constatate și nu preşedintele instanței
167 c) 114
168 c) 115(3)
169 c) 116(1) varianta b) nu este corectă deoarece este introdus cuvântul
,,judecătorului’’
170 c) 116(2)
171 b) 116(6)
172 b) 117(1)
173 a) 117(1)
174 c) 118
175 b) 119(1)
176 a) 119(2)
177 a) 120(1)
178 b) 120(3)
179 a) 120(4)
180 c) 121(1)
181 a) 121(2)(3)
182 a) 123(1)
183 c) 123(3)
184 b) 124(2)
185 c) 125
186 a) 125
187 c) 125
188 c) 125
189 c) 125
190 b) 126(3)
191 b) 127(1)
192 a) 127(3)
193 c) 127(4)
194 a) 128(4)
195 c) 128(4)
196 b) 158(1)
114
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor

197 a) 124 lit. f)
198 b) 126(1) lit. c)
199 a) 127
200 a) 128(3)
201 a) 129(1)
202 b) 129(4)
203 c) 131(1)
204 c) 133(1)
205 a) 134(2)
206 a) 135(1)
207 b) 135(2)
208 a) 141
209 b) 142(1)
210 b) 142(2)
211 a) 155 lit. b)
212 b) 156(2)
213 c) 156(2)
214 b) 158
215 c) 162
216 a) 164(1)
217 b) 164(4)
218 c) 164(5)
219 c) 166
220 c) 166
221 c) 169
222 c) 174(1)(2)
223 a) 178(2)
224 c) 181(1)
225 b) 181(1)
226 b) 184(5)
227 b) 186(3)
228 c) 192(4)
229 a) 193
230 a) 194
231 a) 195(1)
232 a) 195(2)
233 a) 196(2)
115
CUPRINS
Prefaţă...................................................................................................................................................................1
Teste grilă:
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ .............................................................................................................2

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ.............................................................................................................35
ORGANIZARE JUDICIARĂ.........................................................................................................................69
Legea 304/2022..............................................................................................................................................69
Legea 567/2004..............................................................................................................................................74
Codul deontologic ..........................................................................................................................................84
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătoreşti ......................................................................85
(aprobat prin hotârârea din 22.12.2022 a CSM)
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor ..........................................................................................90
Răspunsuri teste grilă:
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ...........................................................................................................94

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ...........................................................................................................101
ORGANIZARE JUDICIARĂ.......................................................................................................................110
Legea 304/2022............................................................................................................................................110
Legea 567/2004............................................................................................................................................111
Codul deontologic ........................................................................................................................................113
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătoreşti ....................................................................113
(aprobat prin hotârârea din 22.12.2022 a CSM)
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor ........................................................................................115
116

Teste Grila Paginile 1-6,9-16,27-28,30-31,71-78,81-82,87-88,91-116

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Paginile 1-6,9-16,27-28,30-31,71-78,81-82,87-88,91-116

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefaţă

Parcurgerea testelor grilă:

Informaţii înainte de parcurgerea testelor grilă:

1. Funcțiile judiciare se exercită:

4. Acţiunea penală în cursul urmăririi penale, se stinge prin:

5. Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe:

13. Constituirea ca parte civilă se poate face:

15. Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal:

18. Instanța lasă nesoluţionată acţiunea civilă:

19. Disjungerea se poate dispune:

22. Participanții în procesul penal sunt printre alții:

24. Potrivit codului de procedură penală, sunt părţi în procesul penal:

25. Subiecții procesuali principali:

29. Instanța se pronunță asupra reunirii cauzei prin:

32. Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată:

33. Excepțiile de necompetență pot fi invocate:

 34. Instanța sesizată cu judecarea unei infracțiuni:

37. Hotărârea de declinare a competenței:

40. Sesizarea instanței ierarhic superioare comune se poate face şi de:

43. Procedura audierii anticipate este efectuată de:

44. Judecătorul de cameră preliminară:

45. Judecătorul este incompatibil dacă:

46. Procurorul care a participat ca judecător într-o cauză:

48. Inadmisibilitatea cererii de recuzare a procurorului şi adresate acestuia se constată de:

49. Abţinerea sau recuzarea grefierului în cursul judecății se soluționează:

71. Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie:

72. În cursul judecății, instanța administrează probe:

76. Suspectul sau inculpatul:

83. La data audierii, martorul minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani:

84. Se păstrează suportul pe care a fost înregistrată declaraţia martorului protejat:

86. Supravegherea tehnică se poate dispune:

88. Supravegherea tehnică, poate fi dispusă în cursul urmăririi penale:

90. În cursul judecății, percheziţia domiciliară se poate dispune:

92. Percheziția informatică:

93. Expertiza se dispune:

94. Cererea de efectuare a expertizei:

95. Se dispune constatarea de specialitate:

96. Certificatul medico-legal are valoarea unui:

97. Când sunt mai mulţi experţi:

98. Suplimentul de expertiză:

101. În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a arestului la domiciliu:

112. În durata reţinerii:

113. Măsura reţinerii:

117. Măsura preventivă a controlului judiciar:

119. Neprezentarea inculpatului:

120. În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar:

122. În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu:

123. Măsura arestării preventive:

124. Durata reţinerii:

126. Termenul de 30 de zile a arestării preventive:

129. Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale:

131. Încetarea de drept a măsurilor preventive se poate constata:

133. Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face din oficiu:

136. Citaţia este individuală şi trebuie să cuprindă următoarele:

137. Citaţia adresată către persoana vătămată nu va cuprinde:

138. Citația se semnează de:

139. De regulă, suspectul, inculpatul şi celelalte părţi în procesul penal:

 240. Grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului:

241. Participanții la proces:

242. Notele grefierului:

 243. Se numește decizie:

244. Încheierea de ședință:

247. Dacă sunt mai mulți inculpați: