Nume __________________________

Prenume ________________________

Anul _________

SUBIECTE:

1.Modalitatea de stingere a acțiunii penale în cursul camerei preliminare: a) nu este

prevăzută de legiuitor; b) este încetarea procesului penal; c) este achitarea.

2.Sarcina probei în acțiunea civilă aparţine: a) procurorului, în anumite situaţii; b)

numai părţii civile; c) părţii responsabile civilmente.

3.Diferența prejudiciului ce nu a fost integral acoperit prin hotărârea instanţei penale

poate fi cerută pe calea unei acțiuni la instanța civilă: a) în cazul în care acţiunea civilă a fost
exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit
prin hotărârea definitivă a instanţei penale; b) dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a
lăsat nesoluţionată acţiunea civilă; c) pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după
constituirea ca parte civilă.

4.În caz de reunire a cauzelor dacă, în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte,
competenţa aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca
toate faptele şi pe toţi făptuitorii: a) revine oricăreia dintre instanţe competente să o judece; b)
revine instanţei mai întâi sesizate; c) se determină potrivit criteriilor de stabilire a competenţei
teritoriale pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României.

5.Într-o cauză penală AB, în calitate de organ al poliției judiciare a formulat declarație
de abținere pe motiv că el este verișor primar cu suspectul identificat în cauză, pe care
urmează să îl audieze. Organul judiciar competent să soluționeze declarația de abținere și
soluția în această situație va fi: a) organul poliției judiciare superior lui AB, care o va admite;
b) procurorul care supraveghează urmărirea penală, care o va admite; c) prim-procurorul
parchetului, care o va respinge;

6.Într-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală care se referea la mai multe
persoane de etnie rromă, procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni a
constatat că există pericol de tulburare a ordinii publice. În această situaţie procurorul va
formula cerere de: a) recuzare a întregii instanțe; b) strămutarea cauzei la altă instanță; c)
desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei;

7.Avocatul inculpatului are dreptul de a consulta actele dosarului penal: a) în cursul

urmăririi penale, numai dacă a avut loc punerea în mişcare a acţiunii penale; b) în toate
procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi și libertăți; c) în cursul procedurii de
cameră preliminară.

1
 8.Interzicerea organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru
acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în
scopul obţinerii unei probe, caracterizează principiul: a) loialităţii probelor; b) excluderii
probelor obţinute în mod nelegal; c) liberei aprecieri a probelor.

9.Calitatea de martor nu are întâietate faţă de calitatea de: a) expert; b) avocat; c)

organ de constatare.

10.În cazul audierii martorului minor: a) dacă este în vârstă de până la 16 ani are loc în
prezența unuia dintre părinți; b) întotdeauna instanța dispune ca la audierea acestuia să asiste
un psiholog; c) dacă la data audierii nu a împlinit vârsta de 14 ani, nu depune jurământ.

11.Actele procesuale emise de către procuror atunci când autorizează măsuri de

supraveghere tehnică sunt: a) ordonanţă; b) ordonanţă şi mandat; c) ordonanţă, mandat şi
proces-verbal.

12.Înregistrarea unor imagini poate fi folosită ca probă într-un dosar penal, fără ca
pentru aceasta să se fi emis în prealabil mandat de supraveghere tehnică dacă: a) înregistrările
sunt efectuate de părţi sau de alte persoane şi privesc propriile convorbiri sau comunicări pe
care le-au purtat cu terţii; b) se referă la raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau
o reprezintă şi dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni
dintre cele pretinse de lege; c) au avut loc la cererea motivată a persoanei vătămate şi se referă
la orice tipuri de activităţi efectuate de aceasta, indiferent de natura infracţiunii ce formează
obiectul cercetării.

13.Spre deosebire de cursul urmăririi penale, printre situațiile în care se poate dispune
o percheziție domiciliară în cursul judecății sunt şi următoarele: a) se presupune că percheziţia
poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;
b) se presupune că percheziţia poate conduce la la prinderea inculpatului; c) în vederea
punerii în executare a mandatului de arestare preventivă a inculpatului.

14.Continuarea efectuării percheziției domiciliare se încuviințează de către procuror:

a) în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă a inculpatului; b) în
cazul în care, în timpul efectuării percheziţiei, se constată că au fost transferate probe în locuri
învecinate; c) în cazul în care există suspiciuni rezonabile că în locul unde se solicită
efectuarea percheziţiei există mijloace materiale de probă ce au legătură cu infracţiunea ce
face obiectul cauzei.

15.Într-o cauză penală organul de poliție a aflat că persoana vătămată printr-o

infracțiune de furt din locuință a găsit în locuința sa un telefon mobil pierdut de infractori,
astfel că i-a solicitat acesteia telefonul. Persoana vătămată a fost de acord să îl ofere organelor
de poliție spunând totodată că este în mașina sa cu care s-a dus la sediul poliției și care se afla
parcată afară. Mijloacele de probă prin care se vor obţine datele din telefonul mobil găsit vor
fi: a) predarea de obiecte şi percheziţia informatică; b) percheziţia unui vehicul şi predarea
datelor informatice; c) percheziţia unui vehicul şi ridicarea silită de obiecte;

16.Mijlocul de probă ce va putea fi folosit de către organul de urmărire penală atunci

când dorește să afle ce sume de bani se virează dintr-un cont bancar îl constituie: a)
supravegherea tehnică; b) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
c) obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane.

2
 17.Organele judiciare care în lipsa consimțământului scris al persoanei vor putea
dispune examinarea fizică a acesteia sunt: a) organul de urmărire penală; b) judecătorul de
cameră preliminară; c) instanţa de judecată.

18.Într-o cauză penală aflată în cursul urmăririi penale s-a dispus luarea măsurii
controlului judiciar de către procurorul de supraveghere, inculpatul a formulat plângere pe
care a depus-o la procuror, iar acesta a înaintat-o spre soluţionare prim-procurorului. Va fi
competent să soluţioneze plângerea: a) prim-procurorul parchetului din care face parte
procurorul de supraveghere; b) prim-procurorul parchetului ierarhic superior; c) judecătorul
de drepturi şi libertăţi.

19.Încetarea de drept a tuturor măsurilor preventive are loc: a) la data rămânerii

definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului; b) la pronunţarea în primă
instanţă a unei hotărâri prin care s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate; c) în
apel, dacă durata măsurii a atins durata pedepsei pronunţate în hotărârea de condamnare.

20.Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru

garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua: a) numai asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului; b) asupra bunurilor persoanei responsabile civilmente; c) asupra bunurilor
altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile.