Grile Dpi PDF

BAREM
Examen DPI 19 iunie 2020

ID
1. Dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenției:

a) este un drept alienabil, însă numai prin acte juridice inter vivos;
b) este un drept, în principiu, temporar;
c) este un drept, de regulă, teritorial;
d) este un drept relativ;
d) nici un răspuns corect.
b), c).
2. Desenele:
a) se deosebesc de modelele de utilitate prin termenul diferit de valabilitate a titlului de
protecție;
b) dacă au aplicabilitate industrială pot fi protejate prin secret;
c) în privința lor, anterioritățile pot fi numai scrise;
d) pot fi protejate prin drept de autor, dacă sunt originale.
e) nici un răspuns corect.
a), b), d).
3. În materia mărcilor:
a) imaginea unei persoane care se bucură de renume în România poate fi folosită ca marcă fără
acordul acesteia dacă respectiva imagine este reprezentată de o schiță portret;
b) marca descriptivă reprezintă acea marcă de natură să inducă publicul în eroare cu privire la
originea geografică, calitatea sau natura produsului ori serviciului;
c) poate fi înregistrată o marcă combinată care conține, pe lângă reprezentarea grafică și
sintagma „doctor nutriționist”;
d) în acțiunea civilă în contrafacere, nu este necesar ca titularul mărcii să dovedească faptul că
oponentul său a fost de rea-credință.
c), d).
4. Pentru a fi considerată notorie, o marcă folosită de o societate din Grecia care deține un punct
de lucru în Năvodari în timpul sezonului estival:
a) trebuie să fie cunoscută de locuitorii orașului Năvodari și de majoritatea turiștilor care sosesc
în Năvodari;
b) trebuie să fie înregistrată în Grecia de societatea care o folosește în România;
c) este suficient să fie cunoscută în Grecia pentru a putea fi opusă în România;
d) trebuie tradusă în limba română dacă aceasta conține denumirea stilizată a unei ambarcațiuni
grecești.
e).
5. Cât priveşte licenţele obligatorii în materia brevetului de invenţie:
a) pot fi acordate în situații de urgență națională doar dacă invenția nu a fost suficient exploatată
în domeniul în care a intervenit urgența;
b) nu pot fi acordate dacă titularul dovedește că a suportat costurile a numeroase anunţuri în
presă conţinând oferte fără termen de acordare atât de licenţe exclusive, cât şi licenţe
neexclusive;
c) nu pot fi acordate dacă titularul a aplicat invenţia, chiar dacă aplicarea este de minimă
importanţă, dar necesarul pieţei este acoperit;
d) pot fi acordate dacă titularul brevetului a întreprins un act izolat de fabricaţie;
c), d).
6. Cât priveşte drepturile conferite de brevetul de invenţie:

a) reprezintă un act de contrafacere vânzarea produsului obținut prin procedeul brevetat;
b) pentru a se încălca exclusivitatea drepturilor titularului, actele de contrafacere trebuie să fi
fost săvârşite numai de un profesionist;
c) folosirea în cadru privat și în scop necomercial de către cumpărător a produselor contrafăcute
nu reprezintă contrafacere;
d) vânzarea unui aspirator contrafăcut pe platforme care conțin oferte de vânzare de produse
reprezintă contrafacere.
a), c), d).
7. În ceea ce privește invențiile de serviciu:

a) acestea pot forma obiectul unui drept de folosire personală ulterioară;
b) dreptul asupra invenţiilor de serviciu stricto sensu aparţine angajatorului persoană juridică;
c) angajatorul persoană juridică poate solicita protecția invențiilor de serviciu numai prin brevet
de invenție;
d) acestea pot face obiectul unui secret comercial, dar numai dacă deținătorul informației
confidențiale este o persoană juridică.
a), b).
8. Marca degenerată:
a) este o marcă contrară bunelor moravuri;
b) poate fi o marcă descriptivă;
c) este o marcă notorie;
d) este o marcă deceptivă;
b).
9. Un semn este susceptibil de reprezentare grafică atunci când:

a) în cazul unei mărci cromatice, culoarea este indicată prin cuvântul care o descrie și un
eșantion de culoare;
b) în cazul unei mărci olfactive, aceasta este descrisă prin cuvinte și prin depunerea unui
eșantion într-un recipient care poate păstra cât mai bine mirosul;
c) în cazul unei mărci sonore este depusă și partitura cuprinzând notația completă a sunetelor
ce alcătuiesc semnul;
d) în cazul unei mărci constând în desenul unui animal, acesta redă cât mai fidel rasa
respectivului animal;
c).
10. În materia licenţei obligatorii:

a) cu privire la licenţa obligatorie de dependenţă, titularul brevetului ulterior poate solicita
instanței autorizarea unei licenţe obligatorii care să îi permită să îşi exploateze propria invenţie;
b) licenţa obligatorie de dependenţă, ca atare, este personală, fiind însă admisibilă transmiterea
sa accesorie deodată cu transmiterea brevetului titularului „invenţiei ulterioare”; c) licenţa
obligatorie reglementată de art. 43 alin. (4) - (6) este dispusă cu titlu de sancţiune pentru
neîndeplinirea de către titularul dreptului a obligaţiei sale de exploatare a invenţiei;
d) licenţa obligatorie nu mai poate produce efecte juridice specifice la momentul încetării
valabilităţii brevetului de invenţie;
a), b), d).
11. În materia condiţiilor de fond ale subiectelor protecţiei în materia invenţiei:

a) are calitatea de coautor al invenţiei şi autorul descoperirii ştiinţifice pe care se bazează
invenţia dacă acesta din urmă a contribuit creativ la realizarea invenţiei;
b) pentru a se aplica reglementările privind invenţia de serviciu, calitatea de salariat trebuie să
existe atât la data creării invenţiei, cât şi la data constituirii depozitului reglementar cu privire
la invenţia creată;
c) nu va fi considerat inventator salariatul care a ieșit la pensie după realizarea invenției;
d) inventatorul salariat care a realizat o invenție de serviciu stricto sensu nu poate avea calitatea
de licențiat în contractul de licență încheiat cu angajatorul său pentru exploatarea respectivei
invenții.
a).
12. În domeniul brevetelor de invenție:

a) cercetarea condiției noutății trebuie să se facă în sistem mozaic;
b) cercetarea condiției activității inventive nu trebuie să se facă în sistem mozaic;
c) condiția activității inventive este îndeplinită dacă soluția depășește standardul simplei
îndemânări profesionale;
d) în stadiul tehnicii pentru aprecierea condiției activității inventive sunt incluse și cererile de
brevet depuse la OSIM, dar nepublicate.
e).
13. Renunțarea de către angajator la brevetul asupra invenției de serviciu realizate de către
salariatul său:
a) nu este supusă verificării de către OSIM, care va lua doar act de renunțarea angajatorului
prin înscrierea acesteia în BOPI;
b) presupune notificarea către inventator a intenției de renunțare, numai dacă la data formării
acestei intenții contractul de muncă care îi conferea inventatorului calitatea de salariat este încă
în curs;
c) este un contract dintre OSIM și titular;
d) se poate face cu titlu oneros.
e) niciun răspuns corect.
d).
14. În materia transmiterii drepturilor asupra mărcilor:

a) este nul contractul prin care A îi transmite lui B o marcă pentru utilizare numai pe teritoriul
Sibiului;
b) este anulabil contractul prin care A îi transmite lui B o marcă pentru utilizare numai pentru
teritoriul provinciei istorice Muntenia;
c) este nul contractul prin care A îi transmite lui B o marcă pentru utilizare numai în privința
unei părți dintre serviciile sau bunurile pentru care marca a fost înregistrată;
d) este valabil contractul de cesiune având drept obiect o marcă deja folosită la momentul
încheierii contractului, care este similară cu o altă marcă înregistrată de acelaşi titular
(cedentul), dar care nu a fost folosită pentru produse identice sau similare.
a), d).
15. Secretul comercial poate fi protejat juridic prin:

a) dreptul de folosință personală anterioară;
b) dreptul de folosință personală ulterioară;
c) obligația de confidențialitate;
d) publicarea descrierii soluției tehnice secrete.
a), c).
16. În materia modelelor:

a) pot fi înregistrate modelele a căror formă este dictată exclusiv de o funcționalitate tehnică;
b) poate fi protejată forma nouă a unui produs vechi;
c) se poate obține protecția juridică prin model asupra unei colecții de pantaloni de vară;
d) cererea de înregistrare va fi respinsă dacă modelul nu conține ca activitate inventivă cel puțin
o depășire a simplei îndemânări profesionale.
b), c).
17. Este, de regulă, nulă cesiunea unei mărci parțială:

a) din punct de vedere profesional;
b) din punct de vedere teritorial;
c) cu privire numai la o parte dintre produsele similare pentru care marca a fost folosită;
d) în sensul că privește numai o cotă parte din dreptul asupra mărcii.
b), c).
18. Pentru un medicament:
a) nu se poate cere acordarea unui brevet, dacă obiectul cererii este reprezentat de metoda de
tratament a unui animal;
b) nu se poate admite acordarea unui certificat de înregistrare a unui model de utilitate;
c) se poate elibera un certificat suplimentar de protecție care să extindă durata protecției la mai
mult de 20 de ani de la depozitul reglementar;
d) se poate obține protecția prin desen sau model asupra formei exterioare a drajeului masticabil
care conține medicamentul;
a), b), c), d).
19. Pentru protejarea unui desen este necesar ca el să:

a) aibă un caracter individual;
b) fie folosit în legătură cu un produs industrial;
c) poată fi redat în două dimensiuni;
d) fie nou;
a), b), c), d).
20. Revocarea brevetului se diferențiază de anularea lui prin faptul că:

a) nu se poate întemeia pe neîndeplinirea unei condiții de fond a obiectului protecției;
b) se poate întemeia pe depășirea obiectului protecției;
c) produce efecte retroactive;
d) se poate dispune din oficiu;
d).
21. Un model de utilitate nu poate fi obținut pentru:

a) un design industrial;
b) o metodă de afaceri;
c) o metodă de producție;
d) o metodă de tratament medical;
a), b), c), d).
22. O marcă notorie:

a) în niciun caz nu poate fi refuzată la înregistrare de către OSIM;
b) poate fi protejată numai sub condiția înregistrării;
c) este incompatibilă cu fenomenul degenerării mărcilor formate din denumiri;
d) constă într-un semn care întrunește toate cerințele pentru a fi înregistrat ca marcă, mai puțin
caracterul distinctiv al acesteia;
e).
23. De regulă, exploatarea unui secret comercial de către un terț fără acordul deținătorului
secretului comercial:
a) încalcă protecția indirectă a secretului comercial;
b) încalcă dreptul exclusiv al deținătorului de a exploata secretul comercial;
c) este ilicită;
d) este licită, numai dacă terțul a obținut secretul în urma unor eforturi creative proprii;
e).
24. Modelul de utilitate presupune:

a) o soluție tehnică nouă;
b) o soluție tehnică aplicabilă industrial;
c) o activitate inventivă;
d) o soluție estetică nouă;
a), b).
25. Poate fi secret comercial o informație care ușor accesibilă persoanelor care se ocupă în mod
obișnuit cu acest gen de informații, dacă:
a) nu este general cunoscută acestor persoane;
b) dobândește valoare economică prin faptul că este ușor accesibilă;
c) deținătorul a luat măsurile necesare pentru accesul la informație;
d) originalitatea ei rezidă în ansamblul informației, iar nu în părțile ei;
e).
26. Anterioritățile nu pot fi combinate în sistem mozaic în vederea aprecierii îndeplinirii de

către o invenție a:
a) condițiilor de brevetabilitate;
b) condiției noutății;
c) condiției activității inventive;
d) condițiilor de fond ale obiectului protecției;
b).
27. Co-titularul unui brevet:

a) poate exploata invenţia în propriile ateliere, nefiind totuși obligat să împartă beneficiile cu
ceilalţi cotitulari;
b) poate acorda singur licenţe exclusive ne-absolute, fiind obligat să împartă redevenţele cu
ceilalţi co-titulari;
c) poate renunţa la brevet, cu efectul căderii în domeniul public a cotei sale părţi din invenţie;
d) poate ceda cota sa din brevet numai cu acordul celorlalţi co-titulari;
e).
28. Are natura declarării nulității relative a unui certificat de model de utilitate, anularea:
a) pentru neîndeplinirea condițiilor de fond ale subiectelor protecției;
b) pe motiv că soluția tehnică este una nouă;
c) în cazul în care certificatul de înregistrare a fost acordat pentru un procedeu;
d) pe motiv că modelul de utilitate nu se află încă în stadiul tehnicii.
a).
29. Este interzisă aplicarea unei mărci identice pe produse și servicii:

a) diferite de cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată atunci când marca anterioară
este notorie şi dacă această folosire a semnului ar fi în detrimentul caracterului distinctiv al
mărcii anterioare ori al renumelui acesteia;
b) diferite de cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată;
c) identice cu acelea în legătură cu care este folosit un semn distinctiv neînregistrat ca marcă
dacă utilizarea semnului neînregistrat este notorie;
d) identice cu acelea în legătură cu care este folosit un semn distinctiv neînregistrat ca marcă
când utilizarea semnului neînregistrat nu este notorie, dar este cunoscută de comerciantul care
aplică marca identică cu semnul neînregistrat;
a), c), d).
30. În ce privește invențiile:

a) întrucât, pentru brevetare, invenția trebuie să fie absolut nouă, în timp și spațiu, o
întreprindere nu poate exploata o invenție anume, în niciun caz, în scopuri comerciale, pe
teritoriul României, dacă o altă întreprindere se bucură de protecție asupra invenției respective
într-un stat terț;
b) nu se poate acorda un brevet de invenție pentru un program de calculator a cărui unică
funcționalitate este aceea de a organiza activitatea economică a unei întreprinderi;
c) în cazul corectării traducerii inițiale a cererii de brevet european ori a brevetului european,
titularul – prin ipoteză de bună-credință – al dreptului de folosire personală poate continua
exploatarea invenției la volumul cel mai înalt existent oricând pe parcursul perioadei cuprinse
între publicarea traducerii inițiale și publicarea traducerii corectate;
d) spre deosebire de licența obligatorie de dependență, licența reciprocă nu este transmisibilă
decât împreună cu partea din întreprindere sau cu fondul de comerț în care aceasta este inclusă;
b), c).
31. În cazul unui contract prin care o unitate a comandat unui institut de cercetări găsirea unei
soluții la o problemă tehnică, riscul pieirii fortuite a lucrării intelectuale, între finalizare și
recepție, este suportat de către:
a) unitatea care a comandat, după ce expiră un termen rezonabil de la comunicarea privind
finalizarea lucrării în care unitatea trebuia să verifice și să recepționeze lucrarea;
b) unitatea care a comandat, dacă aceasta a pus la dispoziția institutului materialele necesare
realizării lucrării, inclusiv a furnizat utilitățile de bază necesare de tipul apei curente și a energiei
electrice;
c) angajații institutului de cercetare care au realizat lucrarea pentru unitate;
d) institutul de cercetare, dar numai dacă acesta nu a comunicat unității găsirea soluției tehnice;
e).
32. Modelul de utilitate:

a) protejează o invenție;
b) este protejat prin simplul fapt al realizării, fără a fi necesară efectuarea vreunei formalități;
c) poate avea ca obiect un procedeu sau o metodă, la fel ca și invențiile;
d) nu poate fi convertit într-o cerere de brevet de invenție.
a).
33. În cazul desenelor și modelelor:

a) obiectul protecției constă în soluția pentru care se solicită protecția, iar nu în forma exterioară;
b) sistemul cumulului de protecție presupune că, în cazul unui proces, titularul de drepturi poate
alătura cu succes acțiunii penale o acțiune civilă în despăgubiri;
c) pentru a se obține certificatul de înregistrare, nu este necesar ca acestea să aibă o aplicabilitate
industrială;
d) se poate obține protecția prin drept de autor dacă solicitantul a formulat o cerere la ORDA.
e).
34. Sunt adevărate următoarele afirmații:

a) revocarea din oficiu a brevetului de invenție se realizează de către comisia de examinare din
cadrul OSIM care a luat hotărârea acordării brevetului;
b) obligația de garanție contra viciilor, în cazul cesiunii certificatului de model de utilitate
vizează descrierea incompletă a invenției de către cesionar în cadrul cererii formulate la OSIM;
c) în vederea înregistrării mărcii, reprezentarea sa grafică trebuie să fie durabilă;
d) forma grilelor auto nu pot face obiectul unei protecții prin marcă.
a), c).
35. Pot fi înregistrate ca marcă:

a) mai multe cuvinte, însă alese astfel încât să nu formeze sloganuri, neadmise la înregistrare;
b) portrete, însă numai dacă sunt ale titularilor cererii de înregistrare a mărcii;
c) portrete, însă daca sunt ale unui terț, cu acordul acestuia;
d) litere sau cifre.
c), d).
36. În privința funcțiilor mărcii:

a) marca apreciată ca fiind deceptivă permite cumpărătorilor o alegere în cunoștință de cauză,
deoarece identifică chiar produsul pe care doresc să-l cumpere;
b) marca poate fi astfel alcătuită încât să ofere consumatorilor informații și asupra provenienței
geografice a produselor cărora li se aplică;
c) în virtutea funcției de diferențiere a produselor, marca le impune consumatorilor să se
orienteze numai spre produsele producătorilor cu o bună reputație;
d) poate fi înregistrată o marcă descriptivă care permite cumpărătorului să identifice un produs
datorită modului său de prezentare;
b).
37. Numele poate fi înregistrat ca marcă:

a) dacă este numele propriu al titularului, întotdeauna fără nicio restricție;
b) dacă este numele unui terț, cu singura condiție să fie exprimat într-o formă originală;
c) dacă este un nume istoric, numai cu aprobarea Ministerului Culturii;
d) chiar dacă este un nume imaginar.
d).
BAREM Examen Dreptul Proprietății Intelectuale 20.01.2021
1. În cazul unui contract prin care o angajatorul persoană juridică de drept privat
a introdus în contractul de muncă al salariatului său o misiune inventivă pentru
realizarea unei soluții tehnice în domeniul hrănirii la sol a găinilor, în cazul în
care salariatul realizează soluția tehnică:
a) acesta din urmă va avea libertatea neîngrădită să decidă dacă comunică sau nu
realizarea soluției către angajator;
b) acesta din urmă va putea contesta revendicarea realizată de către angajator cu privire
la soluția realizată;
c) acesta din urmă va putea să solicite o remunerație suplimentară pentru realizarea
soluției dacă a folosit materialele puse la dispoziție de angajator;
d) acesta din urmă va putea să divulge realizarea soluției către persoane față de care nu
a fost stabilită nicio obligație expresă de confidențialitate;
Niciun răspuns corect
2. Divulgarea invenției cu mai puțin de sase luni înainte de data cererii de brevet
nu va fi luată în calcul pentru stabilirea noutății dacă aceasta a fost cauzată:
a) prin dolul care l-a determinat pe solicitant să încheie un contract de cesiune a
dreptului la eliberarea brevetului către un terț;
b) prin amenințarea cu un act de violență sub care solicitantul a fost constrâns să
comunice invenția unui terț;
c) ca urmare a încheierii unui contract prin care terțul scriitor a primit dreptul să
redacteze un articol despre modul în care funcționează soluția tehnică;
d) printr-o cauză de forță majoră care a condus la risipirea către persoane care nu erau
ținute de obligația de confidențialitate ;
AB
3. Angajatorul persoană juridică care nu mai este interesat să obțină protecția prin
brevet asupra unei invenții realizate în derularea unui contract de muncă:
a) este în continuare ținut ca, și după renunțarea la dreptul asupra brevetului, să
plătească salariatului remunerația suplimentară în situația în care soluția tehnică a fost
încadrată în categoria invențiilor de serviciu lato sensu;
b) va putea solicita salariatului rambursarea remunerației plătite pentru soluția tehnică
realizată în executarea unei misiuni inventive dacă salariatul dorește el să breveteze
respectiva soluție;
c) poate alege salariatul față de care să aibă loc transferul formelor de protecție care mai
pot fi exercitate cu privire la invenție atunci când invenția a fost realizată prin aportul
creativ egal al mai multor salariați care își exprimă voința de a dobândi calitatea de
titular al acestor forme de protecție;
d) va fi obligat la confidențialitate față de salariat cu privire la intenția sa de renunțare
la obținerea protecției prin brevet.
4. Societatea ZED SRL a obținut un brevet asupra invenției de serviciu lato sensu
realizată de salariatul său Sorin. Ulterior, societatea a încheiat cu terțul Liviu un
contract de licență pe durată nedeterminată cu privire la invenția brevetată. În
vremuri de pandemie, redevențele primite de la Liviu stabilite sub forma unui
procent din veniturile realizate de acesta prin exploatarea invenției sunt
inferioare chiar și anuităților pe care societatea trebuie să le plătească în vederea
menținerii în vigoare a brevetului. Din acest motiv, societatea intenționează să
renunțe la brevet. Care dintre urmăroarele afirmații ale avocatului societății este
corectă / sunt corecte?
a) Deoarece este necesară informarea prealabilă a inventatorului Sorin, declarația de
renunțare la brevet are natura juridică a unui contract, iar nu a unui act unilateral al
angajatorului;
b) În principiu, societatea nu-i poate pretinde lui Sorin restituirea remunerației
suplimentare deja plătite, întrucât aceasta se datorează în urma revendicării de către
angajator a protecției invenției prin brevet și nu poate fi înlăturată prin renunțarea la
brevet;
c) renunțarea la brevet este posibilă numai cu acordul lui Liviu, deși contractul de
licență încheiat cu acesta a încetat imediat înainte de renunțare prin expirarea
termenului de preaviz ca urmare a denunțării unilaterale a contractului de către
licențiator;
d) în caz de renunțare la brevet, societatea poate alege dacă transmite dreptul asupra
acestuia lui Sorin sau lui Liviu în funcție de beneficiile pe care societatea le-ar obține
de pe urma cesiunii;
B
5. Licenţa de dependenţă:
a) se transmite numai împreună cu patrimoniul titularului sau cu o fracţiune din acest
patrimoniu
b) se poate transmite numai împreună cu licenţa reciprocă;
c) se transmite numai împreună cu brevetul principal;
d) se transmite numai împreună cu brevetul de perfecţionare;
D
6. Pentru ca marca să aibă caracter distinctiv, ea trebuie să fie:
a) generică, cu excepția celei uzuale care este refuzată absolut de la înregistrare;
b) necesară, în sensul că trebuie să indice în mod necesar originea comercială a
produsului
c) descriptivă, în sensul că trebuie să indice natura produsului sau serviciului
comercializat prin marcă;
d) aptă să individualizeze produsele pe care este aplicată, față de orice alte produse
similare, din punctul de vedere al originii lor comerciale;
D
7. Titularul dreptului asupra unui model constând în aspectul exterior al tobelor de
eșapament ale unui autoturism, protejat în România, poate interzice unui terț:
a) fabricarea respectivelor tobe de eșapament și stocarea lor în vederea exportului;
b) reproducerea tobelor la dimensiunile unei machete ce urmează a fi prezentată ca
material didactic pentru seminarele universitare ale unei facultăți;
c) montarea tobelor de eșapament fabricate și comercializate de titular în cadrul
reparațiilor efectuate în ateliere de service;
d) importului tobelor de eșapament fabricate de către titular pentru în scopul reparării
unei ambarcațiuni maritime care tranzitează România;
A
8. Poate forma obiectul proprietății literar-artistice:
a) o hartă în care sunt reprezentate grafic centrele de testare RT-PCR pentru depistarea
Covid-19 din București;
b) codul sursă al unui program pentru calculator, chiar dacă acesta stă la baza unei
soluții tehnice brevetate;
c) o sculptură, dar numai dacă este amplasată într-un loc public;
d) o planșă de arhitectură;
ABD
9. Dobândirea unui secret comercial:

a) este ilicită dacă dobânditorul cunoaște natura secretă a informației;
b) este ilicită dacă are loc prin încălcarea unui alt drept subiectiv al deținătorului care
nu poartă direct asupra secretului comercial;
c) este ilicită dacă are loc prin folosirea oricărei practici neloiale la adresa deținătorului;
d) este ilicită dacă informația secretă are o valoare economică.
BC
10. Opera comună:

a) este întotdeauna rezultatul participăriii creative și originale a mai multor persoane
fizice la realizarea aceleași opere;
b) nu poate avea un autor principal, deoarece nu pot fi separate contribuțiile autorilor;
c) dacă este folosită, poate da dreptul la remunerație care, de regulă, se împarte
proporțional cu contribuția fiecărui autor la realizarea ansamblului;
d) poate conține contribuții distincte ce pot fi utilizate separat de oricare din autorii care
au contribuit la realizarea ansamblului;
AC
11. Nu poate forma obiectul unui drept subiectiv de proprietate intelectuală:

a) O manea
b) O idee nouă de afacere
c) Forma unei cruci de cimitir
d) Substanța din care se compune un medicament
B
12. Condiția originalității:

a) Nu este necesar a fi îndeplinită pentru protecția prin dreptul de autor a unui desen
industrial
b) Trebuie să fie îndeplinită deopotrivă de forma și de conținutul operei
c) Spre deosebire de condiția noutății, presupune o apreciere de ordin estetic, dar nu din
partea judecătorului, ci din partea publicului și a autorităților specializate în domeniul
operei respective
d) Unei piese muzicale poate fi probată prin numărul mare de vizualizări de care s-a
bucurat respectiva piesă pe YouTube
13. Drepturile patrimoniale de autor:

a) Se nasc printr-un fapt juridic stricto sensu
b) Sunt indisponibile, întrucât protejează expresia personalității autorului
c) Protejează doar împotriva preluării unor elemente de formă a operei
d) Pot purta asupra unui semn înregistrat ca marcă
ACD
14. Nu se poate obține un brevet valabil dacă:

a) soluția cuprinsă în cererea de brevet nu este una artificială
b) soluția cuprinsă în cererea de brevet constă într-un procedeu care nu are ca rezultat
obținerea, ci doar utilizarea unor produse
c) invenția constă într-un medicament cuprins în stadiul tehnicii, iar cererea de brevet
privește utilizarea acestuia într-o metodă de tratament ce nu este cuprinsă în stadiul
tehnicii
d) invenția constă într-un medicament cuprins în stadiul tehnicii, cererea de brevet
privește utilizarea acestuia într-o metodă de tratament cuprinsă de asemenea în stadiul
tehnicii, însă, ca element de noutate, metoda ce implică medicamentul din cererea de
brevet vizează tratamentul unei boli care nu a fost avută în vedere de metoda cuprinsă
deja în stadiul tehnicii
A
15. Brevetul pentru o invenție de procedeu:

a) Nu poate fi acordat dacă procedeul are ca rezultat obținerea unui produs aflat în
stadiul tehnicii
b) Permite titularului să interzică terților fabricarea în orice mod a produsului ce poate fi
fabricat și prin procedeul brevetat
c) Impune întotdeauna în sarcina titularului obligația de a acorda o licență de dependență
d) Este identic, sub aspectul prerogativelor pe care le conferă, cu un eventual brevet
asupra invenției constând în produsul obținut prin intermediul procedeului respectiv
Niciun răspuns nu este corect
16. Anterioritățile:
a) Nu pot fi în niciun caz combinate în sistem mozaic pentru a conduce la nulitatea unui
brevet
b) Pot împiedica brevetarea, chiar dacă sunt comunicate unei singure persoane, care nu
este ținută de o obligație de a păstra confidențialitatea asupra soluției comunicate
c) Distructive de noutate sunt întotdeauna publice la data de prioritate
d) Publice întotdeauna distrug noutatea
B
17. Condiția noutății invenției:

a) se apreciază întotdeauna la data de depozit
b) împiedică brevetarea unei soluții date unei probleme străvechi
c) este îndeplinită, de regulă, dacă invenția respectivă îndeplinește cerința activității
inventive
d) trebuie respectată sub sancțiunea nulității relative
C
18. Dacă invenția a fost realizata împreună de doi inventatori, dintre care unul este
salariat al unei persoane juridice:
a) atunci vocație la obținerea întregii protecții o are angajatorul salariatului
b) cei doi titulari de brevet sunt ținuți să aplice doar împreună invenția
c) renunțarea la brevet de către unul dintre ei are ca efect căderea invenției în domeniul
public
d) aceasta nu poate fi protejată decât prin intermediul unui brevet
19. Deținătorul legitim al unui secret comercial:

a) Este orice persoană care a dobândit secretul comercial în mod licit;
b) Este îndreptățit în principiu să interzică terților să utilizeze informația secretă;
c) Poate transfera secretul cu titlu oneros, printr-o cesiune;
d) Are un drept asupra informației secrete, privite ca bun mobil incorporal;
20. Condiția noutății mărcii:

a) Se verifică de către OSIM din oficiu
b) Poate fi analizată în cadrul unei opoziții
c) Împiedică întotdeauna înregistrarea ca marcă a unui semn, dacă acesta, în trecut, a mai
format obiectul unei înregistrări
d) Poate fi pusă în discuție la cererea oricărei persoane care justifică un interes
B
21. S este salariatul lui A, persoană juridică de drept privat. Conform contractului
individual de muncă, S avea sarcina să facă cercetări în vederea obținerii unei
soluții tehnice în materia procesării alunelor de pădure, pentru o problemă care
nu avea o rezolvare în stadiul tehnicii. De regulă, dacă S realizează o invenție în
materia procesării laptelui:
a) și A o încadrează drept invenție de serviciu stricto sensu, S are la dispoziție un
termen de decădere de 4 luni în care să conteste modul de încadrare;
b) A beneficiază de un termen de 4 luni pentru a o revendica, care curge de la data
încadrării ei ca invenție de serviciu lato sensu;
c) iar încadrarea și revendicarea s-au făcut prin același înscris, contrasemnat de
consilierul în proprietate industrială al lui A, S nu îl poate contesta cu succes niciuna
dintre cele două manifestări de voință;
d) este valabilă clauza conform căreia drepturile în legătură cu invenția revin în cote
egale, atât lui S, cât și lui A;
D
22. Dacă s-a instituit o licență obligatorie privind o invenție de procedeu, atunci:
a) licența are caracter gratuit;
b) licența nu se poate transmite decât împreună cu partea din întreprindere sau cu
fondul de comerț care beneficiază de această utilizare;
c) durata ei poate fi egală sau mai scurtă decât termenul de protecție conferit prin
brevet;
d) titularul brevetului de invenție nu mai poate acorda alte licențe;
BC
23. În cazul brevetului de invenție, beneficiarul unei licențe:

a) obligatorii nu are calitatea de a intenta o acțiune în contrafacere;
b) exclusive poate, în anumite împrejurări, să formuleze o acțiune în contrafacere dacă
titularul nu a introdus o asemenea acțiune;
c) are posibilitatea să acorde sublicențe fără a fi necesar acordul licențiatorului;
d) poate, în unele cazuri, să îi interzică titularului de brevet să exploateze invenția;
ABD
24. Va dobândi calitatea de coautor al invenției:

a) cel care a pus la dispoziție un spațiu de lucru utilat din punct de vedere tehnologic și
a oferit sprijin financiar pentru realizare invenției;
b) persoana care a identificat, prin inginerie inversă, soluția tehnică încă nebrevetată;
c) cel care a contribuit creativ numai în ultima lună, în condițiile în care durata
realizării invenției a fost în total de 2 ani;
d) persoana care ulterior brevetării s-a ocupat de punerea pe piață a invenției;
C
25. În materia secretului comercial:

a) informația poate fi protejată ca secret comercial deși nu are aplicabilitate industrială;
b) contractul prin care A se obligă, fără contraprestație, să transmită un secret
comercial este un contract de donație;
c) contractul prin care acesta se transmite unei alte persoane are ca obiect derivat un
bun incorporal;
d) pentru a se bucura de protecție, titularul trebuie să fi luat toate măsurile disponibile
din punct de vedere tehnologic pentru a o păstra secretă;
A
26. Poate fi exploatată în regim de secret comercial:

a) o soluție tehnică care întrunește toate condițiile pentru a fi brevetată;
b) o soluție tehnică care întrunește toate condițiile pentru obținerea unui certificat de
înregistrare al unui model de utilitate;
c) o informație privind forma exterioară a unui produs de larg consum, după ce
produsul a fost comercializat timp de 6 luni în forma respectivă;
d) o rețetă de prăjituri;
ABD
27. Dacă C îi comandă lui A să realizeze un model industrial pentru un produs

destinat dezinfectării ustensilelor folosite de medicii stomatologi, atunci:
a) drepturile în legătura cu creația intelectuală îi vor aparține lui C, chiar dacă A nu este
salariatul acestuia și C nu este o persoană juridică;
b) acesta poate fi protejat, în parte, chiar și în cazul în care A a integrat unele funcții
tehnice ale produsului în modelul realizat;
c) aducerea la cunoștința publicului a modelului de către T, contractat de C, în cadrul
unei expoziții internaționale printr-o prezentare captivantă nu este distructivă de
noutate dacă cererea lui A primește dată de depozit la 9 luni de la data expoziției;
d) nu va fi o executare conformă a obligației lui A livrarea unui model care nu poate fi
distins de alte modele anterioare de către persoanele cu dinți sensibili care merg în
mod constant la dentist;
ABC
28. Titularul mărcii PORUMBELUL CĂLĂTOR, înregistrată pentru servicii de
curierat:
a) în principiu, nu poate interzice unui terț să utilizeze o marcă identică pentru băuturi
cu o concentrație de peste 70% alcool;
b) riscă să îi fie anulată marca dacă și deoarece, pe lângă elementul verbal menționat
mai sus, aceasta cuprinde forma tridimensională a unei vulpi;
c) poate interzice terților să presteze servicii de curierat sub aceeași marcă chiar dacă
acestea sunt prestate exclusiv în legătură cu produse care au fost deja livrate în
Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European de titularul însuși;
d) poate fi supus executării silite în natură prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești
care să țină loc de contract de vânzare dacă nu își execută obligația decurgând dintr-
un antecontract prin care s-a obligat să înstrăineze marca;
ACD
29. În materia drepturilor de proprietate industrială:

a) prin asemănare cu proprietatea literar artistică, acestea se nasc prin simplul fapt al
creării obiectelor susceptibile de protecție;
b) actul prin care se acordă protecția este întotdeauna un act juridic administrativ;
c) protecția este conferită persoanei care a realizat mai întâi lucrul incorporal ce face
obiectul dreptului;
d) protecția printr-un certificat de înregistrare a unui model industrial este
incompatibilă cu înregistrarea aceluiași model ca marcă tridimensională;
B
30. Marcel este titularul unui brevet asupra invenției „XYZ2019”, pe care o exportă
în Brazilia. Considerând că Marcel nu exploatează invenția suficient, Ana ar
dori să obțină o licență obligatorie asupra acesteia și vă roagă să îi oferiți câteva
informații care să o ajute în acest demers. În calitatea dumneavoastră de student
al Facultății de Drept, o veți informa în mod corect că:
a) Licențele obligatorii acordate pentru insuficienta aplicare a invenției se acordă de către
Tribunalul București.
b) Pentru verificarea condiției aplicării suficiente, nu vor fi luate în considerare exporturile
invenției, chiar dacă acestea s-au petrecut cu regularitate.
c) Licența pe care instanța o poate acorda Anei este neexclusivă și, pentru a o obține, Anei
îi incumbă sarcina probei de a dovedi că nu a putut obține într-un termen rezonabil o
licență de la Marcel.
d) Dacă Ana nu exploatează invenția în condițiile stabilite prin hotărâre, tribunalul îi poate
retrage licența, la cererea lui Marcel.
ABCD
31. Activitatea inventivă:

a) Reprezintă o condiție ce trebuie îndeplinită pentru a fi acordat un certificat de model de
utilitate.
b) Este analizată numai pentru revendicările care îndeplinesc condiția noutății.
c) Spre deosebire de noutate, nu poate fi analizată și prin combinarea în sistem mozaic a
anteriorităților.
d) Este îndeplinită în situația unei noi utilizări a unui material cunoscut, utilizare care
elimină dificultățile tehnice insurmontabile în stadiul tehnicii.
BD
32. Primus, Secundus și Tertius, angajați ai societății X, persoană juridică, intrând

în ture succesive de lucru de 8 ore (dimineața, la prânz și seara), realizează în
timp record invenția „I”. În aceste condiții, sunt coautori ai invenției:
a) Primus, Secundus și Tertius, dar și societatea X care a finanțat generos realizarea
soluției tehnice.
b) Primus, Secundus și Tertius, dacă Secundus și Tertius sunt cei care au realizat invenția
în baza metodelor matematice puse la dispoziție de Primus.
c) Primus, Secundus și Tertius, dar numai în măsura în care fiecare a avut o contribuție
creativă la realizarea elementelor de noutate ale invenției „I”.
d) Primus, Secundus și Tertius, împreună cu Ulpian, un terț pasionat de robotică, care a
creat invenția „I” în timpul liber, în mod independent față de cei trei.
C
33. În ceea ce privește divulgarea invenției:
a) Aceasta constituie un abuz evident, în sensul legislației din materia proprietății
intelectuale, atunci când inventatorul a comunicat soluția tehnică unui prieten, sub
condiția să nu o facă publică, însă acesta din urmă a povestit-o mai departe unui vecin.
b) Aceasta nu este distructivă de noutate daca este făcută către 1575 de persoane ținute de
obligația de a păstra confidențialitatea invenției comunicate
c) Ca urmare a introducerii într-o expoziție internațională oficială, aceasta nu este luată în
considerare dacă a intervenit în termen de 6 luni de la obținerea brevetului de invenție.
d) Solicitantul poate invoca și un abuz evident îndreptat împotriva cedentului din
contractul de cesiune prin care a dobândit dreptul la eliberarea brevetului.
e) Niciun răspuns nu este corect.
ABD
34. Secretul comercial:

a) Poate avea ca obiect o invenție de serviciu stricto sensu.
b) Reprezentând o invenție de serviciu, divulgat de inventatorul salariat, poate atrage
răspunderea acestuia indiferent de existența unei clauze de confidențialitate în
contractul individual de muncă.
c) În legătură cu produsul „P” al societății S, poate fi dobândit în mod legal de societatea
concurentă X dacă angajații săi, dezasamblând produsul „P” achiziționat dintr-un
supermarket, reușesc să înțeleagă modul de funcționare.
d) este un lucru necorporal
ABCD
35. În ceea ce privește durata de protecție:

a) Prerogativele patrimoniale ale proprietății industriale asupra creațiilor industriale au o
durată mai scurtă decât prerogativele patrimoniale ale proprietății literar-artistice.
b) A modelului de utilitate, aceasta este de 10 ani de la data de depozit, dar titularul
dreptului poate să ceară de cel mult două ori reînnoirea protecției pentru perioade de
câte 2 ani.
c) conferită de certificatul de înregistrarea a unei mărci, aceasta poate înceta înainte de
împlinirea a zece ani de la data de depozit în cazul neplății anuităților de către titular .
d) A invenției de perfecționare, aceasta era limitată la durata brevetului de bază.
AD
36. Poate constitui obiect al dreptului de autor:

a) O traducere realizată prin intermediul unui soft automat de traduceri.
b) O coregrafie de balet.
c) O bază de date.
d) O operă originală de creație intelectuală în domeniul științific, dar numai de la
momentul publicării într-o revistă de specialitate.
BC
37. Criteriul originalității unei opere:

a) Nu este îndeplinit atunci când constituirea bazei de date este impusă exclusiv de
considerații tehnice.
b) Se confundă cu noutatea operei.
c) Poate fi îndeplinit și în cazul unui tratat de proprietate intelectuală care analizează
noțiuni ca subiectul, obiectul, conținutul dreptului de autor etc, deși această structură
de prezentare se regăsește și în alte tratate de proprietate intelectuală.
d) Este identic cu criteriul valorii estetice în cazul operei de artă.
AC
38. În materia creațiilor literar – artistice:

a) Conținutul juridic al drepturilor autorului poate fi influențat de valoarea operei;
b) Bazele de date sunt susceptibile de protecție doar prin drepturi conexe dreptului de
autor;
c) La un an de la moartea unui poet, traducerile volumelor sale de poezii pot fi realizate
fără a fi necesar vreun acord;
d) Compoziția romanului lui J.K. Rowling face obiectul protecției specifice proprietății
literar - artistice;
D
39. În ce privește procedura acordării brevetului de invenție:

a) Spre deosebire de examinarea unei cereri de model de utilitate, OSIM va verifica
îndeplinirea condiției noutății;
b) Stadiul tehnicii avut în vedere în aprecierea noutății diferă de cel avut în vedere în
aprecierea activității inventive;
c) Condiția noutății nu este îndeplinită dacă invenția revendicată diferă sub aspectul doar
al unei caracteristici tehnice de o altă soluție;
d) Aplicabilitatea industrială a unei invenții trebuie dezvăluită expres în cererea de
brevet;
AB
40. Durata protecției:

a) unui brevet de invenție este, în principiu, de 20 de ani de la data acordării brevetului;
b) certificatului de model de utilitate – este susceptibilă de prelungiri, dar nu mai mult
de 9 ani de la data de depozit;
c) certificatului de înregistrare a mărcii și a firmei nu sunt limitate în timp;
d) unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului poate fi de 15 ani;
D
41. Va fi considerată o anterioritate distructivă de noutate în materia invenției, dacă
este completă, suficientă și certă:
a) prezentarea soluției tehnice unui singur investitor, în absența unui acord de
confidențialitate, pentru a-l convinge pe acesta să dezvolte domeniului de care ține
invenția;
b) Întotdeauna, comunicarea soluției tehnice unui prieten care a promis să nu o divulge,
dacă mai apoi acesta a publicat un articol prin care a descris invenția;
c) aplicarea soluției tehnice pentru fabricarea unor produse puse în comerț;
d) De regulă, prezentarea soluției tehnice de către un alt inventator într-o expoziție
anterioară datei de depozit a cererii analizate, fără a exista însă și un material scris
aferent prezentării;
AD
42. X și Y au realizat o invenție:

a) Dreptul asupra invenției va fi deținut în cotitularitate, chiar dacă Y a crezut pe tot
parcursul realizării că lucrează singur;
b) presupunând că invenția a fost realizată de cei doi prieteni împreună, în timpul liber,
invenția va fi considerată în parte invenție de serviciu dacă X era la data realizării ei
salariatul unei societăți persoane juridice în cadrul căreia asistase la cursuri de
formare profesională în care a primit informații utilizate ulterior pentru realizarea
invenției;
c) ce reprezintă o invenție de serviciu dacă angajatorul lui X și Y le stabilise acestora,
în comun, o misiune inventivă;
d) ce poate fi, din perspectiva lui X - o invenție de serviciu lato sensu, iar din
perspectiva lui Y- o invenție de serviciu stricto sensu;
BD
43. În materia invențiilor de serviciu:

a) Revendicarea invențiilor este o putere a angajatorului;
b) În cazul invențiilor de serviciu lato sensu, dreptul angajatorului asupra invenției este
afectat de o condiție rezolutorie pur potestativă;
c) Este nulă absolut clauza dintre salariat și angajatorul persoană juridică de drept
public ce nu are în obiectul de activitate cercetarea – dezvoltarea prin care se
stabilește că dreptul asupra inventiei aparține salariatului;
d) pentru ca o clauză contractuală din contractul de muncă să poată fi considerată o
misiune inventivă este suficient ca aceasta să stabilească numai domeniul tehnologic
al problemei a cărei soluționare revine salariatului ;
CD
44. Desenul sau modelul industrial:

a) Reprezintă o creație de conținut privind aspectul exterior al unui produs industrial
sau al unei părți din acesta;
b) Nu poate fi determinat exclusiv de o funcție tehnică;
c) Nu este supus examinării condițiilor de fond ale obiectului protecției în cursul
procedurii de obținere a certificatului de înregistrare;
d) este, în dreptul românesc, în relație cu dreptul de autor, supus sistemului cumulului
de protecție;
BD
45. În principiu, pot fi protejate ca secret comercial:
a) Invențiile;
b) Creațiile literar-artistice nepublicate;
c) Modelele sau desenele industriale neînregistrate;
d) Metodele de afaceri;
ABCD

a) Distinctivitatea poate fi dobândită prin folosință;
b) Titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate în România poate ceda marca
către un terț în ce privește aplicarea mărcii în județul Ilfov;
c) Reprezintă un motiv relativ de refuz al înregistrării mărcii conflictul dintre aceasta și
dreptul la nume al unei persoane de renume din România;
d) Societatea Danone SRL, titulara drepturilor asupra marcii Danone folosită pentru
produsul „iaurt de băut” și a drepturilor asupra mărcii Danonino pentru produsul
„iaurt cu fructe pentru copii”, poate ceda valabil marca Danonino unui terț, păstrând
marca Danone.
A
47. În ce privește procedura de înregistrare a mărcii:

a) Toate cererile de înregistrare a mărcii sunt publicate;
b) Prin observații pot fi învederate motive absolute de refuz a înregistrării mărcii;
c) Opozițiile pot fi formulate oricând pe parcursul procedurii pentru motive relative de
refuz;
d) OSIM examinează din oficiu motivele relative de refuz a înregistrării unei mărci.
B
Dreptul proprietății intelectuale
Anul IV, Seria I
CONTESTATII LA BAREM - RASPUNSURI
EXAMENUL DIN 18 IANUARIE 2021
10. O cerere de eliberare a unui model de utilitate:

a) poate rezulta din conversia unei cereri de eliberare a unui brevet de invenție, dar nu mai târziu de
momentul respingerii cererii de brevet;
b) poate rezulta din conversia unei cereri de brevet anulat pentru lipsa condiției de fond a aplicabilității
industriale;
c) poate fi convertită în toate cazurile într-o cerere de eliberare a unui brevet de invenție, dar numai
dacă solicitantul cere acest lucru înainte de luarea unei hotărâri privind înregistrarea modelului de
utilitate;
d) poate rezulta din conversia unei cereri de brevet de procedeu.
e) Niciun raspuns nu este corect
Raspuns corect: a)
PETITUL CONTESTATIEI: Varianta a) este incorecta
RASPUNS:
Avand in vedere ca redactarea variantei a) poate face posbila si o concluzie partial diferita decat aceea
retinuta in barem, corectarea tezelor de examen se va face acordandu-se punctaj maxim atat in cazul
in care se indica drept corect enuntul acesteia, cat si in cazul in care acest enuntul este calificat ca neffind
corect.
11. In domeniul drepturilor subiective din materia dreptului de autor si a drepurilor conexe:
a) spre deosebire de drepturile patrimoniale de autor, drepturile morale de autor pot fi exercitate numai
de catre autorul operei;
b) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera este un drept moral;
c) drepturile morale ale titularilor drepturilor conexe apartinand artistilor interpreti sau executanti,
producatorilor de inregistrari sonore sau audiovizuale si organismelor de radiodifuziune si de
televiziune li se aplica prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, in sensul ca nu pot face
obiectul vreunei renuntari sau instrainari;
d) constituie o licenta legala cu titlu oneros dreptul la reproducerea unei opere fără consimţământul
autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiţia ca opera să fi fost
adusă anterior la cunoştinţa publică, iar reproducerea să nu contravină utilizării normale a operei şi să
nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de utilizare.
e) niciun răspuns nu este corect.
Raspuns corect: d)
PETITUL CONTESTATIEI: Varianta d) este incorecta
RASPUNS:
Contestația este neîntemeiată.

Asa cum, de altfel, se arata in contestatie, in varianta d) se regaseste textul art. 36 alin. (1).
Studentii care au participat la curs cunosc faptul ca licentele legale se impart in (i) licente legale cu titlu
1
gratuit (de exemplu, licentele reglementate prin art. 35 din Legea nr. 8/1996) si (ii) licente legale cu titlu
oneros. In actuala reglementare a dreptului de autor, licenta la care se refera contestatia (cunoscuta sub
denumirea de „drept la copia privata”) constituie singura ipoteza de licenta legala cu titlu oneros (situatie
in care utilizarea de catre terti este permisa fara a se cere acordul prealabil al titularului dreptului de autor,
dar cu obligatia de a se plati remuneratia de utilizare a operei).
Aceasta deoarece, conform alin. (2) al art. 36, „Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări sonore
sau audiovizuale ori pe care se pot realiza reproduceri ale operelor exprimate grafic, precum şi pentru
aparatele concepute pentru realizarea de copii, în situaţia prevăzută la alin. (1), se va plăti o remuneraţie
compensatorie stabilită prin negociere, conform prevederilor prezentei legi.”
De asemenea, art. 114 alin. (1) si (2) dispun dupa cum urmeaza:
„(1) Autorii operelor susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de
suport, precum şi cei ai operelor susceptibile de a fi reproduse pe hârtie, direct ori indirect, în condiţiile
prevăzute la art. 36 alin. (1), au dreptul, împreună cu editorii, producătorii şi cu artiştii interpreţi sau
executanţi, după caz, la o remuneraţie compensatorie pentru copia privată, conform art. 36 alin. (2).
Dreptul la remuneraţia compensatorie pentru copia privată nu poate face obiectul unei renunţări din partea
beneficiarilor.
(2) Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de fabricanţii şi/sau importatorii de
suporturi de aparate, prevăzute la art. 36 alin. (2), indiferent dacă procedeul folosit este unul analogic sau
digital.”
Iar conform art. 115 alin. (1): „Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează de către un
organism de gestiune colector unic pentru operele reproduse după înregistrări sonore şi audiovizuale şi de
către un alt organism de gestiune colector unic pentru operele reproduse de pe hârtie, în condiţiile
prevăzute la art. 168 alin. (6) - (8). Cele două organisme de gestiune colectivă, cu atribuţii de colector
unic, sunt desemnate prin obţinerea votului majorităţii organismelor de gestiune colectivă beneficiare, la
prima convocare, sau prin obţinerea celui mai mare număr de voturi la o a doua convocare, indiferent de
numărul celor prezenţi. Organismele de gestiune colectivă desemnate prin vot vor depune la Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor procesul-verbal prin care au fost desemnate. În termen de 5 zile lucrătoare de
la data depunerii, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va numi colectorul unic prin decizie a
directorului general, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
In sfarsit, conform art. 116: „(1) Remuneraţia compensatorie pentru copia privată încasată de organismele
de gestiune colectoare unice se repartizează beneficiarilor, astfel:
a) în cazul suporturilor şi aparatelor pentru copii înregistrate sonor, prin procedeu analogic, 40% din
remuneraţie revine, în părţi negociabile, autorilor şi editorilor operelor înregistrate, 30% revine artiştilor
interpreţi sau executanţi, iar restul de 30% revine producătorilor de înregistrări sonore;
b) în cazul suporturilor şi aparatelor pentru copii înregistrate audiovizual, prin procedeu analogic,
remuneraţia se împarte în mod egal între următoarele categorii: autori, artişti interpreţi sau executanţi şi
producători;
c) în cazul copiilor înregistrate prin procedeu digital, pe orice tip de suport, remuneraţia se împarte în
mod egal între beneficiarii corespunzând fiecăreia dintre cele trei categorii prevăzute la lit. a) şi b), iar, în
interiorul fiecărei categorii, conform celor stabilite la literele amintite.
(2) În cazul copiilor înregistrate, prin procedeu analogic, pe hârtie, remuneraţia se împarte în mod egal
între autori şi editori. Sumele cuvenite editorilor se repartizează acestora numai prin asociaţiile de editori,
pe baza unui protocol încheiat între acestea, conţinând criteriile de repartiţie şi procentele cuvenite fiecărei
asociaţii. Pot participa la negocierea protocolului de repartizare numai asociaţiile de editori care
îndeplinesc condiţiile stabilite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor.”
In ceea ce privete considerentele finale ale contestatiei (unde se evoca operatiunea de asa-zisa „reproducere
in sine”), urmeaza a se avea in vedere definitia din art. 14, dupa cum urmeaza: „Prin reproducere, în sensul
prezentei legi, se înţelege realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere,
direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei
înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia
2
cu mijloace electronice.”
Asadar, dreptul (consumatorului) la opera privata este insotit, prin mecanismul stabilit prin art. 114, 115
etc., de remunerarea autorului operei susceptibile de a fi reprodusa prin înregistrări sonore sau audiovizuale
pe orice tip de suport, precum şi de remunerarea autorului operei susceptibile de a fi reprodusa pe hârtie.
Este vorba despre o utilizare remunerata, deci despre o licenta care nu este cu tilu gratuit.
Autorii contestatiei recurg, printre altele, la urmatoarea argumentare: „Daca am admite ca raspunsul de la
d) este corect, ar insemna, de exemplu, ca nu am putea inregistra pe telefon o melodie de la televizor ca sa
o ascultam mai tarziu sau ca nu am putea (horribile dictu! - n.ns., LM) xeroxa o carte pentru uz personal
fara a plati autorul”.
Ei bine, intr-un fel, chiar asa si este: platim pentru asemenea operatiuni care implica drepturi de autor si/sau
drepturi conexe, avand in vedere ca fabricantii si/sau importatorii de suporturi de aparate prevazute la art.
36 alin. (2) is recupereaza costurile constand in plata remuneratiei compensatorii prin includerea valorii
acestor costuri in pretul pe care il platim pentru achizitionarea aparatelor respective (asa cum este si
telefonul mobil la care se refera autorii contestatiei).
Studentii care au participat la curs au putut lua cunostinta de existenta acestei realitati economico-juridice.
In concluzie, varianta d) a grilei 11 este corecta.
13. În lipsa unei clauze contrare în contractul de muncă, drepturile asupra operei de serviciu constând
într-un program pentru calculator:
a) aparțin în totalitate autorului salariat;
b) aparțin angajatorului;
c) aparțin angajatorului pentru o perioadă limitată stabilită de lege;
d) aparțin angajatorului dacă exploatarea operei intră în obiectul său de activitate;
e) niciun răspuns nu este corect.
Raspuns corect: e)
PETITUL CONTESTATIEI: Varianta b) este corecta
RASPUNS:

Drepturile autorului unei opere (inclusiv in cazul programului de calculator) se impart in drepturi
morale (art. 10 si 11 din Legea nr. 8/1996) si drepturi patrimoniale (art. 12 si urm.).
Textul variantei contestate nu face distinctie intre drepturile morale si drepturile patrimoniale care ar
apartine angajatorului: „În lipsa unei clauze contrare în contractul de muncă, drepturile asupra operei de
serviciu constând într-un program pentru calculator: [...] b) aparțin angajatorului;”.
Pe de alta prte, conform art. 75: „În lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra
programelor pentru calculator, create de unul sau de mai mulţi angajaţi în exercitarea atribuţiilor de
serviciu ori după instrucţiunile celui care angajează, aparţin acestuia din urmă.”
Asadar, drepturile morale ale autorului nu pot apartine niciodata angajatorului, ci numai drepturile
patrimoniale referitoare la opera de serviciu constand intr-un program de calculator.
(De altfel, aceasta este situatia in ceea ce priveste orice opera de serviciu, astfel cum rezulta din art. 45
alin. (1) prima teza: „În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparţin
autorului operei create.”)
In concluzie, varianta b) a grilei 11 nu este corecta.
3
14. Dreptul de folosire personală:
a) ulterioară are o durată egală cu perioada dintre momentul publicării decăderii din drepturi a
titularului de brevet și momentul publicării revalidării brevetului
b) ulterioară se naște la expirarea duratei brevetului
c) ulterioară permite doar terțului de bună-credință să aplice invenția între momentul publicării
decăderii din drepturi a titularului de brevet și momentul publicării revalidării brevetului
d) anterioară îl îndreptățește pe terțul de bună-credință să aplice o invenție strict până în momentul
publicării cererii de brevet
e) niciun răspuns nu este corect
Raspuns: Niciun răspuns nu este corect
PETITUL CONTESTATIEI: Varianta c) este corecta
RASPUNS:

În intervalul de timp avut în vedere de grilă (i.e. „între momentul publicării decăderii din drepturi a
titularului de brevet si momentul publicării revalidării brevetului”), invenția este în domeniul public și poate
fi aplicată, deci, de oricine, nu doar de terțul de bună-credință). Abia ulterior acestui interval, în caz de
revalidare a brevetului, terțul care a fost de bună-credință în respectivul interval ajunge să aibă o situație
juridică diferită de aceea a celorlalți terți, si anume în sensul în care, după revalidare, doar terțul care a fost
de bună-credință în intervalul mentionat se va putea bucura de un drept de folosire personală ulterioară.
In concluzie, varianta c) a grilei 11 nu este corecta.
Prof.dr. Lucian Mihai

21 ianuarie 2021
4
BAREM – Examenul de dreptul proprietatii intelectuale
Invatamant cu frecventa
12.06.2020
1. Dacă, în raport cu o marcă anterioară ce aparține lui X: a) marca lui Y este identică din punct
de vedere vizual, această împrejurare va conduce, în mod necesar, la nulitatea relativă a mărcii
lui Y; b) marca lui Y este similară din punct de vedere vizual, conceptual și auditiv, această
împrejurare va conduce la nulitatea absolută a mărcii; c) marca lui Y este diferită, sub aspect
conceptual, această împrejurare va garanta că marca lui Y nu poate fi anulată; d) semnul folosit
de Y este similar, acesta va putea, totuși, să fie înregistrat valabil ca marcă, în principiu.
d)
2. Dreptul de folosire personală anterioară: a) presupune, între altele, ca titularul să fi aplicat

insuficient invenția pe teritoriul României, fără justificare, timp de 3 ani de la acordarea
brevetului sau timp de 4 ani de la data de depozit, socotindu-se termenul care expiră cel mai
târziu; b) se poate naște în persoana celui care dovedește exclusiv buna sa credință și faptul că
a cunoscut în detaliu invenția anterior datei de depozit sau, după caz, anterior datei priorității
recunoscute; c) poate avea, în conținutul său, doar prerogativa folosirii produsului care
încorporează invenția, nu și prerogativa fabricării acestuia; d) desemnează libertatea oricărei
persoane de a utiliza o soluție tehnică anterior brevetării acesteia.
3. Cesiunea de brevet cu titlu gratuit către doi cesionari: a) este un act solemn; b) nu poate include
și transferul dreptului la despăgubiri datorate pentru contrafacerea invenției cedate; b) are drept
consecință că unul dintre cesionari poate exploata invenția în propriul atelier doar cu împărțirea
venitului decurgând din această activitate cu cel de-al doilea cesionar, conform cotelor pe care
aceștia le dețin asupra brevetului; d) constituie o varietate a contractului de licență de brevet.
a)
4. În ce privește invenția: a) decăderea din dreptul asupra brevetului este o sancțiune pentru
neexploatarea invenției; b) de serviciu strictosensu, renunțarea la brevet se poate face valabil
doar printr-un contract încheiat între angajator și inventator; c) poate fi dispusă revocarea
brevetului exclusiv pentru nerespectarea condițiilor de fond ale obiectului protecției; d)
intervine nulitatea absolută a brevetului, dacă nu sunt respectate regulile privind condițiile de
fond ale subiectelor protecției.
5. În materia mărcilor: a) condițiile de fond ale obiectului protecției nu se pot examina de către
OSIM decât din oficiu; b) nerespectarea condițiilor de fond absolute ale obiectului protecției
atrage nulitatea absolută, ce poate fi declarată în urma promovării unei acțiuni imprescriptibile
extinctiv; c) orice terț interesat poate face opoziție, prin care să semnaleze OSIM neîndeplinirea
condițiilor de fond absolute ale obiectului protecției; d) nu se poate înregistra ca marcă mirosul
ierbii proaspăt cosite.
d)
6. Anterioritățile în materia invențiilor:
a) sunt luate în calcul pentru analizarea noutății soluției tehnice pentru care s-a solicitat
brevetareaindiferent de modalitatea în care acestea au devenit accesibile publicului ;
b) pot fi vicii ale noutății invenției chiar dacă publicarea lor se rezumă la descrierea unor soluții
tehnicedeja brevetate în domeniul de activitate pentru care se solicită brevetarea soluției tehnice
ulterioare;
c) nu sunt distructive de noutate cu privire la produsele farmaceutice care tratează afecțiuni
diferite pornind de la aceeași substanță activă găsită în medicamentul care se dorește brevetat;
d) trebuie să fie certe în ceea ce privește beneficiul tehnic adus de invenția existentă în stadiul
tehnicii.
a), b), c).
7. În temeiul art. 3(1) lit. a) din Legea 83/2014, societatea „A” formulează o cerere de brevet de
invenţie într-un termen de 8 luni de la data la care inventatorul „I” a informat-o în legătură cu
realizarea invenţiei și în termen de 3 luni de la data încadrării invenției în categoria invențiilor
de serviciu strictosensu și revendicarea dreptului asupra acesteia. Ulterior, societatea „A”
obţine brevetul, dar, în urma studiilor de fezabilitate pe care le întocmeşte, decide să renunţe la
brevet şi, în acest sens, depune o declaraţie la OSIM. Prin hotărâre, OSIM ia act de renunţarea
la brevet, menţiunea cu privire la renunţare fiind publicată în BOPI. Încrezându-se în menţiunea
publicată, terţul „T” începe să exploateze invenţia. Față de această situație de fapt, pentru
protecţiaeficientă a drepturilor sale, ”I”:
a) poate adresa OSIM o cerere în revocarea mențiunilor din BOPI în temeiul art. 28 alin. 1) din
Legea nr. 64/1991 coroborat cu art. 54 din Regulamentul de aplicare a legii nr. 64/1991,cu
motivarea că este titularul dreptului asupra brevetului;
b) poate cere în justiție, în contradictoriu cu OSIM și ”A” anularea hotărârii prin care s-a luat
act de renunțarea la brevet deoarece OSIM nu a verificat dacă au fost respectate formalitățile
legale anterioare renunțării la brevet;
c) poate solicita instanței de judecată, în contradictoriu cu societatea „A”, transferul dreptului
asupra invenției în temeiul art. 36 alin. 2) din Legea nr. 64/1991;
d) trebuie să solicitetribunalului obligarea societății „A” să-i comunice intenția de renunțare la
brevet, pentru a putea introduce apoi o nouă acțiune împotriva acestei societăți prin care să
urmărească suplinirea consimțământului societății ”A” la actul de transfer.
b), c).
8. În privinţa trăsăturilor comune ale obiectelor proprietăţii industriale:

a) aceste obiecte sunt bunuri incorporale, cu excepția modelelor de utilitate unde obiectul este
corporal, reprezentat de un produs;
b) ubicuitatea sub aspectul apariţiei desemnează aptitudinea acestor obiecte de a putea fi create
de două sau mai multe persoane care au lucrat împreună, având calitatea de coautori;
c) ubicuitatea sub aspectul folosinţei desemnează aptitudinea acestor obiecte de a putea fi
folosite, chiar în integralitatea lor, de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în
acelaşi timp şi în acelaşi loc sau în locuri diferite;
d) pentru a fi protejate ca bunuri, este necesar, de regulă ca persoana îndreptățită la protecție sa
urmeze o procedură de acordare în fața unui organism al statului.
c), d).
9. În materia cesiunii de brevet de invenţie:

a) atunci când cesiunea voluntară este un act unilateral, aceasta are natura juridică de legat
testamentar;
b) atunci când cedentul exploatează invenţia ulterior încheierii contractului de cesiune,
răspunderea cedentului poate fi angajată şi pe tărâm delictual;
c) folosirea invenţiei de către cel care are un drept de folosire personală anterioară nu atrage
răspunderea cedentului pentru evicţiune decât în cazul în care o asemenea răspundere a fost
prevăzută expres;
d) o astfel de cesiune este nulă absolut dacă este făcută în schimbul prestării de către cesionar a
unor servicii în favoarea cedentului.
a), b).
10. Dl A.P, salariat încadrat cu contract de muncă în calitate de cercetător științific la Institutul de
cercetări chimice I.C., are ca sarcină de serviciu încredințată în mod explicit printr-o clauză a
contractului de muncă, realizarea unui program pentru calculator. U SRL încheiase cu I.C. un
contract de cercetare pentru realizarea programului de calculator.După recepționarea
programului de calculator creat de A.P și care i se predă de către I.C. lui U SRL, acesta din
urma cesionează prin contract cu titlu oneros către terțul T.L. drepturile patrimoniale asupra
programului de calculator. AP introduce în contradictoriu cu U SRL și cu TL o acțiune în justiție
având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de cesiune dintre pârâți pentru lipsa
obiectului cesiunii, din moment ce drepturile asupra programului pentru calculator aparțin lui
A.P Instanța
a) admite acțiunea;
b) respinge acțiunea ca inadmisibilă, din moment ce soluționarea conflictelor cu privire la
drepturile asupra unui program pentru calculator aparține Oficiului Roman pentru Drepturi de
Autor;
c) respinge ca neîntemeiată acțiunea, arătând în considerente ca drepturile patrimoniale asupra
programului pentru calculator comandat aparțin comanditarului;
d) respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuala activă, dată fiind
calitatea de salariat a reclamantului.
c).
11. Titularul dreptului asupra mărcii poate interzice:

a) orice utilizare comercială a unei mărcii ulterioare identice pentru produse identice, chiar dacă
aceasta din urmă a fost înregistrată cu acordul titularului mărcii anterioare;
b) utilizarea mărcii de către avocat pentru descrierea motivelor de fapt ale unei cereri de
chemare în judecată;
c) utilizarea de către terț a unei denumiri identice cu marca pe site-ul său de internet pentru
promovarea comercializării unor produse identice;
d) utilizarea unor reclame în care marca este folosită pentru a indica compatibilitatea unor piese
detașabileproduse de beneficiarul reclamei cu cele comercializate sub marcă.
c).
12. Pentru a recunoaște un drept subiectiv de proprietate intelectuală este necesar, printre altele, ca
obiectul său:
a) să fie, în principiu, o creație intelectuală;
b) să fie o creație originală;
c) să fie susceptibil de exploatare industrială;
d) să poată fi apropriat ca bun necorporal, chiar în lipsa unei dispoziții legale care să
permită aproprierea;
e) niciun răspuns corect;
a)
13. Dacă mai multe persoane au contribuit la realizarea aceleași invenții:
a) Va fi considerată coautor și persoana a cărei contribuție s-a limitat la asigurarea spațiului
în care s-au desfășurat experimentele necesare în vederea verificării funcționării
diverselor componente ale invenției ;
b) Va fi considerată coautor și persoana care a avut ideea pe temeiul căreia a fost realizată
soluția tehnică, deși din cele 6 luni necesare pentru această realizare, participarea acestei
persoane s-a rezumat la prima săptămână;
c) Dacă persoanele au lucrat în mod independent una de cealaltă, nu va produce niciun
efect convenția prin care stabilesc că dreptul la eliberarea brevetului va fi deținut în cote
egale;
d) în mod coordonat și contribuind creativ, ele vor avea preferință față de inventatorul unic
care și-a înregistrat primul cererea de eliberare a brevetului cu privire la aceeași invenție;
b)
14. Dacă A, în temeiul unui contract încheiat cu B, realizează o invenție, atunci:
a) A, în cazul în care este persoană fizică, va fi autorul invenției;
b) B, în cazul în care este persoană juridică de drept privat, va putea, în unele cazuri, să
revendice dreptul asupra invenției dacă contractul încheiat cu A este un contract
individual de muncă, chiar dacă invenția a fost realizată în timpul liber de către cel din
urmă;
c) invenția ar putea fi protejată de către B ca secret comercial;
d) este posibil ca A să aibă dreptul la o remunerație din partea lui B, chiar dacă prin
contractul inițial ea nu era prevăzută;
a), b), c), d).
15. În materia drepturilor de proprietate industrială:
a) secretul comercial poate fi protejat printr-un brevet de invenție;
b) o idee tehnică poate fi protejată;
c) cel care dobândește un set de cunoștințe în urma dezasamblării și studierii unui produs
neprotejat prin brevet sau model de utilitate poate să aplice cunoștințele astfel dobândite
în propriul proces de producție, chiar dacă ele fac obiectul unui secret comercial al cărui
deținător este fabricantul produsului respectiv;
d) transmiterea dreptului asupra brevetului de invenție sau secretului comercial se
realizează prin intermediul unor contracte translative de drepturi;
b), c).
a) încălcarea oricărei condiții prevăzute de lege pentru înregistrare va conduce, automat,
la refuzul înregistrării mărcii;
b) poate fi protejată ca marcă inclusiv forma unui produs;
c) marca notorie care nu a fost înregistrată în România poate fi opusă ca marcă anterioară;
d) se pot înregistra două mărci constând în același semn, chiar dacă au titulari diferiți;
b), c), d).
17. În cazul mărcilor, sunt corecte următoarele afirmații:
a) orice persoană poate solicitatribunalului în circumscripția căruia se află domiciliul sau
sediul titularului mărcii, decăderea acestuia din drepturile conferite de marcă;
b) titularul mărcii poate fi decăzut din drepturi dacă din folosirea mărcii sale s-a ajuns ca
aceasta să desemneze însuși produsul căreia i se aplică de către consumatorul mediu;
c) titularul va fi decăzut din drepturile conferite de marcă în România dacă a folosit marca
doar pe ambalajul unui produs exportat în afara spațiului comunitar;
d) nu există o regulă conform căreia anterioritățile sunt numai scrise.
b).
18. În cazul mărcilor, sunt corecte următoarele afirmații:

a) existența unui nume comercial anterior similar cu marca ulterior înregistrată poate reprezenta
motiv de anulare în baza Legii nr. 84/1998;
b) licențiatul poate introduce întotdeauna în justiție o acțiune în contrafacere chiar fără
consimțământul titularului mărcii;
c) printre modurile de transmitere a drepturilor asupra mărcii se numără și executarea silită a
debitorului titular al mărcii;
d) în România, este posibilă înregistrarea mărcilor sonore care pot fi transpuse pe notele
muzicale ale unui portativ.
a), c), d).
19. În cazul invenției:

a) caracterul inventiv se poate manifesta în rezultatul neașteptat sau surprinzător obținut prin
invenția revendicată;
b) în aplicarea art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1991, dubiul în ceea ce privește existența
abuzului se interpretează în favoarea domeniului public;
c) dreptul de prioritate poate fi cesionat independent de cererea care l-a generat;
d) pentru ca o prioritate să fie recunoscută, caracteristicile esențiale pot fi dezvăluite și prin
desene, fără a fi întotdeauna necesară o revendicare expresă.
a), b), c), d).
20. Licența obligatorie:

a) poate fi autorizată la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet,
la cererea oricărei persoane interesate, de către tribunalul de la domiciliul sau sediul titularului
dreptului de brevet;
b) este transmisibilă;
c) poate fi autorizată pentru a remedia o practică anticoncurențială;
d) poate fi autorizată de către Tribunalul București, care prin hotărârea pronunțată cu privire la
o asemenea licență poate interzice titularului de brevet acordarea unei alte licențe.
c).
21. În materia invenției:

a) comercializarea de produse brevetate de către titularul licenței obligatorii nu conduce la
epuizarea dreptului titularului de brevet;
b) brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe
durată nedeterminată;
c) la solicitarea expresă a titularului, numele și prenumele inventatorului nu se publică, această
solicitare fiind supusă plății taxei legale;
d) titularul poate renunța în parte, la brevet, pe baza unei declarații scrise înregistrate la OSIM
și numai cu acordul beneficiarului licenței contractuale, chiar dacă licența acestuia din urmă nu
vizează partea de brevet la care s-a renunțat.
a)

a) Principiul specialității mărcii permite folosirea simultană a aceluiași semn pentru produse
diferite;
b) Mărcile de mare renume derogă de la principiul specialității mărcilor;
c) Anterioritățile au caracter relativ în timp;
d) Poate fi considerată deceptivă marca „American Cola” pentru un produs din România;
a), b), c), d).
23. Pot fi protejate prin secret comercial:

a) Printre altele, cunoștințele, metodele, procedeele, listele de clientelă, datele contabile și
know-how-ul;
b) Doar informațiile transmisibile;
c) Informațiile ce nu sunt cunoscute la nivel general, chiar dacă persoanele din cercurile care
se ocupă de tipul de informații în cauză au acces în mod rezonabil la acestea;
d) O informație cunoscută angajaților unei societăți, dar față de care s-a dat o instrucțiune de
a „nu fi divulgată”;
a), b), d).
24. În materia desenelor și a modelelor:
a) Pentru a se bucura de protecția specifică proprietății industriale este necesar ca acestea să
aibă aplicabilitate industrială;
b) Se poate bucura de protecția specifică acestora o formă ce are atât o funcție estetică, cât și
una tehnică;
c) Aprecierea noutății se face în mod absolut, în timp și spațiu, având în vedere fiecare element
constitutiv în parte;
d) Se poate amâna publicarea cererii de înregistrare a unui desen sau model pentru cel mult
12 luni de la data de prioritate;
a), b).
25. În materia invențiilor:
a) Stadiul tehnicii folosit la aprecierea noutății invenției are o sferă diferită de stadiul tehnicii
folosit la aprecierea activității inventive;
b) Stadiul tehnicii cuprinde descrierea unei invenții într-o teză de doctorat disponibilă spre
consultare la cerere într-o bibliotecă, chiar dacă teza nu a fost accesată în concret de nimeni;
c) Licențiatul exclusiv poate ceda contractul de licență fără acordul titularului de brevet;
d) Se poate acorda o licență obligatorie în situații în care invenția este necesară într-o situație
de extremă urgență, precum combaterea unei pandemii;
a), b), d).
26. În materia modelelor de utilitate:
a) Numai invențiile cu caracter inventiv pot accede la această formă de protecție juridică;
b) Pot fi protejate prin model de utilitate creațiile ce au ca obiect un material biologic;
c) Pot fi protejate prin model de utilizate substanțele chimice sau farmaceutice;
d) O metodă tehnică poate fi protejată prin model de utilitate.
e) Niciun răspuns corect;
d).
27. Acțiunea în anularea înregistrării unei mărci se respinge în toate cazurile atunci când pârâtul a
demonstrat că:
a) deşi identice, cele două mărci sunt aplicate pe produse din clase diferite şi că, în aceste
condiţii riscul de asociere este exclus;
b) reclamantul, deşi este titular al unei mărci anterioare, identice cu a sa, nu a folosit marca
respectivă în ultimii şase ani;
c) reclamantul, deşi este titular al unei mărci anterioare, identice cu a sa, nu a folosit cel
puţinşase ani marca respectivă, chiar dacă reclamantul a reluat utilizarea mărcii în urmă cu şase
luni;
d) şi-a folosit marca timp de şase ani înainte de introducerea acţiunii în anulare şi că a participat
cu reclamantul la târguri de profil în toată această perioadă.
b), d).
28. Pentru protejarea unui design industrial este necesar ca el să:
a) aibă o funcție tehnică;
b) fie folosit în legătură cu un produs industrial;
c) fie bidimensional;
d) fie nou.
b), d)
29. Pentru un medicament:
a) nu se poate cere acordarea unui brevet;
b) nu se poate cere acordarea unui certificat de înregistrare a unui model de utilitate;
c) se poate elibera un certificat suplimentar de protecție care să extindă durata protecției la mai
mult de 20 de ani de la depozitul reglementar;
d) se poate obține un brevet mondial.
b), c).
30. Dintre semnele care pot fi mărci, legea română permite înregistrarea şi a:
a) sloganurilor care se limitează strict la îndemnul de a cumpăra produsele pe care se aplică
marca ;
b) semnelor formate din numelor unor personalități academice, fără acordul acestora;
c) numelor imaginare, care, în realitate, sunt denumiri;
d) denumirilor, dar numai dacă sunt descriptive.
c).
31. Marca de renume în România:
a) nu este o marcă notorie;
b) conferă întotdeauna titularului un drept exclusiv de a se opune folosirii unui semn identic sau
asemănător cu marca pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care marca este
înregistrată;
c) este protejată prin folosire, fără a fi necesară înregistrarea;
d) poate conține imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucură de renume în
România.
d).
32. În cazul cesiunii de marcă cu titlu oneros, nu determină, de regulă angajarea răspunderii pentru
evicțiune a cedentuluitulburări precum:
a) ipoteza în care un terț continuă supă cesiune folosirea unei mărci identice înregistrată cu 6
ani anterior contractului de cesiune pentru produse identice și folosite apoi în toată această
perioadă ;
b) ipoteza în care un terț invocă drepturile sale decurgând dintr-un contract de licență asupra
acelei mărci care a fost făcut opozabil anterior cesiunii;
c) ipoteza în care, ulterior cesiunii, un terț săvârșește acte de contrafacere;
d) ipoteza în care, ulterior cesiunii, un terț declanșează procedura de înregistrare a unei mărci
similare cu cea cedată.
c), d).
33. Un model industrial poate proteja:
a) un produs;
b) un procedeu;
c) ambalajul unui medicament;
d) forma unui ambalaj pentru lichide.
c), d).
34. Cât privește marca, semn distinctiv al activității comerciale:
a) aceasta poate fi constituită din denumirea stilizată a unei rase de animale, însă doar dacă
marca va fi folosită pentru bunuri sau servicii legate de activitățile veterinare;
b) porecla unei persoane nu poate în niciun caz să fie înregistrată ca marcă;
c) denumirile pot fi protejate ca marcă dar nu cele arbitrar alese, deoarece aduc atingere bunelor
moravuri;
d) notorietatea acesteia poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, lucru necesar pentru
caOSIM să poată înregistra respectiva marcă.
niciun răspuns corect

35. Certificatul de model de utilitate:
a) nu se poate obține pentru o soluție tehnică care îndeplinește toate condițiile pentru a fi
protejată prin brevet;
b) este protejat prin simplul fapt al realizării, fără a fi necesară efectuarea vreunei formalități;
c) poate avea ca obiect un procedeu sau o metodă, la fel ca și invențiile;
d) poate fi anulat, la cerere, dacă se constată că protecția conferită prin acesta a fost extinsă.
d)
36. Renunțarea la brevetul ce face obiectul unui contract de licență a cărui durată ar urma să expire
după data renunțării presupune, în principiu:
a) acordul inventatorului;
b) modificarea contractului de licență;
c) nașterea unei obligații de a-i transfera brevetul, la cerere, licențiatului;
d) înregistrarea la OSIM a declarației de renunțare.
b), d)
37. Dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenției:
a) este un drept, de regulă, teritorial și temporar;
b) este un drept relativ;
c) este un drept inalienabil cu privire la actele juridice pentru cauză de moarte;
d) este un drept patrimonial.
a), d)
38. În materia secretului comercial:
a) noțiunea de aplicabilitate comercială este mai largă decât cea de aplicabilitate industrială;
b) informația negativă nu poate fi secret comercial;
c) contractul al cărui obiect este transmiterea unor secrete comerciale în schimbul unei sume de
bani are natura juridică a unui contract de vânzare;
d) caracterul general cunoscut al unei informații se apreciază in concreto.
a), d).
39. Drepturile de proprietate industrială:
a) se nasc prin simplul fapt al creării operelor protejate;
b) pot avea ca obiect bunuri corporale;
c) au natură personal nepatrimonială;
d) sunt supuse regimului juridic aplicabil bunurilor mobile.
d).
40. În cazul unui contract de licență exclusivă de marcă, de regulă, titularul mărcii :
a) poate controla calitatea produselor cărora li se aplică marca de către licențiat;
b) nu poate aplica marca pe propriile produse în vederea comercializării;
c) are obligația contractuală de a introduce acțiuni în justiție pentru încetarea utilizării mărcii de
către terți;
d) are obligația contractuală de a utiliza marca pentru a preveni decăderea din drepturile asupra
acesteia.
a), c).
41. Protecția juridică a unei invenții poate fi asigurată printr-un:

a) certificat de înregistrare a unei mărci;
b) secret comercial;
c) model de utilitate;
d) certificat de înregistrare a unui model.
b), c).
42. Sunt, în principiu, retroactive efectele:

a) renunțării la brevet;
b) hotărârii de decădere din dreptul asupra mărcii;
c) hotărârii de revalidare a brevetului;
d) hotărârii de anulare a certificatului de înregistrare a unui model industrial.
b), c), d)
43. Conform jurisprudenței actuale, nu pot fi reprezentate grafic mărcile:

a) constând dintr-o combinație de două culori a căror repartiție în cadrul mărcii nu este
precizată;
b) tridimensionale;
c) olfactive;
d) sonore.
a), c)
44. Desenele și modelele industriale:
a) se deosebesc de modelele de utilitate prin termenul diferit de valabilitate a titlului de
protecție;
b) trebuie să aibă o aplicabilitate industrială;
c) sunt supuse regulii conform căreia”anterioritățile pot fi numai scrise”;
d) pot fi considerate „invenții mai mici”, caracterul inventiv al acestora fiind minim.
a), b)
45. În materia drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator: a) în lipsa unei convenții
contrare, prerogativele patrimoniale asupra programului creat de un salariat, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, aparțin angajatorului, însă doar vreme de trei ani de la data recepției
programului; b) titularul poate întotdeauna să interzică terților să realizeze alte programe care
interacționează cu programul asupra căruia poartă dreptul său; c) utilizatorul legitim al
programului poate corecta eventualele erori ale acestuia, dar numai cu plata unei remunerații
către titular; d) transmiterea dreptului de utilizare a unui program de calculator, cu acordul
titularului dreptului de autor asupra programului de calculator, este permisă.
d)
46. Având în vedere dispozițiile legale în materia protecției drepturilor de autor:
a) calitatea de autor a unei opere se poate transmite în condițiile legii;
b) opera audiovizuală reprezintă de regulă o specie de operă colectivă;
c) producătorul are calitatea de autor prin contribuția sa la realizarea operei;
d) este permisă unui student reprografia unui curs universitar în vederea pregătirii susținerii
unui examen.
d).
47. De regulă, în cazul operelor:
a) realizate la comandă, în lipsă de stipulație contrară, dreptul de autor aparține celui care a
comandat opera;
b) realizate în executarea unui contract de muncă, dreptul de autor aparțineangajatului;
c) constând în programe de calculator, realizate în executarea unui contract de muncă, dreptul
nepatrimonial de autor aparține angajatului;
d) constând în pictura unui portret, realizate la comandă, în lipsă de stipulație contrară, dreptul
de autor aparține în comun pictorului, persoanei portretizate și autorului comenzii.
b), c).
1. Dreptul provizoriu de exploatare exclusivă a invenției: *
• Permite atragerea răspunderii terțului care fabrică produsul obiect al cererii de brevet, de
la data depunerii cererii de brevet;
• Reprezintă posibilitatea juridică a titularului acestuia de a împiedica terți să doneze

produsul ce face obiectul invenției pentru care s-a depus o cerere de brevet de la data
publicării cererii
• Niciun răspuns corect.
• Dă dreptul titularului său de a obține despăgubiri de la un terț care a utilizat produsul

brevetat ulterior comunicării către acesta a unei somații prin care i s-a solicitat să
înceteze folosirea produsului;
• Dă dreptul titularului său de a obține despăgubiri de la un terț care a utilizat procedeul

brevetat în vederea obținerii directe a unui produs, indiferent dacă va folosi produsul
astfel obținut pentru scopuri private sau nu;
• Permite punerea în executare a hotărârii judecătorești de condamnare a terțului care a

fabricat produsul obiect al cererii de brevet doar ulterior obținerii titlului de brevet;
Raspuns: Legea 64- art 33 litera c
2. Condiția noutății în materie de invenție: *
• Se analizează după condiția activității inventive;
• Se apreciază prin raportare la conținutul cererilor de brevet internaționale publicate, cu

dată de depozit anterioară cererii de brevet de invenție ce face obiectul analizei, chiar
dacă la data depunerii acesteia din urmă cererea de brevet internațională nu fusese
publicată;
• Se apreciază prin raportare la stadiul tehnicii la nivel național, dat fiind caracterul teritorial
al drepturilor de proprietate intelectuală;
• Nu este afectată de o cerere de brevet anterioară vizând aceeași invenție, dacă aceasta
din urmă a fost retrasă sau s-a renunțat la ea înainte de a fi publicată.
• Nu este îndeplinită atunci când produsul ce face obiect al invenției a fost vândut unui terț
fără ca în sarcina acestuia să îi fie impuse vreo restricție sau obligație de confidențialitate.
• Niciun răspuns corect.

3. Dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenției: *
• este un drept alienabil, însă numai prin acte juridice inter vivos;
• Niciun răspuns corect;
• este un drept relativ;
• este un drept, de regulă, teritorial;
• este un drept, în principiu, temporar;
4. Are natura declarării nulității relative a unui certificat de model de utilitate,

anularea: *
• în cazul în care certificatul de înregistrare a fost acordat pentru un procedeu;
• pe motiv că modelul de utilitate nu se află încă în stadiul tehnicii;
• pentru neîndeplinirea condițiilor de fond ale subiectelor protecției;
• pe motiv că soluția tehnică este una nouă;

Raspuns: celelalte variante duc la nulitatea absoluta
5. Vor fi ținuți de obligația de confidențialitate cu privire la o invenție de

serviciu: *
• Orice alte persoane (salariați, consilierul în proprietate industrială, avocați) care au luat
cunoștință de existența invenției de serviciu;
• Doar acele persoane care au luat cunoștință de invenția de serviciu care erau ținute de o
clauză de confidențialitate introdusă în contractul lor de muncă sau de colaborare;
• Inventatorii – salariați, răspunderea atrasă acestora pentru încălcarea unei obligații de

confidențialitate fiind întotdeauna contractuală;
• Inventatorul – salariat – fie pe temei contractual atunci când contractul individual de
muncă cuprinde o clauză de confidențialitate, fie pe temei delictual ca urmare a unei
obligații legale;
6. Angajatorul care a revendicat invenția salariatului său X și a depus o

cerere de brevet: *
• Niciun răspuns correct
• Nu mai are obligația de a-l informa pe salariat cu privire la desfășurarea procedurii de

obținere a titlului de brevet odată ce a revendicat invenția;
• Poate renunța la dreptul său la eliberarea brevetului, fiind obligat să transfere acest drept
către salariatul său prin încheierea unui contract de cesiune, transferul operând de la data
încheierii cesiunii;nu
• Va avea obligația de a acorda o licență obligatorie în favoarea inventatorului atunci când

angajatorul este o instituție de învățământ superior, iar invențiile rezultă dintr-o activitate
de cercetare – dezvoltare sau dintr-o activitate didactică;
• Poate pretinde salariatului sprijinul în obținerea invenției, angajatul putând fi ținut

răspunzător pentru orice lipsuri ale descrierii invenției;
• Poate renunța la dreptul său la eliberarea brevetului, caz în care salariatul va deveni
titularul unor drepturi de creanță corelative obligației de transfer a dreptului asupra
brevetului și obligației de transfer a înscrisurilor în legătură cu brevetul, sub condiția
suspensivă a acordării de către angajat în favoarea angajatorului a unei licențe
neexclusive care să îi permită angajatorului să folosească invenția;
• Va datora angajatului său inventator o cotă procentuală din venitul pe care îl va obține din
valorificarea invenției atunci când angajatorul este o instituție publică ce are ca obiect
cercetarea – dezvoltarea, această cotă substituind remunerația ce se cuvenea acestuia
pentru o invenție de serviciu stricto sensu;
7. Modelul de utilitate presupune: *
• soluție estetică nouă;
• soluție tehnică aplicabilă industrial;
• soluție tehnică nouă;

• activitate inventivă;
8. În materia licenţei obligatorii: *
• licenţa obligatorie nu mai poate produce efecte juridice specifice la momentul încetării
valabilităţii brevetului de invenţie;
• licenţa obligatorie de dependenţă, ca atare, este personală, fiind însă admisibilă

transmiterea sa accesorie deodată cu transmiterea brevetului titularului invenţiei
ulterioare;
• cu privire la licenţa obligatorie de dependenţă, titularul brevetului ulterior poate solicita

instanței autorizarea unei licenţe obligatorii care să îi permită să îşi exploateze propria
invenţie;
• licenţa obligatorie reglementată de art. 43 alin. (4) - (6) este dispusă cu titlu de sancţiune
pentru neîndeplinirea de către titularul dreptului a obligaţiei sale de exploatare a invenţiei;
9. Cât priveşte licenţele obligatorii în materia brevetului de invenţie: *
• nu pot fi acordate dacă titularul a aplicat invenţia, chiar dacă aplicarea este de minimă
importanţă, dar necesarul pieţei este acoperit;
• pot fi acordate în situații de urgență națională doar dacă invenția nu a fost suficient
exploatată în domeniul în care a intervenit urgența;
• pot fi acordate dacă titularul brevetului a întreprins un act izolat de fabricaţie;
• nu pot fi acordate dacă titularul dovedește că a suportat costurile a numeroase anunţuri în

presă conţinând oferte fără termen de acordare atât de licenţe exclusive, cât şi licenţe
neexclusive;
10. Revocarea brevetului se diferențiază de anularea lui prin faptul că:

• nu se poate întemeia pe neîndeplinirea unei condiții de fond a obiectului protecției;
• se poate dispune din oficiu;
• produce efecte retroactive; (ambele produc efecte retroactive)
• se poate întemeia pe depășirea obiectului protecției;

Test Dreptul Proprietății Intelectuale https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeT2dq8e2aVfxgLhIgmXn...
1 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
2 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
3 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
4 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
5 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
6 of 6 12/9/2020, 5:00 PM
Întrebări https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScKhInqlrsWWjjWfL9ov-...
1 of 4 11/16/2020, 12:00 PM
2 of 4 11/16/2020, 12:00 PM
3 of 4 11/16/2020, 12:00 PM
4 of 4 11/16/2020, 12:00 PM

Grile Dpi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Dpi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAREM

Examen DPI 19 iunie 2020

1. Dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenției:

a), b), d).

6. Cât priveşte drepturile conferite de brevetul de invenţie:

a), c), d).

7. În ceea ce privește invențiile de serviciu:

9. Un semn este susceptibil de reprezentare grafică atunci când:

10. În materia licenţei obligatorii:

a), b), d).

11. În materia condiţiilor de fond ale subiectelor protecţiei în materia invenţiei:

12. În domeniul brevetelor de invenție:

14. În materia transmiterii drepturilor asupra mărcilor:

15. Secretul comercial poate fi protejat juridic prin:

16. În materia modelelor:

17. Este, de regulă, nulă cesiunea unei mărci parțială:

a), b), c), d).

19. Pentru protejarea unui desen este necesar ca el să:

a), b), c), d).

20. Revocarea brevetului se diferențiază de anularea lui prin faptul că:

21. Un model de utilitate nu poate fi obținut pentru:

a), b), c), d).

22. O marcă notorie:

24. Modelul de utilitate presupune:

26. Anterioritățile nu pot fi combinate în sistem mozaic în vederea aprecierii îndeplinirii de

27. Co-titularul unui brevet:

29. Este interzisă aplicarea unei mărci identice pe produse și servicii:

a), c), d).

30. În ce privește invențiile:

32. Modelul de utilitate:

33. În cazul desenelor și modelelor:

34. Sunt adevărate următoarele afirmații:

35. Pot fi înregistrate ca marcă:

36. În privința funcțiilor mărcii:

37. Numele poate fi înregistrat ca marcă:

9. Dobândirea unui secret comercial:

10. Opera comună:

11. Nu poate forma obiectul unui drept subiectiv de proprietate intelectuală:

12. Condiția originalității:

13. Drepturile patrimoniale de autor:

14. Nu se poate obține un brevet valabil dacă:

15. Brevetul pentru o invenție de procedeu:

17. Condiția noutății invenției:

19. Deținătorul legitim al unui secret comercial:

20. Condiția noutății mărcii:

23. În cazul brevetului de invenție, beneficiarul unei licențe:

24. Va dobândi calitatea de coautor al invenției:

25. În materia secretului comercial:

26. Poate fi exploatată în regim de secret comercial:

27. Dacă C îi comandă lui A să realizeze un model industrial pentru un produs

29. În materia drepturilor de proprietate industrială:

31. Activitatea inventivă:

32. Primus, Secundus și Tertius, angajați ai societății X, persoană juridică, intrând

34. Secretul comercial:

35. În ceea ce privește durata de protecție:

36. Poate constitui obiect al dreptului de autor:

37. Criteriul originalității unei opere:

38. În materia creațiilor literar – artistice:

39. În ce privește procedura acordării brevetului de invenție:

40. Durata protecției:

42. X și Y au realizat o invenție:

43. În materia invențiilor de serviciu:

44. Desenul sau modelul industrial: