Infractiunea de punere in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata NIKE

Infractiunea de punere in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate prev. de art. 83 alin. 1 lit.b din Legea nr. 84/1998. Infractiunea de punere in circulatie de marfuri contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului prev. de art. 5 alin. 1 lit b din Legea nr. 11/1991. Pluralitatea de infractiuni, Concurs de infractiuni prev. de art. 33 lit.a din Codul Penal. Oferirea spre vanzare de pantofi tip sport purtand fara drept marca NIKE, produse despre care faptuitorul a avut reprezentarea ca sunt contrafacute inca de la achizitionarea lor cu preturi modice, constituie infractiunile prev. de art. 83 alin 1 lit b din Legea nr. 84/1998 si art. 5 alin. 1 lit b din Legea nr. 11/1991, cu aplicarea art. 33 lit a Cp. Sentinta penala nr. 323 din 17.10.2006 a Tribunalului Dambovita Prin sentinta penala mentionata, Tribunalul Dambovita a hotarat in baza art. 83 alin. 1 lit b din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 33 lit a, art. 74 alin. 1 lit a,b,c, si art. 76 alin 1 lit e din Cp condamnarea inculpatului GG la 250 lei amenda penala, iar in baza art. 5 alin.1 lit b din Legea nr. 11/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a, art. 74 alin 1 lit a,b,c si art. 76 alin 1 lit e din Cp la 250 lei amenda penala. In temeiul art. 34 alin 1 si art. 81 din Cp instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante de 250 lei amenda, pe durata termenului de incercare de 1 an. Tribunalul a luat act ca prejudicial in suma de 3000 lei cauzat partii civile SC NIKE INTERNATIONAL LTD a fost acoperit si a dispus conform art. 118 alin 1 lit e Cp confiscarea produselor contrafacute. S-a retinut ca, la 16 februarie 2006, inculpatul a fost surprins oferind spre vanzare, in magazinul tatalui sau, pantofi tip sport purtand fara drept marca NIKE, marturisind organelor de politie ca a stiut ca marfurile poarta fara drept insemnele unei marci celebre. In timpul urmaririi penale reprezentantul titularului de drepturi a confirmat ca produsele nu sunt originale si a pretins 3000 lei cu titlu de daune morale, suma achitata integral de inculpat pe parcursul procesului penal, motiv pentru care partea vatamata nu a mai formulat nici o pretentie impotriva autorului infractiunii. Faptele astfel cum au fost descrise in hotararea judecatoreasca intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de punere in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate prev. de art. 83 alin 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 si ale infractiunii de punere in circulatie de marfuri contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului prev. de art. 5 alin 1 lit. b din Legea nr. 11/1991. De remarcat ca in cazul infractiunilor prev. de art. 5 din Legea nr. 11/1991, modificata prin Legea nr. 298 din 7 iunie 2001, actiunea penala continua sa se puna in miscare la plangerea prealabila, iar retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, intrucat prin OUG nr. 190/28.12.2005 nu a fost eliminata procedura plangerii prealabile si pentru aceste fapte ca in cazul celorlalte infractiuni la regimul proprietatii intelectuale. In consecinta, ori de cate ori se retine si aceasta incadrare juridica se impune verificarea indeplinirii conditiilor prev. de art. 279 si urm din Codul de procedura penala.

Certificat de inregistrare a unui model industrial. Anulare. Lipsa noutatii

Institutie Data decizie Inalta Curte de Casatie si Justitie 10-02-2009

Decizia nr. 1341 din 10 februarie 2009, ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala Constituie publicitate anterioara, distructiva de noutate, imprejurarea ca unor produse din gama modelului industrial solicitat la protectie se face reclama intr-o revista precum si faptul ca astfel de modele se afla deja in portofoliul de produse standard al unei societati comerciale, care le-a expus si comercializat cu mult timp inaintea datei depozitului reglementar. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, S.C. R. S.R.L., in calitate de mandatar al S.C. V. I. S.R.L. si S.C. G.S.R. S.R.L. a chemat in judecata S.C. G. I. P.M. S.R.L. si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, solicitand sa se dispuna anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial nr. f 2005 1049/2005 intitulat Indicator stradal inregistrat de parata. In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art. 45 din Legea nr. 129/1992, s-a aratat ca modelul industrial a carui protectie a fost acordata paratei nu indeplineste conditia noutatii si solicitantul nu este autorul desenului sau modelului industrial. Indicatorul stradal se fabrica in Franta, fiind comercializat de firma G., si a fost produs si comercializat in Romania de S.C. V. I. S.R.L. Parata S.C. G. I. P.M. S.R.L., prin intampinare, a aratat ca a solicitat OSIM inregistrarea unor modele de indicatoare rutiere reflectorizante, indicatoare cu numar de strada si numar de imobil. Ca urmare a acestei solicitari reclamanta S.C. V. I. S.R.L. a formulat opozitie pe care OSIM a respins-o. Prin sentinta civila nr. 1640 din 11 decembrie 2007 Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a respins actiunea ca neintemeiata. Prima instanta a retinut ca inscrisurile depuse de reclamante nu constituie documente distrugatoare de noutate referitor la modelul paratei, intrucat nu se incadreaza in notiunea de documente cu data certa, publicate inaintea depozitului national reglementar, pentru ca materialele opuse nu au fost accesibile publicului. S-a considerat ca nu se poate retine ca s-a facut publica corespondenta purtata intre reclamanta si diversele administratii locale si nici facturile fiscale, iar copiile de pe cataloagele Signaux Giraud sunt ulterioare datei depozitului national, respectiv din 2006. Prin decizia civila nr. 73 A din 3 aprilie 2008, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala a admis apelul declarat de reclamanta S.C. V. I. S.R.L. Sentinta a fost schimbata in tot in sensul ca a fost admisa cererea de chemare in judecata. S-a dispus anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial f. 2005 1049/2005 intitulat Indicator stradal emis de OSIM in favoarea S.C. G. I. P.M. S.R.L. In considerentele deciziei, s-a aratat ca indicatorul stradal pentru care s-a acordat protectie de catre OSIM se afla in portofoliul de produse standard al companiei S.G., Franta si figureaza in catalogul curent. Actele depuse fac dovada faptului ca modelul industrial pentru care parata a obtinut protectie, a fost utilizat de mai multi ani in Franta. Modele ale reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin certificatul de inregistrare, au facut obiectul comertului si, prin aceasta, au fost expuse inaintea datei de depozit. Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs parata, motivat in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a formulat urmatoarele critici: Instanta de apel a retinut eronat ca actele depuse in fata primei instante fac dovada ca modelul industrial a fost utilizat

in Franta fiind protejat prin copyright din anul 2000. Sintagma Copyright 2000 Email Replica aflata pe paginile de web se refera la drepturile de autor ale unei societati. In facturile emise de apelanta catre diverse autoritati si persoane juridice la rubricile denumirea produselor apar produse cu alte caracteristici si dimensiuni fata de modelul industrial produs de intimata. Raspunsul dat de S.C. B. C. S.R.L. nu poate fi retinut ca un document distrugator de noutate, avand in vedere ca aceasta societate comerciala nu a precizat si unde s-au montat indicatoarele pentru a fi accesibile publicului. S-a mai sustinut ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra unui inscris esential depus de intimata parata si ca este necesar sa fie efectuata o expertiza de specialitate pentru a se dovedi anterioritatea, iar nu prin inscrisuri care nu sunt accesibile publicului. Recursul nu este intemeiat pentru urmatoarele considerente: S-a invocat faptul ca reclamanta nu a facut dovada ca modelul industrial pentru care parata a obtinut protectie, nu indeplineste cerintele art. 2, art.6-7 din Legea nr. 129/1992. Conform art. 2, in intelesul legii, termenii sau expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a) Aranjamentul de la Haga - Aranjamentul privind depozitul international de desene si modele industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie 1925, cu modificarile si completarile ulterioare, la care Romania a aderat prin Legea nr. 44/1992; b) autor - persoana fizica sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei intelegeri, care a creat desenul sau modelul; c) certificat de inregistrare - titlul de protectie acordat de O.S.I.M. pentru desenele si modelele inregistrate; d) desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in doua sau trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura si/sau materiale ale produsului in sine si/sau ornamentatia acestuia; e) desen sau model comunitar - desenul sau modelul protejat in conditiile Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 3 din 5 ianuarie 2002, de catre Oficiul pentru Armonizare in Piata Interna, cu efect pe intregul teritoriu al Comunitatilor Europene; f) detalii nesemnificative - acele elemente grafice sau de forma, care nu determina caracterul individual al desenului sau modelului; g) inregistrare - modul de dobandire a drepturilor asupra desenelor si modelelor in temeiul prezentei legi sau al conventiilor internationale la care Romania este parte; h) mandatar autorizat - persoana care exercita profesiunea de consilier in proprietate industriala in conditiile legii si care poate reprezenta o parte interesata in procedurile in fata O.S.I.M.; i) produs - orice articol obtinut printr-un proces industrial sau artizanal, continand printre altele si elemente concepute spre a fi asamblate intr-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente, simboluri grafice, caractere tipografice; programele de calculator nu sunt considerate produs; j) produs complex - un produs compus din elemente multiple ce pot fi inlocuite de o maniera care sa permita dezasamblarea si reasamblarea produsului; k) solicitant - persoana fizica sau juridica ce solicita la O.S.I.M. inregistrarea, respectiv eliberarea unui certificat de inregistrare a unui desen sau model; l) titular - persoana fizica sau juridica careia ii apartin drepturile conferite prin inregistrarea desenului sau modelului si pentru care se elibereaza certificatul de inregistrare. Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotararii, recursul nu se poate limita la o simpla indicare de forma a textelor, conditia legala a dezvoltarii motivelor prevazuta de art. 3021 lit. c C.proc.civ. implicand determinarea greselilor anume imputate, o minima argumentare a criticii in fapt si in drept, precum si indicarea probelor pe care se intemeiaza. Prin simpla trimitere facuta la incalcarea dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 129/1992, recurenta invita instanta de recurs sa aleaga dintre aspectele reglementate in acest text si sa constate modul defectuos in care a procedat instanta superioara de fond, lucru care nu este cu putinta. Art. 6, a carui incalcare a fost de asemenea invocata, prevede ca obiectul cererii poate fi inregistrat in masura in care constituie un desen sau model, in sensul art. 2, este nou si are un caracter individual [alin. (1)]. Un desen sau model este considerat nou daca niciun desen sau model identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate [alin. (2)]. Se considera ca desenele sau modelele sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera numai in ceea ce priveste detaliile nesemnificative [alin. (3)]. Se considera ca un desen sau model are caracter individual daca impresia globala pe care o produce asupra

utilizatorului avizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate [alin. (4)]. La evaluarea caracterului individual trebuie sa se ia in considerare gradul de libertate a autorului in elaborarea desenului sau modelului [alin. (5)]. Daca un desen sau model aplicat la un produs ori incorporat intr-un produs constituie o parte componenta a unui produs complex, acesta va fi considerat nou si avand caracter individual numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) partea componenta, odata incorporata in produsul complex, ramane vizibila pe durata utilizarii normale a acestuia; utilizare normala inseamna utilizarea de catre beneficiar, fara a include intretinerea sau reparatiile; b) caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele conditiile privind noutatea si caracterul individual [alin. (6)]. Iar in conditiile art. 7, in sensul aplicarii art. 6, se considera ca un desen sau model a fost facut public daca a fost publicat ori dezvaluit in alt mod, expus, utilizat in comert, cu exceptia situatiilor in care aceste evenimente nu ar fi putut, in mod rezonabil si in cadrul activitatii obisnuite, sa devina cunoscute cercurilor specializate din sectorul in cauza care actioneaza in cadrul Uniunii Europene inainte de data de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost invocata o prioritate, inaintea datei de prioritate. Cu toate acestea, nu se va considera ca desenul sau modelul a fost facut public pentru simplul motiv ca a fost dezvaluit unei terte persoane in conditii explicite sau implicite de confidentialitate [alin. (1)]. In aplicarea art. 6 alin.(2) si alin.(4), divulgarea nu este luata in considerare daca desenul sau modelul pentru care se solicita protectie a fost facut public: a) de catre autor sau succesorul sau in drepturi ori de catre un tert pe baza informatiilor furnizate sau actelor indeplinite de autor sau succesor; b) in perioada de 12 luni precedand data de depozit a cererii de inregistrare sau, daca o prioritate este revendicata, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in situatia in care desenul sau modelul a fost facut public, ca urmare a unui abuz in legatura cu autorul sau succesorul sau [alin. (3)]. Instanta de apel a interpretat corect dispozitiile sus aratate atunci cand a retinut publicitatea anterioara, distructiva de noutate, a modelului industrial ce face obiect al litigiului. Astfel, revista Signaux Girod din 2006 face reclama unor produse din gama modelului solicitat la protectie in Romania, inclusiv placuta cu denumirea unor strazi din Franta, identica cu modelul industrial al paratei. Pe de alta parte, consultarea site-ului www.signaux-girod.fr ar permite oricarei persoane interesate sa constate ca tipul de placa indicatoare pentru care s-a acordat protectie de catre OSIM se afla in portofoliul de produse standard al societatii S. G., in mod cert cel putin din anul 2000. Sustinerea recurentei, in sensul ca din pagina de web mentionata nu rezulta decat drepturile de autor ale societatii E. R. asupra insasi paginii web iar nu asupra produselor in sine, nu poate fi primita in contextul analizat. Ceea ce intereseaza in speta, este daca modelul pentru care parata a solicitat protectie era cunoscut sau nu inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare. Dupa cum, instanta de apel a dat semnificatia juridica corecta adreselor si facturilor depuse de reclamanta, si anume faptul ca modele ale reclamantei, cu care este similar modelul paratei, au fost expuse si comercializate de reclamanta in Romania cu mult timp inaintea datei depozitului reglementar. In fine, imprejurarea ca instanta de apel nu ar fi analizat un inscris depus de catre parata nu se incadreaza in niciunul din motivele de casare sau de modificare limitativ prevazute de art. 304 C. proc. civ., astfel incat nu are a fi analizata. Avand in vedere cele mai sus aratate, Inalta Curte a apreciat ca instanta de apel a facut aplicarea si interpretarea corecta a dispozitiilor legi materiale incidente, astfel incat nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 9 C.proc.civ., in consecinta, in temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat.

Drepturile patrimoniale ale autorului inveniei. Condiii de acordare.

Drepturile patrimoniale de care beneficiaza autorul unei inventii se stabilesc n conformitate cu dispozitiile art.36 din Legea nr.64/1991, respectiv pe baza de contract ncheiat cu solicitantul sau dupa caz, cu titularul brevetului, n functie de rezultatele economice rezultate din exploatarea brevetului sau n functie de aportul economic al inventiei. ntre partile n cauza nu a intervenit un contract privind utilizarea de catre prta a inventiei si corelativ obligatia acesteia de a plati coautorilor un anumit procent din beneficiul economic rezultat prin folosirea inventiei, situatie n care nu s-a facut dovada existentei raportului juridic de natura a angaja prta pentru nerespectarea obligatiei asumate. Prin cererea introdusa la Tribunalul Gorj reclamantii B.N, B.I.D.L, S.G, U.I, P.F, N.I.M si P.D au chemat n judecata pe prtele SOCIETATEA NATIONALA A LIGNITULUI Oltenia SA, Exploatarea Miniera de Cariera Berbesti, pentru a fi obligate n solidar la plata drepturilor de autor aferente perioadei 01.07.2004 30.06.2007, indexate cu indicele de inflatie la data platii, din economiile realizate prin folosirea inventiei Cupa poligonala pentru excavator, plata dobnzilor legale pentru sumele datorate, de la data introducerii actiunii si pna la data platii efective, precum si a cheltuielilor de judecata. n motivarea cererii au aratat ca sunt coautori ai inventiei Cupa poligonala pentru excavator, conform brevetului de inventie nr. RO 120350B1, publicat la 30.12.2005 n BOPI nr.12/2005, inventia referindu-se la o cupa poligonala cu care se echipeaza excavatoarele cu roata port cupe , utilizate la decopertarea si extragerea substantelor minerale din exploatarile de cariera. Ca, spre deosebire de cupele clasice cu care erau echipate excavatoarele, aceasta cupa poligonala este mult mai eficienta din punct de vedere economic. Au sustinut ca prta SNL Oltenia SA foloseste aceasta inventie la o parte din excavatoarele cu rotor ce functioneaza la Exploatarea Miniera de Cariera Berbesti si ca prin includerea E.M.C.Berbesti n structura SNL Oltenia SA, aceasta unitate a preluat toate drepturile si obligatiile E.M.C.Berbesti, prin urmare, a preluat dreptul de a folosi inventia , dar si obligatia de a plati autorilor un anumit procent din economiile obtinute ca urmare a folosirii acesteia. n drept au invocat disp.art.32-39 din Legea 64/1991, art.1 din Legea 203/2002 si art.1088 C.civ. Prta SNL Oltenia SA a formulat si o cerere de chemare n garantie a SC UREX Rovinari prin administratorul judiciar SIOMAX SPRL Tg-Jiu, solicitnd ca, n cazul n care va cadea n pretentii sa fie obligata la despagubiri si la cheltuieli de judecata. n motivarea cererii de chemare n garantie s-a sustinut ca titularul brevetului de inventie este SC UREX Rovinari, societate aflata n faliment si administrata de lichidatorul judiciar SIOMAX SPRL Tg-Jiu, ca SNL Oltenia SA nu a ncheiat nici un contract referitor la folosirea acestei inventii nici cu titularul brevetului si nici cu autorii inventiei, dimpotriva, achizitioneaza toate cupele pentru excavator prin procedura licitatiei, de la diferite societati comerciale. Prin sentinta nr.337 din 10 octombrie 2007 pronuntata de Tribunalul Gorj n dosarul nr.6195/95/2007, s-a respins actiunea formulata de reclamantii B.N. B.I, D.L, S.G, U.I, P.F, N.I.M, si P.D, n contradictoriu cu prtele SNL Oltenia SA si Exploatarea Miniera de Cariera Berbesti cu sediul n localitatea Berbesti, jud. Vlcea. S-a respins cererea de chemare n garantie formulata de prte mpotriva SC UREX Rovinari SA prin administrator judiciar SIOMAX SPRL. S-a retinut ca reclamantii nu au facut dovada ncheierii cu prta a unui contract privind drepturile patrimoniale cuvenite ca urmare a folosirii inventiei, conform prevederilor art.36 din Legea nr.64/1991 si art.10 din Regulamentul privind realizarile tehnice adoptat de Consiliul de Administratie al CNLO la 24.08.2001. Instanta a nlaturat apararea reclamantilor n sensul ca inexistenta contractului nu exonereaza pe prta de obligatia acordarii drepturilor cuvenite ca urmare a folosirii inventiei si pe cale de consecinta a respins cererea privind efectuarea unei expertize de specialitate pentru a se stabili daca s-au utilizat cupele si dintii de cupa ce fac obiectul brevetului de inventie RO 120350BI/2005, motivnd ca proba stiintifica este de natura sa dovedeasca anumite mprejurari de fapt, nu sa clarifice raporturile juridice dintre parti. Cererea de chemare n garantie a SC UREX ROVINARI SA, n lipsa existentei vreunei obligatii a prtei fata de reclamanti, a fost apreciata ca nefondata, nefiind ndeplinite conditiile art.60 Cod pr.civila. n baza art.282 Cod pr.civila mpotriva sentintei reclamantii au declarat apel, sustinnd ca nencheierea contractelor pentru stabilirea drepturilor patrimoniale cuvenite autorilor inventiei se datoreaza refuzului prtei care, n sustinerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, admisa de instanta, a invocat propria culpa n nerespectarea cerintelor impuse prin art.36 din Legea nr.64/1991. n dezvoltarea aceluiasi motiv, reclamantii au aratat ca textul de lege mentionat reglementeaza n alin.1 att drepturile patrimoniale ale inventatorului, stabilite pe baza de contract ncheiat cu solicitantul ct si drepturile patrimoniale stabilite pe baza de contract cu titularul brevetului , iar n alin.2 sunt avute n vedere de asemeni 2 ipoteze, respectiv situatia drepturilor rezultate din exploatarea brevetului si care se pot obtine de la titularul acestuia ( n speta SC UREX ROVINARI SA) si situatia drepturilor stabilite n functie de aportul economic al inventiei (astfel de drepturi fiind solicitate prin actiunea reclamantilor). Prin concluziile scrise depuse la dosar, prta a reiterat sustinerile din ntmpinarea formulata n prima instanta, invocnd

lipsa legitimarii procesuale pasive, fata de faptul ca reclamantii au cesionat inventia SC UREX ROVINARI SA care a devenit titularul brevetului, revenindu-i obligatia acordarii drepturilor patrimoniale prevazute de lege. n lipsa unui contract privind utilizarea inventiei de societatea prta, ntre parti nu exista raporturi juridice care sa justifice pretentiile reclamantilor. Analiznd criticile formulate de apelanti se constata nefondat apelul, pentru urmatoarele considerente: Reclamantii sunt coautori ai inventiei Cupa poligonala pentru excavator, ce se refera la echiparea excavatoarelor cu roata port cupe, utilizate n decopertarea si extragerea substantelor minerale din exploatarile de cariera, cu cupe poligonale, inventie care, conform brevetului nr.RO 120350Bl, publicat n BOPI nr.12/2005 (filele 5-8 din dosarul Tribunalului Gorj), are drept titular pe SC UREX ROVINARI SA, n baza contractului de cesiune ncheiat cu reclamantii. n cererea introductiva reclamantii au aratat ca inventia a fost utilizata de Exploatarea Miniera de Cariera Berbesti si pna la includerea acesteia n structura SNLO n baza art.6 din HG nr.203/2004 coautorii inventiei au primit un procent de 30 % din eficienta economica obtinuta n primul an de folosire a inventiei si 20 % n urmatorii ani, obligatii preluate de prta ca efect al reorganizarii. S-au indicat ca temei de drept dispozitiile art.32,34, 39 si urmatoarele din Legea nr.64/1991. Normele legale citate nu sunt incidente n speta. Art.32 din Legea nr.64/1991, n alineatul 1 consacra dreptul exclusiv al titularului brevetului de inventie, de exploatare a acesteia pe ntreaga sa durata, iar n alineatele 2-10 instituie masurile de protectie conferite de brevet. n speta, brevetul de inventie s-a eliberat titularului SC UREX ROVINARI SA, situatie n care drepturile prevazute de art.32 nu pot fi invocate de reclamanti n sustinerea pretentiilor lor si nu constituie temei al obligarii prtei la plata drepturilor de autor solicitate. Inaplicabile sunt si normele de protectie mentionate n alineatele 2-10 ct si mprejurarile exceptate de la aplicarea art.32 si 33 enumerate n art. 34 din lege. Ct privesc dispozitiile art.39, acestea cuprind norme ce reglementeaza conditiile de reprezentare a solicitantului cererii, cesionarului, titularului sau altei persoane interesate, n procedurile n fata OSIM. Drepturile patrimoniale de care beneficiaza autorul unei inventii se stabilesc n conformitate cu dispozitiile art.36 din Legea nr.64/1991, respectiv pe baza de contract ncheiat cu solicitantul sau, dupa caz, cu titularul brevetului, n functie de efectele economice rezultate din exploatarea brevetului sau n functie de aportul economic al inventiei. n spiritul acestei norme legale, prin Regulamentul privind realizarile tehnice adoptat de Consiliul de Administratie CNLO la 24.08.2001, n art.10 s-a prevazut ca drepturile cuvenite unitatii si autorilor se negociaza prin contract, care are forma prevazuta n anexa 5, drepturile stabilindu-se procentual din profitul net obtinut prin aplicarea realizarii tehnice sau n valori nominale, n cazul realizarii de avantaje neevaluabile, n baza unui referat justificativ. ntre partile n cauza nu a intervenit un contract privind utilizarea de catre prta a inventiei si corelativ obligatia acesteia de a plati coautorilor un anumit procent din beneficiul economic rezultat prin folosirea inventiei, situatie n care nu s-a facut dovada existentei raportului juridic de natura a angaja prta pentru nerespectarea obligatiei asumata. Folosirea inventiei n una din exploatarile miniere (Exploatarea Miniera de Cariera Berbesti), anterior includerii acesteia n structura SNLO si plata benevola a unei cote procentuale din eficienta economica obtinuta, catre coautori, mprejurare invocata n actiune, nu este de natura sa justifice pretentiile reclamantilor, n lipsa dovezii existentei unor raporturi contractuale cu prta, ncheiate n conditiile prevazute de Legea nr.64/1991. n consecinta, actiunea reclamantilor este nefondata, solutia de respingere pronuntata de prima instanta fiind legala si temeinica. n consecinta, apelul este nefondat si va fi respins, conform art.296 Cod pr.civila.