Dreptul proprietăţii intelectuale Numele studentului..............................................

(Anul al IV-lea, Seria I) Semnătura...........................................................

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE DIN 3.02.2020

(VARIANTA II)

I. (3 pct.) La data de 1 februarie 2016, întreprinderea X, cu sediul în depune la OSIM o cerere de eliberare a unui
brevet de invenție pentru un nou produs creat de salariații săi. După parcurgerea procedurilor legale (inclusiv prin
publicarea cererii de brevet conform art. 22 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenții), OSIM eliberează
brevetul de invenție solicitat de X. Ulterior, terțul T introduce o acțiune în anulare a brevetului eliberat de OSIM, cu
motivarea că soluția tehnică brevetată de X nu îndeplinește condiția existenței activității inventive, așa cum această
condiție este stabilită prin art. 6 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 64/1991. Acțiunea în anulare astfel motivată
este admisă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, iar OSIM, în baza art. 52 alin. (4) din Legea nr. 64/1991,
publică în BOPI la 31 ianuarie 2020 mențiunea privind înregistrarea la OSIM a respectivei hotărâri judecătorești. În
timpul desfășurării procesului, X a luat cunoștință de faptul că terțul T (cetățean al unui stat străin, membru al
Convenției de la Paris) a constituit la autoritatea statală competentă din țara sa (după publicarea în BOPI a cererii
înregistrate de X la 1 februarie 2016) un depozit reglementar pentru protecție prin proprietate industrială cu privire la
același produs (soluție tehnică la care T a ajuns în mod independent, în circumstanțe de ubicuitate sub aspectul
creației).
Cunoscând faptul că v-ati pregătit intens pentru examenul de Drept al proprietății intelectuale din data de 3 februarie
2020 (pentru a încerca să compensați astfel consecințele dezinteresului din timpul semestrului, manifestat, printre
altele, prin numerose absențe nemotivate), sunteti contactat de către diretorul general al întreprinderii X, care are
speranța că va obține de la dumneavoastră o consultație juridică având următoarea temă: Care este măsura pe care X
o poate întreprinde cu succes, pe baza legislației române de proprietate industrială, pentru ca soluția tehnică în privința
căreia acesta a constituit depozit reglementar la data de 1 februarie 2016 să obțină protecție juridică, în baza
respectivului depozit reglementar, printr-un drept subiectiv de proprietate industrială conferit în temeiul legislației
române din acest domeniu? În răspunsul dumneavoastră, în vederea acordării punctajului maxim: explicați într-o
modalitate coerentă în ce constă respectiva măsură, procedura care trebuie să fie urmată, impedimentele care pot fi
înlăturate prin recurgerea la această măsură; de asemenea, indicați textele legale relevante.

II. (1 pct) Considerați situația de fapt prezentată la pct. I de mai sus, cu referire specială la următoarele aspecte:
a) terțul T a obținut o hotărâre judecătorească definitivă de anulare a brevetului de invenție respectiv pentru lipsa
activității inventive;
b) întreprinderea X are la dispoziție în cadrul legislației de proprietate industrială o anumită măsură la care poate
să recurgă pentru ca soluția tehnică respectivă să obțină totuși protecție juridică, în baza depozitului
reglementar din 1 februarie 2016, prin dobândirea unui drept subiectiv de proprietate industrială.
Care este calea procedurală prin care, dacă T ar fi solicitat invalidarea brevetului pentru absența acestei condiții de
fond, ar fi făcut imposibilă recurgerea de către întreprinderea X la măsura la care aceasta are acces după ce brevetul
de invenție a fost anulat prin hotărâre judecătorească definitivă?
Indicați textele legale și, pentru acordarea punctajului maxim, explicați într-o modalitate coerentă, mecanismul și
efectele respectivei căi procedurale alternative.

III. (6 pct.) Indicaţi care dintre enunţurile următoare sunt corecte. Indicarea se va face prin retranscrierea atât a
literei corespunzătoare enunţului (enunţurilor) considerate corecte, cât şi a cel puţin primelor trei cuvinte din acest(e)
enunţ(uri); în cazul în care nici unul dintre enunţuri nu este corect, se va scrie: ”niciun enunţ nu este corect”. Este
interzisă încercuirea sau bifarea în vreo altă modalitate.
1. Dreptul de folosire personală ulterioară: a) nu se naște în beneficiul celui ce a început să folosească invenția ilicit,
anterior decăderii titularului; b) există, strict, între momentul publicării decăderii titularului din dreptul asupra
invenției și momentul publicării mențiunii revalidării brevetului; c) nu poate fi în niciun caz transmis; d) reprezintă o
limită generală, aplicabilă drepturilor subiective de proprietate intelectuală, indiferent de obiectul lor.
2. Înregistrarea unui semn ca marcă: a) are consecința că titularul folosește în toate cazurile în mod legal semnul
respectiv; b) împiedică în toate cazurile înregistrarea aceluiași semn ca marcă de către un terț; c) conduce la stingerea

1
eventualului drept de autor purtând asupra semnului, dar numai dacă titularul acestuia din urmă este și titularul
înregistrării; d) trebuie refuzată din oficiu în cazul în care conține, fără consimțământul titularului, imaginea unei
persoane care se bucură de renume în România.
3. Faptul că o invenție nu este nouă: a) poate rezulta numai după combinarea, în sistem mozaic, a tuturor informațiilor
cuprinse în stadiul tehnicii; b) are consecința necesară că se vor aplica sancțiunile pentru încălcarea regulilor privind
condițiile de fond ale subiectelor protecției; c) poate fi invocat de un terț doar în cadrul unei acțiuni în anularea
brevetului; d) înseamnă că realizarea ei nu a implicat o activitate inventivă.
4. Cesiunea de brevet: a) făcută cu titlu oneros generează, în sarcina cedentului, o obligație de garanție contra
evicțiunii provenite din propria faptă; b) făcută cu titlu gratuit trebuie, de regulă, să fie încheiată în formă autentică;
c) are natura juridică a unei licențe exclusive absolute de brevet; d) se poate realiza prin intermediul unui contract de
întreținere.
5. În materia mărcilor naționale: a) literele sau cifrele niciodată nu pot fi înregistrate ca marcă; b) nu pot fi titulari
partidele politice aflate la guvernare; c) titularul se poate opune oricărui act de folosire a mărcii în străinătate; d)
înregistrarea semnului ca marca da naștere unor drepturi personale nepatrimoniale similare cu cele din materia
dreptului de autor
6. Revalidarea brevetului după decădere: a) se va face și după o nouă analiză de către OSIM a condițiilor de fond cu
privire la obiectul protecției prin brevet; b) produce efecte pentru viitor; c) desființează cu efect retroactiv actele
săvârșite de terți pe perioada decăderii; d) poate fi parțială, pentru acea parte din invenție pentru care solicitantul a
achitat taxele legale.
7. In ceea ce privește transmiterea dreptului de proprietate asupra invenției: a) absența înregistrării în BOPI a acesteia
afectează valabilitatea transmisiunii; b) aceasta se produce automat, fără a fi necesară încheierea unui contract, atunci
când titularul de brevet intenționează sa renunțe la brevet; c) aceasta poate îmbrăca forma unui act juridic bilateral cu
titlu gratuit; d) predarea se face și prin actele de aplicare a invenției pe care le săvârșește cesionarul cu acordul
cedentului.
8. În cazul înregistrării desenelor şi modelelor: a) OSIM nu verifică dacă desenul sau modelul este nou în absența unei
opoziții din partea terților; b) titularul dobândește drepturi de exploatare exclusivă asupra creației industriale de la
momentul respingerii ultimei opoziții la înregistrare; c) sistemul cumulului de protecție permite titularul să obțină și
protecția prin drept de autor a creației estetice realizate dacă aceasta din urmă este originală; d) OSIM nu va lua în
considerarea eventualele modificări ulterioare efectuate de către solicitant, dacă acestea vizează adăugarea unor
reprezentări grafice suplimentare.
9. Stadiul tehnicii mondiale este un concept indispensabil pentru analizarea condiției: a) noutății invenției; b)
activității inventive; c) noutății secretului comercial; d) noutății mărcii.
10. Drepturile patrimoniale de autor: a) pot fi înstrăinate doar împreună, în favoarea unei singure persoane; b) nu pot
aparține decât unei persoane fizice; c) aparțin, de regulă, angajatorului autorului, în cazul în care obiectul protecției
constă într-un program pentru calculator; d) au de regulă o durată de 70 de ani.
11. O substanță chimică nu poate fi protejată: a) printr-un brevet de invenție; b) prin înregistrare ca model de utilitate;
c) prin înregistrare ca model industrial; d) ca secret comercial.
12. Dreptul de autor: a) asupra unei compoziții muzicale conferă autorului în toate cazurile prerogativa de a se opune
ca un terț să danseze ascultând compoziția sa; b) asupra unui articol științific conferă autorului prerogativa de a
interzice preluarea ideilor exprimate în acel articol de către terți; c) asupra unui program pentru calculator conferă
autorului prerogativa de a interzice terților să realizeze programe pentru calculator care să interacționeze cu acesta;
d) nu poate proteja o fotografie de familie, făcută în vacanță.

2
 BAREM
SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DE DREPT AL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
DIN 3.02.2020 (AMBELE VARIANTE)
(N.B. Pentru subiectul I, referirile la A si B sunt valabile deopotrivă pentru, respectiv, X si Y în cadrul variantei a II-a a subiectelor).
I. (3 pct.)
a) În comparație cu reglementarea invenției, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate nu solicită
pentru modelul de utilitate îndeplinirea condiției activității inventive.
b) De aceea, X poate depune o cerere de transformare a cererii sale de brevet de invenție în cerere de model de utilitate,
conform art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate.
c) Cererea de transformare trebuie depusă în decurs de 3 luni de la 31 ianuarie 2020, data publicarii in BOPI.
d) Conform alin. (2) al art. 14, cererea de model de utilitate rezultată din transformare beneficiază de aceeași dată de depozit
și de dreptul de prioritate născut din cererea de brevet de invenție (în speță, data de 1 februarie 2016).
e) Este subînțeles că terțul T (care a invocat lipsa activității inventive pentru noul produs, creat atât de X, cât și de el însuși)
nu a depus în țara sa cerere pentru eliberarea unui brevet de invenție (care ar fi respinsă așa cum, în final, a fost respinsă și
cererea lui X), ci a depus o cerere de eliberare a unui model de utilitate (pentru care nu este necesară existența activității
inventive), dobândind astfel un drept de prioritate de depozit, pe care îl poate opune în România pe calea priorității
convenționale/unionale recunoscute de art. 19 din Legea nr. 64/1991 privind bevetele de invenție (această din urmă lege
aplicându-se și în materie de modele de utilitate, așa cum dispune art. 28 din Legea nr. 350/2007).
f) Prin efectul cererii de transformare, care menține prioritatea din data de 1 februarie 2016, X va putea evita efectele
priorității convenționale de care dispune T, și anume în baza art. 16 (prioritatea de depozit) și art. 9 alin. (3) (stadiul tehnicii)
din Legea nr. 64/1991.
g) Eventuala alternativă constând în depunerea unei cereri noi de certificat de model industrial ar conduce la nașterea unei
priorități de depozit față de care depozitul deja constituit de tertul T intr-o alta tara membra a Conventiei de la Paris ar
reprezenta, pe calea prioritatii conventionale, o anterioritate distrugătoare de noutate, cu consecința respingerii acestei noi
cereri.
II. (1 pct.) Tertul T a obtinut invalidarea brevetului de inventie prin introducerea la Tribunalul București a unei actiuni in
anulare întemeiate pe dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1991 („Un brevet de inventie acordat de OSIM,
precum si un brevet european cu efecte in Romania pot fi anulate, daca se constata ca: a) „obiectul brevetului nu este
brevetabil, potrivit art. 6-9, 11 şi 12”), așadar pentru absenta conditiilor de fond privind obiectul protectiei (conditii intre
care figureaza si activitatea inventiva - art. 8). Conform art. 52 alin. (1), cererea de anulare se poate introduce la Tribunalul
Bucuresti dupa implinirea termenului de 6 luni (calculat de la publicarea in BOPI a mentiunii acordarii brevetului) in care,
conform art. 49 lit. a), ar fi putut sa fie formulata la OSIM o cerere de revocare a brevetului pentru exact aceleasi motive:
„a) obiectul brevetului nu este brevetabil, potrivit art. 6-9, 11 şi 12”. Asadar, sub acest aspect persoana interesata sa obtina
invalidarea (lipsirea de efecte) a brevetului acordat poate recurge fie la cererea de revocare de catre OSIM (introdusa nu
mai tarziu de 6 luni), fie la actiunea în justiție pentru anulare (introdusa dupa expirarea termenului de 6 luni, dar nu mai
tarziu de expirarea valabilitatii brevetului de inventie).
Asadar, cu respectarea acestor conditii, tertul T putea obtine acelasi rezultat (lipsirea de efecte a brevetului acotdat lui X)
introducand fie cererea de revocare (art. 49), fie cerera de anulare (art. 51).
Pe de alta parte, art. 14 din Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitae permite transformarea cererii de brevet in cerere
de model de utilitate numai daca brevetul de inventie a fost „anulat”, deci nu și atunci când acesta a fost „revocat”. Iar
aceste dispoziții speciale nu pot fi interpretate decât restrictiv, fără posibilitatea unei anlaogii între cele două situații.
În aceste condiții, rezultă că, in ipotza in care T ar fi obtinut acelasi rezultat, dar prin ”revocare”, întreprinderea X nu ar
putea recurge la transformarea cererii reglementata prin lit. b) a art. 14 din Legea nr. 350/2007.
(În sfârșit, pentru evitarea unei eventuale confuzii, trebuie observat că, in speta, intreprinderea X nu poate recurge la cealalta
situatie in care este admisibila transformarea cererii, si anume la situatia reglementata prin lit. a) a art. 14, constand in
depunerea cererii de transformare „pe parcursul procedurii de examinare a cererii de brevet pana la inchiderea pregatirilor
tehnice pentru publicarea mentiunii hotararii de acordare a brevetului de inventie sau de respingere a cererii de brevet.”
Aceasta deoarece cererea de revocare a brevetului reglementata prin art. 49 din Legea nr. 64/1991 nu poate fi introdusa
decat dupa publicarea mentiunii acordarii brevetului, iar nu anterior, asa cum ingaduie lit. b) a art. 14 din Legea nr.
350/2007).
III. (6,00 p) (0,50 p pentru fiecare răspuns corect)
Varianta I: 1. a, b; 2. Niciun răspuns corect; 3. b, c; 4. Niciun răspuns corect; 5. a; 6. d); 7. Niciun răspuns corect;
8. a, c, d; 9. Niciun răspuns corect; 10. b: 11. c, d; 12. c, d.
Varianta II: 1. a; 2. d; 3. Niciun răspuns corect; 4. a, c, d; 5. Niciun răspuns corect; 6. b: 7. c, d; 8. c, d. 9. a, b; 10.
Niciun răspuns corect; 11. b, c; 12. Niciun răspuns corect