1. Notiunea de inventie brevetabila Nu exista o definitie legala a inventiei prin lege.

. Totusi putem defini inventia brevetabila ca find Creatia intelectuala ce reprezinta o inventie concreta a unei probleme tehnice aplicata in industrie. Notiunea de industrie cuprinde atat industria propriuzisa cat si agricultura, comertul. Conditiile ca o inventie sa fie brevetabila sunt ca inventia sa fie noua sa implice activitatea inventiva si sa fie susceptibila de aplicare. Aceste conditii trebuiesc indeplinite cumulativ. 2. Noutatea conditie de fond pentru brevetarea unei inventii Legea 64/1991 are la baza fundamentul noutatii absolute in timp si in spatiu a inventiei. Orice inventie este noua daca solutia tehnica nu este cuprinsa in stadiul tehnicii mondiale. Stadiul tehnicii mondiale este definita de lege ca totalitate a cunostiintelor accesibile publicului in orice moment pana la data depozitului cererii de brevet sau a prioritatii recunoscute. Notiunea de public se refera la persoane de specialitate din domeniul respectiv dar nu include persoane tinute sa pastreze secretul in legatura cu inventia cum ar fi: personalul OSIM si angajatorul in cadrul inventiei deservit. Stadiul tehnicii cuprinde si continutul cererii depuse la OSIM pt. care sa constituit depozit national reglementar. Criteriul cu ajutorul careia se apreciaza noutatea este efectuarea tehnica ce nu putea fi prevazuta inainte si care este determinat pt. stabilirea noutatii solutiei tehnice. Faptele care fac inventia publica se numesc anterioritati. Pt. a fi distructiva de noutate anterioritatea trebuie sa fie certa atat in privinta datei cat si in privinta acesteia in sensul ca este suficienta pt. a permite unui om de specialitate reproducerea inventiei. Cererea anterioritatii in analiza conditiei noutatii inventiei este nelimitata in timp si spatiu. 3. Prioritatea de depozit national reglementar art.14 din lege prevede ca cererea de brevet continand datele de identificare ale solicitantului trebuie sa fie insotita de decrierea inventiei, schite si desene explicative suficient de clare pt. a permite unui om de specialitate sa reproduca obiectul inventiei. Cererea impreuna cu schitele si desenele inventiei inregistrate la OSIM constituie depozitul national reglementar. Depozitul cererii de brevet confera solicitantului un drept de prioritate cu incepere de la data inregistrarii cererii. Cererea de brevet de inventie se inscrie in registrul National al cererilor de Brevet depuse si sunt secrete pana in momentul publicarii lor in Buletinul Oficial de proprietate industriala 4. Prioritatea unionista art. 20 din lege prevede ca persoana care a depus o cerere de brevet intrunul din statele membre semnatare ale Conventiei de la Paris beneficiaza de un drept de prioritate pe o perioada de 12 luni, calculate de la data de depozit a primei cereri. Termenul de 12 luni este un termen de decadere si in cazul nerespectarii lui solicitantul pierde dreptul de protectie a obiectului proprietatii industriale in celelalte state. In aceasta perioada de 12 luni inventia desi devine publica nu isi pierde noutatea, divulgarea in acest caz nu este distructiva de noutate. 5. Prioritatea de expozitie art. 21 din lege prevede ca expunerea obiectului unei inventii intro expozitie oficiala organizata in oricare din statele membre semnatare ale conventiei de la Paris nu este distructiva de noutate daca inainte de expirarea unui termen de 6 luni se formuleaza cererea pt. brevet intrunul din statele semnatare ale conventiei de la Paris. Expunerea nu este distructiva de noutate daca conditia noutatii este ndeplinita la data expunerii si nu la data depunerii cererii , Prioritatile unioniste si de expozitie trebuiesc invocate de solicitant o data cu cererea de brevet sau cel mai tarziu in 2 luni de la aceasta data. Nerespectarea acestui termen duce la nerecunoasterea cererii de brevet invocate si in consecinta noutatea va fi analizata la data depunerii cererii de brevet. 6. Activitatea inventiva si aplicarea industriala, conditii de fond pozitive pentru brevetarea unei inventii O invenie este brevetabil, potrivit art. 10 din lege, dac implic o activitate inventiva. Aceasta presupune c soluia tehnic oferit prin invenie nu este evident pentru o persoan de specialitate. n doctrina francez a fost definit activitatea inventiv ca existent atunci cnd tehnica curent este depit prin soluia tehnic oferit, ntruct este diferit de principiile, mijloacele de realizare sau rezultatele obinute pn la acel moment. Aplicarea industrial, prevzut de art. 11 din lege, prevede c o invenie este susceptibil de aplicare industrial atunci cnd obiectul su poate fi utilizat n mod repetat ntrunul din domeniile industriei, n sens larg. Aplicarea industrial presupune c invenia nu servete doar domeniul tiinific sau cercetrii, ci ea urmeaz s fie aplicat n mod repetat n oricare din domeniile vieii economice i sociale. Condiia aplicrii industriale se raporteaz att la prezent ct i la viitor, inveniile susceptibile de aplicare industrial n viitor se numesc INVENII DE PERSPECTIV. Conditii de fond pozitive pentru brevetarea unei inventii

Inventii de serviciu peste 80% din inventiile tehnicii industrilale ce sunt brevetate , sunt realizate in cadrul raporturilor de serviciu. Inventiile de serviciu sunt reglementate atat de dispozitiile din Codul Muncii cat si de dispozitiile L64/1991 republicata. Condiiile de fond negative pentru brevetarea unei invenii, sunt prevzute de art. 12 din lege, care prevede c nu sunt brevetabile inveniile a cror exploatare comercial este contrar bunurilor moravuri. Art. 13 prevede n mod expres c nu sunt invenii: descoperirile, teoriile tiinifice i metodele matematice; creaiile estetice; planuri, principii, metode n exercitarea de activiti mentale, precum i programele de calculatorprezentrile de informaii. 7. Inventiile de servicii inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii art 5 litera a din legea 64/91 prevede ca inventia realizata de salariat in executarea unui contract individual de munca ce prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit salariatului si care corespunde cu functiile sale vor fi brevetate pe numele unitatii angajatorului. Art.5 alin. 2 prevede ca inventiile realizate de salariat in baza unui contract de cercetare ce are ca obiect realizarea de inventii vor fi brevetate de unitatea care a comandat cercetarea atat inventatorul cat si unitatea au obligatii reciproce de nedivulgarea inventiei precum si obligarea de a se informa periodic in scris.Dupa realizarea inventiei salariatul trebuie sa informeze in scris unitatea despre realizarea inventiei, informare ce trebuie sa aiba anexate si descrierea inventiei cu schitele si desenele necesare. unitatea are obligatia ca in 60 de zile de la instiintare sa depuna la OSIM cererea de brevet; termenul de 60 de zile este un termen de decadere, dupa indeplinirea acestui termen dreptul la brevet apartine salariatului. dupa depunerea cererii de brevet de catre unitate la OSIM aceasta are obligatia de a informa salariatul despre stadiul examinarii cererii la OSIM si de rezultatele aplicate inventie inventatorul are dreptul la o renumeratie suplimentara stabilita pe baza de contract inventatorul are obligatia sa acorde la cererea unitatii titular de brevet, asistenta tehnica pe baza de contract. inventia poate fi facuta doar de pf, titularul de brevet poate fi pf sau pj inventatorul are drepturi patrimoniale si nepatrimoniale nascute din inventie. drepturile patrimoniale ale inventatorului salariat se stabilesc in functie de efectele sociale si economice ale exploatarii inventiei cat si in aportul economic al patrimoniului unitatii a inventiei realizate. inventatorul are drepturi nepatimoniale de a fi mentionata calitatea de inventator atat in carnetul sau de munca cat si ori de cate ori se face referire la inventie in acte ce se adreseaza publicului renumeratia suplimentara a inventiei se naste din L64/91. 8. Inventiile de servicii inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului Art 5 alin 1 litera B din l 64/91 prevede ca inventia realizata de salariat in exercitarea atibutiilor sale de serviciu folosind mijloacele tehnice si cunostiintele unitatii angajatoare va fi brevetata pe numele salariatului daca in contractul sau individual de munca acesta nu are incredintata in mod explicit o misiune inventiva. daca unitatea angajatoare desi indreptatita la obtinerea unui brevet de inventie nu formuleaza cereri la obtinerea in termen de decadere de 60 zile dreptul la brevetul de inventive revine salariatului unitatea angajatoare are un drept de preferinta in situatia in care salariatul titular de brevet doreste sa incheie un ctr. de cesiune sau licenta a drepturilor ce izvoresc din brevet dreptul de preferinta trebuie exercitat de unitate in termen de 3 luni de la oferta salariatului. oferta salariatului trebuie sa fie ferma, serioasa, completa si neviciata. termenul de 3 luni este tot un termen de decadere, dupa mplinirea acestui termen inventia devine libera numai este o inventie de serviciu. 9. Contractul de cesiune al drepturilor nascut in legatura cu inventiile. Potrivit art. 47, este ctr. prin care se transmite in tot sau in parte dreptul la brevetul de inventie sau drepturile ce izvoresc din brevet (asemanator ctr. de vanzare cumparare). Transmiterea se poate face prin ctr. de cesiune sau licen, prin motenire legal sau testamentar Prin contractul de cesiune sau licen se pot transmite: 1. dreptul la acordarea brevetului, cnd contractul este ncheiat nainte de eliberarea brevetului. 2. drepturile asupra brevetului, atunci cnd contractul se ncheie dup eliberarea brevetului, oricnd n perioada de valabilitate.

Contractul de cesiune prin care se transmite n tot sau n parte dreptul la brevetul de invenie sau drepturile ce izvorsc din brevet, este asemntor ctr. de vnzarecumprare. Contractul de cesiune este contractul prin care o parte numit cedent transmite celeilalte pri, numit cesionar, dreptul de folosin exclusiv asupra inveniei, precum i toate drepturile ce decurg din brevet n schimbul unui pre sau cu titlu gratuit. Contractul de cesiune este un contract nenumit, consensual , oneros sau cu titlu gratuit, comutativ, translativ de proprietate, cu executare dintrodat. Contractul de cesiune fiind un contract nenumit i se aplic regulile generale de la teoria general a obligaiilor. Cu toate c este un contract consensual pentru opozabilitate fa de teri este necesar nscrierea contractului la OSIM, n vederea publicrii lui n Buletinul Oficial de Proprietate Intelectual. ntre pri, contractului de cesiune produce efecte din momentul ncheierii lui, iar fa de teri, de la data publicrii n B.O.P.I. Condiii de fond Reglementri cuprinse de art. 948 cod civil: capacitatea, consimmntul, obiectul, cauza. Condiii speciale cedentul trebuie s fie titular de brevet sau persoana ndreptit la eliberarea brevetului. n cazul cesiunii unui brevet de invenie el trebuie s fie n vigoare la momentul ncheierii contractului. Efectele (obligaiile prilor) a. ale cedentului obligaia de predare se traduce prin obligaia de a tolera actele de exploatare ale cesionarului obligaia accesorie de predare, ce cuprinde punerea la dispoziia cesionarului a KnowHowului legat de exploatare inveniei obligaia de garanie cedentul trebuie s garanteze cesionarului linitit i util posesie. Echivalentul aciunii de revendicare n cazul drepturilor reale este aciunea n contrafacere. Dac la momentul ncheierii contractului, brevetul este expirat, sau titularul brevetului este deczut din drepturi, contractul este nul pentru lipsa obiectului. Cedentul nu garanteaz randamentul sau valoarea comercial a obiectului conveniei, el garanteaz doar c obiectul inveniei este tehnic realizabil i exploatabil industrial. b. ale cesionarului: plata preului (in cazul in care ctr. este cu titlu oneros), de a exploata invenia, obligaie real (prevazuta de lege, ce se naste din contractul de cesiune). 10. Contractul de licenta al drepturilor nascute in legatura cu inventiile Contractul de licen este un contract nenumit, prin care o parte numita (titular de brevet) LICENIATOR, transmite celeilalte pri numit LICENIAT (beneficiar), folosina dreptului su de exploatare a unei invenii n schimbul unei pli numita REDEVEN. Caractere juridice: ctr. nenumit, sinalagmatic, consensual, esentialmente oneros, cu executare succesiv, sau dintro dat, intuitu personae, pentru beneficiar Din punct de vedere al drepturilor transmise, licenele pot fi: simpl, cnd beneficiarul dobndete folosina inveniei brevetate, iar liceniatorul i pstreaz dr. de a folosi personal licena, ct i dr. de a transmite folosina unor alte per exclusiv, cnd beneficiarul dobndete dreptul de a folosi invenia n mod exclusiv asupra unui teritoriu, sau a unei perioade de timp; absolut, cnd beneficiarul devine titularul exclusiv al exploatrii inveniei, pe o perioad de timp sau un anumit teritoriu, la care se refer exclusivitatea. Dup ntinderea n timp sau teritoriu, contractele de licen pot fi: limitate si nelimitate. Dup obiectul contractului ele pot fi: licene de brevet; licene de marc, licene de desen sau model industrial. Obligaiile liceniatorului 1. de predare transmiterea folosinei temporare a dreptului de a exploata invenia 2. de a acorda asisten tehnic beneficiarului astfel nct s poat exploata invenia 3. garanie pentru vicii i eviciuni. Liceniatorul garanteaz doar c obiectul inveniei este realizabil i tehnic exploatabil. El nu garanteaz valoarea comercial a licenei sau randamentul economic al exploatrii inveniei. 4. la ncetarea contractul de munc liceniatorul are obligaia de a prelua de la liceniat stocul de produse fabricate pe baz de licen i nevndute la preul de fabricaie.

Obligaiile liceniatului ; de a plati pretul, de a exploata inventia, de al apara pe titular contra uzurparilor, de a sista exploatarea inventiei la incetarea contractului 11. Notiunea de knowhow KNOWHOW este un obiect de proprietate industrial ce nu are o reglementare proprie n legislaia romn, n schimb exist reglementare internaional. El reprezint ansamblul de cunotine tehnice, nebrevetabile sau brevetabile, necesare fabricrii, funcionrii sau comercializrii unor produse sau elaborrii, funcionrii unor tehnologii. Cunotinele ce formeaz obiectul KNOWHOW trebuie s aib caracter de originalitate i noutate. KNOWHOW este ansamblul de formule, definiii tehnice, desene, schie, modele, reete ori procedee ce folosesc la fabricarea ori comercializarea unui produs. Elementele componente: 1. abilitatea, dexteritatea tehnic a unei persoane ce se refer la aptitudini ct i la experiena acumulat n domeniu; 2. experiena tehnic rezultat al unei practici industriale ndelungate. Acest element poate fi transmis prin contractul de comunicare de KNOWHOW. 3. totalitatea cunotinelor tehnice ale unui om de specialitate, asociate cu cunotinele teoretice din domeniul respectiv. 12. Caracterele knowhowului 1. tehnic, practic, el este un ansamblu de cunotine tehnice; 2. transmisibil, n msura n care poate fi comunicat unei alte persoane mai puin abilitatea i dexteritatea tehnic; 3. secret, el este protejat prin nedivulgare, protecia lui este o protecie de fapt. Titularul de KNOWHOW nu are un titlu de protecie, iar monopolul de exploatare este un monopol de fapt. KNOWHOW se deosebete de secretul de fabricaie sau cel comercial. Secretul de fabricaie este o informaie care deinut separat sau mpreun cu alte informaii are valoare comercial distinct prin faptul c e inut secret. 13. Notiunea de marca marca face parte din categoria semnelor distinctive este un element important in patrimoniul unei intreprinderi si permite consumatorilor sa isi orienteze preferintele catre un produs sau serviciu. Natura juridica marca este un bun incorporat susceptibil de o protectie infinita prin reinoirea succesiva a depozitului. Marca este un element de fond de comert ce atrage clientela catre un anumit produs sau serviciu. Marca este definita in art.3 legea 94/1998, ca fiind un semn distinctiv susceptibil de pretentie geografica servind la deosebirea produselor unui comerciant de cele asemanatoare ale celorlalti comercianti. 14. Caracterele marcii 1. caracter facultativ titularul are dreptul si posibilitatea ci nu obligatia de a marca produsele sau serviciile sale. Un comerciant poate avea una sau mai multe marci sau nici una. Ca exceptie de la caracterul facultativ sunt anumite produse cum ar fi bijuteriile, pietrele pretioase care se marcheaza in mod gratuit de catre Banca Nationala, aceasta se face pentru a califica produsele respective iar obligatia de marcare nu se intinde la alte produse. 2. caracter individual dreptul apartine unor pf / pj. Nu exclude detinerea acestora in coproprietate. Regimul juridic al marcii detinute in coproprietate este cel al indiviziunii. 3. caracter independent al marcii fata de produsul sau serviciul marcat. In materie de inventii nulitatea brevetului poate fi cauzata de caracterul ilicit al produsului. In ce priveste marca natura produsului pe care este aplicata marca nu poate fi un obstacol la inregistrarea acesteia, de aceea se interzice fabricarea unui produs sau comercializarea acestuia la un anumit moment sau teritoriu, aceasta interdictie nu se restrange asupra valabilitatii marcii. Deosebirile dinte marca si alte semne distinctive : expresiile de firma, nume comercial sau denumire comerciala sunt sinonime. Toate aceste 3 notiuni servesc la identificarea unui comerciant. Marca nu indica un comerciant ci produsele si serviciile comerciantului fata de altele asemanatoare. Firma are caracter obligatoriu in timp ce marca este facultativa. Pot fi inregistrate ca marci sau semne distinctive: cuvinte,nume, desene, litere, cifre. elemente figurative, forme dimensionale, culori sau orice combinatie Conditiile de fond pentru protectia marcii pt. a fi inregistrata ca marca un semn distinctiv trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele cerinte: 1. Distinctivitate nu trebuie confundata cu originalitatea si nici cu noutatea. este apreciata in raport cu obiectul identificat de semn.

 semnul trebuie sa aiba o forta de individualizare a produselor sa nu fie banal, generic astfel incat sa constituie un reper care sa permita consumatorilor sa identifice un produs sau serviciu cu anumite calitati in cadrul unei categorii de produse sau servicii. puterea distinctiva variaza atat in timp cat si de la o marca la alta degenerarea marcii este fenomenul prin care un produs sau serviciu marcat ajunge sa se identifice cu marca. 2. Disponibilitatea pt. ca un semn distinctiv sa fie apropiat ca marca el trebuie sa fie disponibil si sa nu fie anterior apropiat de o alta persoana. daca un semn distinctiv este folosit ca marca de o alta persoana pt. o categorie de produse asemanatoare , ca emblema ori semn comercial el este indisponibil si numai poate fi inregistrat ca marca. pt. a analiza disponibilitatea se compara semnul distinctiv ce urmeaza a fi nregistrat cu cele nregistrate apreciindule asemanarile si comparnduse produsele pt. care sunt destinate un semn distinct ce a fost ulterior nregistrat ca marca dar abandonat sau un titular decazut din drepturi este disponibila. 3. Liceitatea sunt excluse de la protectie semnele distictive ce pot induce in eroare publicul cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului ori serviciului De asemenea sunt excluse de la protectie cele ce cuprind reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, etc Nu pot fi inregistrate ca marca nici nume sau portrete ale sefilor de stat, denumiri de organizatii internationale sau nationale 15.Functiile marcii legea 94/98 sunt prevederile functiilor marcii. 1. Functia de diferentiere a produselor sau seviciilor principala functie a marcii. 2. Functia de concurenta individualizeaza sau produselor unui comerciant, marca este un important mijloc de atragere a clientelei care cu ajutorul marcii isi orienteaza pretentiile catre produsele care siau castigat o buna reputatie. 3. Garantie a calitatii Marca devine pentru consumator o garantie a produsului stabilind o legatura morala intre producator si consumator. Nu exista sanctiune juridica pt. nerespectare dar producatorul care nu respecta obligatia morala de a mentine calitatea produselor marcate este sanctionat de cumparator prin orientarea preferintelor sale catre un alt producator. 4. Reclama scoate in evidenta legatura stransa intre marca si produs. O reclama bine pusa transforma marfa intro buna reputatie a produsului, cumparatoru; este atras direct de marca fara a cerceta provenienta sau calitatea produsului. In acest mod marca devine element autonom al succesului comercial fiind mijlocul ideal de identificare a produselor de catre un consumator. 5. De organizare a pietei se asigura de marca prin reglarea raportului dintre cerere si oferta ptr anumit produs In acest mod marca este un important element al marketingului, contribuind astfel la prognozarea cererii de bunuri si servicii pentru anumite categorii de consumatori. 16. Contractul de cesiune a marcii Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune (vanzare) oricand in cursul duratei de protectie a marcii. In anumite conditii se pot transmite si drepturile asupra depozitului. Prin cesiune marcile se pot instraina chiar independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata. Cesiunea poate fi totala (pentru toate clasele de produse, pentru care marca a fost inregistrata) sau partiala (pentru anumite clase de produse), fara limitarea teritoriala a folosirii marcii. Dreptul de proprietate asupra marcii poate fi instrainat total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit. 17. Contratul de licenta a marcii Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin licenta (inchiriere), oricnd in cursul duratei de protectie a marcii. Dreptul de a folosi marca se poate transmite prin licenta exclusiva sau neexclusiva, pentru toate sau numai o parte din produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata. Dreptul de folosinta se poate transmite total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit. Transmiterea se efectueaza de obicei prin intermediul contractelor de licenta si franciza. 18. Indicatiile geografice sunt obiecte de institutii industriale ce fac parte din categoria semnelor distinctive Conditiile nationale specifice ale unui teritoriu geografic cat si metodele traditionale de prelucrare pot conferi calitati inconfundabile unor produse fixand in acest fel preferintele unor categorii de consumatori. Indicatia de provenienta este mentiunea directa sau indirecta privind originea geografica a unui produs, ea poate fi denumirea numelui geografic al tarii, regiunii ori localiatii dar si o reprezentare grafica a spatiului geografic respectiv Indicatia de provenienta nu poate fi apropiata de o pf sau pj ea are caracter colectiv si apartine tuturor subiectelor de drept comerciale pt. produsele ori serviciile specifice in acea zona. Indicatia de provenienta identifica produsele dupa originea lor nationala regionala sau zonala.

Denumirea de origine desemneaza un produs sau mai multe cu o origine determinata si cu anumite caractere specifice datorate atat mediului din care provin cat si metodelor de fabricatie speciala Indicarea geografica serveste la identificarea unui produs dinto tara, localitate sau regiune produs ce are o calitate si reputatie datorate in mod exclusiv originii geografice. 19. Desenele si modelele industriale sunt componente de proprietate intelectuala aflate la limita dintre proprietatea intelectuala si dreptul de autor. Desenele si modelele industriale au o natura hibrida deoarece sunt obiecte de proprietate industriala aflate la limita dintre arta si industrie. Datorita naturii lor regimul de protectie a acestora a fost diferit fata de celelalte obiecte de proprietate industriala. Desenele si modelele industriale prin destinatie si mod de reproducere apartin proprietatii industriale dar dupa natura efortului creator si legatura lor stransa cu persoane ce le realizeaza apartin drepturilor de autor pt. aceste motive desenele si modelele industriale au fost si sunt protejate atat prin legea drepturilor de autor cat si prin lege speciala. Sisteme de protectie a desenelor si modelelor industriale Sistemul cumulativ de protectie autorul de desenele si modelele industriale poate alege prin protectia prin lege drepturilor de autor, lege speciala sau cumulat cele 2 legi Sistemul cumulativ restictiv in functie de nivelul artistic al desenelor si modelelor industriale protectia se face atat prin legea drepturilor de autor, la un anumit nivel artistic cat si prin lege speciala Sisteme de protectie specifice prin care desenele si modelele industriale sunt protejate prin lege speciala si nu prin legea drepturilor de autor. Potrivit legii romane cumulul de protectie este admis daca dispozitiile din legea 129/1992 nu sunt incompatibile cu dispozitiile Legii drepturilor de autor 8/1996. Definitie desen industrial: este aspectul exterior al unui produs sau a unei parti a acestuia redat in 2 dimensiuni rezultat din combinarea principalelor caracteristici indeosebi linii, contururi, culori, forme ori textura. Definitie model industrial: este aspectul exterior al unui produs sau a unei parti a acestuia redat in 3 dimensiuni rezultat din combinatia principala caracterizata indeosebi linii, contururi, culori, forme ori textura. Conditiile de fond pentru protectia desenelor si modelelor industriale: pt a fi protejate desenele si modelele industriale trebuie sa fie noi si sa aiba caracter individual. 20. Noutatea conditiilor de fond ptr protectia desenelor si modelelor industriale Noutatea este diferita de cea de la inventii, astfel un desen si model industrial este nou daca nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare. pt. stabilirea noutatii trebuie constatata lipsa anterioritatii si impresia de ansamblu de noutate a desenelor si modelelor industriale. noutatea in materie de desen si model industrial este relativa si nu absoluta cum este in cazul inventiilor art 9 alin.2 din L 129/1992 prevede ca un desen sau model industrial este considerat nou daca nici un alt desen sau model industrial identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare, art.9 alin.2 L 129/1992prevede ca desenele sau modelele industriale sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera doar in privinta detaliilor nesemnificative Conditii: este indeplinita daca impresia de ansamblu care o creaza desenul sau modelul industrial sunt necunoscute pana la data inregistrarii cererii de protectie . Un desen sau model industrial este nou chiar daca o mare parte din formele pe care le reproduce sunt deja cunoscute sau chiar protejate daca impresia de ansamblu este noua. 21. Notiunea de drept de autor Dreptul de autor este totalitatea normelor juridice prin care sunt protejate creatiile de forma. O opera poate fi protejata daca are caracter original. Ca institutie de dr. civil este un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale nascute din crearea, publicarea si valorificarea operelor literare, artistice si stiintifice. Ca natura juridica dreptul de autor a fost calificat ca: drept de proprietate, drept de clientela, drept asupra unor bunuri incorporate, drept al personalitatii.

Exista 2 feluri: Teoria monista este imposibil de disociat personalitatea autorului si opera sa Teoria dualista dreptul de autor contine atat drepturi morale care sunt strans legate de personalitatea autorului, cat si drepturi patrimoniale cu existenta distinsa de cele morale Conditii de protejare a operei de catre lege: sa fie rezultatul creator a omului si definita prin originalitate sa mbrace o forma concreta de exprimare perceptibila simturilor omului sa fie succeptibila de a fi adusa la cunostinta publicului in orice mod Aceste conditii trebuie ndeplinite cumulativ, sunt protejate inclusiv operele neterminate sau nepublicate. 22. Drepturile morale de autor sunt anterioare drepturilor patrimoniale dar i continu existena i dup publicarea operei, chiar dup decesul autorului, dup ce opera cade n domeniul public. Art. 10 din lege prevede urmtoarele drepturi morale: dreptul la divulgare reprezint dreptul autorului de a decide dac i n ce mod opera va fi adus la cunotina publicului dreptul la paternitatea operei dr. de a pretinde recunoa terea calitii de autor al operei. Acest drept exprim legtura fireasc dintre autor i opera sa. El are 2 aspecte: 1. pozitiv dreptul autorului de a revendica n orice moment calitatea sa de realizator al operei 2. negativ dreptul de a se opune oricrui act de uzurpare. dreptul la nume dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunotina publicului; dreptul la inviolabilitatea operei dreptul de a pretinde respectarea integrit ii operei. Autorul se poate opune oricrei modificri sau atingeri adus operei. Acest drept este o consecin a dreptului de divulgare, opera putnd fi adus la cunotina publicului doar n forma hotrt de autor. dreptul la retractare dreptul autorului de a retrage opera din circuitul civil, desp gubind, dac este cazul, pe titularii dreptului de exploatare. Dreptul de retractare este o consecin a caracterului absolut i discreional al dreptului de divulgare. Caracterele drepturilor morale de autor: drepturi strns ataate de persoana autorului, pentru acest motiv sunt netransmisibile prin convenie, existena lor ntinznduse i dup moartea autorului, iar exerciiu lor se transmite prin motenire; caracter inalienabil, ntruct sunt strns legate de persoana autorului dr. morale nu pot face obiectul unei renunri i nici nstrinri cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. sunt insesizabile nu pot face obiectul executrii silite; au caracter perpetuu nu se sting prin neuz; sunt imprescriptibile prescripia extinctiv se refer la drepturile patrimoniale 23 . Drepturile patrimoniale de autor sunt o categorie distincta de drepturi care alaturi de drepturile morale de autor formeaza continutul drepturilor de autor. Sunt: recunoasterea, posibilitatea autorului de a trage foloase materiale de pe urma exploatarii operei sale. drepturile morale de autor sunt o consecinta a acestora. Categorii de drepturi patrimoniale de autor dreptul de a utiliza si exploata separat personal opera include reproducerea integrala sau partiala a operei, difuzarea operei, reprezentarea scenica a acesteia, expunerea publica a operei, comunicarea operei indiferent de expunerea catre public. dreptul de a consfintii la exploatarea operei de terte persoane autorul operei aristice/stiintifice poate autoriza terte persoane sa exploateze inclusiv in scop comercial opera. dreptul de suita este consacrat expres L8/96 dreptul autorului unei opere de arta plastica nevanduta la licitatie publica de a incasa 5% din pretul noii vanzari dreptul autorului de a fi informat in orice moment despre locul in care se afla opera sa dreptul de suita are o natura fructifera si dureaza pe toata durata vietii autorului transmitand si mostenitorilor inca 70 de ani de la decesul autorului.

24. Opera colectiva (art. 7 L8/1996) este opera creata la initiativa si sub responsabilitatea unei pf sau pj, contributiile coautorilor formand un tot fara a fi posibil sa se atribuie un drept distinct uneia dintre coautori. Opera colectiva este o opera complexa din punct de vedere a obiectului care reuneste elemente de naturi diferite. Practic opera colectiva contine o pluritate de obiecte ale dreptului de autor si un singur subiect al dreptului de autor (titular). Opera colectiva este creata la initiativa si sub controlul si responsabilitatea unei PF sau PJ aceasta detine conceptia de ansamblu asupra operei ceilalti coautori facand cate o parte distincta din opera potivit indicatiile pe care le primeste. Titularul dreptului de autor asupra operei colective apartin pf sau pj din initiativa careia aceasta a fost realizata. Drepturile patrimoniale asupra operei colective apartin pf sau pj din initiativa sau responsabilitatea careia aceasta a fost realizata. Autorii contributiilor la opera colectiva pot exploata separat partea lor din opera daca prin aceasta nu se prejudiciaza opera colectiva sau titularul acestuia . De asemenea si drepturile morale de autor revin tot pf sau pj din initiativa careia opera a fost realizata 25. Opera comuna (art. 5 L8/1996) este opera creata in colaborare de mai multi coautori. Opera comuna este opera unitara ce se caracterizeaza printro pluralitate de subiecte de drept de autor dar are un obiect unitar. divizibil atunci cand contributia fiecarui autor la contributia operei poate fi determinabila, drepturile patrimoniale sunt impartite proportional cu contributia fiecarui autor. indivizibil cnd contributia nu poate fi apreciata separat. impartirea drepturilor patrimoniale se face in mod egal pt. toti coautorii. Opera comuna cu obiect indivizibil poate fi exploatata de coautori de comun acord sau de fiecare coautor separat dar cu conditia ca exploatarea separata sa prejudicieze opera sau dreptul celorlalti coautori. Autorii contributiei operei comune pot exploata separat drepturile morale fara a atinge integritatea operei si reputatia celorlalti. o opera poate fi realizata cu una sau mai multe persoane. Nu poate fi realizata de persoane juridice. In cazul in care o opera este realizata impreuna cu mai multe persoane suntem in prezenta pluralitatii de autor.