Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Dreptul consumatorului cuprinde ansamblul normelor juridice ce


reglementează raporturile juridice create între :
a) consumatori şi profesioniştii –comercianţi ;
b) consumatori şi autorităţile publice ;
c) consumatori şi profesionişti.

2. Potrivit reglementărilor naţionale în vigoare, poate avea calitatea de


consumator :
a) doar persoana fizică ;
b) doar persoana juridică ;
c) atât persoana fizică, cât şi persoana juridică ;
d) persoana fizică, cât şi asociaţiile de consumatori.

3. Elementul esenţial ce caracterizează noţiunea de profesionist în cadrul


dreptului consumului, îl reprezintă faptul că :
a) profesionistul acţionează întotdeauna în cadrul activităţii sale profesionale ;
b) profesionistul acţionează în scopuri aflate în afara activităţii sale profesionale,
comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale ;
c) profesionistul este întotdeauna o persoană juridică.

4. Sunt profesionişti, în sensul legislaţiei privind protecţia consumatorului :


a) doar persoanele juridice de drept privat ;
b) doar persoanele juridice de drept public ;
c) atât persoanele juridice de drept privat, cât şi persoanele juridice de drept
public.
5. Situaţia premisă în raporturile juridice de dreptul consumului constă în :
a) poziţia de egalitate juridică a părţilor ;
b) poziţia de inferioritate informaţională, economică, juridică a profesionistului ;
c) inegalitatea informaţională, economică, juridică,psihologică dintre consumator
şi profesionist.

6. Protecţia legală a consumatorilor prin instituţiile şi mecanismele juridice


proprii care derogă de la regulile dreptului civil:
a) poate fi asimilată ideii de tutelă din dreptul civil ;
b) poate fi asimilată instituţiei reprezentării din dreptul civil ;
c) poate fi asimilată ideeii de retractare a consimţământului.
7. Caracterul special al dreptului de retragere (retractare a consimţământului)
specific dreptului consumului rezidă în :
a) faptul că acest drept nu constituie o regulă generală în materie, ci se aplică doar
anumitor tipuri de contracte ;
b) faptul că reprezintă un principiu al dreptului consumului, având aplicabilitatea
unei reguli generale ;
c) faptul că dă posibilitatea consumatorilor să revină asupra consimţământului dat
într-un termen de 10 zile.

8. Constituie conformitate normativă :


a) aptitudinea produselor de a fi utilizate pentru destinaţia avută în vedere de
consumator ;
b) identitatea produsului livrat cu cel descris în contract ;
c) corespondenţa dintre caracteristicile produselor şi normele edictate pentru
asigurarea securităţii consumatorilor.

9. Clauzele abuzive din contractele incheiate între profesionişti şi consumatori :


a) sunt interzise în mod expres prin lege ;
b) nu sunt interzise în mod expres , dar legea prevede posibilitatea anulării
acestora ;
c) se interpretează în favoarea consumatorului.

10. Sancţiunea civilă aplicabilă clauzelor abuzive este :


a) nulitatea relativă ;
b) nulitatea absolută ;
c) este considerată nescrisă.

11. Pentru angajarea răspunderii civile a producătorului pentru produsele cu


defect, persoana prejudiciată trebuie să facă dovada :
a) pagubei, defectului produsului şi a raportului de cauzalitate dintre defect şi
prejudiciu ;
b) pagubei, vinovăţiei, defectului produsului şi a raportului de cauzalitate dintre
defect şi prejudiciu ;
c) doar a defectului produsului.
12. Obigaţia de securitate ce revine profesionistului are caracter :
a) continuu ;
b) facultativ ;
c) supletiv.

13. Instanţa sesizată de un consumator cu o acţiune vizând anularea unor clauze


abuzive, poate dispune:
a) anularea clauzelor, dacă va constata caracterul abuziv al acestora;
b) obligarea profesionistului să modifice toate contractele de acela;i tip în curs de
executare şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate;
c) anularea contractului, cu declararea scadenţei anticipate a creditului.

14. Evaluarea naturii abuzive a clauzelor:


a) nu se asociază cu definirea obiectului principal al contractului, chiar dacă aceste
clauze nu sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil;
b) se face în raport de toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) se asociază în special cu definirea obiectului principal al contractului, pe de o parte și
cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte.

15. În cazul în care constată caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract de
vânzare încheiat între un profesionist și un consumator, care stipulează un
nivel vădit excesiv al penalităților de întârziere, instanța:
a) va dispune eliminarea clauzei din contract, efectele constatării caracterului abuziv
urmând să se producă încă de la data încheierii contractului;
b) va reduce penalitatea în temeiul art. 1541 alin. (1) lit. b Cod civil, normă generală care
se aplică în completarea normei speciale;
c) va dispune eliminarea clauzei din contract, efectele constatării caracterului abuziv
urmând să se producă însă numai pentru viitor.

16. O clauză predefinită care obligă consumatorul să se supună unor condiţii


contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data
semnării contractului de prestări servicii încheiat cu profesionistul:
a) poate fi considerată sau nu abuzivă după caz, în funcție de cunoștințele și pregătirea
consumatorului în domeniul respectiv;
b) este considerată ca fiind abuzivă în sistemul Legii nr. 193/2000;
c) este lipsit de interes a fi analizată de către instanță sub aspectul caracterului său abuziv
întrucât ea nu este opozabilă consumatorului, din moment ce acesta nu a luat
cunoștință de conținutul său.

17. Răspunderea producătorului pentru pagubele generate de produsele cu


defecte :
a) reprezintă un tip de răspundere subiectivă, fondată pe vinovăţia
producătorului ;
b) reprezintă un tip de răspundere obiectivă, fondată pe defectul produsului ;
c) poate fi limitată sau înlăturată de către părţi.
18. Practica comercială ce conţine informaţii false sau induce în eroare ori este
susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât fie îl
determină, fie este susceptibilă să-l determine pe consumator să ia o decizie de
tranzacţionare pe care altfel nu ar lua-o constituie :
a) omisiune înşelătoare ;
b) acţiune înşelătoare ;
c) practică agresivă.

S-ar putea să vă placă și