DREPTUL AFACERILOR – sesiunea ianuarie 2002

1. Delimitarea dreptului afacerilor de dreptul civil s-a făcut din necesitatea de a

răspunde la următoarele cerinţe:
a. pentru desfăşurarea cu operativitate a raporturilor juridice
b. pentru consolidarea creditului
c. pentru a asigura mai bine securitatea tranzacţiilor

2. Desfăşurarea cu operativitate a raporturilor de Dreptul afacerilor presupune:

a. regulile ce sunt aplicate să fie mai simple
b. dovada obligaţiilor asumate să poată fi făcută cu uşurinţă
c. în caz de litigiu, comercianţii să se poată adresa oricărei instanţe

3. Dreptul afacerilor are ca principiu:

a. norme juridice care aparţin dreptului privat şi celui civil
b. norme juridice referitoare la fapte de comerţ
c. norme juridice referitoare la comercianţi

4. Codul comercial român are la bază ca principiu:

a. sistemul obiectiv
b. sistemul subiectiv
c. ambele sisteme

5. Dreptul afacerilor are:

a. o sferă mai mare decât Dreptul comercial
b. o sferă mai restrânsă decât Dreptul comercial
c. în cuprinsul său aspecte de drept public, fiscal, civil şi dreptul muncii

6. La origini comerţul a fost guvernat pe teritoriul ţării noastre de:

a. reguli _____________ autohtone
b. reguli de provenienţă străină
c. nu existau nici un fel de reguli

7. Primele legiuri scrise care cuprindeau reguli speciale pentru comerţ în ţara noastră
au fost:
a. Pravila lui Vasile Lupu
b. Codul Caragea
c. Regulamentele organice din Muntenia şi Moldova

8. După natura lor, izvoarele dreptului afacerilor se împart în:

a. izvoare creatoare (legislative)
b. izvoare interpretative
c. izvoare de provenienţă străină

9. Fac parte din categoria izvoarelor creatoare ale dreptului afacerilor:

a. Constituţia României
1
b. Doctrina juridică
c. Legi civile speciale

10. Sunt izvoare interpretative ale dreptului afacerilor:

a. practica judiciară
b. uzul comercial
c. codul comercial

11. În categoria izvoarelor creatoare ale dreptului afacerilor intră

a. legi comerciale speciale
b. codul civil
c. uzul comercial

12. Spiritul reglementării dreptului afacerilor se exprimă prin:

a. autonomia de voinţă
b. aparenţă şi ordinea publică
c. principiile dreptului afacerilor

13. Libertatea contractuală are ca fundament:

a. legea şi bunele moravuri
b. autonomia de voinţă
c. buna credinţă a subiectelor raporturilor juridice comerciale

14. Reglementarea comerciale are în vedere:

a. regularitatea obiectivă a unei operaţiuni
b. aspectele subiective care au determinat acea operaţiune
c. multitudinea şi _______________ operaţiunilor în activitatea comercială

15. În dreptul afacerilor necesităţile creditului determină:

a. o recunoaştere mai largă a efectelor aparenţei
b. cunoaşterea realităţilor dreptului
c. sacrificarea realităţii

16. Ca limită a libertăţii contractuale în dreptul afacerilor, ordine publică:

a. cuprinde domenii mai largi decât în dreptul civil
b. este asigurată prin sancţiuni represive
c. se explică prin necesitatea asigurării de către stat a unei orientări a activităţii
comerciale

17. Doctrina juridică recunoaşte principii ale dreptului afacerilor cum sunt:
a. în comerţ actele juridice sunt cu titlu oneros
b. întotdeauna în comerţ banii sunt fructiferi
c. în caz de dubiu, se aplică regula care favorizează circulaţia tranzacţiilor

18. Sunt supuse regulilor dreptului afacerilor:

a. obligaţii născute din acte juridice
b. obligaţii născute din fapte juridice licite
2
c. obligaţii născute din fapte juridice ilicite

19. Care din următoarele tendinţe se manifestă în prezent în dreptul afacerilor:

a. libertatea comerţului şi industriei
b. dirigismul economic
c. uniformizarea internaţională a legilor comerciale

20. Prin care din următoarele aspecte se evidenţiază legătura dintre dreptul afacerilor şi
dreptul procesual civil:
a. normele procesuale cuprinse în codul comercial şi legile comerciale speciale au un
caracter derogatoriu faţă de normele codului de procedură civilă
b. între codul comercial şi codul de procedură civilă există o relaţia ca de la parte la
întreg
c. aplicarea prevederilor unuia sau altuia dintre cele două coduri este o chestiune de
opţiune a părţilor

21. Codul comercial reglementează fapte de comerţ:

a. obiective
b. subiective
c. unilaterale sau mixte

22. Fac parte din categoria faptelor de comerţ

a. depozitele pentru cauza de comerţ
b. asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor şi asupra vieţii
c. operaţiunile de bancă şi schimb

23. Codul comercial reglementează următoarele categorii de fapte de comerţ obiective:

a. operaţiunile de interpunere în schimb sau circulaţie
b. operaţiunile caracterizate prin organizarea producţiei, adică întreprinderile
c. acte juridice şi operaţiuni conexe (accesorii)

24. Spre deosebire de vânzarea reglementată de codul civil, vânzarea comercială se

caracterizează prin:
a. limitarea obiectului sau la mobilele corporale şi incorporale
b. limitarea obiectului sau la bunuri imobile
c. prezenţa necesară a unui element specific: intenţia de revânzare

25. Pot face obiectul vânzării-cumpărării comerciale:

a. orice bun mobil corporal sau incorporal care are o valoare de schimb
b. operaţiunile asupra imobilelor
c. exploatările miniere inclusiv carierele de pietriş

26. Care din următoarele trăsături distinctive trebuie să le îndeplinească intenţia de

revânzare:
a. să existe la data cumpărării
b. să privească în principal bunul cumpărat
c. să fie exprimată de cumpărător şi cunoscută contractantului
3
27. Intenţia de revânzare poate să rezulte:
a. din declaraţia expresă a cumpărătorului
b. să reiasă din cuprinsul actului sau să rezulte din anumite împrejurări
c. din interogatoriul vânzătorului luat cumpărătorului

28. Consecinţele caracterului comercial al vânzării cumpărării sunt:

a. curgerea de drept a dobânzilor
b. interdicţia acordării termenelor de graţie
c. răspunderea individuală a debitorilor

29. Libertatea sistemului probatoriu în cadrul vânzării-cumpărării comerciale se

concretizează prin:
a. proba scrisă sau preconstituită nu mai este necesară
b. este îngăduită proba cu registre, facturi şi telegrame
c. proba cu martori este admisă cu unele restricţii

30. Enumerarea varietăţilor de întreprinderi din articolul 3 Cod comercial este

incompletă deoarece:
a. nu cuprinde toate întreprinderile existente la data elaborării codului comercial
b. au apărut noi întreprinderi inexistente la data elaborării codului comercial
c. sarcina completării varietăţilor de întreprinderi necuprinse în cod a fost lăsată în
seama legilor speciale

31. Caracteristicile întreprinderilor sunt:

a. existenţa unei organizări autonome şi a unei activităţi cu ajutorul factorilor de
producţie
b. asumarea de către întreprinzător a coordonării întregii activităţi şi implicit a riscului
acestei activităţi
c. scopul activităţii este producerea de bunuri şi servicii destinate schimbului în
vederea obţinerii unui câştig

32. În funcţie de obiectul lor, întreprinderile se împart în:

a. întreprinderi de producţie (industriale)
b. întreprinderi de prestări servicii
c. agenţii şi oficii de afaceri

33. Din categoria _______________ de comerţ conexe fac parte:

a. operaţiunile cu privire la navigaţie
b. _____________ sau ordinele în producţie sau mărfuri
c. operaţiunile de interpunere în schimb sau circulaţie

34. Conform prezumţiei de comercialitate instituită de codul comercial, vor fi

comerciale nu numai obligaţiile contractuale ci şi cele care derivă din:
a. săvârşirea unor fapte ilicite
b. gestiunea de afaceri
c. plata nedatorată şi îmbogăţirea fără just temei
4
35. Prezumţia de comercialitate poate fi răsturnată prin:
a. dovedirea caracterului civil al obligaţiei
b. dovedirea caracterului necomercial al obligaţiei
c. legal nu poate fi răsturnată

36. Căsătoria şi adopţia sunt acte juridice de drept:

a. comercial
b. civil
c. familiei

37. Testamentul, acceptarea sau renunţarea la moştenire sunt acte juridice de drept:
a. civil
b. familiei
c. comercial

38. Faptele de comerţ unilaterale sau mixte sunt guvernate în funcţie de persoanele
care le săvârşesc astfel:
a. legea comercială pentru contractant
b. legea civilă pentru necomerciant
c. legea comercială pentru ambele părţi

39. Excepţiile de la aplicarea legii comerciale sunt:

a. dispoziţiile legii privind persoana comercianţilor
b. dispoziţiile pe care însăşi legea comercială le exclude de la aplicare
c. nu există excepţii de la aplicarea legii comerciale

40. Necomerciantul este obligat:

a. să se înregistreze la registrul comerţului
b. să ţină registrele comerciale
c. nu are nici o obligaţie prevăzută de legea comercială

41. Dintre obligaţiile profesionale ale comercianţilor fac parte:

a. înmatricularea la OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI înaintea începerii
comerţului
b. desfăşurarea activităţii în limitele concurenţei loiale
c. ţinerea unor registre comerciale

42. Regulile speciale derogatorii de la regimul actelor juridice civile la care sunt
supuse actele comerciale ale comerciantului:
a. judecătorul nu poate acorda un termen un termen de graţie
b. în raporturile comerciale _____________ litigios nu este permis
c. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar

43. Calitatea de comerciant se dobândeşte prin:

a. săvârşirea unor fapte de comerţ obiective licite

5
b. săvârşirea faptelor de comerţ să constituie o îndeletnicire permanentă a unei
persoane
c. săvârşirea faptelor de comerţ să se facă în numele patronului

44. Au calitatea de comercianţi:

a. asociaţiile şi fundaţiile
b. regiile autonome
c. organizaţiile cooperatiste

45. Dovada calităţii de comerciant persoane fizice se face prin:

a. autorizaţia de exercitare a comerţului
b. plata unor impozite pe profit
c. exercitarea de fapte de comerţ ca o profesiune obişnuită şi în nume propriu

46. Dovada calităţii de comerciant la societăţile comerciale se face prin:

a. actul înfiinţării lor (actul constitutiv)
b. înregistrarea fiscală a societăţii
c. înmatricularea la REGISTRUL COMERŢULUI

47. Pentru a avea efectul încetării calităţii de comerciant la persoanele fizice este
necesar ca:
a. încetarea săvârşirii actelor de comerţ să fie efectivă
b. să rezulte din fapte intenţia fermă de a renunţa la calitatea de comerciant
c. interpretarea este diferită de la caz la caz

48. Încetarea calităţii de comerciant la societăţile comerciale are loc prin:

a. dizolvare
b. lichidare
c. divizare

49. Accesul liber la profesiunile comerciale cunoaşte următoarele limite stabilite de

lege:
a. incapacităţi de natură a proteja anumite categorii de persoane
b. condiţii speciale privind capacitatea persoanei fizice
c. incompatibilităţi, decăderi şi interdicţii din dreptul de a face comerţ

50. Nu are capacitatea de a fi comerciant:

a. minorul
b. persoana pusă sub interdicţie
c. persoana pusă sub curatelă

51. Persoana pusă sub interdicţie:

a. nu poate fi comerciant
b. nu poate continua comerţul
c. fondul de comerţ pe care îl primeşte pe cale succesorală va fi supus lichidării

52. Sunt incompatibili cu profesia de comerciant următoarele funcţii:

6
a. actorii
b. funcţionarii publici
c. medicii

53. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea atrage:

a. răspunderea penală a persoanei în cauză
b. răspunderea profesională şi disciplinară a persoanei
c. anularea actelor de comerţ săvârşite

54. Nedemnitatea de a exercita o profesie comercială nu poate interveni:

a. din simplul fapt al aplicării unei sancţiuni penale
b. decât în cazurile prevăzute de lege
c. decât dacă este expres prevăzută în hotărârea judecătorească

55. Nu se pot exercita pe baza liberei iniţiative următoarele activităţi:

a. extragerea şi prelucrarea ţiţeiului
b. fabricarea spirtului
c. prospectarea şi extragerea cărbunelui

56. Încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la interdicţia exercitării anumitor activităţi

atrage:
a. decăderea doin dreptul de a exercita o profesie comercială
b. nulitatea contractului de societate
c. răspunderea penală a persoanei în cauză

57. Organul competent a emite autorizaţii de funcţionare exercită:

a. aprecierea oportunităţii eliberării autorizaţiei
b. un control de legalitate
c. atestarea capacităţii profesionale a persoanelor fizice

58. Îndatoririle cu caracter administrativ ale comercianţilor au drept scop:

a. stăvilirea speculei
b. plata impozitelor şi taxelor datorate statului
c. protecţia mediului

59. Activitatea fiecărui oficiu al Registrului Comerţului se află sub controlul:

a. Camerei de comerţ şi industrie locală
b. Unui judecător al tribunalului municipiului Bucureşti
c. Unui judecător al tribunalului judeţean delegat anual

60. Registrul Comerţului este alcătuit din:

a. registrul pentru comercianţi persoane fizice
b. registrul pentru comercianţi persoane juridice
c. cartoteca fişelor fiecărui comerciant

61. Oficiul registrului comerţului mai ţine următoarele evidenţe:

a. repertoriul alfabetic al comercianţilor înregistraţi
7
b. dosarele cu actele depuse
c. evidenţa persoanelor decăzute din dreptul de a exercita o profesiune comercială

62. Înregistrările făcute în Registrul Comerţului se pot efectua:

a. pe baza cererii comerciantului, în cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor
supuse înregistrării
b. la cererea persoanelor interesate, în termen de 15 zile de la data când au cunoscut
actul sau faptul supus înregistrării
c. din oficiu în termen de cel mult 15 zile de la data primirii copiei legalizate de pe
dispozitivul hotărârii definitive

63. În cazul SNC, SRL şi societăţilor în comandită simplă, cererea de înmatriculare va

cuprinde următoarele date:
a. firma şi sediul societăţii iar după caz al sucursalelor şi filialelor
b. forma juridică şi obiectul societăţii
c. modul de distribuire al beneficiilor

64. Privitor la regiile autonome, cererea de înmatriculare va cuprinde:

a. actul de înfiinţare, denumirea şi sediul
b. persoanele împuternicite să reprezinte regia
c. obiectul de activitate

65. Termenul de 15 zile în care va fi depusă la ORC cererea de înmatriculare se

calculează:
a. pentru comercianţi persoane fizice de la data autorizării
b. pentru societăţile comerciale de la data la care a rămas definitivă hotărârea
judecătorească prin care s-a dispus înmatricularea
c. pentru regii autonome şi organizaţii cooperatiste de la data hotărârii AGA de
înfiinţare

66. Contabilitatea unei societăţi este condusă de:

a. directorul financiar-contabil
b. contabilul şef
c. orice altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie

67. Principalele registre folosite în contabilitate sunt:

a. registrul jurnal
b. registrul Cartea Mare
c. registrul creditorilor şi debitorilor societăţii

68. Bilanţul contabil se compune din:

a. bilanţ
b. contul de profit şi pierderi
c. raportul de gestiune

69. Bilanţul contabil se întocmeşte:

a. anual
8
b. ori de câte ori necesitatea impune acest lucru
c. în cazul fuziuni sau încetării activităţii comerciantului

70. Nerespectarea obligaţiilor privind organizarea şi conducerea contabilităţii atrage

răspunderea:
a. contravenţională
b. civilă
c. penală

71. Dreptul la concurenţă trebuie exercitat:

a. cu respectarea legii şi a bunelor moravuri
b. conform iniţiativei şi inspiraţiei comerciantului
c. cu buna credinţă, fără să se încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi agenţi
economici.

72. Concurenţa este ilicită în cazul:

a. exercitării abuzive a dreptului la concurenţă
b. folosirii de mijloace nepermise pentru atragerea clientelei
c. ori de câte ori se încalcă prevederile legale

73. Concurenţa este protejată sub următoarele aspecte:

a. reprimarea înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale-monopoliste
b. legal nu este prevăzută protejarea concurenţei
c. sancţionarea folosirii unor mijloace nelicite de atragere a clientelei

74. Sunt considerate înţelegeri anticoncurenţiale şi practicit monopoliste:

a. impunerea de o manieră directă sau indirectă a preţurilor de monopol
b. împărţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare
c. limitarea sau controlul producţiei ori al desfacerii

75. Înţelegerile anticocncurenţiale şi practicile monopoliste sunt sancţionate:

a. contravenţional
b. civil
c. penal

76. Sunt considerate manifestări ale concurenţei neloiale:

a. confuzia
b. denigrarea
c. dezorganizarea şi acapararea clientelei prin oferirea de avantaje

77. Comunicarea făcută confidenţial __________ este un act de concurenţă neloială

(denigrare):
a. da
b. nu
c. numai când autorul comunicării ştia că faptele nu corespund adevărului

78. Confuzia constă în folosirea de către un comerciant:

9
a. a unei firme de natura a produce confuzie cu cea folosită legitim de alt comerciant
b. a unei embleme de natura a produce confuzie cu cea folosită legitim de alt
comerciant
c. vânzarea unor mărfuri purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii

79. Dezorganizarea se poate manifesta prin:

a. oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent
b. dezvăluirea de către salariatul exclusiv al unui comerciant a unor date secrete către
un concurent
c. acceptarea de către un concurent a serviciilor unui salariat exclusiv al unui
comerciant

80. Actele şi faptele de concurenţă neloială atrag răspunderea:

a. civilă
b. contravenţională
c. penală

81. Comerciantul vinovat de săvârşirea unui act de concurenţă neloială poate fi obligat:
a. să înceteze actul respectiv
b. să înlăture actul respectiv
c. să plătească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat

82. Încetarea calităţii de comerciant a persoanei fizice are loc când:

a. nu se mai săvârşesc acte de comerţ ca profesiune obişnuită
b. cu ocazia radierii din Registrul Comerţului
c. cu ocazia retragerii autorizaţiei administrative

83. O persoană fizică are capacitatea de a fi comerciant dacă:

a. are capacitate de folosinţă
b. are capacitate deplină de exerciţiu
c. are capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu

84. Excepţiile privind capacitatea persoanei fizice de a fi comerciant sunt:

a. incapacităţile
b. incompatibilităţile şi decăderile
c. interdicţiile şi autorizaţiile

85. Toate actele şi operaţiunile săvârşite de comerciant sunt:

a. prezumate a fi acte de comerţ
b. supuse legilor comerciale
c. de competenţa instanţelor penale în caz de litigiu

86. Dovada calităţii de comerciant a societăţilor comerciale se face prin:

a. actul constitutiv
b. titulatura de comerciant
c. dobândirea unui fond de comerţ

10
87. Dintre îndatoririle profesionale ale comerciantului fac parte:
a. publicitatea contractului de căsătorie şi a separaţiei de patrimonii
b. publicitatea modificărilor intervenite în contractul de societate
c. înmatricularea în Registrul comerţului

88. Prin înmatricularea şi înscrierea menţiunilor în Registrul comerţului se realizează:

a. evidenţa privind existenţa şi activitatea comercianţilor
b. opozabilitatea menţiunilor faţă de ____________
c. publicitatea activităţii comerciale

89. Registrul Comerţului se ţine de către

a. Oficiul Registrului Comerţului
b. Camera de Comerţ şi industrie teritorială
c. Tribunalul din fiecare judeţ

90. Registrele de contabilitate se păstrează:

a. în arhiva comerciantului timp de 10 ani
b. la Camera de comerţ şi industrie teritorială 5 ani
c. la Oficiul registrului comerţului 5 ani

91. Contabilitatea societăţilor comerciale se ţine:

a. în limba română
b. în moneda naţională
c. în valută şi într-o limbă de circulaţie internaţională

92. Bilanţul contabil anual se păstrează timp de:

a. 10 ani
b. 30 ani
c. 50 ani

93. Acţiunea penală împotriva practicilor monopoliste poate fi pornită:

a. de orice persoană interesată
b. de partea vătămată
c. de organele abilitate

94. Sancţiunea contravenţională în cazul concurenţei neloiale se aplică:

a. persoanelor fizice şi juridice
b. în momentul constatării faptei
c. de către persoane anumite împuternicite

95. În cazul concurenţei neloiale, acţiunea penală se pune în mişcare:

a. la plângerea părţii vătămate
b. la sesizarea Camerei de comerţ şi industrie
c. la sesizarea unor organizaţii profesionale

96. Regimul juridic al Fondului de comerţ prezintă interes sub următoarele aspecte:
a. asigură protecţia bunurilor afectate activităţii comerciale
11
b. asigură protejarea intereselor creditorilor
c. face posibilă măsura executării silite

97. Noţiunea de fond de comerţ este sinonimă cu:

a. noţiunea de patrimoniu
b. noţiunea de întreprindere
c. cele trei noţiuni sunt distincte

98. Elementele corporale ale fondului de comerţ sunt:

a. bunurile imobile
b. bunurile mobile corporale
c. creanţele

99. Transmiterea dreptului de proprietate privind bunurile mobile care fac parte din
fondul de comerţ ca şi executarea silită a acestora urmează:
a. regulile dreptului civil
b. regulile dreptului afacerilor
c. regulile dreptului procesual civil

100. În categoria bunurilor mobile corporale ale fondului de comerţ intră:

a. materii prime
b. materialele destinate a fi prelucrate
c. produse realizate din activitatea comercială

101. În categoria elementelor incorporale ale fondului de comerţ sunt cuprinse

drepturile care privesc:
a. firma, emblema, clientele şi vadul comercial
b. brevetele de invenţii şi dreptul de autor
c. mărcile de fabrică, de comerţ şi de servicii

102. Firma poate fi vândut-înstrăinată

a. da, dar numai odată cu fondul de comerţ
b. separat de fondul de comerţ
c. nu poate fi vândută

103. ORC poate refuza înscrierea unei firma care:

a. nu are elemente de deosebire faţă de alte firme
b. poate conduce confuzie cu alte firme înregistrate
c. dacă denumirea firmei nu arată obiectul de activitate în cazul SRL

104. Emblema va putea fi folosită pe:

a. afişe şi publicaţii
b. panouri de reclamă montate în locuri special amenajate
c. facturi, scrisori, note de comandă

105. Emblema poate fi înstrăinată:

a. împreună cu fondul de comerţ
12
b. separat de fondul de comerţ
c. nu poate fin înstrăinată

106. Potrivit prevederilor legale emblema poate fi:

a. un semn ales de comerciant după voinţa sa
b. o denumire la latitudinea comerciantului
c. legal acest lucru nu poate fi prevăzut

107. Clientela determină situaţia economică a comerciantului prin următorii parametri:

a. număr
b. calitate şi frecvenţă
c. nu are nici un rol pentru activitatea comerciantului

108. Dreptul la clientelă poate fi transmis:

a. împreună cu fondul de comerţ
b. separat de fondul de comerţ
c. nu se poate transmite în nici un fel

109. Titularul dreptului de marcă are:

a. dreptul exclusiv de a folosi sau exploata semnul ales ca marcă
b. dreptul de a interzice folosirea aceluiaşi semn de alţi agenţi economici
c. legal nu este prevăzut nici un drept

110. Dreptul de autor conferă titularului sau dobânditorului:

a. dreptul de reproducere şi difuzare
b. dreptul de reprezentare şi folosire şi în alt mod a operei
c. dreptul la foloase materiale corespunzătoare

111. Exploatarea fondului de comerţ de către moştenitori se poate face:

a. prin constituirea unei societăţi comerciale conform Legii 31/1990
b. prin constituirea unei societăţi în participaţie conform codului comercial
c. fondul de comerţ nu poate fi exploatat de moştenitori şi trebuie vândut

112. În cazul înstrăinării fondului de comerţ se transmit dobânditorului:

a. creanţele
b. datorii
c. creanţele şi datoriile nu fac parte din fondul de comerţ şi nu pot fi transmise odată
cu acesta

113. Din categoria faptelor de comerţ conexe fac parte:

a. operaţiunile de mijlocire în afaceri
b. operaţiunile cu privire la navigaţie
c. depozitele pentru cauza de comerţ

114. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii societăţii comerciale

revine:
a. administratorului
13
b. persoanei care gestionează patrimoniul
c. tuturor asociaţilor, răspunderea fiind colectivă

115. Auxiliarii comercianţilor sunt persoane care:

a. au calitatea de comercianţi
b. stabilesc cu comercianţii raporturi de subordonare
c. nu au calitate de comerciant

116. Calitatea de prepus reclamă îndeplinirea următoarelor condiţii:

a. persoana să fie însărcinată cu comerţul patronului său
b. împuternicirea să privească activitatea comercială la locul unde comerciantul îşi
exercită comerţul
c. condiţiile sunt stabilite prin înţelegerea părţilor

117. Prepusul comerciantului se deosebeşte de oricare alt reprezentant prin:

a. sfera activităţii şi locul unde se desfăşoară
b. calitatea de prepus are la bază contractul de muncă
c. prepusul nu se deosebeşte prin nimic de ceilalţi reprezentanţi ai comerciantului
făcând parte din categoria auxiliarilor dependenţi

118. Puterea de reprezentare a prepusului este:

a. generală
b. permanentă
c. nu depinde de un anumit loc de muncă

119. Limitele puterilor prepusului sunt:

a. nu poate întrebuinţa capitalul comerciantului în folosul său
b. nu poate încheia acte care contrazic scopul numirii
c. nu poate face acte străine însărcinării primite

120. Trăsăturile specifice ale calităţii de reprezentant al prepusului sunt:

a. prepusul dispune de puteri nelimitate pentru îndeplinirea sarcinilor primite
b. însărcinarea prepusului este de durată şi are stabilitate în timp şi spaţiu
c. puterile prepusului sunt circumscrise în limitele determinate prin mandat

121. Răspunderea prepusului se concretizează prin:

a. răspunde de regulata ţinere a registrelor de contabilitate
b. răspunde pentru faptele sale ilicite comise ca gestionar
c. răspunde pentru faptele patronului său

122. Calitatea de prepus încetează prin:

a. moartea prepusului sau a comerciantului
b. rezilierea contractului de muncă de oricare dintre părţi
c. falimentul prepusului

123. Comisii pentru negoţ sunt persoane care:

a. sunt destinate să intre în raporturi juridice cu clientela
14
b. în ajută pe comerciant în interiorul localului
c. îşi desfăşoară activitatea independent fără a fi supravegheaţi de comerciant

124. Calitatea de reprezentant al comisiilor pentru negoţ rezultă din:

a. împuternicirea expresă sau tacită a comerciantului
b. din contractele comerciale pe care le încheie
c. din natura funcţiei îndeplinite

125. Activitatea comis voiajorilor constă în:

a. colectarea de comenzi sau oferte
b. încheia acte de comerţ în numele şi pe seama patronului
c. căutarea clientelei pe teren

126. Voiajorii comerciali sunt:

a. salariaţi cu o cotă parte din venitul societăţii
b. retribuiţi cu un salariu fix
c. retribuiţi cu un comision pentru fiecare afacere încheiată

127. Poziţia juridică a mijlocitorului se caracterizează prin:

a. poate încheia acte juridice în numele şi pe seama părţilor
b. nu are putere de reprezentare
c. nu este un reprezentant al părţilor

128. Mijlocirea se întemeiază pe:

a. însărcinarea dată mijlocitorului
b. acceptarea de către părţi a demersului mijlocitorului
c. contractul de mijlocire intervenit între părţi şi mijlocitor

129. Agentul de comerţ poate împuternicit pentru:

a. a decide singur activităţile ce le desfăşoară
b. să trateze afaceri comerciale având rol de mijlocitor
c. să încheie acte juridice cu terţii pe seama comerciantului

130. Activitatea de intermediere a agentului de comerţ poate fi organizat ca:

a. întreprinderea de comisioane
b. agenţie sau oficiu de afaceri
c. agenţie sau oficiu de prestări servicii

131. Societăţile comerciale acţionează ca persoane juridice pentru că:

a. au o organizaţie proprie
b. au un patrimoniu propriu
c. au un scop determinat şi ___________________

132. Caracterele juridice ale contractului de societate sunt:

a. este un contract cu titlul gratuit
b. este un contract consensual
c. este un contract plurilateral
15
133. Asemănările dintre societatea civilă şi cea comercială constau în:
a. iau naştere prin contract
b. nu au puncte de asemănare
c. reprezintă o grupare de bunuri şi persoane

134. Dintre elementele esenţiale ale contractului de societate, care se identifică cu cele
ale societăţii fac parte:
a. fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială
b. toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor şi pierderilor
c. asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate care constituie obiectul
societăţii

135. Criteriile de clasificare ale societăţilor comerciale sunt:

a. după întinderea răspunderii asociaţiilor
b. după provenienţa capitalului social
c. după putinţa emiterii unor titluri de valoare

136. SRL poate fi constituită:

a. de o singură persoană ca asociat unic
b. de mai multe persoane ca asociaţi
c. numărul persoanelor asociate este nelimitat

137. Etapele parcurse pentru înfiinţarea societăţilor comerciale:

a. etapa pregătitoare
b. etapa controlului justiţiei
c. etapa publicităţii

138. Aportul social poate avea următoarele forme:

a. în numerar
b. legal nu este stabilit
c. în natură

139. Sunt fondatori ai societăţii comerciale, în sensul legii:

a. administratorii societăţii
b. semnatarii actului constitutiv
c. persoanele cu rol determinant în constituirea societăţii

140. Nu pot fi membri fondatori:

a. persoanele incapabile
b. cei condamnaţi pentru luare de mită
c. _________________

141. Aportul asociaţilor poate avea următoarele forme:

a. în numerar
b. în natură
c. în industrie
16
142. Semnificaţia capitalului social este de natura:
a. contabilă
b. administrativă
c. juridică

143. Capitalul social se confundă cu patrimoniul societăţii comerciale:

a. da
b. nu
c. este o chestiune de interpretare

144. Capitalul social are următoarele caracteristici:

a. este expresia valorică a aporturilor asociaţilor
b. este variabil în funcţie de rezultatele societăţii
c. capitalul social este numai o parte a activului patrimonial

145. Aportul de capital dă asociaţilor următoarele drepturi:

a. dreptul de vot în AGA
b. dreptul de dividende
c. dreptul de control asupra activităţii societăţii

146. Existenţa beneficiilor la o societate se constată:

a. la sfârşitul exerciţiului financiar
b. după întocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi
c. la cererea oricărui asociat

147. Clauzele privind caracteristicile societăţii evidenţiate în contractul de societate se

referă la :
a. obiectul societăţii
b. durata societăţii
c. capitalul societăţii

148. Condiţiile de validitate ale statutului societăţii sunt:

a. consimţământul
b. capacitatea
c. obiect şi cauză licită

149. Capitalul social al unei societăţi se poate forma prin:

a. aporturile asociaţiilor care constituie societatea
b. prin subscripţie publică
c. prin combinarea celor două forme

150. Statutul societăţii comerciale se caracterizează prin:

a. este un act constitutiv suplimentar impus de specificul societăţii în cauză
b. întregeşte prevederile contractului de societate
c. are o convenţie

17
151. Obiectul publicării în Monitorul Oficial cu ocazia înfiinţării societăţii comerciale
îl constituie:
a. înscrierea fiscală a societăţii
b. sentinţa care autorizează funcţionarea societăţii
c. actele constitutive ale societăţii

152. Publicarea în Monitorul Oficial a sentinţei de autorizare a societăţii şi a actelor

constitutive are:
a. rolul de a informa terţii
b. efecte constitutive pentru personalitatea juridică a societăţii
c. efecte de opozabilitate faţă de terţi

153. Cererea de înmatriculare a societăţii va fi însoţită de următoarele acte:

a. sentinţa de autorizare a funcţionării societăţii
b. actele constitutive ale societăţii
c. certificatul de înscriere fiscală a societăţii

154. Înmatricularea societăţii la oficiul Registrului Comerţului produce următoarele

efecte:
a. societatea dobândeşte personalitate juridică
b. societatea devine plătitoare de TVA
c. societatea devine opozabilă terţilor

155. Înscrierea fiscală a societăţii se face la:

a. Camera de Comerţ şi Industrie locală
b. Oficiul Registrului Comerţului
c. Administraţia fiscală

156. Termenul de înscriere la administraţia financiară este de 15 zile şi se socoteşte de

la data:
a. la care sentinţa de autorizare a rămas definitivă
b. publicării în monitorul oficial
c. înmatriculată la ORC

157. Înfiinţarea de sucursale şi filiale se poate face:

a. în momentul constituirii societăţii comerciale
b. pe parcursul funcţionării societăţii
c. numai cu modificarea contractului de societate

158. Regimul juridic al sucursalelor şi filialelor se referă la:

a. sucursale este un dezmembramant al societăţii
b. filiala este socotită o societate comercială de sine stătătoare
c. ambele au personalitate juridică

159. AGA poate fi:

a. ocazională
b. ordinară
18
c. extraordinară

160. AGA poate hotărî în următoarele probleme:

a. mărirea sau reducerea capitalului social
b. prelungirea duratei societăţii
c. mutarea sediului social

161. Controlul gestiunii administratorului se realizează în cadrul societăţii de către:

a. asociaţi
b. garda financiară
c. cenzorii societăţii

162. Convocarea AGA trebuie adusă la cunoştinţa asociaţilor prin următoarele forme:
a. publicarea convocării în M.O.
b. prin anunţ afişat la sediul societăţii
c. prin scrisoare recomandată

163. Iniţiativa convocării AGA aparţine:

a. creditorilor sociali
b. administratorilor
c. asociaţilor în cazul pasivităţii administratorilor

164. Hotărârile AGA se iau:

a. vot deschis
b. vot secret în cazuri excepţionale
c. votare prin corespondenţă dacă prin statutul societăţii s-a prevăzut o asemenea
modalitate de vot

165. Hotărârile AGA adoptate cu încălcarea legii pot fi anulate:

a. prin publicare în Monitorul oficial
b. prin înscrierea de menţiuni la ORC
c. pe cale judecătorească

166. Fac parte din obligaţiile administratorului:

a. îndeplinirea formalităţilor de publicitate
b. de a colabora cu lichidatorii în cazul dizolvării şi lichidării societăţii
c. de a ţine la el registrele societăţii răspunzând de corectitudinea înregistrărilor

167. Administratorii sunt răspunzători pentru:

a. realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi
b. exacta îndeplinire a hotărârilor AGA
c. existenţa reală a dividendelor plătite

168. Consiliul de administraţie

a. este condus de un preşedinte ales dintre membrii consiliului
b. are aceleaşi îndatoriri şi prerogative ca şi administratorul unic

19
c. poate lua decizii valabile în prezenţa personală a cel puţin jumătate din numărul
administratorilor

169. Nu vor putea fi desemnaţi cenzori:

a. rudele, afinii până la gradul IV şi soţii administratorilor
b. persoanelor care le este interzisă funcţia de administrator
c. persoanele care primesc pentru alte funcţii decât cea de cenzor salariu de la
societate

170. Cenzorii au dreptul:

a. să participe la adunările administratorilor fără a avea drept de vot
b. să obţină lunar de la administratori o situaţie privind evoluţia operaţiunilor
comerciale
c. de a convoca AGA ordinară şi extraordinară

171. Cenzorilor le revin următoarele obligaţii:

a. verificarea modului de evaluare a patrimoniului
b. supravegherea gestiunii societăţii
c. inspectarea lunară a casieriei.

172. Constatările cenzorilor sunt aduse la cunoştinţa:

a. organelor de cercetare penală
b. administratorilor
c. AGA

173. Principalele cazuri de modificare a societăţii comerciale sunt:

a. prelungirea duratei societăţii
b. mărirea capitalului social
c. reducerea capitalului social

174. Prelungirea duratei societăţii produce efecte dacă:

a. s-a realizat după expirarea duratei stabilite prin actul constitutiv
b. s-a realizat înaintea expirării duratei stabilite prin actul constitutiv
c. dacă nu se opun acestei hotărâri creditorii societăţii

175. Mărirea capitalului social al societăţii se face prin:

a. noi aporturi ale asociaţilor
b. aporturi ale unor terţe persoane
c. prin subscripţie publică

176. Capitalul social poate fi redus prin:

a. dobândirea propriilor acţiuni de către societate urmată de anularea unui număr de
acţiuni proprii de o valoare corespunzătoare reducerii
b. restituirea către acţionari a unei cote părţi din aporturi, proporţională cu reducerea
de capital
c. scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate

20
177. Intră în categoria cazurilor de modificare a societăţilor comerciale:
a. dizolvarea şi lichidarea societăţii comerciale
b. transformarea societăţilor comerciale
c. fuziunea şi dizolvarea societăţilor comerciale

178. Hotărârea de prelungire a duratei societăţii se ia:

a. de AGA în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute de lege
b. de consiliul de administraţie
c. de comitetul de direcţie

179. Opoziţie la hotărârea de reducere a capitalului social pot face:

a. creditorii societăţii
b. creditorii sociali cu creanţe anterioare datei de reducere a capitalului social
c. orice persoană interesată

180. Fuziunea se realizează prin:

a. absorbţie
b. contopire
c. prin orice altă formă stabilită de AGA

181. Fuziunea are următoarele efecte:

a. atribuirea de acţiuni sau părţi sociale către asociaţii societăţii care dispare
b. transmiterea universală a patrimoniului societăţii către unitatea absorbită sau nu
constituită
c. societăţile absorbante sau contopite îşi menţin existenţa

182. Proiectul de fuziune sau divizare va cuprinde:

a. formarea, denumirea şi sediul societăţilor participante
b. fundamentarea şi condiţiile fuzionării sau divizării
c. data bilanţului contabil de fuziune sau divizare

183. Divizarea societăţii comerciale poate avea loc:

a. prin hotărârea AGA sau prin faliment
b. la împlinirea termenului privind durata societăţii
c. în cazul realizării sau imposibilităţii realizării obiectului societăţii

184. Personalitatea juridică a societăţii încetează:

a. prin dizolvarea societăţii
b. o dată cu ultima operaţiune de lichidare
c. în ambele cazuri

185. Procedura falimentului este aplicabilă:

a. comercianţilor
b. necomercianţilor
c. ambelor categorii

186. Proiectul de divizare cuprinde:

21
a. stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului transmis
b. modalităţile de predare a acţiunilor sau părţilor sociale
c. cuantumul primei de divizare

187. Prin transformarea societăţilor se realizează:

a. continuarea activităţii într-un cadru juridic nou
b. posibile modificări în raporturile asociaţilor cu societatea
c. modificarea capitalului social

188. Cauzele generale de dizolvare a societăţii sunt:

a. imposibilitatea realizării obiectului societăţii
b. realizarea obiectului societăţii
c. declanşarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului

189. Faza lichidării societăţii cuprinde:

a. transformarea activului în numerar
b. plata creditorilor
c. împărţirea între asociaţi a sumelor rămase

190 Dizolvarea unei societăţi comerciale presupune:

a. înscrierea menţiunii la ORC
b. publicarea în Monitorul Oficial
c. legal în aceste situaţii nu există obligaţii

191. Societăţile pe acţiuni se dizolvă în următoarele cazuri particulare

a. când capitalul social se micşorează sub minimul legal
b. SA se dizolvă numai în cazuri generale nu şi în cele speciale
c. când numărul acţionarilor scade sub minimul legal

192 SNC sau SRL se dizolvă în următoarele cazuri particulare:

a. reducerea numărului asociaţilor la o persoană
b. deschiderea procedurii lichidării judiciare faţă de un asociat
c. hotărârea AGA în cazul pierderii unei jumătăţi din capitalul social

193, Din momentul dizolvării societăţii, administratorii au următoarele obligaţii:

a. să înceapă procedura de lichidare
b. să convoace cenzorii societăţii
c. răspund personal şi solidar de măsurile luate

194. Dizolvarea societăţii dă naştere la următoarele efecte:

a. deschiderea procedurii lichidării
b. realizarea operaţiunilor comerciale aflate în derulare
c. posibilitatea începerii unor operaţiuni comerciale noi

195. Principiile generale ale lichidării sunt:

a. lichidarea se face în interesul creditorilor sociali
b. personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile lichidării
22
c. lichidarea se realizează în interesul asociaţilor

196. Modificările produse de trecerea la faza de lichidare sunt:

a. obiectul şi scopul societăţii se restrânge
b. gestiunea societăţii este predată cenzorilor
c. administratorii sunt înlocuiţi cu lichidatorii

197. Lichidatorii sunt:

a. persoane fizice sau juridice
b. controlaţi de cenzori în îndeplinirea mandatului
c. autorizaţi potrivit legii

198. După intrarea în funcţiune lichidatorii vor efectua:

a. inventarul şi bilanţul activului şi pasivului societăţii
b. bilanţul de mediu
c. încasarea creanţelor societăţii

199. După terminarea lichidării, lichidatorii vor efectua:

a. radierea societăţii de la ORC
b. depunerea registrelor pentru păstrare
c. organizarea unei licitaţii publice

200. Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului are caracter:

a. judiciar
b. sancţionator
c. general şi unitar

201 Pentru aplicarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului sunt necesare

următoarele condiţii:
a. existenţa calităţii de comerciant a debitorului
b. incapacitatea de plată a debitelor scadente ale debitorului
c. hotărârea tribunalului de admitere a cererii introductive care constată incapacitatea
de plată

202 Cererea introductivă poate fi introdusă de către:

a. orice persoană interesată
b. debitorul aflat în incapacitate de plată
c. camera de comerţ şi industrie locală

203. După primirea cererii introductive, tribunalul:

a. numeşte un judecător sindic
b. convoacă adunarea creditorilor
c. în anumite condiţii numeşte un administrator care îl asistă sau chiar îl înlocuieşte pe
debitor

204. Planul de reorganizare-restructurare poate fi depus de:

a. debitor
23
b. creditorii societăţii
c. orice persoană interesată

205 Aplicarea planului de reorganizare este:

a. supravegheată în permanenţă de judecătorul sindic
b. asigurată de administrator
c. controlată de adunarea creditorilor.

206. O parte din pasivul societăţii poate fi suportat de organele de conducere dacă:
a. au folosit bunurile şi creditele societăţii în interes personal
b. au ţinut o contabilitate fictivă
c. au ascuns o parte din pasivul societăţii

207. În sensul Legii 31/1990 sunt considerate infracţiuni:

a. falsificarea, distrugerea sau sustragerea evidentelor societăţii
b. înfăţişarea unor datorii inexistente
c. ascunderea unei părţi din activul societăţii

208. Sunt considerate vicii de consimţământ:

a. eroarea
b. __________
c. violenţa

209. Ca vicii de consimţământ în materie comercială leziunea are câmp de acţiune:

a. da
b. nu
c. în funcţie de convenţia părţilor

210. Ca element al contractului, cauza trebuie să fie:

a. posibilă
b. licită
c. acceptată de părţi

211. Fac parte din categoria contractelor comerciale:

a. contractul de intermediere
b. contractele de transfer de tehnologie
c. contractele de transport

212. Specificul contractului de vânzare cumpărare comercială constă în:

a. cumpărarea este făcută în scop de revânzare
b. vânzarea este precedată de o cumpărare făcută în scop de revânzare
c. cumpărarea este făcută pentru uzul personal al cumpărătorului

213. Vânzarea-cumpărarea comercială se caracterizează prin:

a. limitarea obiectului sau la lucruri mobile corporale şi incorporale
b. nu există nici o limitare a obiectului vânzării-cumpărării
c. existenţa unui element specific: intenţia de revânzare
24
214. Obligaţiile cumpărătorului constau în:
a. obligaţia de plată a preţului
b. obligaţia de a lua în primire bunul vândut
c. obligaţia de a suporta cheltuielile vânzării

215. Obligaţiile vânzătorului sunt:

a. predarea mărfurilor vândute în condiţii de livrare prevăzute în contract
b. garantarea cumpărătorului pentru bunul vândut
c. publicitatea vânzării

216. Bunurile care pot face obiectul vânzării-cumpărării comerciale sunt:

a. productele
b. clădirile
c. mărfurile

217. Predarea bunurilor poate fi:

a. reală
b. simulată
c. simbolică

218. Nu pot face obiectul vânzării-cumpărării comerciale:

a. operaţiunile asupra imobilelor
b. exploatările miniere inclusiv carierele de pietriş
c. universalităţile de bunuri

219. Termenul de predare a bunului vândut este:

a. cel convenit de părţile contractante
b. imediat după realizarea acordului de voinţă
c. cel stabilit de vânzător

220. Predarea lucrului vândut se face:

a. la locul stabilit prin contract
b. la locul care rezultă din natura operaţiei sau intenţia părţilor
c. la domiciliul cumpărătorului

221. Obligaţia de garanţie a vânzătorului constă în:

a. garanţia contra evicţiunii
b. legal nu are nici o obligaţie de garanţie
c. garanţia pentru viciile lucrului

222. Preţul trebuie plătit:

a. în locul şi în moneda prevăzută în contract
b. printr-o singură prestaţie sau în rate
c. când are posibilitatea cumpărătorul

223. Luarea în primire a bunului vândut se face:

25
a. la data convenită în contract
b. indiferent de loc şi dată
c. la locul convenit în contract

224. Constituie cheltuieli de vânzare:

a. cheltuielile de cântărire, măsurare, numărare
b. cheltuielile de ridicare a lucrului
c. cheltuielile de redactare a contractului

225. În caz de neexecutare a contractului se pot lua următoarele măsuri:

a. excepţia de neexecutare a contractului
b. rezoluţiunea contractului
c. executarea vânzării

226. În caz de neexecutare a contractului partea lezată poate cere:

a. executarea silită
b. desfiinţarea contractului cu daune interese
c. poate recurge la orice mijloc pentru a determina cealaltă parte să execute contractul

227. Fac parte din obligaţiile mandatarului:

a. executarea mandatului
b. îndeplinirea mandatului cu bună credinţă
c. să plătească dobânzi la sumele de bani cuvenite mandantului

228. Mandantul este obligat:

a. să restituie cheltuielile făcute de mandatar
b. să plătească în avansa remuneraţia mandatarului
c. să asigure mijloacele pentru executarea mandatului

229. Privilegiul mandatarului garantează:

a. despăgubiri pentru prejudiciile suferite
b. cheltuielile făcute pentru executarea mandatului
c. plata sumelor de bani datorate mandantului

230. Opoziţia mandantului la somaţia mandatantului se face în termen de:

a. 10 zile
b. 30 de zile
c. 20 zile

231. Prin executarea mandatului se creează raporturi juridice directe între:

a. mandatar şi terţ
b. mandant şi terţ
c. mandant şi mandatar

232. Încetarea mandatului are lor prin:

a. revocarea mandatului de către mandant
b. renunţarea mandatantului la mandat
26
c. moartea uneia din părţi

233. Contractul de comision este

a. o ______________ a mandatului comercial
b. un mandat comercial fără reprezentare
c. un contract solemn

234. Caracterele juridice ale contractului de comision sunt:

a. este un contract cu titlu gratuit
b. este un contract consensual
c. este un contract bilateral

235. Fac parte din obligaţiile comitentului:

a. să plătească o remuneraţie comisionarului
b. obligaţiile sale sunt facultative
c. să restituie cheltuielile făcute de comisionar

236. Comisionarului îi revin următoarele obligaţii:

a. să execute mandatul încredinţat de comitent
b. să îndeplinească obligaţiile cu bună credinţă
c. să modifice împuternicirea primită în funcţie de situaţie

237. Încetarea contractului de comision are loc prin:

a. revocarea împuternicirii de către comitent
b. renunţarea comisionarului la împuternicirea primită
c. decesul, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi

238. Caracterele juridice ale contractul de consignaţie sunt:

a. este un contract solemn
b. este un contract unilateral
c. este un contract cu titlu oneros

239. Fac parte din obligaţiile consignantului:

a. plata remuneraţiei consignatarului
b. restituirea cheltuielilor făcute de consignatar
c. să reţină bunurile mobile ce urmează a fi vândute

240 Obligaţiile consignatarului constau în:

a. să păstreze şi să conserve bunurile primite
b. să execute mandatul dat de consignant
c. să-şi reţină din vânzare sumele cheltuite cu îndeplinirea sarcinilor primite

241. Nerespectarea contractului de consignaţie atrage răspunderea:

a. terţelor persoane
b. a părţii în culpă
c. nu este angajată răspunderea vreunei părţi

27
242. Contractul de consignaţie încetează:
a. prin revocarea împuternicirii de către consignant
b. prin renunţarea consignatarului la mandat
c. în cazul alegerii consignantului într-o funcţie publică

243. Raporturile juridice de agenţie comercială se pot realiza:

a. printr-un contract scris
b. printr-o simplă înţelegere numită agrement
c. în orice formă dorită de părţi

244. Agenţii care lucrează în baza contractului de agenţie comercială sunt:

a. mandatarii
b. brokerii
c. ___________

245. Transferul de tehnologie face obiectul unui contact:

a. secundar
b. adiacent
c. al unei clauze cu caracter complex

246. Contractul de licenţă are următoarele caractere juridice:

a. este un contract incesibil
b. implică un act de dispoziţie asupra dreptului exclusiv de brevet
c. este un contract care se încheie în virtutea calităţilor personale ale licenţiatorului

247. În funcţie de întinderea drepturilor atribuite prin contractul de licenţă, acesta

poate fi:
a. contract de licenţă exclusivă
b. contract de licenţă intermediară
c. contract de licenţă neexclusivă

248. Caracteristicile contractului de know-how sunt:

a. oportunitatea
b. noutatea
c. secretul

249. Transmiterea know-how-ului se face prin:

a. trimiterea documentaţiei
b. trimiterea de tehnicieni ai furnizorului
c. formarea tehnicienilor beneficiarului

250. Societăţile de consultanţă pot fi:

a. societăţi comerciale autonome
b. filiale şi servicii
c. societăţi comerciale integrate

251. Din categoria contractelor de concesiune fac parte:

28
a. contractul de concesiune propriu-zis
b. contractul de distribuţie exclusivă
c. contractul de franciză

252. Contractul de concesiune presupune:

a. gratuitatea drepturilor acordate
b. dreptul de a exploata anumite servicii publice
c. dreptul de a exploata anumite servicii şi bunuri ale statului

253. Concesionarea presupune următoarele etape şi activităţi:

a. organizarea licitaţiei
b. aprobarea guvernului şi publicarea ei în MO
c. perfectarea contractului de concesiune

254. Încetarea contractului de concesiune exclusivă survine:

a. la împlinirea termenului
b. în funcţie de voinţa concesionarului
c. prin reziliere

255. Avantajele francizatului sunt:

a. beneficiază de experienţa francizorului
b. îşi reduce povara şi riscul comercial
c. se lansează pe piaţă cu produse apreciate şi stabile sub aspect financiar şi comercial

256. Din categoria contractelor de finanţare fac parte:

a. contractul de report
b. contractul de leasing
c. contractul de credit bancar

257. Riscul de neplată a datoriei poate fi acoperit:

a. printr-o asigurare încheiată de împrumutat cu o societate de asigurări
b. printr-o scrisoare de garanţie emisă de altă bancă pe baza unui contract separat
c. prin doi garanţi

258. Leasingul se bazează pe o disjungere:

a. pe plan juridic între dreptul de proprietate şi cel de folosinţă
b. pe plan fiscal între amortismente şi ratele chiriei
c. pe plan economic între capital şi produsul său

259. Posibilităţile utilizatorului la sfârşitul contractului de locaţiei sunt:

a. cumpărarea bunului ce-i fusese închiriat
b. cesionarea contractului de locaţie
c. rezilierea contractului de locaţie

260. Părţile contractului de report sunt:

a. reportatul
b. reportatorul
29
c. intermediarul

261. Plata în contractul de cont curent se face:

a. în numerar
b. în orice moduri convenite de părţi
c. în valori mobiliare

262. Caracterele juridice ale contractului de gaj comercial sunt:

a. este un contract unilateral
b. este un contract real
c. este un contract principal

263. Drepturile creditorului gajist sunt:

a. să reţină bunul dat în gaj până la executarea obligaţiei
b. să folosească bunul dat în gaj
c. să revendice bunul din mâna oricui s-ar afla

264. Obligaţiile creditorului gajist sunt:

a. să reţină bunul dat în gaj în contul creanţei
b. să conserve bunul primit în gaj
c. nu are voie să folosească bunul primit în gaj

265. Realizarea gajului se face prin:

a. pact __________
b. reţinerea bunului în contul creanţei cu aprobarea instanţei de judecată
c. vânzarea prin licitaţie publică a bunului cu aprobarea instanţei de judecată

266. În cadrul contractului de închiriere comercială este necesar:

a. să se identifice clar părţile
b. să se stabilească chiria şi termenul de plată
c. să se stabilească durata contractului

267. Contractul de închiriere comercială trebuie să prevadă:

a. dacă chiriaşul depune o garanţie
b. cine trebuie să facă reparaţiile şi să plătească de întreţinere
c. dacă locatorul are dreptul să inspecteze spaţiul închiriat şi în ce condiţii

268. Titlul de afaceri are următoarele caractere:

a. impersonal
b. constitutiv
c. formal

269. Titlul de credit îndeplineşte funcţia de:

a. instrument de plată a datoriilor în sume de bani
b. instrument de schimb
c. mijloc de credit

30
270. În funcţie de conţinutul lor, titlurile comerciale de valoare se clasifică în:
a. efecte de comerţ
b. valori mobiliare
c. titluri reprezentative ale mărfurilor

271. Din categoria efectelor de comerţ fac parte:

a. cambia
b. cecul
c. biletul la ordin

272. Fac parte din categoria valorilor mobiliare:

a. poliţele
b. acţiunile
c. obligaţiunile

273. Titlurile reprezentative ale mărfurilor cuprind:

a. conosamentul
b. recipisa de depozit
c. warantul

274. După modul cum circulă titlurile de valoare se împart în:

a. titluri nominative
b. titluri la ordin
c. titluri la purtător

275. Titlurile nominative individualizează pe:

a. debitor
b. mandatar
c. pe titularul dreptului prin arătarea numelui acestuia

276. În funcţie de cauza lor, titlurile de valoare se clasifică în:

a. titluri comune
b. titluri cauzale
c. titluri abstracte

277. Titlurile de legitimare sunt:

a. înscrisuri care împrumută anumite caracteristici ale titlurilor de valoare
b. titluri de valoare improprii
c. înscrisuri care servesc la legitimarea dreptului posesorului

278. Acţiunile unei societăţi comerciale sunt:

a. titluri reprezentative ale contribuţiei asociaţilor
b. fracţiuni ale capitalului social care conferă posesorilor calitatea de acţionar
c. titluri de credit negociabile care circulă în condiţiile legii

279. Conosamentul este:

31
a. înscrisul eliberat de comandantul navei sau armatorul navei cu care se transportă
mărfurile
b. înscrisul care atestă încărcarea mărfurilor pentru a fi transportate
c. înscrisul prin care se atestă că posesorul lui legitim este considerat proprietarul
mărfurilor.

32