DREPT PROCESUAL CIVIL

- HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ-

CUPRINS
I. EXECUTAREA PROVIZORIE..................................................2
I.1. CONSIDERAȚII GENERALE................................................................................................2
I.2. EXECUTAREA PROVIZORIE DE DREPT..........................................................................3
I.3. EXECUTAREA PROVIZORIE JUDECĂTOREASCĂ........................................................4
I.4. SUSPENDAREA EXECUTĂRII PROVIZORII....................................................................5
I.5. CHELTUIELILE DE JUDECATĂ.........................................................................................6

II. PROCEDURILE DE ÎNDREPTARE, LĂMURIRE ȘI

COMPLETARE A HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI...........10
II.1. PROCEDURA DE ÎNDREPTARE A HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI........................11
II.2. LĂMURIREA HOTĂRÂRII................................................................................................11
II.3. COMPLETAREA HOTĂRÂRII..........................................................................................13

III. CĂILE DE ATAC....................................................................14

III.1. CLASIFICARE....................................................................................................................14
III.2. REGULILE GENERALE APLICABILE TUTUROR CĂILOR DE ATAC..................16
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

I. EXECUTAREA PROVIZORIE

I.1. CONSIDERAȚII GENERALE

 Sediul materiei: art. 448 – 449 NCPC

 Ca regulă, hotărârea dată în prima instanță nu poate fi pusă în executare silită –

art. 632 ( ”executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu
executoriu”), art. 633 – hotărârile executorii – sunt hotărârile date în apel și cele
date în primă imstanță fără drept de apel).

 Executarea provizorie Excepție de la regula că hotărârea dată în prima

instanță nu poate fi pusă în executare silită atâta timp cât este susceptibilă de apel, ori,
după caz, atâta timp cât apelul ce a fost declarat nu a fost soluționat.

 Caracterul provizoriu executarea nu poate fi una definitivă, adică dacă apelul

se admite și hotărârea va fi anulată sau schimbată atunci se va proceda la întoarcerea
executării – art. 448 alin (2) NCPC

 Feluri:

 de drept - atunci când legiuitorul a stabilit că pentru anumite categorii de

pricini, hotătârea se execută din momentul în care se comunică părților, iar nu
după soluționarea apelului.

 judecătorească - atunci când legiuitorul a oferit judecătorului posibilitatea de

a decide în fiecare caz în parte, dacă să permită sau nu executarea provizorie.

 Riscul creditorului este expus pericolului de a plăti adversarului daune

interese pentru prejudiciul cauzat prin executarea hotărârii în aceste condiții, pe
lângă restituirea a ceea ce a primit în temeiul hotărârii modificate în calea de atac
– art 637 alin (1) NCPC

2
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

I.2. EXECUTAREA PROVIZORIE DE DREPT

 Sediul materiei: Art 448 NCPC 

 Este ope legis judecătorul nu trebuie să faca nici o mențiune în hotărâre, iar
creditorul poate să treacă la executare după pronunțarea sentinței.

 Cazuri (art. 448 alin. 1 pct. 1-10):

 Pct 1 - stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea

locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea
legături personale cu minorul

 Pct 2 - plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturi juridice
de munca, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor

 Pct 3 - despăgubiri pentru accidente de muncă

 Pct 4 - rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere/ alocație

pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale

 Pct 5 - despăgubiri în caz de moarte/ vătămare a integrității corporale ori

a sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestații bănești
periodice

o vorbim de acele prestații bănești periodice ce au natura unei rente, nu

de plata eșalonată a unei sume determinate

 Pct 6 - reparații grabnice

 Pct 7 - punerea sau ridicarea sigiliului/ facerea inventarului

o Aspecte care țin de urgență - în lipsa lor, ar putea să fie sustrase

bunuri; de regulă se aplică în cazul sechestrului judiciar/ asigurător 

3
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Pct 8 - cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce privește posesia

 Pct 9 - hotărârile pronunțate în temeiul recunoașterii de către pârât a

pretențiilor reclamantului, pronunțate în condițiile art. 436 NCPC

o ipoteza în care pârâtul recunoaște parțial pretențiile reclamantului – se

dă hotărâre parțială pe aspectele recunoscute și continuă procesul cu
privire la celelate fapte nerecunoscute.

 Pct 10 - orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este

executorie 

o În materie de ordonanță președințială hotărârea pronunțată în

primă instanță poate fi executată de îndată - este o măsură și executorie
și provizorie – art. 997 alin. (2) NCPC

o Sechestrul judiciar și asigurător încheierile, chiar dacă sunt

atacate cu apel, pot fi puse în executare pe durata apelului.

I.3. EXECUTAREA PROVIZORIE JUDECĂTOREASCĂ

 Sediul materiei: Art 449 NCPC 

 Condiții:

 De fond

o Hotărârea trebuie să fie privitoare la bunuri – obiectul procesului

trebuie să aibă conținut patrimonial  măsură necesară în raport
cu trei elemente alternative:

 temeinicia vădită a dreptului

 starea de insolvabilitate a debitorului

 neluarea de îndată a măsurii este vădit prejudiciabilă pt

creditor.

4
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o procesul să nu aibă ca obiect:

 strămutarea de hotare, desființarea de construcții, plantații sau

a oricăror lucrări având o așezare fixă;

 intabularea sau radierea unui drept din cartea funciară

 de formă

o în scris

o verbal până la închiderea dezbaterilor, în ședință și consemnată în

încheiere.

 Dacă instanța apreciază că e necesar poate obliga pe creditor la plata unei

cauțiuni.

 Cauțiunea e calculată potrivit unor reguli de la contestația la executare prin

raportare la valoarea creanței (art. 719 alin. 2). 

 termen - art 449 alin (3) NCPC

o se face în fața primei instanțe - până la închiderea dezbaterilor

o în apel, poate fi reiterată dacă a fost respinsă în primă instanță. Nu

poate fi făcută direct în apel.

 Citarea părților: Judecata cererii de încuviințare a executării provizorii se face în

condițiile art. 153 alin (1) – numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat.

I.4. SUSPENDAREA EXECUTĂRII PROVIZORII

 Sediul materiei: art. 450 NCPC

 Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel,

fie distinct în tot cursul judecății în apel.

5
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Se aplică atât în cazul celei legale, cât și în cazul celei judecătorești. 

 Cererea se depune:

 odată cu apelul la instanța care a pronunțat hotărârea,

 dacă se depune separat, direct la instanța de apel cu o copie legalizată a

dispozitivului hotărârii.

 Procedura de soluționare a cererii de suspendare a executării provizorii, cât și

calea de atac împotriva încheierii de suspendare se determină potrivit art. 719
alin (6) C. proc. civ. încheierea asupra suspendării executării provizorii va
putea fi atacată, în mod separat, doar cu apel, sau, dacă este pronunțată de
Curtea de apel – numai cu recurs în termen de 5 zile de la
pronunțare/comunicare.

 Se va judeca de către instanța de apel - cerere incidentală în apel – art 450 alin
(3) NCPC

 Suspendarea va putea fi încuvințată numai cu plata unei cauțiuni.

 Suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea cererii de suspendare a

executării provizorii se poate încuviința pe cale de ordonanță președințială, de
asemenea cu plata unei cauțiuni.

 suma depusă cu titlu de cauțiune pentru judecata ordonanței președințiale nu

se va deduce din cauțiunea necesară pentru suspendarea potrivit dreptului
comun
instanța este sesizată cu două cereri, diferite, fiecare urmând a fi
finalizată printr-o soluție diferită.

6
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

RIL – Decizia nr. 8/2015 ICCJ ”În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 450 alin
(5) raportat la art. 997 și urm. și art 719 alin. (7) din C. proc. civ. :
- cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători;
- instanța se pronunță asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de
atac.”

I.5. CHELTUIELILE DE JUDECATĂ

 Sediul materiei: art 451-455 NCPC

 Conținutul cheltuielilor de judecată Constau în mai multe categorii de

cheltuieli:

 taxe judiciare de timbru, onorarii avocați, experți, specialisti numiti in

condițiile art. 330 alin (3) NCPC .

 sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderi cauzate de

necesitatea prezenței la proces.

 cheltuielile de transport și dacă e cazul, de cazare.

 orice alte cheltuieli necesare privind buna desfășurare a procesului.

Spre exemplu: onorarii experți desemnați de părți, plata cu traducerea actelor redactate într-o
limbă străină, sumele plătite pentru fotocopierea sau imprimarea unor înscrisuri, sumele
plătite pentru efectuarea unor cercetări locale, onorariul interpretului etc.
 Nu reprezintă cheltuieli amenzile judiciare sau despăgubirile pentru
tergiversarea procesului.

Spre exemplu: partea a provocat cu rea-credință amânarea procesului și este sancționată, iar
în final câștigă procesul, însă nu recuperează și amenda deoarece culpa în cauzarea
prejudiciului suferit îi aparține.

 Instanța poate să reducă motivat, chiar și din oficiu, partea din cheltuielile de
judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit
disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea
desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei – art. 451 alin.
(2) NCPC

 reducerea cheltuielilor aferente onorariului nu are niciun efect cu privire la

raporturile dintre client și avocat, ci numai asupra măsurii în care partea care a

7
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

câștigat va putea recupera de la partea care a pierdut cheltuielile cu onorariul

de avocat.

 În aceleași condiții poate fi redusă și suma pe care partea care a câștigat a utilizat-o
pentru plata onorariului experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiie art.
330 alin. (3) – art. 451, alin (3)

 Cheltuielile de judecată având ca obiect taxele judiciare de timbru și a timbrului

judiciar nu vor putea fi reduse, precum și sumele cuvenite martorilor.

 Dovada: făcută de partea care pretinde cheltuieli - cel mai târziu la data
închiderii dezbaterilor asupra fondului.

 Acordarea cheltuielilor de judecată

 Se acordă numai la cerere – expresie a principiului disponibilității;

 Partea care pierde procesul va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată –

culpa procesuală.

Exemplu: cererea de chemare în judecată a fost anulată ca netimbrată, cererea s-a perimat,
cererea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, cererea a fost rămasă fără
obiect etc. – culpa reclamantului
s-a admis cererea de chemare în judecată, a fost pus în întârziere anterior
declanșării procesului și și-a executata obligațiile pe parcursu procesului, cu consecința
respingerii cererii reclamantului ca ramasă fără obiect etc. – culpa pârâtului.

 se acordă și când procesul este finalizat în urma intervenirii uneia dintre

împrejurările arătate la art. 243 NCPC dacă sunt dovedite.

 când cererea se admite în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare
dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Exemplu: reclamantul solicită plata unei sume de bani ca urmare a executării unui contract și
pârâtul execută plata în timpul procesului - soluția va fi respingerea cererii reclamantului ca
rămasă fără obiect - pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.

8
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

Dacă cererea se admite în parte - se admit proporțional și cheltuielile de judecată în limită

proporțional cu admiterea.

 Se va putea dispune și compensarea cheltuielilor de judecată, dacă este cazul.

Spre exemplu: dacă există o cerere reconvențională a pârâtului sau o cerere de intervenție
principală făcută de către un terț intervenient și se admit și unele și altele, se va proceda la o
compensare.
Tot o compensare este și cazul partajului judiciar deoarece acolo toți sunt și reclamanți și
pârâți, chiar dacă nu au făcut cerere reconvențională pentru că fiecare va lua câte ceva din
masă și atunci, cheltuielile se vor repartiza proporțional cu partea din masa partajabilă.

Jurisprundență relevantă:
- Hotărâre prealabilă, Decizia nr. 59/2017 ICCJ – ”În cauzele având ca obiect obligarea
pârâtului la suportarea pretenției constând în cheltuielile de judecată generate de un alt
litigiu soluționat definitiv, dispozițiile art. 453 alin (1) din NCPC rămân aplicabile.”

 Există și posibilitatea solicitării cheltuielilor pe calea unei acțiuni separate, în

răspundere delictuală – aplicare a principiului reparării integrale a prejudiciului -
art. 1349 și 1531C.civ

 Exonerarea de plată a cheltuielilor de judecată - art. 454 NCPC

 Cazul în care pârâtul care a recunoscut pretențiile reclamantului, la primul

termen de judecată la care părțile sunt legal citate

 Condiții:

o recunoașterea pretențiilor reclamantului, 

o recunoașterea este spontană, iar nu provocată,

 
o recunoașterea are loc la primul termen de judecată la care părțile
sunt legal citate,

9
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o pârâtul să nu fie fost pus în întârziere sau să nu se afle de drept în

întârziere.

o recunoașterea este făcută în litigii în care pârâtul poate să recunoască

pretențiile reclamantului.

 textul nu se aplică în situațiile în care prin simpla recunoaștere

pârâtul nu ar putea să stopeze litigiul.

Spre exemplu: în materie de divorț instanța trebuie să verifice motivele de divorț, divorțul nu
poate să se pronunțe pe baza recunoașterii pârâtului, textul nu este aplicabil

 Situația mai multor reclamanți sau pârâți: Dacă sunt mai multe părți, ei vor putea
fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în
raport cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic.

Spre exemplu: reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâți, iar probele administrate pentru
toți au fost cam aceleași, în acest caz, fiecare pârât va fi obligat la o sumă egală din
cheltuielile de judecată: 5 pârâți, cheltuieli de judecată - 5.000 lei, fiecare dintre ei va suporta
câte 1.000 lei -cote egale.

Instanța va ține cont de faptul că unul dintre coparticipanți, spre exemplu, a generat costuri
exagerate prin apărările sale, și îl va putea obliga pe acesta la suportarea unei cote mai mari
din cuantumul cheltuielilor de judecată.

Dacă suntem în cazul unui delict, reclamantul i-a chemat în judecată și pe comitent și pe
prepus pretinzând o datorie - reclamantul câștigă procesul și îi va obliga în solidar pe ambii
pentru că e răspundere delictuală.

II. PROCEDURILE DE ÎNDREPTARE, LĂMURIRE ȘI

COMPLETARE A HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

 Sediul materiei: art. 442-447 NCPC

10
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Reguli generale art. 445-447 NCPC

 îndreptarea/lămurirea/completarea nu pot fi cerute calea apelului/ recursului –

art. 445 NCPC

 căile de atac împotriva soluției date cererii de îndreptare/lămurire/completare

sunt cele prevăzute pentru hotărârea a cărei îndreptare, lămurire sau
completare se solicită – art. 446 NCPC

 dacă cererea este admisă, cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului

pentru că în toate cele 3 proceduri niciuna dintre părți nu e în culpă procesuală
– art. 447 NCPC

II.1. PROCEDURA DE ÎNDREPTARE A HOTĂRÂRII

JUDECĂTOREȘTI

 Presupune înlăturarea din hotărâre a erorilor materiale ori a omisiunilor care nu

influențează soluția – art. 442 NCPC

Acestea se pot referi la numele părților, calitatea acestora, erori de calcul (spre exemplu,
s-a cerut 10.000 lei, instanța a admis în totalitate cererea, dar a omis o cifră)

 nu se confundă eroarea materială de aici cu cea de la contestația în anulare unde

eroarea materială a generat o soluție greșită - art. 503 alin. (2) pct. !!!

 Se poate folosi procedura și când sunt erori precum: neconcordanțe între minută și
dispozitiv

 Poate fi facută fie la cererea părții interesate, fie din oficiu de instanță.

 Poate fi facută oricând Există o opinie mai veche în doctrină care spunea că
cererea ar trebui făcută in interiorul termenului de prescripție al executării, pentru că
altfel nu există interes dar hotărârea nu are doar forță executorie, ci e și înscris
autentic hotărârea trebuie să reflecte deci situația reală și nu o situație eronată.

 
 În ce privește competența - revine instanței care a pronunțat hotărârea.

 Procedura e una simplă – nu are un caracter contencios instanța se pronunță

prin încheiere dată în camera de consiliu de principiu fără citarea părților.

11
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Părțile pot fi citate când instanța consideră necesară prezența lor pentru a da
anumite lămuriri. 
 Ex: instanței nu ii e clar cum o cheamă pe una dintre părți - în unele documente apare
cu diacritice, în altele fără și nu există copie a CI - aspect care nu implică o analiza
complicată

 În urma procedurii, se dă încheierea - ce anume se rectifică din corpul hotărârii.

 Încheierea poate fi atacată cu aceleași căi de atac prevăzute pt hotărârea îndreptată. 

 În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.

II.2. LĂMURIREA HOTĂRÂRII

 Clarificarea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii/ hotărârea

cuprinde dispoziții contradictorii – art. 443 NCPC

Ex: instanța nu identifică destul de clar imobilul în legătură cu care s-a admis acțiunea în
revendicare/ în legătură cu care s-a dispus evacuarea Hotărârea nu are aptitudinea de a
fi executată sub aspectul clarității, mențiunile din ea fiind o piedică în executarea silită. 

 Spre deosebire de procedura înlăturării erorilor materiale, această procedură a

lămuririi vizează un aspect care se poziționează în dispozitivul hotărârii, presupunând
neclarități ale manifestării de voință a judecătorului exprimate prin dispozitiv. 

 Dacă considerentele sunt contradictorii sau neclare sau contrare dispozitivului

(însă soluția din dispozitiv este clară/explicită) – aceste neregularități nu se pot
invoca în procedura lămuririi, ci prin formularea unei căi de atac.

 Cererea se face doar de partea interesată.

 În ce privește competența - revine instanței care a pronunțat hotărârea.

 Nu există un termen pentru formularea cererii, dar trebuie urmărit dacă mai există un
interes.

 se arată cu temei în doctrină că (în cazul hotărârilor susceptibile de a fi aduse

la îndeplinire prin executare silită) dacă a trecut termenul de prescripție al
executării, nu mai există interes pentru solicitarea lămuririi întinderii

12
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

dispozitivului sau eliminării dispozițiilor contrare, pentru că în principiu, în

dispozitivul hotărârii nu sunt reținute situații de fapt a căror corectă reflectare
să prezinte interes sub aspect probatoriu.

Totuși, față de faptul că prescripția executării silite este o excepție de ordine

privată, instanța nu va putea invoca, din oficiu, o lipsă a interesului întemeiată
pe acest aspect.

 Judecata are loc numai cu citarea părților, facută de urgență în camera de consiliu. 
 Pentru judecarea cererii de lămurire pot fi administrate orice dovezi, în aceleași
condiții prescrise prin art. 255 alin. (1) NCPC, administrarea probelor nefiind exclusă
de plano în procedura lămuririi.

 Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al

instanței.

 Încheierea este supusă căilor de atac prevăzute pentru hotărârea a cărei lămurire se
solicită.

II.3. COMPLETAREA HOTĂRÂRII

 Completarea hotărârii se face atunci când instanța a omis să se pronunțe cu privire

la un capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cererei conexe sau
incidentale / a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților,
traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.

 Termen (art. 444 alin. 1):

 pentru hotărârile date în prima instanță - același termen în care se poate

declara apel sau recurs

 în cazul hotărârile date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea
cu reținere – 15 zile de la pronunțare.

 În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea

acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

13
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

Ultima teză de mai sus, introdusă prin Lg. 310/2018, vine în contradicție cu cea de a 2-a teză
de mai sus, prin aceea că o hotărâre pronunțată pe fond în recurs, după casarea cu reținere, se
încadrează în ambele ipoteze.
Prin coroborarea modificării aduse de Lg. 310/2018 cu prima teză a alin. (1) a art. 444 NCPC,
completarea hotărârii se va putea solicita după cum urmează:

o în cazul hotărârilor în prima instanță care sunt supuse apelului sau

recursului, în termenul de declarare a apelului sau, după caz, a
recursului, termen care curge de la comunicarea hot.

o în cazul hotărârilor pronunțate în apel supuse recursului – în termenul

de declarare a recursului – curge de la comunicarea hotărârii,

o hotărâri definitive pronunțate în apel, în termen de 15 zile de la

comunicarea hotărârii,

o hotărâri definitive pronunțate în recurs – 15 zile de la comunicarea

hotărârii

o pentru hotărârile pronunțate în fond după casare cu reținere de instanța

de recurs, deși definitive, completarea se cere în termen de 15 zile de la
pronunțare – teza a II-a fiind reglementare specială, derogatorie de la
teza ultimă introdusă prin L310/2018

o pentru hotărârile pronunțate în revizuire sau în contestație în anulare,

indiferent că acestea sunt definitive sau supuse unor căi de atac,
completarea se solicită în termen de 15 zile de la pronunțare.

 Se judeca de urgență și cu citarea părților.

 Judecata cererii – în ședință publică.

 Hotărârea dată asupra completării se va atașa atât în dosarul cauzei, cât și la mapa de
hotărâri a instanței -art. 443 alin. (3) NCPC

III. CĂILE DE ATAC

14
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

III.1. CLASIFICARE

 În funcție de condițiile de exercitare – art. 456 NCPC

 Căi de atac ordinare – singura cale de atac ordinară este APELUL, întrucât
partea nemulțumită poate critica hotărârea de prima instanță sub toate
aspectele acesteia, fără ca legea să limiteze motivele de exercitare.

o Singura condiție este ca legea să nu interzică în mod expres

exercitarea apelului.

 Căi de atac extraordinare – RECURSUL, CONTESTAȚIA ÎN ANULARE

și REVIZUIREA - pot fi exercitate numai în conditiile și pentru motivele
expres și limitativ prevăzute de lege, vizând, după caz, hotărâri executorii sau
hotărâri definitive.

 În funcție de instanța competentă pentru soluționarea căii de atac exercitate

 Căi de atac de reformare – apelul și recursul.

o Prin acestea se realizează controlul judiciar, deoarece apelul și

recursul sunt de competența unei instanțe superioare celei care a
pronunțat hotărârea atacată.

 Căi de atac de retractare – contestația în anulare și revizuirea.

o Aceste căi de atac se soluționează de instanța care a pronunțat

hotărârea și au ca finalitate „retragerea” hotărârii nelegale și
pronunțarea unei hotărâri legale

 În funcție de faptul dacă provoacă sau nu o nouă judecată de fond

 Căi de atac devolutive – apelul.

o Prin intermediul căii de atac a apelului, se permite reluarea

procesului sub toate aspectele sale (de fapt sau de drept). Prin faptul
că declanșează o nouă judecată asupra fondului, apelul asigură
principiul dublului grad de jurisdicție.

 Căi de atac nedevolutive – recursul, contestația în anulare și revizuirea.

15
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Acestea nu au drept consecință o rejudecare a fondului. Nu se permite

reluarea întregului proces, ci doar a anumitor aspecte ale acestuia
(aspecte de drept sau admisibilitatea anumitor probleme, în cazul
revizuirii).

o În recurs se dezbate doar problematica de drept, nu și cea de fapt.

 În funcție de faptul dacă parțile au sau nu acces direct la exercitarea căilor de

atac

 Căi de atac comune –toate căile de atac reglementate de NCPC sunt

comune.

 Căi de atac speciale – nu mai există în reglementarea actuală.

 În funcție de faptul dacă exercitarea căii de atac suspendă de drept sau nu

executarea hotărârii atacate

 Căi de atac suspensive de executare – apelul.

o suspendă de drept executarea hotărârii.

 Căi de atac nesuspensive de executare – recursul, contestația în anulare și

revizuirea.

o Contestația în anulare și revizuirea nu suspendă de drept executarea,

dar instanța, la cerere, poate suspenda executarea (art. 507 NCPC si art.
512 NCPC).

o În privința recursului trebuie făcută o distincție:

 cazurile expres prevazute de art. 484, alin. 1 NCPC, care

constitutie exceptia - recursul suspendă de drept executarea
hotărârii.

 toate celelalte cazuri, exercitarea recursului nu suspendă

executarea, dar suspendarea poate fi acordata la cerere (art. 484,
alin. 2-5NCPC) și nu prin simpla introducere a cererii.

16
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

III.2. REGULILE GENERALE APLICABILE TUTUROR CĂILOR DE

ATAC

 Principiului legalității căii de atac - hotărârea judecătorească este supusă numai

căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta,
indiferent de mențiunile din dispozitivul ei (art. 457 NCPC).

 Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra
acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de
lege.

 Indicarea în mod greşit de către instanţă a termenului pentru exercitarea căii de atac
constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu
respectarea indicaţiei greşite a instanţei.

 Calea de atac poate fi formulată, în principiu, doar de părțile aflate în proces,

care justifică un interes, nu și de către un terț - art. 458 NCPC.

 excepții - trebuie prevăzute expres de lege :

o procuror, chiar dacă nu a participat la procesul respectiv, ori de câte

ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților,
precum ș în alte cazuri expres prevăzute de lege (art. 92, alin. 4
NCPC);

o de intervenientul căruia nu i s-a respins ca inadmisibilă cererea de

intervenție (nu este parte in proces);

o in materie de proceduri necontencioase – orice persoană interesata

ar putea sa formuleze calea de atac;

o de creditorii chirografari – excepție aparentă - creditorii

chirografari exercită acțiunea în numele debitorului lor;

o de succesorii cu titlu particular (este o derogare parțială, întrucât în

realitate aceștia au preluat dreptul autorului împreună cu dreptul de a
face apel).

 Căile de atac extraordinare nu pot fi exercitate atâta timp cât este deschisă
calea apelului (art. 459 NCPC) - recursul nu poate fi exercitat omissio medio.

17
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Excepție - art. 459, alin. 2 NCPC - O hotărâre susceptibilă de apel și de

recurs poate fi atacată, înăuntrul termenului de apel, direct cu recurs, la
instanța care ar fi fost competentă să judece recursul împotriva hotărârii date
în apel

o dacă părțile consimt expres, prin înscris autentic sau prin declarație
verbală - în fața instanței a cărei hotărâre se atacă și consemnată într-
un proces verbal.

o recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea

greșită a normelor de drept material

 Căile extraordinare de atac se pot exercita concomitent - recursul se va judeca cu

prioritate față de contestația în anulare/ revizuire - cale de atac de reformare, vs. căi
atac de retractare.

 Principiului unicității căii de atac o cale de atac poate fi exercitată

împotriva unei hotărâri o singură dată, dacă legea prevede același termen de
exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac (art.
460, alin. 1 NCPC).

 Dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea

este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea
principală. Art. 460, alin. 2 NCPC

 Dacă prin aceeasi hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale
sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului,
hotărârea în intregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este
supusă recursului. Art. 460, alin. 3 NCPC

 Art. 460, alin. 4 NCPC - Dacă hotărârea cu privire la o cerere principală

sau incidentală nu este supusă nici apelului și nici recursului, soluția cu
privire la celelalte cereri este supusă căilor de atac în condițiile legii.

Spre exemplu: în cazul divorțului prin consimțământul părților, hotărârea nu este supusă
niciunei căi de atac, dar pot fi și probleme legate de exercitarea autorității părintești, stabilirea
numelui, partaj. În legatură cu aceste cereri, hotărârea va fi supusă căilor de atac prevăzute de
lege, chiar dacă capătul de cerere principal nu va fi supus niciunei căi de atac.

18
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Exceptie de la principiul unicității căii de atac : se pot introduce mai multe

cereri de revizuire împotriva aceleiași hotărâri, întrucât sunt prevăzute
termene diferite în funcție de motivul de revizuire -art. 509 – 511 NCPC.

 Calea de atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii (art.

461 NCPC) - se atacă în principal dispozitivul,

 în mod excepțional se pot ataca exclusiv considerentele și numai dacă (art. 461,
alin. 2 NCPC) :

o prin acestea s-au dat dezlegări unor probleme de drept care nu au legătură
cu judecata acelui proces – probleme de drept

o prin acestea s-au dat dezlegări greșite unor probleme de drept

o acestea cuprind constatări de fapt eronate ce prejudiciază partea

 Întelegerea părților este posibilă în orice cale de atac (art. 462 NCPC) - dispozițiile
art. 438-441 NCPC (referitoare la tranzacție) fiind aplicabile.

 Legea recunoaste posibilitatea achiesării la hotărâre, expres sau tacit, total sau
parțial (art. 463-464 NCPC).

 Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul căii de atac (art. 465
NCPC).

Spre exemplu : modul în care se repartizează aleatoriu dosarele (procesul-verbal de repartizare

aleatorie) nu este o măsură de judecată, deși este în legătură cu judecata (face parte din procedura
de distribuire).
- termenul “de îndată” în care trebuie luate măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a
completului de judecată (art. 199, alin. 2 NCPC). Nu se poate ataca termenul fiindca este o
masura administrativa.

Bibliografie selectivă:

19
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

1. Mihaela Tăbârcă – Drept procesual civil. Vol. II – Procedura contencioasă în fața

primei instanțe. Procedura necontencioasă judiciară. Proceduri speciale, Universul
Juridic, București 2013 pag. 562-619;

2. Mihaela Tăbârcă – Drept procesual civil. Vol. III – Căile de atac, Universul Juridic,
București 2013 pag. 6-38

3. Traian Briciu – Drept procesual civil, Drept execuțional, Arbitraj, Drept notarial .
Curs de bază pentru licență și masterat. Seminare și examene; Editura Național,
București 2013, p. 335-366;

4. Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, Ediția a 4-a, revizuită și
adăugită, Editura Hamangiu, București 2017, p. 631-669.

Articole relevante:

1. ARBANAS Petrica, Suspendarea executării provizorii. Condiţii, Revista Romana de

Dreptul Muncii 9 din 2015;

2. STANA Raluca Elena, Reglementarea cheltuielilor de judecată în procesul

civil, Revista Romana de Drept al Afacerilor 10 din 2016;

3. NITA Elena, Cheltuieli de judecată. Onorariu de avocat. Reducere, Revista Romana

de Jurisprudenta 5 din 2017;

4. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Hotărâre. Îndreptarea, lămurirea şi completarea

hotărârii. Diferenţieri, Pandectele Romane 1 din 2005;

5. DINU Claudiu Constantin, Unele consideraţii cu privire la căile de atac în lumina

Noului Cod de procedură civilă - Revista Romana de Drept Privat 4 din 2018;

20