DREPT PROCESUAL CIVIL

- INCIDENTE PROCEDURALE-

CUPRINS
I. SUSPENDAREA PROCESULUI................................................2
I.1. SUSPENDAREA VOLUNTARĂ.............................................................................................2
I.2. SUSPENDAREA LEGALĂ DE DREPT.................................................................................3
I.3. SUSPENDAREA LEGALĂ FACULTATIVĂ........................................................................4
I.4. ALTE CAZURI DE SUSPENDARE FACULTATIVĂ..........................................................6
I.5. PROCEDURA SUSPENDĂRII..............................................................................................7
I.6. EFECTELE SUSPENDĂRII....................................................................................................8

II. PERIMAREA................................................................................9
II.1. CONSIDERAȚII GENERALE..............................................................................................9
II.2. TERMENUL DE PERIMARE.............................................................................................11
II.3. ÎNTRERUPEREA TERMENULUI DE PERIMARE........................................................11
II.4. CAZURI DE SUSPENDARE A PERIMĂRII.....................................................................11
II.5. PROCEDURA PERIMĂRII.................................................................................................12
II.6. INVOCAREA PERIMĂRII..................................................................................................13
II.7. EFECTELE PERIMĂRII.....................................................................................................14

III. ACTELE DE DISPOZIȚIE ALE PĂRȚILOR.....................14

III.1. ASPECTE GENERALE......................................................................................................14
III.2. RENUNȚAREA LA JUDECATĂ.......................................................................................15
III.3. EFECTELE RENUNȚĂRII LA JUDECATĂ...................................................................16
III.4. RENUNȚAREA LA DREPT...............................................................................................17
III.5. ACHIESARE........................................................................................................................18
III.6. TRANZACȚIA.....................................................................................................................20
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

I. SUSPENDAREA PROCESULUI

 Sediul materiei: art. 411 și urm. NCPC

 Suspendarea acea măsură procesuală care constă în oprirea cursului judecății

din motive, împrejurări voite de părți ori independente de voința părților.

I.1. SUSPENDAREA VOLUNTARĂ

 Suspendarea voluntară a procesului - sediul materiei: art. 411 NCPC

 Expresă aplicare a principiului disponibiliății - părțile pot decide acest

lucru.

o Toate părțile trebuie să solicite instanței oral sau în scris suspendarea.

 tacită/ subînțeleasă acest caz are la bază o voință tacită de suspendare

pe care legiuitorul o prezumă a reieși din neprezentarea părților legal citate.

o există și situația în care această prezumție nu se aplică: ”cauza se

judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în
lipsă”. (art. 411, alin. (1), pct. 2, teza a 2-a NCPC).

o măsura suspendării e prioritară chiar unor excepții procesuale de

procedură.

Exemplu: excepția netimbrării

 Repunerea pe rol poate fi cerută de oricare din părți pe toată durata suspendării,
însă cererea de repunere pe rol trebuie timbrată pentru a putea fi pusă în discuție.

 Netimbrarea atrage anularea cererii de repunere pe rol (iar nu a cererii a cărei

repunere pe rol se solicită)

 Precizări suspendarea voluntară nu poate opera în anumite situații:

2
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 când cererea e făcută de procuror (în interesul uneia dintre persoanele pentru
care poate: minor, pus sub interdicție, persoană dispărută);

 în cazul plângerii contravenționale

o Rațiunea acestei excepții este de a nu încuraja un abuz al

contravenienților, care ar putea să profite de pe urma neprezentării la
proces, determinănd prin propria absență prelungirea perioadei de
suspendare a executării sancțiunii contravenționale. Această excepție
este reglementată de OG nr. 2/2001.

I.2. SUSPENDAREA LEGALĂ DE DREPT

 Suspendarea de drept – Sediul materiei – art. 412 NCPC

 Noțiune atunci când, în prezența unui caz de suspendare, instanța nu mai are
dreptul să analizeze utilitatea, oportunitatea acesteia, ci simpla prezență a existenței
cazului atrage suspendarea.

 prin decesul uneia dintre părți până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară
de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a acestora.

o Acest deces trebuie să intervină după sesizarea instanței, până la rămânerea în

pronunțare. Dacă partea a decedat înainte de introducerea cererii – cererea este
lovită de nulitate absolută – lipsa capacitații de folosință.

 Cazul punerii sub interdicție judecătorească/ curatela a unei părți până la numirea unui
tutore/curator;

 prin decesul reprezentantului/al mandatarului uneia dintre părți survenit cu mai

puțin de 15 zile înainte de ziua înfățișării, până la numirea unui nou reprezentant sau
mandatar;

o Dacă evenimentul se produce mai devreme de 15 zile, judecata nu se

suspendă.

 La încetarea funcției de tutore/ curator - până la numirea unuia nou;

3
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 când persoana juridică e dizolvată - până la desemnarea lichidatorului.

 prin deschiderea procedurii insolvenței, în temeiul unei hotărâri definitive, dacă

debitorul trebuie reprezentat - până la numirea administratorului/ lichidatorului
judiciar;

 în cazul în care instanța formulează o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare

adresată CJUE, potrivit prevederilor tratatelor pe care se întemeiază UE;

 în alte cazuri prevăzute de lege

 art. 49 (1) NCPC – până la soluțioarea declarației de abținere;

 la alin. (2) se precizează că formularea unei cereri de recuzare nu

determină suspendarea judecății (per a contrario, declarația de abținere
determină suspendarea).

 art. 64 alin. (4) teza finală NCPC – judecata cererii principale se suspenda
până la soluționarea căii de atac împotriva încheierii de respingere ca
inadmisibilă a cererii de intervenție;

 art. 64 alin. (4) teza finală NCPC –a fost modificat prin Legea
310/2018, înainte de modificare acesta reglementa un caz distinct de
suspendare fiind eliminat unul din cazurile de suspendare, prin
eliminarea posibilității atacării separate a încheierii de respingere!!!
Inainte de modificare, art. 64 alin. (4) prevedea că judecata cererii
principale se suspenda până la soluționarea căii de atac împotriva
încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție

 cererea de chemare în garanție după disjungerea acesteia conform art .74 ,

alin. (4) NCPC;

 Aceste cazuri nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă ele au surveni după

închiderea dezbaterilor. – art. 412, alin, (2) NCPC.

I.3. SUSPENDAREA LEGALĂ FACULTATIVĂ

 Este la aprecierea judecătorului care poate admite sau respinge cererea de

suspendare.

4
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Cazuri de suspendare facultativă – art. 413 NCPC

 Dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența unui drept ce face
obiectul altei judecăți.

Exemplu: dacă există revendicare între A și B, iar într-un alt proces se judecă validitatea
titlului prin care una dintre părți pretinde că a devenit proprietar.

Discutie specială - sesizarea CCR. În timpul unui proces, orice parte poate invoca excepția
de neconstituționalitate sau chiar instanța din oficiu.. E un incident - chestiune
prejudicială. Se poate suspenda judecata!
Totuși, conform unor opinii doctrinare, suspendarea în acest caz reprezintă o aplicare
forțată a art.413, justificată prin aceea că af fi incorect să fie obligat judecătorul să
analizaze cauza prin prisma uneu norme pe care acesta o consideră neconstituțională, în
condițiile în care L 47/1992 nu mai reglementează un caz de suspendare facultativă.

 Când, într-o cauză similară, CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie

preliminară

 Prin Lg. 310/2018 a fost completat articolul cu acest caz nou („când,
într-o cauză similară, CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie
preliminară.”)

 Când s-a început urmărirea penală (UP) pentru o infracțiune care ar avea o
înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu
prevede altfel.

o Condiții:

 s-a început UP - începerea UP trebuie înțeleasă în sens strict

procesual penal - nefiind suficientă o depunere de plângere
penală, denunț ș.a.m.d. textul are în vedere o UP in rem
și nu continuarea UP față de o anumită persoană (in
personam);

 constatarea infracțiunii să aibă o influență decisivă asupra

hotărârii ce urmează să se dea în procesul civil.

5
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza penală a

devenit definitivă;

o În principiu nu este obligatoriu să se ajungă la hotărâre definitivă în

penal - procesul se poate finaliza în faza de urmărire penală prin
ordonanța procurorului.

o Suspendarea se dispune prin încheiere având caracter interlocutoriu.

! Chiar dacă, potrivit art. 413 (3) NCPC instanța poate reveni motivat
asupra suspendării, în doctrină se opinează că încheierea de suspendare își
păstrează caracterul interlocutoriu, „revenirea” instanței afectând durata
suspendării, nu măsura inițial dispusă (V.M. Ciobanu) .

 În alte cazuri prevăzute de lege.

I.4. ALTE CAZURI DE SUSPENDARE FACULTATIVĂ

 Cererea de strămutare

 instanța care judecă cererea de strămutare va putea dispune suspendarea

procesului în legătură cu care s-a cerut strămutarea la cererea celui interesat
art. 143 alin. (1) NCPC.

 art. 242 NCPC atunci când instanța constată că desfășurarea normală a

procesului este împiedicată din vina reclamantului prin neîndeplinirea obligațiilor
stabilite în cursul judecății.

Exemplu: instanța îi pune în vedere reclamantului să facă demersuri în vederea aflării

domiciliului pârâtului, în vederea citării, însă acesta nu se conformează iar citarea nu se
poate realiza.
Exemplu: dacă este esențială aducerea unui înscris pentru soluționarea cauzei, instanța pune
în vedere reclamantului să efectueze demersuri pentru prezentarea înscrisului, însă
reclamantul nu depune nicio diligență în acest sens.

6
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Art. 307 NCPC cazul înscrierii în fals,

partea care a prezentat înscrisul stăruie să se folosească de aceasta, deși
denunțarea ca fals a acestuia nu a fost retrasă, iar partea a indicat
autorul sau complicele

 nu este obligatoriu să fie începută urmărirea penală, este suficientă înscrierea

în fals și indicarea autorului falsului sau a complicelui;

 În cazul sesizării Înaltei Curți pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile

pentru dezlegarea unei probleme de drept, în situația unei cauze similare celei în
legătură cu care s-a născut incidentul

 pentru instanța care a ridicat problema suspendarea este obligatorie

(suspendare de drept), pentru celelalte instanțe este facultativă.

 Până la soluționarea excepției de neconstituționalitate de către Curtea

Constituțională

 s-a dorit evitarea unor abuzuri (posibile dacă suspendarea ar fi operat de

drept), însă în situația în care chiar judecătorul pune problema
constituționalității, atunci suspendarea apare ca firească.

I.5. PROCEDURA SUSPENDĂRII

 Instanța se pronunță prin încheiere

 Încheierea prin care se dispune suspendarea care poate fi atacată cu recurs, mai puțin
dacă încheierea este dată de ÎCCJ, când încheierea este definitivă – art. 414, alin. (1)
NCPC.

 Doar încheierea de admitere a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs

 Încheierea de respingere a cererii de suspendare se atacă odată cu fondul,

potrivit dreptului comun.

7
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

Prin Decizia CC nr. 9/2018 s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 414, alin. (2) , reținându-se că încheierea de respingere a cererii de
suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, însă ea poate fi atacată odată cu fondul,
potrivit prev. art. 466 alin. (4) CPC – drept comun în materie („caracterul rațional și
obiectiv al diferenței de tratement juridic al normei procedurale cuprinse în art. 414 alin.
(2) CPC rezultă din grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea
căii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare.”).

 se atacă potrivit dreptului comun, în 30 de zile de la comunicarea încheierii;

 Cererea de repunere pe rol – soluționată prin încheiere care poate fi de respingere

(exemplu: dacă nu se indică moștenitorii, degeaba se face cerere de repunere pe rol)
sau de admitere și se pronunță încheiere interlocutorie prin care se repune cauza pe rol
si continuă judecata.

 Recursul se poate declara pe durata suspendării și împotriva încheierii prin care s-a
dispus respingerea cererii de repunere pe rol (art. 414, alin. 2 CPC).

Prin Decizia ICCJ nr. 2/2017 s-a stabilit că atât „recursul formulat împotriva
încheierii prin care a fost suspendată judecata, precum și împotriva încheierii
prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei este admisibil, indiferent
dacă încheierea de suspendare a fost pronunțată de instanță într-o cauză în care
hotărârea ce urmează a se da asupra fondului este sau nu definitivă”!

I.6. EFECTELE SUSPENDĂRII

 Produce efecte cu privire la toate aspectele pricinii și cu privire la toate părțile.

 Orice act de procedură făcut în perioada suspendării în afară de cererea

de repunere pe rol/ recursul împotriva încheierii va fi lovit de nulitate
relativă;

o Nulitatea este condiționată de vătămare, în condițiile art. 175, alin. (1)

NCPC.

 Suspendarea operează în bloc cu privire la toate părțile procesului, părți

principale, intervenienți s.a.m.d. si cu privire la toată cauza dacă

8
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

avem cauze conexate, suspendarea va opera cu privire la toate cauzele

conexate;

 Suspendarea voluntară are semnificația unei lăsări în nelucrare a

dosarului, pe durata supendării începând să curgă termenul de perimare;

 Art. 415 NCPC reglementează procedura de reluare a judecării procesului

situație diferind în funcție de cauza sau cazurile în care s-a dispus
suspendarea.

o Prin Lg. 310/2018 se modifică pct. 3 și se impune astfel oficialitatea

instanței cu privire la realuare judecării după suspendarea de drept a
cauzei în cazul prevăzut de art. 412, pct. 7, precum și în cazurile de
suspendare de drept, și, respectiv, de suspendare facultativă, prevăzute
de art. 520 alin. (2) și (4) NCPC- cazurile ICCJ pentru pronunțarea
unei hot. prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept ( „din
oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1), pct. 7, după
pronunțarea hotărârii de către CJUE, respectiv în cazurile prev. de art.
520 alin. (2) și (4), după pronunțarea hotărârii de către ICCJ.”).

o nu se prevede și ipoteza reluării judecății din oficiu în cazul nou

introdus de lege – când CJUE a fost sesizată cu o cerere de decizie
preliminară-

II. PERIMAREA

II.1. CONSIDERAȚII GENERALE

 Sediul materiei: art. 416-423 CPC

 Sancțiune care vine să puncteze lipsa de continuitate dintre actele de procedură

efectuate într-o cauză civilă determinând stingerea procesului respectiv în faza în
care se găsește (judecata/executare silită) dacă acest proces a rămas în nelucrare
din vina părții un anumit timp prevăzut de lege.

 Conform art. 416 alin. (1) sunt supuse perimării: orice cerere de chemare în
judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare
sau de retractare.

9
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Perimarea nu afectează probele deja administrate în dosarul perimat - ele rămân

câștigate cauzei, în măsura în care se formulează o nouă cerere de chemare în judecată
iar noua instanță socotește că nu este necesară refacerea lor.

 Condiții:

 să existe o cerere în sensul art. 416, alin. (1) - adică un proces - ccj, cale de
atac, de retractare ș.a.m.d.;

 această cerere să rămână în nelucrare timp de 6 luni;

 rămânerea în nelucrare din motive imputabile părții , ori de câte ori nu

există o culpă, perimarea neputând opera;

o Excepție: art. 423 CPC ”Orice cerere adresată unei instanțe care a
rămas în nelucrare timp de 10 ani se perimă de drept, chiar în lipsa
unor motive imputabile părților.”

 Rămânerea în nelucrare înseamnă că nu s-a făcut niciun act în acest termen de

procedură în vederea reluării judecății cauzei.

 Perimarea nu operează când actul de procedură trebuia făcut din oficiu.

Exemplu: partea a depus cerere de chemare în judecată, dar instanța nu fixează primul
termen de judecată - nu depinde de culpa părții. Nu s-au mai făcut acte de procedură, fiind
culpa instanței - nu intervine perimarea.

Exemplu: se ceruse judecarea în lipsă, procesul a fost suspendat deși partea nu era legal
citată – trebuia să se repete procedura de citare de către instanță și să se judece procesul.

Exemple: râmânerea cauzei în nelucrare după declinarea competenței, admiterea cerererii

de strămutare, al ivirii conflictului de competență, al depunerii unei cererei de apel/recurs

10
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

legal timbrate – nu se datorează culpei părții, dosarul trebuia trimis din oficiu instanței
competente.

 În toate cazurile trebuie să existe o hotărâre care să constate perimarea.

II.2. TERMENUL DE PERIMARE

 Termenul de 6 luni este un termen legal peremptoriu.

 Începe să curgă de la ultimul act de procedură efectuat în cauză, îndeplinit de

părți/ de instanță

 Are ca moment de început data de la care s-a dispus suspendarea – art. 411
NCPC, dar pot exista și alte cauze – art. 221, alin. (2) NCPC sau art. 242
NCPC

 Termenul de perimare este susceptibil de întrerupere și suspendare

II.3. ÎNTRERUPEREA TERMENULUI DE PERIMARE

 Art. 417 NCPC - se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în
vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

 Actul de procedură trebuie să fie apt să ducă la reluarea judecății procesului

Exemplu: în cazul unei suspendări voluntare actul care întrerupere ar fi cererea de

repunere pe rol a cauzei, dacă e admisă.

11
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

Exemplu: formularea unei cereri de ajutor public judiciar pentru plata onorariului de
expert – întrerupe cursul perimării vs. partea ia legătura cu expertul în scopul efectuării
expertizei- nu a fost făcută sub controlul instanței- nu are valoare întreruptivă.

II.4. CAZURI DE SUSPENDARE A PERIMĂRII

 Cât timp durează suspendarea legală facultativă prevăzută de art. 413 NCPC –
art. 418 alin. (1) pct. 1 NCPC,

 Alte cazuri de suspendare a judecății când suspendarea nu este cauzată de lipsa

de stăruință a părților – art. 418, alin. (1), teza a II-a NCPC.

Exemplu: când se suspendă procesul pentru că a fost sesizată Curtea Constituțională cu o

excepție de neconstituționalitate, nu este din cauza lipsei de stăruință a părților, instanța a
decis că nu judecă procesul până nu se pronunță Curtea Constituțională, acest fapt nu îi este
imputabil părții.

 Suspendarea legală de drept pentru cazurile de la art. 412 NCPC se

suspendă cursul perimării timp de o lună dacă faptele care au determinat suspendarea
judecății au intervenit în ultimele 3 luni ale termenului de perimare.

Exemplu: a intervenit decesul părții, legiuitorul dă răgazul de o lună pentru a fi găsiți

moștenitorii sau până este numit curator sau administrator ori lichidator judiciar, se dă
răgazul de o lună doar dacă intervine cazul în ultimele 3 luni ale termenului de perimare, dacă
termenul de perimare este în primele 3 luni ale lui, nu se mai dă răgaz, ci mai rămâne timpul
până la împlinirea celor 6 luni.

 Atunci când partea este împiedicată să stăruie în judecată pentru motive

temeinic justificate

 Alte cazuri de suspendare expres prevăzute de lege.

II.5. PROCEDURA PERIMĂRII

 Se constată din oficiu sau la cererea părții interesate – art. 420 CPC

12
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Judecătorul va cita de urgență părțile și va dispune grefierului să întocmească

un referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea.

 Instanța va verifica următoarele condiții:

 trecerea termenului de 6 luni,

 inexistența vreunui motiv de întrerupere sau de suspendare,

 culpa părților,

 să nu existe o altă cauză de stingere a procesului, prevăzută prin normă

specială.

Exemplu: la divorț, împăcarea soților presupune o cauză de stingere a procesului, soții se pot
împăca în tot cursul judecății, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru, în caz de
împăcare, se restituie și taxele dacă acestea au fost plătite - art. 924 NCPC -este un motiv de
încurajare a menținerii căsătoriei

II.6. INVOCAREA PERIMĂRII

 Invocarea perimării:

 pe cale de excepție daca procesul e în curs – art. 420, alin. (2) CPC.

 prin cerere ex: cale de atac/ cerere de repunere pe rol în vederea

constatării perimării

 Deși e o excepție de ordine publică, legiuitorul a prevăzut în art. 420, alin. (3)
CPC că perimarea cererii de chemare în judecată nu poate fi ridicată pentru
prima oară în instanța de apel.

 Dacă instanța constată că nu a intervenit perimarea încheiere

interlocutorie prin care se respinge excepția de perimare atacabilă numai odată
cu fondul.

13
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Dacă instanța constată că s-a perimat dosarul o hotărâre care e supusă

recursului la instanța ierarhic superioară în termen de 5 zile de la pronunțare.

 Când perimarea e constată de o secție a ICCJ recurs - Completul de 5

judecători.

II.7. EFECTELE PERIMĂRII

 Stingerea procesului în faza în care se găsește împreună cu toate actele de

procedură făcute până la acel moment; - art. 422 alin. (1) NCPC

 Perimarea operează împotriva tuturor părților inclusiv împotriva incapabililor;

 Nu se poate vorbi de autoritate de lucru judecat, pentru că procesul nu mai este

judecat dacă intervine perimarea se poate introduce o noua cerere de
chemare în judecată,

 Regula: perimarea nu afectează probele deja administrate

o Perimarea nu afectează direct dreptul subiectiv dedus judecății din

moment ce reclamantul poate face o nouă cerere fără să i se opună
autoritatea de lucru judecat, însă, dacă se perimă calea de atac, se
afectează indirect și dreptul subiectiv - efectul căii de atac:
definitivarea hotărârii atacate. Daca se perimă apelul - se definitivează
hotărârea din fond și recursul nu poate fi facut omisso medio.

o perimarea lipsește procesul de efectele procesuale, însă dacă actele de

procedură conțin și manifestari de voință producătoare de efecte
juridice, acestea pot fi folosite și aceste efecte nu se pierd.

III. ACTELE DE DISPOZIȚIE ALE PĂRȚILOR

III.1. ASPECTE GENERALE

14
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Fiind acte de dispoziție, cel care le face: deplinătatea capacității de exercițiu și

dacă cumva e minor/ pus sub interdicție e nevoie de autorizarea autorității
tutelare.

 Reprezentarea nu se poate face decât prin mandat special ori cu încuvințarea

prealabilă a instanței sau a autorității.

 Dreptul de a reprezenta în proces nu include și dreptul de a renunța la proces/a

fi de acord cu pretențiile părții adverse/a încheia o tranzacție.

III.2. RENUNȚAREA LA JUDECATĂ

 Sediul materiei: art. 406-407 CPC

 Termen: oricând în cursul judecății

 Forma: verbal în ședință/prin cerere scrisă depusă la dosar

 Poate fi formulată de către reclamant

 întrucât pârâtul a formulat cerere recovențională, cerere de intervenție

forțată sau a invocat o excepție procesuală – situația unui reclamant –
dreptul sa renunțe la cererile sau excepțiile invocate!

 Condiții:

 renunțarea intervine până la data comunicării cerereii de chemare în judecată

(nu e nevoie de consimțământul pârâtului și nu poate solicita cheltuieli de judecată);

 s-a comunicat cererea de chemare în judecată pârâtului (nu e nevoie de

consimțământul pârâtului și va putea solicita cheltuieli de judecată);

 la primul termen de judecată cu părțile legal citate sau ulterior (e necesar

consimțământul pârâtului și plata cheltuielilor de judecată)

15
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile

sunt legal citate sau ulterior acestui moment renunțarea se face cu
acordul expres sau tacit al celeilalte părți.

o dacă pârâtul nu este prezent la termenul respectiv instanța acordă un

termen până la care să își exprime poziția față de cerere.

o lipsa unui răspuns = acord tacit la renunțare.

 Art. 924 (1) NCPC - în materie de divorț - reclamantul poate renunța la judecată
în tot cursul procesului, chiar dacă pârâtul se împotrivește.

 Când renunțarea se face în apel sau în căile exrtraordinare de atac, instanța va

lua act de renunțare și va dispune anularea, în tot sau în parte a hotărârii.

 Se constată prin hotărâre supusă recursului la instanța ierarhic superioară;

 Dacă are loc în fața ICCJ, hotărârea este definitivă;

 Se poate reveni asupra cererii de renunțare atâta vreme cât instanța nu a luat act
renunțare prin hotărâre.

III.3. EFECTELE RENUNȚĂRII LA JUDECATĂ

 Efectele se produc retroactiv, cu consecința repunerii părților în situația

anterioară.

 Nu afectează cererile incidentale care au character de sine stătător;

 Hotărârea nu are autoritate de lucru judecat o nouă cerere de chemare în

judecată poate fi formulată, dacă nu s-a împlinit termenul de prescripție

16
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Renunțarea produce efecte exclusiv cu privire la cel care a formulat actul

respectiv – nu este opozabilă celorlalți reclamanți;

Exemple:

o Dacă în cauză există o coparticipare activă, faptul că reclamantul renunță nu

înseamnă că procesul se stinge, va continua cu ceilalți reclamanți,

o Dacă există cereri reconvenționale, cereri de chemare în garanție sau cereri de

intervenție principală, acestea nu sunt afectate, în schimb,, dacă se renunță la
cererea de chemare în judecată, atunci cererea de intervenție accesorie în favoarea
reclamantului rămâne fără efect,

o Dacă în cazul intervenției principale, există intervenient principal admis în principiu,

iar reclamantul renunță la judecată, atunci va trebui să se disjungă și procesul
continuă între intervenient principal și pârât, pentru reclamant se pronunță o altă
hotărâre.

III.4. RENUNȚAREA LA DREPT

 Sediul materiei: art. 408-410 CPC

 Forma: declarație verbală în ședință/ înscris autentic care să certifice semnătura

părții.

 Conditii:

 nu e nevoie de consimțământul pârâtului,

 Dacă se renunță în apel, hotărârea primei instanțe va fi anulată în tot sau în

parte;

 Hotărârea este supusă recursului la instanța ierarhic superioară;

17
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Dacă se renunța în fața ICCJ, recursul se judecă de Completul de 5 judecători;

 Reclamantul nu mai poate formula o nouă cerere deoarece a renunțat la drept.

 Diferențe:

 renunțarea la judecată presupune o desistare a reclamantului de la

proces și atât el își conservă dreptul de a face în viitor un alt proces.
Nu presupune o abandonare a dreptului, ci doar a procedurii. Legiuitorul o
privește cu o mai mare îngăduință sub aspectul formelor și rezervă din
partea pârâtului.

 renunțarea la dreptul subiectiv presupune abandonarea

dreptului dedus judecății. Reclamantul odată ce face acest act de dispoziție
nu va mai putea face un nou proces în care să afirme dreptul respectiv
pentru că i se opune hotărârea pronunțată.

 Art. 437 NCC - Inadmisibilitatea renunţării

(1) În acţiunile privitoare la filiaţie nu se poate renunţa la drept.
(2) De asemenea, cel care introduce o acţiune privitoare la filiaţie în numele unui copil
sau al unei persoane puse sub interdicţie judecătorească, precum şi copilul minor care a
introdus singur, potrivit legii, o astfel de acţiune nu pot renunţa la judecarea ei.

 E posibil ca renunțarea la judecată și la dreptul dedus judecății să nu conducă la

încetarea în totalitate a procesului
Exemplu: din 5 capete de cerere se renunță la judecata a 3 și se rămâne cu două
procesul continuă pe cele două se disjung, se dă hotărâre cu privire la cele la
care s-a renunțat și continuă procesul.

III.5. ACHIESARE

 Achiesarea la pretențiile reclamantului - art. 436- 437 CPC

 Termen: posibil în fața instanțelor de fond.

 Forma – verbal, în ședință/înscris autentic.

18
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Feluri:
o spontană / provocată (prin interogatoriu sau printr-un înscris depus
ulterior la dosar)
o totală / parțială

 Se pronunță prin hotărâre (sentință/decizie);

 Hotărârea se poate ataca cu recurs la instanța ierarhic superioară;

 Efecte:

o se admite cererea reclamantului;

o dacă intervine în apel, se anulează sentința, în limitele achiesării;

o nu se confundă achiesarea cu răspunsul la interogatoriu! Este adevărat că

achiesarea poate interveni ca urmare a administrării interogatoriului, dar
recunoașterea faptelor nu este o achiesare - e nevoie ca pârâtul să spună că e de
acord cu pretențiile reclamantului. De asemenea, refuzul nejustificat de a
răspunde/ de a se prezenta la interogatoriu ≠ achiesare prezumție de
recunoaștere.

 Achiesare la hotărârea pronunțată art. 463-464 CPC:

 Act procesual care îl poate privi pe pârât sau pe reclamant;

 Renunță la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o/ la anumite
soluții din hotărâre

 Dacă este condiționată produce efecte doar dacă este acceptată expres de partea
adversă.

19
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Termen: la pronunțare / ulterior pronunțării / după declararea căii de atac.

Ipoteze:

o Art. 404 NCPC: renunțarea la calea de atac se poate produce chiar cu ocazia
pronunțării pronunțarea de principiu se face în ședință publică, mai puțin în
cazurile în care se amână pronunțarea și judecătorii stabilesc că se face prin punerea la
dispoziția publicului prin intermediul grefei. E posibil ca părțile să fie prezente și când
se admite acțiunea, partea care a pierdut procesul vine în fața judecătorului și spune să
se ia act că nu declară apel/ recurs.

o Ulterior pronunțării – chiar dacă s-a formulat calea de atac, însă mai înainte ca dosarul
să fie înaintat instanței superioare.

 Feluri

o totală / parțială Poti recunoaște anumite părți din hotărârea pronunțată

și să nu fi de acord cu unele hotărârea se va definitiva în privința părților
cu privire la care ai făcut recunoașterea și continuă procesul în apel/ recurs cu
privire la părțile nerecunoscute.

Exemple: sunt de acord să fiu obligat la înapoierea capitalului, dar nu și a penalităților - se

poate.
Sunt de acord cu rezoluțiunea, dar nu și cu restituirea bunlui pentru că am restituit deja -aș
fi obligat la plata dublă.

o condiționată/ necondiționată

Exemplu: sunt de acord cu renunțarea la calea de atac formulată, cu condiția ca partea

adversă să nu ceară cheltuieli de judecată.

o expresă/ tacită

 Expresă – act autentic/ declarație verbală în fața instanței sau a mandatarului în

temeiul procurii speciale.

 Tacită poate fi dedusă numai din acte/fapte precise și concordante care exprimă
intenția certă a părții de a-și da adeziunea la hotărâre.

20
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

Exemplu: În calea de atac s-au prezentat reclamantul și pârâtul care a cerut respingerea
cererii de apel a reclamantului pentru că hotărârea este temeinică și legală și s-a admis
poziția lui. Ulterior același pârât care a spus că hotărârea e temeinică și legală face apel
împotriva hotărârii. Se consideră act de achiesare la hotărârea pronunțată și se respinge
apelul nu pentru că nu era în termen, ci ca inadmisibil pentru că renunțase la calea de atac a
apelului în mod tacit prin atitudinea avută în apelul celeilalte părți.

III.6. TRANZACȚIA

 Sediul materiei: art. 438- 441 CPC

 Natura jurdică de contract.

 Art. 2.267 NCC – Noţiune

(1) Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza
executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor
drepturi de la una la cealaltă.
(2) Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce
fac obiectul litigiului dintre părţi.

 Extrajudiciară - preîntâmpină un proces;

 Judiciară - stinge un proces, poate interveni în orice fază procesuală;

 Vizează drepturi de care părțile pot dispune;

 Tranzacția judiciară

o Forma: scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii;

o Poate interveni în tot cursul procesului, inclusiv în faza executării silite,

chiar fără să fi fost citate părțile;

21
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Dacă părțile se înfățișează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru

darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător.

o Hotărârea se dă în camera de consiliu (hotărâre de expedient) dacă părțile

se înfățișează în altă zi;

o Cale de atac: recurs – instanța ierarhic superioară;

o Fiind un contract, poate fi atacat separat cu acțiune în constatarea

nulității, rezoluțiune, simulație, etc.;

o Tranzactia poate interveni ca urmare a efortului direct al părților, dar poate

interveni și ca urmare a unei proceduri de mediere.

 Trei posibilități

o nu se semnează contract de mediere,

o se semneaza, dar nu găsesc soluție,

o semnează și găsesc solutie - făcând tranzactie.

22