Sunteți pe pagina 1din 8

CURSUL IX

POPRIREA

I. N i ne
Poprirea este acea formă de e ecutare silită indirectă prin care creditorul urmăreşte sumele de bani
titlurile de aloare sau alte bunuri mobile incorporale pe care o ter ă persoană le datorea ă debitorului
urmărit.
Poprirea constă în indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri
mobile incorporale în mâinile ter ului debitor al datornicului urmărit şi în obligarea acestuia de a plăti
direct creditorului urmăritor ceea ce datorează creditorului său (debitorul urmărit).
Fundamentul popririi constă nu numai în garan ia comună a creditorilor chirografari asupra
patrimoniului debitorului lor, consacrată de art. 2324 C.civ. (la fel ca pentru celelalte forme de
executare silită indirectă), ci şi în acțiunea oblică pusă la îndemâna creditorilor de art. 1560 C.civ. Din
acest punct de vedere, s-ar putea considera că poprirea ar presupune două etape (abstracte): aducerea
crean ei din patrimoniul ter ului poprit în patrimoniul debitorului poprit, iar apoi urmărirea silită a
sumei respective.
Sediul materiei îl reprezintă art. 781-794 C.proc.civ.

II. Subiectele popririi


Specific popririi este faptul că pentru înființarea ei este necesar să e iste două raporturi juridice, de
la creditor la debitor, distincte, şi anume un raport între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit şi un
al doilea între debitorul urmărit şi terțul poprit. Ambele aceste raporturi juridice preexistă înființării
popririi. Totodată, în temeiul popririi se creează şi un al treilea raport juridic între creditorul urmăritor
(popritor) şi terțul poprit. Acest al treilea raport juridic se naşte în urma validării popririi între creditorul
urmăritor şi terțul poprit.
De esen a popririi nu este numărul subiectelor, ci numărul raporturilor juridice. Astfel, pot exista
popriri cu numai două subiecte (poprirea în propriile mâini ale creditorului, care poate exista atunci
când aceeaşi persoană este atât creditor popritor, cât şi ter poprit, în situa ia în care creditorul nu ar
putea opune compensa ia legală1) ori cu patru subiecte (când creditorul popreşte sumele sau efectele
pe care datornicul debitorului poprit le are de primit de la un debitor al său, de exemplu, dacă
proprietarul înfiin ează o poprire în mâinile unui debitor al subchiriaşului, pentru chiria pe care o
datorează chiriaşul său).
Calitatea de creditor popritor o poate avea orice creditor, fie că este simplu creditor chirografar, fie
că este un creditor ce se bucură de o garan ie reală sau de un privilegiu. În cadrul popririi executorii,
creditorul popritor este titularul titlului executoriu, cel căruia i se datorează.
Debitorul poprit este cel inut de îndeplinirea obliga iei înscrise în titlul executoriu, fiind, în acelaşi
timp, creditor al ter ului poprit. În cazul debitorilor obliga i în solidar, creditorul se poate îndrepta
împotriva oricărui debitor pentru realizarea întregii crean e sau împotriva tuturor debitorilor solidari
în mod simultan, fără a i se putea opune beneficiul de diviziune şi fără a se prezuma că ar fi renun at la
beneficiul solidarită ii fa ă de ceilal i codebitori; înfiin area popririi pentru întreaga crean ă asupra unui

1De altfel, de lege lata, art. 781 alin. (3) C.proc.civ. prevede în mod expres că poprirea se poate înfiin a şi asupra sumelor sau
bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele crean e sunt certe şi lichide.

1
codebitor nu îl lipseşte pe creditor de dreptul de a începe urmărirea şi împotriva altui codebitor, câtă
vreme nu şi-a realizat integral crean a.
Ter ul poprit este debitor al debitorului poprit, indiferent că este persoană fizică sau persoană
juridică. Pe tot timpul popririi, ter ul poprit continuă să rămână debitor al debitorului poprit, întrucât
crean a fa ă de acesta subzistă, blocându-se temporar numai plata ei către debitorul urmărit. După
plata către creditorul popritor, ter ul poprit se liberează valabil fa ă de creditorul său (debitorul poprit),
în limita sumei plătite. Menționăm că, dacă ter ul poprit neagă existen a datoriei sale fa ă de debitorul
poprit, el nu va putea face contestație la poprire, ci îşi va formula apărările în instan a de validare2.
Calitatea de ter poprit o poate avea şi cel care este detentor al unei sume de bani sau al unor bunuri
mobile ce apar in debitorului poprit, în temeiul unui contract, nu însă şi cel care nu se află fa ă de
debitorul poprit în raporturi juridice de la debitor la creditor, ci de ine sumele sau bunurile respective
în temeiul unor raporturi de subordonare fa ă de debitorul poprit, precum în cazul casierului,
func ionarului etc.
Din dispozițiile art. 783 alin. (5) C.proc.civ. rezultă că, de lege lata, terț poprit poate fi şi o unitate
opera ională a unei institu ii de credit fără personalitate juridică.
De lege lata, pentru încuviințarea acestei forme de executare silită, în cererea de poprire nu mai
trebuie indicat terțul poprit. Soluția se întemeiază pe dispozițiile art. 666 alin. (4) C.proc.civ., conform
cărora încuviin area executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc
competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalită ile de executare prevăzute de lege în
vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. În orice caz, această soluție se
impune a fi admisă în cazul în care se solicită poprirea conturilor bancare ale debitorului. Într-adevăr,
dacă, potrivit art. 971 alin. (2) C.proc.civ., creditorul nu este ținut să individualizeze terții popriți cu
privire la care se solicită poprirea asigurătorie, pentru identitate de rațiune, o asemenea obligație nu
poate fi impusă creditorului nici atunci când solicită înființarea popririi executorii3.

III. Obiectul popririi


Poprirea poate avea ca obiect sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale
urmăribile, datorate debitorului ori de inute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta
din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.
Pot fi poprite şi sumele aflate în contul bancar, unitatea bancară consemnându-le în limita creanței
transmise, la dispoziția executorului judecătoresc. În cazul popririi sumelor de bani din conturile
bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi
încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 2 C.proc.civ., dacă este cazul.
Potrivit art. 781 alin. (5) C.proc.civ., NU s nt s p se e ec tării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afecta iuni speciale pre ă ute de lege şi asupra cărora debitorul
este lipsit de dreptul de dispo i ie. Un exemplu în acest sens îl reprezintă sumele depuse cu titlu de
cauțiune judiciară4. Sunt, de asemenea, considerate sume supuse unei afectațiuni speciale instituite

2 În instan a de validare, ter ul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excep iile şi mijloacele de apărare pe care le-
ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi [art. 790 alin. (3) C.proc.civ.].
3 Aceste prevederi legale [art. 971 alin. (2) C.proc.civ. – n.n.], deşi se referă la poprirea asigurătorie, trebuie să îşi găsească

aplicarea şi în materia popririi executorii, nefiind nicio ra iune pentru o solu ie diferită în acest din urmă caz, diferen a dintre
măsura asigurătorie şi forma de executare silită, şi anume inexisten a în primul caz, respectiv existen a în cel de-al doilea caz
a titlului executoriu, nu poate constitui un motiv temeinic pentru un tratament juridic diferit – Trib. Bucureşti, s. a III-a civ.,
dec. civ. nr. /A din 20 iunie 201 , nepublicată.
4 Cu privire la interdicția instituirii popririi asupra sumelor consemnate cu titlu de cauțiune judiciară trebuie să fie făcută o

precizare în sensul că, pentru a stabili limitele interdicției de a urmări prin poprire sumele menționate trebuie ca dispozițiile
art. 781 alin. (5) lit. c) C.proc.civ. să fie coroborate cu cele ale art. 1061 C.proc.civ. care prevăd că atunci „când cau iunea a
fost depusă în numerar sau în instrumente financiare, ea nu poate fi urmărită de creditorii depunătorului decât în măsura în
care urmea ă a-i fi restituită acestuia”. Față de aceste dispoziții ale art. 1061 C.proc.civ. referitoare la momentul la care

2
prin lege și veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor
pedepse privative de libertate, aceste sume putând fi poprite numai pentru executarea creanțelor
stabilite prin hotărârea de condamnare5 precum și sumele datorate lunar de ter ul poprit, membru al
asocia iei de proprietari, debitoarei asocia ia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de între inere care au
afecta iunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt
determinate de legisla ia în materie6.
b) sumele repre entând credite nerambursabile ori finan ări primite de la institu ii sau organi a ii
na ionale şi interna ionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plă ii drepturilor salariale iitoare pe o perioadă de luni de la data înfiin ării
popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiin ate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care
se pot efectua plă i aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul
înfiin ării primei popriri7.
De asemenea, nu pot fi poprite de către creditorii debitorului sau ai adjudecatarului sumele
rezultate din valorificarea bunurilor urmărite şi cele consemnate la dispozi ia executorului
judecătoresc. Poprirea se va putea înființa numai asupra sumelor atribuite creditorilor sau debitorului
prin procesul-verbal de distribuire, conform art. 873 alin. (2) C.proc.civ.
În fine, referitor la obiectul popririi, trebuie avute în vedere şi dispozi iile art. 729-730 C.proc.civ.,
pe care le-am analizat în cadrul secțiunii referitoare la obiectul urmăririi silite.

IV. Procedura popririi


Poprirea executorie presupune existen a unui titlu executoriu şi parcurge, în principiu, două fa e:
înfiin area popririi şi e ecutarea ei de către terțul poprit. În cadrul acestei proceduri, poate exista şi o a
treia fa ă, şi anume validarea popririi, atunci când terțul poprit nu îşi îndeplineşte obligațiile care îi
revin, potrivit legii. De asemenea, după rămânerea definitivă a hotărârii de validare a popririi, aceasta
urmează a fi executată.

IV.1. Înființarea popririi

Poprirea se înfiin ează, potrivit art. 782 alin. (1) C.proc.civ., la cererea creditorului.
În reglementarea actuală nu mai există un corespondent al fostului art. 453 alin. (2)
C.proc.civ. 1 , astfel încât înființarea popririi, chiar şi în cazul sumelor datorate cu titlu de obliga ie
de între inere sau de aloca ie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri
pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrită ii corporale sau a sănătă ii, când
executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor,
poate avea loc doar la cererea creditorului.

încetează indisponibilizarea cauțiunii față de creditorii deponentului, apreciem că, pentru acești creditori, este posibilă
instituirea popririi asupra sumelor consemnate cu titlu de cauțiune judiciară de către deponent, însă executarea popririi va
putea avea loc numai în cazul și măsura în care se decide eliberarea cauțiunii către deponentul acesteia. A se vedea pentru
alte dezvoltări B. DUMITRACHE, Poprirea înființată asupra cauțiunii depuse în ederea suspendării e ecutării silite, în E. OPRINA,
V. BOZEȘAN (coord.), E ecutarea silită Dificultăți și soluții practice, vol. I, 2016, p. 541-548.
5 A se vedea I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, dec. nr. 3/2016 (M. Of. nr. 405 din 30 mai

2016).
6
I.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dec. nr. 84/2018 (M. Of. nr. 84 din 1 februarie 2019).
7 Atunci când se cere poprirea sumelor datorate de ter ul angajator debitorului angajat cu titlu de salariu, debitorul nu poate

invoca art. 452 alin. (2) C.proc.civ. 1865 [actualul art. 781 alin. (5) lit. c) C.proc.civ. – n.n.]. Acesta exclude de la poprire pe o
perioadă de luni (în prezent, 3 luni – n.n.) sumele pe care debitorul (nu ter ul poprit) le-ar datora salaria ilor săi. De altfel,
drepturile salariale nu sunt excluse de la poprire dacă i se cuvin debitorului şi sunt datorate de ter ul poprit – Trib. Bucureşti,
s. a III-a civ., dec. nr. 12/R din 8 ianuarie 2010, apud R. STANCIU, Validarea popririi. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2011, p. 182-186.

3
Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conven ional, la
biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă
electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de
executare cu toate documentele justificative.
Pentru declanşarea procedurii de urmărire silită prin poprire, nu este necesar ca în cererea de
încuviințare a executării silite să fie indicată această formă concretă de urmărire. Într-adevăr, în
temeiul dispozițiilor art. 666 alin. ( ) C.proc.civ., aplicabil ca normă generală şi în cazul urmăririi silite
prin poprire, încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care
a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute
de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea
executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării.
Desigur, în cazul în care creditorul doreşte să declanşeze doar urmărirea silită prin poprire, va indica
această modalitate de executare în cererea de încuviințare a executării silite.
Aşa cum am arătat, pentru încuviințarea acestei forme de executare silită, în cererea de poprire nu
mai trebuie indicat terțul poprit.
Potrivit art. 782 alin. (1) C.proc.civ., competen a de înfiin are a popririi revine executorului
judecătoresc al cărui birou se află în circumscrip ia cur ii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul
debitorul8.
Solu ionarea cererii de încuviin are a executării silite prin poprire se face de instanța de executare
în condițiile art. 666 C.proc.civ.
Conform art. 783 alin. (1) C.proc.civ., poprirea se înfiin ează fără soma ie, în baza încheierii de
încu iin are a e ecutării, prin adresă, în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a
înfiin at, ce va fi comunicată ter ului poprit, împreună cu încheierea de încuviin are a executării.
În actuala reglementare, în urma modificării dispozi iilor art. 783 alin. (1) prin O.U.G. nr. 1/2016,
adresa de înfiin are a popririi comunicată ter ului poprit poate fi înso ită şi doar de certificatul de grefă
privind solu ia pronun ată în dosar. cu pri ire la conținutul adresei de înființare a popririi si a cazului
particular al adresei de poprire în cazul popririi bancare studiu indi idual pentru studenți
În adresa de înfiin are a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine ter
poprit, interdic ia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori
pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obliga iei ce se
execută silit. Aceeaşi mențiune o va cuprinde adresa de înființare a popririi şi în cazurile în care poprirea
se înfiin ează asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în
păstrare la unită i specializate.
Potrivit art. 783 alin. (1) teza finală C.proc.civ., despre măsura luată a fi înştiin at şi debitorul,
căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiin are a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate
de pe încheierea de încuviin are a executării sau de pe certificatul privind solu ia pronun ată în dosar,
şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Omisiunea înştiin ării debitorului şi a comunicării adresei de înfiin are a popririi împreună cu copiile
certificate de pe încheierea de încuviin are a executării9 şi de pe titlul executoriu este sanc ionată cu
nulitatea urmăririi. Nulitatea, în acest caz, este relati ă şi poate fi invocată numai de către debitor, pe
calea contesta iei la executare, iar nu direct în căile de atac şi nici în instan a de validare.
Actul de înființare a popririi este un act procedural de executare, care poate fi supus controlului
judecătoresc pe calea contestației la e ecutare de către debitor, în termen de 15 zile de la data când

8 În urma modificării dispozițiilor art. 782 C.proc.civ. prin Legea nr. 17/2017 a fost înlăturată competența alternativă a
executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscrip ia cur ii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul terțul poprit.
9 Încheierea de încuviin are a executării silite poate fi înlocuită cu certificatul de grefă privind solu ia pronun ată cu privire la

cererea de încuviin are a executării silite.

4
acesta a primit înştiin area privind înfiin area popririi. Dacă poprirea este înfiin ată asupra unor
venituri periodice, termenul de contesta ie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării
primei re ineri din aceste venituri de către ter ul poprit [art. 715 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ.].
Pentru motive care țin de raportul juridic dintre el şi debitorul urmărit, înființarea popririi poate fi
contestată şi de terțul poprit, însă numai în instanța de validare, conform art. 787 alin. (5) C.proc.civ.
Articolul 784 C.proc.civ. reglementează efectele înființării popririi.
Un prim efect este indisponibili area sumelor de bani şi a bunurilor poprite. Aceasta presupune că
de la indisponibilizare şi până la achitarea integrală a obliga iilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv
pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, ter ul poprit nu va face nicio altă plată sau altă
opera iune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate10, dacă legea nu prevede altfel.
Cu toate acestea, în cazul popririi asupra conturilor bancare, suspendarea urmăririi silite înlătură
obliga ia ter ului poprit de a indisponibiliza şi încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare
suspendării11.
Un alt efect al înființării popririi este acela al întreruperii prescrip iei - art. 784 alin. (5) C.proc.civ.
Prin înființarea popririi se produce, pe de o parte, întreruperea prescripției dreptului de a obține
e ecutarea silită a creanței pentru acoperirea căreia ea a fost înființată (creanța creditorului
urmăritor)12, iar, pe de altă parte, se întrerupe şi prescripția dreptului material la acțiune cu privire la
creanța poprită (creanța debitorului urmărit împotriva terțului poprit)13. În ceea ce priveşte data la care
are loc efectul întreruptiv de prescripție în cazul creanței poprite, apreciem că ea va fi fie data cererii
de poprire, dacă în aceasta se indică atât terțul poprit, cât şi creanța poprită, fie, în caz contrar, data
comunicării adresei de poprire către terțul poprit.

IV.2 Executarea popririi


Art. 787 C.proc.civ. instituie mai multe obligații în sarcina terțului poprit.
Astfel, în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor,
de la scaden a acestora, ter ul poprit este obligat:

10 Fapta ter ului poprit de a debloca conturile debitoarei reprezintă o încălcare a obliga iilor legale ce îi reveneau ca urmare a
comunicării ordonan ei de poprire, potrivit legii. Întrucât ordonan a de poprire nu a fost invalidată de instan ă, iar ter ul
poprit a recunoscut ini ial efectele acesteia, confirmând şi înfiin ând poprirea, fapta ter ului poprit reprezintă o faptă ilicită
săvârşită cu vinovă ie, de natură a atrage răspunderea ter ului poprit – I.C.C.J., s. com., dec. nr. 3482 din 8 iunie 2005,
www.scj.ro.
11 Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, dec. nr. 11/2018 (M. Of. nr. 430

din 21 mai 201 ). Fără a ne permite a analiza corectitudinea interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce
de altfel ar reprezenta și un demers inutil dat fiind caracterul obligatoriu al acestei interpretări, considerăm că, față de
considerentele deciziei menționate în care se arată că ” în ceea ce privește însă intervalul ulterior suspendării urmăririi silite
prin poprire, dat fiind efectul esențial al oricărei suspendări de executare de a opri temporar executarea silită în stadiul în
care se află, rezultă că nu se poate admite că executarea silită ar putea continua dintr-un anumit punct de vedere
(indisponibilizarea de către terțul poprit și a încasărilor viitoare în contul debitorului poprit), iar din alt punct de vedere, că
executarea este stopată - doar referitor la obligațiile stabilite de lege în sensul celor prevăzute de art. 787 din Codul de
procedură civilă”, se poate discuta dacă din această decizie nu decurge o soluție de principiu aplicabilă în cazul oricărei forme
de poprire asupra unor venituri periodice. Astfel, se poate discuta dacă, în temeiul interpretării date de Înalta Curte de Casație
și Justiție prin decizia nr. 11/201 art. alin. (1) C.proc.civ., text care nu are în vedere doar poprorea asupra conturilor
bancare ci orice formă de poprire, nu se poate admite că, în cazul în care poprirea poartă asupra unor venituri periodice ale
debitorului, suspendarea executării silite are drept consecință faptul că veniturile cuvenite debitorului și scadente după data
suspendării scapă efectului de indisponibilizare a popririi, astfel încât terțul poprit este îndreptățit să plătească aceste sume
debitorului urmărit.
12 Desigur, cu privire la crean a a cărei acoperire se urmăreşte prin poprire, efect întreruptiv are şi cererea de executare,

potrivit dreptului comun.


13 Efectul întreruptiv al prescrip iei dreptului material la ac iune cu privire la crean a poprită îşi are fundamentul în ac iunea

oblică, în temeiul căreia ac ionează creditorul urmăritor la înfiin area popririi.

5
1. să consemne e suma de bani, dacă crean a poprită este exigibilă, sau, după caz, să
indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite14 şi să trimită dovada executorului judecătoresc,
în cazul popririi înfiin ate pentru realizarea altor crean e decât cele arătate la pct. 2;
2. să plătească direct creditorului suma re inută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu
titlu de obliga ie de între inere sau de aloca ie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu
titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrită ii corporale
sau a sănătă ii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la
reşedin a indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului15.
Aceste obliga ii revin ter ului poprit în cazul în care asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau
altor bunuri mobile incorporale datorate debitorului urmărit a fost înfiin ată poprirea de către un
singur creditor.
Dacă sunt înființate mai multe popriri, la cererea mai multor creditori, ter ul poprit va consemna
suma de bani, dacă crean a poprită este exigibilă, respectiv va indisponibiliza bunurile mobile
incorporale poprite şi va trimite dovada fiecărui executor judecătoresc, respectiv, în cazul sumelor
datorate cu titlu de obliga ie de între inere sau de aloca ie pentru copii, precum şi în cazul sumelor
datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea
integrită ii corporale sau a sănătă ii, va plăti direct fiecărui creditor popritor suma re inută şi cuvenită
acestuia. În plus, în toate cazurile, ter ul poprit va comunica executorului ori creditorilor numele şi
adresa celorlal i creditori precum şi sumele poprite de fiecare în parte.

IV.3. Validarea popririi


Această fază procedurală, excepțională şi în cadrul reglementării actuale, intervine în cazurile în
care terțul poprit nu îşi aduce la îndeplinire obligațiile ce îi re in potri it legii.
Astfel, conform art. 790 alin. (1) C.proc.civ., dacă ter ul poprit nu îşi îndeplineşte obliga iile ce îi
revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a
liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de
cel mult o lună de la data când ter ul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă,
poate solicita validarea popririi.
Instan a competentă să valideze poprirea executorie este instanța de e ecutare.
Calitatea procesuală acti ă pentru formularea cererii de validare aparține creditorului urmăritor
debitorului urmărit şi e ecutorului judecătoresc. Executorului judecătoresc i-a fost recunoscută o
legitimare procesuală specială pentru sesizarea instan ei de executare, ceea ce nu presupune că
valorifică un drept propriu, ci numai o sarcină în procedura executării silite. Într-adevăr, chiar dacă îi
este recunoscută legitimarea sesizării instan ei de executare, executorului judecătoresc nu trebuie să
îi fie atribuită calitatea de reclamant, pentru că nu urmăreşte realizarea unui drept propriu, ci realizarea
dreptului creditorului, de aceea în cauză trebuie să fie citat creditorul. Într-adevăr, dreptul de a ob ine
executarea integrală şi în termen previzibil trebuie recunoscut creditorului, iar debitorului, numai în
măsura în care nu se află în complicitate cu ter ul poprit, zădărnicind executarea. Tocmai pentru acest

14Ter ul în mâinile căruia se află bunurile mobile incorporale poprite este supus tuturor îndatoririlor şi sanc iunilor prevăzute
de lege pentru administratorii-sechestru de bunuri sechestrate. În cazul în care poprirea s-a făcut asupra unor bunuri mobile
incorporale şi termenul de restituire este scadent, ter ul poate cere executorului să le încredin eze unui administrator-
sechestru.
15 Pentru ca ter ul poprit să poată efectua plata către creditorul popritor, conform dispozi iilor art. 787 alin. (1) pct. 2

C.proc.civ. precitat, în adresa de înfiin are a popririi se vor men iona numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori,
pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare
ori codul de identificare fiscală, dacă sunt cunoscute.

6
motiv, când sesizarea instan ei s-a făcut numai de către executorul judecătoresc, în calitate de
reclamant trebuie să fie citat creditorul16.
Termenul pentru formularea cererii de validare a popririi este de cel mult o lună de la data la care
ter ul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. Ca natură juridică, termenul
prevăzut de art. 790 alin. (1) C.proc.civ. este un termen legal imperativ, astfel încât nerespectarea lui
atrage decăderea din dreptul de a mai formula o cerere de validare a popririi respective17, însă pentru
valorificarea crean ei împotriva aceluiaşi ter poprit poate fi înființată o nouă poprire, iar dacă terțul
nu îşi îndeplineşte nici de această dată obligațiile stabilite de lege, se poate solicita validarea acestei a
doua popriri18.
Cererea de validare de poprire se soluționează potrivit regulilor de drept comun referitoare la
procedura de judecată în primă instanță.
Conform art. 790 alin. (3) C.proc.civ., instan a îi va cita pe creditorul urmăritor şi pe cei
intervenien i, dacă este cazul, precum şi pe debitorul şi ter ul poprit şi, la termenul fixat pentru
judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare solu ionării
acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun.
În instanța de validare trebuie să se facă dovada atât a raportului juridic dintre creditorul urmăritor
şi debitorul urmărit, prin prezentarea titlului executoriu, cât şi a celui dintre debitorul urmărit şi ter ul
poprit.
Terțul poprit nu poate face contesta ie împotriva popririi, ci îşi va formula apărările în instan a de
validare. Sub acest aspect, art. 790 alin. (3) C.proc.civ. prevede că, în instan a de validare, ter ul poprit
poate opune creditorului urmăritor toate e cep iile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune

16 Men ionăm că în practica judiciară s-a ridicat problema de a şti dacă în ca ul în care cererea de alidare a popririi introdusă
de e ecutorul judecătoresc a fost respinsă acesta poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată. Având în vedere ra iunile
care stau la baza recunoaşterii calită ii procesuale active a executorului judecătoresc pentru introducerea cererii de validare
de poprire, apreciem că obliga ia de plată a cheltuielilor de judecată efectuate de ter ul poprit ar trebui stabilită în sarcina
creditorului urmăritor, care, aşa cum am arătat mai sus, este citat în cadrul procesului în calitate de reclamant, el fiind cel care
a declanşat procedura de urmărire, care include şi procedura de validare. Pentru ipoteza în care cererea de validare introdusă
de executorul judecătoresc a fost respinsă ca tardivă, anulată sau perimată, apreciem însă că ar fi posibil pentru creditor să
se întoarcă ulterior împotriva executorului judecătoresc.
Menționăm că, prin dec. nr. 8 din 16 mai 2016 (M. Of. nr. 480 din 28 iunie 2016), Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie, Completul
competent să judece recursul în interesul legii, a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) şi art. 7 lit. a) din Legea
nr. 1 /2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 460
alin. (1), art. 246 alin. (1) şi (3) şi art. 274 alin. (1) C.proc.civ. 1865, în prezent art. 790 alin. (1), art. 406 alin. (1) şi (3) şi art. 453
alin. (1) C.proc.civ., executorul judecătoresc nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în situa ia în care acesta a
renun at la cererea de validare a popririi, ori cererea a fost respinsă de instan ă, ca urmare a îndeplinirii obliga iilor de către
ter ul poprit, sau de către debitor.
17
I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, dec. nr. 7/2013 (M. Of. nr. 236 din 10 mai 2013).
18 Sub acest aspect, apreciem că nu este lipsită de interes și prezentarea punctului de vedere însuşit la întâlnirea

reprezentan ilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedin ii sec iilor civile ale Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie şi cur ilor
de apel, desfăşurată la Timişoara, în intervalul 1 -20 noiembrie 201 , în sensul că dispozi iile Codului de procedură civilă nu
interzic „emiterea unor succesive adrese de înfiin are a popririi, scenariu justificat tocmai de faptul că ter ul poprit, deşi, în
realitate, datorează sume de bani debitorului poprit, nu se conformează măsurii popririi. Dacă raportul juridic obliga ional
dintre debitorul poprit şi ter ul poprit subzistă la data popririi ulterioare, ter ul poprit, în temeiul acestei noi popriri, are în
sarcina sa o (nouă) obliga ie de conformare. Nu s-ar putea sus ine că o asemenea solu ie ar face din termenul de o lună,
prevăzut pentru formularea cererii de validare, unul de recomandare. Sanc iunea la adresa creditorului popritor va fi tocmai
aceea că, prin efectul validării unei popriri ulterioare, ter ul poprit nu va putea fi condamnat la plată direct către creditorul
popritor decât cu privire la acele obliga ii de plată care erau scadente la data popririi ulterioare ori care vor deveni scadente
ulterior comunicării acesteia din urmă; dimpotrivă, plă ile făcute de ter ul poprit către debitorul poprit în intervalul dintre
data comunicării primei popriri şi data comunicării popririi ulterioare vor rămâne neatinse de hotărârea de validare, căci s-a
validat nu o poprire în general, ci o anumită poprire (poprirea ulterioară). În consecin ă, se va putea ajunge la pronun area
unei solu ii în sensul de a se admite în parte o cerere de validare a popririi, în contextul admiterii e cep iei tardi ită ii cererii
în raport cu prima poprire, în măsura în care creditorul popritor solicită validarea inclusiv în raport cu prima poprire”.

7
debitorului în măsura în care ele se întemeia ă pe o cau ă anterioară popririi. Aşadar, în instanța de
validare, ter ul poprit se poate apăra ca şi cum s-ar judeca numai cu creditorul său (debitorul urmărit),
invocând inexisten a datoriei sale față de debitorul urmărit sau stingerea ei.
terțul poprit nu va putea invoca în instanța de validare apărări cum ar fi lipsa caracterului exigibil al
creanței pentru acoperirea căreia a fost înființată poprirea, lipsa înştiințării debitorului despre
înființarea popririi, existența termenului de plată pentru debitor pentru creanța urmărită, eventuale
cauze de ineficacitate a titlului executoriu ori cauze de stingere a obligației debitorului urmărit față de
creditorul popritor, chiar dacă acestea au intervenit după înființarea popririi, toate aceste apărări
putând fi formulate doar de debitor în cadrul contestației la executare. În schimb, terțul poprit se va
putea apăra invocând caracterul insesizabil, în tot sau în parte, al bunurilor ce fac obiectul popririi sau
faptul că sumele ori alte bunuri poprite nu apar in debitorului poprit.
La rândul său, şi debitorul se poate apăra în instanța de validare împotriva preten iilor
creditorului. În privința acestuia însă, apreciem că dreptul său se limitează la apărări care pri esc
respectarea condițiilor pri ind alidarea popririi. Pentru neregularitățile referitoare la executarea silită
însăşi sau la actele de executare anterioare validării, debitorul are deschisă doar calea contestației la
executare. Cu toate acestea, apreciem că eventuale apărări de fond referitoare la stingerea totală sau
parțială a creanței constatate prin titlul e ecutoriu, cu respectarea prevederilor art. 713 alin. (1) şi (2)
C.proc.civ., ar putea fi invocate de debitor şi în fața instanței de validare. Desigur, debitorul urmărit
poate invoca aceste apărări de fond şi pe calea contestației la executare, însă admisibilitatea formulării
lor şi în fața instanței de validare se justifică prin scopul procedurii de validare, şi anume acela de a-l
obliga pe terțul poprit care nu şi-a îndeplinit obligațiile stabilite de lege în această calitate de terț poprit
să plătească direct creditorului urmăritor ceea ce datorează debitorului urmărit. Într-adevăr, aşa cum
am arătat, temeiul cesiunii de creanță de la debitorul urmărit la creditorul popritor, care operează prin
hotărârea de validare, este reprezentat de existența celor două raporturi juridice, dintre creditorul
popritor şi debitorul urmărit, pe de o parte, şi dintre debitorul urmărit şi terțul poprit, pe de altă parte,
aceasta fiind de esența popririi. Prin urmare, în măsura în care nu mai există raportul juridic dintre
creditorul popritor şi debitorul urmărit, nu mai există temeiul pentru a putea opera cesiunea de creanță
în baza hotărârii de validare a popririi.
În instan a de validare nu se poate ridica problema legalită ii şi temeiniciei hotărârii judecătoreşti
sau arbitrale care se e ecută, deoarece fa ă de autoritatea de lucru judecat de care se bucură această
hotărâre, instan a de validare nu este îndreptă ită să o anuleze sau să o modifice. Validarea este o
măsură de executare, prin care instan a aduce la îndeplinire titlul executoriu pe baza căruia s-a înfiin at
poprirea, neputând să examineze fondul hotărârii, ci numai dacă ea este executorie. De asemenea,
instan a de validare nu poate acorda un termen de gra ie ori să încu iin e e poprirea pentru o sumă
mai mare decât cea prevăzută în titlul executoriu (de exemplu, pentru dobânzi; însă, în cazul în care
creditorul a cerut şi cheltuieli de executare, se va dispune poprirea şi cu privire la acestea).
Potrivit art. 1 C.proc.civ., hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai
apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.
Hotărârea de validare este constituti ă de drepturi, deoarece creează o situa ie juridică nouă,
ducând la naşterea celui de-al treilea raport juridic specific popririi, prin care ter ul poprit de ine
debitorul creditorului popritor, urmând a-i plăti acestuia suma poprită.
Astfel, conform art. 792 alin. (1) C.proc.civ., hotărârea de validare rămasă definitivă are efectul unei
cesiuni de crean ă şi constituie titlu executoriu împotriva ter ului poprit, până la concuren a sumelor
pentru care s-a făcut validarea.