Memoriu de Prezentare PPPDEI in BH Arges Vedea

MEMORIU DE PREZENTARE
PLAN DE PREVENIRE, PROTECIE I DIMINUARE A EFECTELOR INUNDAIILOR N

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE - VEDEA
Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal

De Ap Arge Vedea
Elaborator: Asocierea S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. i
S.C.INCERTRANS S.A.
Bucureti
2014
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge Vedea
Memoriu de prezentare
DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA INTELECTUAL A

ELABORATORULUI, UTILIZAREA LOR FR ACORDUL ACESTUIA ESTE
INTERZIS.
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZAT NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR
PUSE LA DISPOZIIE DE CTRE PROIECTANTUL GENERAL I PRIN
OBSERVAII DIRECTE LA FAA LOCULUI DE CTRE ELABORATORII LUCRRII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA
DISPOZIIA ELABORATORULUI REVINE PROIECTANTULUI GENERAL.
Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Elaborator: Asocierea S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. S.C. INCERTRANS S.A.
2
Cuprins
A.
I
1
1.1
1.2
DESCRIEREA SUCCINT A PPPDEI I AMPLASAREA ACESTUIA N RAPORT

CU ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR, CU
PRECIZAREA COORDONATELOR GEOGRAFICE (STEREO 70) ALE
AMPLASAMENTULUI PLANULUI
REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA PROTECIA I DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDAIILOR N SPAIUL HIDROGRAFIC ARGE - VEDEA
DATE GENERALE I LOCALIZAREA PLANULUI .
Denumirea Planului: Plan de Prevenire, Protecie si Diminuarea Efectelor
Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge - Vedea (PPPDEI) ..
Date de identificare ale titularului Planului PPPDEI
7
7
7
8
1.3.1
Scopul i obiectivele Planului de Prevenire, Protecie si Diminuarea Efectelor

Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge - Vedea
Sub-bazinul rului Arge .
1.3.2
Sub-bazinul rului Dmbovia .
15
1.3.3
Sub-bazinul rului Vedea .

Necesitatea i oportunitatea Planului de Prevenire, Protecie si Diminuarea
Efectelor Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge - Vedea
Date generale privind spaiul hidrografic Arge - Vedea
Amplasamentul bazinului hidrografic - mprirea administrativ ..
Date geo-morfologice ale spaiului hidrografic Arge - Vedea ..
Date climatologice ale spaiului hidrografic Arge - Vedea ...
Reeaua hidrografic n spaiul hidrografic Arge - Vedea .
EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAII .
Identificarea principalelor cauze ale inundaiilor ..
Viituri istorice si recente in Spaiul Hidrografic Arge - Vedea .
Evaluarea riscului natural de producere pagubelor la inundaii, pe teritoriul
localitilor expuse, situate n arealele lucrrilor de amenajare a bazinului
hidrografic al rului Arge. Date nregistrate .
Lucrri hidrotehnice n curs de execuie
ACIUNI, MSURI I SOLUII DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDAII ..
Msuri structural .
Subbazinul hidrografic Arge ...
Subbazinul hidrografic Dmbovia ..
Subbazinul hidrografic Vedea ....
Msuri nestructurale ..
Msuri nestructurale care trebuie luate preventiv .......................................................
Msuri nestructurale care trebuie luate operativ ........................................................
Msuri nestructurale care trebuie luate dup trecerea fenomenului de inundaii
16
1.3
1.4
1.5
1.5.1
1.5.2
1.5.3
1.5.4
2
2.1
2.2
2.3
2.4
3
3.1
3.1.1
3.1.2
3.1.3.
3.2
3.2.1
3.2.2
3.2.3
II
AMPLASAREA
PLANULUI
N
RAPORT
CU
ARIILE
PROTEJATE:
COORDONATELE STEREO 70 ALE LUCRRILOR .................................................

3
11
14
18
20
21
22
24
25
30
30
35
40
44
46
46
46
54
58
63
64
65
65
72
B
B1
B1.1.
B1.1.1
B1.1.2.
B1.2.
B1.2.1
B1.2.2
B.1.3
B1.3.1
B1.3.2
B1.4
B1.4.1.
B1.4.2
B1.5
B1.5.1
B1.5.2
B1.6
B1.6.1
B1.6.2
B1.7
B1.7.1
B1.7.2
B1.8
B1.8.1
B1.8.2
B1.9
B1.9.1
B1.9.2
B1.10
B1.10.1
B1.10.2
B1.11
PREZENA I EFECTIVELE/SUPRAFEELE ACOPERITE DE SPECII I

HABITATE N ZONA PLANULUI ..
BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE ..
ROSCI0043 Comana ..................................................................................................
Descrierea ariei naturale protejate conform formularului standard Natura 2000 ........
Prezena i efectivele / suprafeele acoperite de specii i habitate de interes
comunitar in zona planului ..........................................................................................
ROSPA0022 Comana ................................................................................................
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge ......................................................
ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului .....................................................................
ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei ........................................................................
ROSPA0146 Valea Clnitei ......................................................................................
ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor ..........................................................
ROSCI0194 Piatra Craiului .........................................................................................
ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei ...........................................................................
ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica ......................................................................
ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica ......................................................................

4
73
73
78
78
80
90
90
91
96
96
97
107
107
108
116
116
117
124
124
125
133
133
135
142
142
147
154
154
155
161
161
162
168
B1.11.1
B1.11.2
B1.12
B1.12.1
B1.12.2
B2
B 2.1
B 2.1.1
B 2.1.2
B 2.2
B 2.2.1
B 2.2.2
B 2.3
B 2.3.1
B 2.3.2
B 2.4
B 2.4.1
B 2.4.2
C
D
I 1.1
I 1.2
I 1.3
I 1.4.
I 1.5
I 1.6
I 1.7
I 2.
I 2.1
I 2.2
I 2.3
I 2.4
I 2.5
I 2.6.
I 2.7
ROSCI0268 Valea Vlsanului ....................................................................................
BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA .............................................................................
ROSCI0386 Rul Vedea ...........................................................................................
ROSPA0148 Vitneti Rsmireti ...........................................................................
ROSPA0108 Vedea Dunre ....................................................................................
ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia ..............................................................
JUSTIFICAREA DAC PLANUL PROPUS NU ARE LEGTUR DIRECT CU
SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVRII ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ...........................................
ESTIMAREA IMPACTULUI POTENIAL AL PLANULUI ASUPRA SPECIILOR I
HABITATELOR DIN ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR ..
Impactul asupra ROSPA0022 Comana ......................................................................
Impactul asupra ROSPA0038 Dunre Oltenia .......................................................
Impactul asupra ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge ...........................
Impactul asupra ROSPA0146 Valea Clnitei ...........................................................
Impactul asupra ROSPA0148 Vitneti Rsmireti ...................................................
Impactul asupra ROSPA0108 Vedea Dunre ............................................................
Impactul asupra ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica ...........................................
Impactul potenial asupra siturilor de importan comunitar .....................................
Impactul asupra ROSCI0043 Comana ......................................................................
Impactul asupra ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului ...........................................
Impactul asupra ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei ............................................
Impactul asupra ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor ...............................
Impactul asupra ROSCI0194 Piatra Craiului ..............................................................
Impactul asupra ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei ................................................
Impactul asupra ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica ............................................

5
168
170
173
173
174
188
191
191
193
205
205
205
212
212
212
221
221
222
225
231
236
240
243
245
248
249
250
251
252
255
256
257
259
260
261
I 2.8
I 2.9
I 2.10
I 3.
II
II 1
II 2
III
IV
IV 1
I.2
IV 3
IV 4
Impactul asupra ROSCI0268 Valea Vlsanului ..........................................................

Impactul asupra ROSCI0386 Rul Vedea ..................................................................
Impactul asupra ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia ...................................
Impactul potenial asupra speciilor existente in cadrul ariilor protejate ......................
EVALUAREA IMPACTULUI POTENIAL ..................................................................
EVALUAREA IMPACTULUI POTENIAL AL LUCRRILOR NOI ASUPRA
ARIILOR PROTEJATE ..............................................................................................
EVALUAREA IMPACTULUI REABILITRII STRUCTURILOR EXISTENTE
ASUPRA ARIILOR PROTEJATE ...............................................................................
IMPACTUL CUMULATIV ............................................................................................
MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI POTENIAL ..........................................
Msuri pentru protecia ariilor naturale protejate adoptate n perioada de proiectare
Msurile de protecie a ariilor naturale protejate n perioada de execuie ...................
Msuri de reducere a impactului asupra ecosistemelor acvatice ................................
Msuri de reducere a impactului n perioada de exploatare ........................................
Metode utilizate pentru culegerea informaiilor privind speciile l /sau habitatele de
interes comunitar afectate ..........................................................................................
BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................

6
263
264
270
272
281
283
287
291
296
297
297
300
301
301
304
A. Descrierea succint a Planului de Prevenire, Protecie si Diminuarea Efectelor
Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge - Vedea i amplasarea acestuia n raport cu ariile
naturale protejate, cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale
amplasamentului
I. REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA PROTECIA I DIMINUAREA

EFECTELOR INUNDAIILOR N SPAIUL HIDROGRAFIC ARGE - VEDEA
1. DATE GENERALE I LOCALIZAREA PLANULUI
1.1. Denumirea planului: Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor
Inundaiilor (PPPDEI) n bazinul hidrografic Arge - Vedea
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor (PPPDEI) n
spaiul hidrografic Arge - Vedea s-a realizat n baza H.G.R. nr. 1309/27.10.2005 privind
aprobarea programului de realizare a Planului naional pentru prevenirea, protecia i
diminuarea efectelor inundaiilor i finanrii acestuia.
Planul face parte din cadrul obiectivului de investiie Planul Naional pentru Prevenirea,
Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor.
Acest plan are la baz principiile cuprinse n Strategia Naional de Management al
Riscului la Inundaii i rspunde prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European i
a Consiliului privind evaluarea i gestionarea riscurilor la inundaii.
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n bazinul
hidrografic Arge - Vedea este un instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel
naional i corelarea la nivel bazinal a lucrrilor de investiii pentru prevenirea i combaterea
inundaiilor i devine astfel parte integrant a politicii naionale n domeniul gospodririi apelor.
Contractul privind realizarea obiectivului Planul pentru Prevenirea, Protecia i
Diminuarea Efectelor Inundaiilor n bazinul hidrografic Arge - Vedea a fost adjudecat n cursul
anului 2006, dar din cauza insuficienei fondurilor de finanare, pn n anul 2010 s-a realizat
doar o mic parte din acesta.
ncepnd cu sfritul anului 2010 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea
Efectelor Inundaiilor n bazinul hidrografic Arge - Vedea a fost cofinanat din Fondul de
Coeziune n cadrul Programului Operaional Sectorial de Mediu, Axa Prioritar 5, Domeniu
major de intervenie 1 - Protecia mpotriva inundaiilor.
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor in bazinul hidrografic
Arge - Vedea abordeaz prevenirea, protecia i diminuarea efectelor inundaiilor la nivelul
ntregului bazin hidrografic Arge - Vedea, pe o lungime de 649 km cursuri de ap principale,
bazin administrat de Administraia Naional Apele Romne prin Administraia Bazinal de Ap
Arge - Vedea.

7
1.2. Date de identificare ale titularului PPPDEI
Titular proiectului: ADMINISTRAIA NAIONAL "APELE ROMNE"
Beneficiarul Proiectului: ADMINISTRAIA BAZINAL DE AP ARGE-VEDEA
Adresa: Calea Cmpulung, Nr.6-8, Cod -110147, Piteti, Judeul Arge
Telefon: 0248-223449;
Fax: 0248-220.878;
0248-218.250
0248-211549
Email: dispecer@daav.rowater.ro
Persoan de contact: Marian Coman Coordonator UIP
Cristian Barbu Manager UIP
Elaborator: Asocierea S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L. si
SC INCERTRANS S.A
Colectiv elaborator:
Nume
Specializare
Bulimar Laureniu
M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenionale,

elaborator atestat RM, RIM, BM, RA
Petrescu Traian
M. Sc. Ing, elaborator atestat RM, RIM, BM, RA
Petrescu Traian Rzvan
M. Sc. Ing., elaborator atestat RM, RIM
Andone Camelia
Ing. geolog
Bdescu Iulia Simona
Biolog, Drd. Ingineria Mediului, elaborator atestat RM,

RIM, EA
Mrunelu Nicolae
C.S. II Dr. Ing. Elaborator atestat RM, RIM, BM
Macarie Rodica
C.S. I Dr. Ing. elaborator atestat RM, BM
Chirea Cristian
Topograf
Turlea Mirela
Consilier juridic
S.C. As Orimex New S.R.L.
Elaborator atestat RM, RIM, BM, EA, RA, RS
Dinu Gheorghe
CS II, Ing. Director INCERTRANS
Dinu Eftimia
Ing. Tehn. III , INCERTRANS
Adresa: Bulevard Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureti;

Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024
Persoana de contact: Laureniu Bulimar, Tel: 0722 575 687

8
Figura 1. Certificat de nregistrare pentru elaborare RM, RIM, BM,RA

9
Figura 2. Certificat de nregistrare pentru elaborare RS, EA

10
1.3 Scopul, obiectivele si modul de abordare al Planului pentru Prevenirea, Protecia i

Diminuarea Efectelor Inundaiilor (PPPDEI) n bazinul hidrografic Arge - Vedea:
Scopul Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n
bazinul hidrografic Arge - Vedea este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
(inundaii) cu efect asupra populaiei, prin implementarea msurilor preventive n cele mai
vulnerabile zone pn n anul 2015.
Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor
Inundaiilor n bazinul hidrografic Arge - Vedea este reducerea riscului de producere a
dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei, prin implementarea planurilor de management al
riscului la inundaii, prin msuri concentrate asupra prevenirii, proteciei si diminuarea efectelor
inundaiilor.
n acord cu principiile generale cuprinse n Strategia Naional de management al
riscului la inundaii pe termen scurt (HG 1854/2005) i n Strategia Naional de management al
riscului la inundaii pe termen mediu i lung (H.G. 846/2010, Planul pentru prevenirea, protecia
i diminuarea efectelor inundaiilor n spaiul hidrografic Arge - Vedea are n vedere
urmtoarele obiective specifice:
identificarea bazinelor hidrografice sau sub-bazinelor hidrografice n care exist riscul
producerii de inundaii;
regionalizarea hazardului la inundaii;
prezentarea principalelor viituri produse n ultimii 30 de ani i care au provocat inundaii;
descrierea vulnerabilitii la inundaii a zonelor ce prezint risc la inundaii. Efectuarea
evalurii riscului la inundaii folosind echipamente de cartografiere;
cauzele inundaiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea
fenomenului de inundaii. Estimarea influenei/modificrilor asupra regionalizrii
hazardului viiturilor i al vulnerabilitii;
o estimare a tendinelor n ceea ce privete producerea unor inundaii viitoare;
o evaluare a consecinelor inundaiilor viitoare asupra populaiei, bunurilor i a mediului;
stabilirea gradului de protecie la inundaii acceptat pentru aezrile umane, obiective
economice-sociale, terenuri agricole, etc.;
evaluarea preliminar a riscului la inundaii;
prezentarea msurilor i aciunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaii,
estimarea lor monetar i identificarea proiectelor necesare.

11
Modul de abordare implica doua zone cu grad diferit de detaliere:
prezentare general pentru tot bazinul;
prezentare detaliata pentru obiectivele care sunt in execuie sau care urmeaz a fi
executate.
Pentru realizarea obiectivelor specifice este necesar n primul rnd identificarea
bazinelor hidrografice i a sub-bazinelor hidrografice n care exist riscul producerii de
fenomene distructive ale viiturilor cu producerea de pagube materiale i afectarea populaiei n
paralel cu identificarea cauzelor i a perimetrelor de genez unde se formeaz i se tranziteaz
viiturile respective.
n funcie de identificarea zonelor interesate se poate contura o regionalizare a
hazardului la inundaii conform cu specificul sectoarelor de ru analizate i innd seama de
prezentarea i frecvena principalelor viituri care au provocat inundaii.
Descrierea vulnerabilitii la inundaii a zonelor ce prezint risc la inundaii este legat de
poziia obiectivelor social-economice n raport cu cursul de ap i a topografiei terenului.
Efectuarea evalurii riscului la inundaii se realizeaz n baza unor echipamente de
cartografiere.
Lucrrile specifice, cu rol de diminuare a pagubelor produse de viituri au fost analizate
pe baza calculelor hidraulice si a harilor de hazard la inundaii, identificndu-se acele amenajri
hidrotehnice necesare pentru aprarea mpotriva inundaiilor care sunt conforme cu prevederile
Strategiei naionale de management a riscului la inundaii pe termen mediu si lung adoptat in
baza Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea i gestionarea riscurilor la inundaii.
Pe aceasta baza elaborarea scenariilor de amenajare a inut cont de principiile prevzute in
Strategia Naionala de Management al Riscului la Inundaii pe termen mediu si lung, acestea
fiind :
principiul dezvoltrii durabile, semnificnd faptul c trebuie adoptate astfel de aciuni
nct impactul inundaiilor s fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic i
social:
acceptabilitatea economic presupune eficiena, respectiv abordarea costurilor, innduse cont de riscul asumat ce trebuie definit de ctre Guvern i optimizarea aciunilor;
acceptabilitatea
social
presupune
realizarea
unei
protecii
corespunztoare,
respectarea legii, echitate i prosperitate, aspecte ce asigur echilibrul i coeziunea

social;

12
acceptabilitatea ecologic este msurat prin gradul de autoreglare, dinamic i
diversitatea ecosistemelor afectate de inundaii.
principiul abordrii strategice pentru o perioad de timp, astfel nct s poat fi luate
n considerare eventualele schimbri posibile n frecvena i vulnerabilitatea la inundaii,
precum i alte aspecte posibile;
principiul abordrii bazinale a problemei inundaiilor prin potenarea conceptului de
planuri de gestionare a riscului la inundaii la nivel de bazin hidrografic i a unor
programe de msuri elaborate n concordan cu prevederile Directivei 2000/60/CE;
abordarea interdisciplinar a problemei inundaiilor; toate aspectele relevante ale
gestionrii apelor, amenajrii teritoriului, utilizrii terenurilor, agriculturii, transporturilor i
dezvoltrii urbane, conservarea naturii trebuie abordate mpreun att la nivel naional,
ct i la cel regional i local;
principiul precauiei, potrivit cruia msurile de protecie mpotriva inundaiilor adoptate
de anumii riverani nu trebuie s compromit capacitatea celorlali, situai n amonte sau
n aval, de a-i adopta propriile msuri;
principiul solidaritii, potrivit cruia msurile din amonte nu trebuie s creasc riscul
pentru zona din aval i pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie acceptate
unele msuri ce se impun n zonele din amonte;
principiul meninerii unui echilibru ntre msurile i aciunile preventive, cele de
rspuns i cele de reconstrucie dup trecerea fenomenului de inundaii, prin utilizarea
planurilor de amenajare a teritoriului, a msurilor structurale i nestructurale, a celor de
reducere a efectelor adverse ale inundaiilor asupra ecosistemelor acvatice i terestre,
polurii apelor i solului, precum i a planurilor de intervenie pentru situaii de urgen;
principiul aplicrii celor mai bune practici propuse de Uniunea European i de
Comisia Economic a Naiunilor Unite pentru Europa privind msurile preventive
mpotriva inundaiilor, de protecie i diminuare a efectelor lor, avnd ca principii:
"apa este parte a unui ntreg", sintagm care exprim faptul c ea este parte a ciclului
hidrologic natural i c circulaia apei pe suprafaa scoarei terestre este la originea unei
mari diversiti a ecosistemelor i a utilizrii terenurilor i, ca urmare, ea trebuie luat n
considerare n toate politicile sectoriale;
"acumulai apa", exprimnd faptul c apa trebuie stocat dinamic ct mai mult posibil n
bazinele hidrografice n care se formeaz i n lungul cursului de ap din bazin;

13
"mai mult spaiu pentru ruri" (lsai rurile s curg nencorsetate), exprimnd faptul c
rul trebuie lsat s curg astfel nct viiturile s se poat propaga ncet spre aval, fr
a prezenta niciun pericol;
"convieuirea cu viiturile": locuirea ntr-o zon inundabil prezint anumite riscuri; n
pofida oricror msuri de protecie mpotriva inundaiilor, un risc remanent se menine i,
ca urmare, acesta trebuie diminuat prin luarea unor msuri individuale de protecie,
respectiv trebuie "nvat a tri cu acest risc" (diminuarea riscului prin luarea unor msuri
individuale de protecie);
principiul aciunii concertate i integrate care s asigure atingerea unei eficiene
economice i ecologice pe termen lung pe ntreaga suprafa a bazinului hidrografic
constituie o condiie prealabil pentru succesul oricrei strategii i oricrui plan de
reducere a riscului la inundaii;
principiul cooperrii n reducerea riscului la inundaii n condiiile reglementrilor
internaionale privind rurile transfrontaliere.
In vederea identificrii vulnerabilitii obiectivelor social-economice au fost analizate
hrile de inundabilitate pentru probabilitile de depire de 0.1%, 0.2%, 0.5%, 1% si 10%.
Principalele mari sub-bazine hidrografice studiate sunt Arge , Dmbovia si Vedea pentru care
la o analiza a zonelor inundate se evideniaz urmtoarele aspecte 1:
1.3.1 Sub-bazinul rului Arge
Din analiza suprafeelor inundate viznd debitele cu probabilitatea de depire de p =
0.2% - se constata ca singura localitate urbana dezvoltata (cu o populaie de peste 150.000
locuitori sau la limita) afectata de inundaii este municipiul Piteti Jud. Arge.
In cazul debitelor cu probabilitatea de depire de p = 1% se constata ca vor fi afectate
de inundaii un numr de 340 localitati.
Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabilitati de
depire enunate in Strategia Naionala de Management al Riscului la Inundaii (0.2% pentru
zonele urbane dezvoltate sau cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
dezvoltare medie sau cu un numr de peste 75000 locuitori si 1% pentru zonele locuite) este
prezentat sintetic in tabelul nr.1
Realizarea Hrilor de Hazard la Inundaii i a Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor
Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Arge Vedea. S.C. AQUAPROIECT S.A * Departament Managementul
Apelor

14
Tabel 1. Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabiliti
de depire in sub-bazinul rului Arge
Nr.
crt.
1.
Curs de apa
(inclusiv aflueni)
Vlsan
Lungimea
sectorului de studiu
L = 80 km
Numr localitatea
afectate
19
2.
Trgului
L = 129 km
27
3.
Argeel
L = 74 km
15
4.
Doamnei
L = 100 km
17
5.
Bratia
L = 51 km
14
6.
Rncciov
L = 16 km
7.
Carcinov
L = 49 km
10
8.
Budisteanca
L = 30 km
14
9.
Neajlov
L = 283 km
38
10.
Dmbovnic
L = 130 km
23
11.
Clnitea
L = 151 km
22
12.
Glavacioc
L = 148 km
20
13.
Sabar
L = 314 km
58
14.
Potop
L = 70 km
12
15.
Suta
L = 62 km
13
16.
Arge
L = 454 km
33
1.3.2 Sub-bazinul rului Dmbovia

0.1% - se constata ca singura localitate urbana dezvoltata de tip metropola (cu o populaie de
peste 150000 locuitori) afectata de inundaii este municipiul Bucureti;
In cazul debitelor cu probabilitatea de depire de p = 0.5% se constata ca nu exista
localitati cu grad dezvoltare medie (sau cu o populaie de peste 75000 locuitori).

15
In cazul debitelor cu probabilitatea de depire de p = 1% se constata ca vor fi afectate
de inundaii un numr de 93 de localitati.
Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabilitati de
localiti tip metropola ,0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori , 0.5%
pentru zonele urbane cu dezvoltare medie sau cu peste 75000 locuitori si 1% pentru zonele
locuite rurale) - este prezentat sintetic in tabelul nr. 2
Tabel 2. Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabilitati de
depire in subbazinul rului Dmbovia
1.3.3
Nr.
crt.
Curs
de
apa
(inclusiv aflueni)
Lungimea sectorului de studiu
1.
Ilfov
L = 60 km
Numr
localiti
afectate
11
2.
Colentina
L = 88 km
3.
Pasarea
L = 50 km
10
4.
Dmbovia
L = 357 km
69
Sub-bazinul rului Vedea

0.2% - se constat c nu exista localiti cu grad de dezvoltare avansat (cu o populaie de peste
150000 locuitori sau la limita) in pericol de a fi inundate;
Pentru debitele cu probabilitatea de depire de p = 0.5% se constata ca singura
localitate urbana dezvoltata afectata de inundaii este municipiul Alexandria Jud. Teleorman.
Pentru debitele cu probabilitatea de depire de p = 1% se constata ca vor fi afectate de
inundaii un numr de 203 localiti.
Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabiliti de
zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori , 0.5% pentru zonele urbane cu peste
75000 locuitori si 1% pentru zonele locuite este prezentat sintetic in tabelul nr.3.

16
Tabel 3. Numrul localitilor ce vor fi afectate de inundaii in funcie de diferitele probabilitati de
depire in sub-bazinul rului Vedea
1.
Vedita
L = 49 km
Numr
localiti
afectate
19
2.
Plapcea
L = 68 km
25
3.
Cotmeana
L = 91 km
30
4.
Dorofei
L = 24 km
5.
Cinelui
L = 122 km
15
6.
Teleorman
L = 256 km
58
7.
Vedea
L = 314 km
55
Nr.
crt.
Curs de apa
(inclusiv aflueni)
Lungimea sectorului de studiu
Cauzele inundaiilor cu descrierea elementelor naturale de genez se completeaz cu

descrierea factorilor antropici de influen de acutizare a fenomenelor respective, putndu-se
astfel estima influena asupra regionalizrii hazardului viiturilor i a vulnerabilitii.
O estimare a tendinelor n ceea ce privete producerea unor inundaii viitoare i a unor
consecine asupra populaiei, bunurilor i a mediului ambiant va rezulta din analiza de ansamblu
a unor viituri poteniale care ar putea produce pagube n condiiile existente de amenajare n
cadrul bazinului hidrografic respectiv.
Gradul de protecie la inundaii pentru aezrile umane i diverse obiective socialeconomice se stabilesc de la caz la caz n conformitate cu standardele n vigoare.
O evaluare preliminar a riscului la inundaii rezid din confruntarea datelor analizate
privind viiturile poteniale i situaia obiectivelor expuse riscului la inundaii n condiiile dictate
de amenajrile existente la fiecare bazin hidrografic analizat.
Prezentarea msurilor i aciunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaii,
estimarea lor ca investiie i identificarea proiectelor necesare rezult din analizarea i
selectarea soluiilor tehnice care s rezolve n mod ct mai eficient condiiile de aprare impuse
pentru obiectivele n cauz.
n funcie de situaia specific la fiecare bazin hidrografic n parte care se are n vedere
conform tematicii de la lucrare se va urmri i o analiz de cost a msurilor structurale i
nestructurale poteniale efectuat alternativ, folosind rezultatele hrii inundaiei 2D.

17
Analiza riscului de inundaii n scopul evacurii i a planului de contingene se va efectua
de la caz la caz n funcie de situaia local specific la fiecare bazin care a fost luat n
consideraie.
1.4
Necesitatea i oportunitatea Planului pentru Prevenirea, Protecia i
Diminuarea Efectelor Inundaiilor in bazinul hidrografic Arge - Vedea:

Inundaiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic
natural al Pmntului. Inundaiile i n special marile inundaii constituie unele dintre fenomenele
naturale care au marcat i marcheaz profund dezvoltarea societii umane, ele fiind din punct
de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat i cele mai mari
productoare de pagube i victime omeneti.
Inundaiile produse n ultimii 10 - 15 ani i consecinele ce le-au urmat, au condus, pe
fondul unei creteri a responsabilitii sociale la o nou abordare, aceea de management al
riscului la inundaii, abordare n care contientizarea i implicarea comunitilor umane au un rol
esenial n evitarea pierderilor de viei omeneti i reducerea pagubelor.
Practica mondial a demonstrat c apariia inundaiilor nu poate fi evitat, ns ele pot fi
gestionate, iar efectele lor pot fi reduse. Managementul inundaiilor este uurat de faptul c locul
lor de manifestare este predictibil i adesea este posibil o avertizare prealabil, iar n mod
obinuit este posibil s se precizeze i cine i ce va fi afectat de inundaii.
Riscul la inundaii este caracterizat prin natura i probabilitatea sa de producere, gradul
de expunere al receptorilor (numrul populaiei i al bunurilor), susceptibilitatea la inundaii a
receptorilor i valoarea acestora, rezultnd implicit ca pentru reducerea riscului trebuie acionat
asupra acestor caracteristici ale sale.
Diminuarea pagubelor i a pierderilor de viei omeneti ca urmare a inundaiilor nu
depinde numai de aciunile de rspuns ntreprinse n timpul inundaiilor, aciuni abordate uneori
separat, sub denumirea de managementul situaiilor de urgen. Diminuarea consecinelor
inundaiilor este rezultatul unei combinaii ample, dintre msurile i aciunile premergtoare
producerii fenomenului, cele de management din timpul desfurrii inundaiilor i cele
ntreprinse post inundaii (de reconstrucie i nvminte deprinse ca urmare a producerii
fenomenului).
Aciunile i msurile pentru reducerea pierderilor de viei omeneti i a pagubelor
produse de inundaii se desfoar pe teritoriul Romniei de peste 200 de ani. n prezent sunt
n funciune numeroase sisteme de lucrri de protecie a populaiei i a bunurilor, concretizate n
18
principal prin diguri de aprare, regularizri de albii, lacuri de acumulare nepermanente
amplasate n toate bazinele i spaiile hidrografice, lacuri de acumulare permanente care pe
lng volumele necesare satisfacerii cerinelor de ap ale folosinelor, dispun i de volume
pentru atenuarea viiturilor.
Cu toate acestea, viiturile repetate i intense i inundaiile asociate acestora au rmas o
caracteristic esenial a cursurilor noastre de ap. Anual se inund zeci de mii de hectare de
terenuri. Anual, la nivel naional, i pierd viaa datorit inundaiilor n medie 8 locuitori, iar
pagubele medii multianuale produse de inundaii depesc 100 mil. Euro.
Dei cauzele acestor consecine sunt complexe i variate totui unele sunt evidente:
intensificarea utilizrii terenurilor i creterea valorii economice a zonelor periclitate;

creterea vulnerabilitii cldirilor i infrastructurilor;
deficiene de concepie i de construcie ale unor msuri de protecie;
un grad de protecie asigurat apropiat de valoarea minim;
neglijente n privina ntreinerii i exploatrii unor lucrri de protecie i a albiilor
cursurilor de ap;
Variabilitatea climatic tot mai accentuat manifestat prin creterea frecvenei
fenomenelor meteorologice extreme, indic posibile semnale ale unor schimbri climatice.
Inundaiile produse n anii 2005 i 2006 au scos n eviden att anumite slbiciuni ale
tehnicilor utilizate pentru protecia mpotriva inundaiilor, ct i a capacitii de rspuns pentru
gestionarea fenomenului.
Recentele inundaii din primavara-vara anului 2014 au scos, de asemenea, n eviden,
vulnerabilitatea comunitilor umane expuse riscului, manifestat prin slaba lor capacitate de a
putea absorbi efectele fenomenului i de a se reface dup trecerea acestuia.
n consecin, a aprut necesar i oportun a fi promovat n mod unitar, conform Legii
Apelor, a unui Plan pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor (PPPDEI)
n spaiul hidrografic Arge - Vedea, care s trateze n mod detaliat n baza unor studii
multidisciplinare i n mod complex att studierea cauzelor de formare i declanare a viiturilor
periculoase, a efectelor lor asupra populaiei i mediului ambiant ct i a msurilor i lucrrilor
necesare, n scopul reducerii riscului de producere i manifestare a acestor fenomene
distructive.

19
1.5
Date generale privind spaiul hidrografic Arge - Vedea
Planul analizat vizeaz o abordare a inundabilitii pentru debite cu diferite probabiliti

de depire i ntocmirea hrilor de hazard (inundabilitate) pe cursurile principale de ap din
bazinul hidrografic Arge - Vedea: Arge, Vedea, Clmui, Dmbovia, Teleorman, Ilfov,
Colentina. Nu au fost abordate toate rurile cadastrate din bazin, din motive economice, dar
pentru modelarea hidrologic s-a luat n studiu ntreg arealul natural al bazinului hidrografic
Arge - Vedea, n suprafa de cca. 21.479 km2.
Figura 3. Prezentarea general a spaiului hidrografic Arge - Vedea2

2
PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAIULUI HIDROGRAFIC Arge-Vedea, pag.9

20
1.5.1 Amplasamentul bazinului hidrografic - mprirea administrativ
Spaiul Hidrografic Arge - Vedea este amplasat n zona central sudic a Romniei,
ncadrat ntre 435450 i 453630 latitudine nordic i 243050 i 264425 longitudine
estic.
Are urmtorii vecini:
la nord cu bazinul hidrografic Olt;
la vest cu bazinul hidrografic Olt;
la sud cu bazinul Dunrii i
la est cu bazinul hidrografic al Ialomiei.
mprirea administrativ
Din punct de vedere administrativ, spaiul hidrografic Arge - Vedea ocup aproape
integral judeele Arge, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul Bucureti) i prti mai mici
din judeele Dmbovia, Olt i Clrai. (Tabel 4).
Se afl n administrarea Direciei de Ape Arge, Piteti.
Elemente demografice
Populaia din aceast zon este de circa 3.899.445 locuitori (Tabel 4), avnd o densitate
medie a populaiei de circa 181,55 loc/ km 2.
Tabel 4. Populaia din spaiul hidrografic Arge - Vedea
%din
populatia
Nr.crt
Judeul
totala pe
bazin
1
ARGE
6416
29.87%
633724
16.25%
2
DAMBOVITA
2368
11.03%
243918
6.26%
3
TELEORMAN
5460
25.42%
406885
10.43%
4
GIURGIU
3520
16.39%
297859
7.64%
5
CALARASI
1019
4.74%
70259
1.80%
6
OLT
1401
6.52%
72892
1.87%
7
BUCURESTI
240
1.12%
1926334
49.40%
8
ILFOV
1055
4.91%
247574
6.35%
TOTAL
21479
100%
3899445
100%
Sursa: PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAIULUI HIDROGRAFIC Arge - Vedea, pag.8
Suprafata
(km2)
%din
suprafata
totala pe bazin
Populatie
(locuitori)

21
1.5.2 Date geo-morfologice ale spaiului hidrografic Arge - Vedea
Spaiul Hidrografic Arge - Vedea este caracterizat de o mare varietate a formelor de
relief, ncepnd cu nlimile muntoase ale Fgraului (altitudine maxim 2544 m zona de
obrie fiind la 2140 m) i terminnd cu cea mai joas treapt de relief de pe teritoriul rii Lunca Dunrii (altitudine minim 12 m):
-
munii ocup 8%;
zona subcarpatic i colinar = 28%;
cmpia = 64%.
Sectorul montan prezint altitudini maxime, se ntlnesc n partea de nord a bazinului i
include cele mai nalte culmi ale Carpailor Meridionali: Masivul Fgra i partea de vest a
Masivului Bucegi (Leaota), desprite de culoarul tectonic Rucr Bran.
Dealurile: sunt formate dintr-o asociaie de muscele i dealuri, care includ ntre ele
depresiuni intracolinare, n care rurile principale i-au format vi largi i terase. Zona
subcarpatic reprezint 6% i zona Piemonturilor Cotmenei i Cndetiului 22%. Sunt dealuri i
mai ales culmi subcarpatice orientate n sens latitudinal, nord-sud, dar formate pe structur de
monoclin, cu nlimi de 500 1200 m.
Tot n aceast categorie de form geomorfologic face parte i Podiul Getic, fost cmpie
piemontan, ridicat la nivel de podi (300 700 m), care se dezvolt n partea de sud.
Cmpia (cu altitudini sub 100 m) se ntinde n jumtatea sudic a spaiului hidrografic
Arge Vedea. Face parte din marea unitate a Cmpiei Romne i prezint o asociaie de
interfluvii, vi i terase n cadrul creia se difereniaz suprafee distincte - cmpuri, terase, lunci
- respectiv Cmpia nalt a Dmboviei, Cmpia Boianului, Cmpia Gvanu Burdea, Cmpia
Burnazului precum i lunca Dunrii.
n partea de est a spaiului hidrografic Arge Vedea, ntre rul Arge i rul Dmbovia
exist Cmpia Trgovitei, Cmpia Picior de munte i Cmpia Titu. Zona de cmpie este
strbtut de ape curgtoare cu o direcie general nord - sud.
Utilizarea terenului
n Spaiul Hidrografic Arge - Vedea se poate observa c exist o difereniere net a
utilizrii terenurilor n concordan cu condiiile fizico-geografice, ct i de factorii antropici.
Conform Corine Land Cover (CLC 2000), avem:
-
predominant, terenurilor arabile, care reprezint 55,36%;
apoi pdurile 18,12% ce sunt dezvoltate n special n sectoarele montane i pe dealuri

nalte. Gradul de mpdurire variaz de la 26,9% n bazinul Arge, la 9,4% n bazinul
Vedea;

22
-
culturile perene au o dezvoltare relativ mic ocupnd doar 16,32%;
zonele urbane i industriale reprezint 7,21%;
iar pe un ultimul loc se regsesc apele i zonele umede cu numai 0,95%.

Zonele industriale acoper aproximativ 3% din teritoriul administrat, n mare parte fiind n
aceleai zone cu cele urbane, aici existnd capitala rii, municipiul Bucureti i alte orae mari:
Piteti, Giurgiu, Alexandria, Trgovite, Curtea de Arge, etc.
Suprafaa agricol reprezint cca.74 % (15832.66 ha) din suprafaa total a spaiului
hidrografic Arge-Vedea:
-
culturile cerealiere dein primul loc n cadrul suprafeelor nsmnate. n structura

acestei categorii de culturi predomin porumbul i grul, dup care urmeaz orzul,
ovzul i secara;
alte culturi importante sunt cele de floarea soarelui, sfecl de zahr, plante leguminoase
i culturi fructifere;
alte utilizri ale terenurilor sunt: pentru fnee i puni, precum i creterea animalelor.
Geologia zonei
Formaiunile geologice din bazinul Arge Vedea, sunt foarte variate din punct de
vedere petrografic, iar acest caracter eterogen se oglindete perfect n formaiunile de relief,
prin faptul c ntlnim formaiuni aparinnd la 6 mari uniti geologice repartizate n zona
montan, de dealuri i de cmpie. Relieful munilor datoreaz aspectul greoi rocilor cristaline
puternic metamorfozate. n nord-est apare o formaiune calcaroas (Piatra Craiului).
Depozitele de molas sunt predominant grosiere (nisip, pietri, gresii), dar si formaiuni fine
(marne, argile, calcare).
Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene i miocene
slab cutate, peste care s-au depus conglomerate i gresii eocene, nisipuri, gresii i pietriuri
mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alctuite din conglomerate, nisipuri i pietriuri,
peste care s-au depus aluviuni recente crate de formaiunile toreniale. Piemontul are o
structur monoclinal cu un fundament cristalin acoperit cu formaiuni mai noi constituite din
conglomerate fine, gresii cenuii, marne, nisipuri i pietriuri.
Cmpia este format din pietriuri i depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess i
lehm loessoid cu grosimi foarte mari, iar depozitele aluvionare sunt formate din nisipuri fine i
grosiere, argile i pietriuri (depozite de Frteti).
n lunca joas a Dunrii apar i formaiuni organice.
Predominanta acestui spaiu hidrografic este structura silicioas, ntre care apar mici formaiuni
calcaroase i organice - acestea mai ales n lunca joas a Dunrii.

23
1.5.3 Date climatologice ale spaiului hidrografic Arge - Vedea
Din punct de vedere climatic, Spaiul Hidrografic Arge - Vedea se ncadreaz n zona
climatului temperat continental moderat cu unele particulariti date de poziionarea bazinului n
partea de sud a rii.
Acest climat genereaz caracterul moderat al regimului termic, perioadele de nclzire
din timpul iernii, precum i cantiti medii multianuale de precipitaii relativ ridicate cuprinse ntre
550-1400 mm/an.
n bazinul superior al spaiului Arge - Vedea Clmui, n cursul anului, valorile medii
lunare sunt destul de diferite:
-
iarna temperaturile medii lunare multianuale au valori negative, cele mai sczute
nregistrndu-se n luna ianuarie (sub -2,5 0 C);
vara, aceste temperaturi depesc 200C i scad cu 0,60C-0,80C n funcie de altitudine

(la fiecare 100 m diferena de nivel).
Zona de cmpie sub aspect climatic reflect continentalismul accentuat (amplitudini
termice mari peste 750C), care favorizeaz evaporaia intens n lunile de var i ngheul total
n lunile de iarn.
Cele mai mari valori medii zilnice ale temperaturii aerului se realizeaz vara (iulie
august) depind chiar 300C ca urmare a invaziei de aer tropical, iar cele mai mici valori se
nregistreaz iarna (-70C n luna ianuarie), fiind o consecin a invaziei de aer rece artic sau
continental. Valorile medii lunare ating n zona de cmpie 110 C.
Numrul anual de zile senine, depete 125 n zona de cmpie, scznd treptat cu
creterea altitudinii i nebulozitii.
ngheul este un fenomen care apare la munte, ncepnd din luna septembrie, iarna
fiind fenomene frecvente ce se perpetueaz pn n luna aprilie. In zona de cmpie fenomenul
apare spre sfritul lunii octombrie i se mai poate ntlni pn n luna aprilie.
Precipitaiile sub form de zpad cad frecvent pn la jumtatea lunii martie,
grosimea decadic a stratului n luna ianuarie variind ntre 4 -8 cm.
-
Frecvena ploilor toreniale este n deplin concordan cu deplasarea maselor de aer

mediteranean care strbat zona de cmpie i se rcesc prin ridicarea deasupra
versanilor munilor.
Durata ploilor toreniale variaz ntre 40-50 minute, fiind mult mai mare dect media
multianual naional cuprins ntre 20-30 minute.
Regimul vntului este determinat att de particularitile generale ale atmosferei, ct i
de particularitile suprafeei active: n vest se resimt influene mediteraneene, n timp ce n est

24
amprenta continental este mai accentuat. ndeosebi estul este caracterizat de veri fierbini i
ierni geroase.
-
Crivul, un vnt rece i uscat vine iarna dinspre nord-est.
Vitezele medii multianuale ale vntului sunt cuprinse ntre 2-4 m/s, n cmpie i n
dealurile joase i ating 7-9 m/s la cele mai mari altitudini.
1.5.4 Reeaua hidrografic

Suprafaa total a bazinului hidrografic Arge - Vedea este de 21.479 km2 (9% din
suprafaa rii), repartizai pe sub - bazine hidrografice prezentate n tabelul 5
Rurile din SH Arge - Vedea a cror suprafa bazinal este mai mare de 10 km 2, sunt
n numr de 175. Au o lungime total de 4.579 km i o densitate medie de 0,36 km/km 2.
Tabel 5. Sub-bazinele componente Spaiului Hidrografic Arge - Vedea
Denumire sub-bazin
Suprafaa
(km2)
Arge
12.550
Vedea
5.430
Clmui
1.413
Dunrea
2.086
Principalele ruri din spaiul hidrografic Arge - Vedea, ce formeaz sub-bazinele

principale componente, sunt:
Rul Arge, al crui sub-bazin cuprinde 178 cursuri de ap, cu o lungime total de
4.579 km, i cu o densitate medie de 0,36 km/km2.
Argeul mpreun cu afluenii si formeaz unul dintre cele mai importante bazine
hidrografice ale rii, avnd n vedere potenialul hidroenergetic i alimentrile cu ap a
centrelor populate i industriale, precum i irigarea terenurilor agricole.
Rul Arge are o lungime de 350 km avndu-i izvoarele sub creasta Munilor Fgra,
de unde izvorsc cele dou ruri Capra i Buda care, prin unirea lor, dau natere rului Arge.
Principalii aflueni, n ordinea formrii bazinului hidrografic n judeul Dmbovia sunt : Neajlovul
(L=186 km, F=3720 km2), Dmbovnicul (L=110 km, F=639km2), Sabarul (Rstoaca) (L=174 km,
F=1346 km2) i Rul Dmbovia - cu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2824km2).
Argeul este alimentat asimetric, afluenii de pe stnga avnd un aport de debit de peste
6 ori mai mare dect cei de pe dreapta. Principalii aflueni de pe stnga (Vlsanul, Rul
Doamnei, Dmbovia) i formeaz bazinele de recepie din zona subalpin, unde alimentarea

25
este mixt pluvionival i subteran aceasta din urm cu un regim mai uniform pe
anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are scurgere
sezonier, cu diferene mari n timpul anului.
Panta medie a rului principal este de 6, pe cnd cea a afluenilor principali se
ncadreaz ntre 6 (Dmbovia) i 25 (Vlsanul). Coeficientul su de sinuozitate este de
1,52. Din totalul de 174 aflueni, 113 prezint un regim de curgere nepermanent.
Densitatea reelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km 2 n zona de munte (cursul superior al
Argeului), unde o serie de izvoare i ruri mici converg ctre colectorii principali, micornduse treptat ctre 0,4 -0,5 km/km2 n zona de cmpie.
Rul Vedea formeaz un sub-bazin cu o reea din 81 cursuri de ap ce totalizeaz 2036
km. ntreaga reea hidrografic din acest sub-bazin se nscrie ntr-o zon cu o densitate foarte
mic, ce variaz de la 0,4 km/km2 n partea superioar a bazinului, la 0,2 0,3 km/km2 n partea
central i ajunge la 0,1 km/km2 n partea inferioar.
Rul Vedea izvorte din Platoul Cotmeana, din dealul Dduleti, judeul Arge, de la
altitudinea de 435 metri. Are un curs sinuos, N-S, S, S-E, iar afluenii mai importani din partea
superioar, sunt: Eiul, Brtanul, Vedia, Plapcea i Floriorul. Fcnd apoi hotar ntre judeele
Arge i Ilfov, primete n continuare ca aflueni: Dorofeiul sau erbneti, Cotmeana de unde
cotete spre S-E, ntlnind prul Tecuciul sau Zlatcu.
Ocolete municipiul Roiorii de Vede pe la est (142 km de la izvor i 79 m altitudine),
dup care primete praiele: Bratcovul, Brcea, Burdea i Tinoasa unit cu apa Cinelui. Mai
la sud de Tinoasa, Vedea d de luminiurile mai mari ale antestepei, i face contact cu
Burnasul, dar pstreaz pe ambele maluri pdurea, pn d n lunca Dunrii. Mai la sud de
comuna Cervenia, Vedea se unete cu cel mai important afluent al su, rul Teleorman, de
unde ia drumul drept spre sud pn la Dunre.
Se vars n Dunre la est de comuna Pietroani dup ce se mestec cu apele Grlei
(242,7 km de la izvor, altitudine 20 m).
ncadreaz ntre 2 (Teleorman) i 5 (Vedita). Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de
1,39, pe cnd cel al afluenilor variaz ntre 1,14 (Vedia) i 1,88 (Cotmeana).
Rul Clmui are un sub-bazin ce cuprinde 10 cursuri de ap, totaliznd 331 km, cu o
densitate medie de 0,23 km/km2 (cu variaii ntre partea superioar de la 0,4 km/km2 la 0,11
km/km2 n partea inferioar).
Rul Clmui i are izvoarele n Piemontul Cotmeana i dup un traseu sinuos,
caracteristic rurilor de cmpie, se vars n Lacul Suhaia situat n lunca Dunrii. Afluenii de pe
26
partea stng sunt mai puternici i prezint caractere asemntoare cu colectorul principal.
Principalii aflueni pe care-i primete, n ordinea formrii bazinului hidrografic sunt: Dragna (L =
8 km, S = 15 km2), Valea tiucii (L = 7 km, S = 21 km 2), Sohodol (L = 19 km, S = 60 km2),
Clmuiul sec (L = 48 km, S= 167 km2), Urlui (L = 62 km, S = 289 km 2) i Ducna (L = 17 km, S
= 62 km2).
ncadreaz ntre 2 (Sohodol) i 1 (Urlui). Coeficientul de sinuozitate al Clmuiului este de
1,67, pe cnd cel al afluenilor variaz ntre 1,25 (Dragna) i 1,65 (Urlui).
Poriunea de sub-bazin al Dunrii cuprinde 4 cursuri de ap, de mic importan:
Parapanca, Ciuvica, Onceti i Zboiul.
Rul Teleorman are o lungime de 169 km, izvorte din Cmpia Pitetilor, la sud de
Piteti i este afluent al rului Vedea.
Rul Dmbovia are o lungime de 286 km, izvorte din nordul munilor Iezer i este
principalul afluent al rului Arge.
Rul Neajlov
are o lungime de 186 km, ce izvorte din Podiul Getic, din zona
localitii Oarja, din apropierea oraului Piteti. Traverseaz Cmpia Gvana-Burdea i este
afluient al Argeului n care se vars n apropiere de localitatea Comana.
Lacuri naturale
Lacurile naturale nu reprezint o caracteristic a Spaiului Hidrografic Arge - Vedea.
Singurul lac natural cu suprafaa mai mare de 50 ha, este Comana: la nceputul parcului natural
cu acelai nume, la aproximativ 35 km de Bucureti, n judeul Giurgiu:
-
suprafaa = 1,2 km2;
altitudine = 30 mdMN:
adncime medie = 1,0 m.

Resursele de ap
Resursele teoretice de ap din spaiul hidrografic Arge-Vedea sunt n total de 3.593
milioane m3/an, conform Tabel 6:

-
Apa de suprafa reprezint circa 66%;
Sunt distribuite total inegal ntre bazinele hidrografice: Arge 1.960, Vedea 363 i
Clmui 42;

27
Tabel 6. Resursele teoretice de apa ale B H Arge Vedea
Resurse teoretice
(mil.m3/an)
Nr.
crt
Resurse utilizabile potrivit gradului de

asigurare al bazinului hidrografic
(mil.m3/an)
1. Bazinul hidrografic ARGE

1.1
Ape de suprafa
1960,000
1671,654
1.2
Ape subterane
696,000
536,112
TOTAL
2656,000
2207,766
2. Bazinul hidrografic VEDEA

2.1
Ape de suprafa
363,000
40,500
2.2
Ape subterane
172,000
150,000
TOTAL
535,000
190,500
3. Bazinul hidrografic DUNRE (inclusiv Clmui)

3.1
Ape de suprafa
42,000
29,125
3.2
Ape subterane
360,000
350,900
TOTAL
402,000
380,025
4.
Spaiul Hidrografic Arge - Vedea - Dunre
Ape de suprafa
2365,000
1741,279
Ape subterane
1228,000
1037,012
TOTAL
3593,000
2778,291
Sursa: PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAIULUI HIDROGRAFIC Arge - Vedea, pag.17
Bazinul hidrografic Arge are un grad ridicat de amenajare (circa 70% - ceea ce
reprezint un volum acumulat de 1.080.000 mil. m 3/an), acesta dispune i de cele mai mari
resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m 3/an. ntregul bazin hidrografic al
Argeului are un grad nalt de utilizare a resurselor de ap, indicele specific de utilizare fiind de
cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafa. Acest lucru este favorizat i de prezena
unor importante orae care concentreaz mari consumatori industriali i cu o populaie
numeroas: municipiile Bucureti, Piteti, Cmpulung i Curtea de Arge.
Bazinul hidrografic Vedea este ntr-o situaie opus, avnd resurse de suprafa
reduse i nu dispune de lucrri hidrotehnice; acest fapt implic c asigurarea alimentrilor cu
ap s fie fcut n exclusivitate din surse subterane.
De asemenea, n bazinul hidrografic Clmui, situaia se prezint similar, unde
resursele de ap de suprafa sunt reduse, iar prin predominarea formaiunilor cu granulometrie
mare i mijlocie a fost posibil acumularea de rezerve de ap mai mari n subteran.

28
Lacuri de acumulare
In spaiul hidrografic Arge - Vedea-Clmui sunt 221 lacuri de acumulare cu un volum
total de 1.004 mil. m3, avnd un volum util de 921,1 mil.m 3.
Dintre acestea, 31 sunt reprezentative, iar 21 au folosin complex: au un volum total
(la NNR) de 794,67 mil.m3 i o suprafa (la NNR) de 5.323,71 ha:
a) n bazinul rului Arge exist 38 lacuri de acumulare cu folosin complex, din care, cel mai
important este cel de la Vidraru, urmnd apoi lacurile Zigoneni, Vlcele, Budeasa, Goleti i
Mihileti.
n cadrul judeului Dmbovia, pe rul Arge exist un singur lac de acumulare cu
folosin complex Zvoiul Orbului, principalul scop fiind de asigurare a volumelor de ap
necesare alimentrii cu ap a municipiului Bucureti, acest lac de acumulare neavnd tran de
atenuare n perioadele de viitur.
b) pe rul Trgului exist acumularea Ruor;
c) n bazinul rului Dmbovia sunt de interes lacurile de acumulare complexe Pecineagu i
Vcreti pe rul Dmbovia, acumulrile de pe Ilfov (Udreti, Bunget I, Bunget II, Brteti,
Adunai i Ilfoveni) i acumularea Buftea de pe rul Colentina;
d) n bazinul hidrografic Vedea sunt 5 lacuri de acumulare cu un volum total de 6,66 mil. mc;
e) n bazinul hidrografic Clmui singura acumulare semnificativ este Stejaru (din 3
existente);
Pe 25 ruri exist iazuri piscicole, care n majoritate sunt realizate prin bararea
cursurilor de ap i nu au incinte indiguite. Pe unele cursuri de ap din spaiul hidrografic ArgeVedea aceste iazuri sunt realizate n cascada modificnd puternic cursurile naturale, cum este
cazul rurilor: Urlui, Nanov, Izvoarele, Vjitea, Gabur, Clnia, Clnitea, Izmar, Ilfov, etc.
Lacuri artificiale
Lacul Ghioroc este un lac artificial, format prin acumularea apei n gropile rezultate n
urma exploatrii industriale a balastului n perioada anilor 1950 - 1996. Exploatarea balastului sa efectuat mecanizat n mai multe etape, cu dragline pn la 6-7 m, iar ulterior cu diferite soluii
tehnice: drag, platform plutitoare, graifere, pn la adncime de 20 30 m, activitatea de
extragere a balastului fiind sistat n anul 1996. Lacul Ghioroc s-a format din mai multe gropi de
balastier nvecinate (5 - 7 ochiuri), rezultnd o suprafa de 53 ha luciu de ap, cu adncimea
maxim estimat la circa 20 - 30 m, iar adncimea medie estimat la 10 m.

29
2. EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAII
Dei n ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante n majoritatea bazinelor
hidrografice, niciodat n ultimii 100 ani, viiturile nu s-au ntins pe o durat att de mare de timp
(din februarie i pn n septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se
evideniaz cele produse n anii 1970 i 1975, s-au desfurat pe areale mult mai restrnse
dect cele produse n anul 2005.
2.1 Identificarea principalelor cauze ale inundaiilor
Inundaia nseamn acoperirea temporar cu ap a unui teren care nu este acoperit n
mod obinuit cu ap.
inundaii prin:
revrsrile naturale ale cursurilor de ap, datorate creterii debitelor sau blocajelor produse
de gheuri, plutitori, aluviuni;
i prin scurgeri de pe versani;
inundaii provocate de accidente sau avarii la construciile hidrotehnice;
Riscul producerii inundaiilor datorit ploilor abundente i topirii brute a zpezii se datoreaz:
- caracteristicilor cursurilor de ap din Romnia;
- amplasrii unor importante obiective n zone inundabile;
- insuficienei lucrrilor cu rol de aprare mpotriva inundaiilor.
Riscul producerii unor inundaii brute i unor dezastre de proporii pot apare ca urmare:
- a unor posibile avarii ori distrugeri ale lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare
mpotriva inundaiilor.
Producerea inundaiilor este generat de cauze naturale i antropogene.
a) Cauze naturale:
Ploile abundente reprezint cele mai importante cauze ale producerii inundaiilor.
Propagarea viiturilor i ntinderea suprafeelor depind de:
cantitile de precipitaii czute, de intensitatea acestora;
atunci cnd solul este deja ngheat sau deja mbibat cu ap, ntreaga cantitate
de ap czut se scurge accentund pericolul inundaiilor;
ploile abundente, combinate cu topirea brusc a zpezilor, genereaz inundaii
extinse;
forma de relief n vile din muni apa se scurge cu vitez mare, ceea ce
determin o propagare rapid a inundaiilor i viiturilor. De asemenea cnd panta
albiei este accentuat, viteza viiturii este mare, fora de izbire a apei fiind foarte
30
puternic. Amploarea pagubelor crete prin transportul unor fragmente mari de
roc i a arborilor dezrdcinai.
Topirea brusc a zpezii;
Ruperea brusc a barajelor naturale din lungul vilor formate din alunecri i de
acumulri de ghea (zpoare). Sunt foarte periculoase i de aceea se acioneaz
pentru distrugerea acestora i drenarea apei.
Inundaiile rezultate din apa acumulat care nu se poate scurge ntr-un ritm
normal de-a lungul vechiului curs de ap = n aceast categorie intr i inundaiile
fluviale (sau pe cursul unor ruri). Acest tip de inundaii se datoreaz cderilor mari de
precipitaii (ploaie sau zpad) i/sau deszpezirilor brute. n aceste condiii nu se pot
lua msuri directe de prevenire a cauzelor ce provoac inundaii.
b) Cauze antropogene:
Omul poate s intensifice producerea inundaiilor prin diferite aciuni precum:
Despduririle favorizeaz scurgerea cu rapiditate a apei pe versani. Eroziunea mai
puternic a solului mrete transportul de aluviuni pe ruri.
Lucrrile de canalizare a albiei subdimensionate i podurile cu o deschidere prea
mic determin o micorare a seciunii de scurgere nsoite de producerea de inundaii
n amonte;
Suprafeele acoperite de asfalt i suprafeele acoperite de cldiri mpiedic
infiltrarea apei, mrind, n acest fel cantitatea de ap scurs;
Distrugerea unor baraje hidroenergetice din diferite cauze.
Inundaiile provocate de distrugerea digurilor maritime i fluviale = Acest tip de
inundaii se poate produce n acele locuri unde s-au efectuat lucrri de ndiguire pentru
asanarea terenurilor ameninate de inundaii i/sau bltiri frecvente. Originea acestui tip
de lucrri se afl n ncercarea de a reda utilizrii productive a unor mari suprafee de
teren.
PRECIPITAIILE IN BH ARGE - VEDEA
Prin aezarea n partea de sud-vest a rii, bazinul hidrografic Arge - Vedea se
ncadreaz n tipul de climat temperat continental moderat, cu influene submediteraneene.
In bazinul hidrografic Arge - Vedea, cantitile medii multianuale de precipitaii variaz n
funcie de altitudinea reliefului i variaz ntre 550 - 1400 mm/an. n zona montan predomin
precipitaiile sub form de zpad.

31
n funcie de cantitatea de ap i durat, precipitaiile pot fi:
de lung durat i abundente = sunt caracteristice anotimpului de toamn i in

zonele montane nalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocneti" i dureaz
cel puin 6 ore. Cantitatea minim de ap pe care pot s o dea este de 0.5 l/or;
de lung durat i puin abundente = se numesc burnie i sunt alctuite din

picturi foarte fine de ap, mai frecvente n perioada rece a anului;
de scurt durat i abundente = se numesc averse i sunt caracteristice perioadei

calde ale anului. Aceste precipitaii ncep i se sfresc brusc, sunt nsoite de oraje
(fulgere nsoite de tunete) i dau cantiti mari de ap;
de scurt durat i puin abundente = se numesc bure de ploaie sau fulguieli, n

funcie de anotimp.
Ploile toreniale sunt ploi foarte puternice cu o durat mai mic de 24 de ore i care
depesc o anumit limit de intensitate care variaz de la o zon geografic la alta. n
consecin, ploile care au o durat mai mare de 24 ore sau nu se ncadreaz n limitele de
torenialitate sunt ploi netoreniale.
Ploile toreniale au dou particulariti:
cu ct durata ploii este mai mare cu att intensitatea este mai redus;
ploile toreniale de mare intensitate nu acoper dect o suprafa foarte redus a

bazinului de recepie, cel mult de ordinul zecilor de km2.
Factorii care influeneaz repartiia precipitaiilor sunt: altitudinea i influenele exercitate

n teritoriu. Astfel:
n zona de cmpie media precipitaiilor variaz ntre 400-600 mm;
n zona de podi i deal cantitatea precipitaiilor variaz ntre 600-800 mm;
n zona montan de pn la 1000 m, cantitatea de precipitaii variaz ntre 800-1000

mm, iar n munii de peste 1000 m, media precipitaiilor variaz ntre 1000-1200 mm.
n zona montan predomin precipitaiile sub form de zpad.
Pe teritoriul bazinului hidrografic Arge - Vedea exist staii hidrometrice n subordinea

Institutului Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA), ce monitorizeaz datele
meteorologice n bazinul hidrografic Arge - Vedea:
-
n bazinul rului Arge = 40 staii hidrometrice,
n bazinul rului Vedea = 7 staii hidrometrice,
n bazinul rului Clmui = 2 staii hidrometrice.

32
VIITURILE
Viiturile se produc ca urmare a unor ploi toreniale cu intensiti mari (viituri pluviale), a
topirii rapide a zpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). n funcie de
distribuia n timp a precipitaiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un
singur vrf) i complexe sau compuse (cu mai multe vrfuri). n perioadele de nghe, scurgerile
de sloiuri pot provoca baraje naturale (zpoare) care blocheaz scurgerea, genernd creteri de
nivel n spatele acestora sau scurgeri puternice n momentul ruperii.
n bazinul hidrografic Arge - Vedea se pot forma viituri n toate anotimpurile anului, dar
cele mai periculoase sunt n sezonul de iarn, primvar i var, n funcie de aportul de
precipitaii (cderi de zpezi, ploi, sau topiri de zpezi).
O viitura produs de ploi toreniale poate fi considerat rapid atunci cnd sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
suprafaa bazinului de recepie este cuprins ntre civa km 2 i 200 km2;
timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;
durata ploii toreniale este de maxim 3 ore;
viitura este generat de o precipitaie torenial care depete 100 l/m2.
Elementele care favorizeaz producerea viiturilor rapide pot fi grupate n:

a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului i reelei hidrografice:
suprafaa bazinului,
forma bazinului,
factori geologici (roci cu permeabilitate mic);
factori pedologici (soluri cu permeabilitate mic sau umectare);
panta versanilor,
panta rului principal,
densitatea reelei de drenaj,
gradul de mpdurire (lipsa pdurii),
utilizarea terenului,
textura solului,
capacitatea de nmagazinare a coloanei de sol.
b) Factori agravani (naturali i antropici)
naturali (umiditatea iniial a solului din bazin, friabilitatea rocilor),
antropici (lipsa msurilor anti - erozionale i de corectare a formaiunilor toreniale,

despduririle excesive, practice agricole neadecvate).

33
EROZIUNEA SOLULUI I SUBSOLULUI

Eroziunea solului de ctre ap, vnt sau modul de cultivare afecteaz att agricultura
ct i mediul nconjurtor. Pierderile de sol, ct i impacturile asociate acestuia, constituie unul
din cele mai importante probleme actuale de mediu.
Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfoar pe nesimite, ori cu o rat
alarmant de producere care provoac mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol
se poate reflecta n reducerea potenialului de producie, n calitatea slab a apelor de suprafa
i n afectarea reelei hidrografice.
Eroziunea solului depinde de urmtorii factori:
intensitatea precipitaiilor i a scurgerii;
erodabilitatea solului;
gradientul de pant i lungimea ei;
vegetaia acoperitoare (nveliul vegetal);
msurile de conservare adoptate.
Factori declanatori: Pe versani, o parte din apa de precipitaii se scurge la suprafaa

solului, coeficientul de scurgere fiind condiionat de gradul de nclinare a terenului i de textura
solurilor. i expoziia versanilor intervine ca factor de condiionare a regimului aero-hidric al
solurilor de pe versani, prin repartiia difereniat a luminii i n special a cldurii.
Iluminarea i nclzirea mai puternic a versanilor sudici determin o evaporaie a apei
mai intens, n solurile de aici alternnd perioadele n care circulaia apei este descendent, cu
cele n care apa circul ascendent. De asemenea, expunerea sudic determin primvara
topirea mai rapid a zpezii i pierderea din aceast cauz a unei cantiti apreciabile de ap,
prin scurgerea de suprafa. Dimpotriv, pe versanii nordici, evaporaia mai redus i nfiltrarea
n sol a unei cantiti mai mari de ap, prin topirea lent a zpezii, imprim solurilor un regim al
apei i aerului specific i diferit de al solurilor situate pe versanii expui sudic.
Starea de eroziune a reelei hidrografice rezult din criteriul torenialitii n funcie de
debitul lichid specific cu asigurarea de 1% i debitul solid specific mediu anual.
Aceast eroziune se gsete n relaie de intercondiionare i cu mrimea suprafeei de
recepie, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, poziia fa de linia de cea mai
mare pant a versantului, poziia fa de axa sinclinalului, litologia i stratificaia terenului,
obiective periclitate din aval etc.
Starea de afectare a suprafeei terenului se exprim prin indicatorii care pun n eviden
i permit prognozarea evoluiei formaiunilor toreniale n adncime.
34
n urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaiului Hidrografic Arge - Vedea, n anul 2006 a
fost extras un volum mediu de balast de 192.028 mc 3.
Factori favorizani : Evoluia formaiunilor de adncime este ciclic i se desfoar
printr-o succesiune de stadii n cadrul crora, raportul dintre procesele de eroziune, transport i
acumulare are valori diferite. Acestea se dezvolt n cadrul unui sistem deschis care tinde spre
realizarea unor forme relativ stabile.
Un sistem deschis primete i cedeaz materie i energie prin intermediul unei suprafee
de separaie; el trebuie s transforme materia i energia primit n energie necesar ntreinerii
procesului.
Factori poteniali: uvoaiele formate prin contopirea treptat a iroirilor efemere de pe
versani au tendina de a-i modela un canal, pe linia de cea mai mare pant. Canalele astfel
formate, prezint n profil longitudinal, numeroase discontinuiti datorate regimului hidraulic al
iroirilor, formelor de microrelief, modificrilor de rugozitate, rezistenei difereniate la eroziune a
orizonturilor intersectate etc.
Regimul hidraulic al iroirilor este pulsatoriu, sub form de valuri cu lungimi i viteze
variabile.
2.2 Viituri istorice si recente in Spaiul Hidrografic Arge - Vedea
Caracteristic rurilor cu bazine de recepie mici, ploile toreniale produc debite deosebit
de mari, n timp ce n sub-bazinele cu suprafee mai mari, efectul ploilor toreniale scade
sensibil, rolul determinant n formarea debitelor maxime revenind ploilor de lung durat, sau
topirii zpezilor suprapuse peste o perioad ploioas .
In bazinul hidrografic Arge s-au produs de-a lungul timpului numeroase inundaii.
Dintre cele mai cunoscute sunt cele din anii 1917/1918, 1941, 1970, 1975, 1979. In
tabelele 7 i 8 se prezint debitele maxime istorice din ultimii 40 de ani precum i date recente
din perioada 2001-2005 pe principalele cursuri de apa.
PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAIULUI HIDROGRAFIC ARGE-VEDEA, pag.84

35
Tabel 7. Debite maxime nregistrate, date istorice
Raul
Statia
hidrometrica
Debit
maxim
istoric
m3/s
A
n
ul
Perioada
analizata
19772001
Natura viiturilor
Precipitatii
Arge
Cateasca
1239
1975
Arge
Malu Spart
1380
1979
1964-2001
Precipitatii
Arge
Budesti
1536
1975
1964-2001
Precipitatii
Valsan
Bradet
108
1973
Valsan
Malureni
177
Doamnei
Bahna Rusului
Doamnei
Doamnei
1967-2001
Precitatii si
topirea zapezilor
1975
1970-2001
Precipitatii
207
1975
1965-2001
Precipitatii
Darmanesti
305
1975
1964-2001
Precipitatii
Ciumesti
366
1981
1980-2001
Precipitatii
R. Targului
Piscani
543
1979
1971-2001
Precipitatii
Bratia
Balilesti
185
1991
1986-2001
Precipitatii
Argeel
Mioveni
403
1979
1970-2001
Precipitatii
Carcinov
Priboieni
82.4
1984
1981-2001
Precipitatii
Calugareni
385
1975
1964-2001
Precipitatii
Sabar
Poenari
600
1979
1964-2001
Precipitatii
Sabar
Vidra
515
1979
1964-2001
Precipitatii
Potop
Gura Foii
600
1979
1966-2001
Precipitatii
Ciorogarla
Bragadiru
277
1979
1976-2001
Precipitatii
Dambovita
Malu cu Flori
500
1970
1965-2001
Precipitatii
Dambovita
Rancaciov
296
1997
1990-2001
Precipitatii
Dambovita
Lunguletu
225
1997
1988-2001
Precipitatii
Raul Alb
Gura Barbuletului
143
1997
1981-2001
Precipitatii
Calmatui
Crangu
38.8
1973
1964-2001
Precipitatii
Furculesti
11.4
1970
1967-2001
Precipitatii
Neajlov
Urlui

36
Pe rul Arge, n judeul Giurgiu, cele mai mari debite au fost nregistrate la s.h. Malu
Spart - 2000 m3 /s (1941) i 1536 m3 /s ( 1975 ).
Datele recente de care s-a dispus la principalele staiuni din bazinele hidrografice situate n
zona de formare a viiturilor din b.h. Arge (jud. Arge) sunt redate n tabelul 8.
Tabel 8. Debite maxime nregistrate, date recente
Nr.
Rul
Statia hidrometrica
crt.
1
Arge
Cateasca
Rul Doamnei
Bahna Rusului
Dirmanesti
Ciumesti
Vlsan
Bradet
Malureni
Rul Targului
Voina
Voinesti
Qmax (mc/s)
67
120
66,5
330
441
34,6
25,4
26,2
74,8
51,7
55,5
23,6
33,8
133
127
120
80,6
80,6
291
569
77,5
28,3
28,3
9,32
61,9
24,0
53,2
39,6
17,7
108
168
75,0
12,0
4,80
7,15
39,6
36,6
14,0
12,6
11,2
16,8
Perioada (an)
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
1999
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004

37
Piscani
Rusor Afl R
Bratia
Riusor
Bughea
Bughea de Jos
Bratia
Riusor Pod
Bailesti
Argeel
Namaiesti
Vulturesti
Mioveni
Circinov
Priboieni
10
Dmbovnic
Slobozia
23,0
76,5
39,0
40,3
177
352
31,6
11,7
7,90
33,0
35,8
36,7
19,5
19,3
18,0
35,5
31,6
14,3
14,3
44,0
41,2
46,0
37,6
120
221
48,0
3,94
1,22
3,17
3,08
4,34
18,3
7,10
7,60
33,3
100
14,9
8,88
8,00
48,3
151
21,2
6,40
5,10
29,1
54,3
27,2
210
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2002
2003
2004
2005
1999
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2003
2005

38
11
Dmbovita
Podu Dimbovitei
Urlui
Furculesti
29,9
26,0
13,3
16,7
12,9
4,15
4,50
9,40
24,1
6,32
8,50
20,7
39,9
2,25
4,50
8,00
17,6
21,9
12
Rusor afl
Dimbovita
Rucar
13
Aref
Aref
16
Vedea
Alexandria
676,0
2005
17
Cainelui
Vartoape
12,0
2005
18
Teleorman
Tatarastii de Sus
109,0
2005
19
Teleorman
Teleorman
196,0
2005
20
Calmatui
Crangu
53,5
2005
21
Vedea
Valeni
751
2005
22
Dunarea
Turnu Magurele
12700
2005
23
Dunarea
Zimnicea
13300
2005
14
15
Valea
Badenilor
Badeni
2002
2003
2004
2005
2001
2002
2003
2004
2005
2002
2003
2004
2005
2002
2003
2004
2005
2005
Pentru studierea frecvenei de apariie a undelor de viitur, de producere a fenomenelor

caracteristice hazardului natural la inundaii pentru zona studiat de amplasare a lucrrilor de
amenajare preconizate pe rul Arge i Dmbovia precum i amploarea acestora n cazul
completrii schemelor de amenajare cu propunerii de lucrri hidrotehnice este necesar s fie
cunoscute valorile maxime nregistrate recent pentru perioada 1997-2005.

39
2.3
Evaluarea riscului natural de producere pagubelor la inundaii, pe teritoriul
localitilor expuse, situate n arealele lucrrilor de amenajare a bazinului hidrografic al

rului Arge. Date nregistrate.
Conform datelor cuprinse n legea 575/2001 i a datelor statistice oferite de MMGA n
perioada 1990-2000 nu au fost semnalate localiti afectate de inundaii.
Fenomenele ce au generat pagube n anul 2004 i 2005 ,se datoreaz ploilor cu
intensitate mare produse i a revrsrii debitelor formate din albiile rurilor n general. Pentru
zonele amenajate cu diguri, pe sectorul studiat al rului Arge
aval lacul de acumulare
Mihileti Dunre inundaiile au fost generate din diverse cauze :

Zone nu au fost executate la cota de iniial de proiectare datorit perioadei lungi de
ntrerupere a lucrrilor.
Pe unele poriuni digurile prezint bree datorate unor cauze antropice (exemplu:
manevre ale utilajelor grele n zona balastierelor),
Fenomene de tasare i deteriorare ale digurilor care nu au fost compactate dup
executare.
In acest spaiu hidrografic, adiacent traseului sistemului hidrotehnic, creat de lucrrile
preconizate pe rul Arge sunt supuse riscului la inundaii un numr de circa 30 de localiti si o
suprafaa de teren agricol de circa 10000 ha dispuse pe judee.
Cele mai semnificative zone de risc la inundaii semnalate n ultima perioad pentru
spaiu hidrografic rului Arge-Dmbovia sunt prezentate pe judee n tabelul 9.
Tabel 9. Principalele zone de risc la inundaii
Nr. crt. Denumirea zonei
Denumire
curs ap
Localitate
Suprafee
inundabile
(ha)
Cauza apariiei
zonei de risc
Judeul Arge
1
Zona comunei
Stolnici
ru Cotmeana Stolnici
100
Zona comunei
Priboieni
ru Carcinov
Priboieni
1 - intravilan
Zona comunei
Sapata
Pru Valea
Mnstirii
Titesti
4 - intravilan
Zona comunei
Ungheni
ru Teleorman Goia
10
Depire mal stng

albie minora in
zone neamenajate
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate
la viituri locale
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate

40
5
Zona oras Mioveni r. Argeel
Mioveni
Zona comunei
Botesti
Botesti
Zona comunei LuncaPru Marghia Marghia

Corbului
1 intravilan, Depire maluri

2.5 - extravilan albie minora in
zone neamenajate
175
Neintretinerea
cursului de apa
Zona comunei Izvoruru.Teleorman Izvoru
10
Zona oras Costesti ru.Teleorman Costesti
10
Zona comunei
Recea
Pru Baidana Baidana
180
11
Zona comunei
Ratesti
ru.Neajlov
Furdulesti
715
12
Zona comunei
Stefan cel Mare
Pru
Negrisoara
Stefan cel
Mare
Regularizare r.
Arge km 3+700
3+730
ru Carcinov
Judeul Clrasi
ru. Arge
Oltenita
30
Judeul Dambovita
Zona de confluent Pru. Valea Malu cu Flori20
pr. Valea Larg cu r. Larg
Dimbovita
Zona Capul Coastei ru. Dimbovita Malu cu Flori25
Zona din dreptul

scolii si
dispensarului
medical
Zona de confluent Torent

intre torentul
Brbuletu
Pru. Riul Alb Brbuletu
Brbuletu
30
30
Eroziuni maluri
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate
Avarie la
ac. Cornatel
Poduri
subdimensionate
,Depire dig mal
drept existent
Depire maluri
albie minora in
zone neamenajate
intreruperea liniei
de aprarea
(indiguire)
eroziune de mal,
lipsa lucrri aprare
mal ,prag de fund
distrus ;
eroziune de mal,
lipsa lucrri aprare
mal, decalibrarea
albiei ;
degradarea
malurilor, lipsa
aprre mal,
sectiune ingustat
a albiei de
scurgere, siroiri de
pe versanti ;
sectiune ingust a
albiei de scurgere,

41
Brbuletu si pr. Riul

Alb
Zona de confluent Pru.
intre pr. Aninoasa si Aninoasa
r. Dimbovita
Cprioru
30
Zona aval pod

ru. Dimbovita Ttrani
Ttrani, mal stang
si drept
10
Zona aval pod

Mnesti mal stang
ru. Dimbovita Mnesti
15
Zona pod
ru. Dimbovita Dragomiresti
Dragomiresti amonte
si aval ; zona
puturilor P10 si P11
100
Zona amonte punte ru. Dimbovita Rincciov

Rincciov mal drept
30
10
Zona amonte prag ru. Dimbovita

fund Persinari mal
stang si drept
Zona intersectiei DJ Pru. Ilfov
TGV-Titu cu podetul
de pe pr. Ilfov
Zona Ghinesti com. ru. Dimbovita
Slcioara amonte
pod mal stang
Zona dig Svesti
ru. Dimbovita
Persinari
15
Colanu-com.
Ulmi
50
sat Ghinesti
25
sat Ghinesti
32
11
12
13
14
Zona amonte NH
ru. Dimbovita Brezoaele
Brezoaele mal stang
100
15
Zona psune
Dragomiresti
Dragomiresti
60
16
Zona psune si terenprecipitatii

arabil sat Colanucom. Ulmi
Ulmi-sat
Colanu
15
precipitatii
siroiri de pe
versanti ;
panta mare de
scurgere,sectiune
ingust a albiei,
lipsa lucrri aprare
mal ,decalibrarea
albiei ;
maluri usor
erodabile, lipsa
lucrri aprare mal,
colmatarea albiei ;
maluri usor
erodabile, lipsa
lucrri aprare mal,
colmatarea albiei ;
lipsa lucrrilor de
drenaj, colmatarea
albiei, erodarea
malurilor, lipsa
lucrri aprare mal
stang
decalibrarea albiei,
maluri usor
erodabile ;
colmatarea albiei,
maluri usor
erodabile;
sectiune ingust a
albiei, podet
subdimensionat ;
decalibrarea albiei,
maluri usor
erodabile ;
posibilitatea
depsirii cot
coronament la dig,
lips lucrri de
desecare ;
posibilitatea
depsirii digului de
aprare, colmatare
albie, decalibrarea
albiei ;
Terenuri
impermeabile, lipsa
lucrri de drenaj ;
-

42
Judeul Giurgiu
1
Com. Gaiseni
Arge
Sat Podu Popa 2345

Nae, Gaiseni,
Cascioarele
Aval 400 m baraj

Mihailesti
- km 82+650
Arge
Mihailesti,
Cornetu si
Magurele
100
Regularizare r.Arge Arge

MD, km.65+000
Com. Adunatii
Copaceni
10
Com. Crevedia Mare, Neajlov

Singureni, Iepuresti,
Calugareni
Com. Calugareni
Calnistea
Sat Sf.
4500
Gheorghe,
Singureni,
Iepuresti,
Calugareni
Satele Hulubesti 100
si Uzunu
Com. Letca Noua
Milcovat
Com. Letca Noua150
Com. Ulmi
Com. Bolintin Deal
Sabar
Sat Ulmi, Mihai 120

Voda si Crivina
Com. Joita, Ulmi,
Ciorogarla
Sat Trestieni,
Draganeasca,
Darvari
500
Com. Gogosari
Parapanca
Sat Izvoru,
50
Eroziunea malului
sting si degradarea
digului Popa Nae
( L = 9 km )
Albia nu este
calibrata pentru
tranzitarea Q5% =
615 mc/s
Albia nu este
calibrata pentru
tranzitarea
Q5%=615 mc/s
(linie aparare
intrerupta)
Depire a ambelor
maluri ale albiei
minore in zonele
neamenajate
Depire a ambelor
maluri ale albiei
minore in zonele
neamenajate
Acum.piscicole fara
descarcatori de ape
mari aflate in
administrarea
Cons.Local
Depire a ambelor
maluri ale albiei
minore in zonele
neamenajate.
Blocaj in cazul
aparitiei
fenomenelor de
iarna datorita
subdimensionarii
podurilor.
Raul Ciorogarla nu
poate prelua debitul
de 300 mc/s
Q5%Pentru actualul
regim de
exploatare al NH
Brezoaiele
Ac. piscicole in

43
Gogosari si
Draghiceanu
salba cu descarcatori neintretinuti

sau fara descarcatori de ape mari
si exploatarea in
regim de ape medii
Judeul Ilfov
Com. 1
100
Decembrie, sat
Copceni
Regularizare r. Arge ru. Arge

km 65+500 MS
Com Clinceni,
ru Ciorogirla Domnesti,
Bragadiru, Ciorogirla,
Bragadiru
Domnesti
1500
Albia nu este
calibrat pt.
Tranzitarea
Q5%=605 mc/s (linie
aprare intrerupt)
Raul Ciorogarla nu
poate prelua debitul
de 300 mc/s Q5%Pentru actualul
regim de exploatare
al NH Brezoaiele
2.4 Lucrrile hidrotehnice n curs de execuie

Lucrrile hidrotehnice care se afl n curs de execuie, sunt prezentate n tabelul 10.
Tabel 10. Lucrri hidrotehnice in curs de execuie
Nr.
Crt.
Lucrarea hidrotehnica
Acumulare Mrcineni pe rul Doamnei, punerea in sigurana a

lucrrilor, jude Arge
Amenajare ru Dmbovia in Municipiul Bucureti
Amenajare ru Dmbovia aval pod Vitan, Municipiul Bucureti
Acumularea Ogrezeni, jude Giurgiu
Amenajri pe Valea Sticlriei , jude Giurgiu
Amenajri pe Valea Snagov, jude Ilfov
Amenajri ru Bratia intre localitile Berevoiesti si Blileti, jude
Arge
Amenajare ru Bughea intre localitile Bughea de Jos si Capul
Piscului, jude Arge
Amenajare ru Arge intre localitile Hrtieti si oraul Mioveni,
jude Arge
Amenajarea rului Doamnei pentru aprarea mpotriva inundaiilor
in localitile Corbi, Domneti, Pietroani,, jude Arge
Mrirea gradului de sigurana in exploatare a acumulrii Mihileti,
jude Giurgiu
Punerea in sigurana a barajului Buciumeni, judeul Ilfov
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Punere in
funciune (PIF)
[ an]
2014
2017
2015
2016
2016
2016
2015
2014
2015
2014
2014
2015

44
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
28
Regularizare ru Arge intre acumularea Bascov si acumularea

Piteti, jude Arge
Regularizare ru Vedea in localitile afectate de inundaii
(Ttuleti, Coloneti, Barasti, Jugaru, Branite), jude Olt
Regularizare ru Burdea in localitatea Beuca, jude Teleorman
Regularizare ru Cotmeana la Lunca Corbului si pru Vertej,
afluent al ru lui Cotmeana, in localitatea Babana, jude Arge
Amenajare mpotriva inundaiilor a rurilor Teleorman, Cotmeana,
Vedea, Vedita in zona localitilor afectate (Tataresti, Tiganesti,
Colonesti, Costesti), jude Arge, Olt si Teleorman
Regularizare si consolidare de maluri ru Vedita in localitatea
Vedea, jude Arge
Regularizare ru Neajlov pe tronsonul Crevedia Mare Iepureti,
in vederea asigurrii capacitaii de transport a albiei, jude Giurgiu
Punerea in sigurana a barajului Goleti, jude Arge
Lucrri pentru nlturarea efectelor eroziunii regresive produse pe
ru l Arge in aval de barajul Ogrezeni, jude Giurgiu
Refacerea barajului de priza de la Bilciureti, jude Dmbovia
Lucrri de amenajare a Pru lui Cinelui pe tronsonul amonte
Baldovineti aval Vrtoape, jude Teleorman
Regularizare ru Vedea in zona localitii Icoana, jude Teleorman
Amenajare ru Teleorman in zona localitii Storobeneasa, sat
Beiu, jude Teleorman
Refacere baraj de priza Bilciureti Canal deviere mal stng, jude
Dmbovia
Amenajarea ru lui Arge pe sectorul barajului Goleti baraj
Ogrezeni in vederea stabilizrii albiei, jude ele Arge, Dmbovia,
Giurgiu
Mrirea gradului de sigurana in exploatarea acumulrii Pecineagu,
jude Arge
Regularizare ru Ciorole, jude Giurgiu
2014
2015
2014
2015
2016
2014
2014
2015
2014
2016
2014
2014
2014
2014
2016
2015
2015

45
3. ACIUNI, MSURI I SOLUII DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDAII
3.1.
Msuri structurale
Msurile structurale sunt lucrri hidrotehnice specifice (indiguiri, recalibrri de
albii, consolidri de mal) cu rol de diminuare a pagubelor produse de viituri.
Lucrrile specifice, cu rol de diminuare a pagubelor produse de viituri au fost analizate
inndu-se cont de:
-
prevederile Strategiei Naionale de Management a Riscului la Inundaii;
propunerile Administraiei Bazinale de Ap Arge Vedea;
prevederile Schemelor cadru realizate in cadrul ICPGA (AQUAPROIECT);
prevederile Planului de amenajare al B.H.Arge realizat de I.N.H.G.A.
3.1.1. Subbazinul hidrografic ARGE

In ipoteza propagrii unor debite corespunztoare probabilitii de depire de p =
1%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic Arge,
funcie de amplasarea localitilor, lucrrile prezentate in tabelul 11.
Tabel 11. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Arge pentru probabilitatea de depire de
p = 1%
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
diguri(compl.
(ap. de mal)
brese) (km)
(km)
VALSAN
19,10
1,88
Robaia
2,43
3,83
V Parului
2,27
0,52
Soptana
1,18
0,16
Toplita
6,83
4,86
Bunesti
5,58
3,60
Total VALSAN
37,39
14,85
TARGULUI
37,76
2,80
1,27
3,84
3,60
Poenari
6,36
Bughea
2,38
Valea
Rumanestilor
Praguri
de fund
Parapet
(buc -
(km)
km)
28
Reabilit.
Acumulari si
lucrari
amenajari noi /punere
(km)
in siguranta acumulari
6,84
0,41
0,20
7,45
8 0,33
1,23
6 0,07
2,30
6,16
8 0,10
1,73
2 - 0,08
10,93
1.195
34
0,80
14
0,215
62
1,49
37 0,54
175
4,24

46
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
diguri(compl.
(ap. de mal)
brese) (km)
(km)
Praguri
de fund
Parapet
(buc -
(km)
km)
Reabilit.
Acumulari si
lucrari
(km)
Ruda
1,95
2,16
0,040
Draghici
9,78
1,15
2,02
Manastirea
9,38
0,39
5,77
Total TARGULUI
71,21
2.80
1,27
16,66
24/0,58
21,06
10,92
9-
ARGESEL
33,38
1,0
12,55
Mazgana
1,55
2 0,04
1,45
Huluba
1 0,02
0,09
12,46
15,06
0,215
12 -
Total ARGESEL
34,93
1,00
12,55
DOAMNEI
22,76
0,72
V Pacurarului
0,49
1 0,20
0,88
Pauleasca
7,36
3,19
2,55
0,60
3,32
Adancata
2,83
0,27
Budeasa
7,75
2,42
V Mare
3,57
0,35
2,68
Total DOAMNEI
44,76
3,19
2,55
1,67
24,63
BRATIA
20,50
0,59
1,03
6 0,30
9,49
Slanic
2,61
1,67
1,26
0,26
Total BRATIA
23,11
2,26
2,29
6 0,30
9,75
RANCACIOV
14,22
2,43
12,49
14,22
2,43
12,49
CARCINOV
17,38
12,93
Pr Grecilor
0,84
0,53
Carcinovel
3,81
3,69
Lentea
0,43
0,46
Total CARCINOV
22,46
17,61
BUDISTEANCA
20,85
12,78
2,85
3,79
Baila
1,78
0,15
Glambocel
1,46
0,74
0,24
24,09
13,67
2,85
4,03
69,72
36,86
1,97
11,33
42
11,56
Total
RANCACIOV
Total
BUDISTEANCA
NEAJLOV
0,275
13
1,24
14
1,44
12
0,54
12
0,54

47
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
diguri(compl.
(ap. de mal)
brese) (km)
(km)
Praguri
de fund
Parapet
(buc -
(km)
km)
Reabilit.
Acumulari si
lucrari
(km)
1,56
Izvor
2,72
1,53
0,7
Holboca
6,67
4,33
5,73
Palalau
2,24
0,46
Baracu
3,31
0,86
Ilfovat
1,45
2,89
2 0,09
1,49
1,05
0,35
2 0,11
1,46
1,18
2,84
16
0,39
Balaria
Gurban
1,77
2,75
Total NEAJLOV
87,88
46,47
1,97
22,78
DAMBOVNIC
35,95
11,56
5,26
6,83
Rata
6,16
0,12
0,40
Gligan
2,09
0,25
0,61
Berivoaia
1,83
0,59
1,87
Mozacu
9,72
1,23
0,57
2,53
Jirnov
3,89
0,17
0,67
59,64
12,79
6,96
12,91
CALNISTEA
28,56
6,69
3,98
5,46
10,68
Cenusarul
0,68
Slatioarele
1,23
0,13
0,57
Valea Alba
1,22
1,69
Valea lui Damian
0,57
2,26
3,23
Raiosul
2,16
Ismar
3,89
3,94
Total
DAMBOVNIC
Valea
Porumbeilor
62
2,15
7
0,235
18,12
Racu
1,96
0,47
2,62
Iordana
1,96
0,86
2,44
Total CALNISTEA
41,65
6,69
3,98
6,92
28,01
GLAVACIOC
49,59
14,34
1,0
6,31
6,05
Vii
Sericu
4,92
0,33
1 0,02
0,78
Milcovat
19,48
0,34
3,64
1,89
7
0,235
24
0,50
1
0,045

48
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
diguri(compl.
(ap. de mal)
brese) (km)
(km)
Bratilov
2,49
0,04
Total GLAVACIOC
76,48
14,68
1,00
10,32
SABAR
130,91
21,08
26,29
7,36
Praguri
de fund
Parapet
(buc -
(km)
km)
1
0,025
27
0,59
27
0,78
Reabilit.
Acumulari si
lucrari
(km)
0,52
9,24
4,56
Canal derivatie L = 9,1
SABAR
Derivatie
km,
17,60
9,10
13,80
MIULESTI
3 noduri
hidrotehnice,refacere
pod DJ401A / -
Cuparu
2,91
0,41
Manastirea
0,71
Frasin
5,29
Tinoasa
9,75
Bai
9,97
3,91
Ciorogarla
44,26
Cocioc
1,29
0,15
0,10
0,99
0,08
2 0,03
0,60
16,67
4,12
2,56
2,41
10,47
14,75
Total SABAR
231,87
50.76
45,16
24,31
10,00
POTOP
9,79
4,51
1,42
0,64
Potocel
2,62
Strambu
1,86
0,04
1 0,01
0,61
Butoiul
3,34
0,15
Valea Foii
2,16
0,30
Cobia
1,30
0,15
0,09
0,50
Total POTOP
21,07
4,66
1,55
1 0,01
2,20
0,030
1
0,025
32
0,865
SUTA
21,67
1,12
2,14
Valea Seaca
1,83
0,30
0,69
Ursoaia
1,76
0,48
0,11
0,59
Spalatura
3,63
Total SUTA
28,89
1,60
0,41
3,42
12,37
5,15
0,21
2,36
4,33
13 acumulari
124,3
ARGES (amonte
ac. Mihailesti)
ARGES (tronson
ac. Mihailesti

49
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
diguri(compl.
(ap. de mal)
brese) (km)
(km)
Praguri
de fund
Parapet
(buc -
(km)
km)
Reabilit.
Acumulari si
lucrari
(km)
confl.rau Arges)
Arefu
Berindesti
1,51
Cicanesti
1,10
V Danului
3,75
V Iasului
1,02
V Calului
V Sasului
Tutana
0,21
Tutanita
0,47
V Satului
0,59
Schiau
Bascov
26,83
2,12
1,29
Valeni
Vranesti
Rasa
Luica
Mitreni
3,40
0,58
0,38
1,45
Total ARGES
42,6
5,73
124,51
4,86
15,72
Canal derivatie L = 9,1
Total subbazin
ARGES
862,25
166,30
180,44
131,41
372
11,225
km, 3 noduri
209,40
hidrotehnice, refacere
pod DJ401A / 13
acumulari
Acumularea nepermanent Creu, dimensionat corespunztor clasei a III a de

importan, se realizeaz prin intermediul unui baraj frontal cu lungimea de circa 260 m i
nlimea din fundaie de circa 11,0 m. n seciune transversal este proiectat ca un baraj
omogen din pmnturi argiloase existente n zon. Taluzurile barajului sunt protejate prin
nierbare.
Barajul este amplasat imediat amonte de oseaua Creu-Viezureti i realizeaz o
acumulare de circa 5,5 mil. mc.
Cuveta acumulrii, cu suprafa de 160 ha nu pune probleme deosebite att din punct
de vedere tehnic ct i juridic. n albia major a r. Colentina zona este parial nmltinit, iar la
cote superioare terenul este agricol (40%).
Suprafaa acumulrii la cota coronamentului barajului (116,00 mdMN) este de circa 100 ha.
50
Realizarea acumulrii nepermanente Creu contribuie la ncadrarea acumulrii Buftea in
clasa a III a de importan, punnd in siguran intreaga salb de lacuri de pe rul Colentina.
Figura 4. Acumularea Cretu Curbe caracteristice

0,1%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic Arge,
Tabel 12. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Arge pentru probabilitatea de depire de
p = 0,1%
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
ARGES Mun.
PITESTI
Total ARGES (P =
0,1%)
Suprainaltare
Indiguiri
diguri(compl.
(km)
brese)
(km)
Consolidar
(ap. de mal)
(km)
Praguri
de fund
Parapet
Reabilitare
(buc -
(km)
lucrari
km)
0,52
0,50
0,52
0,50
In figurile 5, 6 i 7 sunt prezentate zone din cadrul ROSCI0268 Valea Vlsanului in

zona comunei Nucoara unde vor fi executate urmtoarele tipuri de lucrri hidrotehnice:
- consolidri de maluri;
-
ziduri de sprijin (parapei);

51
Figura 5. Rul Vlsan - consolidri de maluri in cadrul ROSCI0268 Valea Vlsanului

52
In figurile 8, 9 i 10 sunt prezentate zone din ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
Arge (zona barajului Budeasa), unde se propun supranlarea digurilor existente pe rul
Arge.
Figura 8. Rul Arge - supranlri diguri existente - ROSPA0062 Lacurile de acumulare

de pe Arge
Figura 9. Rul Arge - supranlri diguri existente - ROSPA 0062 Lacurile de

acumulare de pe Arge
Figura 10. Rul Arge - supranlri diguri existente - ROSPA 0062 Lacurile de

53
3.1.2. Subbazinul hidrografic DMBOVIA
1%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic
Dmbovia, funcie de amplasarea localitilor, lucrrile prezentate in tabelul 13.
Tabel 13. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Dmbovia pentru probabilitatea de
depire de p = 1%
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Indiguiri
(km)
Suprainaltare
Consolidari
Praguri de
diguri (compl.
(ap. de mal)
fund (buc -
brese) (km)
(km)
km)
Parapet
(km)
Reabilit.
lucrari
(km)
ILFOV
52,375
1,66
1,15
4,08
Total ILFOV
52,375
1,66
1,15
4,08
Acumulari noi
/punere in
siguranta
acumulari
6 acumulari
Ac neperm.
Cretu
COLENTINA
Urziceanca
5,5 mil.mc/ 16
acum.
Nh
Cocani
Crevedia
Darza si
canal
deriv.
Total
COLENTINA
Nh
Ac neperm.
Cocani
Cretu
Darza si
Urziceanca
canal
5,5 mil.mc/ 16
deriv.
acum.
PASAREA
5,00
Sindrilita
0,29
Total PASAREA
5,29
Ac neperm.
Dambovita
24,21
15,852
12,025
6 0,99
17,005
24,868
Arcuda 16,25
mil. mc.
Dambovicioara
3,65
1,684
Valea Cheii
0,60
0,22
0,27
Rausor
5,845
4,632
Valea Caselor
2,826
2,171
Hotarul
1,156
V Badenilor
3,863
2,398
Valea Muscel
3,904
0,040
0,60

54
Regularizari
Raul
Indiguiri
(recalibrari)
(km)
(km)
Suprainaltare
Consolidari
Praguri de
diguri (compl.
(ap. de mal)
fund (buc -
brese) (km)
(km)
km)
Parapet
(km)
Reabilit.
lucrari
(km)
Valea Larga
2,222
17 0,19
2,146
Raul Alb
3,73
2,108
0,97
1 0,032
0,745
Barbuletu
1,72
4 0,056
1,055
Aninoasa
1,36
2,234
Garlita Satului
1,98
0,60
Valea Seaca
6,155
2,266
Calnau
1,139
2,296
6,04
Total Dambovita
24,669
32,644
20,256
15,535
28 1,268
39,576
33,905
Acumulari noi
/punere in
siguranta
acumulari
Ac neperm.
Arcuda 16,25
mil. mc.
2 ac. neperm /
Total b.h.
Dambovita
77,044
34,304
21,406
15,535
28 1,268
48,946
33,905
22 acumul. pe
r. Ilfov si
Colentina
Acumularea nepermanent Arcuda este amplasat la 100 m amonte de podul de pe

DC Joia-Sbreni, avnd un volum total de 16,25 mil. mc.
Suprafaa acumulrii la cota maxim (107,96 mdMN) este de circa 753 ha.
Componentele lucrrilor sunt:
diguri de contur;
bloc descrctor;
disipatorul de energie
rizberm fix;
rizberm mobil.
Digurile de contur:
Digurile de contur, n lungime total de 8.730 m i nlime maxim de 6,00 m, sunt
propuse a fi executate din umplutur de materiale locale. Digurile vor avea limea la
coronament de 5,00 m i taluze cu nclinarea 1:3. Protecia taluzelor i coronamentului se va
realiza prin aternerea unui strat vegetal de 20 cm grosime ce se va inierba.
Bloc descrctor
Blocul descrctor este o construcie din beton armat proiectat pentru evacuarea
debitelor curente, ct i a debitelor maxime cu asigurarea de 0,01%.

55
Blocul descrctor este prevzut cu o golire de fund alctuit din dou galerii cu
dimensiunile 2,25 x 2,25 m. Pentru asigurarea accesului apei la golirile de fund, s-a prevzut
devierea albiei rului Ilfov n amonte de baraj printr-un canal de acces.
Evacuarea debitelor maxime cu probabilitatea de depire 0,01% va fi realizat printr-un
deversor avnd limea de 30 m.
Disipatorul de energie
Disipatorul de energie este o construcie din beton armat realizat n sistem cuva, avnd
limea la baz 30 m i lungime de 12 m. Grosimea radierului este de 1,50 m, executat din
beton de rezisten clasa C16/20 iar ultimii 40 cm pn la faa n contact cu apa precum i dinii
deflectori sunt realizai din beton de uzur. Zidurile de sprijin au nlimi variabile cuprinse n
limitele 6,15 si 3,80 m, limea la partea superioar de 1,00 m i nclinarea paramentului
dinspre umplutur 3:1.
Rizberma fix
Rizberma este prevzut a se realiza din blocuri de beton dispuse n ah cu dimensiuni
2,00 x 2,00 x 1,50 (0,75) m. i va avea lungimea de 20 m. Limea este de 30,00 m. Zidurile
laterale ale rizbermei au nlimea de 3,80 m.
Rizberma mobil
Rizberma mobil a fost prevzut a se executa din prefabricate din beton i va avea o
lungime de 20 m.
Prin realizarea acumulrii se pun in siguran lucrrile cuprinse in planul de aprare a
municipiului Bucureti la viiturile avnd o probabilitate de depire mai mic de p = 0,1%.
Figura 11. Acumularea Arcuda Curbe caracteristice

56
0,1%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic
Dmbovia, funcie de amplasarea i importana localitilor, lucrrile prezentate in tabelul 14.
Tabel 14. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Dmbovia pentru probabilitatea de
depire de p = 0,1%
Regularizari
Raul
(recalibrari)
(km)
Dambovita Mun.
Bucuresti (0,1%)
Total
Suprainaltare
Indiguiri
diguri(compl.
(km)
brese)
(km)
Consolidar
Praguri
(ap. de mal)
de fund
(km)
(buc - km)
Parapet
Reabilitare
(km)
lucrari (km)
23,920
23,920
In figurile 12, 13 i 144 sunt prezentate zone din ROSCI0194 Piatra Craiului pe rul
Dmbovicioara unde se propun ca lucrri hidrotehnice ziduri de sprijin.
Figura 12. Rul Dmbovicioara - ROSCI 0194 Piatra Craiului

4
Toate fotografiile din prezenta lucrare sunt preluate din arhiva SC House Construct Invest Environment SRL

57
3.1.3. Subbazinul hidrografic VEDEA

1%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic Vedea,
Tabel 15. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Vedea pentru probabilitatea de depire
de p = 1%
Praguri de
Regularizari
Indiguiri
Suprainaltare
Aparari de
(km)
(km)
diguri (km)
mal (km)
VEDITA
0,9
7,15
4,58
Valea Boului
1,0
0,95
Ceptura
1,6
1,45
Raul
fund (buc km)
Ac. neperm. noi / reabilit. ac.

perm. si neperm. exist.
Runc
0,4
1,0
0,4
Total VEDITA
3,9
8,15
7,38
PLAPCEA
24,955
1,385
9/0,27
Mogosesti
2,15
0,7
Plapcea Mica
16,91
6,645
2,905
0,5
Negrisoara
12,52
8,785
1,19
7/0,07
Valea Soimului
0,3
0,180
Osica
1,55
3,11
Total PLAPCEA
33,43
44,375
2,905
3,075
16/0,34
ac. Poboru -0,390 mil mc
COTMEANA
2,17
14,75
17,865
20/0,9
ac. Urluieni -0,470 mil mc
Cotmenita
4,25
Vartej
5,7
2,75
4,0
Marghia
18,1
1,15
4,475
Total COTMEANA
30,22
18,65
26,34
20/0,9
DOROFEI
21,0
15,7
1,25
7,32
8/0,04
ac. Poboru -0,390 mil mc
ac. Urluieni -0,470 mil mc

58
Praguri de
Regularizari
Indiguiri
Suprainaltare
Aparari de
(km)
(km)
diguri (km)
mal (km)
Valea Rogojinei
1,7
2,05
0,6
Baneasa
0,5
1,5
1,05
1/0.005
Total DOROFEI
23,2
19,25
1,25
8,97
9/0,045
Raul
fund (buc km)
Ac. neperm. noi / reabilit. ac.

perm. si neperm. exist.
ac. Baldovinesti I 0,840 mil

CAINELUI
57,5
34,09
19,97
mc si Baldovinesti II -0,800 mil

mc
Tinoasa
5,55
2,25
ac. Baldovinesti I 0,840 mil
Total CAINELUI
57,5
39,64
22,22
mc si Baldovinesti II -0,800 mil

mc
TELEORMAN
112,16
51,315
16,96
18,845
58/3,79
Albota
12,02
3,59
6/0,030
Valea Copacilor
4,90
0,70
4/0,020
Ungureni
3,26
1,60
1,40
4/0,024
Baidana
7,12
4,38
1,0
3,37
Bucov
Clanita
28,28
19,36
5,59
21/0,126
Vijistea
Total TELEORMAN
167,74
76.655
17.96
33,495
93/3.99
VEDEA
2,56
36,055
49.09
26.32
Ciorica
2,45
Tisar
5,25
Florisor
0,95
1,60
1,10
Tecuci
24,55
14,67
5,18
Burdea
17,2
7,4
3,0
Gearama
Ac. neperm. Mares 6,890 mil

mc / -
ac. Cornatel -1,100 mil mc
Ac. neperm. Mares 6,890 mil

mc / ac. Cornatel -1,100 mil mc
Ac. neperm. Spineni 11,800
mil mc / -
ac. Mozaceni Vale -1,400 mil

mc
ac. Beuca -0,400 mil mc (in
executie)
Ac. neperm. Spineni 11,800

Total VEDEA
52,96
59,725
49,09
35,60
mil mc / ac. Mozaceni Vale 1,400 mil mc
Total subbazin
VEDEA
368,95
266,445
71,205
137,08
138/5,275
2 ac neperm noi / reabilitare 5

ac existente si una in executie

59
Acumulare nepermanent Spineni pe rul Vedea: - barajul se va realiza din materiale
locale de carier, impermeabilizat cu masc de beton, iar digul de contur de pe malul stng in
lungime de 2,0 km este impermeabilizat cu masc din beton.
Barajul realizeaz o acumulare de 11,8 mil mc. Suprafaa acumulrii la cota coronamentului
barajului (283,70 mdMN) este de circa 232 ha.
Realizarea acumulrii contribuie alturi de celelalte amenajri structurale la aprarea
localitilor din aval de pe rul Vedea la viiturile avnd o probabilitate de depire de p = 1%.
Figura 15. Acumularea Spineni Curbe caracteristice

Acumularea nepermanenta Mares pe raul Teleorman: - barajul va fi realizat din
materiale locale de carier i va fi impermeabilizat cu masc de beton (nu este prevzut dig).
Barajul realizeaz o acumulare de 6,89 mil mc. Suprafaa acumulrii la cota coronamentului
barajului (323,50 mdMN) este de circa 91 ha.
Realizarea acumulrii contribuie alturi de celelalte amenajri structurale la aprarea
localitilor din aval de pe rul Teleorman la viiturile avnd o probabilitate de depire de p =
1%.

60
Figura 16. Acumularea Mare Curbe caracteristice

0,5%, pe baza calculelor hidraulice realizate s-au identificat in subbazinul hidrografic Vedea,
funcie de amplasarea localitilor, urmtoarele tipuri de lucrri:
Tabel 16. Lucrri hidrotehnice propuse in subbazinul Vedea pentru probabilitatea de depire
de p = 0,1%
Raul
VEDEA
Mun.ALEXANDRIA (0,5%)
Total
Regularizari
(km)
Indiguiri (km)
Suprainaltare diguri
(km)
Aparari de mal (km)
Praguri de fund (buc km)
3,770
0,80
3,770
0,80
In cazul PPPDEI Arge-Vedea nu sunt prevzute msuri structurale cu influen

transfrontalier. Fluviul Dunrea, care formeaz frontiera de stat cu Bulgaria i delimiteaz in
partea de Sud bazinul hidrografic Arge-Vedea, nu face obiectul prezentei documentaii.
Scenariile de amenajare selectate in cadrul PPPDEI Arges-Vedea sunt cele corespunztoare in
- Scenariul 2.
Avnd la dispoziie scenariile de amenajare propuse s-au realizat modelele hidraulice
1D i respectiv Quasi 2D in regim amenajat, simulndu-se funcionarea schemei de amenajare
in condiiile date.

61
Situaia categoriilor de lucrri hidrotehnice propuse, conform scenariului de amenajare
adoptat (Scenariul 2), la nivelul fiecrui ru raportate la ariile protejate sunt prezentate in
tabelele 18 i 64.
Not:
Consolidri de maluri (aprari de maluri) - se execut cu scopul de a proteja malul mpotriva
fenomenelor de eroziune i afuiere, provocate de curentul de ap, valuri, gheuri i
flotani. Pentru protejarea direct a taluzurilor malurilor se utilizeaz diferite tipuri de
imbrcmini.
Praguri de fund - sunt lucrri de regularizare a albiei care se execut transversal, pe toat
limea albiei, sau uneori numai pe o anumit poriune din lime, in scopul meninerii
fundului la o cot necesar, cnd exist tendina de coborri exagerate ale fundului
albiei. Pragurile impiedic modificarea pantei fundului i vitezei apei i indirect
protejeaz i malurile.
Dig - construcie de piatr, de pmnt sau de beton, fcut n lungul unei vi, la marginea unei
ape, pe rmul sau spre largul mrii etc., pentru a apra un loc de inundaie, pentru a
izola anumite poriuni de teren, pentru a corecta albia unui curs de ap, a reduce fora
valurilor etc.
Zidurile de sprijin - sunt lucrri de susinere, n general definitive, utilizate pentru a asigura
trecerea ntre dou cote, atunci cnd spaiul nu este suficient pentru o sptur taluzat.
Zidurile de sprijin sunt lucrri de susinere cu caracter continuu, la care mpingerea
pmntului se transmite integral, pe toat suprafaa de contact dintre lucrare i teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zidrie de piatr, beton, beton armat, elemente
prefabricate (tip csoaie sau gabioane).
Recalibrarea cursurilor de ap - const in creterea capacitii de transport a albiei minore
prin creterea seciunii de curgere - obinut fie prin lrgirea albiei, fie prin adncirea
acesteia sau prin combinarea celor dou soluii. Recalibrarea unui curs de ap este
adesea asociat cu alte tipuri de intervenii cum ar fi: lucrri de rectificare a albiei
minore, lucrri de protecie a malurilor impotriva eroziunii, eliminarea vegetaiei ripariene
(pe unul sau pe ambele maluri), etc.

62
Amplasarea lucrrilor hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI Arge-Vedea conform scenariului
de amenajare adoptat este furnizat i in format electronic, fiiere de tip shape pentru fiecare
ru, respectiv fiecare tip de lucrare.
3.2.
Msuri nonstructurale
Msurile nestructurale sunt clasificate astfel:

avertizri i prognoze hidrologice ale viiturilor, bazate pe realizarea i dezvoltarea
sistemelor informaionale hidrometeorologice operaionale;
regndirea procedurilor de exploatare a lucrrilor hidrotehnice de aprare mpotriva
inundaiilor pe baza informaiilor prognostice asupra mrimii i formei viiturilor ateptate.
planificarea i gestiunea teritoriului:
zonarea i managementul albiei majore;
elaborarea hrilor de risc;
interdicia noilor construcii n albia inundabil;
precizarea restriciilor n autorizaiile de construcie.
reinerea apei n sol prin planificarea utilizrii terenului agricol n mod adecvat;
reform instituional:
realizarea unui cadru legal n care s funcioneze i s se coordoneze instituiile
responsabile cu elaborarea strategiilor i deciziilor operative la nivel bazinal i
statal (att cele care privesc planificarea i dezvoltarea urban, ct i cele
implicate direct n gospodrirea apelor). De asemenea, cadrul legal trebuie s
reglementeze ierarhizarea deciziei, legat de amploarea fenomenului, precum i
metodele i mijloacele de urmrire a modului n care aceste strategii sunt
respectate i aduse la ndeplinire;
elaborarea i/sau actualizarea de regulamente, planuri de aciune operativ i
modele de intervenie pentru scenarii de evenimente de diverse tipuri i
magnitudini, precum i de sisteme de cooperare cu armata (aprarea civil). Un
principiu de baz n elaborarea acestor programe este cel al separrii aciunilor
care privesc reducerea pierderilor materiale de cele referitoare la prevenirea
pierderilor de viei omeneti. La acestea din urm, programele referitoare la buna
funcionare a sistemului automat de informare hidrologic pe baza avertizrilor,
precum i cele legate de reeaua de comunicaii constituie elemente de baz;

63
activiti de contientizare a populaiei situate n zonele inundabile, precum i a
factorilor de decizie, ncepnd de la nivel local, comunal, pn la niveluri
superioare;
instrumente economice:
asigurri de bunuri materiale prin societile de asigurare - reasigurare;
elaborarea de criterii de negociere ntre factorii implicai n utilizarea zonelor
inundabile, care s conduc la acceptarea unor pagube rezonabile n beneficiul
general al ocupanilor acestor zone critice (Combe, 2000).
La nivel de bazin hidrografic aciunile, msurile si soluiile de reducere a riscului la inundaii au
inut seama de rezultatele analizei rapoartelor cu pagube produse de inundaii (terenurile
agricole) si de localitile inundate n perioada anilor 2002-2010.
Msuri nestructurale propuse
La nivelul bazinului hidrografic Arge Vedea aciunile, msurile i soluiile de reducere a riscului
la inundaii includ i msurile nestructurale constnd n: msuri preventive care se iau nainte de
apariia viiturilor, msuri operative care se iau n timpul viiturilor i msuri dup trecerea
viiturilor.
3.2.1. Msuri nestructurale care trebuie luate preventiv
n cadrul msurilor nestructurale care vor trebui luate preventiv (prevenire protecie
pregtire), pe baza rezultatelor i a analizelor efectuate n cadrul PPPDEI ARGES VEDEA, se
pot enumera:
Delimitarea zonelor cu risc natural la inundaii i nscrierea lor n planurile de
urbanism general;
Actualizarea documentaiilor de urbanism (PUG i PUZ) innd seama de poziia
suprafeei libere a apei n cazul propagrii pe cursurile de ap identificate n zonele de
risc a unor debite cu valori corespunztoare probabilitilor de depire de 10%, 5%, 1%
sau dup caz 0,5%, 0,2% sau 0,1% i interzicerea amplasrii locuinelor i a obiectivelor
sociale, culturale i/sau economice n zonele potenial inundabile;
Actualizarea planurilor de aprare judeene, bazinele i, n special, a celor de la
obiectivele situate n zonele inundabile;
Elaborarea
i/sau
actualizarea
regulamentelor
de
exploatare
acumulrilor/nodurilor hidrotehnice, planuri de aciune operativ i modele de intervenie

64
pentru diverse scenarii de viitur, precum i de sisteme de cooperare cu aprarea civil i
populaia;
Dezvoltarea de sisteme informaionale de avertizare i prognoz a viiturilor i a
sistemelor decizionale de aciune operativ;
Promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor agricole i silvice;
Realizarea unor programe, inclusiv brouri de educare i pregtire psihologic
educativ pentru situaii de urgen a populaiei din zonele supuse riscurilor de inundare;
Verificarea i ntreinerea cursurilor de ap cadastrate i necadastrate care sunt
surse de risc de producere a unor pagube n timpul inundaiilor, inclusiv n zona podurilor
i podeelor, prin realizarea unor structuri profesioniste de ntreinere i intervenie, dotate
cu echipamente, utilaje, aparatur specific, autovehicule de teren, personal adecvat etc.;
Dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurri de bunuri materiale
prin societile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere ntre factorii implicai n
zonele inundabile, sisteme de despgubiri, care s permit acceptarea unei vulnerabiliti
rezonabile n beneficiul general al ocupanilor din zonele critice.
3.2.2. Msuri nestructurale care trebuie luate operativ
n cadrul msurilor nestructurale care vor trebui luate operativ, se pot enumera:
detectarea posibilitii formrii viiturilor i a inundaiilor probabile;
prognozarea evoluiei i propagrii viiturilor n lungul cursurilor de ap;
avertizarea autoritilor i a populaiei asupra ntinderii, severitii i a timpului de
apariie al inundaiilor;
organizarea i aciuni de rspuns ale autoritilor i ale populaiei pentru situaii
de urgen;
asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeean pentru
intervenia operativ;
activarea instituiilor operaionale, mobilizarea resurselor etc.
3.2.3. Msuri nestructurale care trebuie luate dup trecerea fenomenului de inundaii
n ceea ce privete msurile nestructurale care vor trebui luate dup trecerea
fenomenului de inundaii, se vor avea n vedere:
ajutorarea pentru satisfacerea necesitailor imediate ale populaiei afectate de
dezastru i pentru revenirea acesteia la viaa normal;

65
revizuirea activitilor de management al inundaiilor n vederea mbuntirii
procesului de planificare a interveniei pentru a face fa unor evenimente viitoare n zona
afectat, precum i n alte zone;
reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate i de risc dup fiecare viitur.
Tot n cadrul msurilor nestructurale se menioneaz c la nivelul ntregii ri sunt n curs
de execuie la diferite faze, proiectele DESWAT i WATMAT.
PROIECTUL DESWAT se ncadreaz n aciunile privind elaborarea unei strategii
privind investiiile necesare n domeniul gospodririi apelor i realizarea unui sistem
informaional hidrologic integrat la nivelul ntregii ri, pentru prevenirea i reducerea efectelor
dezastrelor
(inundaii,
fenomene
meteorologice
periculoase,
accidente
la
construcii
hidrotehnice, polurii accidentale ale cursurilor de ap cu substane periculoase).

Acest sistem reprezint o investiie strategic determinat pe de o parte de poziia sa
geografic, Romnia fiind traversat de cursuri de ap cu traseu transfrontalier i pe de alt
parte de angajamentele internaionale asumate de Romnia (acorduri bi i multi laterale,
convenii internaionale etc.).
Studiul de fezabilitate s-a realizat cu sprijinul financiar i tehnic al USAID (Agenia
Statelor Unite pentru Investiii i Dezvoltare) i USTDA (Agenia Statelor Unite pentru
Dezvoltarea Comerului).
Obiectivele principale:
mbuntirea capacitii i a vitezei de prognozare;
mbuntirea preciziei de prognozare;
utilizarea facilitilor proiectului SIMIN (Sistem Naional Integrat Meteorologic);
evaluarea pagubelor poteniale costuri, n cazul inundaiilor.
Scopul final al acestui proiect este modernizarea actualei reele de monitorizare
hidrologic n Romnia, utiliznd tehnologie de ultim or i crearea de produse de
informare/alarmare adecvat a publicului n cazul viiturilor.
Realizarea proiectului DESWAT va permite acoperirea unei game largi de aplicaii, cu evidente
avantaje economice:
anticiparea producerii viiturilor i a zonelor posibil a fi inundate;
anticiparea dispersiei poluanilor chimici n mediul acvatic;
anticiparea producerii unor debite minime severe care ar afecta serviciile de
alimentare cu ap;
anticiparea debitelor i volumelor extreme pentru buna gospodrire a marilor
acumulri;
66
controlul polurii termice;
aplicaii comerciale (hri cu zonele n care prognoza depete pragurile de
alert, servicii telefonice cu informri hidrologice, produse pentru televiziune) care vor
aduce profit prin tarifele percepute att INHGA/ANM ct i Administraiei Naionale Apele
Romne.
Proiectul DESWAT va integra i sistemul de comunicaii i radare din cadrul proiectului
SIMIN.
n cadrul Administraiei Bazinale de Ap Arge Vedea s-a implementat proiectul
DESWAT orientat n direcia modernizrii reelei de monitorizare hidrologic pentru a oferi
capabiliti sporite n detectarea, prognoza i prevenirea inundaiilor i a polurilor accidentale.
In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Arges Vedea au fost automatizate 51 de staii
hidrometrice care acoper suprafaa bazinului.
Aceste staii hidrometrice funcioneaz in prezent att in regim automat (referitor la
msurarea, colectarea datelor i transmiterea lor utiliznd suportul radio) ct i cu operator
uman.
PROIECTUL WATMAN este un proiect prin care se va pune n aplicare Strategia
naional de management al apelor n caz de dezastre, elaborat de MMGA. Acest proiect va
integra datele rezultate ale proiectelor SIMIN i DESWAT n curs de implementare crendu-se
posibilitatea realizrii n final a Sistemului integrat informaional-decizional n caz de dezastre.
Cele dou proiecte, prin sistemele informaionale meteorologice i hidrologice modernizate vor
furniza date i prognoze n timp real, care vor reprezenta datele de intrare pentru infrastructura
proiectului WATMAN n vederea optimizrii sistemului de management al apelor. Prin
intermediul acestui proiect se vor putea realiza urmtoarele:
utilizarea optim a resurselor de ap la nivel bazinal i naional;
asigurarea/alocarea optim a resurselor de ap la nivel bazinal i naional din
punct de vedere cantitativ i calitativ;
gestionarea optim a infrastructurii de gospodrire a apelor n caz de dezastre;
optimizarea exploatrii lucrrilor hidrotehnice;
armonizarea exploatrii lucrrilor hidrotehnice i a resurselor de ap n
conformitate cu Directiva Cadru a UE;
realizarea unui sistem de alarmare rapid a populaiei n caz de dezastre;
reducerea pagubelor materiale i de viei umane n caz de dezastre;
evaluarea rapid a pagubelor produse de dezastre;

67
mbuntirea relaiilor bilaterale ale Romniei prin respectarea acordurilor
bilaterale n domeniul apelor.
Proiectul WATMAN este structurat n ase capitole:
Realizarea sistemului de monitoring pentru infrastructura de gospodrire a
apelor (monitoring-ul balanei apei n acumulri i a comportrii n timp a barajelor,
msurarea volumelor de ap deviate ntre bazine, monitorizarea captrilor importante, cu
influen major asupra regimului natural de scurgere).
Implementarea sistemului de alarmare din zonele inundabile, pentru
anunarea populaiei n cazul producerii unor viituri catastrofale, sau n cazul accidentelor
la baraje. Pentru proiectarea acestui sistem s-a colaborat cu Comisia Naional de
Protecie mpotriva Dezastrelor (CNAID), aceasta furniznd lista localitilor din zonele cu
risc ridicat la inundaii i care nu dispun de sisteme de alarmare. Sirene suplimentare vor
fi instalate la 96 baraje importante de ordinele I i II ale ANAR, precum i aval, n cazul n
care exist localiti unde CLAID nu dispune de un timp suficient de reacie n cazul unor
accidente la baraje pentru intrarea n dispozitiv pentru alertarea populaiei. Sistemul este
gndit ca s poat fi integrat cu cel al Hidroelectrica, la nivelul bazei de date
CLAID/CJAID. De asemenea, sirenele electrice vor putea fi integrate n sistemul de
alarmare electronic ce urmeaz a fi implementat.
Conceperea unui sistem de intervenie rapid n perioadele de viituri i
poluri, menit s ranforseze digurile existente aflate n pericol, care va dispune de diguri
mobile ce vor putea fi instalate n zonele cu risc de a fi inundate. Unitile de intervenie
rapid vor dispune i de echipamente de tratarea apei pentru a putea furniza cantitile
necesare n cazul infestrii surselor de ap potabil, datorit inundaiilor sau polurilor. De
asemenea, vor dispune de echipamente de intervenie n cazul polurilor accidentale, n
principal cu produse petroliere.
Modernizarea sistemului de comunicaii din domeniul apelor, prin adoptarea
de soluii moderne, ca meteoburst, VPN, wireless/internet cuplate cu cele clasice de
comunicaii radio sau GSM, deja folosite n sistemul informaional hidrometeorologic i de
gospodrirea apelor.
Datele colectate i procesate primar, stocate la nivelul bazelor de date
meteorologice, hidrologice i de gospodrirea apelor vor sta la baza utilizrii unui Sistem
Suport Decizional. Acesta va include sub aplicaia soft Dispecer Ape un pachet complex
de modele pentru gestionarea viiturilor precum i pentru optimizarea alocrii resurselor n
perioadele de secet i de restricii, pe termen lung/sezonier ct i lunar.
68
Integrarea sistemului meteorologic cu cel hidrologic i de gospodrirea
apelor va fi facilitat de implementarea componentei Interoperate, care va completa
sistemul informaional meteorologic i agrometeorologic (furniznd date de umiditatea
solului i radiaii), pe de o parte, iar pe de alt parte va aduce un calculator performant
pentru aplicarea modelelor meteorologice la scar detaliat, necesare pentru prognoza
precipitaiilor la scar convenabil intrrilor n modelul hidrologic.
Proiectul WATMAN este momentan n faza finalizrii Studiului de fezabilitate.
Pentru bazinul hidrografic Arges Vedea investiiile prevzute n cadrul proiectului WATMAN
constau n:
Mrirea gradului de siguran la construciile hidrotehnice
Pentru mrirea gradului de siguran al barajelor s-a reluat analiza situaiei fiecrui baraj
aflat n administrarea administraiei bazinele. S-au selectat barajele la care, din cauza categoriei
de importan sau a fenomenelor nregistrate n cursul exploatrii, sunt necesare completri ale
aparaturii sau a dispozitivelor de urmrire a comportrii.
La Administraia Bazinal de Ap Arges Vedea au rezultat necesare completrile la
aparatura i instalaiile prezentate n tabelul 17.
Tabel 17. Aparatur i dispozitive de msurare necesare la barajele din B.H. ARGE-VEDEA
Senzori poziie
Data loggers
Modem GSM
Calculator PC
BRATESTI
P/A
BUDEASA
S/P
BUFTEA
PM
BUNGETU II
PA
ILFOVENI
PM
GOLESTI
S/P
16
18
GRADINARI
PO
10
LACU MORII
S/P
10
11
MARACINENI
S/P
12
MIHAILESTI
S/P
11
11
12
13
PECINEAGU
AM
14
PITESTI
S/P
ambiant
Deversor triunghiular
S/P
Temperatur mediu
Pres. Interstiial
PA
Precipitaii lichide
Rocmetre
BASCOV
Denumire
acumulare
acumulare
Penduli
ADUNATI
crt
Priz folosin
Piezometre
Nr.
Tip baraj
Nivel ap lac
Categorie importan
Aparatur prevzut

69
Rocmetre
Pres. Interstiial
Deversor triunghiular
Senzori poziie
Data loggers
Modem GSM
Calculator PC
12
16
RUSCIORI
PA
17
VACARESTI
S/P
18
VALCELE
S/P
19
ZAVOIU ORBULUI
S/P
10
20
CLDRUANI
21
FCU
21
76
23
12
84
21
21
63
21
19
ambiant
Penduli
AA
acumulare
Temperatur mediu
Piezometre
Denumire
Precipitaii lichide
Nivel ap lac
RAUSOR
crt
acumulare
Tip baraj
15
Nr.
Priz folosin
Categorie importan
Aparatur prevzut
(PRUNDU)
PO
TOTAL
Staiile automatizate cu senzori pentru nivelul apei, temperatura aerului i precipitaii

urmeaz s fie instalate la posturile hidrometrice de pe aflueni pentru nregistrarea afluxurilor n
lacurile de acumulare Budeasa i Buftea.
n afara barajelor s-a prevzut monitorizarea n sistem automat a prizelor Cerbureni i
Mrcineni.
Este prevzut de asemenea instalarea a 14 staii automatizate pentru precipitaii care
au senzori pentru precipitaiile lichide, pentru grosimea stratului de zpad i pentru
temperatura aerului. Pentru efectuarea msurtorii i transmiterea rezultatelor, fiecare este
prevzut cu un data-logger i un modem GSM.
Amplasarea acestor staii este urmtoarea: Cabana Capra, Baraj Vidraru, Baraj
Pecineagu, Staia meteo Curtea de Arge, Staia Meteo Deduleti-Morreti, Iezer (amonte
baraj Ruor), Cabana Piscu Negru, Baraj Vlsan (hidrocentral), Staia hidro Aref-Aref, Staia
hidro Brdet-Vlsan, Staia hidro Vultureti-rul Argeel, Baraj Baciu, Staia hidro Bughea de
Jos-Bughea, Staia meto Cmpulung Mu.
n bazinul ARGE-VEDEA sunt prevzute 5 sisteme automate de monitorizare a
debitelor furnizate la consumatorii: AUTOMOBILE Dacia, APA NOVA Bucureti, EGC Buftea,
S.C. URBIS SA Roiorii de Vede i R.A. EDILUL Alexandria.
Sunt prevzute staii automatizate cu senzori pentru nivel i debite i pe derivaiile: Arge-Ilfov
Bucureti,
Arge-Sabar,
Dmbovia-Ilfov,
Dmbovia-Arge
(Brezoaiele),
Ilfov-Colentina
(Bolovani), Derivaia Lunguleu, Gieti, Ilfov-Dmbovia (Mircea-Vod), Bilciureti-Ghimpai i

Cocani-Drza (10 senzori debite cu nivel liber, 10 data loggers-uri i 10 modem-uri GSM).

70
Pentru creterea capacitii de intervenie rapid au fost prevzute:
1 centru de coordonare 2 centre de intervenie rapid pentru inundaii i poluare
la SH Mihileti (Bucureti) i SGA Arge (tefneti);
3 staii automatizate cu senzori pentru calitatea apei n 3 amplasamentele din
Bucureti pe rurile: Arge, Dmbovia i Ilfov.
Modernizarea sistemului informaional al ANAR
Modernizarea sistemului informaional al ANAR presupune asigurarea sistemului de
comunicaii dintre toate punctele echipate pentru monitorizare. n bazinul hidrografic Arges
Vedea au fost prevzute urmtoarele:
Staii radio, conectare la internet i repetitoare;
Staii radio la staiile hidrologice, la SGA-uri i la Administraia Bazinal
(400 Mhz);
Radio 400 MHz staii automate la punctele din teritoriu;
Reea radio baraj i cmp;
Radiotelefon mobil pe autovehicule (400 MHz);
Radiotelefon portabil 400 MHz;
Radio (400 Mhz) Sirene localiti;
Reea bazinal radio pentru sirene localiti (400 Mhz);
Pentru ntregul sistem este prevzut recepia echipamentelor la furnizor precum i
piese de schimb.
Suport sistem decizional DSS pentru managementul integrat al apelor
Suportul sistemului decizional are dou componente: hardware i software.
Pentru asigurarea hardware a fost prevzut dotarea cu calculatoare la Administraia
Bazinal de Ap (ABA), la cele 5 Sisteme de Gospodrirea Apelor (SGA) i la cele 5 Staii
Hidrologice (SH).
Pentru asigurarea software sunt prevzute urmtoarele licene:
Domeniul: Alocare, Reglementare, Calitate
Model de alocare i distribuie a apei la folosine;
Model multifuncional de gestionare a bazinelor hidrografice;
Program modelare ape subterane inclusiv aspecte de calitate;
Model de optimizare a exploatrii folosinei energetice.
Domeniul: Managementul viiturilor
Model pentru managementul viiturilor prin lacurile de acumulare i ruri;
Expert Software System;
Program modelare ape mari n regim nepermanent;
Program modelare hidrologic.
Domeniul: Managementul poluri
Model de propagare a poluanilor pe cursurile de ap.
Domeniul: Date UCC
Model de colectare i prelucrare date UCC.
Domeniul: Gestionare situaii de urgen
Software gestionare situaii de urgen

71
3.3.
Prezentarea modului in care PPPDEI in BH Arge Vedea a inut cont de

obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate
Principalele criterii care au stat la baza elaborrii propunerilor au fost apararea vieilor
omeneti i eliminarea 100% a inundaiilor. De asemenea, s-a inut cont pe ct posibil ca noile
lucrri propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea s fie amplasate in afara ariilor naturale
protejate. De asemenea, acumulrile vor fi amplasate in afara ariilor de interes comunitar. In
cazul lucrrilor care trebuie realizate in cadrul unor arii protejate, amplasamentul acestora a fost
ales astfel incat s nu fie afectate habitatele pentru a cror protecie au fost desemnate siturile
de importan comunitar, iar aceste lucrri s nu constituie bariere in calea migraiei faunei i
s nu diminueze habitatele de reproducere sau de hrnire ale speciilor de faun identificate in
cadrul acestor arii naturale protejate.
Pentru respectarea obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate in cadrul
crora vor fi realizate lucrrile pentru amenajarea structurilor existente (suprainlarea digurilor
existente, consolidarea digurilor) lucrrile vor fi realizate strict in amplasamentele actuale i nu
vor fi afectate suprafeele din vecintatea lucrrilor. Nu vor fi folosite materii prime din cadrul
ariilor naturale protejate de interes comunitar. De asemenea, organizrile de antier vor fi
amenajate in afara ariilor naturale protejate de interes comunitar. In cadrul capitolului D au fost
propuse msuri pentru prevenirea i reducerea impactului asupra mediului care vor fi obligatoriu
respectate de ctre constructor i beneficiarul proiectului.
De asemenea, la realizarea i exploatarea lucrrilor hidrotehnice propuse in PPPDEI in
BH Arge Vedea vor fi strict respectate msurile solicitate de ctre custozii ariilor protejate in
cadrul crora vor fi realizate lucrrile, astfel inct s fie indeplinite obiectivele de conservare ale
acestor arii protejate. Respectarea msurilor solicitate de ctre custozi este obligatorie.
In cadrul PPPDEI in BH Arge - Vedea, pentru fiecare din construciile propuse au fost
elaborate proiecte de principiu, urmnd ca acestea s se definitiveze i detalieze in cadrul
etapei de elaborare a studiilor de fezabilitate. De asemenea, in cadrul documentaiei ce va fi
elaborat pentru obinerea acordului de mediu pentru fiecare lucrare in parte (memoriu de
prezentare, raport privind impactul asupra mediului, studiu de evaluare adecvat) vor fi propuse
msuri specifice de diminuare a impactului asupra mediului, adaptate la specificul fiecrei arii
naturale protejate i al speciilor de flor i faun identificate pe amplasament.
II. Amplasarea lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea in raport cu ariile naturale
protejate de interes comunitar
n format digital, msurile de reducere a vulnerabilitii la inundaii a receptorilor de risc
propuse sunt prezentate n fiiere de tip shape - georefeniale n sistem de proiecie STEREO
70.

72
B. PREZENA I EFECTIVELE / SUPRAFEELE ACOPERITE DE SPECII I HABITATE DE
INTERES COMUNITAR IN ZONA PLANULUI
B1. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGE
In cadrul bazinului hidrografic Arge vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
consolidri de maluri;
diguri propuse;
praguri de fund;
recalibrri;
suprainlri diguri existente;
acumulri propuse, conform tabelului nr. 18 i figurilor 17 i 18.
Figura 17. Amplasarea lucrrilor propuse in PPPDEI IN BH Arge in raport cu ariile naturale
protejate
Legend:
recalibrri marcate cu mov pe hart;
consolidri de maluri marcate cu albastru pe hart;
ziduri de sprijin marcate cu rou pe hart;
diguri propuse marcate cu verde linie dubl pe hart;
suprainlri diguri existente marcate cu verde linie simpl pe hart;
praguri de fund marcate cu portocaliu pe hart;
arii protejate de interes comunitar marcate cu galben pe hart.

73
Figura 18. Amplasarea lucrrilor propuse in PPPDEI IN BH Arge in raport cu ariile naturale
protejate
Legend:
arii protejate de interes comunitar marcate cu galben pe hart.
Lucrrile propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea in cadrul bazinului hidrografic Arge
vor fi realizate parial / integral in cadrul urmtoarelor arii protejate de interes comunitar:
1. ROSCI0043 Comana;
2. ROSPA0022 Comana;
3. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge;
4. ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului;
5. ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei;
6. ROSPA0146 Valea Clnitei;
7. ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor;
8. ROSCI0194 Piatra Craiului;
9. ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei;
10. ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica;
11. ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica;
12. ROSCI0268 Valea Vlsanului.

74
Tabel 18. Lista lucrrilor propuse in bazinul hidrografic Arge in cadrul unor arii protejate de interes comunitar
Rul
Neajlov
Gurban
Iordana
Glavacioc
Clnitea
Sltioarele
Tip lucrare
SCI
SPA
Suprafata din SCI

ocupata de
2
lucrare (m )
Procent din SCI

ocupat de
lucrare [%]
Procent din
SPA ocupat de
lucrare [%]
111.824,03
Suprafata din
SPA ocupata
de lucrare
2
(m )
111.824,03
Diguri propuse
Recalibrri
Suprainlri
diguri existente
Consolidri de
maluri
Praguri de fund
Ziduri de sprijin
(parapei)
Recalibrri
Recalibrri
Consolidri de
maluri
ziduri de sprijin
(parapei)
recalibrri
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0022 Comana
0,042228
0,04480
3.942,81
3.942,81
0,001488
0,001579
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
14.610,4
14.599,48
0,005517
0,00585
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0022 Comana
266,34
8.033,65
266,34
8.033,65
0,0001
0,0030
0,0001
0,003219
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0022 Comana
1.727,04
1.727,04
0,0006
0,0006
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
3.350,03
3.758,97
0,0012
0,0015
ROSCI0043 Comana
ROSPA0022 Comana
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0022 Comana
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0022 Comana
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0022 Comana
diguri propuse
ROSCI0043 Comana
1.894,82
946,71
0,0007
0,0037
Recalibrri
ROSCI0043 Comana
Diguri propuse
ROSCI0043 Comana
19.094,37
4.045,45
5.451,92
0,007210
0,00162
0,0214
Suprainlri
diguri existente
Consolidri de
maluri
praguri de fund
ziduri de sprijin
(parapei)
Recalibrri
ROSCI0043 Comana
4.764,66
5.435,51
0,001799
0,002178
6.245,38
5.968,53
0,002358
0,03377
885,92
827,91
2.854,1
0,0003
0,0003
0,01124
ROSCI0043 Comana
ROSCI0043 Comana
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0022 Comana
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
Valea Alb
Ismar
Valea lui
Damian
Riosul
Rncaciov
Arge
Recalibrri
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0146 Valea
Clnitei
ROSPA0062 Lacurile
de acumulare de pe
Arge
ROSPA0062 Lacurile
de acumulare de pe
Arge
ROSPA0062 Lacurile
de acumulare de pe
Arge
ziduri de sprijin
(parapei)
Recalibrri
ziduri de sprijin
(parapei)
Recalibrri
ziduri de sprijin
Recalibrri
Diguri propuse
Suprainlri
diguri existente
ROSCI0106 Lunca
Mijlocie a Argeului
ziduri de sprijin
(parapei)
Bratia
recalibrri
ziduri de sprijin
(parapei)
Dmbovia
Diguri propuse
Ziduri de sprijin
(parapei)
ROSCI0381 Rul
Trgului Argeel
Ruor
ROSCI0194 Piatra
Craiului
ROSCI0381 Rul
Trgului Argeel
Ruor
ROSCI0194 Piatra
Craiului
0,000425
147,16
0,00057
446,85
0,0017
2.917,55
0,0129
4.100,23
0,0181
5.146,08
ROSPA0062 Lacurile
de acumulare de pe
Arge
ROSCI0258 Vile
Brtiei i Brtioarei
ROSCI0258 Vile
Brtiei i Brtioarei
108,01
0,001422
638,69
0,002826
493,56
0,0244
4.652,71
0,0035
11.576,03
0,00729
2.202,86
0,00166
1.273,88
0,0008

76
Dmbovici
oara
Recalibrri
Valea Cheii
Ziduri de sprijin
(parapei)
Recalibrri
Doamnei
ziduri de sprijin
(parapei)
recalibrri
praguri de fund
Pasrea
Vlsan
ziduri de sprijin
(parapei)
ziduri de sprijin
(parapei)
recalibrri
suprainlri
diguri existente
Consolidri de
maluri
praguri de fund
Roboaia
ziduri de sprijin
(parapei)
recalibrri
consolidri de
maluri
praguri de fund
ROSCI0194 Piatra
Craiului
ROSCI0194 Piatra
Craiului
ROSCI0194 Piatra
Craiului
ROSCI0194 Piatra
Craiului
ROSCI0316 Lunca
Rului Doamnei
ROSCI0316 Lunca
Rului Doamnei
ROSCI0316 Lunca
Rului Doamnei
ROSCI0308 Lacul i
Pdurea Cernica
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSCI0268 Valea
Vlsanului
ROSPA0122 Lacul i
Pdurea Cernica
1.652,5
0,00104
261,15
0,00016
119,37
0,0213
744,63
0,1329
1.377,86
1.377,86
0,00421
2.641,73
0,002786
2.785,51
0,002938
1.765,63
0,001862
8.140,16
0,00858
4.256,84
0,00449
1.490,22
0,00157
0,0036
In cadrul PPPDEI in BH Arges Vedea nu a fost propus realizarea unor lucrri de impdurire. De asemenea,
realizarea lucrrilor hidrotehnice propuse nu necesit defriri, iar acumulrile propuse vor fi realizate in afara ariilor
naturale protejate conform fiierelor de tip sph anexate.

77
B1.1. ROSCI0043 Comana

B1.1.1. Descrierea ariei naturale protejate conform formularului standard Natura 2000
Situl de importan comunitar Comana are o suprafa de 26.481 ha, face parte
integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ al judeului Giurgiu.
A fost desemnat pentru protecia a 16 tipuri de habitate, dintre care 4 sunt prioritare la nivel
european:
6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel
montan i alpin;
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen;
91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun;
91I0 * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.;
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba;
91E0 * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae);
91F0 Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris);
40C0 * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice;
91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos;
1530 * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice;
3240 Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane;
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
3160 Lacuri distrofice i iazuri;
3130 Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae
i/sau Isoto-Nanojuncetea;
3260 Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din
Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion;
3270 Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention.
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Myotis myotis;
Spermophilus citellus;
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Bombina bombina;
Triturus dobrogicus;
Emys orbicularis;
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Umbra krameri;
Cobitis taenia;
Gobio kessleri;
Rhodeus sericeus amarus;
Misgurnus fossilis.
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Nymphalis vaualbum;
Lucanus cervus;
Callimorpha quadripunctaria;
Euphydryas maturna;
Anisus vorticulus;
Vertigo angustior;
Osmoderma eremita;
Cerambyx cerdo R B B C B;
Morimus funereus;
Lycaena dispar;
Coenagrion ornatum;
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Echium russicum;
Himantoglossum caprinum;
Marsilea quadrifolia.
La nivelul sitului se mai regsesc 75 specii importante de flor i faun.
Studiul biologic al zonei Comana a scos n eviden importana tiinific a numeroase
ecosisteme naturale (pduri i pajiti)cu mare diversitate, tipice pentru zona de cmpie sudic
cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate ntr-o structur natural
apropiat de optim, alternate cu terenuri umede, agricole, aezri rurale n care se desfoar
activiti economice tradiionale.
Zona Comana face parte din Cmpia Romn, subdiviziunea central, cunoscut i sub
numele de Cmpia Teleormanului, cmpie tabular, nalt i fragmentat, realizat prin
acumulri lacustre, fluvio-lacustre i acoperit de loess.
Datorit diversitii bogate a microreliefului i prezenei unor izvoare i cursuri de ap
abundente ntr-un sector de clim uscat, temperatcontinental, n aceast zon se ntlnesc
numeroase habitate ce permit vieuirea unui numr mare de specii de plante i animale.
79
Principalele habitate existente n zona Comana sunt reprezentate de pajiti, pduri i
zone umede i habitate de ap dulce.
Trupurile de pduri din zona Comana alctuiesc un masiv pduros ce adpostete o
serie de specii lemnoase tipice leaurilor cum ar fi: stejarul brumriu, stejarul pufos, cer, grni,
tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru, arar ttresc etc.
La marginile acestor pduri se gsesc pajiti xerice sub form de fragmente. Totodat n
zona Comana se ntnlesc pajiti umede bine reprezentate de-a lungul rurilor i blilor, ct i
pajiti srturate care n timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescene, denumite
popular chelituri.
Balta Comana cuprinde habitate de ap dulce, avnd n prezent aspectul unei delte cu
bli, ochiuri de ap, brae, grinduri cu o vegetaie abundent de stuf. Aceste habitate reprezint
un mediu de via prielnic pentru multe specii de psri n special anseriforme.
Remarcabil pentru flora pdurilor de la Comana este faptul c ntrunete specii din zone
i etaje de vegetaie foarte diferite i cu ecologie aparte, alturi de speciile de foioase tipice
pdurilor de cmpie ct i celor de silvostep.
B1.1.2. Prezena i efectivele / suprafeele acoperite de specii i habitate de interes

comunitar in zona planului
In cadrul ROSCI0043 Comana vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
diguri propuse pe rurile Neajlov, Clnitea i Glavacioc;
consolidri de maluri pe rurile Neajlov, Clnitea i Iordana;
praguri de fund pe rurile Clnitea i Neajlov;
recalibrri pe rurile Clnitea, Iordana, Glavacioc, Neajlov i Gurban;
ziduri de sprijin (parapei) pe rurile Neajlov i Iordana;
suprainlri diguri existente pe rurile Neajlov i Clnitea

Lucrrile pentru amenajarea lucrrilor existente nu vor conduce la ocuparea unor
suprafee suplimentare de teren, astfel nct nu vor fi afectate direct suprafeele ocupate de
vegetaie spontan din vecintatea amplasamentului lucrrilor.
Lucrrile de recalibrri vor fi realizate numai in situaia producerii unor viituri.
Amplasamentul acestor lucrri nu a putut fi delimitat la momentul elaborrii PPPDEI in BH
Arge Vedea i nu a putut fi estimat suprafaa care va fi ocupat de aceste lucrri.
Suprafaele care vor fi ocupate temporar pentru realizarea lucrrilor reprezint un
procent redus din suprafaa total a sitului de importan comunitar Comana, conform tabelului
19. Deoarece teritoriul sitului de importan comunitar se suprapune parial cu teritoriile ariilor
80
de protecie special avifaunistic ROSPA0022 Comana i ROSPA0146 Valea Clnitei in
tabelul 19 sunt prezentate lucrrile care vor fi realizate in teritoriile suprapuse ale acestor arii.
Tabel 19. Suprafaa din aria protejat ocupat de lucrrile propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare
Coordonate lucrari hidrotehnice propuse

[m]
Denumire arie protejata
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
[%]
SCI
SPA
SCI
SPA
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Recalibrari
578860.70 297571.96 596523.36 299368.1

ROSCI 0043 Comana
7
3
6
15
ROSPA 0022 Comana
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Recalibrari
573716.37 305781.86 577322.85 300217.7

ROSCI 0043 Comana
2
7
4
91
ROSPA 0022 Comana

ROSPA 0022 Comana
9526.48
9526.48
0.003598 0.00381
%
7%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Diguri propuse
578175.62 301096.14 577735.63 301723.8

ROSCI 0043 Comana
6
4
2
55
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Diguri propuse
580285.27 298091.32 579852.20 297279.3

ROSCI 0043 Comana
6
9
4
39
ROSPA 0022 Comana
12492.92 12492.92
0.004718 0.00500
%
6%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Diguri propuse
579826.89 297275.80 579835.28 298455.3

ROSCI 0043 Comana
5
8
2
97
ROSPA 0022 Comana
31712.41 31712.41
0.011976 0.01270
%
7%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Diguri propuse
588341.54 298628.98 590333.43 300039.8

ROSCI 0043 Comana
4
7
5
48
ROSPA 0022 Comana
41770.98 41029.00
0.015774 0.01644
%
0%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Diguri propuse
590541.91 297309.09 591102.53 298187.9

ROSCI 0043 Comana
7
8
2
64
ROSPA 0022 Comana
16321.72 16321.72
0.006164 0.00654
%
0%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Suprainaltari diguri 592928.34 298315.62 591704.89 298951.5

ROSCI 0043 Comana
existente
2
9
5
08
ROSPA 0022 Comana
3942.81
3942.81
0.001489 0.00158
%
0%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
580225.56 297441.98 579860.94 297262.3

ROSCI 0043 Comana
0
7
0
26
ROSPA 0022 Comana
848.50
848.50
0.000320 0.00034
%
0%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579828.71 297253.05 579765.15 297113.5

ROSCI 0043 Comana
6
6
0
64
ROSPA 0022 Comana
319.19
319.19
0.000121 0.00012
%
8%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579154.21 297014.68 578905.86 297534.5

ROSCI 0043 Comana
3
4
9
08
ROSPA 0022 Comana
1346.06
1346.06
0.000508 0.00053
%
9%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579114.22 297057.06 579114.22 297078.2

ROSCI 0043 Comana
9
0
9
48
ROSPA 0022 Comana
50.11
50.11
0.000019 0.00002
%
0%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579114.22 297057.06 579112.46 297028.8

ROSCI 0043 Comana
9
0
3
08
ROSPA 0022 Comana
51.95
51.95
0.000020 0.00002
%
1%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
580192.19 297389.77 580210.73 297397.7

ROSCI 0043 Comana
0
5
0
21
ROSPA 0022 Comana
41.88
41.88
0.000016 0.00001
%
7%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
580192.19 297389.77 580178.06 297382.7

ROSCI 0043 Comana
0
5
5
12
ROSPA 0022 Comana
33.14
33.14
0.000013 0.00001
%
3%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579936.16 297240.13 579954.70 297244.9

ROSCI 0043 Comana
2
1
2
86
ROSPA 0022 Comana
39.88
39.88
0.000015 0.00001
%
6%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579936.16 297240.13 579922.08 297234.4

ROSCI 0043 Comana
2
1
5
41
ROSPA 0022 Comana
31.91
31.91
0.000012 0.00001
%
3%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579810.79 297171.26 579823.69 297186.7

ROSCI 0043 Comana
6
8
6
67
ROSPA 0022 Comana
40.93
40.93
0.000015 0.00001
%
6%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
579811.93 297172.63 579802.80 297154.3

ROSCI 0043 Comana
3
4
1
96
ROSPA 0022 Comana
40.35
40.35
0.000015 0.00001
%
6%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
595498.56 299165.40 594632.04 299040.1

ROSCI 0043 Comana
7
1
3
45
ROSPA 0022 Comana
1753.78
1753.78
0.000662 0.00070
%
3%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
594746.37 299013.66 595545.91 299123.3

ROSCI 0043 Comana
3
0
1
55
ROSPA 0022 Comana
1606.19
1617.11
0.000607 0.00064
%
8%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
592455.13 298025.66 592480.88 296849.2

ROSCI 0043 Comana
8
0
8
03
ROSPA 0022 Comana
4943.34
4943.34
0.001867 0.00198
%
1%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
591954.40 297111.29 591075.44 298212.1

ROSCI 0043 Comana
1
5
2
25
ROSPA 0022 Comana
3398.85
3398.85
0.001284 0.00136
%
2%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
578832.09 297431.73 578826.56 297449.5

ROSCI 0043 Comana
4
8
4
08
ROSPA 0022 Comana
32.60
32.60
0.000012 0.00001
%
3%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Consolidari de
maluri
578832.09 297431.73 578835.98 297420.3

ROSCI 0043 Comana
4
8
1
74
ROSPA 0022 Comana
31.74
31.74
0.000012 0.00001
%
3%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Praguri de fund
578872.11 297441.52
9
0
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
167.85
167.85
0.000063 0.00006
%
7%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Praguri de fund
579137.53 297056.39
1
9
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
96.33
96.33
0.000036 0.00003
%
9%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Praguri de fund
579795.04 297178.10
1
3
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
71.79
71.79
0.000027 0.00002
%
9%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Praguri de fund
579931.96 297259.97
8
5
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
84.22
84.22
0.000032 0.00003
%
4%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Praguri de fund
580184.37 297406.61
6
1
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
77.33
77.33
0.000029 0.00003
%
1%

81
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
SCI
SPA
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Ziduri de sprijin
(parapeti)
591102.53 298187.96 591931.14 297035.7

ROSCI 0043 Comana
2
4
2
37
ROSPA 0022 Comana
2615.01
2615.01
0.000988 0.00104
%
8%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Ziduri de sprijin
(parapeti)
592455.04 298012.58 592526.37 296946.9

ROSCI 0043 Comana
3
2
1
85
ROSPA 0022 Comana
3690.39
3690.39
0.001394 0.00147
%
9%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Ziduri de sprijin
(parapeti)
595482.76 299184.91 594696.13 299059.0

ROSCI 0043 Comana
5
0
7
60
ROSPA 0022 Comana
1203.56
1203.70
0.000455 0.00048
%
2%
X-1-23
Neajlov
Neajlov
Ziduri de sprijin
(parapeti)
595083.42 299041.76 594828.32 298890.0

ROSCI 0043 Comana
5
0
3
06
ROSPA 0022 Comana
524.69
524.69
0.000198 0.00021
%
0%
X-1-2313
Neajlov
Gurban
Recalibrari
592502.30 296783.69 591664.79 298120.8

ROSCI 0043 Comana
6
7
8
73
ROSPA 0022 Comana
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Recalibrari
ROSPA 0146 Valea

561151.16 295378.90 579394.92 296857.9
ROSCI 0043 Comana Clnitei/ROSPA 0022
0
7
1
50
Comana
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Diguri propuse
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
X-1-2311
Calnistea
X-1-2311
574398.48 296481.35 575749.18 295989.0

ROSCI 0043 Comana
8
0
8
31
ROSPA 0022 Comana
19094.37 4045.45
0.007211 0.00162
%
1%

ROSCI 0043 Comana
existente
8
8
3
86
ROSPA 0022 Comana
4764.66
5435.51
0.001799 0.00217
%
8%
566997.53 295676.35 568233.75 295716.6

ROSCI 0043 Comana
0
2
1
07
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
3268.98
3049.30
0.001234 1.00201
%
6%
Consolidari de
maluri
566642.74 295969.25 566657.36 295949.4

ROSCI 0043 Comana
4
6
5
14
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
50.87
50.87
0.000019 0.00020
%
0%
Calnistea
Consolidari de
maluri
566642.74 295969.25 566625.51 295987.0

ROSCI 0043 Comana
4
6
3
10
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
50.98
50.98
0.000019 0.00020
%
1%
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
565928.23 295722.36 565906.44 295710.7

ROSCI 0043 Comana
1
5
9
84
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
51.30
51.30
0.000019 0.00020
%
2%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
565928.63 295722.57 565949.28 295733.5

ROSCI 0043 Comana
0
8
9
62
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
48.80
48.80
0.000018 0.00019
%
2%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567782.35 295325.76 567807.46 295323.0

ROSCI 0043 Comana
3
0
6
31
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
52.04
52.04
0.000020 0.00020
%
5%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567782.35 295325.76 567752.32 295329.5

ROSCI 0043 Comana
3
0
6
82
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
62.08
62.08
0.000023 0.00024
%
5%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
568201.95 295665.07 568191.60 295654.5

ROSCI 0043 Comana
7
0
4
56
31.04
0.000012
%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
568201.95 295665.07 568211.33 295672.9

ROSCI 0043 Comana
7
0
9
96
26.13
0.000010
%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567118.57 295503.61 567106.92 295514.5

ROSCI 0043 Comana
5
2
9
31
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
33.48
33.48
0.000013 0.00013
%
2%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
565729.84 295728.65 566757.09 296037.6

ROSCI 0043 Comana
8
4
7
59
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
2533.13
2533.13
0.000957 0.00998
%
2%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567118.57 295503.61 567130.95 295491.2

ROSCI 0043 Comana
5
2
0
37
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
36.55
36.55
0.000014 0.00014
%
4%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Praguri de fund
566699.92 296003.45
1
8
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
269.48
269.48
0.000102 0.00010
%
8%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Praguri de fund
565872.38 295807.10
0
4
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
408.85
408.85
0.000154 0.00016
%
4%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Praguri de fund
567783.26 295348.08
3
9
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
92.47
92.47
0.000035 0.00003
%
7%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Praguri de fund
568191.58 295674.06
8
6
ROSCI 0043 Comana
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Praguri de fund
567128.85 295512.37
3
0
ROSCI 0043 Comana
ROSPA 0022 Comana
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Recalibrari
577017.51 294190.67 577323.35 295583.6

ROSCI 0043 Comana
9
8
9
80
ROSPA 0022 Comana
577217.99 295379.15 577215.45 295339.7

ROSCI 0043 Comana
2
2
6
00
0.000022
%
58.01
57.11
57.11
0.000022 0.00002
%
3%
ROSPA 0022 Comana
91.51
91.51
0.000035 0.00003
%
7%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577252.28 295292.44 577256.69 295219.1

ROSCI 0043 Comana
1
8
1
06
ROSPA 0022 Comana
154.50
154.50
0.000058 0.00006
%
2%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577270.86 295038.27 577248.88 294977.2

ROSCI 0043 Comana
7
4
8
01
ROSPA 0022 Comana
146.64
146.64
0.000055 0.00005
%
9%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577157.10 294832.92 577181.32 294943.4

ROSCI 0043 Comana
0
7
8
18
ROSPA 0022 Comana
264.29
264.29
0.000100 0.00010
%
6%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577288.97 294513.99 577293.62 294591.2

ROSCI 0043 Comana
9
4
2
21
ROSPA 0022 Comana
174.07
174.07
0.000066 0.00007
%
0%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577232.36 294331.14 577266.87 294405.2

ROSCI 0043 Comana
8
0
5
22
ROSPA 0022 Comana
184.09
185.69
0.000070 0.00007
%
4%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Consolidari de
maluri
577170.19 294333.35 577229.74 294554.4

ROSCI 0043 Comana
1
2
2
39
ROSPA 0022 Comana
711.94
711.94
0.000269 0.00028
%
5%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
577267.12 295549.01 577172.29 294835.3

ROSCI 0043 Comana
3
0
5
82
ROSPA 0022 Comana
1207.52
1207.52
0.000456 0.00048
%
4%

82
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
SCI
SPA
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
577267.12 295549.01 577405.73 295527.1

ROSCI 0043 Comana
3
0
4
88
ROSPA 0022 Comana
236.17
236.17
0.000089 0.00009
%
5%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
577171.42 294205.49 577181.69 294836.1

ROSCI 0043 Comana
4
8
2
16
ROSPA 0022 Comana
497.08
906.02
0.000188 0.00036
%
3%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
577172.23 295432.18 577150.50 294833.8

ROSCI 0043 Comana
5
2
0
48
ROSPA 0022 Comana
1111.54
1111.54
0.000420 0.00044
%
5%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
577073.18 295390.71 577094.60 295404.7

ROSCI 0043 Comana
1
8
1
81
ROSPA 0022 Comana
40.19
40.19
0.000015 0.00001
%
6%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
576849.70 295310.35 576982.96 295362.0

ROSCI 0043 Comana
1
8
2
20
ROSPA 0022 Comana
224.75
224.75
0.000085 0.00009
%
0%
X-1-2311-10
Calnistea
Iordana
Ziduri de sprijin
(parapeti)
576982.96 295362.02 577003.41 295367.4

ROSCI 0043 Comana
2
0
3
77
ROSPA 0022 Comana
32.78
32.78
0.000012 0.00001
%
3%
X-1-2311-8
Glavacioc
Glavacioc
Recalibrari
564203.11 297211.16 564261.55 295949.2

ROSCI 0043 Comana
7
4
2
94
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-8
Glavacioc
Glavacioc
Diguri propuse
564694.41 297430.35 565012.39 296860.5

ROSCI 0043 Comana
4
1
8
67
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
1896.82
946.71
0.000716 0.00373
%
1%
Fauna identificat
Observaiile in teren efectuate in scopul identificrii speciilor i habitatelor prezente in
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rurile Arge, Clnitea, Iordana, Glavacioc,
Neajlov i Gurban, malurile acestor ruri i terenurile din vecintate.
In tabelul 20 sunt prezentate speciile de faun identificate in amplasamentul lucrrilor i
in vecintatea acestora, specii menionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0043
Comana, iar in tabelul 21 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSCI0043 Comana.
Aceste specii au fost observate in cutarea hranei sau in pasaj in amplasamentul
lucrrilor. In aceast zon nu exist cuiburi sau adposturi ale acestor specii. In vecintatea
amplasamentului lucrrilor au fost observate galerii de roztoare i de crti, dar acestea nu
vor fi afectate de realizarea lucrrilor.
De asemenea, habitatele prezente n jurul zonelor in care se lucreaz corespund
cerinelor ecologice in care se dezvolt specii de amfibieni i reptile ns populaiile acestor
specii nu sunt restrnse strict pe amplasamentele lucrrilor propuse i se pot deplasa in
habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Indivizi ai altor specii pentru a cror protecie a fost declarat acest arie protejat nu au
fost identificai in amplasamentul lucrrilor hidrotehnice de aprare mpotriva inundaiilor i in
zona din vecintatea acestuia, deoarece aceste specii prefer habitate care nu se intlnesc in
amplasamentul lucrrilor. Cu toate acestea, este recomandat ca inainte de nceperea lucrrilor
hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge - Vedea, amplasamentul lucrrilor s fie
verificat de ctre experi in biodiversitate.

83
Tabel 20. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0043 Comana
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Spermophilus
Denumire popular Aproximarea

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
lucrrilor i in reproducere
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
popndu
a
hrnire
citellus
2
Bombina bombina
buhai de balt cu b
reproducere
burta roie
hrnire / adpost
broasca
Bufo bufo
rioas b
brun
4
Pelobates fuscus
rioas a
hrnire / adpost
broasca de pmnt b
reproducere
brun
hrnire / adpost
Natrix tessellata
arpele de ap
Triturus dobrogicus
triton
Emys orbicularis
reproducere
verde
hrnire / adpost
broasca
Bufo viridis
reproducere
cu
creast a
hrnire
reproducere
dobrogean
hrnire / adpost
broasca estoas de a
hrnire
ap
9
Umbra krameri
ignu
reproducere
hrnire / adpost
10
Cobitis taenia
zvrlug
reproducere
hrnire / adpost
11
Gobio kessleri
porcuor de nisip
reproducere
hrnire / adpost
12
Rhodeus
sericeus boare
amarus
reproducere
hrnire / adpost
Legend:
a: 1 10 indivizi; b: 10 30 indivizi; c: 30 100 indivizi;
d: 100 300 indivizi; e: 300 600 indivizi; x efectivul nu a putut fi estimat

84
Tabel 21. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0043 Comana
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Rana ridibunda

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
broasca mare de lac b
hrnire
Natrix natrix
arpele de cas
hrnire
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire/ adpost
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
Talpa europaea
crti
hrnire / adpost
Lepus europaeus
iepure de cmp
hrnire
Perca fluviatilis
biban
hrnire
10
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
11
Barbus barbus
mrean
hrnire
12
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor ce vor fi realizate in cadrul sitului de importan
comunitar Comana i din vecintatea amplasamentului lucrrilor cuprinde:
vegetaie ruderal identificat pe marginea drumurilor i a terenurilor cultivate;
terenuri agricole cultivate si grdini (terenuri curi-construcii);
tufriuri i vegetaie arboricol pe malurile rurilor;
pduri de foioase;
vegetaie acvatic i palustr.
Vegetaia identificat in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia poate fi
incadrat in urmtoarele clase de habitate: CLC 511, 512 ruri, lacuri (cod habitat N06), CLC
211-213 culturi (teren arabil) (cod habitat N12), CLC 231 puni (cod habitat N57), CLC 311
pduri de foioase (cod habitat N16). In cadrul acestor habitate nu au fost identificate specii

85
protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ, conform tabelului 22. Pdurile
au fost identificate in vecintatea amplasamentului lucrrilor. Realizarea lucrrilor nu presupune
defriarea unor suprafee.
Deoarece teritoriul sitului de importan comunitar Comana se suprapune parial cu
teritoriul ariei de protecie special avifaunistic Comana, speciile de flor identificate in cadrul
acestor arii protejate vor fi prezentate in cadrul unui singur tabel (tabelul 21).
Tabel 22. Specii de flor identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia in
cadrul ROSCI0043 Comana / ROSPA0022 Comana
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Denumirea tiinific a speciei
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Aegopodium podagraria
Hedera helix
Achillea setacea
Achillea millefolium
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Centaurea calcitrapa
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Taraxacum officinale
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Acer negundo
Echium vulgarae
Echium italicum
Verbascum phlomoides
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Capsella bursa-pastoris
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
Aceraceae
Boraginaceae
Acerales
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales

86
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Lepidium perfoliatum
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Sisymbrium officinale
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus retroflexus
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Polygonum lapathifolium
Polygonum hydropiper
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Convolvulus arvensis
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia cyparissias
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Hypericum perforatum
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Dipsacales
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales

87
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
012
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Fraxinus pennsylvanica
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Robinia pseudoacacia
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Carpinus betulus
Alnus viridis
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Phragmites australis
Digitaria sanguinalis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales

88
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rubus caesius
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Morus alba
Morus nigra
Elaeagnus angustifolia
Parietaria officinalis
Urtica dioica
Alisma plantago-aquatica
Epilobium parviflorum
Epilobium tetragonum
Ailanthus altissima
Typhaceae
Cyperaceae
Juncaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales
Moraceae
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Onagraceae
Alismatales
Myrtales
Simaroubaceae
Sapindales
Figura 19. Aspecte ale vegetaiei malurilor Figura 20. Aspecte ale pajitilor identificate in
rului Neajlov
amplasamentul lucrrilor

89
B1.2. ROSPA0022 Comana
Aria de protecie special avifaunistic Comana are o suprafa de 24.956 ha, face parte
integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ al judeului Giurgiu.
Conform formularului standard, studiul biologic al zonei Comana a scos n eviden
importana tiinific a numeroaselor habitate naturale (pduri i pajiti) tipice pentru zona de
cmpie sudic cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate ntr-o structur
natural apropiat de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aezri rurale n care se
desfoar activiti economice tradiionale.
Este o zon de pasaj pentru psrile migratoare. De asemenea, in aceast zon pot fi
observate i numeroase specii de psri forestiere.
Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate:
a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Psri: 46;
b) numr de alte specii migratoare, listate in anexele Conveniei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 122;
c) numr de specii periclitate la nivel global: 6
Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare:
Ixobrychus minutus
Nycticorax nycticorax
Ardea purpurea
Aythya nyroca
Porzana porzana
Porzana parva
Chlidonias hybridus
Situl este important in perioada de migraie pentru speciile:
Himantopus himantopus
Recurvirostra avoseta
Philomachus pugnax
Tringa glareola
chire, chirighite.
Situl este important pentru iernat pentru rae.
In perioada de migraie situl gzduiete mai mult de 20.000 de exemplare de psri de
balt, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

90
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Regia Naional a Pdurilor ROMSILVA
prin
Direcia
Silvic
Giurgiu
conform
contractului
de
administrare
nr.
102708/SB/22.11.2005 semnat ntre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor i Regia

Naional a Pdurilor-Romsilva.
Planul de management a fost elaborat i este in analiz in consiliul tehnic i economic
al Romsilva.

In cadrul ROSPA0022 Comana vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
diguri propuse pe rurile Arge i Neajlov;
consolidri de maluri pe rul Iordana;
praguri de fund pe rul Neajlov;
recalibrri pe rurile Clnitea, Iordana, Neajlov i Gurban;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Iordana;
suprainlri diguri existente pe rul Neajlov.

Lucrrile pentru amenajarea structurilor hidrotehnice existente nu vor conduce la
ocuparea unor suprafee suplimentare de teren, astfel nct nu vor fi afectate direct suprafeele
ocupate de vegetaie spontan din vecintatea amplasamentului digurilor.
Arge Vedea i nu a putut fi estimat suprafaa care va fi afectat de realizarea acestor lucrri.
Suprafeele care vor fi ocupate temporar/permanent pentru realizarea lucrrilor au fost
prezentate in tabelul 19 deoarece teritoriul ariei de protecie special avifaunistic se suprapune
cu teritoriul sitului de importan comunitar ROSCI0043 Comana.
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rurile Arge, Clnitea, Iordana, Neajlov i
Gurban, malurile acestor ruri i terenurile din vecintate.
In tabelele 23 i 24 sunt prezentate speciile de faun identificate in amplasamentul
lucrrilor i in vecintatea acestora, specii menionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSPA0022 Comana. Speciile de faun nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSPA0022 Comana i observate in amplasamentul lucrrilor au fost prezentate in cadrul
91
capitolului B1.1.2 in tabelul 20, deoarece teritoriul ROSPA0022 Comana se suprapune parial
cu teritoriul ROSCI0022 Comana.
cerinelor ecologice in care se dezvolt specii de amfibieni i reptile, ns populaiile acestor
specii nu sunt restrnse strict pe amplasamentele lucrrilor i se pot deplasa in habitatele
similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0022 Comana
observate in amplasamentul lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea
Tabel 23. Specii de psri enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Ardea purpurea

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
strc rou
a
hrnire
Aythya nyroca
raa roie
hrnire
Chlidonias hybridus
chirighi cu obraz b
hrnire
alb
4
Chlidonias niger
chirighi neagr
pasaj
Coracias garrulus
dumbrveanc
hrnire
Dendrocopos
ciocnitoare
de a
hrnire
syriacus
grdini
Egretta alba
egreta mare
pasaj

92
8
Egretta garzetta
egreta mic
pasaj
Emberiza hortulana
presura de grdin
hrnire
10
Falco vespertinus
vnturel de sear
hrnire
11
Lanius collurio
sfrncioc roiatic
hrnire
12
Lanius minor
hrnire
13
14
Phalacrocorax
pygmeus
Picus canus
sfrncioc cu frunte a
neagr
cormoran mare
d
ghionoaie sur
hrnire
15
Porzana parva
creste cenuiu
hrnire
16
Sterna hirundo
chira de balt
hrnire
pasaj
Legend:
Tabel 24. Specii cu migraie regulat nemenionate in anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/CE
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Acrocephalus

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
lcar mare
a
hrnire
arundinaceus
2
Acrocephalus
lcar de mlatin
hrnire
palustris
3
Alauda arvensis
ciocrlie de cmp
hrnire
Anas acuta
raa suliar
pasaj
Anas clypeata
raa lingurar
pasaj
Anas crecca
raa mic
pasaj
Anas penelope
raa fluiertoare
pasaj
Anas platyrhynchos
raa mare
pasaj
Anas strepera
raa pestri
pasaj
10
Anser albifrons
grlia mare
pasaj

93
11
Anser anser
gsca de var
hrnire
12
Apus apus
drepnea neagr
hrnire
13
Ardea cinerea
strc cenuiu
hrnire
14
Aythya ferina
raa cu cap castaniu
pasaj
15
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
16
Buteo lagopus
orecar inclat
hrnire
17
Carduelis
cnepar
hrnire
cannabina
18
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
19
Carduelis chloris
florinte
hrnire
20
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
21
Coturnix coturnix
prepeli
hrnire
22
Cuculus canorus
cuc
hrnire
23
Cygnus olor
lebda de var
hrnire
24
Delichon urbica
lstun de cas
hrnire
25
Falco tinnunculus
vnturel rou
hrnire
26
Fringilla coelebs
cintez
hrnire
27
Fulica atra
lisi
hrnire
28
Galerida cristata
ciocrlan
hrnire
29
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
30
Lanius excubitor
sfrncioc mare
hrnire
31
Larus cachinnans
pescru argintiu
hrnire
32
Larus canus
pescru sur
hrnire
33
Larus ridibundus
pescru rztor
hrnire
34
Limosa limosa
sitar de mal
hrnire
35
Merops apiaster
prigorie
hrnire
36
Miliaria calandra
presura sur
hrnire
37
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
38
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
39
Oriolus oriolus
grangur
hrnire
40
Phalacrocorax
cormoran mare
hrnire
pitulice mic
hrnire
carbo
41
Phylloscopus

94
collybita
42
Pyrrhula pyrrhula
mugurar
hrnire
43
Riparia riparia
lstun de mal
hrnire
44
Saxicola rubetra
mrcinar mare
hrnire
45
Sturnus vulgaris
graur
hrnire
46
Sylvia communis
silvie de cmp
hrnire
47
Turdus iliacus
sturzul viilor
hrnire
48
Turdus merula
mierla
hrnire
49
Upupa epops
pupz
hrnire
Legend:
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor din cadrul ROSPA0022 Comana a fost descris
in subcapitolul B1.1.2, deoarece teritoriul ROSPA0022 Comana se suprapune parial cu
teritoriul ROSCI0043 Comana.
Figura 21. Aspecte ale vegetaiei acvatice i Figura 22. Aspecte ale pajitilor identificate in
palustre identificate in amplasamentul lucrrilor amplasamentul lucrrilor

95
B1.3. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge
Aria de protecie special avifaunistic Lacurile de acumulare de pe Arge are o
suprafa de 2.260 ha, face parte integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul
administrativ al judeului Arge.
Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Vegetaia este compus din rinoase, fag in
amestec cu rinoase, stejar in zona colinar. In partea mijlocie i inferioar a cursului padurile
alterneaz cu suprafee de teren cu utilizare agricol, livezi, fnee.
Acest sit este foarte important pentru numrul mare de specii de psri de pasaj pe care
le adpostete: Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Lanius collurio, Ardeola ralloides, Aythya
nyroca, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Mergus albellus, etc.
a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Psri: 9
(Bonn): 20
c) numr de specii periclitate la nivel global: 1
Situl este important in perioada de migraie pentru speciile:
Ciconia ciconia;
Aythya nyroca;
Egretta garzetta;
Anser anser;
Phalacrocorax carbo;
Anas clypeata;
Podiceps griseigena;
Anas querquedula;
Larus ridibundus;
Situl este important pentru iernat pentru urmtoarele specii:
Mergus albellus;
Gavia arctica;
Bucephala clangula;
Cygnus olor;
Larus cachinnans;
Fulica atra;
Mergus merganser;
96
Mergus serrator;
Podiceps cristatus;
Aythya fuligula;
Anas platyrhynchos;
Aythya ferina;
Buteo buteo;
Anas crecca;
In perioada de migraie situl gzduiete mai mult de 20.000 de exemplare de psri de
balt, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Aria de protecie special avifaunistic Lacurile de acumulare de pe Arge se afl in
custodia Fundaiei Eco-Montan 2000 conform contractului 213/29.03.2011.
Regulamentul ariei protejate a fost depus la Ministerul Mediului n iniial in 17.07.2013 i
intr-o variant completat in 24.12.2013.
La data elaborrii memoriului de prezentare (iunie 2014) aria protejat nu avea plan de
management, dar a fost incheiat un contract de finanare intre Ministerul Mediului i Fundaia
Eco-Montan 2000 pentru realizarea acestui plan. Perioada proiectului: 01.08.2012 -01.04.2015.

In cadrul ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge vor fi realizate urmtoarele
categorii de lucrri:
-
suprainlri diguri existente pe rul Arge;
diguri propuse pe rul Arge;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Arge;
recalibrri pe rul Rncaciov, conform tabelului 25.


Arge Vedea i nu a putut fi estimat suprafaa.
Suprafeele care vor fi ocupate temporar pentru realizarea lucrrilor reprezint un
procent redus din suprafaa total a acestei arii de protecie special avifaunistic.

97
Tabel 25. Suprafaa din aria protejat ocupat de lucrrile propuse in PPPDEI in BH Arge
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
ROSPA 0062 Lacurile de
acumulare de pe Arges
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
X-1-20
Rancaciov
Rancaciov
Recalibrari
502365.61 377444.60 501922.24 366863.2

8
0
8
67
X-1
Arges
Arges
Diguri propuse
483148.33 382414.18 482390.06 383629.1

2
5
9
64

2917.55
0.01290
8%
X-1
Arges
Arges

existente
4
2
8
08

884.47
0.00391
3%
X-1
Arges
Arges

existente
7
6
1
98

298.18
0.00131
9%
X-1
Arges
Arges

existente
1
7
7
52

0.03
0.00000
0%
X-1
Arges
Arges
Ziduri de sprijin
(parapeti)
473101.90 400288.51 473390.30 401092.2

9
9
5
36

501.59
0.00221
9%
X-1
Arges
Arges
Ziduri de sprijin
(parapeti)
487537.55 378972.64 488066.60 378243.6

3
5
7
95

137.10
0.00060
7%
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rurile, malurile rurilor i terenurile din
vecintate.
In tabelele 26-27 sunt prezentate speciile de faun identificate in amplasamentul
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge, iar in tabelul 33 speciile nemenionate in
formularul standard Natura 2000 al ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge.
cerinelor ecologice in care se dezvolt specii de amfibieni i reptile precum, ns populaiile
acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot deplasa in habitatele similare
din vecintatea zonelor in care se lucreaz.

98
Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0062 Lacurile de
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Aythya nyroca
Ciconia ciconia
Circus aeruginosus
Cygnus cygnus
Egretta alba
Egretta garzetta
Falco vespertinus
Lanius collurio
Lanius minor
10
11
Mergus albellus
Phalacrocorax
pygmeus
12
Sterna hirundo
Legend:

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
raa cu cap castaniu c
pasaj
barza alb
a
hrnire
erete de stuf
a
hrnire
lebda de iarn
b
hrnire
egreta mare
c
pasaj
egreta mic
c
pasaj
vnturel de sear
a
hrnire
sfrncioc roiatic
a
hrnire
sfrncioc cu fruntea a
hrnire
neagr
ferestra mic
a
hrnire
cormoran mic
c
hrnire
chira de balt
hrnire

2009/147/CE
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
1
2
3
4
5
6
Alauda arvensis
Anas acuta
Anas clypeata
Anas crecca
Anas platyrhynchos
Anas querquedula

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
ciocrlie de cmp
c
hrnire
raa suliar
c
pasaj
raa lingurar
c
pasaj
raa mic
c
pasaj
raa mare
c
pasaj
raa critoare
c
pasaj

99
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Anas strepera
Anser albifrons
Anser anser
Apus apus
Apus melba
Ardea cinerea
Aythya ferina
Aythya fuligula
Buteo buteo
Calidris minuta
Carduelis
cannabina
Carduelis carduelis
Carduelis chloris
Carduelis flammea
Carduelis spinus
Certhia familiaris
Corvus corax
Corvus corone
Corvus frugilegus
26
27
28
29
Coturnix coturnix
Cuculus canorus
Cygnus olor
Dendrocopos major
30
Dendrocopos minor
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
Falco tinnunculus
Fringilla coelebs
Fulica atra
Galerida cristata
Hirundo rustica
Lanius excubitor
Larus cachinnans
Larus canus
Larus ridibundus
Merops apiaster
Miliaria calandra
Motacilla alba
Motacilla cinerea
44
Motacilla flava
raa pestri
grlia mare
gsca de var
drepnea neagr
drepnea mare
strc cenuiu
raa cu cap castaniu
raa moat
orecar comun
fugaci mic
cnepar
c
a
a
b
a
a
c
c
a
a
a
pasaj
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
pasaj
pasaj
hrnire
hrnire
hrnire
sticlete
florinte
inri
scatiu
cojoaic de pdure
corb
cioara griv
cioara
de
semntur
prepeli
cuc
lebda de var
ciocnitoare pestri
mare
ciocnitoare pestri
mic
vnturel rou
cintez
lii
ciocrlan
rndunic
sfrncioc mare
pescru argintiu
pescru sur
pescru rztor
prigorie
presura sur
codobatur alb
codobatur
de
munte
codobatur galben
c
a
a
b
a
a
b
d
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
b
a
b
a
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
a
b
c
c
b
a
a
a
a
a
a
b
b
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire

100
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
Oenanthe
oenanthe
Oriolus oriolus
Parus ater
Parus major
Parus palustris
Passer domesticus
Passer montanus
Perdix perdix
Phalacrocorax
carbo
Phasianus
colchicus
Phylloscopus
collybita
Pica pica
Regulus regulus
Riparia riparia
Streptopelia
decaocto
Streptopelia turtur
Sturnus vulgaris
Sylvia atricapilla
Sylvia communis
Turdus merula
Upupa epops
Legend:
pietrar sur
hrnire
grangur
piigoi de brdet
piigoi mare
piigoi sur
vrabie de cas
vrabie de cmp
potrniche
cormoran mare
a
b
b
a
c
c
b
b
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
fazan
hrnire
pitulice mic
hrnire
coofan
auel cu cap galben
lstun de mal
gugutiuc
a
a
c
b
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
turturic
graur
silvie cu cap negru
silvia de cmp
mierl
pupz
a
c
c
c
b
a
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire

Tabel 28. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0062 Lacurile de
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Rana ridibunda

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
broasca mare de lac b
hrnire
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
Natrix natrix
arpele de cas
hrnire

101
4
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
Lepus europaeus
iepure de cmp
hrnire
10
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
11
Perca fluviatilis
biban
hrnire
12
hrnire
13
Carassius auratus caras

gibelio
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
14
Barbus barbus
mrean
hrnire
15
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
a: 1 10 indivizi; b: 10 30 indivizi; c: 30 100 indivizi; d: 100 300 indivizi;
e: 300 600 indivizi X efectivul nu a putut fi estimat
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor ce vor fi realizate in bazinul hidrografic Arge i
din vecintatea acestuia cuprinde:
tufriuri i vegetaie arboricol pe malul rului;
211-213 culturi (teren arabil) (cod habitat N12) i
puni (cod habitat N57, CLC 231
puni). In cadrul acestor habitate nu au fost identificate specii protejate de flor, ci numai specii
fr importan conservativ, conform tabelului 29.
Deoarece lucrrile ce vor fi realizate in cadrul acestei arii protejate presupun
suprainlarea unor diguri, nu vor conduce la ocuparea unor suprafee suplimentare de teren,
astfel nct nu vor fi afectate direct suprafeele ocupate de vegetaie spontan din vecintatea
amplasamentului digurilor.

102
cadrul ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Xanthium italicum
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Acer negundo
Echium vulgarae
Echium italicum
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
Aceraceae
Boraginaceae
Acerales
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales

103
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Dipsacales
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae

104
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales
Typhaceae
Cyperaceae

105
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Rubus idaeus
Spiraea chamaedrifolia
Urtica dioica
Urtica urens
Juncaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Alismatales
Figura 23. Aspect general al lacurilor de Figura 24. Aspecte ale vegetaiei ruderale
identificate in amplasamentul planului

106
B1.4. ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului
Situl de importan comunitar Lunca Mijlocie a Argeului are o suprafa de 3.614 ha,
face parte din regiunea biogeografic continental i din teritoriile administrative a dou judee:
Dmbovia (83%) i Giurgiu (17%).
A fost desemnat pentru protecia a 3 tipuri de habitate, dintre care 1 este prioritar la nivel
european:
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris)
Lutra lutra;
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Bombina bombina;
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Gobio kessleri;
Sabanejewia aurata;
Aspius aspius;
Cobitis taenia;
Reprezint lunca unui ru mare din regiunea de cmpie inalt, cu zvoaie de plop i
salcie. Este o zon important pentru speciile de peti reofili, in care impactul antropic este
redus.
Organismul responsabil pentru managementul sitului
Situl de importan comunitar Lunca Mijlocie a Argeului se afl in custodia Ageniei
Romne de Consultan conform contractului 289/28.11.2011. Regulamentul ariei protejate a
fost depus la Ministerul Mediului in data de 74829/31.05.2012.
Planul de management a fost realizat in cadrul unui proiect POS Mediu care se va
finaliza n septembrie 2014 i a fost depus la APM in vederea obtinerii avizului de mediu.

107
In cadrul ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului vor fi realizate lucrri de suprainllare
a digurilor existente pe Arge, conform tabelului 30.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Arges
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
X-1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
Arges
Suprainaltari diguri 527686.57 353100.53 527673.81 353128.1 ROSCI 0106 Lunca

existente
6
8
6
63
mijlocie a Argesului
63.95
0.000177
%
3990.60
0.011041
%
X-1
Arges
Arges

existente
6
8
4
32
X-1
Arges
Arges

existente
2
7
5
07
550.10
0.001522
%
X-1
Arges
Arges

existente
4
9
9
94
541.43
0.001498
%
SPA
Lucrrile pentru suprainlarea digurilor existente vor ocupa un procent de 0,01422 din
suprafaa sitului de importan comunitar, fr ocuparea unor suprafee suplimentare de teren,
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rul Arge, malurile rului Arge i terenurile
din vecintate.
in vecintatea acestora i specii menionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0106
Lunca Mijlocie a Argeului, iar in tabelul 32 speciile observate in amplasamentul lucrrilor i
nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului.
cerinelor ecologice in care se dezvolt specii de amfibieni i reptile ns populaiile acestor
108
Tabel 31. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0106 Lunca Mijlocie a
Argeului
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Lutra lutra

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
vidr
a
hrnire
Bombina bombina
buhai de balt cu b
hrnire
burta roie
reproducere
adpost
3
Gobio kessleri
porcuor de nisip
hrnire / adpost
Sabanejewia
dunari
hrnire / adpost
aurata
5
Aspius aspius
avat
hrnire / adpost
Cobitis taenia
zvrlug
hrnire / adpost
Legend:

109
Tabel 32. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0106 Lunca
Mijlocie a Argeului
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Carduelis chloris

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
florinte
a
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Cuculus canorus
cuc
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
gugutiuc
hrnire
Streptopelia
decaocto
Parus major
piigoi mare
hrnire
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
10
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire
11
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
12
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
13
Corvus monedula
stncu
hrnire
14
Pica pica
coofan
hrnire
15
Sturnus vulgaris
graur
hrnire
16
Upupa epops
pupz
hrnire
17
Turdus merula
mierl
hrnire
18
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
19
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
20
Natrix natrix
arpele de cas
hrnire
21
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
22
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
23
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
24
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
25
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
26
Lepus europaeus
iepure de cmp
hrnire

110
27
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
28
Perca fluviatilis
biban
hrnire
29
Carassius auratus caras
hrnire
gibelio
30
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
31
Barbus barbus
mrean
hrnire
32
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
Suprafaele care vor fi ocupate pentru suprainlarea digurilor existente reprezint un
procent redus din suprafaa total a acestui sit de importan comunitar, respectiv 0,014%.

111
cadrul ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Echium vulgarae
Echium italicum
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
Boraginaceae
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales

112
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Dipsacales
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae

113
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
120
121
122
123
124
125
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Carpinus betulus
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales
Typhaceae
Cyperaceae

114
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Morus alba
Morus nigra
Urtica dioica
Urtica urens
Ulmus minor
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Figura 25. Rul Arge
Juncaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales
Moraceae
Elaeagnaceae
Urticaceae
Ulmaceae
Alismataceae
Onagraceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Alismatales
Myrtales
Sapindales
Figura 26. Aspecte ale vegetaiei malurilor

rului Arge

115
B1.5. ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei
Situl de importan comunitar Vile Brtiei i Brtioarei are o suprafa de 202 ha, face
parte din dou regiuni biogeografice (alpin i continental) i integral din teritoriul administrativ
al judeului Arge.
A fost desemnat pentru protecia unui singur tip de habitat, prioritar la nivel european:
incanae, Salicion albae)
Bombina variegata;
Triturus cristatus;
Eudontomyzon mariae;
Cottus gobio;
Gobio uranoscopus;
Alte specii importante de flor i faun
Bufo bufo;
Rana esculenta;
Rana temporaria;
Salamandra salamandra;
Lacerta agilis;
Natrix natrix
Situl format din arborete de anin alb (Alnus incana) este localizat pe versantul sudic al
munilor Fgra in extremitatea sudic a Masivului Iezer, in lunca ingust a rului Bratia
(afluent al Rului Doamnei, in amonte de localitatea Cndetii de Muscel) Viiturile au modificat
frecvent albia rului. Versanii care mrginesc lunca sunt abrupi (pante mari) i sunt acoperii
preponderent de pduri de fag.
Structura natural este foarte bine conservat i reprezentat prin diversitatea mare de
vrste i dimensiuni (in anumite poriuni se intlnesc trei generaii de anin alb); prezena
regenerrii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat (aninul alb) att din
lstari, ct i din smn (in special in poriunile splate de viituri). Pe lng aninul alb (Alnus
incana) apar exemplare btrne de dimensiuni mari de fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus
excelsior) i paltin de munte (Acer pseudoplatanus).

116
Situl de importan comunitar Vile Brtiei i Brtioarei se afl in custodia Primriei
Albeti de Muscel conform contractului 229/30.03.2011.
Planul de management este in curs de elaborare in cadrul unui proiect POS Mediu "PM
i campanie de contientizare pentru Situl Natura 2000: Vile Brtiei i Brtioarei".
In cadrul ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei vor fi realizate urmtoarele categorii de
lucrri:
-
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Bratia;
recalibrri pe rul Bratia, conform tabelului 34.


Arge Vedea.
Suprafaele care vor fi ocupate pentru realizarea zidurilor de sprijin reprezint un procent
redus din suprafaa total a acestui sit de importan comunitar, respectiv 0,0235%.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-178-8
Bratia
Bratia
Recalibrari
497447.33 421070.14 496762.39 420355.1

8
5
1
20
ROSCI 0258 Vile

Brtiei si Brtioarei
X-1-178-8
Bratia
Bratia
Recalibrari
494972.19 418287.05 494781.66 415832.0

9
4
3
65
ROSCI 0258 Vile

Brtiei si Brtioarei
X-1-178-8
Bratia
Bratia
Recalibrari
494808.14 415612.27 494727.47 413654.7

3
4
7
18
ROSCI 0258 Vile

Brtiei si Brtioarei
X-1-178-8
Bratia
Bratia
Ziduri de sprijin
(parapeti)
497560.55 421258.70 497184.66 420546.4

8
5
1
18
ROSCI 0258 Vile

Brtiei si Brtioarei
337.79
0,0167%
X-1-178-8
Bratia
Bratia
Ziduri de sprijin
(parapeti)
494701.32 417611.31 494631.47 417426.5

2
9
8
20
ROSCI 0258 Vile

Brtiei si Brtioarei
155.77
0.0077%
SPA
Fauna identificat
vecintate.

117
Vile Brtiei i Brtioarei, iar in tabelul 36 speciile nemenionate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei.
Tabel 35. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0258 Vile Brtiei i
Brtioarei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Bombina variegata

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
buhai de balt cu b
hrnire
/
burta galben
reproducere
adpost
Triturus cristatus
Eudontomyzon
triton cu creast
hrnire / adpost
hrnire / adpost
mariae
4
Cottus gobio
zgvoc
hrnire /adpost
Gobio uranoscopus
porcuor de vad
hrnire / adpost
Bufo bufo
broasca rioas
hrnire / adpost
Rana esculenta
broasca mic de lac
hrnire / adpost
Rana temporaria
broasca
de b
hrnire / adpost
roie

118
munte
9
Salamandra
salamandra de foc
hrnire / adpost
salamandra
10
Lacerta agilis
oprla de cmp
hrnire / adpost
11
Natrix natrix
arpele de cas
hrnire
Legend:
Tabel 36. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0258 Vile Brtiei
i Brtioarei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Carduelis chloris

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
florinte
a
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
gugutiuc
hrnire
Streptopelia
decaocto
Parus major
piigoi mare
hrnire
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire
10
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
11
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
12
Corvus monedula
stncu
hrnire
13
Pica pica
coofan
hrnire
14
Turdus merula
mierl
hrnire
15
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
16
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
17
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire

119
18
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
19
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
20
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
21
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
22
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
23
Perca fluviatilis
biban
hrnire
24
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
25
Barbus barbus
mrean
hrnire
26
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
pduri de foioase;
pduri de amestec;
- pduri de foioase (cod habitat N16) i CLC 313 - pduri de amestec (cod habitat N19). In
cadrul acestor habitate nu au fost identificate specii protejate de flor, ci numai specii fr
importan conservativ, conform tabelului 37.
In cadrul acestui sit de importan comunitar a fost propus realizarea unor ziduri de
sprijin i recalibrri pe rul Bratia.
Arge Vedea.

120
Suprafaele care vor fi ocupate pentru realizarea zidurilor de sprijin reprezint un procent
redus din suprafaa total a acestui sit de importan comunitar, respectiv 0,0235%.
cadrul ROSCI0258 Vilei Brtiei i Brtioarei
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia vulgaris
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Carduus nutans
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Echium vulgarae
Echium italicum
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
Boraginaceae
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales

121
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
Chenopodium album
Atriplex tatarica
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigrum
Cornus sanguinea
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales
Caprifoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Salicaceae
Malpighiales
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales

122
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Lathyrus venetus
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Abies alba
Picea abies
Malva neglecta
Chelidonium majus
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Asperula taurina
Galium odoratum
Oxalis acetosella
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Lolium perenne
Sorghum halepense
Carex riparia
Scirpus lacustris
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus hirtus
Rubus idaeus
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Pinaceae
Pinales
Malvaceae
Papaveraceae
Berberidaceae
Ranunculaceae
Malvales
Ranunculales
Rubiaceae
Gentianales
Oxalidales
Poaceae
Oxalidales
Poales
Cyperaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales

123
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Fragaria vesca
Agrimonia eupatoria
Urtica dioica
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Figura 27. Rul Bratia
Elaeagnaceae
Urticaceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Sapindales
Figura 28. Aspecte ale vegetaiei malurilor

rului Bratia
B1.6. ROSPA0146 Valea Clnitei

Aria de protecie special avifaunistic Valea Clnitei are o suprafa de 2.538 ha, face
parte din regiunea biogeografic continental i din teritoriile administrative ale judeelor Giurgiu
(85%) i Teleorman (15%).
Situl cuprinde valea Prului Clnitea i a afluenilor si dintre localitatea Drgneti
Vlaca n extremitatea vestic i Bila n cea estic. Cuprinde in principal zone umede, pajiti,
terenuri agricole i corpuri de pdure.
Se remarc enclavele forestiere din fotii codri ai Deliormanului i pdurile de lunc din
lungul Clnitei i al afluenilor.

124
Este o zon important pentru speciile de psri acvatice, n special pentru efectivele
cuibritoare de Aythya nyroca. Zonele agricole i corpurile de pdure din perimetrul sitului sunt
importante pentru efectivele cuibritoare de Coracias garrulus i Emberiza hortulana.
Nu exist structur de administrare sau plan de management.
In cadrul acestei arii naturale protejate a fost propus realizarea urmtoarelor categorii
de lucrri:
-
recalibrri pe rurile Clnitea, Sltioarele, Valea Alb, Valea lui Damian, Ismar,
Glavacioc;
ziduri de sprijin (parapei) pe rurile Riosul, Clnitea, Valea Alb, Ismar;
diguri propuse pe rurile Clnitea i Glavacioc;
consolidri de maluri pe rul Clnitea.


Arge Vedea.
procent redus din suprafaa total a acestei arii de importan comunitar, conform tabelului 38.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Diguri propuse
553998.07 287854.08 554535.86 287929.9

3
1
2
47
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
566997.53 295676.35 568233.75 295716.6

ROSCI 0043 Comana
0
2
1
07
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
566642.74 295969.25 566657.36 295949.4

ROSCI 0043 Comana
4
6
5
14
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
X-1-2311
Calnistea
X-1-2311
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
5451.92
0,02148
%
3268.98
3049.30
0.001234 0.01201
%
6%
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
50.87
50.87
0.000019 0.00020
%
0%
566642.74 295969.25 566625.51 295987.0

ROSCI 0043 Comana
4
6
3
10
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
50.98
50.98
0.000019 0.00020
%
1%
Consolidari de
maluri
565928.23 295722.36 565906.44 295710.7

ROSCI 0043 Comana
1
5
9
84
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
51.30
51.30
0.000019 0.00020
%
2%
Calnistea
Consolidari de
maluri
565928.63 295722.57 565949.28 295733.5

ROSCI 0043 Comana
0
8
9
62
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
48.80
48.80
0.000018 0.00019
%
2%
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567782.35 295325.76 567807.46 295323.0

ROSCI 0043 Comana
3
0
6
31
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
52.04
52.04
0.000020 0.00020
%
5%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567782.35 295325.76 567752.32 295329.5

ROSCI 0043 Comana
3
0
6
82
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
62.08
62.08
0.000023 0.00024
%
5%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567118.57 295503.61 567106.92 295514.5

ROSCI 0043 Comana
5
2
9
31
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
33.48
33.48
0.000013 0.00013
%
2%

125
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
561183.47 295048.56 560897.62 295397.2

4
2
2
58
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
442.95
0.00174
5%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
561148.53 295747.37 560884.84 295419.2

4
1
3
58
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
976.40
0.00384
8%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
553992.34 287859.06 554543.64 287984.3

5
6
0
20
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
1184.62
0.00466
8%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
565729.84 295728.65 566757.09 296037.6

ROSCI 0043 Comana
8
4
7
59
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
2533.13
2533.13
0.000957 0.00998
%
2%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Consolidari de
maluri
567118.57 295503.61 567130.95 295491.2

ROSCI 0043 Comana
5
2
0
37
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
36.55
36.55
0.000014 0.00014
%
4%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
548154.14 289151.30 548434.94 288752.2

3
9
5
01
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
517.49
0.00203
9%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
548012.04 289195.43 548154.14 289151.3

1
4
3
09
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
106.20
0.00041
8%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
553337.82 288890.67 553617.84 288504.5

2
4
7
63
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
36.24
0.00014
3%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
553682.03 288458.09 554093.91 288021.0

3
3
0
99
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
407.93
0.00160
7%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
561284.42 295173.75 561473.29 295735.9

9
8
2
45
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
979.88
0.00386
1%
X-1-2311
Calnistea
Calnistea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
561459.05 294697.39 561295.02 295162.3

4
0
8
52
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
806.36
0.00317
7%
X-1-2311-2a
Calnistea
Slatioarele
Recalibrari
547197.13 289590.31 548199.38 289172.0

8
3
5
46
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-3
Calnistea
Valea Alba
Recalibrari
548584.37 287746.18 548515.33 288855.1

3
0
5
94
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-3
Calnistea
Valea Alba
Ziduri de sprijin
(parapeti)
548484.15 288658.61 548572.33 288720.3

9
2
1
77
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
108.01
0.00042
6%
X-1-2311-4
Calnistea
Valea lui
Damian
Recalibrari
553798.32 287687.68 554215.17 288061.7

1
6
4
74
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-6
Calnistea
Raiosul
Ziduri de sprijin
(parapeti)
561101.11 295770.85 560667.99 295532.7

9
9
0
55
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
446.85
0.00176
1%
X-1-2311-7
Calnistea
Ismar
Recalibrari
562953.93 288712.25 563151.05 289469.5

1
8
2
53
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-7
Calnistea
Ismar
Ziduri de sprijin
(parapeti)
563268.83 289517.34 563284.09 289346.5

9
7
1
63
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
147.16
0.00058
0%
X-1-2311-8
Glavacioc
Glavacioc
Recalibrari
560928.94 299186.52 563049.20 298574.2

3
8
8
39
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-8
Glavacioc
Glavacioc
Recalibrari
564203.11 297211.16 564261.55 295949.2

ROSCI 0043 Comana
7
4
2
94
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
X-1-2311-8
Glavacioc
Glavacioc
Diguri propuse
564694.41 297430.35 565012.39 296860.5

ROSCI 0043 Comana
4
1
8
67
ROSPA 0146 Valea

Clnitei
946.71
0.000716 0.00373
%
1%
1896.82
Fauna identificat
vecintate.
in vecintatea acestora, specii menionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0146
Valea Clnitei, iar in tabelul 40 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSPA0146 Valea Clnitei.

126
Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0146 Valea Clnitei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Anthus campestris

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
fsa de cmp
a
hrnire
Aythya nyroca
raa roie
hrnire
Chlidonias hybridus
chirighia cu obraz a
hrnire
alb
4
Coracias garrulus
dumbrveanc
hrnire
Egretta garzetta
egreta mic
hrnire
Emberiza hortulana
presura de grdin
hrnire
Lanius collurio
sfrncioc roiatic
hrnire
Legend:

127
Tabel 40. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0146 Valea
Clnitei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Carduelis chloris
Carduelis carduelis
Carduelis spinus
Motacilla alba
Motacilla flava
Apus apus
Streptopelia
decaocto
Parus major
Parus palustris
Passer domesticus
Passer montanus
Corvus cornix
Corvus frugilegus
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
Coturnix coturnix
Corvus monedula
Pica pica
Hirundo rustica
Turdus merula
Buteo buteo
Upupa epops
Rana ridibunda
Pelobates fuscus
Natrix tessellata
Arvicola terrestris
Mus musculus
Microtus arvalis
Ratus norvegicus
Vulpes vulpes
Perca fluviatilis
Rutilus rutilus
Barbus barbus
Leuciscus cephalus

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
florinte
a
hrnire
sticlete
b
hrnire
scatiu
a
hrnire
codobatur alb
b
hrnire
codobatur galben a
hrnire
drepnea mare
a
hrnire
gugutiuc
b
hrnire
piigoi mare
piigoi sur
vrabie de cas
vrabie de cmp
cioara griv
cioara
de
semntur
prepeli
stncu
coofan
rndunic
mierl
orecar comun
pupz
broasca mare de lac
broasca de pmnt
arpele de ap
obolanul de ap
oarecele de casa
oarecele de cmp
obolanul comun
vulpe
biban
babuc
mrean
clean
a
a
b
c
a
c
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
b
b
a
b
a
a
a
b
b
a
a
c
d
b
a
x
x
x
x
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire
hrnire

128
Figura 29. Buteo buteo (orecar comun)
Figura 30. Lanius collurio (sfrncioc roiatic)
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor ce vor fi realizate in cadrul ROSPA0146 Valea
Clnitei i din vecintatea lucrrilor cuprinde:
cadrul ROSPA0146 Valea Clnitei
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales

129
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Echium vulgarae
Echium italicum
Myosotis alpestris
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Cornus sanguinea
Boraginaceae
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Cornaceae
Dipsacales
Cornales

130
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Alnus viridis
Convolvulaceae
94
95
96
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Malvaceae
Papaveraceae
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Betulaceae
Malvales
Ranunculales

131
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Rubus idaeus
Rubus caesius
Urtica dioica
Urtica urens
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales
Typhaceae
Cyperaceae
Juncaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Alismatales
Sapindales

132
B1.7. ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor
Situl de importan comunitar Rul Trgului Argeel Ruor are o suprafa de
13.213 ha i face parte integral din regiunea biogeografic alpin i din teritoriul administrativ al
judeului Arge.
A fost desemnat pentru protecia a 10 tipuri de habitate, dintre care 3 sunt prioritare la
nivel european:
9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);
3220 Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane;
4070 * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium;
4060 Tufriuri alpine i boreale;
montan i alpin;
6230 * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase;
8110 Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
Galeopsietalia ladani).
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Ursus arctos;
Canis lupus;
Lynx lynx;
Bombina variegata;
Triturus montandoni;
Cottus gobio;
Carabus variolosus;
Rosalia alpina.
Alte specii importante de flor i faun
Arnica montana;
133
Campanula patula ssp. abietina;
Saponaria pumilio.
Situl Rul Trgului Argeel - Rusor este localizat in partea nordic a judeului Arge,
pe clina sudic a Munilor Iezer, din Masivul Fgra. Din punct de vedere geomorfologic, situl
este situat in zona montan i premontan a Munilor Iezer, doar extremitatea nord estic a
sitului este situat la nord de rul Dmbovia, spre culmea Tama, dintre Masivul Piatra Craiului
i Masivul Fgra.
Vegetaia sitului este influenat de dezvoltarea altitudinal a climei i a solurilor, fiind
specific urmtoarelor etaje: etajul alpin (la altitudini de peste 1900 m, in golul alpin Iezer, la
obria prului Ruor); etajul subalpin (la altitudini cuprinse intre 1700 (1800) m i 2000 m, la
obria prului Ruor); etajul boreal al molidisurilor (la altitudini de peste 1300 i pn la circa
1700-1800 m); etajul nemoral al pdurilor de amestec de fag cu rinoase i a fgetelor).
Conform formularului standard Natura 2000, principalele clase de habitate identificate in sit, pe
baza informaiilor din teren, precum i a analizei GIS a ortofotoplanurilor i a informaiei din CLC
2006, sunt pdurile (80%), ape dulci continentale curgtoare i stttoare (1,6%), pajiti alpine
i subalpine (5%), pajiti seminaturale umede (4,6%), tufriuri alpine i subalpine (5,2%),
stncrii (0,2%), alte terenuri (3,4%), construcii industriale (0,1%).
Sit important, ntre altele, i pentru amfibieni: buhaiul de balt cu burt galben
(Bombina variegata) i tritonul carpatin (Triturus montandoni), acesta din urm avnd populaii
bogate n unele puncte ale sitului. Situl Rul Trgului Argeel - Ruor este important pentru
biodiversitate din urmtoarele motive: i). habitatele forestiere 9410 i 91V0 pentru care s-a
solicitat desemnarea de situri suplimentare in regiunea biogeografic alpin; ii). speciile de
carnivore mari - urs, lup, rs - pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare; iii).
culoar ecologic pentru carnivore, asigurnd conectivitatea Masivului Fgra (Munii Iezer) cu
Masivele Piatra Craiului i Bucegi ( Muntii Leaota); iv). specii de amfibieni i de nevertebrate.
Situl de importan comunitar Rul Trgului Argeel Ruor nu are structur de
administrare sau plan de management. Agenia pentru Protecia Mediului Arge a elaborat un
set de msuri pentru protecia acestei arii naturale protejate.

134
Conform tabelului 42, in cadrul sitului de importan comunitar Rul Trgului Arge
Ruor a fost propus realizarea urmtoarelor categorii de lucrri:
diguri propuse pe rul Dmbovia ocup 0,0035% din suprafaa total a ROSCI0381
Rul Trgului Argeel Ruor;

ziduri de sprijin (parapei) pe rul Dmbovia ocup 0,00166% din suprafaa total a
ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor;

Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Diguri propuse
511547.50 444422.79 511740.92 444138.3

4
7
9
48
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511764.12 444115.46 511911.14 444036.9

8
5
4
19
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
ROSCI 0381 Rul

512026.42 443950.92 511973.52 443621.9 Trgului - Arge 9
7
1
14
Ruor /ROSCI 0194
Piatra Craiului
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511949.62 443596.12 511965.80 443316.9

7
4
9
11
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
443.90
0.000336
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511985.09 443093.30 511980.14 443055.6

4
9
9
36
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
58.71
0.000044
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511717.75 442194.59 511756.09 441926.3

9
2
7
36
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
411.98
0.000312
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
ROSCI 0381 Rul

511842.68 441345.73 511821.88 441032.4 Trgului - Arge 5
3
9
60
Ruor /ROSCI 0194
Piatra Craiului
483.00129
/38.51325
1
0.00037%
/0.00002
4%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511768.23 440866.37 511991.44 440252.1

0
8
4
98
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
1010.28
0.000765
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
512642.11 439055.52 513123.24 438436.2

3
9
6
54
ROSCI 0381 Rul

Trgului - Arge Ruor
1218.79
0.000922
%
4652.71
0.003521
%
269.09
0.000204
%
536.18249
4/85.7322
5
0.00041%
/0.00005
%
SPA
Fauna identificat
vecintate.

135
Rul Trgului Arge Ruor, iar in tabelul 44 speciile nemenionate in formularul standard
Natura 2000 al ROSCI0381 Rul Trgului Arge Ruor.
specii nu sunt restrnse strict pe amplasamentul lucrrilor i se pot deplasa in habitatele
Tabel 43. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0381 Rul Trgului
Argeel Ruor
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Bombina variegata

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
buhai de balt cu b
hrnire
/
burta galben
reproducere
adpost
Triturus
triton carpatic
hrnire / adpost
zglvoc
hrnire / adpost
montandoni
3
Cottus gobio
Legend:


136
Tabel 44. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0381 Rul Trgului
Argeel Ruor
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Carduelis chloris

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
florinte
a
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
Motacilla cinerea
codobatur
de a
hrnire
munte
7
Apus melba
drepnea neagr
hrnire
Parus major
piigoi mare
hrnire
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
10
Parus montanus
piigoi de munte
hrnire
11
Parus ater
piigoi de brdet
hrnire
12
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
13
Corvus frugilegus
de c
hrnire
14
Corvus monedula
cioara
semntur
stncu
hrnire
15
Pica pica
coofan
hrnire
16
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
17
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
18
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
19
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
20
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
21
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
22
Perca fluviatilis
biban
hrnire
23
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
24
Barbus barbus
mrean
hrnire
25
Leuciscus cephalus
clean
hrnire

137
Legend:
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor ce vor fi realizate in cadrul ROSCI0381 Rul Trgului
Argeel Ruor i din vecintatea acestuia cuprinde:
pduri de foioase;
pduri de amestec;
pduri de foioase (cod habitat N16) i CLC 313 pduri de amestec (cod habitat N19). In
procent redus din suprafaa total a acestei arii de importan comunitar.
cadrul ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Familie
Ordin
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Asteraceae
Asterales

138
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
Carduus nutans
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Acer negundo
Abies alba
Picea abies
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Echium vulgarae
Echium italicum
Myosotis alpestris
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Aceraceae
Pinaceae
Acerales
Pinales
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Boraginaceae
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales

139
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Salix cinerea
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Malva neglecta
Caprifoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Malvales

140
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
Chelidonium majus
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Setaria viridis
Lolium perenne
Carex riparia
Scirpus lacustris
Galium aparine
Asperula taurina
Oxalis acetosella
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Sorbus aucuparia
Rubus hirtus
Rubus caesius
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Urtica dioica
Ulmus minor
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Papaveraceae
Berberidaceae
Ranunculaceae
Ranunculales
Poaceae
Poales
Cyperaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Oxalidaceae
Rosaceae
Oxalidales
Rosales
Urticaceae
Ulmaceae
Alismataceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Alismatales
Sapindales

141
Figura 31. Aspecte ale vegetaiei malurilor Figura 32. Mentha longifolia
rului Dmbovia
B1.8. ROSCI0194 Piatra Craiului

Situl de importan comunitar Pdurea Craiului are o suprafa de 15.867 ha, face
parte din dou regiuni biogeografice (alpin i continental) i din teritoriile administrative a
dou judee: Braov (39%) i Arge (61%).
A fost desemnat pentru protecia a 18 tipuri de habitate, dintre care 3 sunt prioritare la
nivel european:
4060 Tufriuri alpine i boreale;
4070 * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium;
6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi;
6170 Pajiti calcifile alpine i subalpine;
montan i alpin;
6520 Fnee montane;
8310 Peteri n care accesul publicului este interzis;
91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
91Q0 Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;
9150 Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montan (Vaccinio-Piceetea);
142
4080 Tufriuri cu specii sub-arctice de salix;
8210 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase;
3220 Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane;
3230 Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane;
8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
(Thlaspietea rotundifolii).
Canis lupus;
Ursus arctos;
Lynx lynx;
Rhinolophus euryale;
Barbastella barbastellus;
Myotis myotis;
Rhinolophus ferrumequinum;
Rhinolophus hipposideros;
Myotis bechsteini;
Miniopterus schreibersi;
Myotis blythii;
Myotis emarginatus;
Rhinolophus blasii.
Bombina variegata;
Triturus cristatus;
Triturus montandoni;
Cottus gobio;
Barbus meridionalis.
Morimus funereus;
Coenagrion mercuriale;
Coenagrion ornatum;
Pholidoptera transsylvanica;
Carabus variolosus;
143
Chilostoma banaticum;
Rosalia alpina;
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Campanula serrata;
Tozzia carpathica;
Buxbaumia viridis;
Eleocharis carniolica;
Cypripedium calceolus;
Mannia triandra;
Ligularia sibirica;
Liparis loeselii.
De asemenea, la nivelul sitului se mai regsesc 125 specii importante de flor sau
faun.
Parcul este localizat in partea estic a Carpailor Meridionali i este polarizat de creasta
calcaroas a Munilor Piatra Craiului. In cadrul Carpailor romneti, Munii Piatra Craiului sunt
unici datorit alctuirii i structurii lor geologice. Cu puine excepii intregul masiv este alctuit
din calcare de vrst mezozoic, depuse sub forma unor strate a cror poziie este vertical pe
alocuri. Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin
formele de suprafa, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. In PN Piatra Craiului apar
numeroase specii de flor i faun protejate, endemice sau de interes comunitar, precum i o
varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcar acopera pantele abrupte ale cheilor.
Deasupra acestora se afl marne din Cretacicul Inferior cu depozite de conglomerate din
Cretacicul Inferior.
Aceast arie conine 2 vi calcaroase. (Dmbovia i Cheile Ghimbavului) avnd in total
o lungime de 9 km, cu perei verticali sau aproape verticali inconjurai de pduri mixte de molid,
brad i fag, pduri de fag protejate prin planurile de management forestiere. Parcul este
localizat in partea estic a Carpailor Meridionali i este polarizat de creasta calcaroas a
Munilor Piatra Craiului.
Lista floristic a masivului cuprinde 1.108 taxoni. Numeroase specii sunt endemite
locale, ca de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei Craiului), Aubrieta intermedia ssp falcata.
Dintre endemitele carpatice se regsesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria
macrantha ssp transsilvanica, Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp.
corona -sancti-stephani, Thesium kernerianum. Apar numeroase specii protejate: floarea de
col, ghinura galben, sngele voinicului, bulbucii, iedera alb, etc. Fauna Masivului Piatra
144
Craiului este deosebit de bogata i variat, aprnd specii rare i endemice: de ex Nesticus
constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate care se gsesc numai in PN Piatra
Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina variegata, Vipera
berus; peste 108 sp de psri: Aquila crisaetos, Aquila pomarina, Tichodroma muraria, Apus
apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci.
Carnivorele mari (urs, lup, ras) circul intre masivele Piatra Craiului i Bucegi de-a lungul
unor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate meniona capra neagr (Rupicapra
rupicapra). Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristic, din totalul de 1.108 specii, 200
fiind incluse in Lista Roie a Plantelor Superioare din Romnia, ca specii rare, endemice,
vulnerabile sau periclitate. O specie de importan comunitar o reprezint glbenelele
Ligularia sibirica ntlnite pe Valea Brusturetului. Fauna este bogat dar insuficient cunoscut.
Se remarc prezena a 35 specii de nevertebrate endemice. De aici au descrise 91 de specii de
nevertebrate noi pentru tiin. Menionm existena a 2 specii endemice pentru Piatra Craiului
Nesticus constantinescui (Arahnida) i Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost
semnalate in Petera Mare a lui Prepeleac i Petera Mic a lui Prepeleac situate in Prpastiile
Zrnetilor. Aceste specii au o importan tiinific, habitatul lor fiind ameninat de influena
antropic. Din cele 108 specii de psri identificate pn in prezent, 50 se regsesc in
conveniile internaionale ca fiind specii importante i protejate ca atare. Sunt caracteristice i
importante in special speciile caracteristice zonelor stncoase din areal (fluturaul de stnc Trichodroma muraria. S-a nregistrat un numr extrem de mic de exemplare de acvila de munte
Aquila chysaetos existnd pericolul dispariiei acestora din masiv datorit antropizrii i a
intensificrii turismului in zonele de cuibrit. In areal s-a inregistrat un nr. mare de specii de
lilieci (18 specii). Acetia au un rol ecologic important. Prezena unor specii vulnerabile la nivel
mondial impune stabilirea unor msuri adecvate de protejare a lor.
Parcul Naional Piatra Craiului are administraie proprie - Regia Naional a Pdurilor
Romsilva, Direcia Silvic Braov, Parcul Naional Piatra Craiului.
Parcul Naional Piatra Craiului are plan de management aprobat prin Ordin nr 643/2005
al Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor.

145
In cadrul ROSCI0194 Piatra Craiului a fost propus realizarea urmtoarelor categorii de
lucrri:
- ziduri de sprijin (parapei) pe rurile Dmbovia, Dmbovicioara i Valea Cheii;
- diguri propuse pe rul Dmbovia;
-recalibrri pe rurile Dmbovicioara i pe Valea Cheii, conform tabelului 46.
Arge Vedea.
procent redus din suprafaa total a acestei arii de importan comunitar.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Dambovita
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
X-1-25
Dambovita
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
Diguri propuse
511814.50 442477.81 511875.07 441850.5

4
7
5
12
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
8706.90
0.005487
%
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
2273.33
0.001432
%
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
595.80
0.00037%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Diguri propuse
511879.64 441374.47 511923.76 441209.3

8
1
9
64
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Diguri propuse
515873.24 435055.50 515697.36 434803.0

6
8
2
12
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
ROSCI 0381 Rul

512026.42 443950.92 511973.52 443621.9 Trgului - Arge 9
7
1
14
Ruor /ROSCI 0194
Piatra Craiului
536.18249
4/85.7322
5
0.00041%
/0.00005
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
ROSCI 0381 Rul

511842.68 441345.73 511821.88 441032.4 Trgului - Arge 5
3
9
60
Ruor /ROSCI 0194
Piatra Craiului
483.00129
/38.51325
1
0.00037%
/0.00002
4%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511871.17 441064.17 511794.18 440863.0

2
1
5
67
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
329.22
0.000207
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511840.19 440732.58 511872.42 440606.6

2
9
9
73
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
235.27
0.000148
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
512024.35 440249.44 512057.66 440197.3

5
9
5
54
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
99.82
0.000062
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
515787.39 434510.12 515880.53 434388.1

0
4
1
59
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
183.35
0.000115
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
515940.60 434273.81 515951.47 434230.1

5
0
7
52
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
25.21
0.000015
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
515951.56 434216.83 515952.61 434164.2

2
6
5
45
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
7.29
0.000004
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
515921.10 434215.10 515901.25 434116.5

1
8
3
41
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
43.04
0.000027
%
X-1-25
Dambovita
Dambovita
Ziduri de sprijin
(parapeti)
514320.27 431762.90 513626.49 431798.6

0
0
9
88
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
226.98
0.000143
%
X-1-25-3 Dambovita Dambovicoara
Recalibrari
515772.97 434702.63 517621.37 437706.7

9
3
3
48
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
Ziduri de sprijin
(parapeti)
516885.36 436422.77 517532.89 436766.7

7
9
9
09
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
1205.76
0.00075%
Ziduri de sprijin
(parapeti)
516259.11 434919.26 516247.70 434905.4

4
0
1
97
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
25.05
0.000015
%
Ziduri de sprijin
(parapeti)
517259.68 436684.82 517000.39 436598.5

8
1
8
01
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
421.69
0.000265
%
Recalibrari
516695.01 433465.56 516264.87 433251.0
ROSCI 0194 Piatra
X-1-25-4 Dambovita
Valea Cheii
0.000000
%

146
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
11
Craiului
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-25-4 Dambovita
Valea Cheii
Ziduri de sprijin
(parapeti)
516334.39 433399.45 516319.54 433331.6

2
9
8
12
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
86.71
0.000054
%
X-1-25-4 Dambovita
Valea Cheii
Ziduri de sprijin
(parapeti)
516685.48 433483.76 516503.82 433527.1

8
5
0
91
ROSCI 0194 Piatra

Craiului
174.44
0.000109
%
SPA
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rurile Dmbovia, Dmbovicioara i Valea
Cheii, malurile acestor ruri i terenurile din vecintate.
In tabelelul 47 sunt prezentate speciile de faun identificate in amplasamentul lucrrilor
i in vecintatea acestora, specii menionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0194
Piatra Craiului, iar in tabelul 48 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSCI0194 Piatra Craiului.
amplasamentului lucrrilor au fost observate galerii de roztoare, dar acestea nu vor fi afectate
de realizarea lucrrilor.

147
Tabel 47. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0194 Piatra Craiului
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Bombina variegata

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
buhai de balt cu b
hrnire
/
burta galben
reproducere
adpost
2
Triturus cristatus
triton cu creast
hrnire
Triturus
triton carpatic
hrnire
zglvoc
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire / adpost
montandoni
4
Cottus gobio
Eudontomyzon
mariae
Barbus
mrean ptat
meridionalis
Legend:
Tabel 48. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0194 Piatra
Craiului
Carduelis carduelis

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
sticlete
b
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
Motacilla cinerea
codobatur
munte
de a
hrnire
Nr.
crt.
Denumire
tiinific

148
6
Apus melba
drepnea neagr
hrnire
Apus apus
drepnea mare
hrnire
Parus major
piigoi mare
hrnire
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
10
Parus montanus
piigoi de munte
hrnire
11
Parus ater
piigoi de brdet
hrnire
12
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
13
Corvus corax
corb
hrnire
14
Corvus monedula
stncu
hrnire
15
Pica pica
coofan
hrnire
16
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
17
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
18
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
19
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
20
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
21
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
22
Perca fluviatilis
biban
hrnire
23
Barbus barbus
mrean
hrnire
24
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
pduri de foioase;
pduri de amestec;

149
pduri de foioase (cod habitat N16) i CLC 313 pduri de amestec (cod habitat N19). In
cadrul ROSCI0194 Piatra Craiului
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Carduus nutans
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Xanthium italichum
Echium vulgarae
Echium italicum
Myosotis alpestris
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
Boraginaceae
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales

150
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Atriplex tatarica
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Rumex alpestris
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Salix cinerea
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales
Caprifoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Salicaceae
Lamiaceae
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae

151
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Lotus corniculatus
Lathyrus venetus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Abies alba
Picea abies
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Malva neglecta
Chelidonium majus
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Setaria viridis
Lolium perenne
Carex riparia
Scirpus lacustris
Galium aparine
Galium odoratum
Asperula taurina
Oxalis acetosella
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Sorbus aucuparia
Rubus caesius
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Pinaceae
Pinales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Berberidaceae
Ranunculaceae
Malvales
Ranunculales
Poaceae
Poales
Cyperaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Oxalidaceae
Rosaceae
Oxalidales
Rosales

152
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
Rubus hirtus
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Urtica dioica
Ulmus minor
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Figura 33. Valea Cheii
Urticaceae
Ulmaceae
Alismataceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Alismatales
Sapindales
Sapindales
Figura 34. Mentha longifolia
B1.9. ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei

Situl de importan comunitar Lunca Rului Doamnei are o suprafa de 56 ha, face
parte integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ al judeului
Arge.
A fost desemnat pentru protecia a 2 tipuri de habitate, din care unul este prioritar la
nivel european:
montan i alpin.
Emys orbicularis;
153
Gobio uranoscopus;
Sabanejewia aurata;
Barbus meridionalis;
Gobio kessleri.
Situl cuprinde o seciune a Rului Doamnei situat in zona mijlocie a acestuia. De
asemenea, situl cuprinde i gura de vrsare a principalului afluent din zon, Prul Pcuraru
care, in perioadele de var seac, iar in perioadele de primvar poate genera viituri.
Situl de importan comunitar Lunca Rului Doamnei nu are structur de administrare
i nici plan de management.
In cadrul ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei este propus realizarea urmtoarelor
categorii de lucrri:
- praguri de fund pe rul Doamnei;
- recalibrri pe rul Doamnei;
- ziduri de sprijin (parapei) pe rul Doamnei.
Arge Vedea.
procent redus din suprafaa total a acestei arii de importan comunitar, conform tabelului 50
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
488664.48 396529.88 488896.90 395226.9

9
7
0
93
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-17
Doamnei
Doamnei
Recalibrari
X-1-17
Doamnei
Doamnei
Praguri de fund
488801.19 395829.25
9
4
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
119.37
0,0213%
488765.37 395866.74 488712.67 396063.0

9
5
1
82
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
156.47
0,0279%
X-1-17
Doamnei
Doamnei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
X-1-17
Doamnei
Doamnei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
488766.97 395861.08 488778.04 395796.0

1
2
4
31
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
99.50
0,0177%
Doamnei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
488831.10 395855.89 488829.25 395795.5

9
8
6
14
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
92.31
0,0164%
Doamnei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
488827.87 395328.57 488793.04 395651.8

6
3
5
36
ROSCI 0316 Lunca

Rului Doamnei
396.35
0,0707%
X-1-17
X-1-17
Doamnei
Doamnei

154
SPA
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rul Doamnei, malurile rului i terenurile din
vecintate.
Lunca Rului Doamnei, iar in tabelul 52 speciile nemenionate in formularul standard Natura
2000 al ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei.
specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot deplasa in habitatele similare din
vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Tabel 51. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0316 Lunca Rului
Doamnei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Emys orbicularis
2
3
Gobio uranoscopus
Sabanejewia
aurata
Eudontomyzon
mariae
Barbus
meridionalis
Gobio kessleri
Legend:
4
5
6

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
broasca estoas de a
hrnire / adpost
ap
porcuor de vad
x
hrnire / adpost
dunari
x
hrnire / adpost
x
hrnire / adpost
mrean ptat
hrnire / adpost
porcuor de nisip
hrnire / adpost


155
Tabel 52. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0316 Lunca Rului
Doamnei
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Accipiter gentilis

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
uliu psrar
a
hrnire
Apus apus
drepnea mare
hrnire
Apus melba
Drepnea neagr
hrnire
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Corvus corax
corb
hrnire
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
Corvus monedula
stncu
hrnire
10
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
11
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
12
Motacilla cinerea
de a
hrnire
13
Parus major
codobatur
munte
piigoi mare
hrnire
14
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
15
Pica pica
coofan
hrnire
16
gugutiuc
hrnire
17
Streptopelia
decaocto
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
18
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
19
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
20
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
21
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
22
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
23
Perca fluviatilis
biban
hrnire
24
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
25
26
Barbus barbus
Leuciscus cephalus
mrean
clean
x
x
hrnire
hrnire

156
Flora identificat
pduri de foioase;
211-213 culturi (teren arabil) (cod habitat N12), CLC 231 puni (cod habitat N57) i CLC
311 - pduri de foioase (cod habitat N16). In cadrul acestor habitate nu au fost identificate specii
protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ, conform tabelului 53.
cadrul ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Familie
Ordin
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia vulgaris
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Carduus nutans
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Asteraceae
Asterales

157
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Xanthium italicum
Acer negundo
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Echium vulgarae
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Atriplex tatarica
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Rumex alpestris
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Populus alba
Aceraceae
Apiaceae
Araliaceae
Boraginaceae
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Caryophyllaceae
Acerales
Apiales
Lamiales
Brassicales
Sapindales
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales
Caprifoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Salicaceae

158
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix silesiaca
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Malva neglecta
Chelidonium majus
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Berberidaceae
Ranunculaceae
Malvales
Ranunculales
Poaceae
Poales

159
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Setaria viridis
Lolium perenne
Carex riparia
Scirpus lacustris
Galium aparine
Galium odoratum
Asperula taurina
Oxalis acetosella
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Sorbus aucuparia
Rubus caesius
Rubus idaeus
Rubus hirtus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Urtica dioica
Urtica urens
Ulmus minor
Cyperaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Oxalidaceae
Rosaceae
Oxalidales
Rosales
Urticaceae
Ulmaceae
Alismataceae
Alismatales
B1.10. ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica

Situl de importan comunitar Lacul i Pdurea Cernica are o suprafa de 3.267 ha,
face parte din dou regiuni biogeografice (continental i stepic) i integral din teritoriul
administrativ al judeului Ilfov.
A fost desemnat pentru protecia a 3 tipuri de habitate:
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen;
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;

160
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Bombina bombina;
Triturus cristatus;
Emys orbicularis;
Aspius aspius;
Cobitis taenia;
Umbra krameri
Situl Lacul i Pdurea Cernica, situat la est de Bucureti, este localizat n Cmpia
Romn. Aproximativ 87 % din suprafaa sitului este deinut de pduri de foioase (cvercinee),
iar restul de ape dulci stttoare i zone umede/mlatini.
Situl de importan comunitar Lacul i Pdurea Cernica nu are structur de
administrare i nici plan de management.
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica a fost
propus realizarea unor ziduri de sprijin ce vor ocupa 0,00421% din suprafaa total a ariei
protejate, conform tabelului 54.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
SCI
SPA
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
602345.62 332646.99 602222.11 332737.8 ROSCI 0308 Lacul si

6
6
8
61
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
90.17
90.17
0.000276 0.00024
%
1%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604532.80 331251.00 604741.46 331042.9 ROSCI 0308 Lacul si

2
3
3
07
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
223.04
223.03
0.000683 0.00059
%
6%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604799.05 330902.35 604975.73 330718.4 ROSCI 0308 Lacul si

3
6
1
64
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
364.77
364.77
0.001116 0.00097
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
605403.39 330129.81 605534.57 330140.2 ROSCI 0308 Lacul si

5
2
7
36
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
68.86
68.86
0.000211 0.00018
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
605957.73 328875.22 606278.86 328917.5 ROSCI 0308 Lacul si

9
4
7
00
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
320.30
320.30
0.000980 0.00085
%
6%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
606527.67 328657.59 606550.78 328438.3 ROSCI 0308 Lacul si

0
7
2
23
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
298.32
298.32
0.000913 0.00079
%
7%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
602222.11 332737.86 602257.52 332765.3 ROSCI 0308 Lacul si

8
1
3
57
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
4.62
4.62
0.000014 0.00001
%
2%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604741.46 331042.90 604756.71 331051.3 ROSCI 0308 Lacul si

3
7
7
81
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
5.37
5.37
0.000016 0.00001
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604818.30 330911.06 604799.05 330902.3 ROSCI 0308 Lacul si

4
0
3
56
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
2.41
2.41
0.000007 0.00000
%
6%

161
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rul Pasrea, malul rului Pasrea i terenurile
din vecintate.
Lacul i Pdurea Cernica, iar speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica sunt prezentate in tabelul 59, deoarece teritoriul acestui
sit de importan comunitar se suprapune parial cu teritoriul ROSPA0122 Lacul i Pdurea
Cernica.
Tabel 55. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0308 Lacul i Pdurea
Cernica
Nr.
crt.
2
3
4
5
6
7

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
Bombina bombina
buhai de balt cu b
hrnire
/
burta roie
reproducere
/
adpost
Triturus cristatus
triton cu creast
a
hrnire / adpost
Emys orbicularis
broasca estoas de a
hrnire
ap
Aspius aspius
avat
x
hrnire / adpost
Cobitis taenia
zvrlug
x
hrnire / adpost
Rhodeus sericeus boare
x
hrnire / adpost
amarus
Umbra krameri
ignu
x
hrnire / adpost
Denumire
tiinific

162
Legend:
Flora identificat
pdure de foioase;
pduri de amestec (cod habitat N16). In cadrul acestor habitate nu au fost identificate specii
protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ, conform tabelului 56.
In cadrul acestei arii protejate a fost propus numai realizarea unor ziduri de sprijin pe
rul Pasrea.
procent redus din suprafaa total a acestei arii de importan comunitar, respectiv 0,0047%.
Deoarece teritoriul sitului de importan comunitar Lacul i Pdurea Cernica se
suprapune parial cu teritoriul ariei de protecie special avifaunistic Lacul i Pdurea Cernica,
speciile de flor identificate in amplasamentul lucrrilor din cadrul acestor arii protejate vor fi
prezentate intr-un singur tabel.

163
cadrul ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica i ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Acer negundo
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Echium vulgarae
Echium italicum
Erysimum diffusum
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Aceraceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Boraginaceae
Acerales
Sapindales
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae

164
39
40
41
42
43
44
45
46
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes rubrum
Amaranthaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Lonicera nigra
Lonicera xylosteum
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Adoxaceae
Dipsacales
Polygonaceae
Caprifoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales

165
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus idaeus
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales
Typhaceae
Cyperaceae
Juncaceae
Rubiaceae
Rosaceae
Gentianalis
Rosales

166
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Morus alba
Morus nigra
Urtica dioica
Moraceae
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Onagraceae
Alismatales
Myrtales
Figura 35. Aspecte ale vegetaiei malurilor Figura 36. Aspecte ale pdurii de foioase
rului Pasrea
identificate in vecintatea amplasamentului
lucrrilor
B1.11. ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica
Aria de protecie special avifaunistic Lacul i Pdurea Cernica are o suprafa de
3.744 ha, face parte din dou regiuni biogeografice (continental i stepic) i din teritoriul
administrativ al judeului Ilfov.
a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Psri: 10
(Bonn): 2

167
De asemenea, la nivelul acestei arii protejate pot fi observate exemplare din urmtoarele
specii importante de flor i faun:
Dytiscus marginalis;
Lepus europaeus;
Martes martes;
Meles meles;
Mustela nivalis;
Mustela putorius;
Talpa europaea;
Carex sp.;
Nuphar lutea;
Nymphaea alba;
Quercus sp.;
Taxodium distichum;
Tilia cordata;
Lacerta viridis;
Natrix natrix;
Natrix tessellata.
Zona Lacului Cernica este caracteristic pdurilor de leau cu specii forestiere sudice
(mediteraneene), pduri care au devenit din ce n ce mai reduse, datorit exploatrilor
forestiere.
n aceast zon au fost semnalate 118 specii de psri, din care o parte se regsesc in
anexele Directivei Psri, restul avnd statut legal de protecie (prin lege i/sau protejate de alte
convenii i acorduri internaionale). La nivelul acestei arii protejate exist doar cteva specii de
psri care nu au un statut legal de protecie.
De asemenea, mai pot fi regsite i alte specii protejate de faun, listate in anexele
Directivei Habitate.
Pe lac exist numeroi plauri ce constituie loc ideal de cuibrire, adpost i refugiu, in
special pentru psrile de ap. In lac se gsesc i resurse pentru hrana acestor psri.
Conform formularului standard, pe lac exist de civa ani o colonie de strci i cormorani.
Pdurea Cernica reprezint un rest al Codrilor Vlsiei cu predominan de cvercinee in
asociere cu alte esene (tei, salcie), iar in interiorul pdurii se regsesc exemplare de arbori
seculari i alte elemente de flor i faun protejate.
168
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Pentru concesiunile piscicole, responsabilitatea este mprit ntre proprietarii iniiali
(Primria Capitalei - Administraia Parcurilor i Lacurilor de Agrement Bucureti i Administraia
Naional Apele Romne - S.G.A. Bucureti-Ilfov)
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic Lacul i Pdurea Cernica a fost
propus realizarea unor ziduri de sprijin ce vor ocupa 0,0036% din suprafaa total a ariei
protejate, conform tabelului 57.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
SCI
SPA
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
602345.62 332646.99 602222.11 332737.8 ROSCI 0308 Lacul si

6
6
8
61
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
90.17
90.17
0.000276 0.00024
%
1%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604532.80 331251.00 604741.46 331042.9 ROSCI 0308 Lacul si

2
3
3
07
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
223.04
223.03
0.000683 0.00059
%
6%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604799.05 330902.35 604975.73 330718.4 ROSCI 0308 Lacul si

3
6
1
64
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
364.77
364.77
0.001116 0.00097
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
605403.39 330129.81 605534.57 330140.2 ROSCI 0308 Lacul si

5
2
7
36
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
68.86
68.86
0.000211 0.00018
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
605957.73 328875.22 606278.86 328917.5 ROSCI 0308 Lacul si

9
4
7
00
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
320.30
320.30
0.000980 0.00085
%
6%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
606527.67 328657.59 606550.78 328438.3 ROSCI 0308 Lacul si

0
7
2
23
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
298.32
298.32
0.000913 0.00079
%
7%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
602222.11 332737.86 602257.52 332765.3 ROSCI 0308 Lacul si

8
1
3
57
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
4.62
4.62
0.000014 0.00001
%
2%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604741.46 331042.90 604756.71 331051.3 ROSCI 0308 Lacul si

3
7
7
81
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
5.37
5.37
0.000016 0.00001
%
4%
X-1-2518
Pasarea
Pasarea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
604818.30 330911.06 604799.05 330902.3 ROSCI 0308 Lacul si

4
0
3
56
Padurea Cernica
ROSPA 0122 Lacul si

Padurea Cernica
2.41
2.41
0.000007 0.00000
%
6%
Fauna identificat
vecintate.
Lacul i Pdurea Cernica, iar in tabelul 59 speciile nemenionate in formularul standard Natura
2000 al ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica.

169
Tabel 58. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0122 Lacul i Pdurea
Cernica
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Aythya nyroca

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
raa roie
b
pasaj
Coracias garrulus
dumbrveanca
hrnire
Lanius minor
hrnire
neagr
4
Phalacrocorax
cormoran mic
pasaj
pygmeus
5
Sterna hirundo
chira de balt
pasaj
Lepus europaeus
iepure
hrnire
Talpa europaea
crti
hrnire/adpost
Lacerta viridis
guter
hrnire
Natrix tessellata
arpe de ap
hrnire
10
Natrix natrix
arpe de cas
hrnire
Legend:

170
Tabel 59. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0122 Lacul i
Pdurea Cernica
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Carduelis carduelis

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
sticlete
b
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
Apus apus
drepnea mare
hrnire
gugutiuc
hrnire
Streptopelia
decaocto
Parus major
piigoi mare
hrnire
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
10
Corvus frugilegus
cioara
de c
hrnire
semntur
11
Coturnix coturnix
prepeli
hrnire
12
Corvus monedula
stncu
hrnire
13
Pica pica
coofan
hrnire
14
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
15
Turdus merula
mierl
hrnire
16
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
17
Upupa epops
pupz
hrnire
18
Cuculus canorus
cuc
hrnire
19
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
20
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
21
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
22
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
23
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
24
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
25
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire

171
26
Perca fluviatilis
biban
hrnire
27
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
28
Barbus barbus
mrean
hrnire
29
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
Flora identificat pe amplasamentul lucrrilor din cadrul acestei arii de importan
avifaunistic a fost prezentat in cadrul subcapitolului B1.11.2, deoarece teritoriul sitului de
importan comunitar Lacul i Pdurea Cernica se suprapune parial cu teritoriul ROSPA0122
Lacul i Pdurea Cernica.
B1.12. ROSCI0268 Valea Vlsanului
Situl de importan comunitar Valea Vlsanului are o suprafa de 9.480 ha i face
parte din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ al judeului Arge.
Situl de importan comunitar Valea Vlsanului a fost declarat pentru protecia a dou
tipuri de habitate, dintre care unul prioritar la nivel european:
Lutra lutra;
Bombina variegata;
Romanichthys valsanicola;
Cottus gobio;
Barbus meridionalis;
Gobio uranoscopus;
Sabanejewia aurata;
Eudontomyzon mariae.
172
Osmoderma eremita;
Lucanus cervus;
Isophya costata;
Pholidoptera transsylvanica;
Morimus funereus;
Euphydryas aurinia;
Carabus variolosus.
Situl de importan comunitar Valea Vlsanului nu are structur de administrare.
Agenia pentru Protecia Mediului Arge a elaborat un set de msuri de conservare.
In cadrul ROSCI0268 Valea Vlsanului a fost propus realizarea urmtoarelor categorii
de lucrri:
-
consolidri de maluri pe rurile Vlsan i Roboaia;
praguri de fund pe rurile Vlsan i Roboaia;
recalibrri pe rurile Vlsan i Roboaia;
suprainlri diguri pe Vlsan;
ziduri de sprijin (parapei) pe Vlsan.


Arge Vedea.
procent redus din suprafaa total a acestor arii de importan comunitar, conform tabelului 60.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
482989.50 419560.79 482225.02 421831.5

8
4
9
46
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
482377.40 417479.48 482190.72 416367.3

7
1
9
96
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
482191.53 415759.30 482901.88 410599.4

1
4
4
57
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
483052.15 409701.36 483746.15 407690.4

5
8
7
02
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI

173
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
482413.60 417614.64 482794.49 418924.7

1
3
5
74
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14
Valsan
Valsan
Recalibrari
481500.36 424118.67 481807.02 422377.2

5
9
8
86
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14
Valsan
Valsan

existente
1
4
5
64
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
2641.73
0.002787
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
481462.60 423549.96 481578.91 423530.4

6
8
2
05
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
239.07
0.000252
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482539.49 421474.76 482494.36 421368.0

3
8
1
68
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
247.20
0.000261
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482979.47 420218.91 482979.51 420198.9

9
6
9
68
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.99
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483071.69 419845.51 483075.59 419825.1

2
3
2
76
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.51
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482797.10 418609.65 482736.95 418438.2

9
6
1
94
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
384.68
0.000406
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482715.99 413116.08 482730.30 413101.2

9
9
0
30
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.34
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482738.28 413162.33 482756.11 413153.2

6
4
6
34
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.13
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482913.04 412117.10 482938.67 412000.8

0
0
0
35
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
245.96
0.000259
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483514.76 408192.35 483520.75 408172.5

3
0
8
09
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.55
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483569.20 408215.02 483580.56 408197.2

2
8
2
73
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.25
0.000048
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482839.63 411102.03 482835.00 411080.8

9
9
5
68
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
46.44
0.000049
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482895.36 411099.25 482886.26 411080.4

7
5
6
97
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.80
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482925.70 410665.96 482910.44 410653.0

4
3
0
41
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482962.82 410616.41 482948.55 410602.4

5
4
3
03
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482899.92 412927.37 482899.92 412905.6

3
9
3
49
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
46.55
0.000049
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482953.96 412938.33 482953.22 412916.0

9
7
6
49
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
48.06
0.000051
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482288.91 415563.30 482294.27 415544.3

8
9
2
05
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.58
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482310.57 415569.73 482316.38 415550.8

0
5
4
40
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.64
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482176.98 416734.07 482180.51 416714.3

5
7
0
90
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482203.47 416737.61 482207.12 416717.9

2
3
9
51
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482251.34 417158.47 482251.08 417138.4

4
8
5
80
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482285.84 417148.56 482286.00 417128.5

8
0
1
61
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482295.83 417437.00 482279.90 417424.9

2
9
5
13
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482311.81 417412.70 482295.80 417400.7

4
6
9
12
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483421.82 408586.96 483415.38 408568.1

8
6
9
45
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.88
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483203.32 409049.64 483219.34 409035.3

8
2
6
99
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.96
0.000048
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483227.83 409077.40 483246.04 409066.6

6
6
5
05
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.44
0.000048
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482989.00 409494.88 482985.28 409474.3

0
2
5
28
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.87
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483031.07 409485.99 483028.00 409465.1

9
5
2
66
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.21
0.000048
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483078.92 411435.25 483075.34 411415.5

1
6
8
78
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483128.21 411424.41 483124.63 411404.7

1
0
8
32
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
482861.32 412696.26 482859.46 412676.3
ROSCI 0268 Valea
43.10
0.000045

174
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
maluri
X1
Y1
X2
Y2
SCI
47
Valsanului
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482899.07 412689.18 482897.22 412669.2

6
5
3
71
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482613.09 413638.61 482618.24 413619.2

9
8
4
91
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482652.17 413647.17 482657.31 413627.8

1
5
6
48
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482592.12 413879.92 482597.27 413860.5

8
2
2
95
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482630.73 413887.36 482635.88 413868.0

5
5
0
38
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482477.27 414334.32 482471.84 414315.0

7
9
0
82
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482503.79 414324.65 482498.36 414305.4

7
8
0
11
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483007.33 420218.35 483007.37 420198.4

8
9
8
11
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.99
0.000045
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
483107.35 419848.02 483111.25 419827.6

2
0
2
83
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.51
0.000047
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Consolidari de
maluri
482753.70 418578.48 482748.06 418558.2

3
3
6
49
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.10
0.000048
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483091.40 419836.97
1
0
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
74.39
0.000078
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483546.40 408194.03
2
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
126.85
0.000134
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482864.30 411091.18
9
0
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
110.93
0.000117
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482936.41 410634.05
9
0
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
128.30
0.000135
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482926.76 412921.80
0
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
112.53
0.000119
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482302.42 415556.83
9
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
49.46
0.000052
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482192.09 416725.63
3
9
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
56.78
0.000060
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482268.89 417143.48
5
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
73.41
0.000077
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482295.85 417418.84
6
9
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
61.27
0.000065
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482774.73 418585.28
2
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
115.51
0.000122
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483442.90 408572.33
2
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
102.53
0.000108
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483224.24 409057.21
0
2
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
81.28
0.000086
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483008.07 409479.92
4
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
90.01
0.000095
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
483101.74 411419.81
6
3
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
103.99
0.000110
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482879.33 412683.47
8
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
80.06
0.000084
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482735.56 413132.98
1
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
112.56
0.000119
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482634.87 413633.68
9
9
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
83.79
0.000088
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482613.92 413874.28
2
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
81.69
0.000086
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482487.94 414320.33
9
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
59.41
0.000063
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Praguri de fund
482992.92 420208.49
0
5
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
60.88
0.000064
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
481445.82 423556.64 481469.04 423711.3

3
0
0
57
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
287.11
0.000303
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
481410.40 423655.02 481393.19 423602.0

0
6
7
05
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
86.14
0.000091
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
481465.32 423551.32 481578.47 423532.9

7
5
9
55
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
173.73
0.000183
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
481526.90 423514.12 481583.83 423457.5

3
8
8
14
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
178.40
0.000188
%

175
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482348.51 421688.67 482365.64 421650.7

0
5
8
47
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
94.27
0.000099
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482433.44 421590.15 482447.03 421548.2

9
0
6
82
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
67.74
0.000071
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482544.70 421419.68 482500.89 421308.9

6
4
9
49
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
192.03
0.000203
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482519.85 421159.89 482487.79 421242.0

2
9
4
55
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
148.48
0.000157
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482540.01 420980.29 482521.22 421066.9

7
5
3
07
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
143.74
0.000152
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482581.70 420859.98 482538.67 420963.1

5
4
4
42
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
171.11
0.000180
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482720.97 420498.62 482996.77 420287.5

2
8
6
22
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
545.94
0.000576
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482831.81 420315.43 482981.24 419997.8

3
9
1
65
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
666.02
0.000703
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482779.51 418758.09 482748.03 418657.9

8
6
6
62
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
159.47
0.000168
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482657.95 418379.09 482585.22 418258.4

5
4
6
26
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
215.12
0.000227
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482850.95 418429.09 482800.25 418603.6

6
3
6
90
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
320.81
0.000338
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482646.27 418204.69 482643.27 418104.1

2
6
6
73
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
234.75
0.000248
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482535.32 417821.92 482447.47 417777.5

8
1
8
71
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
203.43
0.000215
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482580.11 414166.85 482590.14 414169.8

7
2
6
24
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
17.44
0.000018
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482548.42 413833.41 482561.54 413831.5

0
1
4
97
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
21.62
0.000023
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482658.29 413437.78 482659.01 413165.0

0
6
7
58
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
429.78
0.000453
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482735.19 413739.06 482759.23 413743.1

1
6
8
42
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
66.05
0.000070
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482744.57 413203.73 482812.91 413388.7

0
6
8
20
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
428.95
0.000452
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482704.83 413122.81 482662.25 413145.7

7
8
2
85
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
81.30
0.000086
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482849.66 413187.67 482878.35 413065.1

9
1
5
92
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
264.83
0.000279
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482716.89 413110.85 482828.62 413040.4

8
6
5
84
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
200.80
0.000212
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482853.70 413014.77 482870.84 412963.8

8
5
1
74
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
83.00
0.000088
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482840.15 412533.84 482866.26 412831.5

8
9
0
90
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
456.58
0.000482
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482909.39 412119.26 482927.24 412024.0

7
8
8
51
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
149.62
0.000158
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
482798.47 411124.76 483085.13 411764.3

1
1
9
16
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
1204.83
0.001271
%
X-1-14
Valsan
Valsan
Ziduri de sprijin
(parapeti)
483474.96 408584.02 483713.99 408235.0

1
5
1
91
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
847.07
0.000894
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Recalibrari
482707.07 413160.93 480752.21 414239.0

3
0
7
01
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482186.83 413272.27 482174.17 413288.4

9
2
4
40
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.17
0.000047
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480823.66 414213.81 480807.60 414225.7

2
7
4
39
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482223.72 413218.85 482213.77 413236.3

2
3
7
22
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.30
0.000046
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482331.39 413140.31 482190.58 413229.1

5
7
3
46
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
352.56
0.000372
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482175.81 413245.41 482107.47 413324.5

0
2
0
98
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
214.05
0.000226
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481956.78 413381.95 481804.74 413461.8

9
4
8
57
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
350.50
0.000370
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481513.96 413608.61 481423.42 413691.0

1
7
4
44
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
270.41
0.000285
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
481171.08 413921.96 481112.76 413974.8
ROSCI 0268 Valea
164.57
0.000174

176
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
maluri
X1
Y1
X2
Y2
SCI
23
Valsanului
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480815.01 414203.41 480798.95 414215.3

1
6
3
38
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480866.37 414163.30 480852.45 414177.6

1
9
9
77
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480857.56 414154.48 480843.65 414168.8

5
5
3
53
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480912.65 414120.76 480901.07 414137.0

0
8
6
78
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480949.12 414068.12 480932.11 414078.6

8
5
0
31
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481017.25 414058.93 480998.28 414065.2

8
9
3
60
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481120.66 414007.41 481106.74 414021.7

1
4
9
82
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481157.79 413956.65 481143.88 413971.0

7
6
5
24
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481207.36 413946.52 481187.38 413947.2

7
1
1
77
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481267.43 413909.62 481253.52 413923.9

9
6
7
94
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481311.26 413861.20 481297.35 413875.5

6
2
4
70
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481359.37 413820.08 481343.24 413831.9

2
2
8
14
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481412.89 413786.01 481396.33 413797.2

7
7
1
23
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481442.40 413719.84 481444.65 413739.7

9
7
5
21
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481451.21 413656.84 481444.47 413675.6

6
2
8
72
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481508.33 413631.41 481488.93 413636.2

6
6
0
51
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481570.92 413617.24 481551.72 413622.8

6
9
6
49
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481629.92 413591.46 481612.43 413601.1

9
9
3
58
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481683.57 413553.70 481666.24 413563.6

5
1
5
84
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481736.53 413520.20 481719.41 413530.5

5
0
1
32
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481798.63 413486.21 481780.41 413494.4

6
4
8
67
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481846.81 413449.04 481830.34 413460.3

2
3
0
87
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481905.90 413426.81 481887.73 413435.1

8
1
6
65
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481963.84 413410.08 481944.92 413416.5

9
6
3
53
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482027.33 413397.89 482007.62 413401.3

2
0
6
09
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482086.37 413367.18 482068.50 413376.1

8
0
6
56
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482139.72 413325.63 482125.81 413340.0

3
5
1
03
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482268.86 413183.96 482251.38 413193.6

4
6
2
82
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482327.39 413162.19 482308.30 413168.1

5
1
9
69
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480899.34 414110.74 480886.73 414126.2

0
9
6
77
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
480938.95 414049.14 480922.34 414060.2

5
3
9
89
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481010.70 414039.36 480991.73 414045.6

8
9
3
90
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481104.27 413990.89 481090.35 414005.2

1
0
9
58
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481205.62 413923.69 481185.66 413924.9

8
6
6
34
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%

177
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481254.48 413895.05 481240.57 413909.4

9
2
7
20
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481296.42 413847.11 481282.51 413861.4

7
1
5
79
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481403.82 413773.59 481386.86 413784.1

8
6
2
87
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481348.31 413804.91 481331.80 413816.2

7
4
5
00
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481432.54 413720.84 481435.08 413740.6

9
4
9
82
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481564.82 413595.75 481545.51 413600.9

2
4
6
80
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481619.76 413573.70 481601.33 413581.4

7
8
5
72
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481670.86 413533.30 481654.39 413544.6

4
7
8
59
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481725.97 413499.83 481707.93 413508.4

0
3
1
70
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
481790.46 413471.31 481772.53 413480.1

5
8
5
78
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482019.06 413372.82 481999.27 413375.6

7
3
1
70
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482075.86 413344.07 482057.23 413351.3

0
0
2
51
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482384.89 413124.35 482365.57 413129.5

5
4
7
35
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482454.96 413127.32 482435.48 413122.7

5
2
9
71
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482517.98 413132.53 482497.98 413132.3

1
2
1
56
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482584.47 413136.18 482564.54 413134.4

2
3
4
87
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.10
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Consolidari de
maluri
482355.79 413150.38 482659.01 413165.0

3
9
7
58
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
619.18
0.000653
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482208.88 413219.79
7
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
52.81
0.000056
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482254.05 413177.71
3
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
53.72
0.000057
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482314.50 413155.77
0
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
43.03
0.000045
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482376.90 413133.76
3
2
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
31.18
0.000033
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482443.28 413134.26
8
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
40.79
0.000043
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482508.24 413141.41
3
5
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
39.00
0.000041
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482573.12 413144.69
2
9
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
40.96
0.000043
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482170.95 413273.12
1
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
51.02
0.000054
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482126.38 413324.15
4
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
46.15
0.000049
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482072.05 413359.67
6
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
55.67
0.000059
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
482013.32 413386.92
4
3
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
56.45
0.000060
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481950.49 413399.37
1
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
61.01
0.000064
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481890.32 413419.77
6
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
54.92
0.000058
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481834.86 413448.84
0
4
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
30.90
0.000033
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481785.51 413483.04
3
4
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
36.41
0.000038
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481722.46 413514.75
2
9
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
50.91
0.000054
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481668.77 413548.83
0
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
49.53
0.000052
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481615.86 413586.95
ROSCI 0268 Valea
46.16
0.000049

178
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau

[m]
Tip lucrare
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
Valsanului
[%]
SPA
SCI
SPA
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481558.24 413609.20
7
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
48.17
0.000051
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481495.00 413622.67
1
4
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
50.04
0.000053
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481441.87 413663.02
7
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
30.27
0.000032
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481438.67 413730.27
5
4
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
22.64
0.000024
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481399.97 413785.25
9
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
34.60
0.000036
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481345.68 413818.27
5
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
41.31
0.000044
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481296.89 413861.34
0
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.02
0.000046
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481254.00 413909.52
8
3
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
42.09
0.000044
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481196.51 413935.60
0
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
48.39
0.000051
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481142.02 413955.10
9
5
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
52.73
0.000056
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481105.51 414006.33
0
6
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
49.64
0.000052
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
480935.63 414064.04
5
7
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
45.41
0.000048
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
481004.49 414052.31
6
4
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
44.37
0.000047
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
480899.95 414123.71
0
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
37.71
0.000040
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
480855.01 414166.08
2
1
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
28.04
0.000030
%
X-1-14-2
Valsan
Roboaia
Praguri de fund
480811.30 414214.57
7
8
ROSCI 0268 Valea

Valsanului
30.17
0.000032
%
Fauna identificat
zona planului au vizat amplasamentul lucrrilor, rurile Vlsan i Roboaia, malurile acestor ruri
i terenurile din vecintate.
Valea Vlsanului, iar in tabelul 62 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSCI0268 Valea Vlsanului.

179
Tabel 61. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0268 Valea Vlsanului
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Lutra lutra

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
vidr
a
hrnire
Bombina variegata
buhai de balt cu b
hrnire
burta galben
reproducere
adpost
3
Romanichthys
asprete
hrnire / adpost
valsanicola
4
Cottus gobio
zglvoc
hrnire / adpost
Barbus
mrean ptat
hrnire / adpost
meridionalis
6
Gobio uranoscopus
porcuor de vad
hrnire / adpost
Sabanejewia
dunari
hrnire / adpost
aurata
Legend:

180
Tabel 62. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0268 Valea
Vlsanului
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Apus apus

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
drepnea mare
a
hrnire
Apus melba
drepnea neagr
hrnire
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
Corvus frugilegus
Cioara
de c
hrnire
semntur
8
Corvus monedula
stncu
hrnire
Coturnix coturnix
prepeli
hrnire
10
Cuculus canorus
cuc
hrnire
11
Galerida cristata
ciocrlan
hrnire
12
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
13
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
14
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
15
Oriolus oriolus
grangur
hrnire
16
Parus major
piigoi mare
hrnire
17
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire
18
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
19
Pica pica
coofan
hrnire
20
gugutiuc
hrnire
21
Streptopelia
decaocto
Turdus merula
mierl
hrnire
22
Upupa epops
pupz
hrnire
23
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
24
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
25
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire

181
26
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
27
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
28
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
29
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
30
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
31
Perca fluviatilis
biban
hrnire
32
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
33
Barbus barbus
mrean
hrnire
34
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat
cadrul ROSCI0268 Valea Vlsanului
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Achillea setacea
Apiaceae
Apiales
Araliaceae
Asteraceae
Asterales

182
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Carduus nutans
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Acer negundo
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Echium vulgarae
Echium italicum
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Erysimum diffusum
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Aceraceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Boraginaceae
Acerales
Sapindales
Lamiales
Schrophulariaceae
Brassicaceae
Brassicales
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae

183
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes uva-crispa
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigra
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales
Capriofoliaceae
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales

184
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Poa annua
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Lolium perenne
Sorghum halepense
Carex riparia
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Galium odoratum
Asperula taurina
Oxalis acetosella
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus hirtus
Rubus idaeus
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Papaveraceae
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae
Poaceae
Poales
Cyperaceae
Juncaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Oxalidaceae
Rosaceae
Oxalidales
Rosales

185
136
137
138
139
140
141
142
143
144
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Urtica dioica
Figura 37. Rul Vlsan
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Alismatales
Figura 38. Aspecte ale vegetaiei rului

Vlsan

186
B2. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA
In cadrul bazinului hidrografic Vedea vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
diguri propuse;
punere in siguran baraje acumulri existente;
recalibrri;
praguri de fund;
acumulri propuse
conform tabelului 64 i figurii 39.
Figura 39. Amplasarea lucrrilor din BH Vedea in raport cu ariile protejate limitrofe
Lucrrile propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea in cadrul bazinului hidrografic Vedea
vor fi realizate parial / integral in cadrul urmtoarelor arii protejate de interes comunitar:
1. ROSCI0386 Rul Vedea
2. ROSPA0148 Vitneti Rsmireti
3. ROSPA0108 Vedea Dunre
4. ROSCI0088 Gura Vedei aica - Slobozia

187
Tabel 64. Lista lucrrilor propuse in bazinul hidrografic Vedea in cadrul unor arii naturale protejate
Rul
Tip lucrare
SCI
Recalibrri
ROSCI0386 Rul
Vedea
Diguri propuse
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0088 Gura
Vedei aica
Slobozia
Dorofei
consolidri de
maluri
praguri de fund
ziduri de sprijin
Valea
Rogojinei
Bneasa
Recalibrri
Cinelui
Recalibrri
Tinoasa
Consolidri de
maluri
ziduri de sprijin
(parapei)
diguri propuse
Vedea
Recalibrri
suprainlri
diguri existente
SPA
Suprafata din SCI

ocupata de
2
lucrare (m )
ROSCI0386 Rul
Vedea
Procent din SCI

ocupat de
lucrare [%]
7.963,61
0,0087
2.739,11
0,00301
99,79
0,00010
1.506,73
0,00165
1.248,87
0,00137
37,1
0,00004
4.304,92
0,004742
685,48
0,00075
13.599,70
0,01429
ROSPA0108 Vedea
Dunre
consolidri de
maluri
Suprafata din
SPA ocupata
de lucrare
2
(m )
37.974,53
15.420,78
Procent din
SPA ocupat de
lucrare [%]
0,01689
0,0169998
ROSPA0108 Vedea
Dunre
ziduri de sprijin
(parapei)
ROSCI0386 Rul
Vedea
4.246,47
4.417,98
ROSPA0108 Vedea
Dunre
Florior
recalibrri
Tecuci
recalibrri
diguri propuse
Burdea
consolidri de
maluri
ziduri de sprijin
(parapei)
diguri propuse
Teleorman
consolidri de
maluri
ziduri de sprijin
(parapei)
recalibrri
consolidri de
maluri
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSCI0386 Rul
Vedea
ROSPA0148 Vitneti
Rsmireti
ROSPA0148 Vitneti
Rsmireti
0,00188
0,00486
1.545,47
0,00068
10.164,11
0,01119
2.398,37
0,0026
725,01
0,00079
25,88
0,00002
1.092,04
0,0012
1.177,6
0,00129
1.217,73

189
0,0109
B2.1. ROSCI0386 Rul Vedea

Situl de importan comunitar Rul Vedea are o suprafa de 9.077 ha, face parte
integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ a dou judee: Olt
(20%) i Teleorman (80%).
Situl a fost desemnat pentru protecia a 5 tipuri de habitate:
montan i alpin;
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris);
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen.
Bombina bombina;
Triturus cristatus;
Gobio kessleri;
Sabanejewia aurata;
Cobitis taenia;
Cerambyx cerdo;
Lucanus cervus;
Morimus funereus.
Situl este localizat in lungul rului Vedea, intre localitile Ciureti (judeul Olt) i
Alexandria (judeul Teleorman) i cuprinde albia minora a rului i a principalilor si aflueni de
pe tronsonul menionat (praiele Briasa, Doroftei, Tecuci, Bratcov, Burdea, Tinoasa), pduri i
pajiti din albia major a Vedei i a afluenilor si i pduri situate pe terasele adiacente albiei
majore.
Rul Vedea constituie coloana vertebral a sitului. Debitul su este permanent, dar
fluctuant, unii aflueni rmnnd fr ap in cursul verii. Se pot produce revrsri in perioadele
ploioase. Albia major este rar i scurt inundabil, mai ales in zona din apropierea albiei minore.
Alimentarea rurilor se face preponderent din ape de suprafa. Apa freatic este la circa 3-6 m
adncime in luncile rului Vedea i a afluenilor si i la peste 10 m adncime pe terase.
Solurile sunt de tip Aluvisol in lunca Vedei i argiluvisoluri (brun luvic, brun rocat luvic).
Climatul este tip temperat continental. Condiiile de clim, sol i microrelief au determinat
prezena unei vegetaii naturale poteniale de tip forestier, caracterizat de speciile de stejar
(stejar pedunculat, cer, grni), in amestec cu frasin, tei, jugastru, carpen, etc.) - specifice
etajului de cmpie forestier in care este situat situl.
Tipurile de pdure cele mai rspndite sunt 6324 Stejaretosleau de lunc de
productivitate mijlocie (34%), 6322. leau normal de lunc din regiunea de cmpie (18%) i pe
terase 7322 - Cereto-garniet de cmpie de productivitate mijlocie (28).
Din punct de vedere a sistemului romnesc de clasificare a habitatelor, pdurile aparin
tipurilor R4147 - Pduri danubiene mixte de stejar pedunculat i tei, frasin cu Scutellaria
altissima (6322, 6324, 6325), R 4153 - Pduri danubian balcanice de cer i grni cu Crocus
flavus (7322), R 4404 - Pduri danubian-panonic de lunc de stejar pedunculat, frasin i ulmi
cu Festuca gigantea, R4406 - Pduri danubianpanonice de plop alb cu Rubus caesius, R 4407 Pduri danubian-panonice de salcie alb cu Rubus caesius. Peste 75 % din pduri sunt de tip
natural-fundamental. Plantaiile cu specii exotice sunt pe suprafee reduse in sit (pin silvestru in
trupul Branitea Cucuiei, salcm, nuc negru).
Albia major a Rului Vedea i a afluenilor si mai importani constituie un important
coridor ecologic in Cmpia Romna, care conecteaz platourile din Platforma Cotmeana cu
Lunca Dunrii. In albia major i pe terasele invecinate apar trupuri de pduri pe baz de
cvercinee aparinnd la tipurile de habitate 91F0, 91Y0 si 91M0. In cadrul sitului apar circa 43
ha de zvoaie de salcie alb +/- plop alb (circa 0.06 % din sit). Acest habitat are un rol ecologic
foarte important in cadrul Luncii Rului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii
apei prin umbrire, filtrarea i retenia unor poluani i a suspensiilor, meninerea biodiversitii,
etc.).
Situl de importan comunitar rul Vedea nu are structur de administrare i plan de
management.

191
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea a fost propus
realizarea urmtoarelor categorii de lucrri:
-
recalibrri pe rurile Dorofei, Bneasa, Tecuci, Valea Rogojinei i Florior;
consolidri de maluri pe rurile Tinoasa, Dorofei, Vedea, Tecuci, Burdea;
ziduri de sprijin (parapei) pe rurile Tinoasa, Dorofei, Vedea, Tecuci, Burdea;
diguri propuse pe rurile Dorofei, Vedea, Tecuci i Burdea;
suprainlri diguri existente pe rul Vedea;
praguri de fund pe rul Dorofei.


Arge Vedea.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
ROSCI 0386 Raul
Vedea
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Recalibrari
481184.19 308063.87 473817.64 315635.2

4
2
6
04
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
474088.57 315455.31 474155.62 315741.9

6
2
7
10
ROSCI 0386 Raul

Vedea
150.94
0.000166
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
474924.65 314952.18 474085.80 315447.8

5
8
9
33
ROSCI 0386 Raul

Vedea
591.88
0.000652
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
476168.88 313187.19 476602.44 313192.6

7
7
3
46
ROSCI 0386 Raul

Vedea
157.23
0.000173
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
477007.00 312296.12 477758.55 311811.1

8
5
9
00
ROSCI 0386 Raul

Vedea
4856.86
0.005351
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
474938.77 314941.45 475507.24 314290.9

9
5
9
85
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1593.35
0.001755
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Diguri propuse
476162.97 313187.48 475523.37 314295.7

2
7
6
50
ROSCI 0386 Raul

Vedea
613.35
0.000676
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480557.39 308716.58 480592.65 308681.1

9
6
2
28
ROSCI 0386 Raul

Vedea
72.21
0.000080
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480537.43 308694.30 480572.68 308658.8

0
8
3
50
ROSCI 0386 Raul

Vedea
103.07
0.000114
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480513.49 308763.11 480548.75 308727.6

8
2
1
54
ROSCI 0386 Raul

Vedea
96.12
0.000106
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480489.17 308746.20 480524.42 308710.7

5
0
8
42
ROSCI 0386 Raul

Vedea
103.07
0.000114
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480316.22 309307.85 480303.13 309165.0

3
5
2
68
ROSCI 0386 Raul

Vedea
236.49
0.000261
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
474076.45 315452.85 474044.68 315414.2

9
7
5
51
ROSCI 0386 Raul

Vedea
30.73
0.000034
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480212.95 309954.84 480229.17 309958.4

8
4
9
09
ROSCI 0386 Raul

Vedea
36.33
0.000040
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
480214.95 310201.96 480256.39 310151.1
ROSCI 0386 Raul
160.69
0.000177

192
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
maluri
X1
Y1
X2
Y2
SCI
57
Vedea
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
479685.68 310881.81 479773.55 310710.1

8
7
4
82
ROSCI 0386 Raul

Vedea
166.69
0.000184
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
479655.52 310872.22 479546.27 311074.0

1
2
0
00
ROSCI 0386 Raul

Vedea
20.40
0.000022
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
479484.65 311654.11 479535.72 311063.1

2
3
4
83
ROSCI 0386 Raul

Vedea
292.41
0.000322
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
479414.84 311566.25 479475.41 311654.6

8
6
2
96
ROSCI 0386 Raul

Vedea
92.94
0.000102
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
479153.03 311523.03 479405.42 311568.9

9
9
3
64
ROSCI 0386 Raul

Vedea
27.47
0.000030
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
477861.09 311797.36 477828.71 311891.2

4
6
0
52
ROSCI 0386 Raul

Vedea
20.94
0.000023
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
477514.81 312061.46 477700.11 312019.3

0
3
2
49
ROSCI 0386 Raul

Vedea
414.79
0.000457
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
477088.75 312328.48 477158.36 312327.6

6
6
6
84
ROSCI 0386 Raul

Vedea
91.52
0.000101
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
476561.82 312456.87 476545.11 312383.9

8
6
6
12
ROSCI 0386 Raul

Vedea
52.57
0.000058
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
476534.53 312541.14 476552.03 312483.7

9
7
5
82
ROSCI 0386 Raul

Vedea
27.69
0.000030
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
476172.77 313185.19 476526.97 313130.8

6
4
5
13
ROSCI 0386 Raul

Vedea
23.29
0.000026
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
476186.99 313149.28 476389.79 313157.2

0
1
1
00
ROSCI 0386 Raul

Vedea
9.14
0.000010
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
475680.73 313795.39 476159.32 313183.3

0
1
7
76
ROSCI 0386 Raul

Vedea
443.47
0.000489
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
475667.46 313794.59 475815.72 313403.2

1
7
9
70
ROSCI 0386 Raul

Vedea
117.37
0.000129
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
475248.35 314160.82 474914.48 314251.9

6
2
2
35
ROSCI 0386 Raul

Vedea
33.33
0.000037
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
474088.28 315034.31 474182.93 314995.6

3
0
9
72
ROSCI 0386 Raul

Vedea
34.17
0.000038
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
474010.05 315587.02 474083.44 315462.2

3
2
8
12
ROSCI 0386 Raul

Vedea
26.69
0.000037
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Consolidari de
maluri
480107.32 310085.22 480267.26 310029.2

8
6
8
62
ROSCI 0386 Raul

Vedea
5.52
0.000006
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Praguri de fund
479785.81 310729.61
4
6
ROSCI 0386 Raul

Vedea
8.56
0.000009
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Praguri de fund
480223.74 309949.53
9
0
ROSCI 0386 Raul

Vedea
21.65
0.000024
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Praguri de fund
475808.31 313415.77
5
8
ROSCI 0386 Raul

Vedea
8.74
0.000010
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Praguri de fund
480578.33 308674.35
0
1
ROSCI 0386 Raul

Vedea
60.84
0.000067
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
480182.24 310883.82 479689.78 310888.8

5
1
9
48
ROSCI 0386 Raul

Vedea
181.07
0.000199
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
479676.64 310892.71 479490.72 311653.8

7
2
1
28
ROSCI 0386 Raul

Vedea
537.82
0.000592
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
479472.08 311656.86 479413.36 311571.6

3
4
1
18
ROSCI 0386 Raul

Vedea
108.40
0.000119
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
479497.86 311080.39 479410.56 311546.3

2
4
5
90
ROSCI 0386 Raul

Vedea
40.07
0.000044
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
479405.80 311580.04 478549.86 311561.8

1
8
3
96
ROSCI 0386 Raul

Vedea
485.65
0.000535
%
IX-1-8
Dorofei
Dorofei
Ziduri de sprijin
(parapeti)
478684.82 312071.93 478544.91 311572.2

6
9
3
08
ROSCI 0386 Raul

Vedea
153.72
0.000169
%
IX-1-8b
Dorofei
Valea
Rogojinei
Recalibrari
474925.50 316012.12 474642.49 314666.9

5
4
7
38
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-8-1
Dorofei
Baneasa
Recalibrari
479513.66 311520.59 479922.85 312100.8

6
2
7
79
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-13
Cainelui
Cainelui
Recalibrari
518922.03 286507.75 518769.60 288301.0

7
9
0
98
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Consolidari de
maluri
515243.76 289558.82 515225.30 289371.3

2
3
4
60
ROSCI 0386 Raul

Vedea
369.30
0.000407
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Consolidari de
maluri
511038.38 294381.59 510849.65 294316.9

2
0
3
18
ROSCI 0386 Raul

Vedea
408.94
0.000451
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Consolidari de
maluri
511055.64 294376.37 511141.95 294278.1

6
2
4
55
ROSCI 0386 Raul

Vedea
81.80
0.000090
%

193
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Consolidari de
maluri
512915.40 293256.67 513218.98 293252.8

5
1
4
62
ROSCI 0386 Raul

Vedea
191.73
0.000211
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Consolidari de
maluri
515497.87 288645.95 515440.20 288958.6

7
1
6
86
ROSCI 0386 Raul

Vedea
197.10
0.000217
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Ziduri de sprijin
(parapeti)
511020.02 293891.78 511108.87 294147.5

5
4
7
83
ROSCI 0386 Raul

Vedea
3.15
0.000003
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Ziduri de sprijin
(parapeti)
514449.17 290753.27 514444.27 290691.4

3
0
8
63
ROSCI 0386 Raul

Vedea
33.60
0.000037
%
IX-1-131
Cainelui
Tinoasa
Ziduri de sprijin
(parapeti)
515547.30 288525.99 515292.89 289024.2

6
7
5
86
ROSCI 0386 Raul

Vedea
0.35
0.000000
%
IX-1
Vedea
Vedea
Diguri propuse
497224.43 295703.26 496547.08 295431.8

4
2
1
78
ROSCI 0386 Raul

Vedea
4304.92
0.004743
%
IX-1
Vedea
Vedea

existente
5
0
4
32
ROSCI 0386 Raul

Vedea
685.48
0.000755
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
477376.89 326001.86 477375.79 325718.0

6
5
5
30
ROSCI 0386 Raul

Vedea
8.90
0.000010
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
477653.93 323925.46 477879.61 323746.8

3
8
8
82
ROSCI 0386 Raul

Vedea
414.94
0.000457
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
478223.56 323467.20 478631.22 323338.3

8
0
1
83
ROSCI 0386 Raul

Vedea
255.98
0.000282
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
480513.21 321577.98 480591.15 321468.5

4
4
6
06
ROSCI 0386 Raul

Vedea
333.55
0.000367
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
480411.48 320734.23 480463.23 320819.8

0
5
5
00
ROSCI 0386 Raul

Vedea
203.00
0.000224
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
480402.09 320711.93 480369.14 320588.8

6
8
7
42
ROSCI 0386 Raul

Vedea
258.25
0.000285
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
481908.47 309943.64 482322.78 310271.8

8
8
4
39
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1255.91
0.001384
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
482876.93 306543.97 483161.55 306074.3

3
7
6
86
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1478.48
0.001629
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
483092.30 305094.59 483198.93 304794.0

1
5
7
90
ROSCI 0386 Raul

Vedea
730.89
0.000805
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
483462.73 304130.41 483926.86 303341.6

4
6
5
03
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1949.94
0.002148
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
487695.54 300342.77 487859.58 300091.4

7
0
0
02
ROSCI 0386 Raul

Vedea
698.80
0.000770
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
488570.59 299749.49 489217.98 299435.1

8
5
9
35
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1390.71
0.001532
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
489655.95 299127.11 490010.67 298890.7

2
3
6
58
ROSCI 0386 Raul

Vedea
937.33
0.001033
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
494483.98 299009.71 494631.78 298649.3

5
2
8
84
ROSCI 0386 Raul

Vedea
646.21
0.000712
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
499927.48 291261.65 500246.41 290955.2

3
7
6
57
ROSCI 0386 Raul

Vedea
697.36
0.000768
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
504118.95 288599.95 504338.81 288487.6

7
0
6
25
ROSCI 0386 Raul

Vedea
467.94
0.000516
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
504693.36 288357.22 504798.13 288019.0

1
2
8
58
ROSCI 0386 Raul

Vedea
788.01
0.000868
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
484633.93 302738.73 484931.23 302261.5

8
3
5
54
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1144.58
0.001261
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
508306.41 283194.57 508692.55 282967.5

2
3
5
24
ROSCI 0386 Raul

Vedea
801.69
0.000883
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
500707.06 290261.11 501061.63 290030.9

5
2
7
51
ROSCI 0386 Raul

Vedea
681.45
0.000751
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
480630.67 321438.83 480715.18 321612.4

8
2
6
39
ROSCI 0386 Raul

Vedea
72.48
0.000080
%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
480694.39 321610.36 480512.29 321609.2

1
9
9
38
ROSCI 0386 Raul

Vedea
204.38
0.000225
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
504455.19 288480.89 503945.76 289037.2

3
7
8
61
ROSCI 0386 Raul

Vedea
474.62
0.000523
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
497366.55 295667.38 497364.56 295570.5

7
0
9
14
ROSCI 0386 Raul

Vedea
147.08
0.000162
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
497131.68 295293.52 497225.16 295694.2

4
0
6
88
ROSCI 0386 Raul

Vedea
619.41
0.000682
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
485568.35 301782.87 485538.43 301623.0

2
1
2
42
ROSCI 0386 Raul

Vedea
71.31
0.000079
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
480845.81 319605.72 480620.20 319280.7

9
3
7
76
ROSCI 0386 Raul

Vedea
142.15
0.000157
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
478858.83 322167.15 479357.36 321476.5
ROSCI 0386 Raul
462.61
0.000510

194
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
(parapeti)
X1
Y1
X2
Y2
SCI
05
Vedea
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
477348.94 324094.44 478791.05 322590.6

4
7
3
56
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1074.50
0.001184
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
478869.04 323608.99 477415.58 326003.8

3
9
1
41
ROSCI 0386 Raul

Vedea
908.57
0.001001
%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
497368.67 295691.30 497326.15 296831.0

8
1
0
08
ROSCI 0386 Raul

Vedea
517.73
0.000570
%
IX-1-7
Vedea
Florisor
Recalibrari
480562.14 320091.70 479913.09 319755.8

6
9
3
93
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Recalibrari
490703.21 302997.16 491047.54 300582.1

8
0
0
33
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Recalibrari
490892.92 306991.05 490258.93 305258.7

8
7
4
18
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Recalibrari
491135.53 310155.91 490946.59 307337.5

4
7
3
91
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Recalibrari
488078.69 317050.75 489771.45 314337.7

7
5
0
57
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Diguri propuse
490531.22 301505.55 491118.34 301090.8

7
3
5
41
ROSCI 0386 Raul

Vedea
9021.31
0.009938
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Diguri propuse
490431.88 301488.25 491034.99 302154.8

0
5
5
17
ROSCI 0386 Raul

Vedea
82.82
0.000091
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Diguri propuse
491286.00 302511.42 491043.33 302161.5

3
4
4
70
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1045.04
0.001151
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Diguri propuse
490538.73 301519.06 490632.43 301946.9

7
1
0
36
ROSCI 0386 Raul

Vedea
14.94
0.000016
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
491189.40 302319.56 491061.94 302224.7

2
3
3
89
ROSCI 0386 Raul

Vedea
36.13
0.000040
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490719.81 302075.63 490900.93 302106.3

6
3
9
22
ROSCI 0386 Raul

Vedea
33.63
0.000037
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
491016.89 301148.93 491073.37 301050.5

0
3
5
99
ROSCI 0386 Raul

Vedea
415.75
0.000458
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490444.16 301737.77 490444.26 301819.8

6
7
8
61
ROSCI 0386 Raul

Vedea
15.73
0.000017
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490614.96 304865.85 490511.29 304820.3

2
8
6
51
ROSCI 0386 Raul

Vedea
2.10
0.000002
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490573.35 308305.02 490606.16 308275.7

6
0
2
55
ROSCI 0386 Raul

Vedea
93.24
0.000103
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
491025.53 309883.57 491173.82 309899.0

9
7
3
38
ROSCI 0386 Raul

Vedea
7.23
0.000008
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
489205.60 314959.53 489277.52 315056.7

7
5
4
93
ROSCI 0386 Raul

Vedea
22.99
0.000025
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490449.27 301491.98 490432.91 301641.1

8
7
6
45
ROSCI 0386 Raul

Vedea
60.29
0.000066
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490423.53 301727.54 490425.27 301653.8

6
2
5
72
ROSCI 0386 Raul

Vedea
47.33
0.000052
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490473.37 301991.72 490414.86 301892.1

4
4
8
82
ROSCI 0386 Raul

Vedea
81.24
0.000089
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
491031.81 302803.34 490895.86 302846.1

9
4
1
86
ROSCI 0386 Raul

Vedea
79.92
0.000088
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490603.17 304971.87 490595.18 304875.6

6
9
7
07
ROSCI 0386 Raul

Vedea
31.22
0.000034
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
489932.09 306002.05 489888.83 305946.3

8
5
3
02
ROSCI 0386 Raul

Vedea
186.02
0.000205
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490119.17 306346.82 490088.50 306254.0

1
4
2
25
ROSCI 0386 Raul

Vedea
164.04
0.000181
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490421.41 306476.14 490338.99 306475.9

4
2
6
31
ROSCI 0386 Raul

Vedea
176.60
0.000195
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490577.28 306514.00 490529.33 306539.8

4
9
7
00
ROSCI 0386 Raul

Vedea
60.19
0.000066
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490854.23 306700.27 490824.30 306607.1

9
5
7
07
ROSCI 0386 Raul

Vedea
50.48
0.000056
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490865.30 306876.13 490847.08 306815.2

5
7
5
39
ROSCI 0386 Raul

Vedea
0.23
0.000000
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490520.93 307657.84 490346.82 307651.2

1
1
1
01
ROSCI 0386 Raul

Vedea
131.08
0.000144
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490899.28 307873.33 490889.16 308174.2

1
2
3
30
ROSCI 0386 Raul

Vedea
350.62
0.000386
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490625.50 308229.49 490662.54 308213.4

9
1
8
50
ROSCI 0386 Raul

Vedea
45.51
0.000050
%

195
SPA
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
SCI
SPA
SCI
[%]
SPA
SCI
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490534.70 308566.60 490615.54 308573.7

5
6
2
73
ROSCI 0386 Raul

Vedea
94.93
0.000105
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490857.20 308708.41 490828.10 308647.4

9
3
3
98
ROSCI 0386 Raul

Vedea
25.33
0.000028
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490484.22 308794.54 490547.03 308815.0

2
6
6
98
ROSCI 0386 Raul

Vedea
49.81
0.000055
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490365.94 309081.32 490275.02 309070.5

4
2
3
31
ROSCI 0386 Raul

Vedea
50.82
0.000056
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Consolidari de
maluri
490730.71 309194.12 490745.41 309330.7

1
0
3
10
ROSCI 0386 Raul

Vedea
85.91
0.000095
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490356.32 307679.17 490517.03 307672.9

9
3
2
44
ROSCI 0386 Raul

Vedea
31.39
0.000035
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
491169.40 302905.60 490846.97 303041.3

2
8
8
52
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1.51
0.000002
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490560.59 303483.23 490879.70 303175.8

0
6
5
20
ROSCI 0386 Raul

Vedea
1.06
0.000001
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490891.20 303174.75 491082.81 303529.7

4
6
7
89
ROSCI 0386 Raul

Vedea
3.13
0.000003
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
491121.01 304059.37 491009.07 304173.0

6
0
6
07
ROSCI 0386 Raul

Vedea
20.26
0.000022
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490629.10 304863.56 490596.65 304773.3

9
0
7
40
ROSCI 0386 Raul

Vedea
50.66
0.000056
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490186.74 305559.90 490561.95 306438.6

8
5
6
62
ROSCI 0386 Raul

Vedea
392.24
0.000432
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490118.13 306726.65 490816.40 306703.9

9
1
2
04
ROSCI 0386 Raul

Vedea
33.64
0.000037
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490607.96 307631.18 490548.40 307618.9

6
6
6
05
ROSCI 0386 Raul

Vedea
0.47
0.000001
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490534.15 307660.12 490891.44 307807.5

1
2
8
28
ROSCI 0386 Raul

Vedea
6.91
0.000008
%
IX-1-9
Vedea
Tecuci
Ziduri de sprijin
(parapeti)
490624.63 308260.67 490921.59 307818.3

2
1
9
80
ROSCI 0386 Raul

Vedea
183.74
0.000202
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Recalibrari
503996.75 291966.08 507113.00 287968.5

5
2
5
33
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-12
Vedea
Burdea
Recalibrari
507113.00 287968.53 507492.42 287940.3

5
3
6
21
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-12
Vedea
Burdea
Recalibrari
507492.42 287940.32 508860.34 285131.8

6
1
6
09
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-12
Vedea
Burdea
Recalibrari
503974.47 293082.87 503996.75 291966.0

0
0
5
82
ROSCI 0386 Raul

Vedea
IX-1-12
Vedea
Burdea
Diguri propuse
502057.10 298320.96 502054.01 298740.3

3
8
9
59
ROSCI 0386 Raul

Vedea
25.88
0.000029
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
508928.60 285336.95 508997.55 285283.2

7
0
8
08
ROSCI 0386 Raul

Vedea
0.13
0.000000
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
503533.59 292493.24 503520.17 292541.4

5
2
7
08
ROSCI 0386 Raul

Vedea
103.07
0.000114
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
503559.53 292510.93 503546.11 292559.1

3
5
5
01
ROSCI 0386 Raul

Vedea
103.07
0.000114
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
503553.04 292420.99 503539.62 292469.1

6
7
8
63
ROSCI 0386 Raul

Vedea
14.55
0.000016
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
508683.44 286368.76 508650.90 286714.2

8
8
7
77
ROSCI 0386 Raul

Vedea
277.94
0.000306
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
504345.15 291744.87 504432.15 291569.5

8
4
5
74
ROSCI 0386 Raul

Vedea
403.96
0.000445
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Consolidari de
maluri
503795.28 292105.99 503936.57 292018.8

7
1
4
70
ROSCI 0386 Raul

Vedea
189.32
0.000209
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
504451.64 291631.98 504382.80 291749.1

8
4
9
38
ROSCI 0386 Raul

Vedea
206.38
0.000227
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
504386.35 291768.98 503943.78 292035.4

4
9
9
32
ROSCI 0386 Raul

Vedea
79.32
0.000087
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
503912.45 292122.48 503567.90 292491.1

4
7
2
78
ROSCI 0386 Raul

Vedea
168.12
0.000185
%
IX-1-12
Vedea
Burdea
Ziduri de sprijin
(parapeti)
503613.56 292516.60 504273.18 292803.0

3
7
6
31
ROSCI 0386 Raul

Vedea
723.78
0.000797
%

196
SPA
Fauna identificat
vecintate.
Rul Vedea, iar in tabelul 67 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000 al
ROSCI0386 Rul Vedea.
Tabel 66. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0386 Rul Vedea
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Bombina bombina

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
buhai de balt cu b
hrnire
/
burta roie
reproducere
adpost
Triturus cristatus
triton cu creast
hrnire
Cobitis taenia
zvrlug
hrnire / adpost
Gobio kessleri
porcuor de nisip
hrnire / adpost

197
5
Sabanejewia
dunari
hrnire / adpost
hrnire / adpost
aurata
6
Rhodeus
sericeus boare
amarus
Legend:
Tabel 67. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0386 Rul Vedea
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Apus apus

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
drepnea mare
a
hrnire
Apus melba
drepnea neagr
hrnire
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis chloris
florinte
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Corvus cornix
cioara griv
hrnire
Corvus frugilegus
Cioara
de c
hrnire
semntur
9
Corvus monedula
stncu
hrnire
10
Coturnix coturnix
prepeli
hrnire
11
Cuculus canorus
cuc
hrnire
12
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
13
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
14
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
15
Oriolus oriolus
grangur
hrnire
16
Parus major
piigoi mare
hrnire
17
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
18
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire

198
19
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
20
Pica pica
coofan
hrnire
21
gugutiuc
hrnire
22
Streptopelia
decaocto
Turdus merula
mierl
hrnire
23
Upupa epops
pupz
hrnire
24
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
25
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
26
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
27
Natrix natrix
arpe de cas
hrnire
28
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
29
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
30
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
31
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
32
Lepus europaeus
iepure
hrnire
33
Talpa europaea
crti
hrnire / adpost
34
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
35
Perca fluviatilis
biban
hrnire
36
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
37
Barbus barbus
mrean
hrnire
38
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Flora identificat

199
cadrul ROSCI0386 Rul Vedea
Nr.
Familie
Ordin
crt.
Apiaceae
Apiales
1
Conium maculatum
2
Oenanthe aquatica
3
Cicuta virosa
4
Araliaceae
5
Hedera helix
Asteraceae
Asterales
6
Achillea setacea
7
8
Artemisia annua
9
Artemisia austriaca
10
Artemisia vulgaris
11
Arctium lappa
12
Tragopogon pratense
13
Centaurea austriaca
14
15
Conyza canadensis
16
Cichorium intybus
17
Carduus nutans
18
Cirsium vulgare
19
Matricaria recutita
20
Matricaria inodora
21
Sonchus arvensis
22
23
Lactuca serriola
24
Xanthium italicum
Aceraceae
Acerales
25
Acer negundo
Boraginaceae
Lamiales
26
Echium vulgarae
27
Echium italicum
Schrophulariaceae
28
Grossulariaceae
Saxifragales
29
Ribes uva crispa
30
Ribes nigrum
31
Ribes rubrum
Brassicaceae
Brassicales
32
Thlaspy arvense
33
Erysimum diffusum
34
35
Lepidium latifolium
36
Lepidium draba

200
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Chenopodium muralis
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Rumex crispus
Rumex alpestris
Amaranthus crispus
Sambucus nigra
Sambucus ebulus
Sambucus racemosa
Lonicera xylosteum
Lonicera nigra
Cornus sanguinea
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Cuscuta campestris
Calistegia sepium
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Populus alba
Salix alba
Salix fragilis
Salix cinerea
Salix purpurea
Lythrum salicaria
Caryophyllaceae
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Amaranthaceae
Adoxaceae
Dipsacales
Capriofoliaceae
Cornaceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Convolvulaceae
Cornales
Sapindales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Theales
Myrtales

201
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Lycopus europaeus
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Alnus viridis
Corylus avellana
Fagus sylvatica
Carpinus betulus
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Berberis vulgaris
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Lamiaceae
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Scrophulariaceae
Fabaceae
Fabales
Betulaceae
Fagales
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Ranunculaceae
Berberidaceae
Poaceae
Poales

202
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Scirpus lacustris
Juncus sp.
Galium aparine
Galium odoratum
Asperula taurina
Oxalis acetosella
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus hirtus
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Sorbus aucuparia
Urtica dioica
Urtica urens
Morus alba
Morus nigra
Ulmus minor
Equisetum arvense
Typhaceae
Cyperaceae
Juncaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Oxalidaceae
Rosaceae
Oxalidales
Rosales
Elaeagnaceae
Urticaceae
Moraceae
Ulmaceae
Alismataceae
Onagraceae
Alismatales
Myrtales
Equisetaceae
Equisetales

203
Figura 40. Aspecte ale vegetaiei malurilor Figura 41. Aspecte ale vegetaiei ruderale
rului Vedea
identificate in amplasamentul planului
B2.2 ROSPA0148 Vitneti Rsmireti

Aria de protecie special avifaunistic Vitneti Rsmireti are o suprafa de 1.108
ha, face parte integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ al
judeului Teleorman.
Situl cuprinde valea Prului Vijitea i Grosului i de asemenea sectorul rului
Teleorman i bazinele piscicole din dreptul localitilor Mgura i Vitneti. Cuprinde n principal
zone umede, pajiti, terenuri agricole i pe suprafee relativ restrnse pduri de lunc.
Situl adpostete o colonie de Falco vespertinus iar pe lacurile incluse cuibresc
efective importante de Himantopus himantopus i Recurvirostra avosetta. n zonele agricole au
fost identificate efective importante de Emberiza hortulana n perioada de cuibrit.
Nu exist structur de administrare i nici plan de management.
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic Vitneti Rsmireti a fost propus
realizarea unor consolidri de maluri pe rul Teleorman, lucrri ce vor ocupa 0,0109% din
suprafaa total a ariei naturale protejate, conform tabelului 69 i a unor lucrri de recalibrri pe
rul Teleorman.

204
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
IX-1-15 Teleorman
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de afectare
arie protejata
[%]
[mp]
X1
IX-1-15 Teleorman
Y1
X2
Y2
Teleorman
Recalibrari
532277.61 279415.70 530759.14 280897.2

6
0
3
13
Teleorman
Consolidari de
maluri
531364.85 280346.07 531192.73 280877.0

0
3
2
58
SCI
SPA
ROSPA0148 VitanestiRasmiresti
ROSPA0148 VitanestiRasmiresti
SCI
SPA
SCI
1217.73
SPA
0,01099%
Fauna identificat
vecintate.
Vitneti - Rsmireti, iar in tabelul 71 speciile nemenionate in formularul standard Natura 2000
al ROSPA0148 Vitneti - Rsmireti.

205
Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0148 Vitneti
Rsmireti
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Ciconia ciconia

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
barza alb
a
hrnire
Coracias garrulus
dumbrveanc
hrnire
Egretta garzetta
egreta mic
hrnire
Emberiza hortulana
presura de grdin
hrnire
Falco vespertinus
vnturel de sear
hrnire
Lanius collurio
sfrncioc roiatic
hrnire
Lanius minor
hrnire
neagr
8
Recurvirostra
ciocintors
hrnire
fluierar de mlatin
pasaj
avosetta
9
Tringa glareola
Legend:

Tabel 71. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0148
Vitneti Rsmireti
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Buteo buteo

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
orecar comun
a
hrnire
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis spinus
scatiu
hrnire
Corvus frugilegus
Cioara
de c
hrnire
semntur

206
5
Corvus monedula
stncu
hrnire
Cuculus canorus
cuc
hrnire
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
10
Parus major
piigoi mare
hrnire
11
Parus palustris
piigoi sur
hrnire
12
Passer domesticus
vrabie de cas
hrnire
13
Passer montanus
vrabie de cmp
hrnire
14
Pica pica
coofan
hrnire
15
gugutiuc
hrnire
16
Streptopelia
decaocto
Turdus merula
mierl
hrnire
17
Upupa epops
pupz
hrnire
18
Rana ridibunda
broasca mare de lac
hrnire
19
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
20
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
21
Natrix natrix
arpe de cas
hrnire
22
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
23
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
24
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
25
Lepus europaeus
iepure
hrnire
26
Talpa europaea
crti
hrnire / adpost
27
Perca fluviatilis
biban
hrnire
28
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
29
Barbus barbus
mrean
hrnire
30
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:

207
Flora identificat
In cadrul acestei arii protejate a fost propus realizarea urmtoarelor categorii de lucrri:
-
consolidri de maluri pe rul Teleorman;
recalibrri pe rul Teleorman.


Arge Vedea.
procent redus din suprafaa total a acestor arii de importan comunitar.
cadrul ROSPA0148 Vitneti Rsmireti
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Familie
Ordin
Conium maculatum
Oenanthe aquatica
Artemisia vulgaris
Tragopogon pratense
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Echium vulgarae
Apiaceae
Apiales
Asteraceae
Asterales
Boraginaceae
Lamiales

208
14
15
Ribes nigrum
Schrophulariaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Chenopodium album
Polygonum aviculare
Rumex hydrolapathum
Sambucus nigra
Sambucus ebulus
Cuscuta campestris
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia agraria
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Lamium purpureum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Ballota nigra
Plantago lanceolata
Plantago media
Medicago lupulina
Medicago minima
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Ranunculus repens
Poa angustifolia
Brassicaceae
Brassicales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Amaranthaceae
Adoxaceae
Dipsacales
Convolvulaceae
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Salicaceae
Malpighiales
Hypericaceae
Lamiaceae
Theales
Lamiales
Plantaginaceae
Fabaceae
Fabales
Papaveraceae
Ranunculales
Poaceae
Poales

209
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
Poa annua
Poa nemoralis
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Lolium perenne
Sorghum halepense
Galium aparine
Geum urbanum
Fragaria viridis
Rosa canina
Rubus caesius
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Urtica dioica
Equisetum arvense
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Figura
42.
Cichorium
intybus
Rubiaceae
Rosaceae
Elaeagnaceae
Urticaceae
Onagraceae
Equisetaceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
(cicoare)
Gentianalis
Rosales
Myrtales
Equisetales
Sapindales
Figura 43. Papaver rhoeas (mac rou)
Carduus nutans (ciulin)

210
B2.3. ROSPA0108 Vedea Dunre
Aria de protecie special avifaunistic Vedea Dunre are o suprafa de 22.472 ha,
face parte integral din regiunea biogeografic continental i din teritoriul administrativ a dou
judee: Giurgiu (60%) i Teleorman (40%).
Situl Vedea - Dunre este amplasat n bazinul inferior al rului Vedea, fcnd parte din
Lunca inferioar a Dunrii, subunitatea Lunca - Pasrea, cuprinznd i zona dig - mal. Unitatea
geomorfologic ntlnit este cea de lunc. Din punct de vedere geologic, acest sit aparine
marii uniti structurale Platforma Moesic, iar cuvertura sedimentar este alctuit din depozite
loessoide i depozite aluviale de vrst holocen, foarte variate ca textur, n zona albiei minore
depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale, ce formeaz irul grindurilor fluviatile.
Clasele de
habitate ntlnite sunt: cele de ap dulce continental curgtoare (rul Vedea) i pdurile de
lunc numite i zvoaie de salcie (Salix alba) instalate n locurile mai joase,iar cele de plop
(Populus alba) pe grindurile mai nalte, dar inundabile.
Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Platalea
leucorodia, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Haliaeetus
albicilla, Ciconia nigra, dar i pentru Himantopus himantopus, Sterna hirundo i Sterna albifrons.
Situl este important in perioada de migraie, n primul rnd pentru speciile de psri
acvatice. Iarna se remarc prezena n numr relativ mare a codalbilor i a psrilor acvatice.
Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru
managementul sitului. Habitatul de ap dulce continental (rul Vedea) i zona dig - mal sunt
administrate de ctre A.N. Apele Romne - SGA Teleorman.
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0108 Vedea Dunre a fost
propus realizarea urmtoarelor categorii de lucrri:
-
consolidri de maluri pe rul Vedea;
suprainlri diguri existente pe rul Vedea;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Vedea.

In cazul lucrrilor de suprainlare a unor diguri nu vor fi ocupate suprafee suplimentare
de teren, astfel nct nu vor fi afectate direct suprafeele ocupate de vegetaie spontan din
vecintatea amplasamentului digurilor.
211
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de afectare
arie protejata
[%]
[mp]
X1
Y1
X2
Y2
IX-1
Vedea
Vedea

existente
2
1
7
29
IX-1
Vedea
Vedea

existente
0
8
2
69
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
SCI
SPA
ROSCI 0088 Gura

Vedei - Saica Slobozia
ROSPA 0108 VedeaDunare
SCI
SPA
SCI
SPA
0.014297
13599.70 16707.04
0.007434%
%
21267.49
0.009463%
539017.39 254961.84 539195.64 254809.4

7
4
4
25
109.53
0.000049%
539542.26 253630.70 539618.48 253406.7

0
0
1
61
445.25
0.000200%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
540817.07 251811.49 540805.56 251541.3

0
8
1
26
565.64
0.000254%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
541097.08 251374.06 541217.51 251094.6

6
4
7
67
565.64
0.000254%
540659.82 252120.14 540876.73 251619.9

9
1
2
83
1235.91
0.000555%
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
IX-1
Vedea
Vedea
Consolidari de
maluri
537421.46 256553.99 537562.71 256157.3

9
5
9
03
1324.50
0.000594%
IX-1
Vedea
Vedea
Ziduri de sprijin 538302.92 255024.73 538479.82 253977.3

(parapeti)
9
6
1
94
128.99
0.000058%
56.80
0.000025%
1359.68
0.000610%
IX-1
Vedea
Vedea

(parapeti)
8
0
8
79
IX-1
Vedea
Vedea

(parapeti)
3
0
2
16
Fauna identificat
vecintate.
In tabelele 74-75 sunt prezentate speciile de faun identificate in amplasamentul
ROSPA0108 Vedea Dunre, iar in tabelul 76 speciile nemenionate in formularul standard
Natura 2000 al ROSPA0108 Vedea Dunre.

212
Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0108 Vedea Dunre
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Ardea purpurea

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
strc rou
b
pasaj
Ardeola ralloides
strc galben
pasaj
Aythya nyroca
raa roie
pasaj
Ciconia ciconia
barza alb
hrnire
Egretta garzetta
egreta mic
pasaj
Falco vespertinus
vnturel de sear
hrnire
Phalacrocorax
cormoran mic
pasaj
pygmeus
8
Sterna albifrons
chira mic
pasaj
Sterna hirundo
chira de balt
pasaj

2009/147/CE
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Alauda arvensis

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
ciocrlie de cmp
c
hrnire
Anas clypeata
raa lingurar
pasaj
Anas crecca
raa mic
pasaj

213
4
Anser anser
gsca de var
pasaj
Buteo buteo
orecar comun
hrnire
Calidris alba
nisipar
hrnire
Carduelis
cnepar
hrnire
cannabina
8
Carduelis carduelis
sticlete
hrnire
Carduelis chloris
florinte
hrnire
10
Cuculus canorus
cuc
hrnire
11
Cygnus olor
lebda de var
hrnire
12
Delichon urbica
lstun de cas
hrnire
13
Falco tinnunculus
vnturel rou
hrnire
14
Fringilla coelebs
cintez
hrnire
15
Fulica atra
lii
hrnire
16
Hirundo rustica
rndunic
hrnire
17
Larus cachinnans
pescru argintiu
hrnire
18
Larus canus
pescru sur
hrnire
19
Merops apiaster
prigorie
hrnire
20
Miliaria calandra
presura sur
hrnire
21
Motacilla alba
codobatur alb
hrnire
22
Motacilla flava
codobatur galben
hrnire
23
Muscicapa striata
muscar sur
hrnire
24
Phalacrocorax
cormoran mare
hrnire
carbo
25
Riparia riparia
lstun de mal
hrnire
26
Sturnus vulgaris
graur
hrnire
27
Turdus merula
mierl
hrnire
28
Upupa epops
pupz
hrnire
Legend:

214
Tabel 76. Specii nemenionate in formularul standard Natura 2000 al ROSPA0108 Vedea
Dunre
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Rana ridibunda

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
broasca mare de lac a
hrnire
Pelobates fuscus
broasca de pmnt
hrnire
Natrix tessellata
arpele de ap
hrnire
Natrix natrix
arpe de cas
hrnire
Arvicola terrestris
obolanul de ap
hrnire
Mus musculus
oarecele de casa
hrnire / adpost
Microtus arvalis
oarecele de cmp
hrnire / adpost
Ratus norvegicus
obolanul comun
hrnire / adpost
Lepus europaeus
iepure
hrnire
10
Talpa europaea
crti
hrnire / adpost
11
Vulpes vulpes
vulpe
hrnire
12
Perca fluviatilis
biban
hrnire
13
Rutilus rutilus
babuc
hrnire
14
Barbus barbus
mrean
hrnire
15
Leuciscus cephalus
clean
hrnire
Legend:
Figura 44. Ciconia ciconia (barza alb)
Figura 45. Falco tinnunculus (vnturel rou)

215
Flora identificat
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor ce vor fi realizate in bazinul hidrografic Vedea i
pdure de foioase;
211-213 culturi (teren arabil) (cod habitat N12), CLC 231 puni (cod habitat N57) i CLC
311 pduri de foioase (cod habitat N16). In cadrul acestor habitate nu au fost identificate
specii protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ, conform tabelului 77.
cadrul ROSPA0108 Vedea Dunre
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Familie
Ordin
Achillea setacea
Artemisia annua
Artemisia austriaca
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Tragopogon pratense
Centaurea austriaca
Conyza canadensis
Cichorium intybus
Cirsium vulgare
Carduus nutans
Matricaria recutita
Matricaria inodora
Sonchus arvensis
Lactuca serriola
Xanthium italicum
Conium maculatum
Asteraceae
Asterales
Apiaceae
Apiales

216
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
Oenanthe aquatica
Cicuta virosa
Hedera helix
Acer negundo
Echium vulgarae
Echium italicum
Rhus typhina
Ailanthus altissima
Thlaspy arvense
Erysimum diffusum
Lepidium latifolium
Lepidium draba
Sinapis arvensis
Rorippa amphibia
Myosoton aquaticum
Stellaria media
Melandrium album
Chenopodium album
Atriplex tatarica
Amaranthus crispus
Polygonum aviculare
Rumex acetosella
Rumex hydrolapathum
Ribes nigrum
Ribes rubrum
Sambucus nigra
Sambucus racemosa
Sambucus ebulus
Cornus sanguinea
Cuscuta campestris
Datura stramonium
Solanum dulcamara
Euphorbia virgata
Euphorbia agraria
Araliaceae
Aceraceae
Boraginaceae
Schrophulariaceae
Anacardiaceae
Simaroubaceae
Brassicaceae
Caryophyllaceae
Acerales
Lamiales
Sapindales
Brassicales
Caryophyllales
Chenopodiaceae
Amaranthaceae
Polygonaceae
Grossulariaceae
Saxifragales
Adoxaceae
Dipsacales
Cornaceae
Convolvulaceae
Cornales
Solanales
Solanaceae
Euphorbiaceae
Malpighiales

217
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
Populus alba
Salix alba
Salix cinerea
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix viminalis
Lythrum salicaria
Lamium purpureum
Lamium maculatum
Mentha aquatica
Mentha arvensis
Mentha longifolia
Acinos arvensis
Ballota nigra
Ligustrum vulgare
Plantago lanceolata
Plantago media
Verbena officinalis
Medicago lupulina
Medicago minima
Melilotus albus
Galega officinalis
Trifolium arvense
Trifolium campestre
Trifolium pratense
Trifolium repens
Lotus corniculatus
Vicia cracca
Quercus robur
Fagus sylvatica
Corylus avellana
Alnus glutinosa
Alnus viridis
Carpinus betulus
Malva neglecta
Chelidonium majus
Papaver rhoeas
Papaver dubium
Berberis vulgaris
Clematis vitalba
Ranunculus repens
Salicaceae
Hypericaceae
Lythraceae
Lamiaceae
Theales
Myrtales
Lamiales
Oleaceae
Plantaginaceae
Verbenaceae
Fabaceae
Fabales
Fagaceae
Fagales
Betulaceae
Malvaceae
Papaveraceae
Malvales
Ranunculales
Berberidaceae
Ranunculaceae

218
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
Poa angustifolia
Poa annua
Poa nemoralis
Poa pratensis
Eragrostis minor
Hordeum murinum
Agropyron cristatum
Agropyron repens
Setaria viridis
Lolium perenne
Sorghum halepense
Typha angustifolia
Typha latifolia
Carex riparia
Scirpus lacustris
Galium aparine
Galium odoratum
Asperula taurina
Geum urbanum
Fragaria viridis
Fragaria vesca
Rosa canina
Rosa pendulina
Rubus caesius
Rubus idaeus
Prunus spinosa
Prunus cerasifera
Potentilla reptans
Crataegus monogyna
Agrimonia eupatoria
Morus alba
Morus nigra
Urtica dioica
Poaceae
Poales
Typhaceae
Cyperaceae
Rubiaceae
Gentianalis
Rosaceae
Rosales
Moraceae
Elaeagnaceae
Urticaceae
Alismataceae
Onagraceae
Alismatales
Myrtales

219
B2.4. ROSCI0088 Gura Vedei aica - Slobozia
Situl de importan comunitar Gura Vedei aica Slobozia are o suprafa de 9.514
ha, face parte din regiunea biogeografic continental i din teritoriile administrative a trei
judee: Clrai (5%), Giurgiu (67%) i Teleorman (28%).
A fost desemnat pentru protecia a 2 tipuri de habitate:
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris)
Lutra lutra;
Rhinolophus mehelyi;
Rhinolophus hipposideros;
Myotis emarginatus;
Myotis myotis;
Miniopterus schreibersi;
Spermophilus citellus.
Bombina bombina;
Emys orbicularis;
Aspius aspius;
Cobitis taenia;
Gobio albipinnatus;
Gymnocephalus baloni;
Gymnocephalus schraetzer;
Misgurnus fossilis;
Sabanejewia aurata;
Zingel streber;
Zingel zingel;
Alosa immaculate;
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Unio crassus;
220
Situl Gura Vedei aica Slobozia este amplasat n bazinul inferior al rului Vedea i
face parte din Lunca inferioar a Dunrii, subunitatea Lunca-Pasrea.
Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru
managementul sitului. Habitatul de ap dulce continental (rul Vedea) i zona dig-mal sunt
administrate de ctre A.N. Apele Romne-SGA Teleorman.
De asemenea, nu exist plan de management.
In cadrul sitului de importan comunitar Gura Vedei aica Slobozia a fost propus
suprainlarea unor diguri existente pe rul Vedea ce ocup aproximativ 0,0142% din suprafaa
acestei arii naturale protejate, conform tabelului 74.
Vedea
Cod
Bazin
Cadastra
hidrografic
l
Rau
Tip lucrare

[m]
Vedea
Suprafata posibil
afectata din aria
protejata
Procent de
afectare arie
protejata
[mp]
X1
IX-1
Vedea
Y1
X2
Y2

existente
2
1
7
29
SCI
SPA
ROSCI 0088 Gura

Vedei - Saica Slobozia
SCI
[%]
SPA
SCI
SPA
0.00743
13599.70 16707.04 0,01429%
%
Fauna identificat
vecintate.
in vecintatea acestora i menionate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0088 Gura
Vedei aica Slobozia.
Celelalte specii de faun observate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia
au fost descrise in cadrul capitolului B2.3.2, doarece teritoriul acestui sit de importan
comunitar se suprapune parial cu teritoriul ariei de protecie special avifaunistic
ROSPA0108 Vedea Dunre.
Speciile prezentate in tabelul 75 au fost observate in cutarea hranei sau in pasaj in
amplasamentul lucrrilor. In aceast zon nu exist cuiburi sau adposturi ale acestor specii. In

221
vecintatea amplasamentului lucrrilor au fost observate galerii de roztoare i de crti, dar
acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor.
Tabel 75. Specii listate in formularul standard Natura 2000 al ROSCI0088 Gura Vedei aica
Slobozia
Nr.
crt.
Denumire
tiinific
1
2
3
Lutra lutra
Spermophilus
citellus
Bombina bombina
Emys orbicularis
5
6
7
8
Aspius aspius
Cobitis taenia
Gobio albipinnatus
Gymnocephalus
baloni
Gymnocephalus
schraetzer
Misgurnus fossilis
Rhodeus sericeus
amarus
Sabanejewia
aurata
Zingel streber
Zingel zingel
Alosa immaculate
9
10
11
12
13
14
15

Observaii:
efectivului
in folosesc
zona
amplasamentul
pentru:
/
vecintatea
hrnire / pasaj /
acestuia
adpost
vidr
a
hrnire
popndu
a
hrnire
buhai de balt cu b
burta roie
broasca estoas de a
ap
avat
x
zvrlug
x
porcuor de nisip
x
ghibor de ru
x
hrnire
reproducere
adpost
hrnire
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire / adpost
rspr
hrnire / adpost
ipar
boare
x
x
hrnire / adpost
hrnire / adpost
dunari
hrnire / adpost
fusar
pietrar
scrumbia de dunre
x
x
x
hrnire / adpost
hrnire / adpost
hrnire / adpost

222
/
/
Legend:
e: 300 600 indivizi; x efectivul nu a putut fi estimat
Flora identificat
Pe amplasamentele lucrrilor ce vor fi realizate in BH Vedea nu au fost identificate
habitate de importan comunitar.
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor i din vecintatea acestuia cuprinde:
fr importan conservativ.
amplasamentului lucrrilor. Suprafaa care va fi ocupat temporar pentru realizarea lucrrilor n
cadrul acestei arii de importan comunitar reprezint un procent redus din suprafaa total a
ariei.
Specii de flor identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia in cadrul
ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia au fost prezentate in cadrul subcapitolului B2.3.2.
deoarece teritoriul acestui sit de importan comunitar se suprapune cu teritoriul ariei de
protecie special avifaunistic ROSPA0108 Vedea Dunre.
Figura 46. Matricaria inodora
Figura 47. Achillea millefolium

223
C. JUSTIFICAREA DAC PLANUL PROPUS NU ARE LEGTUR DIRECT CU SAU NU
ESTE
NECESAR
PENTRU
MANAGEMENTUL
CONSERVRII
ARIEI
NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Pentru ariile naturale protejate de interes comunitar in care vor fi realizate lucrrile
propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu exist planuri de management aprobate, cu
excepia ROSCI0294 Piatra Craiului al crui plan de management a fost aprobat prin HG in
11.12.2013. De asemenea, pentru ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului, planul de
management a fost depus la APM in vederea obinerii avizului de mediu, iar pentru ROSCI0043
Comana, planul de management se afl in analiz in consiliul tehnic i economic al Regiei
Naionale a Pdurilor Romsilva. Obiectivele de conservare evidente, care reies din cadrul
planurile de management i din formularele standard Natura 2000 ale acestor arii protejate sunt
protejarea habitatelor i a speciilor de flor, faun i avifaun (prezente in anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/CEE i anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE), specii i habitate
pentru a cror protecie au fost desemnate aceste arii naturale de interes comunitar.
Figura 48. Amplasarea lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea in raport cu ariile
protejate limitrofe
Legend:
arii protejate de interes comunitar marcate cu galben pe hart
224
Planul pentru Prevenirea i Diminuarea Efectelor Inundaiilor in BH Arge Vedea nu are
legtur direct cu managementul conservrii ariilor naturale protejate de interes comunitar sau
naional, dar prin implementarea unor msuri de prevenire i diminuare a efectelor inundaiilor,
efectul asupra acestor arii protejate va fi benefic pe termen lung.
Adoptarea msurilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea va contribui indirect
la ndeplinirea a dou dintre obiectivele de conservare a biodiversitii:
conservarea peisajului, inclusiv al celui rezultat n urma activitilor umane;
meninerea populaiilor i habitatelor de interes comunitar i national, conservarea
peisajelor caracteristice i a elementelor geologice, geomorfologice i paleontologice
specifice.
Dei in amplasamentul planului nu au fost identificate specii de flor i habitate protejate
de interes comunitar trebuie inut cont c inundaiile afecteaz suprafee foarte mari din
vecintatea rurilor, astfel inct pot fi afectate i specii i habitatele pentru a cror protecie au
fost desemnate aceste arii de importan comunitar.
In elaborarea PPPDEI in BH Arge Vedea s-a inut cont, ca pe ct este posibil, noile
lucrri hidrotehnice s fie amplasate in afara ariilor naturale protejate. De asemenea,
menionm c in acest memoriu de prezentare s-a urmrit asigurarea proteciei i conservrii
integritii acestor arii protejate, prin elaborarea unui set de msuri de reducere a impactului
asupra mediului. Msurile propuse sunt de ordin general i sunt aplicabile fiecrei arii naturale
protejate i tuturor grupelor de organisme identificate in amplasamentul planului. In momentul
elaborrii studiului de fezabilitate i a studiului de evaluare adecvat vor fi propuse msuri
specifice de diminuare a impactului asupra mediului.
Impactul lucrrilor hidrotehnice de aprare mpotriva inundaiilor n Bazinul hidrografic
Arge Vedea asupra factorului social este pozitiv, prin asigurarea proteciei locuinelor i a
terenurilor agricole.
Realizarea lucrrilor va genera impact asupra mediului, dar acesta este temporar i
reversibil, la finalizarea lucrrilor mediul va reveni la starea iniial, cu excepia suprafeelor
ocupate permanent de noile construcii (diguri, ziduri de sprijin, acumulri permanente).
Pentru asigurarea statutului de conservare favorabil a ariilor naturale protejate in
cadrul crora vor fi realizate lucrrile propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea trebuie ndeplinite
urmtoarele criterii:

225
I. Meninerea statutului de conservare favorabil pentru speciile/habitatele pentru care au
fost declarate siturile Natura 2000 la nivel naional
Indicatorii pentru indeplinirea acestui obiectiv, att din punct de vedere cantitativ ct i
calitativ, se refer la:
a) mrimea populaiei speciei din acea zon,
b) modificrile arealului acestor populaii.
a) Mrimea populatiei speciei din acea zon
Mrimea populaiei speciei din acea zon depinde de statutul su de conservare. Starea
de conservare a unei specii este considerat favorabil, numai n cazul n care:
datele privind dinamica populaiilor speciilor respective indic faptul c acestea au anse
s se menin pe termen lung ca o component a habitatului natural al sitului;
In amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate specii protejate de flor, iar speciilor
de faun nu le va fi diminuat efectivul, deoarece acestea folosesc amplasamentul doar pentru
hrnire sau pasaj. In cazul psrilor nu au fost observate cuiburi. In cazul speciilor de reptile i
amfibieni, zona analizat (amplasamentele lucrrilor i zonele din vecintatea acestora) poate fi
folosit i ca habitat de reproducere, dar arealul acestor specii nu este restrns strict la
amplasamentul lucrrilor, acestea se pot deplasa in habitatele similare din vecintate, astfel
nct s nu le fie diminuat efectivul numeric.
arealul natural al speciei nu se reduce i nu exist riscul s se reduc n viitorul
previzibil;
In cazul lucrrilor de suprainlare a digurilor nu exist riscul de reducere a arealului
natural al speciilor, deoarece lucrrile vor fi executate strict in amplasamentul existent, care este
antropizat, fr a ocupa noi suprafee. De asemenea, in cazul consolidrii malurilor i a
executrii pragurilor de fund nu se va reduce arealul speciilor identificate in amplasamentul
lucrrilor. In timpul executrii lucrrilor speciile se vor deplasa in habitatele similare din
vecintatea amplasamentului lucrrilor de unde vor reveni la finalizarea investiiilor.
In cazul realizrii noilor diguri, lucrrile implic scoaterea din circuitul natural a suprafeei
pe care se execut lucrrile, dar suprafaa scoas din folosin fiind foarte mic n raport cu
suprafaa arealului, nu exist riscul de reducere a arealului natural al speciilor. Suprafeele pe
care vor fi realizate noile diguri sunt folosite numai ca areale de hrnire de ctre speciile
identificate, dar deoarece suprafeele ocupate de lucrri reprezint un procent foarte mic din
suprafaa analizat, nu se va restrnge semnificativ arealul de hrnire al speciilor identificate.

226
Mai mult, noile diguri vor fi realizate cu precdere in afara ariilor protejate, in terenuri arabile i
terenuri curi construcii;
exist un habitat suficient de vast pentru ca populaiile speciilor s se menin pe termen
lung.
Impactul se va manifesta punctual in cadrul fiecrui front de lucru, astfel nct nu va fi
afectat ntreg arealul, iar speciile de faun existente la nivelul amplasamentului se pot deplasa
in habitatele similare din vecintate de unde vor reveni la finalizarea fiecrei zile de lucru sau la
finalizarea lucrrilor de construcie. In cazul anumitor specii obinuite cu prezena omului
acestea nu se vor deplasa in habitatele similare nvecinate.
De asemenea, suprafaa relativ mic pe care o vor ocupa noile lucrri in raport cu
suprafaa total a ariilor de importan comunitar face ca modificarea, ocuparea, scoaterea din
circuitul natural a acestor suprafee s fie nesemnificativ. Impactul ocuprii acestor suprafee
nu este semnificativ deoarece pe amplasamentul lucrrilor nu exist specii de flor sau habitate
protejate. Speciile de faun identificate in amplasamentul lucrrilor vor reveni la finalizarea
lucrrilor i vor continua s foloseasc zona pentru hrnire.
In cazul speciilor identificate in pasaj in zona analizat nu va exista niciun fel de impact,
deoarece nlimea la care are loc migraia este mult superioar celei la care se manifest
impactul lucrrilor de construcie.
b) Modificarea arealului speciilor
In cazul suprainlrii digurilor i a consolidrii malurilor, lucrrile vor fi realizate in
amplasamentul existent, fr a afecta suprafee suplimentare. In zona in care se vor realiza
lucrrile hidrotehnice nu au fost identificate habitate protejate. Prezena muncitorilor i a
utilajelor in cadrul fronturilor de lucru poate indeprta temporar exemplarele de faun care
foloseau amplasamentul pentru hrnire, dar deoarece acestea se pot deplasa in habitatele
similare din vecintatea fronturilor de lucru, suprainlarea digurilor i consolidarea malurilor nu
va conduce la modificarea arealului speciilor identificate.
Digurile noi vor fi realizate cu precdere in terenuri arabile, in afara ariilor protejate. In
cazul digurilor realizate in cadrul unor arii protejate, suprafaa ocupat este nesemnificativ in
raport cu suprafaa total a acestor arii protejate, respectiv:
-
digurile propuse pe rul Neajlov ocup 0,04228% din suprafaa ROSCI0043 Comana,
0,04480% din suprafaa ROSPA0022 Comana;
digurile propuse pe rul Clnitea ocup 0,007210% din suprafaa ROSCI0043

Comana, 0,0016% din suprafaa ROSPA0022 Comana;

227
-
digurile propuse pe rul Glavacioc ocup 0,0007% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana i 0,0037% din suprafaa total a ROSPA0146 Valea Clnitei;
digurile propuse pe rul Dmbovia ocup 0,0035% din suprafaa ROSCI0381 Rul
Trgului Arge Argeel i 0,00729% din suprafaa total a ROSCI0194 Piatra
Craiului;
digurile propuse pe rul Arge ocup 0,0129% din suprafaa ROSPA0062 Lacurile de
acumulare de pe Arge;
digurile propuse pe rul Clnitea vor ocupa 0,0214% din suprafaa total a
ROSPA0146 Valea Clnitei;
digurile propuse pe rul Dorofei vor ocupa 0,0087% din suprafaa ROSCI0386 Rul
Vedea;
digurile propuse pe rul Vedea vor ocupa 0,004742% din suprafaa ROSCI0386 Rul
Vedea;
digurile propuse pe rurile Tecuci i Burdea vor ocupa 0,0111%, respectiv 0,00002% din
suprafaa ROSCI0386 Rul Vedea.
Pragurile de fund reprezint lucrri punctuale ce vor ocupa procente extrem de mici din
suprafaa total a ariilor de importan comunitar, respectiv:

-
pragurile de fund propuse pe rul Clnitea vor ocupa 0,0003% din suprafaa
ROSCI0043 Comana i ROSPA0022 Comana;
pragurile de fund propuse pe rul Doamnei vor ocupa 0,0212% din suprafaa
ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei;
pragurile de fund propuse pe rul Neajlov vor ocupa 0,00018% din suprafaa
ROSCI0043 Comana i 0,0001995% din suprafaa ROSPA0022 Comana;
pragurile de fund propuse pe rurile Vlsan i Roboaia vor ocupa 0,0018%, respectiv
0,001571% din suprafaa ROSCI0268 Valea Vlsanului;
pragurile de fund propuse pe rul Dorofei vor ocupa 0,0001% din suprafaa ROSCI0386
Rul Vedea.
Mai mult, in amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate habitatele protejate pentru a
cror protecie au fost desemnat ROSCI0043 Comana, ROSCI0381 Rul Trgului Arge
Argeel i ROSCI0386 Rul Vedea. Amplasamentul noilor lucrri nu reprezint zon de
reproducere pentru fauna identificat, ci este folosit numai pentru hrnire. Deoarece suprafaa
ocupat de noile lucrri reprezint un procent foarte mic din suprafaa total a siturilor i in
vecintatea amplasamentului lucrrilor exist habitate similare care pot fi folosite pentru hrnire,

228
impactul nu va fi semnificativ. De asemenea, se vor respecta msurile de reducere a impactului
propuse in cadrul capitolului D.
Prezena fronturilor de lucru reprezint un factor perturbator pentru speciile de faun din
cauza zgomotelor i a surselor de lumin. Datorit intensitii reduse i a timpului limitat de
producere a acestora, impactul este nesemnificativ.
II. Meninerea integritii siturilor Natura 2000
Integritatea ariei naturale protejate este asigurat doar atunci cnd este meninut
coerena structurii ecologice i a funciilor acesteia pe intreaga arie sau a habitatelor i a
populaiilor speciilor pentru a cror protecie a fost constituit aria natural protejat.
n general, ariile naturale protejate n care vor fi realizate lucrrile prezint un nivel
ridicat de integritate.
Structura i funciile ariilor naturale protejate in cadrul crora vor fi realizate lucrrile
hidrotehnice nu vor fi afectate semnificativ, innd cont c suprafaa afectat de lucrri este
foarte mic in raport cu suprafaa total a acestor arii protejate, iar in amplasamentul lucrrilor
nu au fost identificate specii de flor protejat sau habitate protejate, iar speciile de faun
identificate in amplasamentul lucrrilor se pot deplasa temporar in zonele similare din
vecintatea amplasamentului, de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor hidrotehnice, fr a le fi
diminuat arealul de distribuie sau efectivul numeric.
Pentru ndeplinirea obiectivelor de conservare a speciilor i habitatelor pentru a cror
protecie au fost desemnate aceste arii naturale protejate, este esenial ca potenialul impact
perturbator generat de activitatea de construcie s fie minimalizat prin selectarea i
implementarea corect a metodologiilor de lucru i a msurilor de diminuare a impactului
potenial (prezentate in capitolul D IV Msuri de diminuare a impactului potenial).

229
D. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENIAL AL PLANULUI ASUPRA SPECIILOR I
HABITATELOR DIN ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR
In aceast etap a planului nu exist documentaie tehnic pentru lucrrile propuse in
PPPDEI in BH Arge Vedea (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie), astfel c
estimarea impactului lucrrilor propuse s-a efectuat pe baza tehnologiilor de execuie
recomandate de proiectant i descrise n literatura de specialitate.
Evaluarea i cuantificarea exact a impactului asupra mediului produs de lucrrile
hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea vor putea fi realizate doar in
momentul in care pentru fiecare lucrare propus in PPPDEI in BH Arge Vedea se vor cunoate
toate detaliile tehnice ale lucrrii. In faza de execuie propriu zis a proiectului, prin
documentaia tehnic se pot prevede soluii tehnice care s constituie msuri suplimentare de
protecie a mediului.
Evaluarea adecvat corect (conform ordinului 19 / 2010 pentru aprobarea ghidului
metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor i proiectelor asupra
ariilor protejate de interes comunitar) va fi realizat intr-un alt stadiu al lucrrilor propuse de
PPPDEI (dup definitivarea detaliilor tehnice de execuie i obinerea finanrii pentru lucrrile
propuse in cadrul PPPDEI).
Impactul lucrrilor hidrotehnice de aprare mpotriva inundaiilor asupra habitatelor i
speciilor de flor i faun (inclusiv psri migratoare) depinde de magnitudinea lucrrilor i de
vulnerabilitatea acestor specii.
La identificarea i estimarea impactului asupra strii favorabile de conservare a speciilor
se iau n calcul intensitatea i extinderea activitii generatoare de impact, precum i tipul de
impact care are loc n habitatul respectiv sau n vecintatea acestuia.
De asemenea, este important i impactul generat de realizarea lucrrilor asupra
factorilor de mediu abiotici i capacitatea mediului de a reveni la starea iniial dup finalizarea
lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea.
Impactul potenial al lucrrilor propuse asupra aerului
Sursele de impurificare a atmosferei n perioada de construcie vor fi reprezentate de
excavarea pmntului, manevrarea materialelor de construcie (nisip, pietri, ciment, var),
traficul auto.
Sursele cele mai importante existente n zona nvecinat zonei afectate de lucrrile
hidrotehnice sunt:
activitile desfurate n localitile adiacente lucrrilor;
traficul rutier.
230
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, cu efect cumulativ, fiind surse de
suprafa.
n perioada de exploatare nu exist surse strict locale care s influeneze direct
calitatea aerului, iar din exploatarea lucrrilor hidrotehnice nu vor rezulta noxe evacuate n
atmosfer.
Concentraii poluani atmosferici
Debitele masice pentru noxele produse n timpul constructiei (H2S, CH4, CO2, NO2,
etc.) sunt practic insignifiante, putnd produce doar un uor disconfort n imediata vecintate a
sursei, unde nu sunt ns aplicabile prevederile STAS 12574/87. Avnd n vedere c aceste
surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluani nu pot fi evaluate n raport cu
limitele maxime admise n Ordinul 462/1993.
Principalii poluani produi in timpul realizrii lucrrilor de construcie sunt: gazele de
eapament (provenite de la arderea combustibilului, preponderent Diesel) i particule de praf de
pe drumurile neasfaltate i din zonele lipsite de vegetaie.
Emisiile de poluani n atmosfer sunt punctiforme i momentane, se produc de-a lungul
profilului lucrrii i/sau pe drumurile existente in zon, fapt ce conduce la un impact
nesemnificativ.
Zgomotul
n perioada de construcie, sursele de zgomot i vibraii sunt reprezentate prin
echipamentele de compactare, autovehicule i prezena personalului constructorului la nivelul
fiecrui front de lucru.
n perioada de exploatare, respectiv dup punerea n funciune a lucrrilor, nu vor mai
exista surse de zgomot i vibraii.
Tuturor echipamentele de lucru trebuie s li se asigure incadrarea n limitele de emisie
specifice tipului de surs privind emisiile de noxe, particule, zgomot i vibraii. De asemenea,
toate echipamentele de lucru trebuie meninute n condiii optime de funcionare.
Emisiile
de
zgomot
vibraii
recepionate
de
locuitorii
localitilor
din
interiorul/vecintatea ariilor naturale protejate precum i de populaiile speciilor protejate se vor

ncadra n limitele maxime admise. Se pot nregistra valori ridicate ale nivelului de zgomot, doar
cu caracter de impuls, de scurt durat, fiind ncadrate n limitele legale.
Pentru meninerea la un nivel ct mai sczut al impactului asupra mediului se vor avea
n vedere o serie de msuri:
verificarea zilnic a utilajelor i echipamentelor utilizate;
stabilirea locaiilor de staionare a utilajelor i a amplasamentelor organizrilor de
231
antier la distan mare de albia minor a rurilor i in afara ariilor protejate;
folosirea de utilaje a cror emisii de gaze i nivel de zgomot sunt n conformitate cu
prevederile legislaiei n domeniu;
stabilirea programului de munc astfel nct s nu produc disconfort populaiei din
zon.
Impactul potenial al lucrrilor propuse asupra apei
Pentru realizarea proiectului, att n perioada de construcie ct i n cea de
exploatare nu este cazul s se prevad instalaii de epurare a apelor uzate. Pot aprea ca
surse de poluare deversrile necontrolate de poluani de la diveri ageni economici sau de la
populaie, dar acestea se pot produce i in prezent i sunt independente de lucrrile propuse in
cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea.
n perioada executrii lucrrilor hidrotehnice propuse in PPPDEI in BH Arge
Vedea calitatea apelor rurilor se poate schimba datorit cantitii crescute de sedimente. De
asemenea, din activitatea de antier exist probabilitatea de apariie a unor scurgeri accidentale
de substane poluante (n special petroliere). n acest caz, se poate produce poluarea local a
apelor subterane (n cazul organizrilor de antier) sau a polurii apelor de suprafa ca urmare
a antrenrii n acestea, de ctre apele pluviale, a produsului petrolier sau a altor substane.
Pentru diminuarea impactului potenial al acestor lucrri asupra calitii apelor, in studiile de
fezabilitate i in rapoartele privind impactul asupra mediului vor fi prevzute msuri specifice de
reducere a impactului. Aceste msuri vor fi preluate in actele de reglementare i vor deveni
obligatorii pentru beneficiarii lucrrilor i pentru constructori.
Sursele difuze de poluare a apelor de suprafa sunt formate din:
- antrenarea de materialele fine din cadrul depozitelor intermediare de materiale de construcie
de ctre precipitaii. Pentru diminuarea acestei forme de impact, materialele vor fi depozitate in
spaii special amenajate, care vor fi ngrdite i acoperite, astfel neexistnd pericolul mprtierii
in atmosfer i apoi depunerii pe sol i pe apa de suprafa.
- ptrunderea in corpurile de ap de suprafa a apelor uzate provenite de la splarea
autobasculantelor sau a roilor utilajelor de transport; acestea pot fi impurificate cu produse
petroliere. Volumul apelor pluviale colectate pe platformele organizrilor de antier va depinde
de regimul precipitaiilor i de suprafaa platformelor.
Pentru meninerea la un nivel ct mai sczut al impactului asupra mediului se vor avea
n vedere o serie de msuri:

232
interzicerea intrrii n antier a utilajelor i a utilizrii echipamentelor care nu sunt
etane i pierd produs petrolier;
splarea mainilor la ieirea din antier;
stabilirea locaiilor de staionare a utilajelor i a amplasamentului organizrilor de
antier la distan mare de albia minor a rurilor i in afara ariilor protejate;
Prezena utilajelor de excavare constituie o surs potenial de poluani, n special de
reziduuri de produse petroliere (motorin, uleiuri etc.). Aceste utilaje pot conduce la poluarea
apelor numai in situaia in care sunt exploatate necorespunztor sau prezint defeciuni.
La realizarea pragurilor de fund i a umpluturilor pentru diguri, prile fine i praful
existent n masa materialului de umplutur pot intra n suspensie contribuind la creterea
turbiditii apelor rurilor. In funcie de dimensiuni, particulele in suspensie se pot depune fie in
zona de aciune a utilajului, fie in aval de aceasta. Substanele organice din materialul aflat n
suspensie pot absorbi oxigenul disponibil in ap i pot crea temporar condiii neadecvate de
via pentru multe animale acvatice.
Dac sedimentele aflate n suspensie se gsesc ntr-o concentraie mare i persist prin
extinderea operaiunilor, atunci se poate produce o diminuare a intensitii luminii din ap i
astfel sunt afectate procesele de fotosintez specifice algelor sau altor organisme acvatice.
In timpul realizrii lucrrilor, apele rurilor pot fi afectate prin antrenarea de ctre apele
pluviale a substanelor poluante de pe suprafeele aflate n construcie.
Dintre sursele poteniale de poluare menionate, inevitabile sunt cele ce duc la creterea
turbiditii n apele rurilor. Pentru meninerea la un nivel ct mai sczut al impactului asupra
mediului se vor avea n vedere o serie de msuri:
interzicerea folosirii utilajelor i echipamentelor care nu sunt etane i pierd produs
petrolier;
splarea mainilor la ieirea din antier;
stabilirea locaiilor de staionare a utilajelor i amplamentelor organizrilor de antier
in afara ariilor naturale protejate;
depozitarea materialelor de construcie in vrac in spaii acoperite.
n perioada exploatrii lucrrilor de amenajare, cursurile rurilor vor fi stabile, nu se vor
mai produce inundaii, ceea ce reprezint un impact pozitiv, definitiv.

233
Impactul potenial al lucrrilor propuse asupra solului
Sursele existente de poluare a solului sunt depozitarea necontrolat a deeurilor
menajere, circulaia rutier pe drumurile nvecinate, activitile agenilor economici din zon.
Poluarea solului i subsolului ca urmare a realizrii lucrrilor propuse in PPPDEI in
BH Arge Vedea se poate produce prin:
manipularea produselor petroliere: folosirea unor utilaje i mijloace de transport defecte
ce pot determina scurgeri de ulei sau de carburant;
defriarea vegetaiei din zona dig-mal i taluzurile albiei;
alt surs potenial de poluare dispers a solului i subsolului e reprezentat de
activitatea utilajelor in fronturile de lucru. La aceasta se adaug pulberile rezultate in
procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare a pmntului pentru
terasamente, poluani rezultai din turnarea betoanelor, poluani accidentali, poluani
sinergici (asocierea SO2 cu particule de praf);
o potenial surs de poluare a mediului este prezena diferitelor categorii de deeuri.
Pentru diminuarea acestei forme de impact, deeurile vor fi colectate in pubele i
containere amplasate in cadrul organizrilor de antier i a fronturilor de lucru;
compactare/denivelare: este posibil compactarea solului i/sau apariia unor mici
denivelri ca urmare a deplasrii echipamentelor. Aceste modificri pot aprea numai n
situaia in care solul este umed ca urmare a unor ploi abundente. Se va evita lucrul n
astfel de perioade, impactul fiind nesemnificativ.
Probabilitatea producerii acestor forme de impact este minim n condiiile respectrii
nstruciunilor de lucru, a aciunilor i msurilor de prevenire a impactului i a planului de
rspuns n situaii accidentale i de urgen.
Poluarea cu produse petroliere se poate produce numai accidental, dac vor fi
respectate msurile de protecie a mediului propuse in cadrul acestui memoriu de prezentare.
Ca urmare a lucrrilor de defriare a vegetaiei arboricole de pe maluri, se produce o
afectare a solului, ce determina modificarea proprietilor naturale, dar fr a conduce la
poluarea acestuia. Mai mult, aceste suprafee vor fi ocupate de digurile suprainlate i de noile
diguri, astfel inct impactul asupra solului nu este semnificativ.
Vegetaia care va fi indeprtat pentru realizarea digurilor noi i pentru suprainlarea
celor existente va fi depozitat pe platforme special amenajate in vecintatea fiecrui front de
lucru, va fi preluat de o firm de salubritate i va fi depozitat in conformitate cu prevederile
HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor cu modificrile i completrile ulterioare. Trebuie

234
menionat c speciile identificate in amplasamentul lucrrilor nu sunt protejate, astfel inct
impactul realizrii lucrrilor nu este semnificativ.
Impactul potenial al lucrrilor asupra populaiei
Emisiile de zgomot i vibraii vor fi recepionate de persoanele care locuiesc in imediata
vecintate a fronturilor de lucru. Se pot nregistra valori ridicate ale nivelului de zgomot, doar cu
caracter de impuls, de scurt durat, fiind ncadrate n limitele legale.
Impactul lucrrilor asupra factorului uman/social este pozitiv prin asigurarea proteciei
locuinelor, societilor comerciale i a terenurilor agricole. Adoptarea acestor msuri
favorizeaz dezvoltarea general a zonei.
I.1.Impactul potenial asupra ariilor de protecie avifaunistic

Lucrrile propuse vor fi realizate parial / integral in cadrul urmtoarelor arii de protecie
special avifaunistic:
1. ROSPA0022 Comana;
2. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge;
3. ROSPA0108 Vedea Dunre;
4. ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica;
5. ROSPA0146 Valea Clnitei;
6. ROSPA0148 Vitneti Rsmireti;
In cadrul acestui subcapitol va fi prezentat impactul general cauzat de executarea
lucrrilor hidrotehnice in cadrul unor arii de protecie special avifaunistic, impact aplicabil
tuturor celor apte arii de protecie special avifaunistic, iar in subcapitolele I.1.1. I.1.6. este
prezentat impactul specific asupra fiecrei arii protejate, impact estimat pe baza datelor
disponibile la data elaborrii memoriului de prezentare, urmnd ca impactul s fie detaliat in
momentul elaborrii studiului de fezabilitate i a proiectului tehnic pentru fiecare dintre lucrrile
propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea. De asemenea, dup elaborarea proiectului tehnic vor fi
propuse msuri specifice de reducere a impactului asupra mediului.
Lucrrile propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea a fi realizate in teritoriul unor arii
de protecie special avifaunistic presupun:
-
realizarea unor diguri noi pe rurile Arge i Clnitea;
suprainlri diguri existente pe rurile Arge, Clnitea, Neajlov i Vedea;
consolidri de maluri pe rurile Clnitea, Iordana, Neajlov, Teleorman i Vedea;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Clnitea, Riosul, Neajlov, Pasrea i Vedea;

235
-
recalibrri pe rurile Sltioarele, Valea Alb, Valea lui Damian, Ismar, Iordana, Neajlov,
Gurban i Rncaciov;
praguri de fund pe rul Neajlov.

Aceste lucrri vor fi realizate preponderent in terenuri arabile i terenuri curi
construcii. In capitolul B au fost prezentate speciile intlnite in amplasamentul lucrrilor in

cadrul fiecrei arii naturale protejate. Suprafaa ocupat temporar pentru realizarea lucrrilor
este foarte mic in raport cu suprafaele totale ale acestor arii de protecie special
avifaunistic, conform tabelelor 18 i 64.
In cazul supranlrii digurilor i a consolidrii malurilor, suprafeele de lucru sunt deja
antropizate, nu vor fi scoase suprafee din circuitul agricol - suprafee care puteau reprezenta
habitat de reproducere sau de hrnire pentru speciile de psri pentru a cror protecie au fost
desemnate aceste arii protejate. In cazul realizrii lucrrilor pentru consolidarea malurilor i
suprainlarea digurilor existente, impactul asupra ariilor de protecie special avifaunistic
i implicit asupra speciilor de psri este temporar i nesemnificativ.
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor din vecintatea acestuia cuprinde in general
vegetaie ruderal, terenuri agricole cultivate, tufriuri i vegetaie arboricol pe malurile
rurilor i vegetaie acvatic i palustr. Pe amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate
specii protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ. De asemenea, pe
amplasamentul lucrrilor nu exist habitate forestiere. In vecintatea amplasamentului lucrrilor
au fost identificate i pduri de foioase sau pduri de conifere, dar acestean nu vor fi afectate
de realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea.
Speciile identificate in amplasamentul lucrrilor nu sunt menionate in Cartea Roie a
plantelor vasculare din Romnia.
Realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor i de consolidare a malurilor presupune
indeprtarea vegetaiei din zona dig-mal. Aceast operaie ar fi trebuit s fie realizat periodic in
cadrul activitilor de mentenan a structurilor hidrotehnice. Operaia de indeprtare a
vegetaiei din zona dig-mal nu va avea impact semnificativ asupra psrilor identificate pe
amplasamentul lucrrilor, deoarece aceast zon nu este folosit ca zon de reproducere, ci
numai ca zon de hrnire. Cu toate acestea, se recomand ca lucrrile hidrotehnice propuse in
cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea s nu fie realizate in perioada de depunere a pontei i de
cretere a puilor (martie iunie).
Vegetaia care va fi indeprtat pentru realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor va
fi depozitat pe platforme special amenajate in vecintatea fronturilor de lucru, va fi preluat de

236
o firm de salubritate i va fi depozitat in conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind
depozitarea deeurilor cu modificrile i completrile ulterioare.
Realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor poate avea impact asupra vegetaiei din
vecintatea amplasamentului lucrrilor prin emisii de poluani atmosferici.
Principalii poluani prezeni in mediu in vecintatea zonelor de lucru sunt particulele de
praf. In perioada realizrii lucrrilor de construcie, alturi de particule de praf, aerul va fi
impurificat i cu NOx, SO2,CO, dar in cantiti mult mai mici.
Dac din punct de vedere chimic poluarea aerului nu este periculoas pentru vegetatie
(datorit timpului redus al prezenei in atmosfer a acestor substane), poluarea cu particule in
suspensie poate avea impact asupra vegetaiei.
In zonele cu concentraii ridicate de particule de materiale in aer, zone ce nu depesc
in general 100 m distan fa de surs, vegetaia poate fi afectat prin prezena in exces a
acestor particule in aer. Ca urmare plantele nu se dezolt normal, produciile realizate sunt mai
reduse. Efectul asupra copacilor i arbutilor este mai puin vizibil. ns aceste efecte se
manifest numai pn la prima ploaie, dup indeprtarea particulelor de pe limbul foliar,
procesele fiziologice se vor desfura normal, astfel nct nu va exista un impact semnificativ
asupra florei i faunei existente la nivelul amplasamentului i in vecintatea acestuia.
Realizarea lucrrilor (in special in cazul realizrii pragurilor de fund) poate modifica
temporar calitatea apelor rurilor prin creterea turbiditii i totodat creterea concentraiei de
materii n suspensie, avnd ca rezultat direct i imediat diminuarea ptrunderii luminii solare n
ap. Acest lucru poate afecta organismele fotodependente prin diminuarea proceselor de
fotosintez specifice algelor i plantelor acvatice.
Aceast form de impact este temporar i reversibil, deoarece materiile in suspensie
se depun in mod natural, apa revenind la calitile iniiale, astfel nct nu vor fi afectate speciile
de flor i faun acvatic prezente in vecintatea fronturilor de lucru.
Lucrrile de recalibrare propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea vor fi realizate
numai dup producerea unor viituri.
Impactul asupra psrilor va consta in:
-
ndeprtarea vegetaiei de pe malurile rurilor, zone folosite ca areale de popas i

hrnire;
perturbarea speciilor de psri din cauza existenei fronturilor de lucru.

Prezena fronturilor de lucru poate afecta fauna existent in amplasament i in
vecintatea amplasamentului prin nivelul zgomotului, circulaia utilajelor i a mijloacelor de

transport, mpiedicarea accesului in anumite zone de hrnire.
237
Zgomotul generat de execuia lucrrilor propuse poate crea disconfort speciilor de psri
care folosesc amplasamentul pentru hrnire. Acest impact este temporar, manifestndu-se
perioada in execuiei lucrrilor.
Prezena muncitorilor i a utilajelor de construcie va conduce la ndeprtarea temporar
a acestor specii in habitatele similare din vecintatea amplasamentului, de unde vor reveni la
finalizarea lucrrilor de construcie, suprafaa fronturilor de lucru fiind mic in raport cu suprafaa
total a acestor arii naturale protejate, conform tabelelor 18 i 64. Realizarea lucrrilor propuse
in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu va conduce la diminuarea efectivelor acestor specii.
In perioada execuiei lucrrilor, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele in
micare folosite pentru realizarea lucrrilor pot conduce la modificarea calitii apelor n zona
fronturilor de lucru. Organismele acvatice, de asemenea, pot fi afectate direct de calitatea apei
cu precdere n vecintatea fronturilor de lucru. Aceast form de impact este temporar, se
manifest numai in perioada realizrii lucrrilor. Deoarece pierderile de produse petroliere se
pot produce numai accidental, impactul nu este semnificativ.
Creterea concentraiei de materii n suspensie poate afecta procesele respiratorii ale
faunei terestre prezente in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia. Dar datorit
posibilitii acestora de a se deplasa in habitatele similare nvecinate, impactul asupra faunei
terestre nu a fi semnificativ.
Nici in cazul faunei acvatice, realizarea excavaiilor nu are un impact semnificativ,
datorit capacitii acestor specii de a evita zonele cu turbiditate crescut. Impactul lucrrilor de
excavaii asupra faunei acvatice se manifest prin retragerea acesteia din zonele defavorabile
(mai exact din zonele unde se execut lucrrile) spre zone favorabile (in care nu se lucreaz i
exist condiii similare de habitat). Pragurile de fund sunt lucrri punctuale care ocup un
procent foarte mic din suprafaa ariilor protejate, astfel inct speciile prezente in amplasamentul
acestor lucrri se pot deplasa in amplasamentele similare din vecintate, cu excepia
nevertebratelor bentonice.
Lucrrile prevzute au specific hidrotehnic i nu prevd construcii i/sau structuri nalte
care s reprezinte bariere in calea migraiei psrilor, innd cont c zborurile din timpul
migraiei se desfoar la inlimi mult mai mari. Realizarea lucrrilor nu va conduce la
fragmentarea habitatelor.
Se pot inregistra temporar modificri in densitatea populaiilor (nr.indivizi / suprafa) prin
deplasarea indivizilor in habitatele similare invecinate, dar realizarea lucrrilor hidrotehnice
propuse nu va diminua efectivul populaional al speciilor identificate in amplasamentul lucrrilor

238
i in vecintatea acestora. La finalizarea lucrrilor, speciile identificate pot reveni in
amplasamentul lucrrilor.
Impactul potenial
al lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea
asupra ariilor de protecie special avifaunistic i asupra speciilor de psri este

nesemnificativ, temporar i reversibil i se manifest numai in cadrul fiecrui front de lucru i
numai in perioada de execuie a lucrrilor hidrotehnice. La finalizarea lucrrilor mediul va reveni
la starea iniial, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de noile lucrri propuse.
In urma aplicrii msurilor de reducere a impactului propuse in cadrul capitolului D IV,
impactul asupra speciilor de faun va fi mult diminuat, astfel nct nu va exista impact
rezidual.
In schimb, pe termen lung se va manifesta impactul pozitiv: protejarea locuinelor, a
societilor comerciale i a terenurilor agricole de efectele inundaiilor care se produc in prezent
in bazinul hidrografic Arge Vedea. Diminuarea efectelor inundaiilor va avea impact indirect
pozitiv i asupra speciilor i habitatelor protejate existente in vecintatea amplasamentului prin
protejarea acestora de efectele inundaiilor.
I.1.1. Impactul asupra ROSPA0022 Comana (suprapus parial cu ROSCI0043 Comana)
In cadrul teritoriului ROSPA0022 Comana suprapus parial cu ROSCI0043 Comana
vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
recalibrri de rul Clnitea;
diguri propuse pe rul Clnitea ocup 0,00162% din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
suprainlri diguri existente pe rul Clnitea - 0,002178% din suprafaa total a
ROSPA0022 Comana;
praguri de fund pe rul Clnitea - 0,0003% din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
consolidri de maluri pe rul Iordana 0,00069 % din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Iordana 0,0015% din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
recalibrri pe rul Iordana;
consolidri de maluri pe rul Neajlov 0,0058% din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
diguri propuse pe rul Neajlov - 0,04480% din suprafaa total a ROSPA0022 Comana;
239
praguri de fund pe rul Neajlov - 0,00019% din suprafaa total a ROSPA0022 Comana;
recalibrare pe rul Neajlov;
suprainlri diguri existente pe rul Neajlov - 0,001579% din suprafaa total a
ROSPA0022 Comana;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Neajlov - 0,0032% din suprafaa total a ROSPA0022
Comana;
recalibrri pe rul Gurban;
Lucrrile de recalibrri vor fi realizate numai dup producerea unor viituri. In momentul
elaborrii PPPDEI in BH Arge Vedea nu a putut fi estimat suprafaa total care va fi ocupat
de acest tip de lucrri.
Figura 49. Recalibrri pe rul Clnitea

Legend
ROSPA0022 Comana marcat cu galben pe hart;

240
Figura 50. Amplasarea lucrrilor de pe rul Iordana in raport cu ROSPA0022 Comana

Legend:
consolidri de maluri - marcate cu albastru pe hart;
Figura 51. Amplasarea lucrrilor pe rurile Neajlov i Gurban in raport cu ROSPA0022 Comana
Legend:

241
Zona analizat este folosit ca areal de hrnire de ctre speciile de faun. In
amplasament lucrrilor i in zonele din vecintatea acestuia au fost identificate exemplare
adulte, aflate in cutarea hranei. Pentru diminuarea impactului asupra avifaunei au fost propuse
msuri in cadrul capitolului D. Nu au fost observai juvenili, cuiburi sau adposturi. Cu toate
acestea, este recomandat ca, inainte de nceperea lucrrilor hidrotehnice propuse in
cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea, amplasamentul lucrrilor s fie verificat de ctre
experi in biodiversitate.
Realizarea lucrrilor nu va conduce la fragmentarea habitatelor i nu reprezint o
barier in calea migraiei psrilor datorit specificului lucrrilor i faptului c se vor
desfura la nivelul solului.
Execuia lucrrilor hidrotehnice propuse nu va conduce la diminuarea efectivului
populaional al speciilor identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestora.
Prin implementarea msurilor de reducere a impactului propuse in cadrul capitolului D
IV, impactul potenial asupra speciilor de faun va fi diminuat semnificativ.
Consolidarea malurilor i suprainlarea digurilor se va face in amplasamentele
existente, fr ocuparea unor suprafee suplimentare de teren, iar noile lucrri ocup un procent
foarte mic din suprafaa total a ROSPA0022 Comana (0,04480% digurile propuse pe rul
Neajlov, 0,00162 digurile propuse pe rul Clnitea, 0,00019% pragurile de fund pe rul Neajlov
i 0,0003% pragurile de fund de pe rul Clnitea), astfel inct impactul realizrii lucrrilor
propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea asupra ROSPA0022 Comana nu este
semnificativ.
I.1.2. Impactul asupra ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge

In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0062 Lacurile de acumulare de
pe Arge vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
suprainlri diguri existente pe Arge ocup 0,0181% din suprafaa total a
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Arge - ocup 0,002826% din suprafaa total a
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge;
242
diguri propuse pe rul Arge - ocup 0,0129% din suprafaa total a ROSPA0062
Lacurile de acumulare de pe Arge;
recalibrri in bazinul hidrografic Rncaciov, conform figurii 52.

Lucrrile pentru suprainlarea digurilor existente vor fi realizate in amplasamentele
actuale, nu vor fi ocupate noi suprafee ce ar putea fi folosite ca locuri de hrnire sau de
reproducere de ctre speciile identificate in amplasamentul lucrrilor sau in vecintatea
acestora. Amplasamentul lucrrilor de suprainlare a digurilor existente ocup un procent
foarte mic din suprafaa total a ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge, respectiv
0,0181%.
Lucrrile de recalibrare vor fi realizate numai dup producerea unor viituri.
Zona analizat este folosit ca areal de hrnire de ctre speciile de psri. In
amplasamentul lucrrilor i in zonele din vecintatea acestuia au fost identificate exemplare
adulte, aflate in cutarea hranei. Nu au fost observai juvenili, cuiburi sau adposturi.
Figura 52. Amplasarea lucrrilor de recalibrare din BH Rancaciov in raport cu ROSPA0062

Lacurile de acumulare de pe Arge
Legend:
-
ROSPA0062 marcat cu galben pe hart;

243
Figura 53. Amplasarea lucrrilor de suprainlri diguri existente pe Age in raport cu

ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge
Legend:
-
supranlri diguri existente marcate cu verde pe hart;
ROSPA0062 marcat cu galben pe hart

Realizarea lucrrilor nu reprezint o barier in calea migraiei psrilor datorit
specificului lucrrilor i faptului c se vor desfura la nivelul solului.

Deoarece suprafeele ocupate temporar i permanent pentru realizarea lucrrilor ocup
un procent foarte mic din suprafaa ariei protejate, respectiv 0,0129% in cazul realizrii digurilor
noi pe rul Arge i 0,0181% pentru suprainlarea digurilor existente, in amplasamentul
lucrrilor nu au fost identificate specii de flor de importan conservativ, iar amplasamentul
lucrrilor nu este folosit ca areal de reproducere de ctre speciile de faun identificate,
impactul realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea asupra
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arge nu este semnificativ.
I.1.3. Impactul asupra ROSPA0146 Valea Clnitei
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0146 Valea Clnitei vor fi
realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
recalibrri pe rurile Clnitea, Sltioarele, Valea Alb, Valea lui Damian, Ismar,
Glavacioc;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Riosul
- ocup 0,0017% din suprafaa total a

244
-
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Clnitea - ocup 0,01124% din suprafaa total a
diguri propuse pe rul Clnitea - ocup 0,0214% din suprafaa total a ROSPA0146
Valea Clnitei;
consolidri de maluri pe rul Clnitea

-
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Valea Alb - ocup 0,000425% din suprafaa total a
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Ismar

-
diguri propuse pe Glavacioc - ocup 0,0037% din suprafaa total a ROSPA0146 Valea
Clnitei.

Figura 54. Amplasarea lucrrilor de recalibrri pe Sltioarele, Valea Alb, Valea lui Damian in
raport cu ROSPA0146 Valea Clnitei
Legend:
-

245
Figura 55. Amplasarea lucrrilor de recalibrri pe Clnitea, Ismar, Glavacioc i a zidurilor de

sprijin pe Riosul in raport cu ROSPA0146 Valea Clnitei
Legend:
-

Lucrrile de recalibrare vor fi executate numai dup producerea unor viituri, in momentul
elaborrii PPPDEI in BH Arge Vedea nu a putut fi estimat suprafaa ocupat de aceste

lucrri.
Zidurile de sprijin realizate pe rurile Riosul, Clnitea, Valea Alb i Ismar vor ocupa un
procent foarte mic din suprafaa ROSPA0146 Valea Clnitei, respectiv 0,013935% in total, iar
digurile propuse pe rurile Clnistea i Glavacioc vor ocupa 0,0251% in total, astfel inct nu se
va reduce semnificativ arealul de hrnire al speciilor de faun identificate la nivelul acestei arii
de protecie special avifaunistic.
Impactul realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea asupra
ROSPA0146 Valea Clnitei nu este semnificativ.

246
I.1.4. Impactul asupra ROSPA0148 Vitneti Rsmireti
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0148 Vitneti Rsmireti vor fi
consolidri de maluri pe Teleorman ocup 0,0109% din suprafaa total a
ROSPA0148 Vitneti Rsmireti;
recalibrri pe Teleorman;
Consolidrile de maluri vor fi realizate in amplasamentele existente, nu vor fi ocupate noi
suprafee ce ar putea fi folosite ca locuri de hrnire sau de reproducere de ctre speciile
identificate in amplasamentul lucrrilor sau in vecintatea acestora.
Aceste lucrri ocup un procent foarte mic din suprafaa total a ROSPA0148 Vitneti
Rsmireti, respectiv 0,0109%, astfel inct arealul de hrnire al speciilor identificate nu se va
reduce semnificativ. Mai mult, in vecintatea amplasamentului lucrrilor exist habitate similare
care pot fi folosite pentru hrnire in timpul realizrii lucrrilor.
Figura 56. Amplasarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea in raport cu
ROSPA0148 Vitneti Rsmireti
Legend:
-
ROSPA0148 marcat cu galben pe hart.

247
Lucrrile de recalibrri vor fi executate numai dup producerea unor viituri. In momentul
elaborrii PPPDEI in BH Areg Vedea nu a putut fi estimat suprafaa total ocupat de
aceast categorie de lucrri.
Consolidarea malurilor i executarea recalibrrilor in urma producerii unor viituri nu
reprezint o barier in calea migraiei psrilor datorit specificului lucrrilor i faptului c se vor
desfura la nivelul solului.
Impactul realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea asupra
ROSPA0148 Vitneti Rsmireti nu este semnificativ.
I.1.5. Impactul asupra ROSPA0108 Vedea Dunre
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0108 Vedea Dunre vor fi
consolidri de maluri pe rul Vedea ocup 0,00188% din suprafaa total a
ROSPA0108;
suprainlri diguri existente pe rul Vedea 0,0168% din suprafaa total a
ROSPA0108;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Vedea 0,00068% din suprafaa total a ROSPA0108.
ROSPA0108 Vedea Dunre

248
Legend:
-
consolidri de maluri marcate cu verde pe hart;
suprainlri diguri existente marcate cu albastru pe hart;
ziduri de sprijin (parapei) marcate cu rou pe hart;


Deoarece amplasamentele lucrrilor ocup un procent foarte mic din suprafaa total a
ariei protejate, iar in vecintatea lucrrilor exist habitate similare care pot fi folosite pentru
hrnirea speciilor identificate, impactul realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH
Arge Vedea asupra ROSPA0108 Vedea Dunre nu este semnificativ.
I.1.6. Impactul asupra ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica
In cadrul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica
vor fi realizate ziduri de sprijin pe rul Pasrea. Teritoriul acestei arii naturale protejate se
suprapune parial cu teritoriul ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica.
ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica.
249
Legend:
-
ROSPA0122 marcat cu galben pe hart.

specificului lucrrilor i faptului c se vor desfura la nivelul solului. Lucrrile vor fi realizate
foarte aproape de limita acestei arii protejate i ocup un procent foarte mic din suprafaa total
a ariei naturale (0,00475%), astfel inct impactul realizrii lucrrilor propuse in cadrul
PPPDEI in BH Arge Vedea asupra ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica nu este
semnificativ.
I.2. Impactul potenial asupra siturilor de importan comunitar

Lucrrile hidrotehnice propuse vor fi realizate parial / total in cadrul urmtoarelor situri
de importan comunitar:
1. ROSCI0268 Valea Vlsanului;
2. ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului;
3. ROSCI0043 Comana;
4. ROSCI0088 Gura Vedei aica - Slobozia;
5. ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei;
6. ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor;
7. ROSCI0194 Piatra Craiului;
8. ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei;
9. ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica;
10. ROSCI0386 Rul Vedea.
n capitolele I.2.1. 1.2.10. este prezentat impactul asupra fiecrui sit de importan
comunitar, inclusiv a terenurilor i habitatelor din amplasamentul lucrrilor, iar in capitolul I.3
este prezentat impactul asupra speciilor de faun identificate in amplasamentul lucrrilor,
acesta fiind similar tuturor siturilor de importan comunitar in cadrul crora vor fi realizate
lucrrile propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea.

250
I.2.1. Impactul asupra ROSCI0043 Comana
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0043 Comana vor fi realizate
urmtoarele categorii de lucrri:
consolidri de maluri pe rul Clnitea 0,002358% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana;
diguri propuse pe rul Clnitea 0,007210% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana;
praguri de fund pe rul Clnitea 0,0003% din suprafaa total a ROSCI0043 Comana;
recalibrri pe rul Clnitea;
suprainlri diguri existente pe rul Clnitea 0,001799% din suprafaa total a
ROSCI0043 Comana;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Iordana 0,0012% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana;
consolidri de maluri pe rul Iordana 0,0006% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana;
recalibrri pe rul Iordana;
recalibrri pe rul Glavacioc;
diguri propuse pe rul Glavacioc 0,0007% din suprafaa total a ROSCI0043 Comana;
consolidri de maluri pe rul Neajlov 0,00551% din suprafaa total a ROSCI0043
Comana;
diguri propuse pe rul Neajlov 0,04228% din suprafaa total a ROSCI0043 Comana;
praguri de fund pe rul Neajlov 0,0001% din suprafaa total a ROSCI0043 Comana;
recalibrare pe rul Neajlov;
suprainlri diguri existente pe rul Neajlov 0,0015% din suprafaa total a
ROSCI0043 Comana;
ziduri de sprijin pe rul Neajlov 0,0030 % din suprafaa total a ROSCI0043 Comana;
recalibrri pe rul Gurban;
Aceast arie se suprapune parial cu teritoriul ariei de protecie special avifaunistic
ROSPA0022 Comana i ROSPA0146 Valea Clnitei, conform figurii 59.

251
Figura 59. Amplasarea lucrrilor de pe rul Iordana in raport cu ROSCI0043 Comana

Legend:
ROSCI0043 Comana marcat cu galben pe hart;
Figura 60. Amplasarea lucrrilor de pe rurile Clnitea i Glavacioc n raport cu ROSCI0043

Comana
Legend:
252
Figura 61. Amplasarea lucrrilor de pe rurile Neajlov i Gurban n raport cu ROSCI0043

Comana
Legend:
In cazul reabilitrii structurilor existente (suprainlri diguri noi, consolidri maluri),
amplasamentele lucrrilor sunt deja antropizate i c nu vor fi ocupate noi suprafee, iar in cazul
lucrrilor noi (diguri propuse, praguri de fund), suprafaa ocupat permanent de lucrri este
mic in raport cu suprafaa total a ROSCI0043 Comana, astfel inct impactul asupra acestui
sit de importan comunitar nu este semnificativ. Se va produce un impact temporar
cauzat de prezena muncitorilor i a fronturilor de lucru, dar la finalizarea lucrrilor, mediul va
reveni la starea iniial.
Amplasamentul lucrrilor nu reprezint areal de reproducere pentru speciile identificate.
In amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia nu au fost identificate habitatele
pentru a cror protecie a fost desemnat acest sit de importan comunitar. De asemenea,
dintre speciile menionate in formularul standard Natura 2000 au fost observate numai 12 specii
(Spermophilus citellus, Triturus dobrogicus, Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis,
253
Pelobates fuscus,
Natrix tessellata, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Umbra krameri,
Cobitis taenia, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus). Ins acestea nu vor fi afectate de
realizarea lucrrilor deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona
investiiei i se pot deplasa in habitate similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
I.2.2. Impactul asupra ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului
In cadrul sitului de importan comunitar Lunca Mijlocie a Argeului vor fi realizate
lucrri de suprainlare a digurilor existente pe rul Arge, conform figurii 63.
ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului
Legend:
-
supranlare diguri marcate cu verde pe hart;
ROSCI0106 marcat cu galben pe hart

Realizarea acestor lucrri nu implic ocuparea unor suprafee suplimentare de teren,
astfel nct impactul nu este semnificativ. In amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia

nu au fost identificate habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat acest sit de importan
comunitar.

254
Datorit faptului c aceste suprafee sunt deja antropizate i c nu vor fi ocupate noi
suprafee, impactul asupra acestui sit de importan comunitar nu este semnificativ. Se
va produce un impact temporar cauzat de prezena muncitorilor i a fronturilor de lucru, dar la
finalizarea lucrrilor, mediul va reveni la starea iniial.
Zona analizat nu reprezint areal de reproducere pentru speciile identificate.
Dintre speciile menionate in formularul standard Natura 2000 au fost observate numai
ase specii (Lutra lutra, Bombina bombina, Gobio kessleri, Sabanejewia aurata, Aspius aspius
i Cobitis taenia). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor deoarece populaiile
I.2.3. Impactul asupra ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei
In cadrul sitului de importan comunitar Vile Brtiei i Brtioarei vor fi realizate
-
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Bratia ocup 0,0244% din suprafaa total a
ROSCI0258 Vile Brtiei i Brtioarei;
recalibrri pe rul Bratia, conform figurii 63.

In amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia nu a fost identificat habitatul pentru
a crui protecie a fost desemnat acest sit de importan comunitar.

Datorit faptului c suprafeele ocupate de lucrare sunt foarte mici in raport cu suprafaa
total a acestui sit de importan comunitar, impactul asupra ROSCI0258 Vile Brtiei i
Brtioarei nu este semnificativ. Se va produce un impact temporar cauzat de prezena
muncitorilor i a fronturilor de lucru, dar la finalizarea lucrrilor, mediul va reveni la starea
iniial.
11 specii (Bombina variegata, Triturus cristatus, Eudontomyzon mariae, Cottus gobio, Gobio
uranoscopus, Bufo bufo, Rana esculenta, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Lacerta
agilis, Natrix natrix). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor deoarece populaiile
255
Figura 63. Amplasarea lucrrilor hidrotehnice pe Bratia in raport cu ROSCI0258 Vile Brtiei i
Brtioarei
Legend:
- ziduri de sprijin marcate cu rou pe hart;
-
ROSCI0258 marcat cu galben pe hart;

Zona analizat nu reprezint areal de reproducere pentru speciile identificate.

I.2.4. Impactul asupra ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0381 Rului Trgului Argeel
Ruor vor fi realizate urmtoarele categorii de lucrri:
-
diguri propuse pe rul Dmbovia;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Dmbovia, conform figurii 64.

256
Figura 64. Amplasarea lucrrilor hidrotehnice in raport cu ROSCI0381 Rul Trgului Argeel
Ruor
Legend:
-
realizare diguri noi marcate cu verde pe hart;

In cazul realizrii digurilor noi vor fi ocupate anumite suprafee, dar deoarece in aceste
zone nu exist habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat acest sit de importan
comunitar sau specii de flor de interes conservativ i zona nu este folosit ca areal de
reproducere de ctre speciile de faun identificate in amplasament, impactul nu va fi
semnificativ.
Dintre speciile menionate in formularul standard Natura 2000 au fost observate cinci
specii (Bombina variegata, Triturus montandoni i Cottus gobio). Ins acestea nu vor fi afectate
de realizarea lucrrilor deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona
investiiei i se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.

257
I.2.5. Impactul asupra ROSCI0194 Piatra Craiului
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0194 Piatra Craiului vor fi realizate
diguri propuse pe rul Dmbovia - ocup 0,00729% din suprafaa total a ROSCI0194
Piatra Craiului;
ziduri de sprijin (parapei) pe Dmbovia ocup 0,0008% din suprafaa total a
ROSCI0194 Piatra Craiului;
recalibrri pe Dmbovicioara;
ziduri de sprijin (parapei) pe Dmbovicioara - ocup 0,00104% din suprafaa total a
ROSCI0194 Piatra Craiului;
ziduri de sprijin pe Valea Cheii - ocup 0,00016% din suprafaa total a ROSCI0194
Piatra Craiului;
recalibrri pe Valea Cheii, conform figurii 65.
Figura 65. Amplasarea lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea in raport cu

ROSCI0194 Piatra Craiului
Legend:
-
diguri propuse marcate cu verde pe hart;
arii protejate de interes comunitar marcate cu galben pe hart

pentru a cror protecie a fost desemnat acest sit de importan comunitar.

258
ase specii (Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Cottus gobio,
Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea
lucrrilor deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot
deplasa in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Deoarece lucrrile propuse ocup un procent foarte mic din suprafaa total a ariei
protejate, in amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate habitatele pentru a cror protecie a
fost desemnat acest sit de importan comunitar, iar amplasamentul nu este folosit ca zon
de reproducere, impactul asupra ROSCI0194 Piatra Craiului nu va fi semnificativ.
I.2.6. Impactul asupra ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei

In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei vor fi
praguri de fund pe Doamnei ocup 0,0213% din suprafaa total a ROSCI0316 Lunca
Rului Doamnei;
ziduri de sprijin pe Doamnei - ocup 0,1329% din suprafaa total a ROSCI0316 Lunca
Rului Doamnei;
recalibrri pe Doamnei conform figurii 66.
ase specii (Emys orbicularis, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata, Eudontomyzon mariae,
Barbus meridionalis, Gobio kessleri). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor
deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot deplasa
in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.

259

ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei
Legend:
-
ROSCI0316 marcat cu galben pe hart.


Deoarece amplasamentul nu este folosit ca zon de reproducere i nu exist specii de
flor de interes conservativ sau habitatele pentru a cror protecie a fost desemnat acest sit de
importan comunitar, impactul asupra ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei nu va fi
semnificativ.
I.2.7. Impactul asupra ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica vor fi
realizate ziduri de sprijin pe rul Pasrea, conform figurii 67.

260
Figura 67. Amplasarea zidurilor de sprijin pe rul Pasrea in raport cu ROSCI0308 Lacul i
Pdurea Cernica.
Legend:
-

Teritoriul sitului de importan comunitar Lacul i Pdurea Cernica se suprapune parial
cu teritoriul ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0122 Lacul i Pdurea Cernica.

apte specii (Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis, Aspius aspius, Cobitis
taenia, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea
lucrrilor deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot
deplasa in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Deoarece amplasamentul nu este folosit ca zon de reproducere i nu exist specii de
flor de interes conservativ sau habitate protejate, iar amplasamentul zidurilor de sprijin ocup
0,00421% din suprafaa total a sitului de importan comunitar, impactul realizrii lucrrilor
asupra ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica nu va fi semnificativ.

261
I.2.8. Impactul asupra ROSCI0268 Valea Vlsanului
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0268 Valea Vlsanului vor fi realizate
consolidri de maluri pe rul Vlsan ocup 0,0029388% din suprafaa total a
ROSCI0268 Valea Vlsanului;
praguri de fund pe rul Vlsan 0,00186% din suprafaa total a ROSCI0268 Valea
Vlsanului;
recalibrri pe rul Vlsan;
suprainlri diguri pe rul Vlsan 0,0027869% din suprafaa total a ROSCI0268
Valea Vlsanului;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Vlsan 0,0085864% din suprafaa total a
ROSCI0268 Valea Vlsanului;
consolidri de maluri pe rul Roboaia 0,0044905% din suprafaa total a ROSCI0268
Valea Vlsanului;
praguri de fund pe rul Roboaia 0,0015717% din suprafaa total a ROSCI0268 Valea
Vlsanului;
recalibrri pe rul Roboaia, conform figurii 68.

ROSCI0268 Valea Vlsanului
Legend:
-

262
-


apte specii (Lutra lutra, Bombina variegata, Romanichthys valsanicola, Cottus gobio, Barbus
meridionalis, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata). Ins acestea nu vor fi afectate de
realizarea lucrrilor deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona
investiiei i se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Lucrrile de recalibrare vor fi realizate numai dup producerea unor viituri.
Amplasamentul exact al acestor lucrri i suprafaa ocupat nu au putut fi stabilite in momentul
elaborrii PPPDEI in BH Arge Vedea.
Deoarece pentru consolidarea malurilor i suprainlarea zidurilor de sprijin nu vor fi
ocupate suprafee suplimentare, iar noile lucrri propuse vor ocupa un procent foarte mic din
suprafaa total a acestui sit de importan comunitar, a faptului c amplasamentul nu este
folosit ca zon de reproducere i nu exist specii de flor de interes conservativ, impactul
asupra ROSCI0268 Valea Vlsanului nu va fi semnificativ.
I.2.9. Impactul asupra ROSCI0386 Rul Vedea

In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea vor fi realizate
recalibrri pe rul Cinelui;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Tinoasa - ocup 0,00004% din suprafaa total a
ROSCI0386 Rul Vedea;
consolidri de maluri pe rul Tinoasa 0,00137% din suprafaa total a ROSCI0386
Rul Vedea;

263
consolidri de maluri pe rul Doroftei 0,00301% din suprafaa total a ROSCI0386
Rul Vedea;
diguri propuse pe rul Doroftei - 0,0087% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
praguri de fund pe rul Doroftei - 0,0001099% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
recalibrri pe rul Doroftei;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Doroftei 0,0016602% din suprafaa total a
consolidri de maluri pe rul Vedea - ocup 0,0169998% din suprafaa total a
diguri propuse pe rul Vedea - 0,004742% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
suprainlri diguri existente pe rul Vedea 0,00075 % din suprafaa total a
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Vedea - 0,0048672% din suprafaa total a
consolidri de maluri pe rul Tecuci - 0,0026418% din suprafaa total a ROSCI0386
Rul Vedea;
diguri propuse pe rul Tecuci - 0,0111931% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
recalibrri pe rul Tecuci;
recalibrri pe rul Florior;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Tecuci - 0,00079% din suprafaa total a ROSCI0386
Rul Vedea;
consolidri de maluri pe rul Burdea - 0,0012% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
recalibrri pe rul Valea Rogojinei;
diguri propuse pe rul Burdea - 0,00002% din suprafaa total a ROSCI0386 Rul
Vedea;
ziduri de sprijin (parapei) pe rul Burdea - 0,00129% din suprafaa total a ROSCI0386
Rul Vedea;
recalibrri pe rul Bneasa;
recalibrri pe rul Cinelui;
264
Figura 69. Amplasarea lucrrilor propuse pe rurile Cinelui i Tinoasa in raport cu ROSCI0386
Rul Vedea
Legend:
- recalibrri marcate cu mov pe hart;
- consolidri de maluri marcate cu albastru pe hart;
- ziduri de sprijin (parapei) marcate cu rou pe hart;
- ROSCI0386 marcat cu galben pe hart
Figura 70 a. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Dorofei in raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-

265
Figura 70 b. Amplasarea lucrrilor propuse pe rurile Dorofei i Bneasa in raport cu

ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-
Figura 70 c. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Dorofei in raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-

266
-
Figura 71. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Vedea in raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-
Figura 72 a. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Tecuci n raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-

267
-
Figura 72 b. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Tecuci n raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-

268
Figura 73. Amplasarea lucrrilor propuse pe rul Tecuci n raport cu ROSCI0386 Rul Vedea
Legend:
-


ase specii (Bombina bombina, Triturus cristatus, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Sabanejewia
aurata, Rhodeus sericeus amarus). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor
deoarece populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot deplasa
in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Deoarece lucrrile vor ocupa un procent foarte mic din suprafaa total a acestei arii
naturale protejate, amplasamentul nu este folosit ca zon de reproducere i nu exist specii de
flor de interes conservativ, impactul asupra ROSCI0386 Rul Vedea nu va fi semnificativ.
I.2.10. Impactul asupra ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia
In cadrul sitului de importan comunitar ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia
vor fi realizate lucrri pentru supranlarea digurilor existente pe rul Vedea, conform figurii 74.
Teritoriul ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia se suprapune parial cu teritoriul
ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0108 Vedea Dunre.

269
Figura 74. Amplasarea lucrrilor de supranlare a digurilor existente pe rul Vedea in raport
cu ROSCI0088 Gura Vedei aica Slobozia
Legend:
-
ROSCI0088 i ROSPA0108 marcate cu galben pe hart

Dintre speciile menionate in formularul standard Natura 2000 au fost observate 15
specii (Lutra lutra, Spermophilus citellus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Aspius aspius,
Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer,
Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel
zingel, Alosa immaculate). Ins acestea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor deoarece
populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict pe zona investiiei i se pot deplasa in
habitatele similare din vecintatea zonelor in care se lucreaz.
Deoarece lucrrile vor fi realizate pe amplasamentul existent, fr ocuparea unor
suprafee suplimentare, amplasamentul nu este folosit ca zon de reproducere i nu exist
specii de flor de interes conservativ, impactul asupra ROSCI0088 Gura Vedei aica
Slobozia.

270
I.3. Impactul potenial asupra speciilor existente in cadrul ariilor protejate
Speciile de flor, faun i habitatele existente in amplasamentul lucrrilor hidrotehnice
propuse au fost prezentate in cadrul capitolului B. In general lucrrile vor fi realizate in terenuri
arabile i terenuri curi construcii. n amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia nu au
fost identificate habitatele menionate in formularele standard Natura 2000 ale ariilor protjate in
cadrul crora vor fi realizate parial / integral lucrrile hidrotehnice. De asemenea, in
amplasamentul lucrrilor hidrotehnice nu au fost identificate pduri, ci numai in vecintatea
acestor amplasamente, astfel inct realizarea lucrrilor hidrotehnice nu presupune defriarea
unor suprafee.
Lucrrile care vor fi realizate in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea includ:
-
diguri propuse;
punere in siguran baraje acumulri existente;
recalibrri;
praguri de fund;
acumulri propuse
Realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea va avea un impact
temporar asupra speciilor i habitatelor identificate in amplasamentul lucrrilor. Acest impact se

va manifesta in special prin:
-
deranjarea speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire ca urmare a

nivelului zgomotului i a prezenei muncitorilor i a utilajelor de construcie;
indeprtarea vegetaiei terestre pentru suprainlarea digurilor i consolidarea malurilor

i pentru realizarea noilor diguri.
Impactul asupra vegetaiei terestre se manifest mai ales in cazul realizrii noilor diguri,
prin ndeprtarea vegetaiei pe suprafeele ce vor fi ocupate permanent de aceste structuri.

Deoarece in amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate habitate protejate i nici specii de
flor de interes conservativ, iar procentul ocupat din ariile naturale protejate de interes
comunitar este foarte mic, impactul asupra florei terestre nu este semnificativ.
In cazul reabilitrii structurilor existente (suprainlare diguri, consolidare maluri)
impactul nu este semnificativ, deoarece aceste zone sunt deja antropizate i nu vor fi ocupate
noi suprafee, nu exist specii de flor de interes conservativ sau habitate protejate. In cazul
acestor lucrri, impactul se manifest mai ales prin:
271
ndeprtarea florei din amplasamentul lucrrilor;
deranjarea faunei ca urmare a creterii nivelului zgomotului de la funcionarea utilajelor
de construcie i a muncitorilor;
Vegetaia din amplasamentul lucrrilor i din vecintatea acestuia cuprinde in general
vegetaie ruderal, terenuri agricole cultivate, tufriuri i vegetaie arboricol pe malurile
rurilor i vegetaie acvatic i palustr. In zonele analizate nu au fost identificate specii
protejate de flor, ci numai specii fr importan conservativ. De asemenea, nu au fost
identificate plante menionate in Cartea Roie a plantelor vasculare din Romnia. In vecintatea
amplasamentului lucrrilor au fost identificate pduri de foioase i pduri de amestec, dar
acestea nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in
BH Arge Vedea.
Realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor presupune indeprtarea vegetaiei din
zona dig-mal. Aceast operaie ar fi trebuit s fie realizat periodic in cadrul activitilor de
mentenan a structurilor hidrotehnice.
Vegetaia care va fi indeprtat pentru realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor va
fi depozitat pe platforme special amenajate in vecintatea fronturilor de lucru, va fi preluat de
o firm de salubritate i va fi depozitat in conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind
depozitarea deeurilor cu modificrile i completrile ulterioare.
Realizarea lucrrilor de suprainlare a digurilor poate avea impact asupra vegetaiei din
vecintatea amplasamentului lucrrilor prin emisii de poluani atmosferici.
Principalii poluani prezeni in mediu in vecintatea zonelor de lucru sunt particulele de
praf. In perioada realizrii lucrrilor de construcie, alturi de particule de praf, aerul va fi
impurificat i cu NOx, SO2,CO, dar in cantiti mult mai mici.
Dac din punct de vedere chimic poluarea aerului nu este periculoas pentru vegetatie
(datorit timpului redus al prezenei in atmosfer a acestor substane), poluarea cu particule in
suspensie poate avea impact asupra vegetaiei.
In zonele cu concentraii ridicate de particule de materiale in aer, zone ce nu depesc
in general 100 m distan fa de surs, vegetaia poate fi afectat prin prezena in exces a
acestor particule in aer. Ca urmare plantele nu se dezolt normal, produciile realizate sunt mai
reduse. Efectul asupra copacilor i arbutilor este mai puin vizibil. ns aceste efecte se
manifest numai pn la prima ploaie, dup indeprtarea particulelor de pe limbul foliar,
procesele fiziologice se vor desfura normal, astfel nct nu va exista un impact semnificativ
asupra florei i faunei existente la nivelul amplasamentului i in vecintatea acestuia.

272
Realizarea lucrrilor (mai ales in cazul realizrii pragurilor de fund) poate modifica
temporar calitatea apelor rurilor prin creterea turbiditii i totodat creterea concentraiei de
materii n suspensie, avnd ca rezultat direct i imediat diminuarea ptrunderii luminii solare n
ap. Acest lucru poate afecta organismele fotodependente prin diminuarea proceselor de
fotosintez specifice algelor i plantelor acvatice.
Aceast form de impact este temporar i reversibil, deoarece materiile in suspensie
se depun in mod natural, apa revenind la calitile iniiale, astfel nct nu vor fi afectate speciile
de flor i faun acvatic prezente in vecintatea fronturilor de lucru.
Impactul lucrrilor propuse prin plan este temporar i reversibil, se manifest mai
ales in zonele in care se lucreaz. La finalizarea lucrrilor, mediul va reveni la starea iniial, cu
excepia suprafeelor ocupate permanent de noile lucrri (diguri propuse). Compoziia
specific a biocenozei nu se va modifica. De asemenea, nu va scdea efectivul
populaional al speciilor de faun identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea
acestuia.
Impactul asupra speciilor de reptile i amfibieni
Habitatele prezente n jurul zonelor in care se lucreaz corespund cerinelor ecologice in
care se dezvolt specii de amfibieni i reptile precum Bombina variegata, Bombina bombina,
Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta agilis, Podarcis muralis, Triturus vulgaris, Triturus
cristatus, Natrix tessellata, Natrix natrix, ns populaiile acestor specii nu sunt restrnse strict
pe zona investiiei i se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea zonelor in care se
lucreaz.
Realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea va avea un efect
temporar asupra speciilor de reptile i amfibieni prezente la nivelul zonei analizate. Impactul
asupra acestor populaii nu va fi direct, nu va scdea efectivul populaional, nu se poate
nregistra dect mortalitatea accidental a indivizilor prezeni la nivelul fronturilor de lucru.
Dar aceast form de impact va fi redus considerabil, deoarece reptilele i amfibienii
prezeni la nivelul fronturilor de lucru se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea
amplasamentului lucrrilor, ca urmare a nivelului zgomotelor i vibraiilor produse de utilajele de
construcie, astfel nct eventualele pierderi de indivizi s fie minime.
In cazul unor precipitaii bogate se pot forma bltoace sau anuri cu ap in care aceste
specii i pot depune ponta. Inainte de inceperea lucrrilor se recomand a se verifica terenul
aferent lucrrilor, iar in perioada lucrrilor se recomand evitarea formrii de anuri artificiale cu
ap unde aceste specii i pot depune ponta.

273
Impactul asupra nevertebratelor
Impactul asupra nevertebratelor este temporar, se manifest numai in perioada de
realizare a lucrrilor hidrotehnice propuse, ca urmare a decopertrii unor suprafee pentru
realizarea noilor diguri, a nivelului zgomotelor i vibraiilor, a prezenei utilajelor i a muncitorilor
in cadrul fronturilor de lucru. Deoarece aceste organisme au capacitate mare de nmulire i
exist in numr mare in vecintatea zonelor in care se lucreaz, impactul realizrii planului
asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ. Nu vor exista modificri semnificative in structura i
dinamica populaiilor de nevertebrate existente in amplasament.
Impactul asupra psrilor
Speciile identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestuia nu vor fi
afectate semnificativ de realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea,
deoarece acestea au fost observate in pasaj sau in cutarea hranei. In amplasament nu exist
locuri de cuibrit sau de odihn ale acestor specii. Realizarea lucrrilor poate produce
deranjarea indivizilor ca urmare a nivelului zgomotului i vibraiilor, dar acest impact nu este
semnificativ. Acest impact este temporar i reversibil, se manifest numai in perioada realizrii
lucrrilor de construcie i punctual la nivelul fiecrui front de lucru.
La finalizarea lucrrilor, nivelul zgomotului in amplasamentul proiectelor incadrate in
teritoriile acestor arii protejate va fi similar celui din prezent.
Speciile de psri observate in pasaj in zona amplasamentului lucrrilor, nu vor fi
afectate sub nicio form de realizarea i exploatarea lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge
Vedea, deoarece nlimea zborului in timpul pasajului este mult superioar celei la care se
desfoar lucrrile de construcie.
Impactul asupra mamiferelor

Reprezentanii clasei Mammalia pot fi efectai temporar de implementarea planului ca
urmare a nivelului zgomotelor i vibraiilor i a prezenei muncitorilor i a utilajelor. Aceast
form de impact se manifest in perioada de realizare a lucrrilor de construcie, dar deoarece
mamiferele se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului analizat, in
care nu se lucreaz, nu va scdea efectivul populaional al acestor specii.
Galeriile de roztoare i de crti observate in vecintatea fronturilor de lucru nu vor fi
afectate de realizarea lucrrilor hidrotehnice.
Vidra (Lutra lutra) poate fi deranjat de prezena muncitorilor i a utilajelor in cadrul
fronturilor de lucru. Acest impact este temporar i local (se manifest in cadrul fiecrui front de
274
lucru), dar deoarece vidrele se vor deplasa n zone in care nu se lucreaz, impactul asupra
acestei specii nu este semnificativ.
Dei dou dintre siturile de importan comunitar in cadrul crora vor fi realizate
lucrrile hidrotehnice, respectiv ROSCI0194 Piatra Craiului i ROSCI0381 Rul trgului Arge
Ruor reprezint importante coridoare ecologice pentru carnivorele mari (lup, urs, rs),
aceste specii nu au fost observate in amplasamentul lucrrilor, deoarece lucrrile vor fi
efectuate in vecintatea unor localiti, astfel inct nu se poate vorbi de afectarea unor
coridoare ecologice sau de aimpact asupra carnivorelor mari.
Dinamica populaiilor mamiferelor nu va fi influenat in niciun fel de realizarea i
exploatarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea.
Impactul asupra faunei acvatice i a albiilor minore ale rurilor
Impactul lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea asupra faunei acvatice
prezente in cursurile de ap in vecintatea crora vor fi realizate lucrrile propuse este temporar
i reversibil, acesta se manifesta mai ales ca urmare a nivelului zgomotului i a vibraiilor.
Realizarea lucrrilor poate conduce temporar la creterea turbiditii apelor in vecintatea
fronturilor de lucru, mai ales in cazul execuiei pragurilor de fund, dar acestea sunt lucrri
punctuale, astfel inct impactul nu va fi semnificativ.
Dat fiind perioada limitat de execuie a lucrrilor, acest impact este considerat ca fiind
de scurt durat. De asemenea, este reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie,
turbiditatea apei va scdea, mediul revenind la starea iniial.
n perioada de exploatare nu va exista niciun impact asupra faunei acvatice, excepie
fcnd scurgerile accidentale de substane poluante provenite de la populatie sau industrii.
Executarea lucrrilor prevzute in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu va avea
impact direct asupra albiilor minore ale rurilor, cu excepia executrii pragurilor de fund
i a recalibrrilor. Pragurile de fund sunt lucrri punctuale care ocup o suprafa foarte mic
din albia rului, iar recalibrrile vor fi executate numai dup producerea unor viituri sau inundaii.
Majoritatea lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea vor fi realizate in albiile majore ale
rurilor: suprainlri diguri, realizare diguri noi, consolidri de maluri.
Poate fi nregistrat un impact indirect asupra albiilor minore in cazul realizrii digurilor
prin:
-
ptrunderea accidental in cursurile rurilor a pmntului excavat, a materialelor de

construcie sau a altor substane (hidrocarburi);
ptrunderea deeurilor in corpurile de ap de suprafa.

275
-
deranjarea faunei acvatice ca urmare a nivelului zgomotelor i vibraiilor.

Realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea (inclusiv a pragurilor
de fund) nu va constitui bariere in calea migraiei faunei acvatice i nu va mpiedica curgerea

normal a acestor ruri. Nu va fi modificat regimul normal de curgere (viteza de curgere,
adncimea apei, debitul). Inclusiv lucrrile de recalibrare vor fi realizate pentru indeprtarea
efectelor unor inundaii i restabilirea regimului normal de curgere al rurilor.
Ptrunderea materialelor de construcie in albiile minore se poate produce numai
accidental i va conduce la creterea turbiditii apei, dar acest efect este temporar (se
manifest numai in perioada lucrrilor) i nesemnificativ.
Dup finalizarea lucrrilor nu vor exista emisii in ap, turbiditatea apei va fi la un nivel
similar celui din prezent, astfel inct realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH
Arge Vedea nu va afecta calitatea acestor ape.
Rspunsul comportamental al petilor la creterea turbiditii se poate manifesta prin:
reducerea ratei de hrnire, scderea capacitii de detectare a prdtorilor, reducerea ratei de
reproducere. Petii evit in general habitatele neprielnice, precum zonele cu turbiditate ridicat
sau nivel ridicat al zgomotelor i vibraiilor. (Clarke and Wilber 2000). Aceleai studii au relevat
faptul c efecte letale apar in cazul petilor la concentraii mai mari de 650 mg/l. Aceste
concentraii nu vor fi atinse in albiile rurilor din BH Arge Vedea .
Nu este ateptat ca tendina de evitare a zonelor neprielnice s aib consecine extinse
asupra ecologiei speciilor acvatice, deoarece distribuia spaial a acestora este mai mare dect
zona in care se vor realize lucrrile de prevenire, protecie i diminuare a efectelor inundaiilor in
BH Arge Vedea.
Studii efectuate in America (Sherk et al.1975 citat in NMFS 2003) au artat c tolerana
petilor la concentraiile materiei in suspensie variaz de la 580 mg / L la 24.500 mg/l. Burton
(1993) a indicat c in unele cazuri concentraiile de materii solide n suspensie pot ajunge la mii
de miligrame pe litru nainte s se produc o reacie acut in cazul organismelor acvatice. De
asemenea, aceste studii subliniaz faptul c in timpul perioadelor ploioase, turbiditatea apei
crete in mod natural, fr a afecta speciile acvatice.
Este recomandat ca in cazul realizrii pragurilor de fund i a lucrrilor din imediata
vecintate a albiilor minore s fie adoptate tehnici de construcie astfel nct s fie evitate
emisiile poluante in ap. Deoarece nu vor exista emisii in ap, speciile acvatice care triesc in
apele acestor ruri, nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH
Arge Vedea. La finalizarea lucrrilor propuse in PPPDEI nu va exista impact remanent
asupra biodiversitii, cu excepia suprafeelor ocupate definitiv de noile structuri hidrotehnice.
276
Deoarece vor fi adoptate tehnici moderne de construcie i msuri de protejare a
mediului acvatic care s impiedice ptrunderea poluanilor in mediul acvatic, iar deeurile vor fi
depozitate in spaii special amenajate, departe de albiile rurilor, realizarea lucrrilor propuse in
cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea
nu va avea impact asupra rurilor din acest bazin
hidrografic i implicit nici asupra speciilor acvatice identificate.

Impactul permanent asupra biodiversitii const in ocuparea definitiv a unor
suprafee de teren de ctre noile diguri. Deoarece in zonele in care vor fi realizate lucrrile
propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu au fost identificate habitatele pentru a cror
protecie au fost desemnate aceste arii protejate, impactul asupra biodiversitii nu este
semnificativ.
Dat fiind faptul ca realizarea lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu
presupune afectarea semnificativ a factorilor de mediu, iar in zon nu se mai desfoar alte
tipuri de activiti cu care PPPDEI in BH Arge Vedea ar putea genera impact cumulat, cu
excepia lucrrilor aflate in curs de execuie in acest bazin hidrografic, nu va exista un efect
sinergic asupra biodiversitii.
Lucrrile aflate in curs de execuie in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea sunt de mici
dimensiuni, au parcurs deja procedura de evaluare a impactului asupra mediului i au acte de
reglementare (acord de mediu, decizia etapei de ncadrare), prin care s-a decis c proiectele
respective nu au impact semnificativ asupra mediului. De asemenea, deoarece anumite
lucrri au fost deja executate in proporie de 90-95% la data elaborrii acestui memoriu
de prezentare au fost este foarte probabil ca acestea s fie finalizate in momentul in care
vor fi realizate lucrrile hidrotehnice propuse in PPPDEI in BH Criuri, astfel inct nu va
exista impact cumulat.
Impactul negativ asupra vecintilor va fi nesemnificativ ca urmare a amplasrii i
a specificului planului ce implic lucrri cu efecte la nivelul amplasamentului. In schimb,
impactul pozitiv asupra vecintilor va fi semnificativ pozitiv prin prevenirea, protecia i
diminuarea efectelor inundaiilor asupra localitilor din vecintatea rurilor pe care vor fi
realizate lucrrile propuse. Prin implementarea acestui plan, vor fi protejate att terenuri
agricole existente in amplasamentul lucrrilor, ct i ariile protejate aflate in vecintatea zonei in
care se lucreaz.
In timpul realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea
efectul
zgomotului asupra biodiversitii se rezum la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se

manifest in principal datorit funcionrii utilajelor necesare realizrii lucrrilor de construcie,
dar i a celorlalte activiti din cadrul lucrrilor de construcie.
277
Conform specificaiilor din fiele tehnice ale utilajelor, n cadrul fronturilor de lucru nivelul
zomotului poate atinge 117 dB in cazul folosirii excavatoarelor, dar la aproximativ 100 m de
aceste fronturi de lucru, nivelul zgomotului atinge valori de 45 dB. In conformitate cu STAS
10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei i 50
dB(A) la limita receptorilor protejai.
Zgomotul produs i prezena elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determin
ndeprtarea temporar a exemplarelor de faun ce utilizeaz zonele pentru hrnire, in alte
zone din cadrul amplasamentului sau in vecintatea acestuia unde sunt prezente condiii
similare de habitat. Datorit etapizrii lucrrilor de construcie se apreciaz c efectul
zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafeei intregulului amplasament, ci zonal la nivelul
fiecrei locaii in care se realizeaz intervenii i la nivelul drumurilor principale de acces.
Nivelul zgomotului i al vibraiilor nu va schimba comportamentul speciilor prezente in
amplasament sau modul lor de via, deoarece acestea se vor deplasa in habitatele similare
invecinate, de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor de construcie.
Transportul materialelor de constructii i lucrrile de decopertare / recopertare pot
constitui surse de zgomot i de poluare cu praf a aerului atmosferic cu posibile efecte asupra
speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire i a speciilor de flor din
vecintatea acestor drumuri i a fronturilor de lucru. Acest impact se va manifesta n
perioada realizrii lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea, dar numai in
vecintatea acestor drumuri de exploatare i punctual, la nivelul fiecrui front de lucru. Aceast
form de impact nu va fi nregistrat la nivelul intregului amplasament al planului.
Depunerile de praf de pe aparatul foliar al plantelor vor fi indeprtate o dat cu prima
ploaie, astfel inct praful degajat nu va duce la perturbri ale proceselor fiziologice i biochimice
ale plantelor din cadrul zonelor cu vegetaie spontan.
Se recomand stropirea periodic a drumurilor de exploatare pentru a diminua emisiile
de praf i impactul lor asupra biodiversitii.
Se poate aprecia c transportul materialelor de construcie nu va contribui la creterea
semnificativ a traficului pe drumurile existente, ci doar la o intensificare temporar a acestora.
Prin urmare, efectele asupra speciilor din vecintate sunt nesemnificative, similare
situaiei actuale.
Menionm c in cadrul deplasrilor in teren, nu au fost identificate specii de flor
protejat in amplasamentul lucrrilor. In ceea ce privete impactul rezidual asupra
biodiversitii, acesta const in pierderea definitiv a unor poriuni de habitat prin schimbarea
destinaiei terenului pe suprafeele afectate definitiv de elementele obiectivului.
278
Avnd in vedere ca suprafeele afectate definitiv ocupa un procent foarte mic raportat la
zona analizat, iar aceste terenuri nu erau ocupate de habitate protejate, apreciem c impactul
rezidual asupra biodiversitii va fi nesemnificativ.
Evoluia numeric a populaiilor din cadrul ariilor naturale protejate de interes
comunitar nu va fi afectat negativ de implementarea obiectivelor PPPDEI in BH Arge Vedea,
deoarece aceste lucrri nu vor provoca moartea indivizilor prezeni in zona analizat, ci numai
ndeprtarea temporar a acestora in habitatele similare nvecinate de unde vor reveni la
finalizarea lucrrilor.
Nu vor fi afectate populaiile speciilor intlnite pe amplasamentul analizat i cele din
vecintatea acestuia, apreciindu-se meninerea structurii i dinamicii acestor populaii.
Realizarea obiectivelor acestui plan nu va afecta starea de conservare a ariilor protejate
in cadrul crora vor fi realizate lucrrile, deoarece in zonele afectate de lucrri nu au fost
identificate habitatele pentru a cror protecie au fost desemnate aceste arii protejate sau specii
protejate de flor.
Speciile protejate de psri au fost observate in amplasament in cutarea hranei sau in
pasaj. De asemenea, nu au fost observate cuiburi ale speciilor de psri pentru a cror
protecie au fost desemnate aceste arii de protecie special avifaunistic.
Exemplarele de faun identificate in amplasament in cutarea hranei pot fi deranjate de
nivelul zgomotelor i al vibraiilor i de prezena muncitorilor i a utilajelor, dar acest impact este
temporar i reversibil, se manifest numai in perioada de realizare a lucrrilor i punctual in
cadrul fiecrui front de lucru. La finalizarea lucrrilor, nivelul zgomotelor i al vibraiilor va fi
similar celui din prezent, nu se vor produce schimbri in structura i dinamica populaiilor
identificate in amplasamentul planului i in vecintatea acestuia, astfel nct nu va fi afectat
starea de conservare a ariilor protejate pe teritoriul crora va fi realizat planul.
In cazul lucrrilor care vor fi realizate in vecintatea ariilor protejate nu va exista impact
asupra acestor arii deoarece impactul lucrrilor este local (deranjarea faunei, ndeprtarea
vegetaiei). De asemenea, impactul zgomotului produs de prezena utilajelor i a muncitorilor
este local i se diminueaz o dat cu creterea distanei fa de locul producerii. Efectele de
margine asupra diversitii i integritii ariilor protejate din vecintatea zonelor in care se
lucreaz sunt nesemnificative.
La finalizarea lucrrilor de construcie nu va exista impact rezidual asupra acestor
specii.
Nu se va modifica efectivul populaional i nu vor disprea speciile prezente in
amplasament.

279
II.EVALUAREA IMPACTULUI POTENIAL
Toate efectele poteniale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este
supus evalurii impactului, sunt analizate pentru a determina valoarea impactului final.
Evaluarea efectelor poteniale identificate se realizeaz conform formulei:
IMPACT = CONSECIN x PROBABILITATE
Evaluarea consecinelor, din punct de vedere calitativ, se realizeaz conform matricei
din tabelul 76. Se vor lua n calcul consecinele maxim previzibile.
Tabel 76. Evaluarea consecinelor
Valoarea
Grad de afectare
CONSECINA RISCULUI ASUPRA ARIEI NATURALE

PROTEJATE
Dezastruos
Dispariia sau reducerea populaiilor speciei cu 81 100 %
Foarte serios
Serios
Moderat
Nesemnificativ
Categoriile de probabilitate se definesc conform matricei din tabelul 77.

Tabel 77. Categorii de probabilitate OBABILITATE DESCRIERE
Valoare
Probabilitate
Descriere
Inevitabil
Efectul apare cu certitudine
Foarte probabil
Efectul apare frecvent
Probabil
Efectul apare cu frecven redus
Improbabil
Efectul apare ocazional
Foarte improbabil
Efectul apare accidental
Matricea de impact, calculat n functie de probabilitatea de apariie a pericolului i a

consecintelor maxim previzibile, este prezentat in tabelul 78.

280
Tabel 78. Matricea de impact
SERIOASE
FOARTE
SERIOASE
DEZASTROASE
5
4
3
2
1
MODERATE
Inevitabil
Foarte probabil
Probabil
Improbabil
Foarte
improbabil
CONSECINE
Valoare
NESEMNIFICATI
VE
Probabilitatea
1
5
4
3
2
1
2
10
8
6
4
2
3
15
12
9
6
3
4
20
16
12
8
4
5
25
20
15
10
5
Produsul celor dou caracteristici (consecinele i probabilitatea) determin nivelul

impactului. La evaluarea acestuia se ine seama de gradul de ireversabilitate al efectelor
exercitate asupra elementelor biotice i abiotice ale ariei naturale protejate.
Tabel 79. Nivelul impactului
SEMNIFICATIV
(de la 15 la 25)
Afectarea major a speciilor i
a populaiilor locale;
NIVELUL IMPACTULUI
MODERAT
(de la 5 la 12)
Afectarea semnificativ a
speciilor i a populaiilor locale;
Puternic caracter de
ireversibilitate;
Caracter de ireversibilitate
sczut;
anse minime de refacere a

echilibrului iniial chiar i pe
termen lung
Refacerea strii iniiale a

mediului este posibil, intrun
termen lung
IMPACT NESEMINIFICATIV
(de la 1 la 4)
Alterare minor a
componentelor naturale,
inclusiv a speciilor i a
populaiilor locale;
Puternic caracter de
reversibilitate;
Refacerea uoar, de la sine a
strii iniiale, intro perioad
scurt de timp, fr eforturi
suplimentare
Principalii indicatori pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentai de numrul

de specii afectate pe de o parte i de numrul de indivizi ai populaiilor locale afectai, pe de alt
parte. Consecinele sunt cuantificate conform datelor prezentate anterior. Se adaug i
281
indicatorul privind gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului i se obine evaluarea
final a nivelului impactului asociat lucrrilor hidrotehnice propuse n bazinul hidrografic Arge
Vedea n interiorul ariilor naturale protejate enunate la capitolele anterioare.
Evaluarea impactului potenial al lucrrilor hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH
Arge Vedea asupra speciilor i habitatelor identificate in amplasamentul planului este
urmtoarea:
II.1.EVALUAREA IMPACTULUI LUCRRILOR NOI ASUPRA ARIILOR PROTEJATE

Realizarea noilor lucrri (diguri noi, praguri de fund) nu va conduce la distrugerea,
fragmentarea sau degradarea habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate ariile de
importan comunitar ROSCI0268 Valea Vlsanului, ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeului,
ROSCI0043 Comana, ROSCI0088 Gura Vedei aica - Slobozia, ROSCI0258 Vile Brtiei i
Brtioarei, ROSCI0381 Rul Trgului Argeel Ruor,
ROSCI0194 Piatra Craiului,
ROSCI0316 Lunca Rului Doamnei, ROSCI0308 Lacul i Pdurea Cernica, ROSCI0386 Rul
Vedea, deoarece aceste nu au fost identificate in amplasamentul lucrrilor. Lucrrile vor fi
realizate in terenuri arabile i terenuri curi / construcii, in care nu exist specii protejate de
flor. Pdurile identificate in vecintatea amplasamentului lucrrilor nu vor fi afectate sub nicio
form de realizarea lucrrilor propuse.
Suprafaele ocupate de noile lucrri sunt foarte mici in raport cu suprafeele totale ale
ariilor naturale protejate de interes comunitar i nu exist specii de flor de importan
conservativ in amplasamentul lucrrilor, astfel nct impactul asupra acestei arii protejate nu
este semnificativ.
Suprafeele afectate temporar de realizarea lucrrilor de construcie se vor reface in 1
2 sezoane de vegetaie.
Acumulri propuse vor fi realizate in afara ariilor naturale protejate, astfel inct nu vor
afecta specii de flor sau faun de interes conservativ sau starea de conservare a ariilor
naturale de interes comunitar.
Deoarece lucrrile aflate in execuie la data elaborrii memoriului de prezentare vor fi
finalizate pn in momentul realizrii lucrrilor hidrotehnice propuse in PPPDEI in BH Arge
Vedea, iar impactul fiecrei lucrri se manifest strict in amplasamentul acesteia, nu va fi
generat impact cumulat care s afecteze speciile/habitatele / ariile naturale protejate din BH
Arge Vedea.

282
Tabel 80. Matricea de evaluare a impactului lucrrilor noi asupra ariilor protejate
IMPACT
FACTORUL
DE MEDIU
AFECTAT
FACTOR DE STRES
PROBABILITATE
P
CONSECINE
C
DISTRUGEREA HABITATULUI
DEGRADAREA HABITATULUI
FRAGMENTAREA HABITATULUI
AER
EMISII POLUANI
ATMOSFERICI
ZGOMOT I VIBRAII
CANTITATE CRESCUT DE
SEDIMENTE
SCURGERI ACCIDENTALE
SUBSTANE POLUANTE DE
LA UTILAJE SAU DIN
ACTIVITATEA DE ANTIER
APE UZATE DEVERSATE
ACCIDENTAL DIN
CRETEREA TURBIDITII
APEI
N PERIOADELE PLOIOASE
APA
POT
FI
ANTRENATE
MATERIALELE
FINE
DIN
CADRUL
DEPOZITELOR
INTERMEDIARE
DE
MATERIALE
DE
CONSTRUCIE
APELE UZATE PROVENITE DE
LA SPLAREA
AUTOBASCULANTELOR SAU A
ROILOR UTILAJELOR DE
TRANSPORT; ACESTEA POT
FI IMPURIFICATE CU PRODUS
PETROLIER
NIVEL IMPACT
PxC
TERMEN
TERMEN
TERMEN LUNG
SCURT
MEDIU
D
IND
D
IND
D
IND
NEAPLICABIL
IMPACT
REZIDUAL
NEAPLICABIL
3
3
3
1
2
3
6
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
SOL
I
SUBSOL
FLOR
AMPLASARE ORGANIZARE DE
ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI PE
AMPLASAMENTUL
LUCRRILOR
EXCAVAII I UMPLUTURI
POLUARE CU SUBSTANE
POLUANTE DIN ACTIVITATEA
DE CONSTRUCIE/ANTIER
DEEURI DIN ACTIVITATEA
DE CONSTRUCIE
DEEURI MENAJERE
POLUARE DISPERS A
SOLULUI I SUBSOLULUI
REPREZENTAT DE
ACTIVITATEA UTILAJELOR IN
FRONTURILE DE LUCRU
COMPACTARE
ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI DE
PE AMPLASAMENTUL
LUCRRILOR
5
1
3
3
15
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
3
2
2
3
6
6
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
5
2
2
3
10
6
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
10
POLUAREA CU PARTICULE IN
SUSPENSIE
COMPACTARE
ZGOMOTUL, CIRCULATIA
UTILAJELOR SI MIJLOACELOR
DE TRANSPORT,
IMPIEDICAREA ACCESULUI IN
ANUMITE ZONE DE HRAN
5
5
3
2
1
1
10
5
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
COMPACTARE
5
5
3
1
1
1
5
5
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1

284
FAUN
SUSPENSIE
DEFRIAREA VEGETAIEI
ARBORICOLE DIN ZONA DIGMAL SI TALUZURILE ALBIEI
COMPACTARE
AFECTARE PSRI
MIGRATOARE OASPEI DE
IARN
AFECTARE PSRI
VAR
AFECTARE PSRI
MIGRATOARE DE PASAJ
AFECTARE PSRI
MIGRATORE EXCLUSIV
CUIBARITOARE
AFECTARE MAMIFERE
5
1
1
1
5
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
AFECTARE AMFIBIENI I
REPTILE
AFECTARE FAUN ACVATIC
NIVEL IMPACT TERMEN SCURT : MODERAT (de la 5 la 12)

NIVEL IMPACT TERMEN MEDIU : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
NIVEL IMPACT TERMEN LUNG : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
NIVEL IMPACT REZIDUAL : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)

285
Impactul pe termen scurt este moderat, se manifest doar in perioada de construcie, strict local i pe zone foarte reduse in
raport cu suprafaa total a ariilor de importan comunitar. Impactul pe termen mediu i lung este nesemnificativ.
n ceea ce privete habitatele naturale pentru a cror protecie au fost desemnate siturile de importan comunitar in cadrul
crora vor fi realizate lucrrile propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea se prevede meninerea strii bune de conservare a
acestora deoarece aceste habitate nu au fost identificate in amplasamentul lucrrilor. Lucrrile vor fi realizate in terenuri arabile sau
terenuri curi construcii in care nu exist specii protejate de flor. Zonele afectate temporar de realizarea lucrrilor de construcie
se vor reface in mod natural in 1 2 sezoane de vegetaie dup finalizarea lucrrilor.
In cazul speciilor de faun identificate in amplasamentul lucrrilor va exista un impact prin deranjarea acestora de nivelul
zgomotului i al vibraiilor, prezena utilajelor de construcie i a muncitorilor, nivelul emisiilor de poluani atmosferici i a creterii
turbiditii apei (in cazul faunei acvatice). Impactul se manifest punctual in cadrul frontului de lucru. Deoarece aceste specii se vor
deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului, fr a le fi diminuat efectivul numeric. Mai mult, aria de rspndire a
acestor specii nu este restrns strict la nivelul amplasamentelor lucrrilor hidrotehnice, care este foarte mic in raport cu suprafaa
total a
acestor situri de importan comunitar, iar in cazul suprainlrii digurilor existente nu vor fi afectate suprafee
suplimentare.
De asemenea, se remarc gradul ridicat de antropizare existent n amplasamentul lucrrilor.
II.2.EVALUAREA IMPACTULUI REABILITRII STRUCTURILOR EXISTENTE ASUPRA ARIILOR PROTEJATE

Lucrrile hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea nu vor produce distrugerea, fragmentarea, degradarea
habitatelor pentru a cror protecie au fost desemnate aceste arii protejate, deoarece aceste nu au fost identificate in amplasamentul
lucrrilor. Majoritatea lucrrilor vor fi realizate in terenuri arabile i terenuri curi / construcii, in care nu exist specii protejate de flor.
Lucrrile vor fi realizate in amplasamentul existent, fr ocuparea unor noi suprafee.
Suprafeele afectate temporar de realizarea lucrrilor de construcie se vor reface in 1 2 sezoane de vegetaie.
51.
Matricea
de
evaluare
Tabel 81. Matricea de evaluare a impactului reabilitrii structurilor existente asupra ariilor protejate
IMPACT
FACTORUL
DE MEDIU
AFECTAT
FACTOR DE STRES
PROBABILITATE
P
CONSECINE
C
DISTRUGEREA HABITATULUI
FRAGMENTAREA HABITATULUI
AER
EMISII POLUANI
ATMOSFERICI
ZGOMOT I VIBRAII
CANTITATE CRESCUT DE
SEDIMENTE
SCURGERI ACCIDENTALE
SUBSTANE POLUANTE DE
LA UTILAJE SAU DIN
APE UZATE DEVERSATE
ACCIDENTAL DIN
CRETEREA TURBIDITII
APEI
N PERIOADELE PLOIOASE
APA
POT
FI
ANTRENATE
MATERIALELE
FINE
DIN
CADRUL
DEPOZITELOR
INTERMEDIARE
DE
MATERIALE
DE
CONSTRUCIE
APELE UZATE PROVENITE DE
LA SPLAREA
AUTOBASCULANTELOR SAU A
ROILOR UTILAJELOR DE
TRANSPORT; ACESTEA POT
FI IMPURIFICATE CU PRODUS
PETROLIER
NIVEL IMPACT
PxC
TERMEN
TERMEN
TERMEN LUNG
SCURT
MEDIU
D
IND
D
IND
D
IND
NEAPLICABIL
IMPACT
REZIDUAL
NEAPLICABIL
3
3
3
1
1
3
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
SOL
I
SUBSOL
FLOR
ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI PE
AMPLASAMENTELE
DIGURILOR
POLUARE CU SUBSTANE
POLUANTE DIN ACTIVITATEA
DE CONSTRUCIE/ANTIER
DEEURI DIN ACTIVITATEA
DE CONSTRUCIE
DEEURI MENAJERE
POLUARE DISPERS A
SOLULUI I SUBSOLULUI
REPREZENTAT DE
ACTIVITATEA UTILAJELOR IN
FRONTURILE DE LUCRU
COMPACTARE
ANTIER
DEFRIAREA VEGETAIEI DE
PE AMPLASAMENTELE
DIGURILOR
4
2
3
2
12
4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
2
3
2
3
4
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
4
2
2
3
8
6
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
SUSPENSIE
COMPACTARE
ZGOMOTUL, CIRCULATIA
UTILAJELOR SI MIJLOACELOR
DE TRANSPORT,
IMPIEDICAREA ACCESULUI IN
ANUMITE ZONE DE HRAN
5
5
3
1
1
1
5
5
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
COMPACTARE
5
5
3
1
1
1
5
5
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1

288
FAUN
SUSPENSIE
DEFRIAREA VEGETAIEI
ARBORICOLE DIN ZONA DIGMAL SI TALUZURILE ALBIEI
COMPACTARE
AFECTARE PSRI
IARN
AFECTARE PSRI
VAR
AFECTARE PSRI
MIGRATOARE DE PASAJ
AFECTARE PSRI
MIGRATORE EXCLUSIV
CUIBARITOARE
AFECTARE MAMIFERE
5
1
1
1
5
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
AFECTARE AMFIBIENI I
REPTILE
AFECTARE FAUN ACVATIC
NIVEL IMPACT TERMEN SCURT : MODERAT (de la 5 la 12)

NIVEL IMPACT TERMEN MEDIU : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
NIVEL IMPACT TERMEN LUNG : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
NIVEL IMPACT REZIDUAL : NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)

289
Impactul pe termen scurt este moderat, se manifest doar in perioada de construcie,

strict local i pe zone foarte reduse in raport cu suprafaa total a acestor arii protejate. Lucrrile
vor fi realizate in amplasamentul existent, fr ocuparea unor suprafee suplimentare. Impactul
pe termen mediu i lung este nesemnificativ.
n ceea ce privete habitatele naturale pentru a cror protecie au fost desemnate aceste
arii protejate, se prevede meninerea strii bune de conservare a acestora deoarece aceste
habitate nu au fost identificate in amplasamentul lucrrilor propuse in cadrul PPPDEI in BH
Arge Vedea. Majoritatea lucrrilor vor fi realizate in terenuri arabile sau terenuri curi
construcii. In amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestora nu exist specii protejate de
flor. Zonele afectate temporar de realizarea lucrrilor de construcie se vor reface in mod
natural in 1 2 sezoane de vegetaie dup finalizarea lucrrilor.
In cazul speciilor de faun identificate in amplasamentul lucrrilor va exista un impact
prin deranjarea acestora de nivelul zgomotului i al vibraiilor, prezena utilajelor de construcie
i a muncitorilor, nivelul emisiilor de poluani atmosferici i a creterii turbiditii apei (in cazul
faunei acvatice). Impactul se manifest punctual in cadrul fiecrui front de lucru. Deoarece
aceste specii se vor deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului, fr a le fi
diminuat efectivul numeric. Mai mult, aria de rspndire a acestor specii nu este restrns strict
la nivelul amplasamentului lucrrilor hidrotehnice, care este foarte mic in raport cu suprafaa
total a acestor arii protejate.
De asemenea, se remarc gradul ridicat de antropizare existent n amplasamentul
lucrrilor, mai ales in cazul lucrrilor amenajare a structurilor existente.
Impactul lucrrilor asupra factorului uman/social este pozitiv. Protejarea locuinelor i
terenurilor agricole de efectele inundaiilor favorizeaz dezvoltarea general a zonei.
III.IMPACTUL CUMULATIV
In prezent in BH Arge Vedea se execut lucrrile hidrotehnice hidrotehnice prezentate
in tabelul 10. Procentajul de finalizare a acestora este de 40-90%.
Probabilitatea ca proiectele aflate in curs de execuie in acest moment s genereze
impact cumulat cu proiectele propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea este extrem de mic,
deoarece este foarte probabil ca pn la definitivarea proiectelor tehnice pentru lucrrile
propuse in PPPDEI, execuia proiectelor aflate in derulare s fie finalizat.
Evaluarea impactului cumulat
Proiectele prezentate anterior au parcurs procedura de evaluare a impactului asupra
mediului i s-a stabilit c impactul fiecrui proiect asupra mediului este nesemnificativ.
Impactul lucrrilor de construcie asupra mediului se manifest local, in cadrul fiecrui
front de lucru astfel nct nu va fi afectat ntreaga suprafa a bazinului hidrografic. Speciile de
faun prezente in cadrul fiecrui front de lucru se vor deplasa in habitatele similare din
vecintatea amplasamentului, astfel nct s nu le fie afectat efectivul.
Impactul este temporar, se manifest numai in perioada realizrii lucrrilor de
construcie, la finalizarea acestora mediul va reveni la starea iniial cu excepia suprafeelor
ocupate permanent de noile structuri hidrotehnice.
Impactul asupra mediului
n perioada de execuie a lucrrilor, potenialele surse de poluare pentru factorul de
mediu ap pot fi reprezentate de:
- pierderi accidentale de carburani de la utilajele folosite la execuia lucrrilor;
- pierderi accidentale de materiale folosite n execuia lucrrilor;
- evacuarea apelor fecaloid - menajere de la organizrile de antier;
- n timpul execuiei lucrrilor de consolidare i reprofilare se modific negativ caracteristicile
fizico-chimice i bacteorologice ale apei, datorit proceselor de lucru din albie, ceea ce
conduce, n special, la creterea concentraiilor materiilor n suspensie.
Primele dou categorii de poluani pot fi antrenai n apele rurilor, n amestec cu
precipitaiile scurse la suprafaa terenului.
Pentru diminuarea impactului negativ asupra mediului se recomand ca amplasamentul
organizrilor de antier s nu se afle n apropierea apelor de suprafa, a pdurilor i s fie n
afara localitilor i a ariilor protejate. Totodat, pemtru limitarea i eliminarea impactului se
prevd unele lucrri speciale: instalaii de epurare a apelor uzate (fos septic) provenite de la
organizarea de antier, de la staiile de betoane etc.
Amplasamentele organizrilor de antier trebuie astfel alese nct prejudiciile aduse
mediului s fie minime. Este obligatorie amplasarea organizrilor de antier in afara ariilor
naturale protejate.
Impactul produs asupra regimului hidraulic este pozitiv i important, datorit asigurrii
proteciei mpotriva inundaiei.

291
Referitor la sursele de poluare a aerului, n perioada de execuie a lucrrilor proiectate,
activitile din antier au impact asupra calitii atmosferei din zonele de lucru i din zonele
adiacente acestora.
Sursele principale de poluare a aerului specifice execuiei lucrrii pot fi grupate astfel:
- activitatea utilajelor de construcie;
- transportul materialelor de construcie i a personalului;
- activitile din staiile de preparare a betoanelor de ciment;
- activitile din organizrile de antier.
n zonele de activitate a utilajelor i pe traseele de circulaie ale mijloacelor de transport,
concentraia de pulberi n aer poate depi concentraia admisibil pentru arii protejate.
Efectele concentraiilor ridicate de pulberi n aer se manifest pentru oameni prin
disconfort, iritaii ale cilor respiratorii i la expuneri prelungite, chiar prin imbolnviri.
Depunerea pe plante a prafului conduce la diminuarea ratei procesului de fotosintez.
Zonele de poluare a aerului cu pulberi in suspensie/praf sunt limitate ca extindere, n
vecintatea punctelor de lucru i a cilor de transport.
n vederea reducerii impactului negativ asupra aerului se va avea n vedere utilizarea de
utilaje i mijloace de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb i foarte
puin CO.
De asemenea, in perioadele cu vnt puternic, rata proceselor tehnologice va fi diminuat
sau fronturile de lucru vor fi umectate mai intens.
Lucrrile din cadrul organizrilor de antier i a fronturilor de lucru trebuie s fie corect
concepute i executate astfel inct s se reduc emisiile de noxe n aer, apa i sol. Astfel
materialele purverulente in vrac vor fi depozitate in spaii acoperite pn in momentul folosirii,
vor exista anuri perimetrale pentru colectarea apelor meteorice.
Drumurile de antier vor fi permanent intreinute prin nivelare i stropire cu ap pentru a
reduce praful.
Un alt factor cu impact asupra mediului il constituie zgomotele i vibraiile.
n perioada de execuie a lucrrilor zgomotul este produs de executarea lucrrilor de
excavaii, circulaia autobasculantelor, autobetonierelor i autocamioanelor ce transport
materialele necesare lucrrilor.
S-au stabilit 3 niveluri de observare a zgomotului:
- zgomot de surs;
- zgomot de cmp apropiat;
- zgomot de cmp ndeprtat.
292
Dac n cazul primelor 2 situaii caracteristicile acustice sunt strns legate de natura
utilajelor i de dispunerea lor, cel de al treilea caz depinde n mare msur de factorii externi
suplimentari - fenomene meteorologice: viteza i direcia vntului, gradientul de temperatur i
de vnt.
Msurile curente aplicate de reducere a polurii sonore pot fi incadrate n 2 categorii: de
reducere a nivelului zgomotului la surs i de protecie a receptorului.
Pentru reducerea zgomotului la surs msuri posibile sunt: reducerea traficului i
introducerea de restricii de vitez.
Impactul asupra solului
Sursele de poluare a solului existente se refera la depozitarea necontrolat a deeurilor
menajere, circulaia rutier pe drumurile invecinate, activitile agenilor economici din zon.
Activitile din antier implic manipularea unor cantiti importante de substane
poluante pentru sol i subsol (carburani, combustibili, aprovizionarea, depozitarea i
alimentarea utilajelor cu motorin).
O alta surs potenial de poluare dispers a solului i subsolului e reprezentat de
activitatea utilajelor n fronturile de lucru. La aceasta se adaug pulberile rezultate n procesele
de excavare, incrcare, transport, descrcare a pmntului pentru terasamente, poluani
rezultai din turnarea betoanelor, poluani accidentali, poluani sinergici (asocierea SO 2 cu
particule de praf).
n vederea reducerii impactului negativ asupra solului i subsolului se recomand printre
altele ca platformele organizrilor de antier s aib suprafee de piatr spart pentru a
impiedica sau reduce infiltraiile de substane poluante. Utilajele nu vor fi reparate sau splate in
cadrul fronturilor de lucru sau al organizrilor de antier, ci numai in centre autorizate.
n incinta organizrilor de antier trebuie s se asigure scurgerea apelor meteorice, ce
spal o mare suprafa pe care pot exista diverse substane de la eventuale pierderi i care se
pot infiltra, polund solul i subsolul.
Impactul cumulat asupra biodiversitii
n ceea ce privete biodiversitatea, habitatele din cadrul bazinului hidrografic Arge
Vedea se inscriu printre habitatele de ap dulce, puternic antropizate.
Principalii poluani prezeni n mediu n vecintatea zonelor de lucru sunt particulele de
praf. Alturi de acestea, dar n cantiti mai mici sunt prezeni pe parcursul perioadei de
construcie: NOx, SO2,CO, metale grele.
Dac din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoas pentru
vegetaie, poluarea cu particule n suspensie poate genera efecte negative.
293
n zonele cu concentraii ridicate de particule in suspensie in aer, zone ce nu depesc
n general 100 m distan fa de surs, vegetaia poate fi afectat prin prezena n exces a
acestor particule n aer. Ca urmare plantele nu se dezolt normal, produciile realizate sunt
reduse; efectul asupra copacilor i arbutilor e mai putin vizibil, iar asupra faunei nu se
inregistreaz niciun efect.
De asemenea, o alt form de impact asupra florei este i ndeprtarea vegetaiei din
amplasamentul lucrrilor, dar deoarece in amplasamentul lucrrilor nu au fost identificate specii
de flor de importan conservativ sau habitate protejate, impactul nu este semnificativ. Mai
mult aceast form de impact (ndeprtarea vegetaiei) se manifest punctual la nivelul fiecrui
front de lucru, fr afectarea intregii suprafee a spaiului analizat.
Asupra faunei acioneaz negativ zgomotul, circulaia utilajelor i mijloacelor de
transport, impiedicarea accesului n anumite zone, dar i aceast form de impact se manifest
punctual la nivelul fiecrui front de lucru, speciile de faun identificate in amplasamentul
lucrrilor putndu-se deplasa in habitatele similare din vecintate, astfel inct nu va exista
impact cumulat nici in cazul faunei.
Amplasamentul lucrrilor propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea nu este folosit ca
areal de reproducere sau de odihn de ctre speciile identificate, ci numai ca areal de hrnire,
iar deoarece suprafaa ocupat de lucrri reprezint un procent foarte mic din suprafaa total a
habitatelor prezente in spaiul hidrografic Arge Vedea, impactul nu va fi semnificativ.
Deoarece lucrrile aflate in execuie la data elaborrii memoriului de prezentare vor fi
finalizate pn in momentul realizrii lucrrilor hidrotehnice propuse in PPPDEI in BH Arge
Vedea, iar impactul fiecrei lucrri se manifest strict in amplasamentul acesteia, nu va fi
generat impact cumulat care s afecteze speciile / habitatele / ariile naturale protejate din
BH Arge Vedea.
Msurile de protecie a florei i faunei pentru perioada de construcie se iau din faza de
proiectare i organizare a lucrrilor:
- organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor sensibile, arii protejate, pduri, locuri
de cuibrit sau de odihn pentru fauna identificat;
- amplasarea antierelor i traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite nct s aduc
prejudicii minime mediului natural. Este interzis realizarea unor drumuri de exploatare in cadrul
ariilor naturale protejate;
- pentru evitarea accidentelor constructorul va prevedea bariere fizice care s opreasc accesul
la locuri periculoase sau expuse;

294
- colectarea i evacuarea ritmic a deeurilor menajere i tehnologice pentru a nu atrage
animalele i a evita riscul de mbolnvire i accidentare a acestora;
- la sfritul lucrrilor de execuie au fost prevzute fonduri necesare refacerii ecologice a
suprafeelor de teren ocupate temporar i redarea acestora folosinelor iniiale.
Realizarea lucrrilor poate avea impact negativ asupra mediului socio-economic prin:
- circulaia utilajelor terasiere i vehiculelor de antier au impact negativ asupra fondului sonor al
zonei i poate genera conflicte de circulaie;
- pot aprea conflicte intre constructori i populaia local;
- antierul de construcii genereaz un impact vizual temporar asupra peisajului.
Aceast form de impact este temporar, la finalizarea lucrrilor de construcie vor fi
ndeprtate i potenialele surse de disconfort.
Lucrrile propuse prin proiect, sub aspect economic i social, vor asigura un grad sporit
de siguran mpotriva inundaiilor a populaiei i obiectivelor situate in spaiul hidrografic Arge
Vedea .
Impactul produs asupra mediului n perioada de exploatare:
Lucrrile executate nu produc i nu emit poluani n atmosfer n perioada de exploatare
i nu au impact asupra aerului.
Impactul produs asupra solului de lucrrile executate este permanent prin ocuparea
terenurilor necesare amprizei lucrrilor hidrotehnice de protecie impotriva inundaiilor. Impactul
asupra vegetaiei nu este semnificativ deoarece in aceste suprafee nu exist habitate protejate
sau specii protejate de flor. Suprafeele afectate temporar de lucrri, se vor reface in mod
natural in 1-2 sezoane de vegetaie.
In perioada de exploatare a lucrrilor, nu va exista impact asupra faunei existente la
nivelul amplasamentului. Aceasta va folosi in continuare amplasamentul pentru hrnire sau
pentru pasaj.
Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv, cert i important prin
urmtoarele efecte:
- protecia mpotriva calamitilor naturale, prin micorarea sau eliminarea pagubelor materiale
i chiar prin pierderi de viei omeneti;
- creterea potenialului economic al zonei prin eliminarea pericolului inundrii terenurilor
agricole productive.
In perioada de exploatare nu va exista impact negativ asupra mediului, ci numai
impact pozitiv prin reducerea efectelor inundaiilor i protejarea locuinelor, societilor
comerciale i a terenurilor arabile.
295
IV.MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI POTENIAL
Pentru diminuarea potenialelor efecte negative asupra speciilor i habitatelor identificate
in cadrul amplasamentului PPPDEI in BH Arge Vedea, au fost propuse msuri de reducere a
impactului pentru fiecare categorie de impact identificat. Astfel nct impactul va fi semnificativ
diminuat pn la eliminare.
Msurile prezentate in acest capitol sunt aplicabile tuturor grupelor de organisme
identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea acestora.
O msur general de protecie a speciilor identificate in amplasamentul lucrrilor
hidrotehnice este restricionarea lucrrilor in perioada aprilie mai.
Dup finalizarea proiectului tehnic pentru fiecare dintre lucrrile propuse in cadrul
PPPDEI in BH Arge Vedea vor fi propuse msuri specifice de reducere a impactului asupra
mediului.
IV.1.Msuri pentru protecia ariilor naturale protejate adoptate n perioada de proiectare
organizrile de antier vor fi amplasate n afara ariilor naturale protejate de interes

comunitar in cadrul crora vor fi realizate lucrrile propuse;
asigurarea managementului corespunztor al deeurilor cu eliminarea periodic a

acestora;
adoptarea unui grafic de realizare a lucrrilor care s aib ca obiectiv diminuarea

timpului de execuie a lucrrilor n ariile protejate de interes comunitar avnd n vedere
totodat perioadele sensibile pentru speciile de interes comunitar. Astfel se recomand
ca lucrrile s nu fie realizate in perioada martie iunie;
de asemenea, lucrrile pe amplasamentele crora au fost identificai popndi nu vor fi

realizate in perioada de hibernare a popndilor (august martie);
utilizarea celor mai bune tehnici de execuie n vederea reducerii emisiilor i

respectarea acestora pe toat durata execuiei lucrrilor;
evitarea ocuprii de suprafee suplimentare de teren;
n perimetrul organizrilor de antier constructorul poate amenaja depozit de materiale

i parcare auto pentru autovehicule i utilajele terasiere din dotare; la sfritul
execuiei, zonele ocupate temporar vor fi dezafectate i aduse la parametrii iniiali,
constructorul va dezafecta organizrile de antier, refcnd cadrul natural;
cile de acces la lucrri trebuie s fie n principal drumurile comunale i de exploatare

aflate n zona rurilor;
organizarea lucrrilor n zona ariilor protejate de interes comunitar (n special a

296
lucrrilor de excavaii) se va realiza n afara perioadei de reproducere a speciilor
observate in amplasamentul lucrrilor (in afara perioadei martie iunie);
interzicerea personalului de lucru de a practica alte activiti, dect cele de construcie,

care pot afecta siturilor NATURA 2000.
IV.2. Msurile de protecie a ariilor naturale protejate n perioada de execuie

Pentru a nu fi produse perturbri grave ale echilibrelor ecologice este necesar
adoptarea de msuri de protecie a florei i faunei, cum ar fi:
organizrile de antier vor fi amplasate n afara ariilor naturale protejate de interes
comunitar in cadrul crora vor fi realizate lucrrile propuse;
lucrrile de construcie propuse nu se vor desfura in perioada aprilie iunie;
graficul de realizare a proiectului va fi comunicat custodelui/administratorului ariei
naturale protejate nainte de nceperea lucrrilor i va fi respectat intocmai de ctre
personalul constructorului, astfel inct s nu fie afectat fauna i flora local;
vor fi elaborate i respectate instruciuni de lucru, aciuni i msuri de prevenire i
acionare in situaii accidentale i de urgen;
respectarea graficului de lucrri n sensul limitrii traseelor i programului de lucru
pentru a limita impactul asupra florei i faunei specifice amplasamentului;
naintea nceperii lucrrilor de construcie, spaiile propuse a fi afectate temporar /
permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren;
lucrrile se vor realiza pe tronsoane scurte pentru a limita arealele in care acioneaz
utilajele de construcie;
pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput n interiorul arealului protejat n zona
fronturilor de lucru vor fi prevzute panouri acustice sau obstacole cu dimensiuni i
structuri adecvate care s asigure atenuarea/reducerea nivelului de zgomot;
operaiile generatoare ale unor niveluri de zgomot mai ridicate vor fi etapizate
corespunztor;
folosirea de utilaje i mijloace de transport silenioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activitii de construcie care alung speciile de animale (inclusiv psrile),
precum i echiparea cu sisteme performante de minimizare i reinere a poluanilor n
atmosfer;
traficul de antier i funcionarea utilajelor se limiteaz la traseele i orarul stabilite n
funcie de zon;

297
interzicerea intrrii n antier a utilajelor i a utilizrii echipamentelor care nu sunt etane
i pierd produs petrolier;
splarea mainilor la ieirea din antier, in spaii special amenajate, la distan mare de
albiile minore ale rurilor;
stabilirea locaiilor de staionare a utilajelor in zone in care nu exist specii importante de
flor sau faun;
folosirea unor utilaje a cror emisii de gaze i nivel de zgomot este n conformitate cu
prevederile legislaiei n domeniu;
stabilirea programului de munc astfel nct s nu produc disconfort populaiei din zon
sau faunei locale (este recomandat s nu se lucreze in timpul nopii);
limitarea vitezei de circulaie a autovehiculelor n punctele de lucru;
transportul materialelor purverulente la punctele de lucru se va realiza numai n stare
umed sau acoperite pentru a evita pierderile de particule n timpul transportului;
se interzice depozitarea necontrolat a excesului de pmnt sau balast pentru
supranlare in afara limitelor spaiilor de depozitare stabilite mpreun cu autoritile
pentru protecia mediului;
evitarea depozitrii necontrolate a materialelor rezultate in timpul lucrrilor (pmnt,
nmol rezultat din operaiile de excavaii i umpluturi, materie vegetal rezultat de la
decopertarea anumitor suprafee);
utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru realizarea lucrrilor (excavare,
umpluturi,);
este recomandat ca in cazul lucrrilor ce vor fi realizate in cadrul unor arii protejate,
betonul s nu fie realizat in amplasament, ci s fie adus cu autobetonierele de la staiile
de betoane locale pentru a reduce ct mai mult
posibil impactul
asupra
amplasamentului;
suprafeele afectate temporar de lucrri vor fi refcute cu solul fertil excavat la nceperea
lucrrilor de construcie pentru a permite refacerea compoziiei iniiale a biocenozei;
evitarea depozitrii necontrolate a materialelor rezultate (pmnt, nmol rezultat din
operaiile de excavaii i umpluturi);
utilizarea celor mai bune tehnici de realizare a lucrrilor;
se interzice folosirea oricrui tip de resurs natural din interiorul ariilor naturale
protejate;
interzicerea depozitrii materialelor de orice tip n imediata apropiere a cursurilor de ap;
gestionarea corespunztoare a deeurilor: colectarea, valorificarea i transportul
298
deeurilor la unitile specializate sau a depozitul zonal de deeuri;
colectarea i evacuarea ritmic a deeurilor menajere i tehnologice pentru a nu a
atrage animalele i a evita riscul de mbolnvire i accidentare a acestora;
etapizarea operaiilor generatoare de praf i umectarea suprafeelor decopertate din
frontul de lucru/ n perioadele secetoase astfel nct nivelul concentraiilor de pulberi n
atmosfer s fie situate sub valoarea limit pentru protecia ecosistemelor;
prevenirea i nlturarea urmrilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic
zona prin scurgeri de produs petrolier;
nu se vor captura animale (vnatul i pescuitul fiind interzise);
se va menine habitatul favorabil speciilor de amfibieni, reptile i peti n zona lucrrilor
prin respectarea tuturor cerinelor legale aplicabile;
se vor planifica adecvat lucrrile de construcii pentru a se evita execuiile n lunile de
reproducere ale speciilor de psri identificate (martie iunie);
se vor planifica adecvat lucrrile de construcii pentru a se evita execuiile n lunile aprilie
- mai, perioada anului cnd amfibienii depun ponta;
evitarea execuiei lucrrilor de excavaii i umpluturi n perioada de depunere a icrelor la
peti (lunile aprilie - mai);
lucrrile in zonele in care au fost identificai popndi nu vor fi realizate in perioada de
hibernare a acestora (august martie);
alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de
alimentare din incinta organizrilor de antier sau la unitile specializate;
n cazul unor poluri accidentale (eventuale scurgeri de carburani i lubrifiani) n
vederea limitrii i nlturrii pagubelor, se vor lua msuri imediate prin utilizarea de
materiale absorbante, strngerea n saci, transportul i depozitarea se va face n uniti
specializate pentru eliminare;
execuia tuturor reparaiilor utilajelor i mijloacelor de transport n ateliere specializate
amplasate in afara ariei protejate Natura 2000;
n cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afecteaz obiectivele de conservare
pentru care a fost desemnat aria protejat, se va anuna n cel mai scurt timp
custodele/administratorul ariei naturale protejate n vederea stabilirii msurilor de
remediere ce vor fi puse n aplicare de cel care a produs prejudiciul;
se recomand ca pentru deplasarea utilajelor de mare tonaj s se utilizeze drumurile
existente cu msuri de monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care
ar putea afecta zonele nvecinate.
299
IV.3.Msuri de reducere a impactului asupra ecosistemelor acvatice
n vederea reducerii impactului asupra ecosistemelor acvatice se recomand urmtoarele:
lucrrile de diguri / supranlarea digurilor se vor efectua in cursul unui an i chiar se

va incerca reducerea acestei perioade pentru a se diminua impactul negativ produs
asupra sitului;
exploatarea apelor de suprafa n arealul protejat este interzis;
evitarea pierderilor de hidrocarburi petroliere de la utilajele i mijloacele de transport

care ar putea conduce la modificarea calitii apei;
interzicerea descrcrii deeurilor n cursul de ap sau in imediata apropiere;
realizarea lucrrilor cu pstrarea morfologiei albiei i a regimului de curgere;
implementarea unor msuri specifice adaptate zonei pentru a preveni eventualele

contaminri prin infiltraii sau scurgeri necontrolate din zonele de lucru din imediata
vecintate a apelor de suprafa;
ntocmirea unui plan de prevenire a polurii accidentale i desemnarea unei persoane

responsabile cu protecia factorilor de mediu;
materialele utilizate nu vor fi depozitate n apropierea cursului de ap.
IV.4. Msuri de reducere a impactului n perioada de exploatare

n perioada de exploatare a structurilor hidrotehnice, nu va exista impact asupra
mediului. Suprafeele afectate temporar de lucrri se vor reface in 1-2 sezoane de vegetaie, iar
exemplarele de faun vor folosi in continuare amplasamentul pentru hrnire.
Mediul va reveni la starea iniial, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de lucrri,
astfel nct nu este necesar adoptarea unor msuri speciale de diminuare a impactului asupra
mediului.
In primele dou sezoane de vegetaie dup finalizarea lucrrilor de construcie va fi
monitorizat procentul de refacere a covorului vegetal pe suprafeele afectate temporar de
lucrri.
Dac este cazul, in zonele decopertate de pe malurile rurilor vor fi plantate specii
indigene pentru a permite refacerea compoziiei iniiale a biocenozei.
Dup finalizarea lucrrilor hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea ,
dinamica speciilor i habitatelor identificate in amplasamentul lucrrilor i in vecintatea
acestuia va fi monitorizat cel puin 1 an.
Administraiile locale au sarcina de a organiza pstrarea cureniei n zon.

300
Periodic se vor face testri de ctre laboratoare acreditate pentru a determina nivelul
concentraiilor poluanilor din zon.
De asemenea, va fi interzis realizarea de noi construcii in zonele supuse frecvent
inundaiilor, astfel inct nu se va schimba modul de utilizare a terenurilor din vecintatea
lucrrilor hidrotehnice propuse.
IV.5. Msuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementrii planului sau
programului
Monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului in zona lucrrilor hidrotehnice
menionate in plan se va desfura, din punct de vedere temporar in:
-
perioada de execuie a lucrrilor hidrotehnice;
perioada de exploatare a lucrrilor hidrotehnice.

In perioada de execuie vor fi monitorizate fronturile de lucru i vecintatea acestora de
ctre un specialist in biodiversitate care va fi responsabil cu implementarea msurilor de

reducere a impactului propuse in cadrul acestui memoriu de prezentare.
Msurile de reducere a impactului prezentate in memoriu i in avizele custozilor ariilor
protejate din bazinul hidrografic Arge Vedea o sintez a reglementrilor legislative in
domeniul proteciei mediului, iar implementarea acestor msuri este obligatorie pentru titularul
planului i pentru executantul lucrrilor.
Monitorizarea efectelor semnificative ale implementrii planului in perioada de
exploatare
Dei exploatarea lucrrilor hidrotehnice propuse in PPPDEI in BH Arge Vedea nu are
impact asupra mediului, in primele dou sezoane de vegetaie dup finalizarea lucrrilor de
construcie va fi monitorizat procentul de refacere a covorului vegetal pe suprafeele afectate
temporar de lucrri.
METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND SPECIILE l

/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
Metodele utilizate pentru culegerea informaiilor au vizat obinerea de date despre
biodiversitatea caracteristic din fiecare areal protejat posibil a fi afectat de implementarea
PPPDEI in BH Arge Vedea.
Zona de influen a PPPDEI in BH Arge Vedea a fost evaluat cu ajutorul informaiilor
culese n cadrul observaiilor din teren, dar i din literatura de specialitate.

301
Cercetrile au constat n acoperirea spaial a zonei de influen a Planului prin
verificarea in teren a amplasamentelor lucrrilor hidrotehnice.
S-au parcurs cteva etape, dup cum urmeaz:
etapa de documentare ce a constat n consultarea materialelor bibliografice

disponibile care conin informaii specifice legate de distribuia habitatelor-int la
nivelul ariei studiate;
etapa de evaluare n teren prin parcurgerea amplasamentului, n funcie de

caracteristicile i distribuia fiecrui tip de habitat, cu aplicarea unor metode
specifice fiecrui grup de organisme (nevertebrate, reptile i amfibieni, psri,
mamifere);
etapa de prelucrare i analiz a datelor din teren coroborate cu informaiile privind

caracteristicile habitatelor de interes comunitar conform Manualului de interpretare
a habitatelor Natura 2000 i a a manualului Habitatele din Romnia (Doni, 2005).
Materialele bibliografice de specialitate au constituit un important punct de referin

pentru descrierea cadrului natural general al zonei studiate i pentru interpretarea i prelucrarea
datelor avifaunistice din sectorul luat n studiu.
Analiza florei
Determinrile au fost fcute cu precdere in peroada mai august (perioada optim
pentru analiza florei deoarece plantele ajung la maturitate i pot fi recunoscute uor). Dar au
fost fcute determinri i in celelalte perioade ale anului.
In procedura de lucru pentru analiza florei au fost folosite aparate foto, colectri de
exemplare ce au fost ulterior determinate cu ajutorul atlaselor i determinatoarelor (Ciocrlan
V., 2009: Flora ilustrat a Romniei, vol. I si II; Ciocrlan V., 2004: Flora segetal a Romniei).
Pentru determinarea habitatelor au fost folosite lucrri precum Habitatele din Romnia,
Nicolae Doni, Aurel Popescu, Mihaela Pauca- Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu Adrian
Biri, 2005; Gafta D., Mountford O. Manual de Interpretare a Habitatelor din Romnia, MMDD
2008. In vederea analizei calitative a fitocenozei din zonele cu vegetaie spontan aferente
zonelor afectate de lucrrile hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge Vedea s-au
efectuat analize calitative zonale.
Analiza faunei
Metode de monitorizare a nevertebratelor
Monitorizarea populaiilor de nevertebrate s-a fcut prin observaii directe ale speciilor de
nevertebrate, in amplasamentul lucrrilor hidrotehnice propuse in cadrul PPPDEI in BH Arge
Vedea. Pentru colectare au fost utilizate fileul entomologic i capcanele Barber.
302
Metode de monitorizare a herpetofaunei
Pentru monitorizarea herpetofaunei s-au urmat transecte vizuale, iar periodic au fost
analizate suprafeele de control situate la intervale regulate. Investigarea unei suprafee a avut
o durat medie de 5 minute necesare pentru nregistrarea eventualei prezene a exemplarelor
de amfibieni i/sau reptile, numrul de exemplare active, fiind luate in considerare i informaiile
complementare privind tipul de habitat, gradul de acoperire a suprafeei cu vegetaie, specificul
substratului, etc.
Metode de monitorizare a mamiferelor
Monitorizarea speciilor de mamifere din amplasamentul proiectului s-a efectuat prin
metoda cutrii active i a staiilor de urme. Evaluarea prezenei mamiferelor s-a realizat att pe
baza urmelor lsate de animale (excremente, urme pe pmnt/zpad, rmie, galerii, etc),
ct i a observrii directe.
Metoda de monitorizare a avifaunei
Pentru identificarea psrilor s-a folosit determinatorul ilustrat Psrile din Romnia i
din Europa de Bertel Bruun, Hakan Delin i Lars Svensson.
In cadrul deplasrilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifaun cu ajutorul
binoclului, fotografierea i determinarea cu ajutorul crilor de specialitate. S-au efectuat
observaii din puncte fixe i pe transecte liniare.
Metode de monitorizare a faunei acvatice
Pentru
studiul
ihtiofaunei
de pe
suprafaa amplasamentului
s-au fixat
staii
reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. Aceste staii au fost amplaste astfel nct
s fie acoperit toata gama de preferine ecologice a speciilor de peti din zon.
Pe lng aceast metod au fost folosite plasele reofile i nvoade pentru capturarea
petilor. Pentru a avea o imagine complet asupra compoziiei i stratificrii ihtiofaunei,
pescuirile s-au fcut aleatoriu de la diferite adncimi.
Prelucrarea datelor const n principal n ntocmirea unei liste de specii de peti
existent n zon.
Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente specifice de
observaie (binocluri BUSHNELL, GPS GARMIN 60CSx; luneta YUKON; aparate foto NIKON
D3000 10,2 MP obiectiv 70 - 300 mm, fileu entomologic). La nivel terestru s-a urmrit cu
precdere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

303
Bibliografie
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 23.10.2007, privind

evaluarea i gestionarea riscului la inundaii;
Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;
HG 1854/2005 Strategia Naional de management al riscului la inundaii pe termen

mediu i lung;
Hotrrea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Naionale de
Management al Riscului la Inundaii pe termen mediu i lung;
STAS 12574/1987 privind condiiile de calitate ale aerului din zonele protejate;
Ordin 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea condiiilor tehnice privind protecia
atmosferic i a normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluani
atmosferici produi de surse staionare;
Hotrre 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deeurilor;
STAS 10009 88 Acustic urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
Strategia Naional de Management al riscului la inundaii, publicat n Monitorul Oficial

al Romniei, Partea I, nr.72, din 26.ian.2006
Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii pe termen Mediu i Lung,

aprobat de H.G.846/2010
United Nations and Economic Commission for Europe Guidelines (UN/ECE) on

Sustainable flood prevention (2000);
Best practices on flood prevention, protection and mitigation, 2003;
Nature-oriented flood damage prevention, 2008;
Flood protection and flood damage mitigation practices and policies of the water
resource administration, Federal State of Baden Wurttemberg, Germany Karlsruhe
University, German;
Planul pentru prevenirea i diminuarea efectelor inundaiilor in bazinul hidrografic Arge

Vedea ;
Planul de management al bazinului hidrografic Arge Vedea;
Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din
Romania si Europa, ISBN 0600599647;
Ciocrlan V., 2004: Flora segetal a Romniei, ISBN 973-40-0657-6, Editura Ceres,
Bucureti;

304
Ciocrlan V., 2009 Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta i Spermatophyta, 340

pag., Editura Ceres, Bucureti;
Ciochia V., - Dinamica si migratia pasarilor Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1984;
Combroux I. & Schwoerer C., 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor i

speciilor de interes comunitar din Romnia. Ghid metodologic. Timioara: Editura
Balcanic;
Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats (2003).
Doni N., 2005: Habitatele din Romnia, ISBN 973-96001-4-X, Editura Silvic
Bucureti;
Gafta D., Mountford O. Manual de Interpretare a Habitatelor din Romania, MMDD

2008, ISBN 978-973-751-697-8;
Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roie a plantelor vasculare din Romnia,
Editura Academiei Romne, 2009
Ghidul JASPERS pentru lucrri pentru prevenirea i protecia impotriva inundaiilor;
Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat, 146 pag., Editura Bucura
Mond;
Godeanu S., 2004: Ecotehnie (ediia a 2-a), 224 pag., Editura Bucura Mond;
Godeanu S., Bavaru A., Butnaru G., Bogdan A., 2007, Biodiversitatea i Ocrotirea
Naturii, Editura Academiei Romne, Bucureti;
Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and sustainability of
urban life;
Ielenicz Mihai, 2000: Harta fizica a Romaniei, AMCO PRESS;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor, Universitatea Craiova /

Unesco RSR;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie i protecia ecosistemelor;
Lzrescu Vasile, 1980: Geologie Fizic, Editura Tehnic, Bucureti;
Meghea Aurelia, Vailiu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului: curs la

distan;
Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie i monitorizare de mediu;
Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule, Editura Matrixrom, 175 pag.
ISBN: 973-685-905-3;

305
Mutihac Vasile, 1990: Structura geologic a teritoriului Romniei, Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti;
Oncescu Nicolae, 1965: Geologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti;
Punescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deeurilor urbane;
Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicat, Editura Matrixrom, 307
pagini,ISBN 9736851834;
Popovici M., 2002, Atlas Botanic;
Posea Grigore, 2005: Geomorfologia Romaniei relief, tipuri, geneza, regionare, Editura
Fundatiei Romania de Maine;
Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant, Editura Didactic i Pedagocic,
Bucureti;
Risnoveanu, Geta, 1999, Metode i tehnici in ecologia populaiei;
Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici i strategii de mediu;
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecia i ingineria mediului;
Rosu A., 1980: Geografia fizic a Romniei;
Rudescu L. - Migraia Psrilor Editura tiinific Bucuresti, 1958;
Sanda V., llerer K. & Burescu P.,2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie, ISBN 9789735583415, Editura Ars Docendi;
Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie;
Best Management Practices for Bridges Installation, Maintenance or Removal, British

Columbia;
Compendium of Environmental Stewardship Practices in Construction and Maintenance,

Center for Environmental Excellence by AASHTO;
Fish and Fish Habitat Impact Assessment, Georgetown South Service Expansion and
Union-Pearson Rail Link , July 2009;
Guidelines for Bridge Construction or Maintenance to Accommodate Fish & Wildlife

Movement and Passage, Arizona Game and Fish Department, Habitat Branch,
November 2008;
Guidelines for the Protection of Fish and Fish habitat during Bridge Maintenance
Operations in British Columbia, Water Quality Unit, Habitat Management Division, 1991;
Hanson J, Helvey M, Strach R. editors. 2003. Non-fishing impacts to essential fish

habitat and recommended conservation measures. Long Beach (CA): National Marine
Fisheries Service (NOAA Fisheries) Southwest Region. Version 1. 75 p.

306
Hastings, M. C. and Popper, A. N., 2005, Effects of sound on fish. California Department
of Transportation Contract 43A0139 Task Order, 1.
Land Development Guidelines for the Protection of Aquatic Habitat, Habitat

Management Division of the Department of Fisheries and Oceans and the Integrated
Management Branch of the Ministry of Environment, Lands and Parks, 1993;
River ecology Impact assessment for the proposed construction of a new bridge across
the Yellowwoods River at Breidbach, USK Consulting, Environmental& Waste Services,
June 2009;
Tappan Zee Hudson River Crossing Project Environmental Impact Statement;
Wilber, D.H., and Clarke, D.G. (2001) "Biological effects of suspended sediments: A
review of suspended sediment impacts on fish and shellfish with relation to dredging
activities in estuaries," North American Journal of Fisheries Management 21(4):855-875

307

Memoriu de Prezentare PPPDEI in BH Arges Vedea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare PPPDEI in BH Arges Vedea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE

PLAN DE PREVENIRE, PROTECIE I DIMINUARE A EFECTELOR INUNDAIILOR N

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal

DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA INTELECTUAL A

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

DESCRIEREA SUCCINT A PPPDEI I AMPLASAREA ACESTUIA N RAPORT

Scopul i obiectivele Planului de Prevenire, Protecie si Diminuarea Efectelor

Sub-bazinul rului Dmbovia .

Sub-bazinul rului Vedea .

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

PREZENA I EFECTIVELE/SUPRAFEELE ACOPERITE DE SPECII I

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Impactul asupra ROSCI0268 Valea Vlsanului ..........................................................

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

I. REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA PROTECIA I DIMINUAREA

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenionale,

M. Sc. Ing, elaborator atestat RM, RIM, BM, RA

Petrescu Traian Rzvan

M. Sc. Ing., elaborator atestat RM, RIM

Bdescu Iulia Simona

Biolog, Drd. Ingineria Mediului, elaborator atestat RM,

C.S. II Dr. Ing. Elaborator atestat RM, RIM, BM

C.S. I Dr. Ing. elaborator atestat RM, BM

S.C. As Orimex New S.R.L.

Elaborator atestat RM, RIM, BM, EA, RA, RS

CS II, Ing. Director INCERTRANS

Ing. Tehn. III , INCERTRANS

Adresa: Bulevard Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureti;

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Figura 1. Certificat de nregistrare pentru elaborare RM, RIM, BM,RA

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Figura 2. Certificat de nregistrare pentru elaborare RS, EA

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

1.3 Scopul, obiectivele si modul de abordare al Planului pentru Prevenirea, Protecia i

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

respectarea legii, echitate i prosperitate, aspecte ce asigur echilibrul i coeziunea

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

1.3.2 Sub-bazinul rului Dmbovia

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Lungimea sectorului de studiu

Sub-bazinul rului Vedea

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Lungimea sectorului de studiu

Cauzele inundaiilor cu descrierea elementelor naturale de genez se completeaz cu

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Necesitatea i oportunitatea Planului pentru Prevenirea, Protecia i

Diminuarea Efectelor Inundaiilor in bazinul hidrografic Arge - Vedea:

intensificarea utilizrii terenurilor i creterea valorii economice a zonelor periclitate;

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

Date generale privind spaiul hidrografic Arge - Vedea

Planul analizat vizeaz o abordare a inundabilitii pentru debite cu diferite probabiliti

Figura 3. Prezentarea general a spaiului hidrografic Arge - Vedea2

PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAIULUI HIDROGRAFIC Arge-Vedea, pag.9

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

la nord cu bazinul hidrografic Olt;

la vest cu bazinul hidrografic Olt;

la sud cu bazinul Dunrii i

la est cu bazinul hidrografic al Ialomiei.

Titular: Administraia Naional "Apele Romne" - Administraia Bazinal De Ap Arge Vedea

munii ocup 8%;