Zone Protejate

IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINE
PILOT (WAFDIP)
EuropeAid/114902/D/SV/RO
RO.0107.15.02.01
TR-6
IDENTIFICAREA, CARACTERIZAREA SI CARTAREA

ZONELOR PROTEJATE
ARCADIS Euroconsult (NL)

in asociere cu:
OIEAU (FR)
MOTT MACDONALD (UK)
ECOTERRA (RO)
Autor: Wim Verheugt, Dr. Gabriel Chiriac

Verificare: David W. van Raalten
Versiune Draft: Iunie 2004
Versiune finala: Aprilie 2005
Adresa contact in Romania Directia Apelor Somes-Tisa
(Biroul proiectului) Str. Vanatorului, 17
400213 Cluj-Napoca, Romania
tel/fax: +40 (0) 364 401048
Adresa contact a Beaulieustraat 22
contractorului principal
PO Box 441
6800 AK Arnhem, The Netherlands
tel/fax: +31 26 3577 253 / 3577 577
www.euroconsult.nl / www.arcadis-global.com
Proiect WAFDIP Implementarea noii Directive Cadru Apa in bazine pilot
Identificarea, caracterizarea si cartarea ariilor protejate
Cuprins
Cuprins............................................................................................................................................1
Lista Tabelelor ...............................................................................................................................1
Lista Figurilor ................................................................................................................................1
Lista Anexelor ................................................................................................................................1
Glosar ..............................................................................................................................................1
Abrevieri .........................................................................................................................................1
Multumiri........................................................................................................................................1
1 Introducere .............................................................................................................................1
1.1 Colectarea datelor si organizatiile contactate ..................................................................1
2 Legislatia si politicile internationale in domeniu ................................................................1
2.1 Definirea Ariilor Protejate conform Directivei Cadru Apa .............................................1
2.2 Recomandarile ICPDR privind ariile protejate................................................................1
2.3 Strategia Pan Europeana asupra Diversitatii Biologice si a Peisajelor (PEBLDS) .........1
2.4 Coridorul Verde al Dunarii de Jos ...................................................................................1
2.5 Privire de ansamblu asupra legislatiei Romanesti pe arii protejate (in conformitate cu
legislatia europeana) ....................................................................................................................1
3 Identificarea si protejarea ariilor protejate ........................................................................1
3.1 Ariile desemnate pentru captarea apelor utilizate in scopul potabilizarii ........................1
3.2 Zone desemnate pentru speciile importante din punct de vedere economic....................1
3.3 Zone naturale amenajate pentru agrement (imbaiere) .....................................................1
3.4 Arii sensibile la nutrienti, incluziv zone vulnerabile .......................................................1
3.5 Arii protejate pentru habitate si specii .............................................................................1
4 Concluzii si recomandari.......................................................................................................1
Bibliografie .....................................................................................................................................1
ANEXA 1 ........................................................................................................................................1
ANEXA 2 ........................................................................................................................................1
ANEXA 3 ........................................................................................................................................1
ANEXA 4 ........................................................................................................................................1
ANEXA 5 ........................................................................................................................................1
ANEXA 6 ........................................................................................................................................1
ANEXA 7 ........................................................................................................................................1
ANEXA 8 ........................................................................................................................................1
ANEXA 9 ........................................................................................................................................1
1 / 164
Lista Tabelelor
Tabel 1 Lista institutiilor contactate

Tabel 2 Zone protejate pentru captarile de suprafata in vederea potabilizarii din
bazinul hidrografic Somes
Tabel 3 Zone protejate pentru captarile din surse subterane destinate potabilizarii in
bazinul hidrografic Somes
Tabel 4 Zone protejate pentru captarile din surse de suprafata destinate potabilizarii in
bazinul hidrografic Arges
Tabel 5 Zone protejate pentru captarile din surse subterane destinate potabilizarii
Tabel 6 Principalele zone de pescuit in bazinul hidrografic Somes
Tabel 7 Principale zone de pescuit in bazinul hidrografic Arges
Tabel 8 Zone de imbaiere traditionale in bazinul hidrografic Somes
Tabel 9 Zone traditionale de imbaiere in bazinul hidrografic Arges
Tabel 10 Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Somes
Tabel 11 Zonele vulnerabile la nitrati din bazinul hidrografic Somes
Tabel 12 Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges
Tabel 13 Zonele vulnerabile la nitrati din bazinul hidrografic Arges
Tabel 14 Parcuri naturale si nationale in bazinul hidrografic Somes
Tabel 15 Arii naturale protejate in bazinul hidrografic Somes
Tabel 16 Zone protejate locale in bazinul hidrografic Somes
Tabel 17 Iazuri piscicole in bazinul hidrografic Somes
Tabel 18 Zone umede in bazinul hidrografic Somes
Tabel 19 Tipuri de habitate si zone protejate din bazinul Somes
Tabel 20 Parcuri Nationale din bazinul hidrografic Arges
Tabel 21 Arii Protejate Nationale din bazinul hidrografic Arges
Tabel 22 Zone de protectie locale din bazinul hidrografic Arges
Tabel 23 Iazuri piscicole din bazinul hidrografic Arges
Tabel 24 Zone umede din bazinul Arges
Tabel 25 Arii protejate si tipuri de habitate din bazinul hidrografic Arges
2 / 164
Lista Figurilor
Fig. 1 Lacul Gilau, panou de avertizare

Fig. 2 Sursa de apa subterana Floresti-Cluj, perimetrul zonei protejate
Fig. 3 Sursa de apa subterana Floresti-Cluj, panou de avertizare
Fig. 4 Harta: Captari de apa de suprafata si arii protejate in bazinul hidrografic
Somes
Fig. 5 Harta: Captari de apa din subteran protejate in bazinul hidrografic Somes
Fig. 6 Sursa de apa de subteran Bradet
Fig. 7 Harta: Captari de apa de suprafata si arii protejate in bazinul hidrografic
Arges
Fig. 8 Harta: Captari de apa din subteran protejate in bazinul hidrografic Arges
Fig. 9 Harta: Ape salmonicole si ciprinicole in bazinul hidrografic Somes
Fig. 10 Harta: Ape salmonicole si ciprinicole in bazinul hidrografic Somes
Fig. 11 Complexul sportiv Keoke pe Lacul Tei, zona de imbaierea traditionala in
Bucuresti – panou de avertizare “Este interzisa imbaierea”
Fig. 12 Harta: Arii sensibile la nutrienti in bazinul hidrografic Somes
Fig. 13 Harta: Zone vulnerabile in bazinul hidrografic Somes
Fig. 14 Harta: Arii sensibile la nutrienti in bazinul hidrografic Arges
Fig. 15 Harta: Zone vulnerabile in bazinul hidrografic Arges
Fig. 16 Harta: Arii protejate din bazinul hidrografic Somes
Fig. 17 Lacul Stiucilor
Fig. 18 Lacul Taga Mare
Fig. 19 Harta: Arii protejate locale si propuneri din bazinul hidrografic Somes
Fig. 20 Ciconia ciconia (barza) in Stufarisul de la Sic
Fig. 21 Parcul National Piatra Craiului – panou de avertizare pe valea
Dambovicioara
Fig. 22 Harta: Arii protejate din bazinul hidrografic Arges
Fig. 23 Cheile Dambovicioara
Fig. 24 Harta: Arii protejate locale si propuneri din bazinul hidrografic Arges
Fig. 25 Barza pe Valea Valsanului din bazinul hidrografic Arges
3 / 164
Lista Anexelor
ANEXA 1
REGULAMENT PRIVIND ARIILE PROTEJATE
ANEXA 2
REGISTRUL ARIILOR PROTEJATE IN BAZINUL SOMES
ANEXA 3
REGISTRUL ARIILOR PROTEJATE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES
ANEXA 4
APE SALMONICOLE SI CIPRINICOLE IN BAZINELE HIDROGRAFICE SOMES SI
ARGES
ANEXA 5
IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR SENSIBILE CONFORM HG 188/2002.
ELABORAREA HARTII ZONELOR SENSIBILE PE BAZINE HIDROGRAFICE LA
NIVEL NATIONAL. CRITERII PROPUSE SI METODOLOGII DE IDENTIFICARE A
ZONELOR SENSIBILE (REZUMAT)
ANEXA 6
GHID NATIONAL PENTRU DETERMINAREA RISCULUI DIN PUNCT DE
VEDERE CALITATIV AL CORPURILOR DE APA SUBTERANA (REZUMAT)
ANEXA 7
ALTE ZONE PROTEJATE IN BAZINELE SOMES SI ARGES
ANEXA 8
ZONE CINEGETICE IN BAZINELE HIDROGRAFICE SOMES SI ARGES
ANEXA 9
SPECII DE PESTI SI DE PASARI ACVATICE IN BAZINELE SOMES SI ARGES
ZONE AFLATE SUB REGULAMENTE ROMANESTI SI EUROPENE
4 / 164
Glosar
● Zona umeda: - intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau

artificiale, permanente sau temporare, unde apa este
statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata,
inclusiv intinderile de apa marina a caror adancime la reflux
nu depaseste 6 m. (Conventia pentru Zonele Umede,
Ramsar, 1971)
- sunt ecosisteme eterogene dar distincte care se dezvolta in
mod natural sau sunt produsul activitatii umane; functiile
lor biochimice depind de inundatii reduse constante sau
periodice cu ape dulci, salmastre sau sarate, ori saturate la
sau in apropiere de suprafata substratului; se caracterizeaza
prin ape statatoare sau usor curgatoare; caracteristicile
comune includ solurile hidrice, microorganismele, fauna si
vegetatiile higrofile si hidrofile, adaptate proceselor
chimice si biologice reflectate prin inundatiile periodice sau
permanente si/sau apele stagnante; zonele umede sunt parti
ale continuitatii hidrologice (CIS Ghidul Orizontal al
Zonelor Umede)
● Habitat natural: Suprafata terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala

sau seminaturala, diferentiata prin caracteristici abiotice si
biotice.
● Arie protejata naturala: Suprafata terestra, acvatica sau subterana, cu perimetru

stabilit din punct de vedere legal si cu un regim special
pentru protectie si conservare, in care exista o diversitate de
plante si specii de animale cu insemnatate ecologica,
stiintifica si culturala din punct de vedere biogeografic,
peisagistic, geologic, paleontologic, speologic precum si
alte elemente si formatiuni naturale.
● Zona speciala de protectie avifaunistica (zona importanta din punct de vedere avifaunistic):
Sit protejat pentru speciile de pasari salbatice care necesita
protectie in conformitate cu legislatia comunitara
.● Reteaua ecologica Natura 2000: Reteaua ecologica a zonelor naturale protejate formata din
ariile protejate speciale si ariile protejate conservate,
constituite prin Directiva 92/43/CEE cu privire la
conservarea habitatului natural, florei si faunei salbatice.
● Reteaua ecologica Emerald: Reteaua Europeana cu interes special de conservare e,
infiintata in conformitate cu Conventiile referitoare la
conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale europene,
Berna, 1979.
5 / 164
● Eutrofizare: dezvoltarea accentuata a algelor acvatice si macrofitelor,

datorita imbogatirii apelor cu elemente nutritive, si in
special componenti speciali ai azotului si/sau fosforului,
care produce un dezechilibru al balantei organismelor si al
calitatii apei.
● Zona sensibila: - ape eutrofizate sau potential eutrofizate (daca exista risc
de eutrofizare datorita masurilor de protectie neadecvate)
(lacuri naturale, acumulari, tronsoane de rau care primesc si
acumuleaza nutrienti);
- ape cu concentratii de azot (azotati, azotiti, azot Kjeldahl)
peste limita propusa prin normativele romanesti pentru
captarea apelor in scopul potabilizarii (H.G. nr. 100/2002);
- ape care necesita un tratament de epurare suplimentar
pentru a se conforma normativului romanesc HG 188/2002
(NTPA 001/2002) cu privire la azotul total, fosforul total si
diferite alte substante.
● Zona vulnerabila: orice zona care alimenteaza cu ape poluate sau potential
poluate sau care contribuie la poluare, daca nu s-au luat
masuri;
● Parc natural: zona naturala protejata, zona protejata si conservata in

special datorita conditiilor naturale si activitatii umane,
care au creat de-a lungul timpului o zona speciala a
formelor de relief si/sau valorilor culturale, si uneori cu
valori foarte ridicate ale biodiversitatii.
● Parc national: zona naturala protejata al carei principal scop este de a

proteja si de a conserva pentru zona nationala si
biogeografica, elementele reprezentative fizico-chimice,
floristice, faunistice, hidrologice, geologice, paleotologice,
speologice, litologice, etc. disponibile in scopuri stiintifice,
educationale, recreative, turistice, etc.
● Apa de imbaiere toate apele curgatoare sau statatoare unde:

(a) imbaierea nu este interzisa si este practicata in mod
traditional de un numar mare de amatori de imbaiere, sau
(b) organisme publice sau interese comerciale promoveaza
activ imbaierea.
● Sezon de imbaiere: perioada in care se asteapta o mare afluenta de amatori de

imbaiere, avand in vedere obiceiurile locale, conditiile
climatice si dispozitiile legale locale.
6 / 164
Abrevieri
DCA: Directiva Cadru Apa
UE: Uniunea Europeana
ANAR: Administratia Nationala “Apele Romane”
ICPDR: Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea
TNMN: Reteaua de Monitoring Transnationala
ToR: Termenii de referinta
ICIM: Institul de Cercetare si Ingineria Mediului
INHGA: Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor
VROM: Ministerul Mediului din Olanda
PEBLDS: Strategia Pan Europeana asupra Diversitatii Biologice si a Formelor de
Relief
ONG: Organizatii Non-guvernamentale
AJVPS: Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi
APM: Agentia de Protectia Mediului
DSP: Directia de Sanatate Publica
SOR: Societatea Ornitologica Romana
AIA: Arii de Importanta Avifaunistice
HG: Hotarare de Guvern
OM: Ordinul Ministrului
GIS: Sisteme informatice Geografice
BN: Judetul Bistrita Nasaud
SM: Judetul Satu Mare
MM: Judetul Maramures
CJ: Judetul Cluj
SJ: Judetul Salaj
AG: Judetul Arges
DB: Judetul Dambovita
IF: Judetul Ilfov
B: Bucuresti
GR: Judetul Giurgiu
TR: Judetul Teleorman
CL: Judetul Calarasi
SV: Judetul Suceava
AB: Judetul Alba
BH: Judetul Bihor
MS: Judetul Mures
BV: Judetul Brasov
CCO: Consumul Chimic de Oxigen
CBO: Consumul Biochimic de Oxigen
DRPC: Conventia pentru Protectia Fluviului Dunarea
7 / 164
Multumiri
Contractantul vrea sa multumeasca numeroaselor persoane si organizatii care au contribuit la
realizarea acestui raport si fara a caror contributie si cooperare acest raport nu putea fi realizat.
Acest document a fost elaborat intr-o perioada mai mare de doua luni de analize si discutii dintre
Administatia Nationala Apele Romane si Directiile de Apa Somes si Arges, urmate de vaste
consultari cu alte grupari de interes relevante.
In particular, autorul ramane indatorat Administratiei Nationale Apele Romane, Directiilor de Apa
Somes-Tisa si Arges, sefilor Birourilor de Implementare a Directivelor Uniunii Europene, respectiv
Cristiana Bayer si Mircea Vasilescu care au furnizat suportul tehnic. Echipa este recunoscatoare
persoanelor: Mariana Dumitru, Mugurel Sidau, Bogdan Neciu, Aurel Faur care au pregatit multe
harti.
8 / 164
1 Introducere
In legislatia UE, pentru unele corpuri de apa este necesara o protectie speciala sub diverse
instrumente legislative cum ar fi: Directiva cu Nitrati si Directiva privind Apele de Imbaiere. In
Directiva Cadru Apa, Art.6 specifica ca trebuie intocmit registrul ariilor protejate. Autoritatile
competente din cadrul bazinelor raurilor Somes si Arges trebuie sa identifice si sa protejeze
fiecare arie aflata in cadrul bazinului lor. Astfel de arii sunt mentionate in mod specific si in alte
directive UE (si legislatiile conforme romanesti) ca necesitand protectie pentru conservarea
naturii sau pentru alte motive sau ca arii care sunt desemnate pentru captare in scopul
potabilizarii.
Art 6.3 extinde categoria ariilor protejate intr-o definitie mult mai cuprinzatoare, lecturarea atenta
a Anexei IV evidentiaza ca ar trebui incluse un numar mult mai mare de ape. Este de datoria
Statelor Membre ca pe baza aceastei anexe sa ia propria decizie.
Raportul a fost conceput pentru realizarea conditiilor A3 si B3 din ToR. S-a decis combinarea
rezultatelor cercetarii intr-un singur raport cu sectiuni separate pentru fiecare din temele de
preocupare principale (arii protejate pentru captari de apa potabila, specii acvatice, ape de
imbaiere, zone sensibile la nutrienti, si pentru protectia habitatelor sau speciilor) si sectiuni
separate atat pentru bazinul Somes cat si pentru bazinul Arges.
1.1 Colectarea datelor si organizatiile contactate
Colectarea datelor s-a realizat cu asistenta birourilor locale ale ANAR si a unui numar mare de
organizatii (unde au echivalenta la nivel judetean) din bazinele Somes si Arges. Tabelul 1
prezinta institutiile contactate, datele finale solicitate precum si datele primite.
Tabel 1 Lista institutiilor contactate

Institutiile contactate Date solicitate
Agentiile de Protectia Mediului Ariile desemnate in conformitate cu Legea 5/2000, Legea
Judetene 462/2001 ca fiind zone de protectie internationale ,
nationale/regionale pentru valorile lor de biodiversitate, iazuri
piscicole, fond cinegetic si specii importante
Directiile de Sanatate Publica Ariile desemnate ca arii de imbaiere in conformitate cu
Judeteana Directiva pentru Ape de Imbaiere si ariile desemnate ca zone
de recreere
Asociatiile Judetene a Arii stabilite ca rezerve de vanatoare
Vanatorilor si Pescarilor Lista speciilor importante din punct de vedere economic
Sportivi Cantitatea stocului de peste si cantitateal anuala capturata
Permisele emise si speciile de interes
Ministerul Mediului si Ariile desemnate ca arii internationale protejate in cadrul
Gospodaririi Apelor Directivelor privind Habitatele si Protectia Speciilor de Pasari
ANAR Zone desemnate ca zone sensibile la nutrienti conform
Directivei Nutrienti
INHGA Metodologia pentru desemnarea zonelor vulnerabile
Birdlife Romania Ariile desemnate ca Arii Internationale Avifaunistice
importante si propuneri.
9 / 164
Directiva Cadru Apa stipuleaza necesitatea realizarii unui registru al ariilor protejate. Nu exista
recomandari cu privire la formatul folosit pentru registru, in afara de faptul ca acesta trebuie sa
contina harti si descrieri ale legislatiei conform careia a fost desemnata aria protejata.
Pe parcursul completarii registrului ariilor protejate, trebuie notat faptul ca, in cele mai multe
cazuri, limita corpurilor de apa si a ariilor protejate nu coincide deoarece ambele zone geografice
sunt definite in scopuri diferite, avand la baza criterii diferite. In cazul in care un corp de apa nu
este complet inclus in aria protejata, s-a convenit sa se subdivida corpul de apa in doua parti
astfel incat limitele sa coincida.1
2 Legislatia si politicile internationale in domeniu

Directiva Cadru Apa a UE, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene pe
22 decembrie 2000, este pana in prezent cel mai semnificativ si cuprinzator instrument legislativ
comunitar in domeniul apei. Aceasta a fost conceputa din preocuparea asupra modurilor diferite
in care apa a fost protejata in cadrul comunitatii. Toate tarile membre UE precum si tarile aflate
in curs de preaderare cum este Romania au dezvoltat legislatii si politici de protectie proprii, iar
din 2000 UE a legiferat un numar mare de instrumente legislative individuale. Oricum, o mare
parte a acestor instrumente individuale au fost dezvoltate in mod treptat, lipsind o abordare
completa pentru gospodarirea integrata a apei. Intr-adevar, inca din 1970 exista o legislatie
specifica comunitara legata atat de apele comunitare precum si de mediu. In ceea ce priveste
legislatia privind apa, principalele directive sunt Directiva pentru Ape de Imbaiere (76/160/EEC)
Directiva (75/160/EEC) referitoare la calitatea apelor de suprafata captate in scop potabil in
Statele Membre; Directiva pentru Apa Potabila (80/778/EEC) si amendamentul acesteia
(98/83/EEC); Directiva Nitrati si Directiva pentru Epurarea apelor Uzate Orasenesti.
In ceea ce priveste legislatia comunitara pentru natura, principalele directive UE sunt Directiva
Habitate (92/43/EEC) si Directiva Pasari (79/409/EEC), care sunt mentionate in mod special in
Anexa IV a Directivei Cadru Apa.
DCA este pana in prezent cea mai complexa directiva care acopera intregul sector de mediu (apa)
intr-un singur instrument, incorporand aproape in intregime legislatia UE. Acest capitol prezinta
aspectele legale in domeniu, cu referire la ariile protejate, atat din DCA cat si din celelalte politici
si instrumente legislative din domeniu.
2.1 Definirea Ariilor Protejate conform Directivei Cadru Apa
In conformitate cu Articolul 6 si Anexa IV din DCA, Statele Membre precum si Tarile Candidate
trebuie sa intocmeasca un registru sau mai multe registre cu toate ariile care au fost desemnate ca
necesitand o protectie speciala utilizand legislatia specifica comunitara pentru protectia apelor de
suprafata si subterana, sau pentru conservarea habitatelor si speciilor care depind direct de apa.
Registrul (registrele) ar trebui completat (completate) in termen de patru ani de la intrarea in
vigoare a Directivei, in cazul Romaniei - 2005. Registrul sau registrele trebuie sa includa toate
corpurile de apa identificate, conform articolului 7(1) si toate Ariile Protejate cuprinse in Anexa
IV. Pentru identificarea ariilor protejate in fiecare bazin, autoritatile responsabile trebuie sa
stabileasca un program de monitoring in termen de 6 ani de la data intrarii in vigoare a Directivei
(Art.8).
10 / 164
DCA numeste tipurile de arii protejate care trebuie sa fie inregistrate (Anexa IV):
• Ariile desemnate pentru captarea apelor (destinate) pentru consumul uman;

• Ariile desemnate pentru protejarea speciilor acvatice semnificative din punct de vedere
economic;
• Corpuri de apa destinate ca ape pentru recreere, inclusiv ariile desemnate ca zone de imbaiere
• Zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
• Ariile desemnate pentru protejarea habitatelor sau speciilor
Un rezumat al registrului - ca parte a Planului de Management al Bazinului Hidrografic trebuie sa

includa harti care sa indice localizarea fiecarei Arii Protejate si o descriere a legislatiei
comunitare, nationale sau locale conform careia aceasta a fost desemnata (Anexa IV).
Punand in aplicare programul de masuri din Planul de Management Bazinal pentru Ariile
Protejate, Statele Membre si Tarile Candidate trebuie sa se conformeze cu toate standardele si
obiectivele in termen de cel mult 15 ani dupa data intrarii in vigoare al acestei directive, daca nu
este altfel specificat in legislatia comunitara sub care fiecare Arie Protejata a fost stabilita
(Art.4,1(c)).
Pentru unele arii protejate este necesar un program suplimentar de monitoring. Programele de
monitoring trebuie suplimentate pentru a indeplini cerintele (anexa V, 1.3.5) pentru punctele de
captare a apei in scopul potabilizarii si a ariilor protejate pentru habitate si specii.
In plus, Anexa VII a DCA stipuleaza ca trebuie realizata o harta a retelei de monitoring pentru
conformare cu Articolul 8 si Anexa V. De asemenea, trebuie reprezentata sub forma de harta
rezultatele programelor de monitoring realizate ce caracterizeaza starea apelor de suprafata
(ecologica si chimica) (4.1), starea apelor subterane (chimica si cantitativa) (4.2) si starea ariilor
protejate(4.3).
Mai mult, Anexa VII 5, stipuleaza ca trebuie stabilita conform Articolului 4 o lista a obiectivelor
de mediu pentru apele de suprafata, apele subterane si ariile protejate, incluzand in particular
identificarea cazurilor in care s-a utilizat Articolul 4(4), (5), (6) si (7), si informatiile asociate
solicitate de acest articol.
Statele Membre vor stabili pana in 2009 un Program de Masuri pentru fiecare district bazinal,
format atat din masurile de baza cat si din cele suplimentare pentru atingerea si/sau mentinerea
“starii bune”. Masurile de “baza” sunt obligatorii si reprezinta minimum de pasi, solicitati pentru
atingerea starii bune. Cu privire la ariile protejate, daca tinta nu este atinsa, sunt aplicate
penalitati pentru nerespectare si nu vor fi acceptate derogari. Cele mai stringente tinte trebuie
atinse daca nu se specifica altfel in legislatia din domeniu. Monitoringul trebuie sa fie operational
la cel mult 6 ani de la intrarea in vigoare a acestei Directive. De altfel, Statele Membre trebuie sa
se conformeze tuturor standardelor si obiectivelor in cel mult 15 ani de la intrarea in vigoare a
acestei Directive, daca nu este specificata altfel in legislatia Comunitara conform careia a fost
desemnata fiecare arie protejata. Datorita statului Romaniei de tara in curs de aderare, este de o
reala importanta ca toate criteriile aplicate pentru desemnarea ariilor protejate sa fie realiste si
implementabile atat in ceea ce priveste resursele (programul de monitoring, personalul) cat si
bugetul.
11 / 164
2.2 Recomandarile ICPDR privind ariile protejate

La prima privire continutul registrului pare sa se limiteze la acele ape unde legislatia UE este deja
aplicata. Totusi, obligatiile Romaniei fata Comisia UE in conformitate cu Directiva Cadru Apa
nu pot fi izolate de obligatiile acesteia catre Conventia Internationala de Cooperare pentru
Protectia si Utilizarea Durabila a Fluviului Dunarea.
Romania a aderat la Conventia Internationala de Cooperare pentru Protectia si Utilizarea

Durabila a Fluviului Dunarea in 1994. Conventia a fost creata cu scopul de a realiza un
management durabil si echitabil al apelor. Semnatarele au convenit sa coopereze in ceea ce
priveste unele aspecte fundamentale ale managementului in domeniul apei prin aplicarea:
“tuturor masurilor adecvate legale, administrative si tehnice pentru ca cel putin sa se mentina si
sa se imbunatateasca conditiile actuale de mediu si de calitate a apelor ale Fluviului Dunarea si a
apelor aflate in bazinul sau hidrografic, precum si de a preveni si reduce, atat cat este posibil,
impacturile adverse si schimbarile produse sau care ar putea sa se produca”. (Art 2.2). A fost
infiintata o Comisie Internationala pentru a furniza un cadru pentru cooperarea internationala
conform Conventiei. Ca parte a operatiunilor Comisiei, a fost stabilit un grup de experti.
Romania este un participant activ in aceste grupuri tehnice de munca.
Romania are o lunga traditie (din 1956 incoace) in gospodarirea bazinelor raurilor pentru cele 11
subbazine nationale. In conformitate cu definitia DCA insa, exista un singur district bazinal,
bazinul Dunarii.
Pentru ICPDR, sunt de maxima importanta cateva conventii intenationale si acorduri

interguvernamentale. Acestea includ: Conventia Ramsar a Zonelor Umede (1971), Conventia
Diversitati Biologice (1992), Conventia de la Berna privind Conservarea Vietii Salbatice si a
Habitatelor Naturale Europene (1979), Conventia CMS/Bonn privind Protejarea Speciilor
Migratoare (1979), Conventia-WHC privind Protejarea Culturii Mondiale si a Patrimoniului
Natural (1972), Conventia UNEC pe Efectele Transnationale a Accidentelor Industriale (1992),
Conventia Dunarii privind Navigatia (1948), Acordul Coridorului Verde al Dunarii de Jos
(2000), Acordul AEWA-CMS privind Protejarea Pasarilor de Apa Africane si Euroasiatice
(1996), considerate ca legi internationale, etc.
La a III-a Sesiune Plenara din noiembrie 2000, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului
Dunarea (ICPDR) a convenit realizarea unui singur plan de management pentru bazinul
international al fluviului, alcatuit din doua parti:
1. Un “raport general” international, oferind o privire de ansamblu asupra tuturor
informatiilor relevante de importanta bazinala.
2. Un raport national continand toate celelalte informatii, inclunzand problemele bilaterale
care au fost rezolvate in cadrul unor acorduri bilaterale (ex. in cadrul Comisiei comune
Romano-Ungare cu privire la Apele Transfrontaliere)
Pentru raportul general, inventarul ariilor protejate trebuie realizat in conformitate cu cerintele
DCA. Sunt specificate ariile protejate pentru protectia habitatelor si speciilor precum si alte arii
protejate. Cateva din aceste arii sunt de importanta bazinala sau importanta nationala. In timp ce
toate ariile protejate sunt relevante in preocuparea de protectie a biodiversitatii, pentru DCA sunt
apreciate ca importante doar ariile protejate unde apa este un factor important. Inventarul ariilor
protejate trebuie sa includa un minimum de informatii privind pozitia geografica, baza legala,
importanta, relevanta, etc. Identificarea ariilor protejate in Bazinul Fluviului Dunarii este bazata
pe legislatia nationala si internationala (in aceasta ordine).
12 / 164
Inventarul ralizat la nivele nationale si bazinale furnizeaza doar cateva informatii sumare privind
ariile protejate la nivel national si bazinal si este foarte important pentru cartare. Deoarece DCA
prevede realizarea unui inventar al siturilor Natura 2000 care au legatura cu apa, selectia finala a
ariilor nu se poate realiza pana cand nu va fi completa Reteaua Europeana Natura 2000.
ICPDR a acordat o atentie deosebita zonelor umede: toate habitatele asociate raurilor, protectia,
managementul si restaurarea habitatelor de zone umede si a diversitatii speciilor, sustinand rolul
si functia resurselor autohtone, retinerii inundatiilor, auto-purificarii. Grupul de experti din cadrul
ICPDR pregateste in prezent un Plan de Actiune pentru un Management Integrat si Durabil al
Zonelor Umede. Acest document va contine o lista a principalelor arii de zone umede si va
elabora cerintele de monitoring pentru aceste arii in concordanta cu cerintele DCA.
Grupurile de Lucru UE stabilite conform Strategiei de Implemetare Comune au elaborate deja un

Ghid Orizontal al Zonelor Umede. Acest document ghid a fost elaborat cu scopul de a stabili o
intelegere comuna a cerintelor DCA privind zonele umede. Zonele umede aduc numeroase
beneficii de mediu, socio-economice si culturale. In ciuda pierderii in ultimul secol a 50% din
ele, zonele umede ale Dunarii au o importanta de conservare foarte mare. Din ce in ce mult apar
initiative de management si conservare a zonelor umede la nivel local, national sau bazinal .
Elaborarea conform DCA a Planului de Management al fluviului Dunarea, ofera oportunitatea de
a actiona pe baza acestor initiative. ICPDR va tine seama de mai multe rapoarte:
- Planul de Actiune si Strategie pentru un Management Integrat al Zonelor Umede
Dunarene, care include masuri pentru restaurarea, protejarea si managementul durabil
al zonelor umede;
- Planul de Actiune si Strategie pentru un Management Integrat al Zonelor Umede
Dunarene privind initiativele de zone umede tranfrontiere in subbazinele sau districtele
dunarene (cum ar fi Coridorul Verde al Dumarii Inferioare);
- Dezvoltarea pe termen lung al unei retele de monitoring a zonelor umede in cadrul
TNMN
- Masuri – cum ar fi stabilirea retelei de Manageri ai Zonelor Umede Dunarene – pentru
restaurarea, protejarea si administrarea durabila a zonelor umede pentru a sustine
implementarea DRPC si rolul potential al zonelor umede in implementarea DCA
- Constientizarea publicului asupra rolului potential al zonelor umede prin contributia
acestora la atingerea obiectivelor de mediu ale DCA.
2.3 Strategia Pan Europeana asupra Diversitatii Biologice si a

Peisajelor (PEBLDS)
In 1995, ministerele de mediu din 54 tari europene au aprobat Strategia Pan Europeana asupra
Diversitatii Biologice si a Peisajelor (PEBLDS) la Conferinta ministeriala “Mediu pentru
Europa” de la Sofia. La aceasta conferinta s-a hotarat ca in termen de 10 ani sa se stabileasca o
Retea Europeana Ecologica. PEBLDS prevede aplicarea a 10 principii strategice in toate
sectoarele utilizand resursele naturale pentru a obtine un management “intelept” al diversitatii
bilogice si a peisajelor. Acestea sunt: (i) luarea deciziilor cu atentie; (ii) evitarea, (iii) principiul
precautiei; (iv) translocarea; (v) compensarea ecologica; (vi) integritatea ecologica; (vii)
restaurarea si re(crearea); (viii) cea mai buna tehnologie disponibila si cele mai bune practici de
mediu; (ix) poluatorul plateste; si (x) participarea publica/liberul acces la informatii al publicului.
13 / 164
Pentru a implementa Reteaua de Mediu Pan Europeana trebuie acordat un statut special
urmatoarelor arii:
• zone nucleu compuse dintr-un anumit ecosistem sau grup de ecosisteme, habitate si biotipuri;
• coridoare, continand structuri liniare continue ale unor portiuni de habitat care permit trecerea
sau care faciliteaza dispersia sau migratia speciilor dintre ariile protejate
• arii de restaurare naturala; si
• zone tampon care au rol in protejarea retelei de efectele legate de activitatile invecinate
zonelor umede.
Aceasta abordare a fost reafirmata la a patra conferinta ministeriala pe tema Mediul pentru
Europa care a avut loc in iunie 1998 la Aarhus (Danemarca). In Declaratia de la Aarhus,
conferinta a inclus un numar de initiative, dintre acestea si o rezolutie speciala pe biodiversitate si
peisaj si care a fost aprobata de Strategia Pan Europeana asupra Diversitatii Biologice si a
Peisajelor. Declaratia puncteaza ca utilizarea terenului are un puternic impact asupra diversitatii
biologice si a peisajului in Europa si procesului de largire a UE creaza importante oportunitati de
luare a initiativei de a integra consideratiile biodiversitatii in politicile agriculturii. Declaratia
cheama de asemenea, toate statele participante, organizatiile internationale, ONG-urile si
sectoarele private, pentru cresterea sprijinului in implementarea Conventiei privind Diversitatea
Biologica, incluzand PEBLDS, prin explorarea unor noi si inovative mijloace financiare.
2.4 Coridorul Verde al Dunarii de Jos
De Ziua Mondiala a Mediului, in 5 iunie 2000, Bulgaria, Moldova, Romania, si Ucraina

semneaza Declaratia privind Cooperarea pentru Stabilirea Coridorului Verde al Dunarii de Jos.
Obiectivul acestei declaratii este de a sustine conservarea si restaurarea peisajului si diversitatii
biologice in Dunarea de Jos. Coridorul Verde ar trebui format din minimum 773 000 ha de arii
protejate existente; 160 000 ha de arii protejate suplimentare si 230 000 ha vor fi restaurate in
conditiile ecologice naturale existente in trecut ca lunca inundabila. Ca situatie prezenta, cateva
din cele 230 000 ha vor fi cuprinse in actuala arie protejata propusa. Propunerea facuta pentru
Coridorul Verde al Dunarii nu include si Bazinul Arges, partea din bazinul Arges care conflueaza
cu Fluviul Dunarii nefiind prinsa pentru restaurare.
2.5 Privire de ansamblu asupra legislatiei Romanesti pe arii protejate

(in conformitate cu legislatia europeana)
Prin adoptarea legislatiei comunitare din domeniul apei, s-a realizat un progres semnificativ
pentru alinierea legislatiei din domeniul legislatiei orizontale.
In ultimii ani au fost elaborate un numar mare de legi, decrete si ordine ministeriale, in
concordanta cu cerintele europene corespunzatoare ariilor si speciilor protejate. A fost realizata o
revizuire a regulamentelor romanesti si europene pe arii protejate. in Anexa 1 este prezentata o
lista a legilor in vigoare.
Legea Protectiei Mediului (L.137/1995) furnizeaza cadrul general pentru protectia mediului in
Romania, prin trasarea propriilor principii strategice si elemente ca ghiduri de dezvoltare durabila
(Art.1), cum ar fi, printre altele, ecosistemele si conservarea biodiversitatii in conformitate cu
14 / 164
conditiile biogeografice naturale, utilizarea durabila, intretinerea si imbunatatirea calitatii

mediului si reconstructia zonelor deteriorate (Art.3.). Protectia speciilor, conservarea
biodiversitatii si declararea zonelor protejate, precum si stabilirea masurilor de protectia mediului
de catre autoritati, reprezinta, in comparatie cu alte interese, o prioritate (Cap.III).
Legea Apelor (L.107/1996) mentioneaza conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa

impotriva oricarui fel de poluare si furnizeaza un cadru de lucru pentru conservarea si protectia
ecosistemelor acvatice. Este importanta asigurarea alimentarii cu apa a populatiei, a economiei, a
pisciculturii, a turismului, etc. (Art.2). Zonele de protectie sanitara cu regim strict de protectie
trebuie delimitate in jurul: surselor de apa, instalatiilor pentru alimentare cu apa a populatiei,
surselor de apa minerala si lacurilor terapeutice (Art.5). Detalii privind masurile luate pentru
ariile protejate din jurul lacurilor naturale si artificiale si pentru diferite lucrari hidrotehnice sunt
prezentate in Anexa 2. A fost realizata o propunere pentru modificarea si completarea Legii
Apelor.
Romania a ratificat si semnat cateva conventii internationale referitoare la protectia habitatelor si

speciilor: Legea 13/1993 consecinta a aderarii romaniei la Conventia privind Viata Salbatica si
Habitatele Naturale Europene (Berna, 1979); Legea 58/1994 ca urmare a ratificarii Conventiei
privind biodiversitatea (Rio de Janiero, 1992); Legea 5/1991 datorita aderarii Romaniei la
Conventia privind Zonele Umede de Importanta Internationala, in special ca habitate pentru
pasari de apa (Ramsar, 1971); Legea 89/2000 ca urmare a ratificarii Acordului referitor la
conservarea speciilor de pasari acvatice migratoare Africano-Euro-Asiatice (Haga, 1995); Legea
13/1998 referitoare la aderarea Romaniei la Conventia privind Conservarea Speciilor Migratoare
de Animale Salbatice (Bonn, 1979); Legea 69/1994 privind aderarea Romaniei la Conventia
pentru comert international cu flori salbatice si specii faunistice aflate in pericol (Washington,
1973); Legea 30/1995 privind ratificarea Conventiei pentru protejarea si utilizarea cursurilor de
apa transfrontaliere si lacurilor internationale (Helsinki, 1992).
Legea 5/2000 prezinta o lista a ariilor protejate naturale precum si gruparea geografica si
localizarea lor.
Detalii privind alte legi nationale sunt prezentate pentru fiecare categorie de arie protejata in
Anexa 1.
Legislatia romaneasca, de transpunere a celor mai importante Directive Europene referitoare la

ariile protejate din DCA sunt urmatoarele:
- Legea nr. 458/2002, pentru Directiva 80/778/EEC
- Hotararea de Guvern 202/2002, pentru Directiva 78/659/EEC;
- Hotararea de Guvern 459/2002, pentru Directiva 76/160/EEC;
- Hotararea de Guvern 188/2002, pentru Directivele 91/676/EEC si 91/271/EEC;
- Legea nr. 462 pentru Directivele 92/43/EEC si 79/409/EEC.
3 Identificarea si protejarea ariilor protejate

Asa cum a fost stabilit in capitolul 2, un numar mare de corpuri de apa sunt desemnate pentru o
protectie speciala conform diverselor legi nationale si ale UE. Directiva Cadru apa a fost realizata
pe baza legilor predominante din domeniul apei si protectiei naturii. Capitolul prezinta aspectele
de identificare si inregistrare a apelor care necesita protectie si in cateva cazuri a terenurilor
15 / 164
asociate cu aceste ape. Registrul propus pentru ariile protejate din ambele bazine Somes si Arges
este prezentat in Anexele 2 si 3.
3.1 Ariile desemnate pentru captarea apelor utilizate in scopul

potabilizarii
Conform cerintelor DCA, trebuie identificate toate corpurile de apa cu captari in scopul
potabilizarii care au un debit mai mare decat 10 m3/zi sau care alimenteaza mai mult de 50 de
persoane.Deasemenea, in fiecare bazin trebuie monitorizate toate corpurile de apa care furnizeaza
in medie mai mult de 100 m3/zi.
Filialele teritoriale ale ANAR care au sediile in Cluj si Pitesti detin un registru al captarilor de
suprafata si din subteran pentru Bazinele Somes, respectiv Arges. Siturile de captare sunt
prezentate sub forma de harta GIS.
3.1.1. Somes
In Bazinul Raului Somes, au fost identificate 12 captari de apa pe rauri in scopul potabilizarii
(tabelul 2) (5 in judetul Bistrita Nasaud, 2 in judetul Cluj si 5 in judetul Maramures). In afara de
acestea, 3 sunt din lacuri de acumulare (Gilau, Firiza, polderul MHC Colibita) (fig.1). Captarea si
lacul Gilau este administrat de AN Apele Romane, iar zona captarii este protejata propriu-zis prin
imprejmuirea zonei de apa cu balize.
Ariile protejate au fost delimitate in teren. Pentru 8 captari de apa in scopul potabilizarii, zonele
protejate au fost identificate conform legislatiei romanesti iar delimitarile au fost marcate cu
panouri avertizoare, imprejmuiri, balize, cateva dintre acestea fiind pazite. Pentru alte 4 captari
de apa pentru potabilizarie nu a fost delimitate inca arii de protectie. Reprezentanti ai AN Apele
Romane asista autoritatile locale pentru finalizarea identificarii si delimitarii ariilor protejate.
In bazinul raului Somes sunt inregistrate 48 captari de apa subterana in scop potabil. Cu cateva
exceptii, cele mai multe nu au arii protejate delimitate. De exemlu , sursa de la Floresti a
municipiului Cluj are un perimetru de cca. 260 ha si este ingradit, dotat cu panouri avertizoare si
este pazit (Fig. 2,3). Alte captari subterane importante (cum ar fi frontul Martinesti-Micula, sursa
min. Satu Mare) sunt de asemenea delimitate in teren. Cele mai multe surse subterane nu sunt
delimitate sau exista mici suprafete cu regim de protectie in conformitate cu regulamente
romanesti anterioare HG 101/1997, avand un perimetru de protectie de 10/10m. Autoritatile
locale sunt responsabile pentru stabilirea perimetrelor protejate ale acestor surse de apa subterne.
Este necesara o buna colaborare intre AN Apele Roamne, autoritatile locale si directiile de
sanatate publica.
Fig. 4,5 prezinta punctele de captare din sursele de apa subterana si de suprafata. Datorita
dimensiunilor mici ale acestor arii protejate, harta GIS nu a putut diferentia captariile de ariile
protejate.
O scurta descriere a celor mai importante captari si ariile lor de protectie, este prezentata in
Anexa 2. DCA nu ofera un ghid pentru a a putea fi utilizat pentru inregistrarea acestora.
Descrierea cuprinde informatii referitoare la legislatia sub care aceasta zona a fost desemnata:
captarea insasi (nume, tip captare, pozitia, caracteristici tehnice, proprietar, numar localitati
16 / 164
alimentate, debit instalat si debit utilizat, durata de functionare, categoria de apa de suprafata,
sursa de calitate corespunzatoare tehnologiei de tratare) si aria protejata (zona de protectie
sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, perimetrul de protectie
hidrogeologica, zona de protectie suplimentara, masuri generale de protectie a calitatii apei,
masuri pentru utilizarea terenului in interiorul perimetrului de protectie hidrogeologica, masuri
referitoare la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu
regim de restrictie, masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele de protectie
sanitara cu regim sever).
3.1.2. Arges
In bazinul Arges au fost stabilite 7 captari de apa din surse de suprafata, in judetele Arges si
Giurgiu. Trei din aceste captari sunt foarte importante, acestea fiind principalele surse de
alimentare cu apa al mun.Bucuresti, capitala tarii, si a mun. Pitesti (Tabelul 4). Doua din cele 7
captari sunt din lacuri iar restul sunt din rauri.
Ariile protejate nu au fost delimitate in teren insa au fost inregistrate pe harti . HG 101/1997
defineste extinderea ariilor protejate aflate in legatura cu captariile de apa din sursele de
suparafata si subterane. Autoritatile locale nu au inca delimitate efectiv ariile protejate destinate
captarilor de apa destinate potabilizarii. Stabilirea si delimitarea acestor arii protejate sunt
considerate o tinta pe termen lung , dar DCA solicita insa o atentie imediata. In harta GIS au fost
incluse potentialele arii protejate, arii a caror suprafata este mica, fara diferente importante de
marime intre captare si perimetrul protejat, astfel ca nu au putut fi diferentiate pe harta.
In bazinul raului Arges au fost inregistrate 60 de surse de apa subterana pentru captare in scop
potabil (Tabelul 5). Numarul surselor de apa subterana este foarte ridicat intrucat densitatea
populatiei si activitatea umana este foarte ridicata. In zona Bucurestiului, a judetului Ilfov si zona
Pitestiului forajele au fost grupate din considerente cartografice. In zona Bucurestiului sunt 597
puturi, in judetul Ilfov 981, iar in zona Pitestiului 45. Pentru captarile de apa subterana,
responsabilitatea delimitarii ariilor protejate apartine INHGA-ului. Delimitarea ariilor protejate
pentru captariile de apa subterana nu este realizata in mod unitar, deoarece proprietarii nu accepta
realizarea imprejmuirii ariei protejate pe proprietea lor. Pentru cateva puturi au fost stabilite
imprejmuiri ale perimetrelor, in conformitate cu legislatia existenta anterior HG 101/1997, de
exemplu zona de protectie sanitara pentru Statia de tratare a apelor din sursa de suprafata Bradet
(judetul Arges). Aceasta arie a fost imprejmuita dar nu au fost amplasate placute avertizoare
(Fig.6).
Fig. 7 si 8 prezinta hartile in format GIS cu captarile de apa din sursele de suprafata si din sursele
subterane.
17 / 164
Fig. 1 Lacul Gilau, panou de avertizare
Fig. 2 Sursa subterana Floresti-Cluj, perimetrul zonei protejate
18 / 164
Fig. 3 Sursa subterana Floresti-Cluj, panou de avertizare
19 / 164
Tabel 2 Zone protejate pentru captarile de suprafata in vederea potabilizarii din bazinul hidrografic Somes
Nr. Numele Curs de apa Utilizator/ Judet Debit Comunitati Zona de protectie
captarii localitati (l/s) deservite
alimentate ( nr. locuitori)
1 Captare Bistrita, amonte RAJA Aquabis BN 410 91000 -zona de protectie sanitara cu regim sever: mai mult de
Bistrita confl. Valea BN/ Bistrita si 100m amonte, mai mult de 25m lateral pe ambele parti ale
Rusului alte localitati captarii;
-gard de sarma si panouri de averizare ”zona de protectie
sanitara”;
-in interiorul zonei de protectie sanitara – vegetatie
ierboasa, zona limitrofa impadurita;
2 Captare aval Somesul Mare SC Edilitara BN 54 14500 - zona de protectie sanitara cu regim sever: mai mult de
localitate Beclean SA / 100m amonte, 25m aval si 25m lateral; gard de sarma si
Sasarm Beclean si alte panouri de avertizare care interzic accesul;
localitati -zona de protectie sanitara pentru captare: 500 m amonte si
100 m aval de captare, delimitata si marcata cu panouri de
avertizare” Zona protejata”;
-zona cu regim de restrictie: observare permanenta;
folosintele si activitatile care pot produce contaminarea si
poluarea apei nu sunt permise iar pamanturile sunt
exploatate de proprietari pe baza prevederilor H.G.
101/1997, art. 23 alineatul (1) si (2);
3 Captare Rebra SC GCL SA BN 53 10283 -zona de protectie sanitara cu regim sever: 72m amonte,
Rebra Nasaud / Nasaud 18,8 m aval, 24,1 m lateral, pe ambele laturi ale captarii;
si alte localitati -gard cu sarma ghimpata; insasi aria de protectie este
proprietate privata, dar terenul nu este folosit in scopuri
agricole;
4 Captare raul Anies si RAJA Aquabis BN 13.4 13000 - zona de protectie sanitara cu regim sever: 100m amonte,
Anies Blidireasa BN/ Rodna si mai mult de 25m aval, 25 m lateral, pe ambele laturi ale
alte localitati captarii
- gard de sarma si panouri de averizare ”zona de protectie
sanitara”;
- in interiorul zonei de protectie sanitara – vegetatie
ierboasa, zona limitrofa impadurita partial;
5 Captare Bistrita Bistrita RAJA Aquabis BN 14.2 4700 -captare polder MHC Colibita (perimetru inchis, cu panouri
Bargaului din
polderul MHC
BN/ Bistrita de avertizare, accesul este interzis);
Colibita Bargaului si alte -zona de protectie sanitara cu regim sever avand
localitati dimensiunile conforme cu prevederile H.G. 101/1997;
-zona de restrictie sanitara partial impadurita;
20 / 164
6 Lac Gilau, Somesul Mic RAJAC Cluj/ CJ 1951 301856 -zona de protectie sanitara cu regim sever: pe ambele
captare mal Cluj si maluri cu marcaje delimitatoare, pe apa prin balize, pe o
drept localitatile raza de 100 m de captare;
limitrofe - amonte de baraj pe malul stang, incinta ingradita de 125m
lungime si 80m latime in comparatie cu nivelul minim de
exploatare; malul drept neingradit; pe ambele maluri
panouri de avertizare;
7 Captare Somesul Mare SC Somes SA CJ 356 38478 -zona de protectie sanitara cu regim sever: 100m amonte,
Cuzdrioara Dej/ Dej 25m aval, 25 m lateral de captarea pe rau;
-nu exista balize pe rau;
-zona inconjuratoare impadurita in totalitate si pazita de
personal special;
8 Acumulare Firiza SC Vital SA MM 1380 150000 -zona de protectie pe apa: balize la 70m distanta de barajul
Stramtori- Baia Mare/ Baia principal
Firiza Mare si alte -la dreapta: 150 m gard sarma ghimpata si panouri de
localitati avertizare de-a lungul barajului pe 250m;
-gard pe partea stanga: 50 de baraj, 250 m lungime;
-la captare - paznic;
9 Captare Izvorul Alb- Primaria Baiut MM 7 830 -fara zona de protectie;
Izvorul Alb- Negru (afluent al -personal de observare specializat si acces limitat in zona
Negru r. Lapus ) (bariera);
10 Captare Valea Primaria Cavnic MM 8.78 2271 -fara zona de protectie;
Cavnic Berbincioara, -acces limitat in zona, drum forestier;
Valea Suior,
Valea Alba
(afluenti ai raului
Cavnic)
11 Uzina de apa Paraul Boldut EM Cavnic MM 26.5 1100 -captarea este monitorizata de personalul uzinei de apa;
(afluent al raului
Cavnic)
12 Captare raul Sasar si SC Vitaspria SA MM 12 8500 -fara zona de protectie;
Vitasprie valea Limpedea, Baia Sprie/ Baia -acces limitat si panouri de avertizare;
Baia Sprie Valea Sprie
Stanisoarei
(afluenti ai raului
Sasar)
21 / 164
Tabel 3 Zone protejate pentru captarile din surse subterane destinate consumului uman in bazinul hidrografic Somes
Nr Numele captarii Locatia pe rau (hm) Judet Debit (l/s) Categoria Zona de protectie
1 Captare Hrip raul Somes, 3537 SM 0,19 freatic gard 10 x 10 m
2 Captare Paulesti raul Somes, 3561 SM 0,27 freatic gard 10 x 10 m
3 Captare Satu Mare raul Somes , 3561 SM 364,0 freatic gard si panouri de avertizare 10 m radial
zona de captare Martinesti-Micula
4 Captare Satu Mare raul Somes, 3589 SM 48,89 freatic gard si panouri de avertizare 10 m radial
Gradina Romei
5 Captare blocuri de locuinte Poiana pr. V. Vinului 130 SM 1,7 freatic F3 - gard 10 x 10 m
Codrului
6 Captare Ardud Homorodu Nou 115 SM 2,31 freatic gard 10 x 10 m
7 Captare Viile Satu Mare Homorodu Nou 195 SM 3,08 freatic P2 – gard 5 x 5 m
8 Captare Petin Homorodu Nou 333 SM 0,19 freatic gard 10 x 10 m
9 Captare Ulmeni intre localitatile Ulmeni si Manau MM 7,03 freatic 2500 m2 gard sarma ghimpata
10 Captare Salsig 2 puturi de medie adancime intre MM 14,6 freatic 2500 m2 gard sarma ghimpata
localitatile Salsig si Gardani.
11 Captare Farcasa Farcasa – proiect in derulare, Hm MM 5,0 freatic fara zona de protectie
2750 confl. cu raul Somes
12 Captare Arinis Put – 0,1 km de localitatea Arinis MM 2,4 freatic fara zona de protectie
13 Captare Asuaju de Sus put – proiect in derulare MM 4,5 freatic fara zona de protectie
14 Captare Remetea Chioarului Put in lunca Somes, la SE de sat, MM 0,83 freatic gard sarma ghimpata, 100 m2 suprafata
300 m fata de sat
15 Captare Seini Put – centru Sieni MM 1,7 freatic 300 m2 suprafata zonai de protectie; gard
de sarma ghimpata
16 Primaria Somcuta Mare Front captare Barsau MM 2.87 subteran 15000 m2 suprafata zonai de protectie;
gard de sarma ghimpata
17 Primaria Targu Lapus front captare Suciu si Raoaia MM 14.3 subteran captare Suciu :36000 m2 zona de
protectie; gard sarma ghimpata
captare Raoaia :50000 m2 zona de
protectie; gard sarma ghimpata
18 Primaria Ardusat Put forat –centrul localitatii MM 2.86 subteran 25 m2 zona de protectie; gard sarma
Ardusat ghimpata
19 SC Publiserv SA Zalau – sectia raul Somes , hm:2295, mal stang SJ 46.75 subteran 15m amonte, 10m aval; lungimea 20m
Jibou (in jurul putului)
20 SC Publiserv SA Zalau – sectia Valea Salaj, hm:360, mal drept SJ 15.69 subteran 1600m2 in jurul fiecarui put
Cehu Silvaniei
21 Primaria Hida Valea Almas , hm:440, mal drept SJ 2,24 subteran 25m2 ingradire
22 Primaria Ileanda Valea Ileanda, hm:85, mal drept SJ 2,88 subteran Fara zona de protectie
23 Liceul Jibou Valea Apa Sarata, hm:127, mal SJ 1,31 subteran put in interiorul gardului liceului
22 / 164
stang
24 Casa de copii Jebuc Valea Jebuc hm:15, mal drept SJ 0,35 subteran 25m2 ingraditura
25 Alimentare Floresti Raul Somesu Mic 851 CJ 17 freatic Gard imprejmuitor 262 hm2
26 Alimentare Capus Raul Capus 209 CJ 1,9 freatic Gard imprejmuitor 100 m
27 Alimentare Aghires Raul Nadas 118 CJ 21.4 freatic Gard imprejmuitor 20 m
28 Spital Savadisla Paraul Fenes 105 CJ 0,5 freatic Gard imprejmuitor 5 m
29 Centrul de Sanatate Mociu Paraul Mociu 26 CJ 0,3 freatic Gard imprejmuitor 20 m
30 Alimentare Belis Raul Somes Cald 335 CJ 2,68 freatic Gard imprejmuitor 20 m
31 Alimentare Maguri Racatau Raul Somesu Rece river 302 CJ 0,6 freatic Gard imprejmuitor 10 m
32 Alimentare Borsa Raul Borsa 244 CJ 0,7 freatic Gard imprejmuitor 5 m
33 Alimentare Vultureni Raul Borsa 152 CJ 0,44 freatic fara zona de protectie
34 Primaria Sangeorz-Bai Sangeorz-Bai BN 7,07 freatic -zona de protectie sanittara cu regim sever
Sangeorz-Bai BN 6,56 freatic 21000m2;
Sangeorz-Bai BN 6,21 freatic -zona de protectie sanitara cu regim de
Sangeorz-Bai BN 7,07 freatic restrictie 29000 m2;
Sangeorz-Bai BN 7,07 freatic
35 Blocuri de locuinte Ilva Mica BN 0,06 freatic Fara zona de protectie
36 Blocuri de locuinte Lunca Ilvei BN 0,06 freatic
37 SM Rodna-SM Faget Valea Vinului BN 1,61 freatic put in conservare
38 SC Hicart SA Prundu Bargaului BN 0,25 freatic Fara zona de protectie
39 Spital Ilisua BN 0,4 freatic
40 Primaria Salva Salva BN 2,93 freatic
41 SC Muflonul SRL -zoo Chiuza Chiuza BN 0,57 freatic
42 Regionala CFR-sere Sieu BN 3,5 freatic
43 Regionala CFR-statia CFR Sieu BN 0,19 freatic
44 UM 0145 Sintereag BN 0,76 freatic
45 SC Sonil Impex-abator, fabrica de Feldru BN 0.08 freatic
lapte
46 SC Sonil Impex- abator, fabrica de Feldru BN 0.08 freatic
lapte
47 SC Sonil Impex- abator, fabrica de Feldru BN 0.07 freatic
lapte
48 SC Prisma SA-fabrica de alcool Sieu Magherus BN 0.59 freatic put in conservare
23 / 164
24 / 164
25 / 164
Fig. 6 Sursa suprafata Bradet
26 / 164
27 / 164
28 / 164
Descrierea captarilor mai importante si a zonelor protejate sunt prezentate in Anexa 3 pe baza
modelului propus mai sus.
3.1.3. Cerintele monitoringului
Corpurile de apa cu un debit mai mare de10 m3/zi sau care aprovizioneaza mai mult de 50
persoane si care furnizeaza mai mult de 100 m3/zi in medie vor constitui obiectul unui monitoring
suplimentar deoarece s-ar putea sa fie necesar pentru a indeplini toate cerintele. Asemenea
corpuri vor fi monitorizate pentru toate substantele prioritare descarcate si toate substantele
descarcate in cantitati semnificative care ar putea afecta starea corpului de apa si care sunt
controlate conform prevederilor Directivei Apa Potabila. Monitoringul trebuie realizat in
conformare cu frecventele de mai jos:
Comunitati deservite Frecventa

< 10000 l.e. 4 ori pe an
10000 to 30000 l.e. 8 ori pe an
> 30000 l.e. 12 ori pe an
AN Apele Romane monitorizeaza deja toate prizele de captare din apele de suprafata (apa bruta)
cu o frecventa sezoniera, lunara, de 8 ori pe an, aceasta depinzand de importanta lor privind
numarul de locuitori alimentati sau debitul captat. Sunt monitorizati 35 parametrii fizico-chimici
si 3 / 4 parametrii microbiologici. Apele subterane sunt supravegheate de 2 sau 4 ori pe an,
pentru un maxim de 26 parametrii. In acelasi timp, utilizatorii locali si autoritatile responsabile cu
sanatatea publica monitorizeaza apa potabila din resursele subterane si din statiile de tratare
pentru apa de suprafata .
Nu au fost propuse captari aditionale din surse de suprafata nici in bazinul Somes si nici in
bazinul Arges, cu toate ca unele captari noi din surse subterane ar putea fi dezvoltate.
3.2 Zone desemnate pentru speciile importante din punct de vedere

economic
Anexa IV introduce conceptul inregistrarii zonelor acvatice care necesita protectie speciala
datorita speciilor importante din punct de vedere economic. Fiecare tara membra sau in curs de
aderare hotaraste ce este important din punct de vedere economic. In unele tari plantele acvatice
sunt cultivate in zone umede, aceastea fiind considerata o activitate economica (de exemplu
cresonul de apa in Anglia). In bazinele Somes si Arges un numar de specii de pesti ar putea fi
considerate ca avand importanta economica. Pescuitul sportiv este o activitate comuna care se
desfasoara de-a lungul tuturor raurilor si lacurilor. Nu se desfasoara pescuit industrial oficial pe
apele interioare corespunzatoare celor doua bazine.
In bazinele hidrografice Somes si Arges exista o fauna piscicola diversa. Urmatoarele specii sunt
considerate ca fiind importante din punct de vedere economic la nivel local: pastrav (Salmo trutta
fario, Salmo gairdneri), lipan (Thymallus thymallus), lostrita (Hucko hucko), coregon
(Coregonus sp.), avat (Aspius aspius), stiuca (Esox lucius), salau (Stizostedion lucioperca),
somn (Silurus glanis), scobar (Chondrostoma nasus), caras (Carassius carassius), crap (Cyprinus
carpio), platica (Abramis brama), mreana (Barbus barbus, Barbus peloponensis), clean
(Leuciscus cephalus), etc.
29 / 164
Tabel 4 Zone protejate pentru captarile din surse de suprafata destinate potabilizarii in bazinul hidrografic Arges
Nr. Numele Cursul de Utilizator Judet Debit Comunitati Zona de protectie

captarii apa l/s) deservite
(nr. locuitori)
1 Lacul Arges S.C.APA CANAL 2000 S.A. Pitesti AG 2085 196300 Zona de protectie
Budeasa absenta
2 Leresti Targului S.C.EDILUL CGA S.A. Campulung AG 1158.6 47170 Zona de protectie
(Campulung) absenta
3 Clucereasa Targului S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A. Mioveni AG 530 32500 Zona de protectie
(Mioveni) absenta
4 Crivina Arges S.C.APA NOVA S.A. Bucuresti GR 9300 1750000 Zona de protectie
absenta
5 Arcuda Dambovita S.C.APA NOVA S.A. Bucuresti GR 16000 Zona de protectie
absenta
6 Bradet Valsan Bradet spa AG 9.7 250 Zona de protectie
absenta
7 Oiesti Arges S.C.AQUATERM AG 98 S.A. AG 284 30000 Zona de protectie
Curtea de Arges absenta
30 / 164
Tabel 5 Zone protejate pentru captarile din surse subterane destinate potabilizarii
Nr. Numele captarii Localizare Utilizator Judet Debit (l/s)

1 - Zona Bucuresti Agenti economici B 2274,4
2 - Zona Pitesti Agenti economici AG 357,5
3 UM Boteni Boteni UM Boteni DB 3.6
4 Primaria Tatarani Tatarani Primaria Tatarani DB 3
5 AUTOMOBILE DACIA SA Colibasi AUTOMOBILE DACIA SA AG 20
6 Suc. Cercetari Nucleare Colibasi Suc. Cercetari Nucleare AG 8.5
7 SC Edilul C.G.A. SA Visoi SC Edilul C.G.A. SA AG 35
8 ARO Campulung Campulung ARO Campulung AG 56.8
9 Mina Schitu Golesti Schitu Golesti Mina Schitu Golesti AG 31.7
10 Mina Aninoasa Aninoasa Mina Aninoasa AG 4
11 Mina Boteni Boteni Mina Boteni AG 2
12 Complexul Avicol Schitu Golesti Schitu Golesti Complexul Avicol Schitu Golesti AG 1.6
13 Muscel Vit. Mihaesti Mihaesti Muscel Vit. Mihaesti AG 2.7
14 SC Stalpeni Forestal SA Stalpeni SC Stalpeni Forestal SA AG 5
15 ADP Topoloveni Topoloveni ADP Topoloveni AG 30
16 Spital Calinesti Calinesti Spital Calinesti AG 1.2
17 SP Videle Videle SP Videle TR 0.6
18 Primaria Draganesti-Vlasca Draganesti-Vlasca Primaria Draganesti-Vlasca TR 8.2
19 GPS Poeni Poeni GPS Poeni TR 51.4
20 SC AQUATERM AG 98 SA Valea Iasului SC AQUATERM AG 98 SA AG 5
21 Avicola Baiculesti Baiculesti Avicola Baiculesti AG 5.4
22 SC Baiculesti SA Baiculesti SC Baiculesti SA AG 3.8
23 Extractie Petrol Valcele Valcele Extractie Petrol Valcele AG 47
24 VITAL Videle Videle VITAL Videle TR 49.8
25 TR Pomi Maracineni Maracineni TR Pomi Maracineni AG 4
26 Vinificatie Stefanesti Stefanesti Vinificatie Stefanesti AG 10.9
27 Aparataj Elect. Titu Titu Gara Aparataj Elect. Titu DB 11.4
28 EM Sotanga Gheboieni Gheboieni EM Sotanga Gheboieni DB 9.3
29 UM Dragomiresti Dragomiresti UM Dragomiresti DB 2.7
30 Ferma Negrasi Negrasi Ferma Negrasi DB 0.8
31 Captare Voinesti Voinesti R.A.G.C.L. Targoviste DB 12
31 / 164
32 Ferma Vaci Ciupa Ciupa Ferma Vaci Ciupa AG 1.3

33 Captarea Suseni Tutulesti Captarea Suseni AG 3
34 Captarea Rociu Serbanesti Captarea Rociu AG 8
35 Captarea Negrasi Negrasi Captarea Negrasi AG 8
36 Captarea Mozaceni Mozaceni Captarea Mozaceni AG 8
37 Captarea Slobozia Slobozia Captarea Slobozia AG 8
38 Captarea Stefan cel Mare Stefan cel Mare Captarea Stefan cel Mare AG 8
39 SC IGO Gaesti St. apa Arges SC IGO Gaesti DB 27.4
40 UM Gradistea Gradistea UM Gradistea GR 1.6
41 SP Bolintin Deal Bolintin Deal SP Bolintin Deal GR 1.1
42 Statia de apa Gradinari Gradinari Statia de apa Gradinari GR 9.8
43 Captare Roata Cartojani Captare Roata GR 36.4
44 AGROMEC Gorneni Gorneni AGROMEC Gorneni GR 2.6
45 Spitalul Floresti Floresti Spitalul Floresti GR 0.6
46 UTCHIM Gaesti Gaesti UTCHIM Gaesti DB 23.1
47 ARTIC Gaesti Gaesti ARTIC Gaesti DB 32.3
48 ELECTRO Arges SA Curtea de Arges ELECTRO Arges SA AG 2.7
49 SC MECAN PETROL Gaesti Gaesti SC MECAN PETROL Gaesti DB 1.6
50 SC AGROINDUSTRIALA Gaesti Gaesti SC AGROINDUSTRIALA Gaesti DB 2
51 SC ERBASU Ferma Nucet Nucet SC ERBASU Ferma Nucet DB 0.3
52 SC ELSID SA Titu Titu SC ELSID SA Titu DB 21
53 GPS Gaesti-Valea Mare Garleni GPS Gaesti-Valea Mare DB 18.1
54 Primaria Vacaresti Vacaresti Primaria Vacaresti DB 5.5
55 Primaria Davidesti Davidesti Primaria Davidesti AG 1.3
56 SC SOCOM MUNCITOAREA SA Topoloveni SC SOCOM MUNCITOAREA SA AG 0.9
57 Consiliul Local Dragoslavele Dragoslavele Consiliul Local Dragoslavele AG 7
58 Fabrica de alcool etilic RAF Autostrada km 23 Fabrica de alcool etilic RAF GR 14.5
59 AVICOLA CREVEDIA SA Abator Crevedia AVICOLA CREVEDIA SA DB 14.9
60 AVICOLA TARTASESTI SA Tartasesti AVICOLA TARTASESTI SA DB 1.3
32 / 164
Se practica in diferite sectoare de rau braconajul, inclusiv pescuitul cu plasa si pescuitul prin
electrocutare.
In conformitate cu HG 202/2002, care este o transpunere a Directiei UE privind apele

salmonicole si ciprinicole (78/659/EEC), cursurile de apa din Romania au fost impartite in ape
salmonicole si ciprinicole.
Apele salmonicole sunt acelea care favorizeaza speciile salmonide, cum ar fi pastravul (Salmo
trutta), lipan (Thymallus thymallus) sau speciile pastrav coregon (Coregonus sp.). Apele
ciprinicole sunt acele care permit sau ar putea permite dezvoltarea ciprinicole (Cyprinidae) sau a
altor specii cum ar fi stiuca (Esox lucius), biban (Perca fluviatilis).
3.2.1. Somes
In Anexa 4 este prezentata o lista cu raurile si lacurile din bazinul hidrografic Somes care sunt
salmonicole sau ciprinicole. Deasemenea, pentru ambele bazine sunt prezentate hartile aferente
acestor categorii de ape (Fig. 9,10).
Pescuitul sportiv pe rauri si lacuri este foarte important si prezinta potential de a deveni o atractie
turistica pentru zone locale in viitorul apropiat. Cele mai cunoscute zone de pescuit din bazinul
Somes sunt prezentate in Tabelul 6.
Tabel 6 Principalele zone de pescuit in bazinul hidrografic Somes
Nr. Curs de apa / Lac Judet Lungime/suprafata Principalele specii de pesti pescuite
1 r. Somes SJ Capalna-Benesat (80 clean, scobar, mreana, stiuca, caracuda,
km) crap, somn, salau
2 r.Chiuzbaia MM 10 km pastrav, lipan, clean
3 r.Lapus; Raoaia MM 24 km pastrav, clean, scobar
4 r.Baiut; Lapus MM 15 km clean, scobar, mreana
5 lac Bodi-Ferneziu MM 1,6 ha caracuda
6 r.Cavnic; Valea Rea MM 27 km caracuda
7 lac Nistru MM 1,2 ha caracuda, crap
8 lac Bodi-Baia Sprie MM 7,2 ha caracuda
9 lac Firiza MM 110 ha crap, clean, pastrav
10 r. Lapus MM 90 km clean, scobar, mreana
11 r. Somes MM 70 km clean, scobar, mreana
12 r.Lapusel;Doua MM 6,4 km crap, caracuda
Veverite
13 lac Remetea MM 8 ha caracuda
Chioarului
14 lac Sacalaseni MM 9 ha crap, caracuda
15 lac Chinteni CJ 14,9 ha crap, somn, salau, rosioara, biban,
babusca, ghibort
16 lac Sacalaia CJ 25 ha stiuca, platica, caracuda, rosioara,
biban, puiet, oblet
17 lac Floresti CJ 31 ha crap, caracuda, clean, mreana, biban,
babusca, oblet, rudd, stiuca, broad
snout
18 lac Gilau CJ 69 ha pastrav, coregon mic, biban, clean,
caracuda, mreana, scobar
33 / 164
19 lac Somesul Cald CJ 85 ha clean, pastrav, coregon mic, lostrita,

scobar, biban
20 lac Tarnita CJ 240 ha pastrav, clean, coregon mic, lostrita,
scobar, biban
21 r. Somesul Cald CJ aval ac. Belis-intrare pastrav, clean, biban
ac. Tarnita (17 km)
22 r. Rasca Mare CJ loc. Rasca Mare – pastrav, clean, scobar, biban
intrare ac. Tarnita
(16 km)
23 r. Somes Mic CJ aval ac. Gilau–confl. clean, mreana, scobar, caracuda, biban,
r.Orman (54 km) stiuca
24 r. Somes SM 75 km crap, caracuda, stiuca, salau, platica,
clean, scobar, somn
25 r. Somes BN 80 km pastrav, scobar, mreana, clean
26 r. Sieu BN 55 km scobar, mreana, clean
27 r. Bistrita BN 48 km pastrav, clean, scobar
28 r. Anies BN 6 km pastrav
29 lac Colibita BN 300 ha pastrav, clean, caracuda
30 r. Salauta BN 65 km pastrav, lipan
31 r. Cormaia BN 14 km pastrav, lipan
32 r. Ilva BN 40 km pastrav, lipan
33 r. Budac BN 28 km pastrav, lipan
34 r. Tibles BN 38 km clean, scobar
35 r. Meles BN 25 km clean, scobar
36 p. Gersa BN 25 km clean
37 r. Ilisua BN 35 km clean, scobar
Nu este disponibil un inventar al faunei piscicole naturale pe raurile si lacurile din bazinul
hidrografic Somes. Exista cateva informatii referitoare la recolta anuala si numarul de permise la
AVPS-urile judetene. In anul 2003, in judetul Bistrita-Nasaud s-au inregistrat urmatoarele
cantitati recoltate: 280 kg pastrav, 5100 kg crap, 5800 kg caracuda, 320 kg stiuca, 260 kg somn
etc. In judetul Cluj, valorile recoltei pentru anul 2002 au fost urmatoarele: : 300 kg pastrav, 3050
kg crap, 3110 kg caracuda, 640 kg platica, 700 kg somn, 310 kg salau etc. In bazinul r. Somes
aferent judetului Satu-Mare in anul 2003 au fost colectate 4800 kg peste, din care: 1200 kg
caracuda, 1200 clean, 800 kg crap, 600 kg salau, 600 kg scobar, etc.
Sunt in derulare programe de repopulare pe sectoare de rau si lacuri. In judetul Maramures, lacul
Firiza a fost repopulat in 2003 cu 2000 kg crap, iar lacurile Bodi-Baia Sprie si Bodi Ferneziu au
fost repopulate cu 400 kg, respectiv 380 kg caracuda.
Apele pentru specii importante din punct de vedere economic trebuie desemnate in limitele
recomandate de legislatia romaneasca-HG 202/2002 si de Directiva UE 78/659. Limitele sunt
foarte stricte, iar pentru unii parametrii (nitrati, zinc) se considera ca sunt mai restritive decat
pentru apele utilizate in scop potabil. Conform acestor limite, unele rauri si lacuri, chiar si cele
montane nu indeplinesc cerintele legislative (r. Somes Rece: izvor - lac Gilau, r. Somes Mare:
Beclean - confl. cu r. Somes Mic; lacul Floresti II). La Directia Apelor Somes-Tisa exista un
program pentru imbunatatirea calitatii apei in aceste zone. Principalele masuri sunt: (i)
dezvoltarea sistemelor de canalizare in zona rurala, (ii) colectarea rumegusului in zona montana,
(iii) imbunatatirea sistemelor existente de epurare a apelor uzate orasenesti si industriale, (iv)
aplicarea bunelor practici agricole si (v) tot ce inseamna o calitate mai buna a apei, pentru specii
acvatice.
34 / 164
3.2.2. Arges
In Anexa 4 este prezentata o lista cu sectoare de rau si lacuri si statutul lor salmonicol sau
ciprinicol .
Principalele zone unde se practica pescuitul sportiv in bazinul Arges (pe baza informatiilor
primite de la AVPS) sunt prezentate in Tabelul 7.
Tabel 7 Principale zone de pescuit in bazinul hidrografic Arges
Nr. Curs de apa / lac Judet Lungime/ Principalele specii de peste pescuite
suprafata
1 r. Calnistea TR 10 km mreana, caracuda, biban, crap
2 lac Vidraru AG 8,7 km2 pastrav, lostrita, lipan
3 lac Zigoneni AG 190 ha clean, scobar
4 lac Valcele AG 442 ha clean, scobar, caracuda
5 lac Budeasa AG 412,9 ha scobar, crap, caracuda
6 lac Mihailesti GR 10,1 km2 crap, caracuda
7 lac Rausor AG 160 ha pastrav, lipan, clean, scobar
8 lac Pecineagu DB 2 km2 pastrav, lipan, caracuda
9 lac Cerbureni AG 85 ha crap, caracuda, clean, scobar
10 lac Curtea de Arges AG 39,2 ha crap, caracuda, clean, scobar
11 lac Bascov AG 140 ha crap, caracuda, clean, scobar
12 lac Prundu AG 110 ha crap, caracuda, clean, scobar
13 lac Furduiesti AG 8 ha crap, caracuda
14 r. Arges (Oiesti-av. lac AG 87 km clean, scobar, crap, caracuda
Golesti)
15 r. Doamnei (Nucsoara- AG 75 km clean, scobar, crap, caracuda
Pitesti)
16 r. Bratia (Aninoasa-Titesti) AG 34 km clean, scobar, crap, caracuda
17 r. Targului (Campulung- AG 34 km clean, scobar, crap, caracuda
Colibasi)
18 r. Argesel (Suslanesti- AG 20 km clean, scobar
confl. r. Targului)
19 r. Dambovita (Rucar-judet AG 13,9 km clean, scobar
Dambovita)
20 r. Targului (Izvoare- AG 28 km pastrav, lipan
Campulung)
21 Argesel river (Izvoare-V. AG 18 km pastrav, lipan
Mare )
22 r. Dambovita (Dragoslavele AG 33,5 km pastrav, lipan
-Malul cu flori)
23 Helesteu Gogosari 1, 1A GR 18 ha crap, caracuda, biban
24 Iaz Vieru 1,2,3 GR 30 ha crap, caracuda, biban, babusca
25 Iaz Putineiu 2,3 GR 13 ha crap, caracuda, biban, babusca,
rosioara
26 Iaz Hodivoaia 1,2 GR 4 ha crap, caracuda, biban
In judetul Teleorman, pe parcusul sezonului de pescuit 2002-2003, au fost consemnate

urmatoarele capturi pentru cele mai imortante specii din punct de vedere economic: 4700 kg
caracuda, 1500 kg crap, 1700 kg platica, 370 kg somn, 260 kg salau etc. In judetul Arges, in anul
35 / 164
2003, au fost capturate pe rauri, lacuri de acumulare si iazuri: 700 kg pastrav, 4950 kg caracuda,
1300 kg crap, 1600 kg biban, 2500 kg stiuca.
3.2.3. Determinarea criteriilor pentru speciile importante din punct de vedere economic
Speciile importante din punct de vedere economic sunt determinate ca fiind specii de apa dulce
care au un semnificativ potential economic. In conditii naturale, putine specii de peste pot fi
considerate ca avand o potentiala valoare economica. Acestea includ in special specii
salmonicole (pastrav, lostrita) si specii ciprinicole (crap, caracuda). Cateva specii sunt
considerate ca avand o importanta economica mai mica. Acestea includ: platica, stiuca, salau,
somn, scobar, etc. In prezent, in bazinele hidrografice Arges si Somes nu se desfasoara activitati
de pescuit comerciale.
In Scotia, pescuitul de agrement (sportiv) reprezinta o valoare economica de cateva milioane

Euro anual. Piscicultura este prima industrie care s-a dezvoltat rapid in Scotia in ultimii 20-25
ani. Principalele specii crescute sunt somonul si pastravul. Industria are peste 6000 angajati,
dintre care aproximativ 4700 in zona montana si insule. Valorile de vanzare din afara fermelor
piscicole ajung in prezent la 800 milioane Euro/an. Pescuitul somonului in Islanda se realizeaza
in general la nivel sportiv, pescarii platind pana la 400 Euro pe permis/zi. Tinand cont ca sunt
implicati 8000 de pescari sportivi, se apreciaza ca industria turistica asociata are o cifra de afaceri
anuala de aproape 12 milioane Euro.
Nu este deci de neconceput ca in viitorul apropiat, sectorul de agroturism in bazinele Somes si

Arges ar putea oferi optiuni pentru pescuitul pastravului. Aceasta va genera o activitate
economica semnificativa in zonele de interes. Pentru a conserva optiunile viitoare de turism, este
precaut sa se identifice acele zone necesar a fi protejate. Pana in prezent nu a fost desemnata nici
o zona.
Exista un numar de ferme pentru cresterea speciilor native si straine (specii fitofage de crap
chinezesc: Aristichtys nobilis, Ctenopharyngodon idella, Hypophthalmychthys molitrix) pentru
consum uman. Pentru specii native, cateva ferme produc puieti pentru repopularea raurilor si
lacurilor. De exemplu, lacul Sacalaia (jud. Cluj) este ocazional populat cu stiuca. Lacul Bodi
Ferneziu (jud. Maramures) este aprovizionat cu specii de crap si stiuca. Deosebirea dintre
conditiile naturale si artificiale pentru speciile acvatice, este dificil de identificat, in acest caz.
Ocazional se pot captura si alte specii acvatice: raci, broaste, viermi (Tubifex tubifex) si alte
macronevertebrate. Cu toate acestea, nivelul capturii nu se considera a fi de nivel comercial.
3.2.4. Ghid pentru desemnarea zonelor protejate pentru specii acvatice importante din punct de
vedere economic
Nevoia desemnarii unor arii protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic
nu este atat de simpla cum reiese dintr-o simpla lectura a Art. 6 din DCA. Unele specii pot fi insa
considerate ca fiind importante din punct de vedere economic pentru raurile interioare din
Romania. Speciile de peste sunt exploatate in regim natural prin pescuit. Activitatea este
supravegheata si coordonata de Asociatiile nationale si locale de Vanatori si Pescari Sportivi.
Informatiile privind fauna piscicola au fost puse la dispozitie de catre Asociatiile Judetene de
Vanatori si Pescari Sportivi, Directiile Silvice, Compania Nationala pentru Administrarea
36 / 164
37 / 164
38 / 164
Fondului Piscicol si Institute de Cercetare (Institutul de Biologie din Cluj-Napoca, Bucuresti,

Iasi, Universitatea din Cluj-Napoca, Bucuresti, Iasi, Galati, etc.).
Nu este disponibil un inventar actual la nivel national privind diversitatea speciilor si estimarea
fondului piscicol.
Identificarea speciilor piscicole importante din punct de vedere economic trebuie sa se bazeze pe
informatii provenind de la AVPS-uri si pescari locali. Pe baza acestor date, autoritatea
responsabila va pregati o lista a afluentilor principali si/sau sectoare de rauri si le va carta in
format GIS. Studiile elaborate de specialistii din fiecare bazin, ar trebui sa furnizeze detaliile
necesare privind distributia speciilor si nivelul populatiei piscicole, cartarea acestor zone si
stabilirea importantei lor din punct de vedere economic.
Principalele zone de pescuit trebuie identificate in fiecare bazin in colaborare cu organismele mai
sus-mentionate, inclusiv cu Departamentele judetene de Turism. Pe baza informatiilor privind
speciile importante din punct de vedere economic si principalele zone de pescuit, se pot identifica
potentiale zone protejate in bazin. Masurile care trebuie luate includ protejarea habitatelor,
diversitatii speciilor, eficientei numerice si sanatatii faunei piscicole.
In general, se propune ca, unele lacuri montane si sectoare de rau, unde sunt inregistrate
salmonide, ar putea fi declarate zone protejate pentru speciile importante din punct de vedere
economic. Principalele interventii ar putea fi controlul strict al permiselor de pescuit, a accesului
turistilor si a sportivilor. Ar putea fi avantajoasa transmiterea regulata a informatiilor intre A.N.
Apele Romane, Directiile Silvice, autoritati locale, ONG-uri. Cooperarea intre aceste organizatii
este importanta pentru a controla braconajul, practicat chiar si in sezoanele de prohibitie.
Speciile native (pastrav, lostrita) sunt repopulate in cateva sectoare de rau si lacuri. Aceasta se
realizeaza prin intermediul unei campanii organizate de catre Directiile Silvice pentru a creste
fondul piscicol al unelor specii importante. Campaniile de repopulare sunt finantate prin
permisele de pescuit percepute de Directiile Silvice.
Pentru lacuri si sectoare de rau din aval vor fi greu de identificat arii protejate datorita nivelelor
mari de poluare. Ca si management de interventie general, trebuie luate masuri pentru
imbunatatirea starii ecologice a apelor ciprinicole.
In prezent, pe baza informatiilor disponibile la nivel judetean, nu exista justificare pentru

desemnarea unor zone de protectie pentru specii acvatice. Cu toate acestea, ar trebui reexaminata
starea industriei piscicole in urmatorii cinci ani. Trebuie stabilite zone de protectie in fiecare
bazin pentru apele salmonicole din zonele montane. Pentru ca aceasta viitoare analiza sa fie
eficienta, este necesara o colaborare stransa intre Directiile bazinale ale AN Apele Romane,
Directiile Silvice judetene, Directiile Agricole, Agentiile de Protectie a Mediului, Asociatiile
Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, Ministerul Turismului si diverse colective de cercetare. In
continuare, sunt descrise etapele necesare pentru desemnarea zonelor de protectie pentru pesti,
considerati specii acvatice importante din punct de vedere economic:
- identificarea speciilor piscicole importante din punct de vedere economic si a zonelor
de reproducere;
- evaluarea numarului de permise de pescuit la speciile cheie si a volumului anual captat
(greutate si valoare);
- identificarea planurilor de dezvoltare in sectorul turistic;
- identificarea principalelor zone de pescuit;
39 / 164
- consens intre detinatorii de interese cheie (Directiile bazinale ale AN Apele Romane,
Directiile Silvice judetene, Directiile Agricole, Agentiile de Protectie a Mediului,
Asociatiile Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, autoritati locale, Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Turismului si diverse colective
de cercetare) privind ariile de protectie propuse si autoritatile responsabile cu
managementul acestora si mandatate cu impunerea Legilor specifice;
- impunerea stricta a permiselor de pescuit;
- monitorizarea acestor potentiale arii protejate; unele zone ar putea fi deja monitorizate
din alte motive;
- identificarea masurilor pe corpul de apa din bazinul hidrografic pentru a reduce
impactul antropic si a imbunatati calitatea apei (starea ecologica) in conformitate cu
Directiva UE privind viata piscicola si a legislatiei romanesti-HG 202/2002;
3.3 Zone naturale amenajate pentru agrement (imbaiere)
Directiva UE privind Apele de Imbaiere din 1976 se refera la toate apele de imbaiere (ape de
suprafata curgatoare sau statatoare) unde imbaierea nu este interzisa si este practicata in mod
traditional de un numar mare de persoane. Nu se refera la (i) apele utilizate in scop terapeutic; (ii)
apele utilizate in piscine; (iii) apele stocate supuse unor tratamente si (iv) apele din acumulari de
suprafata, create artificial si separate de apele naturale (ape de subteran, ape de suprafata sau ape
costiere).
Directiva privind Apele de Imbaiere a impus standarde legale privind apele de imbaiere pentru
intreaga Uniune Europeana. Aceasta a fost recent actualizata pentru ca prevederile acesteia
trebuie sa fie compatibile integral cu DCA1. Noua Directiva propusa utilizeaza doar doi
parametrii bactereologici, dar impune standarde de sanatate mai inalte ca Directiva 1976/160. Pe
baza unor studii epidemiologice internationale si pe baza experientei acumulate in implementarea
Directivei Apelor de Imbaiere curente si a Directivei Cadru a Apei, Directiva revizuita prevede
evaluari ale calitatii pe termen lung si metode de management pentru a reduce atat frecventa de
monitoring, cat si costurile monitoringului. Un management al apelor de imbaiere bine dezvoltat
precum si informatii vaste puse la dispozitia publicului inlocuiesc un monitoring propriu-zis si o
abordare retrospectiva de conformare.
In bazinele hidrografice Somes si Arges exista cateva zone de recreere (zone de imbaiere) care
sunt folosite pentru imbaiere si alte activitati de agrement in legatura cu apa. Nici una dintre
aceste zone nu detin autorizatii sanitare (Fig 11). Institutele de sanatate de la nivel local nu
autorizeaza arii de imbaiere, pentru ca acestea nu sunt conforme cu standardele din legislatia
romaneasca (HG 459/2002). Hotararea de Guvern HG 459/2002 reprezinta transpunerea in
legislatia romaneasca a Directivei 76/160/EEC a UE.
1
Com (2002), 581 final 2002/0254 (COD)
40 / 164
3.3.1. Somes
In bazinul Somes, nici una din cele 112 zone de imbaiere (din 5 judete) nu este autorizata. De
exemplu, in judetul Maramures, exista cateva zone traditionale de imbaiere in orasele Baia Mare
si Targu Lapus, fara autorizatii sanitare (Tabel 8).
Aceste zone sunt frecventate de pana la 150 persoane/zi in sezonul estival, iar la sfarsit de
saptamana pot fi chiar 300 persoane/zi.
Fig. 11 Complexul sportiv Keoke pe Lacul Tei, zona traditionala de imbaiere dn Bucuresti –
panou de avertizare “este interzisa imbaierea”.
2
Chiar daca au fost evidentiate 11 arii de recreere traditionale, majoritatea lacurilor si raurilor sunt utilizate pentru
imbaiere in sezonul de vara. Pentru acest raport, sunt incluse doar acele zone care sunt utilizate in sezonul de vara de
un numar mare de persoane si unde autoritatile legale practica un anumit nivel de management si monitoring.
41 / 164
In judetul Satu Mare, 2 lacuri sunt folosite in mod traditional pentru imbaiere, dar acestea nu au
autorizatie de la autoritatile locale de sanatate (Tabel 8). In medie 350 persoane/saptamana
frecventeaza aceste zone.
Tabel 8 Zone de imbaiere traditionale in bazinul hidrografic Somes

Nr. Zona de imbaiere Amplasament/Judet Suprafata Statut
1 Lacul Mogosa Baia Mare/MM 7,2 ha Fara autorizatie
2 Lacul Albastru Baia Mare/MM 0,5 ha Fara autorizatie
3 Lacul Bodi Ferneziu Baia Mare/MM 1,6 ha Fara autorizatie
4 Lacul Nistru Baia Mare/MM 1,2 ha Fara autorizatie
5 r. Lapus la pod Catalina Baia Mare/MM 0,04 km2 Fara autorizatie
6 r. Lapus la pod Lapusel Baia Mare/MM 0,02 km2 Fara autorizatie
7 r. Somes la pod Ardusat Baia Mare/MM 0,0275 km2 Fara autorizatie
8 Lacul Lighet Tg. Lapus/MM 3 ha Fara autorizatie
9 r. Lapus sub pod Centru Tg. Lapus/MM 0,075 km2 Fara autorizatie
10 Lacul La balastiera (SC MIRD Apa/SM 5,4 ha Fara autorizatie
SRL-APA)
11 Lacul Balastiera (SC AGRO Iojib/SM 5 ha Fara autorizatie
PROD EXPORT SRL)
3.3.2. Arges
In bazinul hidrografic Arges, nu au fost inregistrate zone de imbaiere autorizate. In Bucuresti,

salba de lacuri de-a lungul r. Colentina este zona de imbaiere traditionala. (Tabel 9). Directiile de
Sanatate Publica inspecteaza apele din aceste zone de recreere. Calitatea apei in aceste zone nu
corespunde standardelor nationale impuse de HG 459/2002 (in special din punct de vedere
microbiologic, dar si in ceea ce priveste nivelul CCO, CBO, fosfor total, mangan, cadmiu,
biomasa fitoplanctonica). Pe baza rezultatelor inspectiilor de sanatate, imbaierea este interzisa.
Panouri de avertizare au fost amplasate in cateva zone, iar proprietarilor bazelor de agrement si
Administratiei Lacurilor-Bucuresti li s-a cerut sa ia masuri pentru imbunatatirea calitatii apei. In
ceea ce priveste conditiile de autorizare pentru anul 2004, Directia de Sanatate Publica a mun.
Bucuresti mai trebuie sa primeasca informatii de la Administratia Lacurilor si de la proprietari,
privind igiena, intretinerea si starea ecologica a zonelor naturale de imbaiere. Ignorand panourile
de avertizare, aceste zone sunt frecvent utilizate de locuitorii Bucurestiului pentru activitati
sportive si imbaiere.
Masurile pentru imbunatatirea calitatii apei ar trebui sa includa reducerea poluarii din surse
punctiforme la scara intregului bazin de receptie. Sursele de poluare difuza au devenit importante
datorita extinderii urbane si a noilor zone rezidentiale. O alta masura importanta ar putea fi
inlaturarea completa a sedimentelor toxice depuse care prezinta concentratii mari in nutrienti,
materii organice si metale grele. De asemenea, se ia in considerare o propunere de a aduce apa
din r. Ialomita, care este mai putin poluat, in r. Colentina. Cum aceasta presupune un transfer de
apa interbazinal, este necesara o evaluare de mediu completa pentru a cunoaste argumentele pro
si contra acestei optiuni.
Avand in vedere numarul mare de locuitori ai mun. Bucuresti (mai mult de 2 milioane locuitori),
in viitorul apropiat trebuie stabilite zone oficiale de imbaiere. In acest caz trebuie luate diferite
masuri de interventie si de remediere. Aceste masuri vor fi stabilite la nivel local si bazinal.
Costul acestora (statii eficiente de epurare a apelor uzate, restrictii pentru noi constructii, rampe
ecologice, inlaturarea sedimentelor de pe fundul lacurilor, etc) poate fi foarte mare. Decizia
42 / 164
privind identificarea si declararea ariilor naturale de imbaiere in Bucuresti va fi una politica si va

implica numeroase institutii administrative de la nivel local si national.
Zonele de imbaiere considerate zone naturale de recreere nu au fost desemnate oficial in bazinele
hidrografice Somes si Arges.
Tabel 9 Zone traditionale de imbaiere in bazinul hidrografic Arges

Nr. Zona de imbaiere Amplasament/Judet Suprafata Statut
1 Complexul de agrement Grivita II Lacul Grivita/ Bucuresti 0,05 ha Fara autorizatie
2 Complexul Baneasa Lacul Baneasa/ Bucuresti 0,02 ha Fara autorizatie
3 Complexul de agrement Apa Nova Lacul Floreasca/ 0,5 ha Fara autorizatie
Bucuresti
4 Complexul Floreasca Lacul Floreasca/ 1 ha Fara autorizatie
Bucuresti
5 Complexul sportiv RADET Lacul Floreasca/ 0,04 ha Fara autorizatie
Bucuresti
6 Complexul sportiv Keoke Lacul Tei/ Bucuresti 0,02 ha Fara autorizatie
7 Baza sportiva Cutezatorii Lacul Tei/ Bucuresti 0,02 ha Fara autorizatie
8 Complexul sportiv studentesc Tei Lacul Tei/ Bucuresti 0,03 ha Fara autorizatie
9 Zona Tudor Vladimirescu Pitesti/AG 2 ha Fara autorizatie
Cetatenii Europei considera calitatea apelor de imbaiere ca fiind importanta. Studii realizate in
Europa au aratat ca in multe regiuni o calitate buna a apelor de imbaiere a fost un factor
considerabil de promovare a turismului. In general, imbunatatirea calitatii apelor de imbaiere
duce la reducerea riscurilor de sanatate si a costurilor de tratare a diferitelor boli, la cresterea
cifrei de afaceri a sectoarelor economice (in principal turism, dar si piscicultura). De aceea se
recomanda ca in interesul sanatatii publice si a starii generale a mediului sa se stabileasca cel
putin o zona naturala de imbaiere in fiecare bazin.
In cele ce urmeaza se prezinta o propunere de ghid pentru desemnarea zonelor naturale de
imbaiere.
3.3.3. Ghid pentru desemnarea zonelor naturale de imbaiere
In toate bazinele hidrografice din Romania, exista arii traditionale de imbaiere in perioada de
vara. Cateva dintre acestea sunt verificate in mod regulat de Directiile de Sanatate Publica.
In cadrul acestui ghid se aplica urmatoarele definitii:
(1) “Ape de imbaiere”: toate apele de suprafata curgatoare sau statatoare unde:
(a) nu este interzisa imbaierea si este practicata traditional de un numar mare de amatori
de imbaiere, sau
(b) organisme publice sau interese comerciale promoveaza activ imbaierea.
(2) “Sezon de imbaiere”: perioada in care se asteapta o mare afluenta de amatori de imbaiere,
avand in vedere obiceiurile locale, conditiile climatice si dispozitiile legale locale.
Autoritatile responsabile (Directiile judetene de Sanatate Publica) vor monitoriza calitatea apelor
in aceste zone de imbaiere. Pentru zonele de imbaiere existente sau viitoare autoritatile locale de
sanatate trebuie sa emita autorizatii pentru activitatea de imbaiere. Parametrii ce trebuie
investigati (microbiologici, fizico-chimici si parametrii indicatori ai poluarii) precum si limitele
43 / 164
acestora trebuie sa fie in conformitate cu HG 459/2002 (privind aprobarea normelor de calitate a

apei in zonele naturale de imbaiere) care este versiunea romaneasca a Directivei UE 76/160/EEC
si a noii Directive privind Apele de Imbaiere propuse (COM(2002) 581 final 2002/0254 (COD)).
In HG 459/2002 normele privind supravegherea, inspectia sanitara si controlul au fost stabilite de

Ministerul Sanatatii si Familiei (art. 2). Trebuie stabilita o colaborare intre Ministerul Sanatatii si
Familiei, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerul Turismului pentru o informare
corecta si periodica a publicului privind calitatea apei in zonele naturale de imbaiere (art. 3). Cel
putin 5 ani dupa intrarea in vigoare a normelor de calitate, ministerele responsabile trebuie sa ia
toate masurile pentru asigurarea conformarii cu parametrii calitativi (Anexa, art. 5). Atunci cand
valorile parametrilor de calitate sunt depasite, autoritatile si proprietarii sunt obligati sa
informeze populatia cu privire la calitatea apei si a riscurilor prin intermediul panourilor de
avertizare sau pe alte cai (media, etc.) (Anexa, art. 11).
AN “Apele Romane’ si Directiile de Sanatate Publica trebuie sa intocmeasca o lista a tuturor

zonelor naturale de imbaiere la nivel bazinal, inclusiv cele fara autorizatii. In functie de numarul
de locuitori care folosesc aceste facilitati, trebuie stabilita o lista care sa includa zone de imbaiere
utilizate frecvent, din care 1-2 zone din fiecare bazin trebuie recunoscute ca zone de imbaiere
oficiale. Acestea trebuie desemnate si inregistrate pe lista DCA, daca prezinta o frecventa mai
mare de 1000 amatori de imbaiere/zi. Valoarea limita (1000 persoane propusa) este o problema
politica.
Pentru a asigura o calitate adecvata a apei, ca parte a Programului de Masuri trebuie realizate o
serie de imbunatatiri sanitare. Aceasta implica o stransa colaborare intre DSP-uri, subunitatile
bazinale si judetene ale ANAR si autoritatile locale. Aceste masuri tebuie sa contina:
- reducerea poluarii, in general, in intregul bazin, prin reducerea poluarii punctiforme la
acele surse de poluare care nu au statii de epurare sau unde statiile functioneaza
ineficient, sau prin reducerea poluarii difuze;
- dezvoltarea sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate in toate localitatile,
inclusiv din zona rurala;
- controlul eliminarii deseurilor solide;
- reducerea concentratiilor de nutrienti;
- inlaturarea sedimentelor toxice;
- controlul fenomenului de eutrofizare etc.
In bazinele cu un impact semnificativ al surselor difuze, aplicarea codului de bune practici

agricole (in concordanta cu legislatia in vigoare) va ajuta si la imbunatatirea calitatii apelor de
imbaiere.
Pe baza cerintelor Directivei privind Apele de Imbaiere 1976, Statele Membre au acumulat o
experienta considerabila privind monitorizarea apelor de imbaiere. Sectiunile de monitoring au
fost stabilite in concordanta cu profilul apei de imbaiere, ceea ce reflecta calitatea apei la care
sunt expusi amatorii de imbaiere.
Conform Directivei privind Apele de Imbaiere exista o flexibilitate in frecventele de

monitorizare, permitand o reducere a prelevarilor in apele de imbaiere care nu prezinta probleme
mari, si o monitorizare continua cu frecventele obisnuite pentru apele “problema”, in special
pentru a asigura furnizarea unor informatii adecvate populatiei in timp util.
44 / 164
Nivelele actuale de monitorizare in zonele de imbaiere traditionale sunt considerate insuficiente

si necesita imbunatatire.
Zonele de imbaiere sunt monitorizate de DSP-uri in fiecare judet. De asemenea, AN Apele

Romane monitorizeaza cateva arii de imbaiere care sunt considerate resurse de apa naturala.
Frecventele sunt in conformitate cu legislatia romaneasca, care este corelata cu Directivele UE.
Managementul calitatii apelor de imbaiere presupune mai mult decat o simpla prelevare si
monitorizare. Autoritatile locale au un rol important in dezvoltarea profilelor apelor de imbaiere,
in identificarea surselor potentiale de contaminare (cu masurile adecvate de atenuare), in
colectarea, analizarea si interpretarea informatiilor privind calitatea apei si furnizarea acestora
publicului. De asemenea, autoritatile trebuie sa reactioneze in situatii de urgenta si sa informeze
publicul daca imbaierea nu este recomandata.
Anexa IV a Directivei privind Apele de Imbaiere revizuita, stabileste cerintele de monitorizare.

La finalul fiecarui sezon de imbaiere, se evalueaza datele de monitoring din ultimii trei ani, asa
cum este explicitat in Anexa I. Pe baza rezultatelor, se clasifica apele de imbaiere (vezi Anexa II)
ca fiind “Slabe”, “Bune” sau “Excelente”. Calificativul de “Excelent” se obtine daca calitatea
corespunde standardelor stabilite in Directiva si daca masurile de management au tinut seama de
gama de activitati de recreere acvatica practicata in aria de imbaiere.
In scopul monitorizarii, trebuie aplicate metode si practici in conformitate cu HG 459/2002.

Conformitatea este un aspect al masurilor de management adecvat si al asigurarii calitatii nu doar
determinari si calcule. In paralel, trebuie acordata o atentie deosebita aderarii la standardele de
calitate si unei tranzitii coerente la Noua Directiva privind Apele de Imbaiere.
3.4 Arii sensibile la nutrienti, incluziv zone vulnerabile
3.4.1. Somes
Pe baza metodologiei elaborate de ICIM in 2003, s-au delimitat in toate bazinele ariile sensibile
la nutrienti. Parametrii utlizati pentru identificare includ: nitrati NO3(mg/l), azot mineral total
(mg N/l), fosfor total (mg P/l) – pentru lacuri si incarcarea de fond (kg/an), evacuarile surselor de
poluare punctiforme (kg/an), cantitate totala de azot in sectiunile de monitoring si auto-consum –
pentru rauri.
Lacul Gilau a fost declarat arie sensibila la nutrienti datorita concentratiilor medii anuale in de
azot perioada 2001-2002 (de ex, 4,53 mg N/l – in 2001 and 1,217 mg N/l in 2002 in sectiunea de
intrare in lac) si de fosfor (de ex. 0,048 mg P/l – in 2001 and 0,063 mg P/l – in 2002, in sectiunea
barajului) cauzate de sursele de poluare difuza.
Urmatoare sectiuni de rau sunt considerata sensibile la nutrienti: r. Nadas, datorita surselor difuze
si a loc. Aghires; r. Somes Mic (aval confl. Nadas – amonte confl. Somes Mare) datorita mun.
Cluj-Napoca si Gherla si a poluarii difuze (1060374.7 kg/an), r. Somes (sector Vad- Rastoci),
datorita loc. Rodna, Beclean, Bistrita, Nasaud, Gherla, Cluj si Dej si a surselor de poluare difuza
(1340329 kg/an) (Tabel 10).
45 / 164
46 / 164
47 / 164
Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrogafic Somes sunt prezentate in Fig. 12, impreuna cu
bazinele de receptie corespunzatoare. Zonele sensibile la nutrienti oficiale vor fi stabilite prin
reglementari legale romanesti. Pentru a reduce impactul nutrientilor, in zonele desemnate va fi
aplicat un set de masuri. Acestea vor avea ca scop reducerea intrarilor de nutrienti si
imbunatatirea starii ecologice a raurilor si lacurilor afectate de eutrofizare.
Pentru zonele sensibile la nutrienti desemnate in prezent in baznul Somes, s-a realizat deja o
prima etapa: imbunatatirea statiei de apurare a apelor uzate din Cluj-Napoca cu treapta de epurare
tertiara, retele de canalizare pentru localitatile limitrofe mun. Cluj-Napoca si o noua statie de
epurare a apelor uzate in loc. Aghires, pe r.Nadas.
La nivel national, urmeaza sa fie luata o decizie politica privind desemnarea oficiala a zonelor
sensibile la nutrienti.
Pe baza datelor AN Apele Romane privind calitatea apei din subteran, a fost elaborata o harta cu
zonele vulnerabile. Au fost identificate 4 astfel de zone (Tabel 11). Au fost utilizate de asemenea,
date cu privire la amplasarea fermelor, fertilizatori utilizati in zonele agricole, vulnerabilitatea
solurilor la nitrati. In fig. 13 sunt prezentate zonele vulnerabile identificate in bazinul Somes.
3.4.2. Arges
Pe baza metodologiei ICIM s-a realizat un prim inventar al zonelor sensibile la nutrienti din
bazinul hidrografic Arges. Aceste zone identificate sunt localizate atat in mun. Bucuresti, cat si
aval. Tabelul 12 si Fig. 14 prezinta zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges.
Au fost identificate 6 zone vulnerabile pe baza datelor de monitoring din bazinul Arges (Tabel
13). Toate zonele sunt situate in luncile raurilor unde protectia naturala a acviferelor este scazuta.
Harta acestora este prezentata in Fig. 15.
48 / 164
Tabel 10 Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Somes
Nr. Amplasare Suprafata Surse de poluare Incidenta de

(ha) eutrofizare
1 Lac acumulare Gilau – aval loc. Somes Rece 6.81 Localitatile Somes Rece, Gilau si surse difuze Incipienta
2 r. Nadas sector aval loc. Aghires – amonte confluenta173,9 Localitatea Aghires si surse difuze Avansata
r. Somes Mic
3 r. Somes Mic sector aval r. Nadas – amonte confluenta 1503,13 Municipiile Cluj, Gherla si surse difuze Avansata
r. Somes Mare
4 r. Somes sector amonte confluenta r. Somes Mic –r. 335,06 Municipiul Dej si surse difuze Incipienta
Somes la loc. Rastoci
Tabel 11 Zonele vulnerabile la nitrati din bazinul hidrografic Somes
Nr. Amplasare Suprafata Concentratii de nitrati Surse de poluare

(ha) (mg/l N-NO3)
1 Lunca inferioara a r. Somes Mic 25.90 2.94-12.29 SC Agroflip SA Bontida
2 Loc.Coplean 25.50 0.16-17.78
3 Loc.Rogoz 3.18 12.87
4 Loc. Ardud si Necopoi 64.86 12.33-15.25
49 / 164
Tabel 12 Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges
Nr. Amplasare Suprafata Surse de poluare Incidenta de

(ha) eutrofizare
1 r. Arges sector aval confluenta r. Dambovita – 153.07 Mun. Bucuresti si surse difuze Avansata
confluenta Dunare
2 r. Colentina sector lac Cernica - confluenta r. 14.32 Loc. Voluntari si surse difuze Incipienta
Dambovita
3 r. Dambovita sector Catelu - confluenta r. Arges 148.80 Mun. Bucuresti si surse difuze Avansata
4 r. Pasarea sector avala Branesti – confluenta r. 29.21 Loc. Branesti si surse difuze Avansata
Dambovita
Tabel 13 Zonele vulnerabile la nitrati din bazinul hidrografic Arges
Nr. Amplasare Suprafata Concentratii de nitrati Surse de poluare

(ha) (mg/l N-NO3)
1 Interfluviu Teleorman-Glavacioc 184.75 1.1-76.7 SC Suinprod SA Zimnicea,
localitatea Merisani
2 Interfluviu Glavacioc-Neajlov 230.61 1.51-60.75 SC Avicola SA Crevedia; SC
Suintest SA Oarja
3 Interfluviu Arges-Dambovita 4.91 66.93-80.1
4 Lunca r. Sabar 1.87 57-64.75
5 Lunca r. Colentina, mal stang 40.68 11.5-350
6 Lunca r. Colentina, mal drept 3.43 102.2-128.2
50 / 164
Proiect WAFDIP Implementarea noii Directive Cadru Apa in bazinepilot
51 / 164
52 / 164
3.4.3. Trecere in revista a metodologiilor existente si recomandari de revizuire
O metodologie privind identificarea si cartarea zonelor sensibile a fost elaborata de ICIM. In

Anexa 5 este prezentata o scurta descriere a acesteia. Metodologia este clara, se poate aplica si
este conforma cerintelor UE. Aceasta metodologie a fost utilizata pentru desemnarea zonelor
sensibile la nutrienti in bazinele hidrografice Somes si Arges. Se pot face cateva observatii:
- tipul starii trofice are o valoare orientativa; exista cazuri in care, de exemplu, cateva
lacuri montane pot fi mezotrofe sau eutrofe; fenomenul de eutrofizare este un proces
natural si toate ecositemele acvatice ar putea fi afectate;
- metodologia face referire la clorofila “a” care nu este un parametru frecvent utilizat in
activitatea de monitoring; parametrul obisnuit este biomasa fitoplanctonica;
- biomasa este o masura a activitatii producatorilor primari (fitoplancton,

macrofite), la fel ca numarul de organisme sau valoarea gravimetrica; clorofila “a”
poate oferi informatii suplimentare privind activitatea producatorilor primari;
biomasa si clorofila “a” sunt notiuni diferite;
- nu exista standarde romanesti privind estimarea biomasei; doar ghidurile ICIM

pentru analize biologice care sunt utilizate in laboratoarele hidrobiologice cuprind
o descriere a metodologiei privind estimarea biomasei fitoplanctonice, cea mai
obisnuita analiza in ecosistemele acvatice; datorita lipsei unor standarde oficiale,
prezenta metodologie face referire la clorofila “a”, si nu la parametrii biomasei;
- sunt incluse toate normele romanesti existente privind valorile admisibile si

concentratiile de nutrienti pentru ape de suprafata;
ICIM a realizat o descriere a zonelor vulnerabile pentru apele din subteran. Principiile generale
ale acestei metodologii sunt prezentate mai jos.
Pentru a stabili vulnerabilitatea la poluare a apelor subterane, au fost utilizati cativa factori
simultani: geometrie (dispozitia straturilor), litologia, hidrogeologia (debit specific, coeficient de
filtrare, transmisibiltate), hidrodinamica, grosimea straturilor invelitoare, adancimea nivelului
piezometric. Au fost identificate 3 tipuri de vulnerabilitate a apelor subterane :
- A - vulnerabilitate mare
- B - vulnerabilitate medie
- C - vulnerabilitate scazuta
Pentru fiecare tip se disting 2 subtipuri:

- Zonele cu vulnerabilitate mare pot fi: fara (A1) sau cu suprafete mici de protectie naturala
(A2); poluarea se poate propaga prin cursuri de apa in lunci sau de la suprafata in interfluvii;
nivelul piezometric, liber sau foarte putin ascendent, este situat la adancime mica (< 3 m sau
< 1 m); stratul de apa subterana se formeaza preponderent in depozite subtiri (nisipuri si
bolovanisuri);
- Zonele cu vulnerabilitate medie au o buna protectie naturala de suprafata datorita
formatiunilor argiloase, care pot permite cateodata poluarea apelor de subteran; stratul de apa
subterana se formeaza in depozite cu granulometrie variata (de la bolovanisuri la nisipuri);
poluarea poate fi produsa prin intermediul raurilor care strabat regiunea (B1) sau in terase si
interfluvii, unde poluarea poate fi produsa prin infiltratii de la suprafata solului (B2);
53 / 164
- Zonele cu vulnerabilitate scazuta la poluare au o buna protectie naturala de suprafata datorita

depozitelor argiloase cu grosime mare: 5-10 m (C1) si > 10 m (C2); nivelul piezomtric este
ascendent.
Descrierea zonelor vulnerabile a fost realizata luand in considerare atat sursele de poluare
punctiforme, cat si cele difuze, inclusiv datele existente referitoare la marile ferme zootehnice.
Selectarea ariilor de protectie impotriva fenomenului de poluare a apelor subterane a fost

realizata pe baza semnificatiei economice a structurilor hidrotehnice, protectiei naturale si
potabilitatii apei.
In plus in Anexa 6 este prezentata o scurta descriere a ghidului national pentru determinarea
riscului calitativ al corpurilor de apa subterane, elaborat de INHGA.
Pe baza monitoringului actual si pe baza metodologiilor mai sus-mentionate au fost identificate

cateva zone vulnerabile in bazinele hidrografice Somes si Arges.
3.5 Arii protejate pentru habitate si specii
3.5.1. Somes
3.5.1.1. Parcuri si arii protejate nationale
Pe arealul bazinului hidrografic Somes au fost identificate 3 parcuri (nationale si naturale) (Tabel
14), fiind cuprinse efectiv portiuni din aceste parcuri. Zonele protejate cuprind ansamble
complexe floristice si faunistice datorita varietatii mari de habitate (inclusiv rauri, lacuri, izvoare,
mlastini, zone umede), geologie si ansamble peisagistice care trebuie conservate si protejate. In
Anexa 2 este prezentata o scurta descriere a parcurilor cu informatii privind amplasamentul,
suprafata, habitatele majore, speciile floristice si faunistice si aspectele administrative. Aceste
parcuri nu sunt administrate de AN “Apele Romane”.
Tabel 14 Parcuri naturale si nationale in bazinul hidrografic Somes
Nr. Parc Judet Suprafata (ha)

1 Rodna (parc national) BN, MM, SV (bazinul Siret) 46399 (suprafata
totala)
28376 (suprafata in
bazinul Somes)
2 Muntii Apuseni (parc natural) CJ, AB (bazinul Mures), BH 75784 (suprafata
(bazinul Crisuri) totala)
33195 (suprafata in
bazinul Somes)
3 Calimani (parc national) BN, SV (bazinul Siret), MS 24041 (suprafata
(bazinul Mures) totala)
285 (suprafata in
bazinul Somes)
54 / 164
55 / 164
Harta cu parcurile naturale si nationale din bazinul hidrografic Somes este prezentata in (Fig. 16).
Legea 5/200 cuprinde o lista a ariilor protejate care sunt de importanta nationala. Legea
mentioneaza doar numele, pozitia si suprafata acestor zone protejate. In bazinul Somes, sunt
cuprinse 98 de arii protejate, din care doar 19 au legatura cu apa, conform DCA (Tabel 15).
Cateva dintre aceste arii protejate nu sunt administrate de AN Apele Romane (Anexa 7). Ariile
protejate selectate sunt importante pentru habitate, biodiversitate si peisaj. De exemplu Lacul
Stiucilor (Sacalaia) (Fig. 17) este important atat pentru pasarile de apa care se reproduc sau sunt
in pasaj (corcodel, lisita, buhai de balta, rate, gainusa de balta etc), cat si pentru stufarisul din
zona. Lacul este faimos pentru populatia de stiuci.
Unele arii din Legea 5/2000 sunt mici (sub 10 ha), cum ar fi Lacul Zagra, Cheile Baciului, Lacul
Albastru si datorita dimensiunilor lor se recomanda ca acestea sa nu fie incluse pe lista DCA.
Descrierea celor mai importante arii protejate este prezentata in Anexa 2, iar in Fig. 16 este
prezentata harta acestora.
Tabel 15 Arii naturale protejate in bazinul hidrografic Somes
Nr. Denumire zona protejata Localizare Judet Suprafata

(ha)
1 v. Repedea Loc. Bistrita Bargaului BN 222
2 Cheile Bistritei Ardelene Loc. Bistrita Bargaului BN 50
3 Lacul Stiucilor Loc. Fizesu Gherlii CJ 26
4 Cheile Lapusului (intre Groapele Oras Targu Lapus MM 25 km
si Impreunaturi)
3.5.1.2. Arii protejate locale si propuneri pentru noii arii protejate
Autoritatile locale au stabilit cateva arii protejate. In bazin au fost selectate 6 arii protejate de
interes local, in judetul Cluj (tabel 16) (Fig. 18). Cateva zone protejate sunt incluse deja in Planul
Urbanistic al Consiliului Judetean si sunt administrate de autoritati locale si au fost inregistrate.
Cateva zone protejate locale nu sunt administarte de AN Apele Romane (Anexa 7).
Tabel 16 Zone protejate locale in bazinul hidrografic Somes
Nr. Denumire zona locala protejata Localizare (judet) Suprafata (km2)

1 Ac. Somesul Cald CJ 0,85
2 Ac. Tarnita CJ 2,2
3 Ac. Fantanele CJ 8,15
4 v. Capusului CJ 1,73
5 Lacul Taga Mare CJ 1,01
Majoritatea zonelor protejate locale nu sunt delimitate pe teren. Restrictiile acestora sunt deseori
incalcate datorita extinderii constructiilor si nu exista un management activ al zonei. Fig. 19
prezinta harta zonelor protejate locale din bazinul hidrografic Somes.
In judetul Bistrita-Nasaud, APM a propus ca Lacul Colibita sa fie considerat zona protejata,
pentru protectia lacului, a zonelor umede inconjuratoare si a habitatelor pasarilor de apa.
56 / 164
3.5.1.3. Alte zone umede
Aceasta categorie de arii protejate include importante arii avifaunistice, situri Ramsar, iazuri, etc.
In bazinul Somes, pe Valea Fizesului (afluent al r. Somes Mic), a fost inregistrata ca o Arie
Internationala Acvifaunistica RO020 (AIA), din reteaua internationala BirdLife. In Anexa 2 este
prezentata o scurta descriere a acestei arii.
Nu au fost identificate situri Ramsar in bazinul hidrografic Somes.
Exista cateva situri care sunt propuse ca arii avifaunistice importante. Pentru bazinul Somes au
fost selectate cateva zone: r. Anies, r. Somes Mic la Cluj, lacul Gilau, r. Somes la Satu Mare.
Statutul acestor potentiale zone protejate va fi decis pe baza unor studii suplimentare.
O lista cu iazuri este prezentata mai jos (Tabel 17). Aceste iazuri piscicole ar putea fi selectate ca
arii protejate conform DCA, dupa realizarea unor studii si cercetari suplimentare.
Tabel 17 Iazuri piscicole in bazinul hidrografic Somes
Nr. Lac piscicol Localizare Suprafata

Judet Curs de apa Localitate (ha)
1 SC Piscicola SA SJ Salaj Cehu Silvaniei 157
2 Brateni BN Valea Brateni Sanmihaiu de Campie 18
3 Budurleni BN Archiud Teaca 96
4 Manic BN Apatiu Chiochis 52
5 Fiad BN Fiad Telciu 0,05
6 Telcisor BN Telcisor Telciu 0,79
7 Colibita BN Bistrita Bistrita Bargaului 300
8 Lac Nistru MM Nistru Nistru 1,2
9 Bodi Ferneziu MM Firiza Baia Mare 1,6
10 Bodi Baia Sprie MM Sasar Baia Sprie 7,2
11 Firiza MM Firiza Baia Mare 110
12 Remetea Chioarului MM Lapus Remetea 8
13 Sacalaseni MM Lapus Sacalaseni 9
14 Chinteni CJ Chinteni Chinteni 14,9
15 Sacalaia CJ Hosu Fizesul Gherlii, Sacalaia 25
16 Floresti CJ Somesul Mic Floresti 31
17 Gilau CJ Somesul Cald Gilau 69
18 Somesul Cald CJ Somesul Cald Somesul Cald 85
19 Tarnita CJ Somesul Cald Colonie Tarnita 240
20 Balta Dara SM Somes Dara 10
21 Canal Homorod SM Somes Paulesti -
3.5.1.4. Zone cinegetice
Cateva zone mari cinegetice sunt administrate de Directiile Silvice si de Asociatiile Vanatorilor
si Pescarilor Sportivi. In urma unor studii de cercetare suplimentare, aceste zone pot fi propuse ca
arii protejate. In Anexa 8 este prezentata o lista cu zonele cinegetice din bazinul hidrografic
Somes.
57 / 164
3.5.1.5. Habitate si specii
In conformitate cu Directiva Consiliului UE 79/409/EEC din 2 aprilie 1979 privind conservarea

parasilor salbatice si Directiva 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, statele membre si cele in curs de aderare sunt responsabile de
identificarea si desemnarea Ariilor Speciale de Conservare care sunt importante penrtu protectia
Fig. 17 – Lacul Stiucilor
58 / 164
Fig. 18 Lacul Taga Mare
speciilor si habitatelor cuprinse in Directia Habitatelor. Aceste arii vor beneficia de masuri
statutare si contractuale si atunci cand este necesar, de planuri de management care vor asigura
conservarea lor pe termen lung prin integrarea activitatilor umane intr-o strategie de dezvoltare
durabila. Impreuna, Ariile Speciale de Conservare desemnate de statele membre vor constitui
Reteaua Europeana de Arii Protejate - Natura 2000. Toate Ariile Speciale de Conservare create
conform Directivei Pasarilor vor face parte din aceasta retea.
Siturile sunt preselectate pe baza unor criterii comune: grad de reprezentativitate, marimea si
densitatea populatiei speciilor, gradul de izolare a speciilor fata de distributia naturala a
populatiei, suprafata ocupata.
Selectarea este realizata de Comisia Europeana in colaborare cu Statele Membre. Fiecare sit
propus pe o lista nationala este evaluat pe baza valorii sale relative, importanta sa ca ruta de
migratie sau sit transfrontalier, coexistenta diferitelor tipuri de habitate si specii si a caracterului
sau unic ca regiune biogeografica. Siturile de pe listele nationale care cuprind habitate sau specii
prioritare sunt selectate ca Situri de Importanta Comunitara. In cazul in care un Stat Membru
omite un sit exceptional, Comisia Europeana poate sugera includerea acestuia pe lista, daca se
poate demonstra stiintific ca situl este esential pentru conservarea habitatelor si speciilor cuprinse
in Directiva habitate. Dupa discutii cu Statul membru in cauza, decizia finala unanima va fi luata
de Consiliul Ministrilor Uniunii Europene.
Majoritatea ariilor protejate existente au dimensiuni mai mici de 10 ha. Tinand cont de marimea
unor arii protejate si de importanta lor relativa, recomandam inregistrarea unui numar limitat de
arii protejate de conservare conform DCA.
In judetul Maramures exista diferite tipuri de habitate de apa dulce:
59 / 164
- ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentica de Chara sp.

- lacuri naturale eutrofe cu Magnopotamion sau Hydrocharition
- rauri montane si vegetatie ierboasa de-a lungul malurilor acestora
- rauri montane si vegetatia lemnoasa a acestora cu Myricaria germanica
- cursuri de apa din zona montana si de podis cu vegetatie de Ranunculion fluitantis si
Callitricho-Batrachion
- rauri avand maluri cu mal si vegetatia acestora de Chenopodium rubri si Bidention p.p
- tinuturi mlastinoase active
- tinuturi mlastinoase degradate, care poseda inca o capacitate de regenerare naturala
- mlastini acoperite (doar active)
- izvoare minerale cu formatiuni de tufuri (Cratoneurion).
In judetul Bistrita-Nasaud, apele dulci, mlastinile si namolurile sunt reprezentate de: sectoarele
superioare al r. Somesul Mare, Sieu, Bistrita ardeleana, lacurile Lala Mica si Lala Mare din
Muntii Rodnei, Crovul de la Larion, etc.
Potrivit Ghidurilor Orizontale privind Zonele Umede, trebuie identificate 5 categorii diferite de
ecosisteme de zone umede in fiecare bazin hidrografic. Aceste categorii sunt:
1. zone umede identificate ca rauri, respectiv lacuri
2. zone umede care includ elemente de calitate hidromorfologica ale corpurilor de apa din
zona ripariana sau costiera
3. zone umede care sunt ecosisteme terestre direct dependente de corpuri de apa subterana
4. zone umede care includ elemente reduse ale apelor de suprafata care nu au fost
identificate ca si corpuri de apa, dar care sunt in legatura cu apele de suprafata
5. ecosisteme de zone umede care influenteaza semnificativ calitatea sau cantitatea apelor
afluente unor corpuri de apa de suprafata sau a unor ape de suprafata aflate in legatura cu
corpuri de apa de suprafata
Pe baza acestei propuneri, zonele umede din bazinul Somes, considerate arii protejate, sunt
impartite dupa cum urmeaza (tabel 18):
Tabel 18 Zone umede in bazinul hidrografic Somes
Nr. Tip de zona umeda Zona umeda/arie protejata

1 Zone umede identificate ca rauri, lacuri v. Repedea, cheile Bistritei Ardelene, Lacul
Stiucilor, cheile Lapusului, acumularea
Somesul Cald, acumularea Tarnita,
acumularea Fantanele, v. Capusului, lacul
Taga-Mare, lacul Colibita, v. Fizesului, v.
Anies, r. Somesul Mic la Cluj, lacul Gilau,
r. Somes la Satu Mare
2 Zone umede care includ elemente de calitate
hidromorfologica ale corpurilor de apa din zona
ripariana sau costiera
3 Zone umede care sunt ecosisteme terestre direct
dependente de corpuri de apa subterana
4 Zone umede care includ elemente reduse ale apelor
de suprafata care nu au fost identificate ca si corpuri
de apa, dar care sunt in legatura cu apele de
suprafata
60 / 164
5 Ecosisteme de zone umede care influenteaza Parcul National Rodna, Parcul Natural
semnificativ calitatea sau cantitatea apelor afluente Muntii Apuseni, Parcul National Calimani
unor corpuri de apa de suprafata sau a unor ape de
suprafata
Tabelul contine informatii privind ariile protejate existente si potentiale din intregul bazin
hidrografic al raului Somes. Nu s-au utilizat informatii privind lacurile piscicole si zonele de
vanatoare. Unele zone ar putea fi incluse in 2-3 categorii: de exemplu, valea Fizesului include
iazuri, zone umede riverane, ecosisteme terestre care depind direct de apele de suprafata si
subterane, etc.
Tabelul 19 prezinta o descriere generala a habitatelor naturale de apa dulce (vezi Directiva
92/43/EEC si Legea 462/2001 pentru tipologie) prezente in bazinul hidrografic Somes care
prezinta interes local si pentru a caror conservare este necesara instituirea unor zone speciale de
conservare.
Tabelul prezinta informatii referitoare la arii existente sau propuse din intregul bazin hidrografic
Somes.
61 / 164
62 / 164
Tabel 19 Tipuri de habitate si zone protejate din bazinul Somes

Suprafata/Tip Habitate de apa dulce Mlastini si Altele
mocirle
Lacuri Ape curgatoare
0-1 ha
1-5 ha
5-10 ha
>10 ha Lacul Stiucilor, Valea Repedea, Cheile Parcul National
acumularea Somesul Bistritei Ardelene, Cheile Rodna, Parcul
Cald, acumularea Lapusului, valea Natural Muntii
Tarnita, acumularea Capusului, valea Fizes, Apuseni, Parcul
Fantanele, lacul Taga valea Anies, raul Somesul National
Mare, acumularea Mic la Cluj, lacul Gilau, Calimani
Colibita raul Somes la Satu Mare
Fauna piscicola naturala in bazinul hidrografic Somes cuprine mai mult de 25 de specii, inclusiv
grupul Petromizonidae. Cele mai reprezentative sunt prezentate in Anexa 9.
Raurile montane au in mod tipic cursuri aproape liniare, pante abrupte, debite rapide si cateodata
strabat chei. Clare si reci, sunt in principal ape salmonicole (pastrav si lipan) si doar secundar
ciprinicole. Raurile din zonele de podis si campie, de obicei meandrate, aluvionare si cu mari
variatii de debite si temperatura, contin in general ciprinide, dar si stiuca si somn.
In unele zone, ateva specii piscicole salbatice trebuie protejate doarece sunt puse in pericol
(Aspius aspius, Eudontomyzon sp.) iat altele sunt vulnerabile sau rare (Thymallus thymallus,
Hucho hucho, Barbus sp., Salmo sp., Tinca tinca, Lota lota). In numeroase rauri diversitatea
speciilor si nivelul populatiei este in scadere. Specii cum ar fi Salmo trutta fario, Thymallus
thymallus, Barbus peloponensis sunt foarte afectate in intreg bazinul hidrografic. Cateva dintre
acestea au fost inlocuite cu specii fara importanta din punct de vedere economic3.
Majoritatea cazurilor de reducere a diversitatii speciilor sunt cauzate de activitati antropice:

agricultura, industria energetica, silvicultura si exploatari forestiere, turism, urbanizare, lucrari
hidrotehnice (baraje, stavilare, canale), braconaj-care este frecvent (pescuit prin electrocutare).
Administratiile piscicole si cinegetice judetene nu administreaza corespunzator repopularea cu
puieti a apelor afectate. Exista cazuri in care scaderea biodiversitatii, se datoreaza introducerii
unor specii piscicole exotice (crap chinezesc), care inlocuiesc speciile native. Proprietarii
iazurilor piscicole nu administreaza corect fondul piscicol.
Pasarile de apa din bazinul hidrografic Somes sunt prezentate in Anexa 9, fiind inregistrare mai
mult de 90 de specii. Cateva dintre aceste specii sunt considerate vulnerabile, rare sau puse in
pericol si trebuie protejate in intreg bazinul (Ciconia ciconia (Fig. 20), Ciconia nigra, Botaurus
stellaris, Chlidonias sp., Podiceps sp., Porzana sp., Rallus aquaticus, Gavia arctica, Cygnus
cygnus, Alcedo atthis etc.) Aceste specii trebuie strict protejate in conformitate cu Legea
462/2001 si Directivele europene.
3
Informatii de la APM locale
65 /164
Informatiile privind pasarile de apa sunt incomplete, doar cateva studii au fost elaborate recent.
In special ne bazam pe observatii ale reprezentantilor Societatii Ornitologice Romane. Se
remarca o tendinta de scadere a populatiei de pasari de apa, desi Legea ofera protectie acestor
animale si habitatelor acestora. Agentiile de Mediu locale, autoritatile locale, ONG-urile depun
eforturi pentru constientizarea populatei locale privind necesitatea protejarii pasarilor si
habitatelor acestora. Ariile protejate, cum ar fi unele zone umede trebuie administrate activ si ar
trebui sa aiba un plan de management. In plus, este necesar ca acestea sa aiba panouri de
avertizare si explicative, sa fie imprejmuite si pazite, sa aiba un sistem de colectare a deseurilor
solide, cladiri administrative si un program de monitoring.
In Anexa 9 este prezentata o lista suplimentara cu pasari de apa din directiva 92/43/EEC.
Conform AVPS-urilor, pasarile de apa sunt vanate in diferite locatii. De exemplu, in judetul
Maramures, principalele zone cinegetice sunt de-a lungul raurilor Somes si Lapus. In judetul Satu
Mare se vaneaza foarte putine rate si gaste. In judetul Bistrita-Nasaud, AVPS-ul a indicat cateva
zone de vanat a pasarilor de apa si anume: valea r. Bistrita intre Viisoara si Sarata, valea r. Sieu
intre Saratel si Sintereag, valea r. Somes intre Beclean si Reteag, unde ratele sunt principalele
specii vanate. In judetul Salaj, principalele zone de vanat pentru pasarile de apa (lisite, gaste, rate
etc.) se gasesc de-a lungul vaii r. Somes si in jurul unor balti.
3.5.2. Arges
3.5.2.1. Parcuri si arii protejate nationale
In bazinul hidrografic Arges, Parcul National Piatra Craiului a fost declarat (Tabel 20) pe baza
varietatii habitatelor peisagistice (paduri, pasuni, stanci, ape dulci) si specii (endemice, protejate)
(Fig. 21). Fisa de caracterizare a parcului este prezentata in Anexa 3 iar amplasamentul acestuia
in Fig. 22. Parcul National nu este administrat de AN Apele Romane.
Tabel 20 Parcuri Nationale din bazinul hidrografic Arges
Nr. Parc Judet Surface area (ha)

1 Piatra Craiului AG, BV (bazinele 14800 (suprafata totala)
hidrografice Ialomita si Olt) 7000 (in bazinul Arges)
In bazinul Arges exista 44 arii protejate, din care 15 au fost selectate ca fiind importante pentru
mediul acvatic conform DCA (lacuri, vai, izvoare, chei). Doar 2 dintre acestea au o suprafata mai
mare de 10 ha. Majoritatea lacurilor protejate din bazinul Arges sunt alpine, glaciare, situate in
zone montane si sunt greu accesibile. Dintre acestea, 2 zone protejate sunt administrate si
monitorizate deja de AN Apele Romane (Tabel 21) (Fig. 23). Celelalte nu sunt in administrarea
AN Apele Romane (Anexa 7).
Tabel 21 Arii Protejate Nationale din bazinul hidrografic Arges
No. Denumire Localizare Judet Suprafata
(ha)
1 Valea Valsanului Loc. Musatesti, Bradulet, AG 10000
Arefu, Nucsoara
2 Cheile Dambovita si Loc. Rucar si Dambovicioara AG 2000
Dambovicioara
66 /164
Fig.20 Ciconia ciconia (barza) in stufarisul de la Sic
Fig. 21 Parcul National Piatra Craiului – panou de avertizare pe valea Dambovicioara
67 /164
68 /164
Harta din figura 22 include cele mai importante arii protejate de pe arealul DA Arges-Vedea.
Anexa 3 include descrierea unor arii protejate cu importanta natioanala.
3.5.2.2. Arii protejate locale si propuneri de noi arii protejate
In afara de ariile protejate din Legea 5/2000, autoritatile locale au stabilit si alte arii protejate.
Lipsesc informatii de baza pentru majoritatea dintre acestea. Aceste zone de protectie locale sunt
incluse in Planurile de Urbanism locale sau teritoriale. In bazinul hidrografic Arges doar o zona
protejata locala este inregistrata si este prezentata in Tabelul 22.
Tabel 22 Zone de protectie locale din bazinul hidrografic Arges
Nr. Denumire Localizare Habitate majore/specii

1 Cheile –Valea Judet Arges; Ape dulci, rauri alpine, paduri,
Ghimbavului loc. Dambovicioara, Rucar peisaje, pesteri ; 6600 ha
si Dragoslavele
sursa: Agentia de Protectie a Mediului
Aceasta zona protejata nu este administrata de AN Apele Romane. Harta cu amplasamentul

zonelor protejate locale este prezentata in Fig. 24.
In judetul Arges au fost propuse ca zone protejate 2 lacuri. Lacul Bascov (administrat de AN
Apele Romane) este o acumulare pe r. Arges. Cu o suprafata de aproximativ 160 ha este localizat
in zona com. Budeasa-Bascov. Motivul declararii acestui lac de acumulare ca zona protejata este
prezenta unei mari varietati de habitate si numarului mare de pasari de apa rezidente si aflate in
pasaj.
Al 2-lea este Lacul Barca (care nu este administrat de AN Apele Romane), situat langa localitatea
Davidesti. Principala caracteristica a acestui lac este flora.
Alte doua propuneri sunt amplasate in bazinul superior al r. Doamnei (Rea-valea Zarna) si o zona
carstica langa localitatea Nucsoara pentru peisaje alpine si lacuri (nici una nu este administrata de
AN Apele Romane).
In judetul Ilfov o suprafata de 10 ha din suprafata totala de 340 ha a lacului Cernica (administrat
de AN Apele Romane) este propusa a fi arie speciala avifaunistica. Au fost inregistrate 79 pasari
de apa protejate prin Directiva Pasari si prin Conventia de la Berna si de la Haga.
Exista cateva propuneri de la APM Giugiu: valea Gurbanului (diversitate mare de zone umede),
Cranguri (paduri aluvionare) (nu este administrat de AN Apele Romane), Fantanele (diversitate
de habitate si flora, zone umede, izvoare) (nu este administrat de AN Apele Romane).
In Fig. 24 este prezentata harta ariilor protejate propuse in bazinul hidrografic Somes.
69 /164
3.5.2.3. Alte zone umede
In bazinul hidrografic Arges, lacul Comana (administrat de AN Apele Romane) este considerat
Arie Importanta Avifaunistica, parte componenta a retelei internationale BirdLife (RO038),
impreuna cu alte 43 situri din Romania. Pe lac si in padurea riverana au fost inregistrate 212
specii de pasari. Lacul este important pentru reproducerea a 9 specii de pasari de apa. Fisa de
descriere cu cele mai importante detalii este prezentata in Anexa 3.
Societatea Ornitologica Romana a facut si alte propuneri de Arii Speciale Avifaunistice, si

anume: lacul Valcele, lacul Budeasa, lacul Bascov, lacul Golesti (administrat de AN Apele
Romane) si cateva lacuri din mun. Bucuresti.
O lista a iazurilor piscicole este prezentata mai jos (Tabel 23). Informatiile au fost furnizate de
APM-uri si AJVPS-uri. Unele din aceste iazuri si sectoare de rau sau lacuri pot fi selectate, in
timp, ca arii avifaunistice. Iazurile piscicole nu sunt administrate de AN Apele Romane.
Tabel 23 Iazuri piscicole din bazinul hidrografic Arges
Localizare
Suprafata
Nr. Iaz piscicol Curs de apa/
Judet Localitate (ha)
Lac
1 SC Marinarul Prodimpex IF Caldarusani Gruiu 8
SRL
2 S.C. ANDREIOTI COM IF Cretuleasca Stefanestii de Jos 25
IMPEX S.R.L
3 S.C. CARMA S.R.L. IF Pantelimon II Pantelimon
4 S.C. MILVA PROD IF Cernica Cernica 340
COM S.R.L. Pantelimon
5 Colacu 1 DB Baranga Racari, Colacu 19
6 Colacu 2 DB Baranga Racari, Colacu 20
7 Colacu 3 DB Baranga Racari, Colacu 20,2
8 Sabiesti 1 DB Baranga Racari, Sabiesti 19
9 Sabiesti 2 DB Baranga Racari, Sabiesti 8
10 Statia de cercetare DB Ilfov Nucet 147
piscicola Nucet
11 S.C. Pescarul Hobaia GR Acumularea 301
SRL Grădinari
3.5.2.4. Arii cinegetige
In bazinul hidrogafic Arges au fost inregistrate 130 arii cinegetige in 6 judete (Anexa 8). In
judetul Arges exista 51 arii cinegetice care se intind pe 640.000 ha, ceea ce reprezinta 94% din
suprafata totala a judetului. In judetul Teleorman, partea aferenta bazinului Arges, exista 35 arii
cinegetice cu o suprafata totala de 310.000 ha.
70 /164
Fig. 23 – Cheile Dambovicioara
71 /164
Unele din aceste zone cinegetice nu sunt cu acces liber deci pot fi considerate de fapt arii
protejate. Zonele apartin Directiilor Silvice si Asociatiilor Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din
diferite judete. Multe dintre acestea se afla in zona montana, iar cateva sunt zone umede si iazuri
piscicole, si prin urmare este necesara implementarea DCA. Datele referitoare la aceste zone au
fost furnizate de organizatiile mentionate anterior. Dupa realizarea unor studii detaliate privind
habitatul, fauna si flora, unele dintre aceste arii cinegetice pot fi nominalizate ca arii protejate
datorita structurii habitatelor si speciilor. Aceste zone sunt supravegheate, cu bariere si paza, desi
uneori activitati cum ar fi: pasunatul, exploatarile forestiere, braconajul si turismul intrus, etc
perturba flora si fauna salbatica. De asemenea, unii manageri nu sunt preocupati de aspecte de
repopulare si vanatoare stiintifica.
3.5.2.5. Habitate si specii
Din multitudinea de habitate din bazinul hidrografic Arges, mentionam urmatoarele:

- Mlastini montane de turba;
- Mlastini de turba cu Sphagnum sp. in paduri de molid
- Cursuri de apa localizate la diverse altitudini
- Lacuri naturale – zone umede;
- Lacuri de acumulare cu flora si fauna speciala .
In judetul Dambovita se gaseste o varietate de habitate de apa dulce: parauri montane si rauri
(Dambovita si afluenti), parauri de podis si rauri (Dambovita si afluenti), parauri de campie si
rauri (Dambovita, Arges, Sabar, Neajlov, Dambovnic, Colentina etc. si afluenti), lacuri, iazuri.
De asemenea, APM-urile mentioneaza si alte habitate cum ar fi mlastini (eutrofe, oligotrofe etc.)
si mocirle. In intreg judetul Teleorman, suprafata acoperita de habitate de apa dulce reprezinta
2,9 %.
In conformitate cu Ghidul referitor la Zonele Umede, in bazinul hidrografic Arges au fost

identificate 5 ecosisteme de zone umede diferite.
Aceste categorii sunt urmatoarele:

1. zone umede identificate ca rauri, respectiv lacuri
2. zone umede care includ elemente de calitate hidromorfologica ale corpurilor de apa
din zona ripariana sau costiera
3. zone umede care sunt ecosisteme terestre direct dependente de corpuri de apa
subterana
4. zone umede care includ elemente reduse ale apelor de suprafata care nu au fost
identificate ca si corpuri de apa, dar care sunt in legatura cu apele de suprafata
5. ecosisteme de zone umede care influenteaza semnificativ calitatea sau cantitatea
apelor afluente unor corpuri de apa de suprafata sau a unor ape de suprafata aflate in
legatura cu corpuri de apa de suprafata
Pe baza acestor propuneri, zonele umede din bazinul Arges, considerate arii protejate sunt
clasificate dupa cum urmeaza (Tabel 24):
72 /164
Tabel 24 Zone umede din bazinul Arges
Nr. Tip de zona umeda Zona umeda/zona protejata

1 Zone umede identificate ca rauri, lacuri Valea Valsanului, Cheile Dambovita si
Dambovicioara, Valea Cheii – Valea
Ghimbavului, lacul Bascov, lacul Cernica,
Valea Gurbanului, lacul Comana, lacul
Valcele, lacul Budeasa, lacul Pitesti, lacul
Golesti
2 Zone umede ce cuprind elemente de calitate Valea Gurbanului
hidromorfologica a corpurilor de apa din zona
ripariana sau costiera
3 Zone umede care sunt ecosisteme terestre direct
dependente de corpurile de apa subterana
4 Zone umede ce cuprind elemente reduse ale apelor
de suprafata care nu au fost identificate ca si corpuri
de apa , dar care au legatura cu apele de suprafata
5 Ecosisteme de zone umede care influenteaza Parcul National Piatra Craiului
semnificativ cantitatea si calitatea apelor afluente
unor corpuri de apa sau unor ape de suprafata
In tabelul de mai sus sunt prezentate Parcuri Nationale, arii protejate nationale si locale,
propuneri de noi arii protejate precum si Arii Internationale Avifaunistice (AIA) si noi propuneri.
Unele arii sunt complexe si cuprind diferite habitate si zone umede. De exemplu Valea
Gurbanului a fost inclusa in doua categorii. In tabelul de mai sus nu au fost incluse iazurile
piscicole si zonele cinegetice.
O descriere generala a habitatelor de apa dulce (vezi D92/43/EEC si L.462/2001 privind

tipologia) din bazinul hidrografic Arges care prezinta interes comunitar a caror conservare
necesita desemnarea unor arii speciale de conservare este prezentata mai jos (Tabel 25). Tabelul
cuprinde informatii privind ariile protejate existente si propuse din bazin.
Tabel 25 Arii protejate si tipuri de habitate din bazinul hidrografic Arges
Suprafata Habitate de apa dulce Mlastini si Altele

/Tip mocirle
Ape statatoare Ape curgatoare
0-1 ha
1-5 ha
5-10 ha
>10 ha Lacurile: Comana, Valea Valsan, Cheile Parcul National
Bascov, Valcele, Dambovita si Piatra Craiului
Budeasa, Pitesti, Dambovicioara,
Golesti Valea Cheii – Valea
Ghimbavului, Valea
Gurbanului
Speciile de pesti si pasari de apa sunt cele mai importante animale salbatice mentionate in DCA ,
acestea fiind un indicator important al sanatatii ecosistemelor acvatice.
73 /164
74 /164
Fig. 25 Barza in Valea Valsanului din bazinul hidrografic Arges
75 /164
Legenda: 1= Valea Cheii–Ghimbavului, 2= lacul Bascov, 3= lacul Budeasa, 4= lacul Valcele, 5=

lacul Cernica, 6= lacul Pitesti, 7= lacul Golesti, 8= Valea Gurbanului.
Pe baza informatiilor primite de la APM-uri si AVPS-urile judetene s-a elaborat o lista cu
speciile de pesti, prezentate in Anexa 9. Lista include si grupa Petromizonidae.
Pasarile de apa sunt importante conform Directivei Pasari UE si a altor conventii europene si
internationale (Fig.25). Anexa 9 include si o lista cu pasarile de apa din bazinul hidrografic.
De-a lugul vaii raurilor (ex. r. Calnistea) din judetul Teleorman aferent bazinului Arges se
practica vanatoarea unor specii de pasari de apa (lisita, gasca salbatica, rata salbatica, gainusa de
apa, etc.). In sezonul 2002-2003 in judetul Teleorman au fost vanate specimene de lisita.
3.5.3. Programe de monitoring necesare
DCA prevede programe de monitoring speciale pentru ariile protejate desemnate pentru habitate
si specii importante. Aceste arii trebuie incluse in programele de monitoring operationale si pe
baza evaluarii impactului si a monitoringului de supraveghere pot fi identificate ca fiind la risc de
a nu atinge obiectivele de mediu. Monitoringul trebuie realizat pentru evaluarea magnitudinii si
impactului tuturor presiunilor relevante semnificative ce actioneaza pe aceste corpuri de apa iar
acolo unde este necesar pentru evaluarea schimbarilor in starea de calitate a acestora, ca urmare a
aplicarii programelor de masuri. Monitoringul se va derula pana cand aceste arii vor satisface
cerintele legislative privind apa, conform carora au fost desemnate si obiectivele au fost atinse.
Monitoringul se va realiza de catre AN Apele Romane in colaborare cu diferite organizatii cum
ar fi: APM-uri, Directii Silvice, Directii Agricole, colective stiintifice etc. AN Apele Romane nu
are personal suficient pentru monitorizarea ariilor protejate pentru habitate si specii importante.
Laboratoarele de chimie ar putea totusi sa monitorizeze parametrii abiotici ai apei. Laboratoarele
de hidrobiologie sunt capabile sa studieze doar cateva comunitati biotice acvatice si pe acelea de
obicei cu o acuratete si precizie insuficienta. Ar fi preferabil ca anumite elemente de monitoring
sa fie contractate cu agentii specializate si/sau institute de cercetare.
3.5.4. Restaurarea raului / zonei umede
Cursurile de apa in bazinele Somes si Arges au reprezentat in mod repetat subiectul unor intense
activitati de regularizare ale raurilor care au cautat sa intensifice functia si serviciile raului pentru
protectia inundatiilor, agriculturii, generarea de energie si recreere. Majoritatea raurilor au fost
puternic alterate ca urmare a poluarii si tehnologiei lucrarilor. Acest aspect a determinat (i)
pierderea biotopurilor naturale a zonelor umede si a biodiversitatii acestora; (ii) calitatea
inrautatita a apelor de suprafata si subterana care afecteaza alimentarea cu apa potabila si
aspectul recreational; (iii) si o prevenire inrautatita a inundatiilor.
La sfarsitul anilor ’80 in Germania si Olanda au existat proiecte de restaurare a primelor zone
umede. Existau cateva lunci care nu prezentau conectivitate naturala cu fluviul Rin si aveau
fluctuatii ale debitului datorita lucrarilor hidrotehnice. Aceste zone au fost conectate din nou cu
fluviul Rin si au devenit inundabile in perioade de debite excesive (o data la cativa ani), precum
si la debite mai mici (cel putin o data pe an) pentru a asigura restaurarea habitatelor tipice si a
biodiversitatii.
In sectiunile de rauri cu curgere libera, digurile au fost reamplasate la o distanta mai mare de
albia cursului de apa pentru a mari suprafata zonei umede inundabile. Aceasta permite
76 /164
restaurarea naturala a luncii dar si o reducere a agriculturii intensive (de ex. trecere de la
productia agricola la pasunat) ce este recomandata de noile politici agricole europene.
Incepand cu mijlocul anilor 1990, ingineria hidrotehnica ecologica a fost testata si implementata
cu succes in Europa de vest. In prezent, aproximativ 3000 proiecte de restaurare a raurilor si
zonelor umede au fost finalizate in bazinele r. Rin si r. Dunarea. Aceste proiecte sunt deseori
atractive din punct de vedere financiar deoarece au ca efect cresterea turismului, reducerea
costului de intretinere si o mai buna protectie impotriva inundatiilor.
In cadrul “Programului de reducere a poluarii in bazinul Dunarii”(PRP), restaurarea zonelor

umede a fost recunoscuta ca fiind relativ ieftina si ca alternativa la investitiile in statii de epurare
a apelor uzate. PRP stabileste deci protectia si restaurarea zonelor umede ca fiind una dintre
prioritati. Dintr-o lista de 500 proiecte de reducere a poluarii, statele dunarene au selectat in iunie
1999 aproximativ 15% din 72 proiecte cu prioritate ridicata pentru zone umede cu scopul de a fi
co-finantate de agentii internationale cum ar fi Banca Mondiala/GEF sau Banca Europeana de
Reconstructie si Dezvoltare.
20 proiecte propuse pentru restaurarea zonelor umede pe cursul inferior al Dunarii la granita
dintre Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina au fost aprobate in iunie 2003 de catre guvernele
acestor state si WWF International, in cadrul proiectului “Coridorul verde al Dunarii de jos”. In
curand, guvernul Romaniei si alte organizatii cum ar fi AN Apele Romane vor avea experienta
substantiala in proiectele de restaurare a raurilor de care vor putea beneficia si bazinele Somes si
Arges. AN Apele Romane au in derulare un proiect de zona umeda la Costuleni (bazinul Prut),
unde aproximativ 250 ha pasune vor fi achizitionate de la fermieri si transformate in zona umeda.
Zona umeda Costuleni este prima etapa in restaurarea zonelor umede de pe valea r. Prut care a
permis AN Apele Romane sa castige experienta in domeniul restaurarii ecologice.
3.5.5. Metodologia pentru identificarea si caracterizarea zonelor protejate pentru habitate si

specii
Legea 5/2000 include o lista cu toate ariile protejate la nivel national, arii ce prezinta importante
habitate si specii. Aceasta lista se bazeaza pe informatiile primite de la Ministerul Mediului,
precum si de la Agentiile teritoriale de Protectia Mediului.
Avand ca si punct de plecare ariile protejate desemnate in mod oficial prin Legea 5 / 2000, ariile
care se afla in conectivitate cu apele ar trebui sa fie selectate ca multe din ariile prezente in listele
din cadrul Legii 5 / 2000 si nu sunt in mod direct asociate cu mediul acvatic. De exemplu, in
cadrul judetului Arges din 27 de arii protejate, 14 au fost selectate ca urmare a conectivitatii lor
cu mediul acvatic si sunt pe deplin in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa: cheile
Dambovitei si Dambovicioarei, Valea Valsanului si numeroase lacuri montane dn muntii
Fagaras. Ariile protejate care prezinta importanta geologica, geomorfologica, paleontologica,
florala, faunistica, asociatii sau paduri nu au fost luate in considerare.
Un aspect foarte important al cerintelor Directiveui Cadru Apa il reprezinta parcurile naturale,
nationale, precum si rezervatiile biosferei specificate prin Legea 5 / 2000. De exemplu, in cadrul
judetului Arges a fost selectat Parcul National Piatra Craiului care cuprinde cursuri de apa si
lacuri naturale montane – toate acestea cu importanta in ceea ce priveste diversitatea habitatelor
si speciilor, a protectiei si conservarii. Unele din aceste ape dulci ar putea fi considerate conditii
de referinta pentru diferite tipuri de rauri si lacuri.
77 /164
Procedurile cadastrale si admnistrative ale ariilor protejate desemnate sub Legea 5 / 2000 sunt in
desfasurare (HG 230/2003, MO 552/2003). Activitatea este coordonata de catre Ministerul
Mediului si Gospodariri Apelor, Directia de Biodiversitate si Biosecuritate impreuna cu sprijinul
total al Agentiilor teritoriale de Protectia Mediului. In Legea 5 / 2000 este prezentata o harta
preliminara care evidentiaza localizarea acestor arii protejate.
In cadrul fiecarui judet sunt inregistrate de catre Agentiile de Protectia Mediului arii protejate
locale. Aceste arii au fost desemnate la nivel local. Din toate ariile protejate locale propuse se vor
selecta acelea care sunt relevante pentru Directiva Cadru Apa. De exemplu, in cadrul judetului
Teleorman, fara nici o arie protejata nominalizata prin Legea 5 / 2000, mlastina Suhaia reprezinta
o importanta zona avifaunistica, pe baza deciziilor locale judetene ale satului Suhaia. Pentru
aceste zone protejate locale inregistrarea cadastrala nu a inceput, iar activitatea administrativa
apartine pe deplin autoritatilor locale.
Atat la nivel local, cat si la nivel national exista propuneri noi de desemnare a unor zone
protejate pentru protectia habitatelor si speciilor. Lista acestor propuneri este disponibila in
cadrul Agentiilor teritoriale de Protectia Mediului. Pentru unele propuneri exista proiecte
nationale sau internationale care sunt in derulare, pentru alte proiecte a fost deja pregatita
documentatia, in timp ce alte proiecte sunt numai in stadiul de propunere. De exemplu, in cadrul
judetului Teleorman insulita Gasca este propusa a fi o importanta arie pentru pasari. In judetul
Giurgiu alte situri sunt propuse ca si arii protejate, insa numai 3 dintre ele sunt in corelatie cu
factorul apa si in concordanta cu cerintele Directivei Cadru Apa, avand zone umede, flora si
fauna acvatica sau depinzand de apa.
In ceea ce priveste zonele importante pentru pasari Ministerul Mediului si Societatea

Ornitologica Romana (SOR) au in evidenta o lista a acestor arii. Referitor la reteaua Viata pentru
Pasari au fost selectate 44 de arii. Valea raului Fizes este nominalizata si nu a fost inclusa in lista
existenta in cadrul Legii 5 / 2000, dar in schimb exista o propunere legata de aceasta zona. In
plus, Agentia de Protectia Mediului Cluj reprezinta coordonatorul unui proiect LIFE a carui scop
principal este acela de a extinde zonele umede, de a desfasura un program de impadurire, precum
si de a implica publicul in aceste actiuni. SOR isi continua misiunea referitoare la identificarea
unor noi zone avifaunistice.
Directiva pentru Pasari se afla in legatura cu Conventia de la Ramsar din 1971. Pana acum, in
Romania au fost inregistrate 2 situri Ramsar. Ministerul Mediului continua - alaturi de
contributia catorva institutii stiintifice, organizatii internationale, ONG-uri – identificarea si
declararea unor noi arii ca si situri Ramsar.
De asemenea, ar trebui sa fie inventariate zonele cinegetice, in special datorita faptului ca o

multime din aceste situri au un acces foarte restrictiv. Pe baza studiilor stiintifice, cu ajutorul
sprijinului administratiilor, anumite zone cinegetice ar putea fi declarate arii protejate ale
Directivei Cadru Apa. In plus, in cadrul acestor arii ar putea fi identificate conditii de referinta
pentru diferite tipuri de rauri si lacuri, ca urmare a absentei sau a unui impact redus.
Caracterizarea tuturor tipurilor de arii protejate mentionate anterior ar trebui sa se realizeze

impreuna cu contributia diferitelor institutii sau avand la baza informatii din literatura. Se
propune a se realiza o fisa de caracterizare pentru fiecare arie protejata (cu poza, daca se poate)
care sa nu depaseasca mai mult de 1-2 pagini, prezentandu-se cele mai importante aspecte (nume,
bazinul legal caruia ii apartine, locatie, ecoregiune, suprafata, altitudine, tip, habitate principale,
78 /164
specii florale, faunistice, endemice, vulnerabile, protejate, rare, activitati antropice, proprietar,
Plan de Management, etc.).
Inventarierea speciilor in corelatie cu apa ( pesti si pasari) ar trebui sa se faca pe baza datelor
obtinute de la AVPS, Agentiile locale de Protectia Mediului, Ministerul Mediului, ONG-uri,
institutii stiintifice, etc. Este important a se lua in considerare cerintele Directivelor Europene. In
mometul actual, nu exista un inventar clar al speciilor si a numarului de specii apartinand
ihtiofaunei si avifaunei. Este necesara efectuarea unor studii suplimentare.
Monitoringul ariilor protejate ar trebui sa fie intreprins de catre proprietar (administratori).

Ariile desemnate sunt administrate de o varietate larga de institutii. De aceea este necesara o
cooperare stransa intre AN Apele Romane, Agentiile de Protectia Mediului, AVPS, Directiile
Forestiere, etc. in scopul coordonarii activitatilor de monitoring. AN Apele Romane
monitorizeaza anumite situri deja identificate ca si arii protejate, de exemplu, lacul Comana din
judetul Giurgiu. Impreuna cu alti parteneri, activitatea de monitoring ar trebui sa fie extinsa
pentru alti parametrii de mediu si pentru alte comunitati biotice ( de exemplu, pasarile de apa) cu
scopul de a avea o imagine de ansamblu asupra ecosistemului si de a lua toate masurile necesare
atingerii obiectivelor de mediu propuse. AN Apele Romane nu are suficiente date referitoare la
majoritatea ariilor protejate. Aceste arii nu sunt monitorizate in mod curent. Partenerii vor
monitoriza ariile protejate, de la un caz la altul, si vor furniza informatiile necesare catre AN
Apele Romane.
Planul de masuri. Impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, cu Agentiile locale

de Protectia Mediului, Directiile locale de Sanatate Publica, Directiile locale Agricole, Directiile
locale Forestiere, cu diferite organizatii stiintifice, ONG-uri, autoritati locale, etc. se va alabora
un plan de masuri, care ar trebui sa cuprinda:
- o evidenta suplimentara a ariilor protejate cu scopul de a intari si consolida reteaua pentru
protectia habitatelor si speciilor (Natura 2000);
- stabilirea unor masuri practice necesare protectiei si conservarii habitatelor, precum si
speciilor rare, vulnerabile, endemice si aflate in pericol ( amenintate);
- identificarea unor importante arii de pasari si a altor zone de interes pentru protectia
habitatelor si speciilor, precum si declararea acestora ca si arii protejate;
- monitorizarea ariilor protejate;
- imbunatatirea starii ariilor protejate;
- elaborarea unui Plan de Managemnt pentru fiecare arie protejata;
- intensificarea cercetarii si a studiilor privind habitatele si speciile, inclusiv a studiilor
ecologice, etologice, etc.
- reducerea impactului antropic, in special a poluarii, in cadrul ariei protejate;
- reabilitarea si restaurarea habitatelor distruse;
- prohibitie legata de vanatoare si pescuit, precum si sanctiuni severe in cazul unor actiuni
de braconaj;
- conformare cu legislatia europeana.
79 /164
4 Concluzii si recomandari
In conformitate cu prevederile legislatiei europene, cateva corpuri de apa sunt desemnate ca
necesitand protectie speciala pe baza unor variate instrumente legislative. Apartin, printre altele,
Directivelor cu Nitrati si pentru Imbaiere. Conform Directivei Cadru Apa, Articolul 6 – se
mentioneaza necesitatea realizarii unui registru al ariilor protejate. Autoritatile competente ale
bazinelor hidrografice Somes si Arges trebuie sa identifice orice arie protejata care exista in
cadrul bazinelor lor. Acestea sunt arii mentionate in mod specific si in alte Directive ale Uniunii
Europene ( si in legi romanesti pertinente) ce necesita protectie in ceea ce priveste conservarea
naturii sau din alte motive, precum si zone care sunt desemnate pentru alimentarea cu apa
potabila.
Art 6.3 extinde seria ariilor protejate catre o definitie mult mai cuprinzatoare. Anexa IV
evidentiaza ca in mod potential ar trebui inclus un numar mult mai mare de corpuri de apa, insa
Statele Membre trebuie sa ia decizii pe baza acestei Anexe.
Interpretarea necesitatilor pentru arii protejate nu se poate realiza direct si precis asa cum ar putea
reiesi din Articolul 6. In timp ce Directiva Cadru Apa vorbeste de realizarea unui inventar al
ariilor protejate, nu este dat nici un ghid care sa poata fi utilizat ca structura in realizarea
registrului. Romania a facut progrese in ceea ce priveste implementarea Directivei Cadru Apa, in
schimb are experienta putina fata de alte tari. De aceea, contractorul a realizat un inventar
cuprinzator al tuturor zonelor protejate existente si potentiale in ambele bazine hidrografice,
Somes si Arges. Parcurgerea Anexei IV, care prezinta sub forma unor liste apele carora li se
aplica, scoate in evidenta faptul ca un mare numar de ape prezinta potential de a fi incluse in
registru. Selectia finala reprezinta un aspect de polemica politica la nivel national, asa cum
includerea tuturor siturilor in liste apartinand Anexei 2 si 3 ar reprezenta o cerinta costisitoare la
nivelul bugetului national. Depinde de fiecare Stat Membru, precum si de tarile in curs de
aderare sa ia propriile lor decizii. Un exemplu il reprezinta necesitatea de a inscrie numarul
zonelor de imbaiere. In prezent, calitatea apei in zonele traditionale de imbaiere din Romania nu
este in conformitate cu regulamentele nationale sau cu ale Uniunii Europene. Imbunatatirea
conditiilor locale ale apei ar necesita unele operatiuni foarte costisitoare. Deasemenea, Directiva
Cadru Apa trebuie sa tina cont si de Directiva pentru Habitate (92/43/EEC), precum si de
Directiva pentru Specii (79/409/EEC). In Olanda, Ministerul Mediului a decis ca ultimele 2
Directive ar domina Directiva Cadru Apa, dictand astfel numarul de zone care sa fie consemnate.
In contextul Directivei Cadru Apa, este considerata dificila separarea protectiei apelor de
protectia naturii si de acum inainte siturile desemnate in conformitate cu prevederile Directivei
Habitatelor si Speciilor sunt considerate a fi situri esentiale necesare a fi incluse in cadrul
registrului. In cazul adoptarii acestei politici, la nivelul bugetului national disponibil si limitat
pentru protejarea naturii ar avea loc o constrangere majora. In mod frecvent se inregistreaza
anumite nereguli la nivelul acestor situri, cel mai adesea legate de braconaj. In prezent,
majoritatea ariilor conservate exista doar pe hartie, neavand un plan de management. Aplicarea
acestor Directive a Uniunii Europene ar necesita inregistrarea (desemnarea) unor arii protejate
suplimentare. In plus, zone umede valoroase s-au pierdut datorita regularizarii cursurilor de apa
prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor si construirea de diguri necesare dezvoltarii
hidroelectrice. Restaurarea unor imporante zone umede ar reprezenta un program foarte
costisitor. De aceea, este necesar un parteneriat efectiv printre Directiile AN Apele Romane,
Agentiile de Protectia Mediului, Directiile de Sanatate Publica, Directiile Agricole, Directiile
Forestiere, autoritatile locale, iar la nivel national intre conducerea AN Apele Romane si
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
80 /164
Agriculturii si Padurilor, Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne si cu diferite organizatii

stiintifice si ONG-uri.
Ape utilizate in scopul captarii apei pentru potabilizare

Captarile care prezinta debite mai mari de 10 m3 / zi sau care alimenteaza mai mult de 50 de
persoane trebuie sa fie monitorizate in cadrul fiecarui bazin pentru toate substantele prioritare
descarcate, precum si pentru toate celelalte substante descarcate in cantitati semnificative care ar
putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt periculoase in ceea ce priveste sanatatea
oamenilor.
Masurile ce se impun pentru protectia alimentarilor cu apa in scop potabil nu sunt specificate in
Directiva Cadru Apa. Trebuie luate in considerare un numar variat de masuri . In cazul captarilor de
suprafata si a celor subterane necesare consumului uman, minimul zonelor protejate ar trebui
delimitate in teren. Trebuie sa se realizeze masuri de prevenire ale poluarii, precum si planuri de
protectie a bazinelor de receptie a lacurilor utilizate in scopul potabilizarii.
Ape necesare speciilor acvatice cu importanta economica

Numai pe baza informatiilor disponibile legate de locurile de pescuit, precum si de fauna
piscicola locala considerata a fi cu importanta economica, nu exista suficiente elemente pentru a
inregistra zone protejate pentru specii acvatice.
Este necesar realizarea suplimentarea a unor studii la nivelul fiecarui bazin in scopul furnizarii
unor informatii in detaliu asupra distributiei si stocarii speciilor, incluzand distributia speciilor
cheie, precum si stabilirea importantei lor economice. Masurile necesar a fi luate trebuie mai intai
sa fie interconectate in scopul asigurarii protectiei habitatelor riverane, precum si in scopul
protectiei si managementului speciilor.
Nu este de neconceput ca in viitorul apropiat pescuitul sportiv (in principal pentru pastrav) sa
devina o atractie turistica majora, practicata in zonele neafectate dinspre izvoare ale afluentilor
raurilor Somes si Arges. Acest aspect ar putea conduce ulterior la o activitate economica
semnificativa. Pentru a proteja optiunile turistice viitoare trebuie aplicat principiul precautiei si
de a identifica acele zone care necesita protectie. Nici una dintre aceste zone protejate nu este
desemnata pentru a intruni insa toate conditiile necesare.
Ape utilizate in scopul imbaierii

Atat in bazinul Somes, cat si in Arges s-a identificat un anumit numar de zone recreationale care
sunt utilizate in scopul imbaierii, precum si pentru alte activitati recreationale in aer liber care se
afla in legatura cu apa. Nici una din aceste zone nu detin autorizatie sanitara. Institutiile de
Sanatate la nivel local nu dau autorizatie pentru functionarea zonelor de imbaiere in cazul in care
ele nu sunt in concordanta cu standardele obligatorii ale legislatiei romanesti (HG 459/2002).
Decizia guvernamentala HG 459/2002 reprezinta transpunerea in legislatia romaneasca a
Directivei Europene 76/160/EEC. Includerea oricarei zone traditionale de imbaiere in registrul
Directivei Cadru Apa ar necesita costuri exagerate si de aceea – in momentul actual – nu este
recomandata.
Zone sensibile la nutrienti

In ambele bazine hidrografice Somes si Arges au fost identificate pe baza monitoringului actual
al AN Apele Romane si al metodologiilor propuse de institutii precum ICIM si INHGA unele
zone sensibile la nutrienti si vulnerabile la nitrati. Se asteapta inca o decizie politica referitoare la
zonele sensibile la nutrienti si la zonele recreationale.
81 /164
Zone de conservare
Pentru a se ajunge la o retea a zonelor protejate necesara protectiei habitatelor si speciilor,
precum si pentru a identifica si desemna Zone Speciale ale Conservarii siturilor care prezinta
importanta pentru protectia speciilor si habitatelor aflate sub incidenta Directivei pentru Habitate,
sunt necesare urmatoarele actiuni:
- protectia si conservarea habitatelor si a speciilor rare, vulnerabile, endemice si in pericol
(amenintate);
- identificarea unor importante zone de specii (pasari), precum si a altor zone de interes
pentru protectia habitatelor si speciilor si declararea acestora ca zone protejate;
- identificarea, inventarierea si restaurarea unor zone.
AN Apele Romane trebuie sa se implice in monitorizarea, protectia, conservarea, reabilitarea

zonelor protejate inventariate aflate in legatura cu mediul acvatic. Pana acum, organizatiile nu au
fost preocupate de activitatile de restaurare a zonelor umede. Pentru unele zone protejate (si
potential zone protejate), AN Apele Romane au administrat si monitorizat unii parametrii de
mediu.
Monitoring
Pentru ca majoritatea zonelor protejate sa fie inregistrate in lista Directivei Cadru Apa se
desfasoara un monitoring de rutina in concordanta cu standardul national. Oricum, monitoringul
este in mod cert neadecvat pentru siturile propuse ca si zone de conservare in ceea ce priveste
parametrii si limitele necesate conditiilor naturale de conservare. Pentru unele zone de captare a
apei, exista o baza de date anterioara, dar monitoringul s-a focalizat numai asupra componentelor
fizico-chimice traditionale. Administratia Nationala Apele Romane nu a realizat o colectare cu
caracter de regularitate a datelor biologice in conformitate cu Directiva Cadru Apa in ceea ce
priveste starea ecologica a apelor de suprafata. Cel mai bine ar fi ca acest volum de munca sa fie
incredintat unui centru competent de cercetare si nu de a creste volumul de munca al personalului
din birourile teritoriale ale AN Apele Romane. Cum personalul recent recrutat are putina
experienta in determinarea speciilor, curand nu va putea fi asigurat un sistem de asigurare al
calitatii analizelor. In plus, ar trebui sa fie monitorizate acele situri care nu intra sub jurisdictia
AN Apele Romane ca si arii care ar fi administrate de proprietarii unor sectoare private sau
publice, altele decat AN Apele Romane.
Masuri si recomandari generale:

- promovarea practicilor agricole sanatoase (utilizarea rationala a fertilizantilor, rotatia
culturilor, etc.);
- constructia statiilor de epurare a apelor uzate pentru majoritatea asezarilor umane precum
si pentru obiectivele industriale si agricole;
- dezvoltarea de sisteme de canalizare si epurare a apelor uzate in toate localitatile inclusiv
pentru asezarile mai mici (sate);
- controlul depozitelor solide;
- reducerea incarcarii in nutrienti;
- controlul eutrofizarii;
- studii privitoare la habitate, flora si fauna din zonele de vanatoare existente si potentiale
propuneri pentru noi zone protejate;
- elaborarea planurilor de management pentru toate zonele protejate;
- reconstructia si reabilitarea unor zone naturale, dezvoltarea unor zone umede,
reimpaduriri;
- dezvoltarea eco-turismului;
82 /164
- constientizarea si implemnetarea regulamentelor romane si europene in domeniul

protectiei apei si a mediului;
- constientizarea crescuta a publicului.
83 /164
Bibliografie
● Ghiduri privind dezvoltarea si implementarea politicilor nationale pentru zone umede

(Rezolutii Ramsar VII.6)
● ICPDR – Conventia Internationala pentru protectia fluviului Dunarea, Rezumat Partea A –

Raport 2004
●Mohan, G. et al. – Rezervatii si monumente ale naturii din Romania, Ed. Scaiul, 1993
●Revenga, C., Brunner, J., Henniger, N., Kassem, K., Payne, R. – Sisteme de apa dulce,
Institutul de cercetari mondiale, Washington, DC, 2000
●Sarkany- Kiss, E., Hamar, J. – Valea raului Somes. Un studiu geographic, hidrobiologic si
ecologic al raului si mediului, Tg. Mures, 1999
●IPM Cluj – Reteaua ecologica functionala in centrul Campiei Transilvaniei, proiect finantat de
Comunitatea europeana in cadrul programului LIFE III – Natura, 2001-2004
●Ministerul Agriculturii si Alimentatiei – Studiu asupra sectorului piscicol si resurselor acvatice

ale Romaniei, Bucuresti, 1997
●Grupul ecologic Oradea – Zonele umede din nord-vestul Romaniei, Oradea 2000
● Ghid “Corpuri de Apa” – Versiunea finala 10.0. 14-01-03
84 /164
ANEXA 1
REGULAMENT PRIVIND ARIILE PROTEJATE
Regulament privind apa pentru potabilizare, resursele de apa si ariile protejate

Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei pentru potabilizare stipuleaza definitia apei pentru
potabilizare, conditiile calitative (microbiologic, parametrii chimici - Art. 1, Anexa 1),
monitorizarea, masurile si restrictiile pentru utilizatori.
Legea 171/1997 privind aprobarea sistematizarii teritoriale la nivel national, Sectiunea II – apa si
Anexa 3, prezinta o lista cu obiectivele pe termen scurt, mediu si lung.
Hotarirea de Guvern (HG 101/1997) trateaza normele speciale cu privire la natura si marimea
zonelor de protectie sanitara . Se stipuleaza ca in apropierea surselor de apa, a captarilor pentru
apa de baut, a izvoarelor de apa minerala, a apelor si a namolurilor medicinale, trebuie stabilite
zone de protectie sanitara si hidrogeologica care sa previna deteriorarea calitatii apei (Art. 1). In
privinta nivelului de protectie, exista 3 categorii de arii protejate: (i) arie de protectie sanitara cu
regim sever, (ii) arie de protectie sanitara cu regim de restrictie, (iii) perimetere cu protectie
hidrogeologica (Art. 3). Prima categorie este inconjurata de celelalte doua si pentru fiecare exista
detalii despre marime si tinte, prevazute in Art. 6-7. Nici o activitate nu este permisa in aria de
protectie sanitara cu regim sever. Pentru celelalte zone de protectie activitatile premise nu trebuie
sa determine deteriorarea calitatii apei.
Legea prevede specificatii tehnice pentru dimensiunile ariilor de protectie sanitara atit pentru ape
de suprafata cit si pentru cele subterane destinate necesarului consumului uman. Pentru ape
subterane aria protejata include ninimum 50 m amonte si 20 m in aval de captare. Prescriptiile
pentru zonele cu regim sever prevazute la captarile de pe rauri, trebuie stabilite in functie de
conditiile locale. Marimea minima a ariei protejate trebuie sa fie 100 m in amonte si 25 m in aval
de captare si 25 m lateral de ambele parti ale punctului de captare. Pentru lacuri zona de protectie
cu regim sever va avea urmatoarele dimensiuni minime: radial pe mal 100 m si 25 m radial pe
malul unde este situata priza. Zona de protectie sanitara cu regim sever va fi inprejmuita pe mal.
Pe lac zonele de protectie trebuie marcate cu geamanduri.
Legea Apelor din Romania nr.107/1996 specifica marimea ariei de protectie pentru lacurile
naturale si artificiale precum si pentru cursurile de apa. Companiile locale de apa solicita
autorizarea managementului apei de la A N “Apele Romane” si aprobarile sanitare de la
Directiile Sanitare locale. Autorizatia va specifica conditiile de captare din resursa precum si
conditiile de calitate a resursei.
HG 100/2002 specifica normele pentru apa de suprafata destinata potabilizarii (Art. 1). Toate
apele de suprafata care sunt folosite pentru potabilizare trebuie sa indeplineasca conditii speciale
de calitate. Apele de suprafata sunt clasificate in 3 categorii (A1, A2, A3) in functie de limitele
anumitor parametrii cum sunt: pH, materii in suspensie, conductivitate, culoare, oxigen dizolvat,
amoniu, fosfati, metale grele, pesticide, cianuri, microbiologici (coliformi totali, coliformi fecali ,
streptococi fecali, salmonella ), etc, prevazuti in Anexa 1b. Pentru fiecare categorie corespunde
un tratament tehnologic specific (Anexa 1a.). De exemplu, pentru categoria A1 este necesara
doar filtrare si dezinfectie.
85 /164
Parametrii si limitele, metodele de referinta, aspectele privind probele si frecventa de prelevare

sunt comparabile in normele romanesti din HG 100/2002 cu cele europene din Directiva
80/778/EEC. Este in derulare un program pentru armonizarea standardelor ISO in domeniul
apelor
Alte regulamente rominesti privind zonele protejate cu referire la apa pentru potabilizare si
protectia resurselor de apa sunt: L 61/1998, HG 188/2002, HG 472/2000, OUG 109/2000, MO
1711/2000, MO 325/2001, MO 93/1998, MO 396/1997 etc.
Resursele de apa destinate consumului uman si pentru potabilizare sunt in permanenta sub
controlul institutiilor sanitare, autoritatilor locale, AN “Apele Romane” si furnizorilor locali de
apa.
In acord cu regulamentele romanesti si europene, controlul poluarii este foarte important atat
pentru toate resursele de apa cit si pentru cele destinate consumului uman. Este necesara o
monitorizare permanenta ale acestor ape.
Regulament privind resursele acvatice

Legea romaneasca privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (Legea 192/2001) cauta sa
protejeze fondul piscicol prin exploatarea durabila a acestuia din bazinele piscicole naturale ale
Romaniei (Art. 2). Bazinele piscicole naturale cuprind paraurile si raurile de munte, colinare si de
campie precum si zonele lor inundabile, lacurile si iazurile naturale, lacurile de acumulare cu
zonele inundabile. Bazinele artificiale cuprind elestee si zonele lor inundabile, pestravarii, etc.
(Art. 3).
Protectia fondului piscicol este posibila prin periode de prohibitie pentru pescuit (perioade
stabilite anual incepand din aprilie), zone de prohibitie, specii prohibite. De asemenea sunt
interzise folosirea unor metode de pescuit (pescuitul electric, perturbarea curgerii naturale a
apelor, distrugerea semnelor indicatoare, distrugerea malurilor si digurilor, etc.) (Art. 39, 40, 42,
46, Anexa 1, 2).
Legea permite instituirea de zone de protectie pentru fondul piscicol, zone care vor fi delimitate
in teren prin inscrisuri distincte. Zonele de protectie ale fondului piscicol trebuie stabilite pentru
diferite scopuri: (i) pentru protectia zonei de reproducere, (ii) pentru protectia diversitatii
speciilor de pesti, (iii) pentru protectia pestilor in timpul iernii. In zonele delimitate de protectie a
fondului piscicol, anumite activitati trebuie limitate sau prohibite. Acestea includ pescuitul
diferitelor specii de peste, diferite interventii ingineresti care pot impiedica migratia naturala a
pestilor si reproducerea acestora, lucrari in zona digului, etc.(Art. 43). In Art. 44 sunt stabilite
masuri pentru identificarea, amenajarea zonelor de protectie pentru reproductie, infiintarea de
pepiniere, etc.
HG 202/2002 stipuleaza normele tehnice privind calitatea corpurilor de apa de suprafata

identificate de autoritatile de mediu si gospodarirea apelor, care necesita protectie si inbunatatiri
pentru sustinerea vietii piscicole (Art. 1). Apele salmonicole sunt apele favorite ale speciilor
salmonide ca: pastravul(Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor coregon, peste
alb, (Coregonus sp.). Apele ciprinicole sunt apele care permit sau ar putea permite dezvoltarea
ciprinidelor (Cyprinidae) sau altor specii cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis)
(Art. 2).
86 /164
Anexele 1 si 2 ale acestui regulament stabilesc valorile indicatorilor de calitate pentru apele
salmonicole si ciprinicole ( temperatura, oxigen dizolvat, pH, materii in suspensie, CBO5, fosfor
total, nitrati, fenoli, substante organice, amoniu, clor, zinc, cupru) (Art. 3). Anexele mentionate
mai sus cuprind metodele recomandate si frecventa minima pentru probe si masuratori.
Autoritatile centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor impreuna cu autoritatile
centrale pentru pescuit si piscicultura trebuie sa identifice pina in 2004 apele salmonicole si
ciprinicole (Art. 4). Trebuie stabilite programe de masuri pentru astfel apele identificate in
vederea atingerii conditiilor de calitate pana in anul 2009. (Art. 5).
OM 171/1995 aproba organizatiile si mandatele organizatiilor ce se ocupa cu managementul

padurilor, vanatoarea si elesteele cu pastravi.
Regulament privind zonele de imbaiere

In HG 459/2002, normele privind supravegherea, inspectia sanitara si controlul au fost stabilite
de Ministerul Sanatatii si Familiei. (Art. 2). Trebuie sa fie stabilit (Art. 3) un protocol de
colaborare intre Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si
Ministerul Turismului pentru corecta informare si la timp a publicului privind calitatea apei in
zonele naturale de inbaiere. In cel putin 5 ani dupa ce normele de calitate au fost promulgate,
ministetrele responsabile trebuie sa ia toate masurile pentru asigurarea conformitatii la parametrii
de calitate (Anexa, Art.5). Cand valorile parametrilor de calitate sunt depasite, autoritatile si
proprietarii au obligatia sa informeze populatia privitor la calitatea apei si la riscuri, prin folosirea
de panouri de avertizare si orice alte cai ( media, etc. ) (Anexa, Art.11).
Hotararea de Guvern HG 88/2004 aproba Normele de supraveghere, inspectie sanitara si control

a zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. Precizari privind clasificarea zoneleor naturale de
imbaiere, definitii, autorizatii sanitare(cu delimitarea zonei, calitatea apei, etc.), monitorizarea
calitatii apei, inspectii sanitare, etc., sunt reglementate in HG mentionat mai sus.
De asemenea, pentru zonele de recreere, Ordinul Ministerului Sanatatii si Familiei (MO

536/1997) prezinta normele igienice si recomandarile privind specificul mediului destinat
recreerii si odihnei - in zone amplasate in paduri, langa ape de suprafata, diferite forme de relief,
etc.(Art. 6). Zonele protejate (zone populate, parcuri, rezervatii naturale, etc.) trebuie sa fie
protejate sanitar de poluanti (Art. 8). Zonele protejate se stabilesc in urma unor studii privind
sanatatea populatiei si a mediului. Distanta minima pina la diferite obiective industriale si
agricole (ferme, statii de epurare, spatii folosite, etc.) variaza intre 30 si 1500 m (Art.11). Zonele
de imbaiere pot fi organizate pe malul lacurilor si raurilor, respectand urmatoarele cerinte:
absenta surselor de poluare in amonte, existenta unei zone de protectie sanitara, o suprafata
minima a apei pentru fiecare persoana de 2,5m2, geamanduri pentru delimitarea zonei de
imbaiere precum si pentru diferite adancimi a apei, calitatea apei (Art. 66). Parametrii fizico-
chimici si microbiologici pentru apa de imbaiere sunt prezentati in STAS 12585/1987. Parametrii
microbiologici pentru apele naturale destinate imbaierii sunt: coliformi-sub 10000 germeni/ 100
ml apa, coliformi fecali-sub 1000/ 100 ml apa, streptococi fecali / 100 ml apa, Salmonella
absenta/ 100 ml apa, oua de helmiti absente/10dm3 .
Romania a ratificat protocolul privind apa si sanatatea (Legea 228/2000), care promoveaza
protectia sanatatii umane in context transfrontier si international, prin intensificarea
managementului apei, incluzand protejarea ecosistemelor acvatice (Art.1). Vor fi luate masuri
adecvate pentru: prevenirea, controlul si reducerea infectarii apei, asigurarea apei pentru
consumul uman, asigurarea protectiei resurselor de apa utilizate pentru potabilizare si a
ecositemelor acvatice, protectia impotriva infectarii apei pentru recreere, acvacultura, irigatii, etc.
87 /164
(Art. 4). Atingerea scopului tinta este posibil prin monitorizarea calitatii apei folosita pentru
potabilizare, pentru imbaiere, pentru acvacultura, etc. (Art. 6).
HG 525/1996 si HG 59/1999 prevad ca zonele de protectie sanitara sunt delimitate cu aprobarea

organismelor specializate (Art. 7). In parcurile nationale, rezervatiile naturale si in toate ariile
protejate nu se permite constructia de imobile (Art. 8).
Zonele pentru recreere sunt incluse in Planul de Urbanism Local si sunt monitorizate de
institutiile locale sanitare si de mediu. Regulamentul european 76/160 la fel ca si cel romanesc
stipuleaza reducerea nivelului poluarii in aria de imbaiere, supravegherea acestor ape si controlul
calitatii apei din amonte.
Regulament privind evacuarile de nutrienti

HG 188/2002 aproba normele privind conditiile de descarcare a apelor uzate in ecosistemele
acvatice, cuprinde normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
orasenesti (NTPA – 011). Aceste norme definesc termenul de eutrofizare: inflorirea algelor si
macrofitelor cauzata de imbogatirea apei cu nutrienti, in special compusi ai azotului si fosforului
si care produc o perturbare a echilibrului organismelor prezente precum si a calitatii apei. (Art.
2). Descarcarea apelor uzate orasenesti din statiile de epurare in zone sensibile unde poate apare
fenomenul de eutrofizare, trebuie sa respecte indicatiile aditionale privind reducerea concentratiei
azotului total si fosforului total (Art. 5 (2), Table 2).
Criteriile pentru identificarea zonelor sensibile sunt: lacurile naturale si alte ape eutrofe sau cu
simptome de eutrofizare, ape de suprafata destinate consumului uman care pot contine azot in
concentratie mai mare decit limitele admise sau zonele in care trebuie aplicate alte procedee de
epurare. Trebuie intocmite liste cu sectiunile cursurilor de apa ori lacurile afectate de eutrofizare
precum si harti cu aceste zone (Anexa 1, Art. 3). In 14 ani de la aparitia legii apele uzate care se
descarca in zone sensibile trebuie sa fie supuse un tratament de epurare mai sever. (Anexa 1,
Art. 8).
OM 1072/2004 autorizeaza organizarea monitoringului pentru reducerea poluantilor din

activitatile agricole care ajung in apele subterane si de suprafata si aproba programele de
supraveghere si control precum si procedurile si datele de evaluare pentru poluantii agricoli.
Institutia responsabila este AN “Apele Romane”(Art. 1). Activitatile speciale sunt urmatoarele:
monitorizarea concentratiei nitratilor si a altor compusi cu azot din surse agricole in apele de
suprafata si subterane, stabilirea sectiunilor reprezentative de monitorizare si frecventa, stabilirea
retelei de monitoring, evaluarea datelor, identificarea resurselor de poluare pe baza intrarilor din
agricultura, intocmirea hartilor, schimbul de date cu responsabilii pentru efectuarea analizelor de
soluri-in cadrul sistemului national integrat de monitoring, etc. (Anexa1).
Programul se refera la sistemul de monitoring, monitoringul poluarii apelor de suprafata,

monitoringul poluarii apelor subterane, monitoringul apelor de suprafata privind continutul de
nitrati din surse agricole, etc. (Anexa 2).
Directivele 91/676/EEC si 91/271/EEC propun masuri pentru asigurarea unei protectii eficiente a
apelor, cum ar fi: utilizarea rationala a ingrasamintelor, statii de epurare, supravegherea
efluentilor descarcati din statiile de epurare si a apelor intrate in acestea, constientizarea
publicului, stabilirea zonelor sensibile, suplimentarea masurilor in zonele sensibile sau
vulnerabile, etc.
88 /164
Tabel – Aspecte ale legislatiei romanesti privind ariile protejate
Nr. Regulament Monitorul Oficial Nume

1 L 137/1995 Nr. 304/30 decembrie 1995 Legea Protectiei Mediului
2 L 107/1996 Nr. 244/8 octombrie 1996 Legea Apelor
3 HG 101/1997 Nr. 62/10 aprilie 1997 Norme speciale privind specificul si marimea zonelor de protectie sanitara
4 OUG 109/2000 Nr. 426/2 septembrie 2000 Hotarire de Urgenta privind statiunile balneare, climaterice si balneo-climaterice si asistenta sanitara
balneara si de recuperare
5 L 61/1998 Nr. 113/16 martie 1998 Legea Minelor
6 MO 93/1998 Nr. 330 bis/1 septembrie 1998 Ordinul Agentiei Nationale a Resurselor Minerale pentru aprobarea instructiunilor tehnice elaborate in
vederea aplicarii Legii Minelor nr . 61/1998
7 HG 639/1998 Nr. 381/6 octombrie 1998 Aprobarea Normelor de aplicare a Legii Minelor
8 L 58/1994 Nr. 199/2 august 1994 Legea de ratificare a Conventiei privind biodiversitatea , semnata la Rio de Janeiro (5 iunie 1992)
9 L 13/1993 Nr. 62/25 martie 1993 Legea pentru aderarea Romaniei la Conventia pentru sustinerea vietii salbatice si habitatelor naturale in
Europa adoptata la Berna, in 19 Septembrie 1979.
Conventia pentru conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale in Europa
10 L 5/1991 Nr. 18/26 ianuarie 1991 Legea pentru aderarea Romaniei la Conventia privind zonele umede cu importanta internationala, in
special a habitatelor pentru pasarile de apa
11 HG 188/2002 Nr. 187/20 martie 2002 Hotarire de Guvern pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul
acvatic
12 HG 100/2002 Nr. 130/19 februarie 2002 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Normelor de calitate pentru apele de suprafata destinate potabilizarii
si Normativul privind metodele de determinare si frecventa analizelor pentru ape de suprafata
13 HG 472/2000 Nr. 272/15 aprilie 2000 Hotarire de Guvern privind unele proceduri pentru protectia calitatii resurselor de apa
14 MO 325/2001 Nr. 152/28 martie 2001 Ordin privind aprobarea instructiunilor tehnice pentru intrarea in vigoare a Deciziei Guvernului nr. 472/2000
privind unele proceduri pentru protectia calitatii resurselor de apa
15 L 103/1996 Nr. 235/27 septembrie 1996 Legea protectiei vanatului si a fondului de vanatoare
16 L 462/2001 Nr. 433/2 august 2001 Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 236/2000 privind conditiile de protejare a ariilor naturale,
conservarea habitatelor naturale si a vietii salbatice
17 L 5/2000 Nr. 152/12 aprilie 2000 Lege privind aprobarea cadastrului national sectiunea a-3-a – arii protejate
18 L 89/2000 Nr. 236/30 mai 2000 Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea migratiei afro-euroasiatica a pasarilor de apa ,
aprobata la Haga, in 16 iunie 1995
19 MO 201/1997 Nr. 92/14 martie 1997 Ordin privind Procedura de autorizare pentru activitati de recoltare, achizitie si capturare a plantelor si
animalelor salbatice de pe teritoriul Romaniei pentru comertul intern si extern
20 MO 647/2001 Nr. 416/26 iulie 2001 Ordin privind Procedura autorizata pentru activitati de recoltare, achizitie, capturae a plantelor si animalelor
salbatice si/ori comertul intern si extern si importarea acestora
21 L 69/1994 Nr. 211/12 august 1994 Lege pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu speciile salbatice de plante si
animale, pe cale de disparitie adoptata la Washington, in 3 martie 1973
22 MO 536/1997 Nr. 140/ 3 iulie 1997 Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si recomandarile privind mediul de
viata al populatiei
89 /164
23 L 192/2001 Nr. 200/20 aprilie 2001 Lege privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
24 L 13/1998 Nr. 24/26 ianuarie 1998 Lege pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare salbatice, adoptata la
Bon, in 23 iunie 1979
25 L 1/2000 Nr. 8/12 ianuarie 2000 Lege privind repunerea dreptului de proprietate asupra zonelor agricole si padurilor revendicate , prevazute
in Legea nr. 18/1991 si in Legea nr. 164/1997
26 MO 756/1997 Nr. 303 bis/6 noiembrie 1997 Ordin pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului
27 MO 171/1995 Nr. 98/ mai 1995 Ordinul Ministrului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, functionarea si exercitarea
controlului silvic in domeniul gospodaririi fondului forestier si a vegetatiei forestiere, precum si a fondului
de vanatoare si salmonicol
28 MO 1656/2000 Nr. 553/8 november 2000 Ordinul Ministrului privind modificarea si completarea anexei Nr .2 a Ordinului Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului Nr. 999/1999 privind aprobarea Regulamentului fondurilor de vanatoare
alocate unitatilor de invatamint si cercetare din Romania in domeniul cinegetic si rezervatiile fondului
cinegetic si pentru aprobarea cadrului de gestiune pentru fiecare categorie de fonduri de vanatoare
29 MO 167/2001 Nr. 449/8 august 2001 Ordin privind nominalizarea fondurilor de vanatoare atribuite domeniului educational si cercetarii stiintifice
si nominalizarea fondurilor de vanatoare importante pentru protectia fondului genetic valoros
30 L 228/2000 Nr. 629/5 decembrie 2000 Lege pentru aprobarea Ordonantei de Guvern Nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa si
sanatatea , adoptat la Londra , in 17 iunie 1999 asociat cu Conventia privind protectia si folosirea lacurilor
internationale si cursurilor de apa transfrontiere, adoptata la Helsinki, in 17 martie 1992
31 OUG 95/2000 Nr. 433/2 noiembrie 2000 Ordonanta pentru ratificarea Protocolului privind apa si sanatatea adoptat la Londra , in 17 iunie 1999
asociat cu Conventia privind protectia si folosirea lacurilor internationale si a cursurilor de apa
transfrontiere, adoptata la Helsinki, in 17 martie 1992
32 L 22/2001 Nr. 105/1 martie 2001 Lege pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului de mediu in legaturile transfrontiere,
adoptata la Espoo, in 25 februarie 1991
33 HG 1050/2000 Nr. 611/28 noiembrie 2000 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Acordului dintre guvernele roman si maghiar privind cooperarea in
domeniul protectiei mediului, semnat la Bucuresti, in 26 mai 1997
34 L 171/1997 Nr. 325/24 noiembrie 1997 Lege pentru aprobarea sistematizarii teritoriale nationale-Sectiunea a 2-a Apa
35 MO 396/1997 Nr. 111 bis/4 iunie 1997 Ordin pentru aprobarea Regulamentului cadru pentru elaborarea regulilor de exploatare a barajelor,
lacurilor de acumulare si captarilor de apa cu sau fara baraj si pentru stabilirea competentelor de elaborare
si aprobare a instructiunilor de exploatare bazinale si planul lunar pentru exploatarea lacurilor de acumulare
36 MO 399/1997 Nr. 111 bis/4 iunie 1997 Ordin pentru aprobarea , organizarea, pastrarea si administrarea Metodologiei pentru Cadastrul apelor in
Romania
37 HG 525/1996 Nr. 149/16 iulie 1996 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Regulamentului general pentru urbanism
38 L 2/1987 Nr. 52/9 noiembrie 1987 Lege privind apararea padurilor, protectia si dezvoltarea, exploatarea rationala si protectia echilibrului
mediului
39 HG 201/2002 Nr. 196/22 martie 2002 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste
40 HG 202/2002 Nr. 196/22 martie 2002 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata, care necesita
protectie si ameliorare pentru sustinerea vietii piscicole
41 L 458/2002 Nr. 552/29 iulie 2002 Lege privind calitatea apei pentru potabilizare
42 HG 459/2002 Nr. 350/5 mai 2002 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Normelor de calitate ale apei din zonele naturale amenajate ca zone de
90 /164
imbaiere
43 HG 230/2003 Nr. 190/26 martie 2003 Hotarire de Guvern pentru delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale, parcurilor naturale,
precum constituirea administratiei lor
44 HG 318/2003 Nr. .225/3 aprilie 2003 Hotarire de Guvern pentru constituirea si functionarea Comitetului interministerial si comitetelor regionale
pentru zonele montane
45 HG 88/2004 Nr. 133/13 februarie 2004 Hotarire de Guvern pentru aprobarea Normelor pentru monitorizarea, inspectia sanitara si controlul zonelor
naturale utilizate ca zone de imbaiere
46 OM 1146/2002 Nr. 197/27 martie 2003 Ordin pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata
47 OM 1406/191/2003 Nr. 213/1 aprilie 2003 Ordin pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscurilor pentru mediu si sanatatea umana
48 OM 501/2003 Nr. 591/20 august 2003 Ordin pentru aprobarea Regulamentului pentru intocmirea inventarului initial privind sursele de poluare
pentru mediul acvatic si apele subterane
49 OM 552/2003 Nr. 648/11 septembrie 2003 Ordin pentru aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si naturale, din punct de vedere al protectiei
biodiversitatii
50 OM 850/2003 Nr. 793/11 noiembrie 2003 Ordin pentru aprobarea procedurii de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate
51 OM 1072/2004 Nr. 71/28 ianuarie 2004 Ordin pentru aprobarea organizarii monitorizarii in sensul reducerii poluantilor agricoli din apele subterane
si de suprafata si pentru aprobarea programelor de supravegare si control si evaluarea de proceduri si
instructiuni
L = Lege
HG = Hotarire de Guvern
OM = Ordin al Ministrului
OUG = Ordonanta de Urgenta a Guvernului
91 /164
Reglementari privind ariile conservate
Legea 13/1993 privind aderarea Romaniei la Conventia pentru conservarea vietii salbatice si a
habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna in 19.09.1979 reglementeaza asigurarea
conservarii faunei si florei salbatice si a habitatelor lor naturale, in special acelea care necesita o
cooperare internationala (Art.1) : specii migratoare, specii aflate in pericol, specii vulnerabile,
specii endemice, precum si habitate aflate in pericol. Aceste activitati luate in considerare se
refera la constientizarea si educarea publicului, precum si la masuri necesare combaterii poluarii
(Art. 3). Legea se refera la protectia habitatelor de flora si fauna salbatica, la siguranta habitatelor
aflate in pericol, la conservarea ariilor protejate, la protectia zonelor cu specii migratoare (zone
de intalnire si adapost pe perioada de iarna, zone de hranire si de reproducere, etc ) la protectia
speciilor floristice si faunistice si la reintroducerea speciilor autohtone (Art. 4 – 11). In Anexele 1
si 2 sunt incluse aprox. 500 specii de plante de flora salbatica (Bryophyta, Pteridophyta,
Gimnosperme, Angiosperme), aprox. 400 specii de vertebrate (pesti, amfibieni, reptile, pasari si
mamifere) si aprox. 75 specii de nevertebrate (insecte, melci etc.), care necesita masuri de
protectie speciale. Se impun masuri de protectie pentru aprox. 200 animale (specii de
nevertebrate si vertebrate) (Anexa 3). Aceste liste cuprind o multime de pasari de apa, cum ar fi:
Gaviidae, Podicipedidae, Phalacrocorax pygmaeus, Ardea cinerea, Egretta sp., Ardeolla
raloides, Nycticorax nycticorax, Botaurus stellaris, Ciconia sp., Cygnus cygnus, Anser
erythropus, Branta ruficollis etc. De asemenea, unele specii de pesti necesita protectie:
Thymallus thymallus, Hucko hucko, Alburnoides bipunctatus Barbus meridionalis,
Chondrostoma nasus, Gobio kessleri, Gobio uranoscopus, Misgurnus fossilis, Silurus glanis,
Zingel zingel etc.
Legea nationala 5/1991 cu privire la aderarea Romaniei la Conventia pentru zonele umede de
importanta internationala, in special ca habitate pentru pasarile de apa, specifica masurile
necesare identificarii zonelor umede si protectiei pasarilor de apa din aceste zone.
Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei biodiversitatii, adoptata la Rio de Janeiro in

5.06.1992, are ca obiective conservarea biodiversitatii si utilizarea durabila a acesteia (Art.1).
Statele vor elabora planuri si programe in scopul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii,
(Art. 6) identificarii elementelor biodiversitatii (incluzand ecosisteme si habitate, specii si
comuntati) , precum si in scopul monitorizarii elementelor identificate ale biodiversitatii (Art. 6 –
7, Anexa 1). Realizarea unei retele a ariilor protejate sau a ariilor care protejeaza biodiversitatea,
regimul de administrare a tuturor acestor zone si a resurselor biologice, precum si protectia
ecosistemelor, a habitatelor naturale si mentinerea populatiilor in mediul lor natural, reprezinta
niste masuri foarte importante (Art. 8).
Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice are ca scop principal conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului
natural (Art.1). Legea reglementeaza mentinerea sau restabilirea in conditii de conservare
favorabile a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica, asigurarea biodiversitatii,
identificarea patrimoniului natural necesar sa fie conservat, categoriile de arii protejate, tipurile
de habitate naturale, regimul de administrare al ariilor naturale protejate (Art. 2). Protectia,
conservarea, regimul aplicat este diferit pentru rezervatii stiintifice, parcuri nationale,
monumente nationale, rezervatii naturale, parcuri naturale, rezervatii ale biosferei, zone umede de
importanta internationala, situri naturale apartinand patrimoniului universal, zone speciale pentru
conservare, zone speciale de protectie a avifaunei (Art. 5). Pentru toate aceste categorii de arii
protejate este prezentat scopul si managementul (Anexa 1). Astfel, habitatele naturale
92 /164
reprezentative, cu biodiversitatea specifica florei si faunei, zonele de dealuri si munti, zonele

umede, zonele ecotone, cursurile de apa cu lunca inundabila, lacurile naturale, etc. sunt protejate
si conservate. O arie poate fi nominalizata ca zona protejata numai prin lege, hotarare de guvern,
hotarare a autoritatilor locale, cu acordul institutiilor stiintifice nationale sau locale (Art. 8).
Protectia si conservarea habitatelor naturale si semi-naturale, terestre si acvatice, a speciilor de

plante si animale salbatice, este realizata prin declararea acestora ca fiind arii speciale de
conservare(Art.25). In aceasta categorie, printre altele sunt incluse: habitate de apa dulce (ape
oligotrofe cu concentratii foarte scazute in minerale, ape statatoare, ape oligotrofe-mezotrofe cu
vegetatie Littorelletea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea, ape puternic oligomezotrofe cu
vegetatie bentica Chara spp., lacuri naturale eutrofe cu vegetatie de tip Magnopotamion sau
Hydrocharition, lacuri naturale distrofice si iazuri, rauri de munte si malurile acestora cu
vegetatie ierboaia, rauri de munte cu vegetatie Mycaria germanica, cursuri de apa din podisuri
montane cu vegetatie Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachian, rauri cu maluri namoloase
cu vegetatie Chenopodian rubri si Bidentian p.p.) si habitate mlastinoase si maloase (mlastini
active, mlastini degradate dar cu potential natural de regenerare, mlastini bogate in resurse
minerale, mlastini calcaroase cu vegetatie Cladium mariscus, mlastini alcaline, vegetatie
pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae etc.) (Anexa 2). Mai mult de 125 specii de
animale (incluzand pasari, amfibieni, pesti si cateva specii de nevertebrate) si aproximativ 25 de
specii de plante (Pteridophya, Bryophyta) sunt enumerate ca necesitant arii speciale pentru
conservare si arii speciale avifaunistice (Anexa 3). Aproximativ 182 de specii de animale si 30
specii de plante, cum ar fi: Gavia stellata, Podiceps sp, Rallus aquaticus, Chlidonias sp., Triturus
cristatus, Gobio kessleri, etc necesita masuri stricte de protectie (Anexa 4). Mai mult de 100 de
specii, cum ar fi: Ardea cinerea, Anser anser, Fulica atra, Vanellus vanellus, Thymallus
thymallus, Alosa sp., Hirudo medicinalis, Astacus astacus trebuie monitorizate si administrate
(Anexa 5). De fapt, Legea 462/2001 este versiunea romaneasca a Directivei UE 92/43/EEC.
Legea Planificarii teritoriale (L. 5/2000) – sectiunea III – Arii protejate, prezinta zonele protejate
naturale de interes national, gruparea geografica si pozitionare acestora (Art. 4). La nivel national
exista 17 rezervatii ale biosferei, parcuri nationale si naturale si 827 rezervatii si monumente
naturale.
HG 230/2003 se refera la delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale, parcurilor

naturale si stabileste administrarea acestora. Sunt delimitate cele mai mari arii protejate din
Romania (parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii ale biosferei) (Art. 1). In HG sunt
nominalizate 18 arii protejate. Toate ariile protejate mentionate trebuie administrate (Art. 8). HG
include harti ale ariilor protejate nominalizate si limitele lor.
Ordinul Ministrului (OM 552/2003) pentru aprobarea zonarii interne a parcurilor nationale si
naturale pentru protejarea biodiversitatii este o suplimentare a Legii 5/2000 si a HG 230/2000.
Interiorul parcurilor este impartit in loturi pentru o mai buna conservare a patrimoniului natural
(Art. 2). Pentru ariile protejate speciale nu se permite nici o activitate (Art. 3). HG include si harti
ale ariilor protejate speciale ale parcurilor nationale si naturale (Anexa).
Ordinul Ministrului (OM 647/2001) prezinta activitatile privind organizarea si progresul

prelevarii, capturii si/sau achizitiei si comercializarii unor animale, cum ar fi: lipitori, melci,
scoici, broaste, raci, pesti, serpi, pasari, etc. (Art. 2). APM-urile vor emite autorizatii de mediu
pentru activitatile mentionate luand in considerare starea resurselor, potentialul biologic de
regenerare si riscul supraexploatarii (Art. 7). OM interzice: prelevarea, capturarea, achizitia
93 /164
pasarilor si animalelor salbatice la varste, perioade, dimensiuni, in perioade de crestere,

dezvoltare si reproducere; prelevarea, capturarea, achizitia plantelor si animalelor considerate
monumente naturale, endemice rare sau in pericol de disparitie; prelevarea, capturarea, achizitia
oricaor plante si animale din arii ecologice protejate, rezervatii stiintifice, parcuri nationale si
naturale (Art. 14). APM-urile vor supraveghea persoanele si companiile care se ocupa cu
activitatile mentionate mai sus, precum si speciile si zonele de prelevare.
Legea 89/2000 se refera la protejarea pasarilor migratoare afro-euroasiatice. Romania este cale de
migratie pentru cateva specii (Anexa 1). Este prezentata o lista cu 170 pasari de apa, dintre care:
Ciconia ciconia, Anser anser, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Fulica atra, Vanellus vanellus
etc. (Anexa 2). Este importanta identificarea siturilor si habitatelor pentru pasarile de apa
migratoare, pentru a sprijini protejarea, managementul, reconstructia acestor locuri, precum si
pentru a stabili o retea nationala a zonelor umede (Art. III 2 (c, d). Anexa 3 prezinta planul de
actiune care include aspecte privind conservarea speciilor si habitatelor, si anume: interzicerea
capturarii pasarilor, disturbarea acestora, planuri nationale pentru fiecare specie, planuri de
repopulare, inventarul habitatelor, identificarea ariilor protejate, etc.
94 /164
ANEXA 2
REGISTRUL ARIILOR PROTEJATE IN BAZINUL SOMES
Ape captate utilizate pentru potabilizare

(in conformitate cu urmatoarele reglementari nationale: Legea 107/1996, HG 101/1997, Legea
458/2002)
- 12 captari din surse de apa de suprafata (rauri si lacuri) (Tabel 2) (Fig. 4) (fisa de caracterizare)
- 48 captari din surse subterane (Tabel 3) (Fig. 5)
Ape pentru protejarea si sustinerea speciilor acvatice importante din punct de vedere
economic
Este nejustificata inregistrarea ariilor protejate pentru acest tip de specii acvatice.
Ape utilizate pentru imbaiere

Nici una din zonele traditionale de recreere (zone de imbaiere) nu este autorizata sanitar. Nu a
fost inregistrata nici o zona de imbaiere.

(in conformitate cu reglementarile nationale: Legea 107/1996, HG 188/2002, OM 1072/2004)
au fost identificate si inregistrate 4 zone sensibile la nutrienti si 4 zone vulnerabile. (Table 10, 11)
(Fig. 12, 13).
Arii de conservare
(in conformitate cu reglementarile nationale: Legea 137/1995, Legea 5/2000, Legea 13/1993,
Legea 5/1991, Legea 58/1994, Legea 462/2001, HG 230/2003, OM 552/2003, OM 647/2001,
Legea 89/2000, decizii locale)
-Arii protejate nationale: 2 Parcuri Nationale
1 Parcuri Naturale
4 arii protejate nationale (Tabel 14, 15) (Fig. 16) (fise de
caracterizare)
- Arii locale protejate noi si propuse:
5 arii protejate locale (Tabel 16) (Fig. 19)
1 propunere pentru o noua arie protejata (Fig. 19)
-Alte zone umede: 1 AIA (Arie de Importanta Avifaunistica) (Fig. 19) (fisa de
caracterizare)
4 propuneri noi pentru AIA (Fig. 19)
95 /164
DESCRIEREA PRINCIPALELOR PRIZE DE APA SI A ZONELOR PROTEJATE

APERENTE
1. Fisa de caracterizare a captarii de apa si a ariei protejate
A. Priza de apa
Nume: priza captare aval localitate Sasarm

Tip captare: suprafata, captare de mal cu prag de fund
Amplasament: rau Somesul Mare - mal drept; Hm 930
Caracteristici tehnice: prag de fund din beton şi desnisipator cu 3 compartimente
prevăzute cu aerlifturi, 3 camere de captare de mal, cu deschideri
de spălare
Administrator: S.C. EDILITARA S.A. Beclean
Utilizatori (populatie): localitatile Beclean, Sasarm-Chiuza-Piatra, Malut-Branistea; 14500
locuitori
Debit instalat: 365 l/s
Debit mediu captat: 54 l/s
Regim de functionare: 24 ore/zi
Categoria apei de suprafata (NTPA-013): A2
Corespondenta intre calitatea sursei – tehnologia de tratare:
tratare fizico-chimica, coagulare, floculare, decantare, filtrare,
dezinfectie.
B. Aria protejata
Caracteristici (HG 101/1997):
-Zona de protectie sanitara cu regim sever: 7530 m2, limite imprejmuite - marcare cu
placute avertizoare
-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: 500 m amonte, 100 m aval – marcare cu
placute avertizoare
-Perimetrul de protectie hidrogeologica: nu
-Areale suplimentare de protectie: nu
-Masuri generale de protectie a calitatii apelor: nu
-Masuri privind utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica: nu
-Masuri referitoare la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara
cu regim de restrictie: nu
-Masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim sever:
- terenul este cultivat cu pomi fructiferi, legume, iarba;
- este interzisă efectuarea de tratamente cu diferite solutii: ierbicide, insecticide,
ingrasaminte chimice sau naturale
96 /164
A. Priza de apa
Nume: priza captare Sangeorz Bai

Tip captare: sursa subterana
Amplasament: rau Somesul Mare; Hm 36
Caracteristici tehnice: statie de pompare
Administrator: Primaria Sangeorz Bai
Utilizatori (populatie): oras Sangeorz Bai; 8500 locuitori
Tehnologia de tratare: clorinare
B. Aria protejata
-Zona de protectie sanitara cu regim sever: 21000 m2;

-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: 29000 m2;
-Perimetrul de protectie hidrogeologica: nu
-Areale suplimentare de protectie: nu
-Masuri generale de protectie a calitatii apelor: s-a interzis orice activitate in zona de
protectie sanitara cu regim sever si în zona
de protectie sanitara cu regim de restrictie, in
vederea excluderii oricarei posibilitati de
impurificare sau de contaminare a apei
-Masuri privind utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica: nu

cu regim de restrictie: nu
- interzicerea utilizarii îngrasamintelor naturale şi chimice;
- interzicerea pasunatului animalelor;
- interzicerea spalarii masinilor si a efectuarii schimburilor de ulei
97 /164
A. Priza de apa
Nume: captare rau Bistrita – localitate Bistrita

Tip captare: priza de mal - captare apa de suprafata
Amplasament: rau Bistrita - mal drept; Hm 512; amonte confluenta cu V.
Rusului
Caracteristici tehnice: baraj deversor, priză de mal (prevăzută cu stavile de intrare,
baza de evacuare a namolului, separator de zai si baza de
evacuare a plutitorilor), canal de aducţiune L=228 m,
conductă aducţiune de beton Dn=1000m;
Administrator: R.A.J.A. “AQUABIS” Bistrita-Nasaud
Utilizatori (populatie): localitatile Bistrita, Viisoara, Unirea, Crainimat, Sieu-
Magherus, Lechinta, Sarata, Herina, Galatii Bistritei,
Tonciu, Dipsa, Teaca, Pietris, Satu-Nou; 91000 locuitori
Categoria apei de suprafata (NTPA-013): A2;
tratare fizico-chimica normala, coagulare, floculare,
decantare, filtrare, dezinfectie.
B. Aria protejata
-Zona de protectie sanitara cu regim sever: -

-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: delimitare cu gard de sarmă la 50 m pe
directia amonte de priza de apa; in aval de
priza zona este în incinta statiei, precum si
lateral-dreapta; lateral-stanga zona este
delimitata cu gard la cca. 40 m de priza;
-Perimetrul de protectie hidrogeologica: -
-Areale suplimentare de protectie: -
-Masuri generale de protectie a calitatii apelor: -
-Masuri privind utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica: -
cu regim de restrictie: masurile stabilite in HG 101/1997 art. 23
masurile stabilite in HG 101/1997 art. 26
98 /164
A. Priza de apa
Nume: priza captare rau Bistrita – localitate Bistrita Bargaului

Tip captare: priza de mal – captare apa de suprafata;
Location: raul Bistrita (polderul MHC Colibita); Hm 218
Caracteristici tehnice: camin cu prag reglabil, sorb cu conducta de otel.(Φ = 300mm)
Utilizatori (populatie): localitatile Bistrita Bargaului, Tiha Bargaului, Prundu Bargaului
localities; 4700 locuitori
Debit mediu captat: 14.2 l/s
Categoria apei de suprafata (NTPA-013): A2;
tratare fizico-chimica normala, coagulare, floculare, decantare,
filtrare, dezinfectie.
B. Aria protejata

-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: captarea apei se face din lacul de linistire
(polderul) Uzinei Electrice din localitatea
Bistrita Bargaului, amplasat in perimetrul
imprejmuit al Uzinei - 100m si 25m lateral;
zona de protectie sanitara este partial
impadurita;

99 /164
A. Priza de apa
Nume: priza captare rau Anies – localitate Anies

Tip captare: priza de mal (Anieş) si priza tiroleză (Blidireasa) – captare apa de
suprafata;
Amplasament: localitatile Anies si Blidireasa; Hm 130
Caracteristici tehnice: -captarea Anies: prag de fund deversor din beton, priza de mal,
deznisipator, aductiune din azbociment şi otel Ф=400 mm, L=12,5
Km
-captarea Blidireasa: priza tiroleza
Utilizatori (populatie): localitatile Anies, Rodna, Maieru; 13000 locuitori
Debit mediu captat: 13.4 l/s
B. Aria protejata

-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: delimitare cu gard de sârmă la 50 m pe
directia amonte de priza de apa; in aval de
priza zona este in incinta statiei, precum si
lateral-dreapta; lateral-stanga, zona este
delimitata cu gard la cca. 60 m de priza;
zona de protectie sanitara cuprinde vegetatie
ierboasa si este partial impadurita.

100 /164
A. Priza de apa
Nume: priza captare rau Rebra

Tip captare: priză de mal – captare apa de suprafata;
Amplasament: rau Rebra; Hm 418
Caracteristici tehnice: baraj de beton cu L 22 m, H 1,8 m; priză de mal, desnisipator cu 2
compartimente
Administrator: S.C. GCL Nasaud
Utilizatori (populatie): localitatile Nasaud, Anies, Maieru; 10283 locuitori
B. Aria protejata
-Zona de protectie sanitara cu regim sever: amonte 2 m, aval 18.8 m si lateral 24.1 m in
ambele parti ale prizei
-Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: -
cu regim de restrictie: -
gard de sarma ghimpata; chiar daca este
proprietate privata, terenul nu este utilizat in
scop agricol
101 /164
A. Priza de apa
Nume: baraj Stramtori-Firiza

Tip captare: captare de suprafata, baraj
Amplasament: rau Firiza; Hm 200
Caracteristici tehnice: baraj de beton, de greutate, de tipul cu contraforti ciupercă şi
deversor central
Administrator: din anul 1991 AN “Apele Romane”, DA Somes-Tisa
Utilizatori (populatie): localitatile Baia Mare, Tautii Magherus, Recea; 150000 locuitori
Categoria apei de suprafata (NTPA-013)
Instalatii de tratate:
1. statia vechea de tratare, cu capacitate de 120 l/s, compusa din: cameră de amestec, 3
decantoare orizontale, bazin cu serpentine, filtre rapide
2. statia noua de tratare, cu capacitate de 1230 l/s, compusa din: cameră de amestec,
filtre de contact, filtre rapide, statie de suflante, statie de silice activa
categoria de apă se încadrează în categoria A1, cu exceptia
indicatorului amoniu pentru care se incadrează in categoria A2;
exista corespondenta intre calitatea sursei si tehnologia de tratare
B. Aria protejata
La baraj, zona de protectie cu regim sever in apa este marcata prin balize amplasate la 70 m fata
de barajul principal; lateral dreapta-150 m gard de sarma ghimpata si placute avertizoare pe o
lungime de 250 m din zona barajului iar lateral stânga-gard la distanţă de 50 m de baraj, pe o
lungime de 250 m. Priza propriu-zisa este amplasata in Lacul Berdu unde exista personal
permanent pentru manevra si paza.
102 /164
A. Priza de apa
Nume: priza captare Cavnic din: Valea Berbincioara, Valea Alba, Valea
Suior
Tip captare: prize tiroleze din suprafata - Valea Berbincioara, Valea Alba si
Valea Suior
Amplasament: Valea Berbincioara Hm 69 – la confluenta cu raul Cavnic, Valea
Alba Hm 68 - la confluenta cu raul Cavnic,Valea Suior Hm 50- la
confluenta cu raul Cavnic
Caracteristici tehnice: Valea Berbincioara-priza tiroleza, cu prag de captare, camin
colector (priza de vara şi iarna); Valea Alba-priza tiroleza,
desnisipator cu doua compartimente, aductiune din otel cu Ø=200
mm; Valea Suior-priza tiroleza, cu camin colector, aductiune din
otel cu Ø=150 mm.
Administrator: Primaria Cavnic S.G.C.L. Cavnic
Utilizatori (populatie): localitatea Cavnic; 2271 locuitori
Debit instalat: Valea Berbincioara - 20 l/s, Valea Alba - 20 l/s, Valea Suior - 10 l/s
Debit mediu captat: anul 2003: Valea Berbincioara - 4,12 l/s; Valea Alba - 3,14 l/s;
Valea Suior -1,52 l/s
Regim de functionare 365 zile/an; 24 ore/zi
Categoria apei de suprafata: A1
Instalatii de tratare:
-apa captata din Valea Alba este tratata intr-o statie compusa din: un
decantor secundar cu 2 compartimente, filtre lente si o statie de clorinare
cu 2 bazine;
-apa captata din Valea Berbincioara si Valea Suior este tratata intr-o statie
compusa din: desnisipator, decantor longitudinal, 2 filtre lente si o statie de
clorinare
Sursa de apa se incadreaza in categoria A1 pentru apele de suprafata; exista corespondenta intre
calitatea sursei si tehnologia de tratare
.
B. Aria protejata
In zonele de captare nu exista zone de protectie cu regim sever. Ca masuri generale de protectie
a calitatii apelor: personalul care exploateaza uzina de apa supravegheaza si prizele de apa, iar pe
Valea Suior accesul este limitat in zona (drum forestier)
103 /164
A. Priza de apa
Nume: captare Valea Limpedea, rau Sasar-podurile 9 si 10 si Valea

Stanisoara
Tip captare: priza de suprafata
Amplasament: Valea Limpedea – afluent de dreapta al raului Sasar, Hm 75
confluenta rau Sasar
Caracteristici tehnice: Valea Limpedea – prag deversor cu priza pe coronament si
desnisipator; Valea Stanisoara – prag deversor cu priza de vara si
iarna si desnisipator; rau Sasar – prag deversor cu camin colector si
desnisipator.
Administrator: S.C. Vitasprie S.A. Baia Sprie
Utilizatori(populatie): Baia Sprie; 8500 locuitori
Debit instalat: Valea Limpedea – 12 l/s; Valea Stanisoara – 10 l/s; rau Sasar podul
9 – 5 l/s; rau Sasar podul 10 – 5 l/s
Debit mediu captat: Valea Limpedea – 3,5 l/s; Valea Stanisoara – 2,5 l/s, rau Sasar
podul 9 – 3 l/s; rau Sasar podul 10 – 3 l/s
-instalatii de tratare: decantare si clorinare in bazinele de colectare ale surselor de
captare; statie de tratare cu 2 compartimente, unul pentru decantare
si celalalt pentru dezinfectie şi filtrare.
B. Aria protejata
In zonele de captare nu exista zone de protectie cu regim sever. Ca masuri de protectie generale
la captarea Valea Limpedea accesul este limitat si sunt amplasate placute avertizoare.
104 /164
A. Priza de apa
Nume: priza Izvorul Alb-Negru

Amplasament: raul Izvorul Alb-Negru, afluent dreapta al raului Lapus, Hm 20
confluenta rau Lapus
Caracteristici tehnice: priza tiroleza; desnisipator cu 2 compartimente.
Administrator: Primaria Baiut
Utilizatori(populatie): localitatea Baiut; 830 locuitori
instalatii de tratare – instalatie de pregatire si dozare reactivi (sulfat
de aluminiu şi lapte de var), 2 decantoare longitudinale, 4 filtre
rapide si instalatie de dezinfectie cu clorură de var.
B. Aria protejata
In zona de captare nu există zone de protecţie cu regim sever. Ca masuri compensatorii exista
personal angajat care supravegheaza si intretine zona captarii.
105 /164
A. Priza de apa
Nume: put sapat, localitatea Seini

Tip captare: priza subterana
Amplasament: centrul localitatii Seini
Caracteristici tehnice: put sapat 2m x 2m x 8m dotat cu trei electropompe în cascadă tip
DAB.
Administrator: Primaria Seini - S.G.C.L. Seini
Utilizatori(populatie): localitatea Seini; 920 locuitori
Debit mediu captat: 1, 7 l/s
Regim de functionare: 365 zile/an; 24 ore/zi
Categoria apei de suprafata: dezinfectie cu clor sau solutie lapte de var
Corespondenta intre calitatea sursei – tehnologia de tratare: calitatea apei prelevata din
subteran corespunde calitatii apei potabile.
B. Aria protejata
Zona de protectie are o suprafată de 300 mp, imprejmuita cu gard de sarma ghimpata
106 /164
A. Priza de apa
Nume: priza lac acumulare Gilau

Tip captare: priza de suprafata, mal drept lac Gilau
Location: rau Somes Mic, Hm 718
Caracteristici tehnice: captare gravitationala cu 2 conducte: Dn=1000mm si Dn=1200mm,
L=1350m; statie de tratare cu capacitate 2250 l/s
Administrator: Compania de Apa Somes Cluj (fost R.A.J.A.C. Cluj)
Utilizatori(populatie): localitatile Cluj-Napoca, Gherla, Baciu, Apahida, Sannicoara,
Cojocna, Jucu de Sus, Jucu de Jos, Juc Herghelie, Bontida,
Rascruci, Fundatura, Livada, Iclod, Iclozel, Floresti, Luna de Sus,
Gilau, Muntele Baisorii, Aghiresu Fabrici, Aghiresu Sat, Garbau,
Capus; 301.856 locuitori
Categoria apei de suprafata:sursa de apa de suprafata este de categoria A2 pentru toti
parametrii fizico-chimici si microbiologici monitorizatiti
categoria apei de suprafata este A2; exista corespondenta intre calitatea sursei si tehnologia de
tratare in conformitate cu NTPA-013.
B. Aria protejata
Zona de protecţie sanitară cu regim sever: marcata pe ambele maluri prin bornare, iar pe luciul de
apa prin geamanduri, cu respectarea lungimii de 100m
radial prizei de captare;
Amonte baraj, mal stang- imprejmuire pe o lungime
de 125m si o latime de 80m fata de nivelul minim de
exploatare; malul drept nu este imprejmuit; pe ambele
maluri sunt amplasate panouri de atentionare.
107 /164
A. Priza de apa
Nume: baraj Cuzdrioara

Amplasament: rau Somes Mare, Hm 1273
Caracteristici tehnice: priza laterala, protejata cu gratare; desnisipator cu 3 compartimente
cu L=1,18m; 4+2 pompe ACEC cu ax vertical; 4 conducte de
aductiune: 3 conducte cu Dn =800mm, L=3,5 km si 1 conducta cu
Dn =1000mm
Administrator: SC Somes SA Dej
Utilizatori (populatie): municipiul Dej; 38478 locuitori
Categoria apei de suprafata:A3
Corespondenta intre calitatea sursei – tehnologia de tratare: tehnologia de tratare corespunde
categoriei A3 pentru apa de suprafata utilizata pentru potabilizare
B. Aria protejata
Zona de protectie sanitara cu regim sever: amonte 100 m si aval 25 m fata de priza de captare pe
cursul de apa; nu exista geamanduri pe cursul de apa;
zona este imprejmuita in totalitate si se asigura paza
permanenta de personal specializat;
108 /164
DESCRIEREA CELOR MAI IMPORTANTE ARII PROTEJATE
1.Fisa de caracterizare a ariei protejate
Nume: Parcul National Calimani

Amplasament: judetul Bistrita Nasaud
Ecoregiunea Romaniei: Carpatii Orientali
Coordonate: 47o02’ – 47o11’ latitudine nordica
24o01’ – 24o14’ longitudine estica
Suprafata: 24040 ha (suprafata totala)
Altitudinea: 1400 m
Tipul: mixt, incluzand munti, ape dulci, paduri, stancarii, pasuni
Habitate principale: paduri/ pasuni/ ape dulci
Specii florale: - asociatii: Chrysanthemo rotundifolio – Piceo – Fagetum,
Festucetum rubrae montanum, Festuco rubrae – Nardetum,
Hieracio rotundati – Piceetum, Luzulo sylvaticae – Piceetum,
Pinetum mugi carpaticum, Rhododendro myrtifolii – Pinetum etc.
- Oxalis acetosella, Galium odoratum, Dentaria glandulosa,
Luzula luzuloides, Calamagostris arundinacea, Acer pseudo-
platanus, Picea abies, Ranunculus nemorosus etc.
Specii faunistice: - Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Lutra lutra
- Salmo trutta fario
- pasari de padure (135 specii)
Specii protejate: Ursus arctos, Lynx lynx etc. (mamifere), Aquila chrysaetos, Bubo
bubo etc. (pasari), Parnassius apollo (nevertebrate), Rhododendron
myrtifolium, Angelica archangelica, Trollius europaeus, Taxus
baccata (plante)
Specii endemice: Achillea schurii, Hepatica transsilvanica, Ranunculus carpaticus,
Centaurea carpatica, Dianthus tenuifolius, Thlaspi dacicum etc.
(plante)
Activitati umane care se
desfasoara in perimetrul
ariei protejate: turism, pasunat, pescuit, vanatoare, apicultura, centre de cherestea
Statut legislativ: Legea 5/2000
Regimul terenului: proprietate de stat
Proprietar: companii de stat
Plan de Management: -exista, dar nu este aplicat
-necesitati: placute de avertizare, placute explicative, harti,
constructii administrative, posturi de obsrvare, poteci, trasee
turistice, sistem de colectare a deseurilor
109 /164
2. Fisa de caracterizare a ariei protejate
Nume: Parcul National Muntii Rodnei

Locatie: Judetul Bistrita Nasaud
Ecoregiunea Romaniei: Carpatii Orientali
Suprafata: 3300 ha (in judet)
Altitudine: 2303 m (maximum)
Tip: mixta, include munti, ape dulci, mlastini, paduri, stancarii, pajisti,
peisaj alpin
Habitate principale: paduri/ pasuni/ ape dulci/pesteri
Specii de flora: - asociatii: Chrysanthemo rotundifolio – Piceo – Fagetum,
Festucetum rubrae montanum, Festuco rubrae – Nardetum,
Hieracio rotundati – Piceetum, Luzulo sylvaticae – Piceetum,
Pinetum mugi carpaticum, Rhododendro myrtifolii – Pinetum etc.
- Oxalis acetosella, Galium odoratum, Dentaria glandulosa,
Luzula luzuloides, Calamagostris arundinacea, Acer pseudo-
platanus, Picea abies, Ranunculus nemorosus, Pinus mugo, Pinus
cembra etc.
Specii de fauna: - Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Lutra lutra, Cervus
elaphus, Rupicapra rupicapra
- Salmo trutta fario
- pasari de padure (135 specii)
Specii protejate: Ursus arctos, Lynx lynx etc. (mamifere), Aquila chrysaetos, Bubo
bubo, Lyrurus tetrix etc. (pasari), Parnassius apollo (nevertebrate),
Rhododendron myrtifolium, Angelica archangelica, Trollius
europaeus, Taxus baccata (plante)
Specii endemice: Achillea schurii, Hepatica transsilvanica, Ranunculus carpaticus,
Centaurea carpatica, Dianthus tenuifolius, Thlaspi dacicum
Saussurea porcii, Palychemone nivalis, Senecio glaberrmus,
Heracleum carpaticium etc. (plante)
Activitati antropice care se
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: turism, pasunat, pescuit, vanatoare, apicultura, exploatari de lemn
Regimul terenurilor: proprietatea statului
Plan de management: - nu exista
- necesitati: mai multe panouri de averizare, panouri cu explicatii,
harti, puncte de paza, poteci, trasee turistice, sistem de colectare a
deseurilor solide
110 /164
Nume: Valea Repedea

Locatie: Judetul Bistrita Nasaud, comuna Bistrita Bargaului
Ecoregiune din Romaniei: Carpatii Orientali
Coordonate: 49o08’56’’ latitudine nordica
24o53’40’’ longitudine estica
Suprafata: 222 ha
Tip: mixt, incluzand munti, ape dulci, paduri, stancarii, pasuni
Habitate principale: paduri/ pasune/ ape dulci/tufarisuri
Specii floristice: Picea abies, Pinus montana, Fagus sylvatica, Larix deciduas etc.
Specii faunistice: Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx
Specii protejate: Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus etc
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: exploatari lemnoase, pasunat, pescuit, vanatoare, turism
Regimul terenurilor: proprietatea statului, proprietate comunitara
- necesitati: mai multe panouri de averizare, panouri cu explicatii,
harti, puncte de paza, poteci, trasee turistice, sistem de colectare a
deseurilor solide
111 /164
Nume: Cheile Lapusului

Locatie: Judet Maramures, localitatile Groape, Vima Mica, Boiu Mare,
Somcuta Mare, Remetea
Ecoregiune din Romania: Podisul Transilvaniei
Coordonate: 47o26’19’’- 47o30’12’’ latitudine nordica
23o43’09’’- 23o35’42’’ longitudine estica
Suprafata: 25 km
Altitude: 220 m
Tip: mixt, incluzand paduri, stancarii, ape dulci
Habitate principale: stancarii/ paduri /ape dulci
Specii floristice: Clematis alpine, Fagus sylvatica, Quercus petraea, Salix caprea,
Pyrus pyraiter, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Prunus avium, Acer
campestre, Acer pseudoplatanus, Ulmus sp., Prunus spinosa,
Crataegus monogyna, Cornus mas, Rubus caesius, Rubus hirtus,
Dryopteris filix-mas, Pyllitis scalopendrium, Euphorbia
amygdaloides, Campanula persicifolia, Brachipodium pinnatum,
Oxalis acetosella, Crocus banaticus, Erythronium dens-canis,
Crocus heuffelianus, Hepatica nobilis, Physalis afkekengi, Alnus
glutinosa, Salix alba, Populus alba, Carpinus betulus, Acer
tataricum, Acer platanoides, Robinia pseudacacia, Frangula alnus,
Populus tremula, Sorbus torminalis, Corylus avellana, Cornus
sanguinea, Euonimus europaea, Spiraea ulmifolia, Ligustrum
vulgare, Aruncus dioicus, Cytisus nigricans, Hedera helix,
Clematis alpina, Agrostis stofonifera, Molinia caerulea, Poa
annua, Trifolium repens, Lichnis flos-cuculi, Plantago major,
Plantago lanceolata, Angelica silvestri, Saponaria officinalis,
Scorophularia nodosa, Artemisia vulgaris, Bidens tripartita, Urtica
dioica, Polygonatum odoratum, Taraxacum officinale, Veronica
officinalis, Melittis melisophyllum, Origanum vulgare, Mentha
longifolia, Festuca heterophylla, Polypodium vulgare, Asplenium
trichomanes, Asplenium viridis, Dryopteris filix-mas, Athurium
filix femina, Cytopteris fragilis, Asplenium septentrionale,
Epilobium montanum, Geronium robertianum etc.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: pescuit, braconaj, turism, minerit
Regimul terenurilor: proprietatea statului, proprietate comunitara
- necesitati: panouri de averizare, panouri cu explicatii, harti,
cladiri administrative, puncte de paza, poteci, sistem de colectare a
deseurilor solide.
112 /164
Nume: Lacul Stiucilor

Locatie: Judetul Cluj, localitatile Fizesu Gherlii si Sacalaia
Ecoregiunea din Romania: Campia Transilvaniei
Coordonate: 46o58’ latitudine nordica (central position)
23o54’longitudine estica
Altitudine: 272m
Suprafata: 68,7 ha
Tip: zone umede, ape dulci, stufarisuri
Habitate principale: zone umede
Specii floristice: -asociatii: Pharagmitetum Communis and Typhetum
angustifoliolstifolice
-Phragmites communis, Phragmites australis, Typha angustifolia,
Heleocharis palustris, Hydrocheris morsus-ranee, Carex
pseudocyperus, Scutellaria galericulata, Glyceria maxima, Galium
ulicinosum, Sparganium erectum, Dryopteris thelypteris, Eiccia
fluitens, Equisetum palustre, Orchis palustre, Butomus umbellatus,
Scirpus silvaticus, Iris pseudocorus, Potamogeton crispus, Salix
cinerea, Viburnum sp., Spirogyra sp., Najas marina, Utricularia
vulgaris, Ceratophyllum demersus, Myriophyllum spicatum etc.
Specii faunistice: -macronevertebrate acvatice (libelule, gandaci, viermi, crustacee,
etc.)
-au fost observate mai mult de 30 specii de pasari: Podiceps
cristatus, Fulica atra, Tachybaptus ruficollis, Botaurus stellaris,
Ixobrychus minutus, Anas platyrhynchos, Gallinula chloropus,
Aythya nyroca, Egretta alba, Egretta garzetta, Larus argentatus,
Chlidonias leucoptera etc.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: pescuit, turism, agricultura
Regimul terenurilor: individuali, proprietate comunitara
Proprietar: AVPS Cluj
- necesitati: mai multe panouri de avertizare, panouri cu explicatii
si harti, cladiri administrative, sistem de colectare deseuri
113 /164
Nume: Valea Fizesului

Locatie: Judetul Cluj , localitatile Fizesu Gherlii, Sic
Ecoregiunea Romaniei: Campia Transilvaniei
Coordonate: 46o88’ latitudine nordica (punct central)
24o1’ longitudine estica
Suprafata: 450 ha
Altitudine: 280 - 300m
Tip: zone umede, ape dulci, dealuri
Habitate principale: zone umede, pajisti, stufarisuri, peisaje antropice
Descrierea sitului: Aria include 9 elestee piscicole de dimensiuni mari, create in zona
unei vechi mlastini. Vegetatia unora dintre acestea include trestia
(Phragmites). Dealurile inconjuratoare sunt acoperite de pajisti,
terenuri arabile si palcuri de padure. Activitatile umane sunt
reprezentate prin pescuit sportiv si pasunat traditional.
Specii floristice: Phragmites sp. etc
Specii faunistice: Acesta este un sit important de inmultire si pasaj pentru speciile de
pasari acvatice. Pasarile salbatice folosesc elesteele pentru cuibarit.
Exista putine specii-oaspeti de iarna deoarece in mod obisnuit
lacurile ingheata. Speciile importante din punct de vedere al
conservarii la nivel international care nu indeplinesc criteriile AIA
sunt: Branta ruficollis (4 exemplare-oaspeti de iarna), Aythya
nyroca (10-36 pasari in pasaj). Deasemenea, Botaurus stellaris se
reproduce aici.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: pescuit, piscicultura, vanatoare, turism
Regimul terenurilor: proprietari individuali, proprietate comunitara, proprietatea statului
Proprietar: companii de stat, autoritati locale
Plan de management: -exista
-necesitati: mai multe panouri de avertizare, panouri si harti
explicative, posturi de paza, cladiri administrative, sistem colectare
deseuri, zone de campare
114 /164
ANEXA 3
REGISTRUL ARIILOR PROTEJATE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC

ARGES
Ape utilizate pentru captare in vederea potabilizarii

( sub incidenta urmatoarelor legi nationale: Legea 107/1996, HG 101/1997, Legea 458/2002)
- 7 captari din ape de suprafata (rauri si lacuri) (Tabel 4) (Fig. 7)
- 60 captari din surse subterane (Tabel 5) (Fig. 8)
Ape pentru speciile importante din punct de vedere economic

Nu exista justificare pentru a inregistra astfel de zone.
Ape utilizate pentru imbaiere

Nici una din zonele traditionale de imbaiere nu este autorizata sau nu dispune de autorizatie
sanitara. Nu sunt inregistrate zone de imbaiere.

(sub incidenta urmatoarelor legi nationale: Legea 107/1996, HG 188/2002, MO 1072/2004)
au fost identificate si inregistrate 4 zone sensibile si 6 zone vulnerabile.
Zone de conservare
(sub incidenta urmatoarelor legi nationale: Legea 137/1995, Legea 5/2000, Legea 13/1993, Legea
5/1991, Legea 58/1994, Legea 462/2001, HG 230/2003, OM 552/2003, OM 647/2001, Legea
89/2000, decizii locale)
-Zone protejate nationale: 1 Parc National
2 Arii protejate nationale (Tabel 20, 21) (Fig. 22)
-Arii protejate locale si propuneri de arii protejate:
1 arie protejata la nivel local (Tabel 22) (Fig. 24)
3 propuneri pentru arii protejate (Fig. 24)
-Alte zone umede 1 AIA (Arie de Importanta Avifaunistica) (Fig. 24)
5 propuneri pentru noi AIA (Fig. 24)
115 /164
FISA DE CARACTERIZARE A CAPTARILOR DE APE DE SUPRAFATA SI ZONELE

LOR DE PROTECTIE
A. Captare
Nume: Lacul Budeasa

Tip: suprafata
Localizare: Lacul Budeasa , raul Arges , hm 900
Caracteristici tehnice: gravitational prin priza mal drept (priza principala) si prin priza
mal drept si tiroleza (rezerva)
Administrator: S.C. APA-CANAL 2000 S.A PITESTI
Comunitati deservite (Nr. locuitori): localitati Pitesti, Maracineni, Bascov, Stefanesti;
196.300 locuitori
Debit instalat (l/s): priza mal drept-4000 l/s, priza mal drept-4000 l/s si priza tiroleza
6000-8000 l/s.
Debit mediu captat (l/s) : 2085
Durata de functionare: 24 ore/zi, 365 zile/an
Categoria de apa de suprafata (NTPA-013): A2
Conformare calitatea sursei-tehnologia de tratare: da (A2 - decantare, filtrare,
clorinare).
B. Zona de protectie
Fara zona de protectie
116 /164
A. Captare
Nume: Leresti – UHE Voinesti

Tip: suprafata
Localizare: raul Targului, Hm 200
Caracteristici tehnice: canal de fuga UHE Voinesti si 2 conducte pana la statia de tratare
(Dn=800 mm)
Administrator: S.C. EDILUL CGA SA Campulung
Comunitati deservite(nr. locuitori): oras Campulung; 47170 locuitori
Debit instalat (l/s): 1300 l/s
Debit mediu captat (l/s) : 1158,5 l/s
Durata: 24 h/zi, 365 zile/an
Conformare calitatea sursei-tehnologia de tratare: da (A2- decantare, filtrare, clorinare).
117 /164
A. Captare
Nume: Clucereasa
Tip: suprafata
Localizare: raul Targului river, Hm 664
Caracteristici tehnice: 10 pompe 8 NDS, Q= 138 l/s, H=65m, n= 1500 rot/min, P=160kW
Administrator: DAAV Pitesti
Comunitati deservite (nr. locuitori): Mioveni, SC AUTOMOBILE DACIA SA. Mioveni,
32.500 locuitori
Debit instalat (l/s): 856 l/s
Debit mediu captat (l/s) : 530 l/s
Conformare calitatea sursei-tehnologia de tratare: da (A2- decantare, filtrare, clorinare)
118 /164
A. Captare
Nume: Crivina
Tip: suprafata
Locatie: raul Arges , Hm 2159
Caracteristici tehnice:
Administrator: SC APA NOVA SA Bucuresti
Comunitati deservite (nr. locuitori):municipiul Bucuresti, 643.000 locuitori
Debit instalat (l/s):
debit mediu captat (l/s) : 9300 l/s
clorinare).
Characteristics (HG 101/1997):
119 /164
A. Captare
Nume: Arcuda
Tip: suprafata
Locatie: raul Dambovita , Hm 1740
Administrator: SC APA NOVA SA Bucuresti
Comunitati deservite municipiul Bucuresti, 1.107.000 locuitori
(nr. locuitori):
clorinare).
120 /164
A. Captare
Nume: Bradet
Tip: suprafata
Locatie: raul Valsan , Hm 350
Administrator: S.C. AQUATERM 98 S.A Curtea de Arges
Comunitati deservite (nr. locuitori): statiunea Bradet , 250 locuitori
Debit mediu captat (l/s) : 9,7 l/s
categoria de apa de suprafata (NTPA-013): A2
clorinare).
B. Zone de protectie
121 /164
A. Captare
Nume: Cerbureni si Oiesti

Tip: suprafata
Locatie: raul Arges , Cerbureni Hm 535, Oiesti Hm 476
Caracteristici tehnice: gravitationala prin 2 prize , Oiesti – 3 pompe 12 NDS, Q=194 l/s,
H=20 m, n=1500 rot/min, P= 75-90 kW
Administrator: S.C. AQUATERM 98 S.A Curtea de Arges
Comunitati deservite (nr. locuitori): oras Curtea de Arges; 30000 locuitori
Debit instalat (l/s): Cerbureni 150 l/s, Oiesti 250 l/s
Compliance source quality-treatment technology: da (A2 - decantare, filtrare,
clorinare).
122 /164
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ZONE PROTEJATE
1.Fisa descriere arie protejata
Nume: Parcul National Piatra Craiului

Locatie: Judetele Arges si Brasov, satele Dambovicioara, Podu Dambovitei,
Sirnea, Magura, Satic, Predelut, orasele Zarnesti, Rucar
Ecoregiunea Romaniei: Carpatii Meridionali
Suprafta: 14800 ha
Altitudine: 1500 m
Tip: mixt, incluzand ape dulci, rezervatii geologice si peisagistice
Habitate principale: paduri/ pasuni/ stancarii/ ape dulci
Specii floristice: Picea abies, Pinus montana, Juniperus sibirica, Quercus petraea,
Fraxinus ornus, Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Acer
campestre, Crataegus monogyna, Alnus glutinosa, Alnus incana,
Salix caprea, Rhododendron kotschyi etc.
Specii faunistice: Vipera berus (reptile), Trichodroma muraria, Aquila chrysaetos,
Tetrao urogallus, Corvus corax (pasari), Rupicapra rupicapra,
Lynx lynx, Ursus arctos (mamifere) etc.
Specii protejate: Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Trollius europaeus,
Nigritella rubra, Rhododendron kotschyi, Taxus baccata, Daphne
cneorum, Dianthus callizonus (plante), Aquila chrysaetos, Tetrao
urogallus, Corvus corax, Rupicapra rupicapra, Lynx lynx, Ursus
arctos (animale)
Specii endemice: Aconitum moldavicum, Aquilegia transsilvanica, Cerastium
arvense ssp. calcicolum, Dianthus kitaibellii ssp. spiculifolius,
Dianthus callizonus, Primula baumgarteniana, Ranunculus
carpaticus, Campanula carpatica, Erysimum transsilvanicum,
Ligularia sibirica etc. (plante)
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: explotari forestiere, turism, vanatoare, diferite constructii, braconaj
Regimul terenurilor: proprietari individuali, proprietate comunitara
Plan de management: - exista
- necesitati: sistem colectare deseuri, panouri cu harti si panouri
explicative, zone de campare, trasee turistice
123 /164
2. Fisa descriere arie protejata
Nume: Dambovita si Cheile Dambovicioarei

Locatie: Judetul Arges , comunele Dambovicioara, Podu Dambovitei, Satic,
orasul Rucar
Suprafata: 2000 ha
Altitudine: 1200 m
Tip: mixt, incluzand munti, ape dulci, zone alpine, geologice si
peisagistice
Habitate principale: stancarii/paduri/ ape dulci
Salix caprea, Rhododendron kotschyi etc.
Specii faunistice: Vipera berus (reptile), Trichodroma muraria, Aquila chrysaetos,
Tetrao urogallus, Corvus corax (pasari), Rupicapra rupicapra,
Lynx lynx, Ursus arctos (mamifere) etc.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: exploatari forestiere, turism, vanatoare, cladiri diferite scopuri,
braconaj, prelevari de apa
Regimul terenurilor: proprietate individuala, proprietate comunitara
- necesitati: panouri de avertizare, panouri explicative, harti,
posturi de paza, sistem colectare deseuri, zone de campare, poteci,
trasee turistice
124 /164
Nume: ValeaValsan
Locatie: Judetul Arges , comunele Malureni, Musetesti, Bradulet, Arefu,
Nucsoara
Coordonate: 45o25’- 45o35’ latitudine nordica
24o40’- 24o45’ longitudine estica
Suprafata: 10000 ha
Altitudine: 600 m
Tip: mixt, incluzand ape dulci, munti, dealuri, vegetatie alpina, paduri,
pasuni, stancarii, peisaje
Habitate principale: paduri/ pasune/ ape dulci/ stancarii/
Salix caprea, Oxalis acetosella, Dentaria sp., Ruzula albida
Calamagrostis anundinacea, Vaccinium mystillus etc.
Specii endemice: Romanichtys valsanicola
Specii faunistice: Salmo trutta fario, Thymallus thymallus, Rupicapra rupicapra,
Lynx lynx, Ursus arctos, Tetrao urogallus etc.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: pasunat, exploatari forestiere, turism, pescuit, vanatoare, amenajari
hidrotehnice, localitati, prize de apa
Regimul terenurilor: proprietati individuale, proprietate comunitara, proprietatea statului
Proprietar: companii de stat, locautoritati locale
- necesitati: panouri de avertizare, panori explicative, harti,
ingradituri, posturi de paza, cladiri administrative, sistem colectare
deseuri, zona de campare, poteci, trasee turistice
Romanichtys valsanicola
Numele speciei este o recunoastere adusa Romaniei si raului in care se gaseste in prezent.
Romanichtys valsanicola a fost descris in 1957 de cercetatorii romani. Este inclus pe Lista Rosie
IUCN ca cea mai amenintata specie din Europa.
Romanichtys valsanicola este un peste care apartine Fam. Percidae. Distributia mondiala a
acestei specii este limitata la raul Valsan. Este amenintat datorita numarului redus de indivizi si al
arealului foarte limitat. In prezent, se estimeaza ca nu mai mult de 100 indivizi se gasesc de-a
lungul unui sector al raului Valsan, afluent al Argesului. La mijlocul secolului XX, specia era
stabilita in zona subcarpatica a raurilor: Arges (intre Arefu si Curtea de Arges), Valsan (intre
Bradet si Malureni) si Doamnei (intre Corbi si Retevoiesti). Romanichthys valsanicola este o
specie endemica, un relict preglaciar.
125 /164
Adultii au dimensiunea de 8-12 cm, se hranesc in timpul noptii cu larve ale insectelor acvatice si
traiesc sub rocile masive din albia raului. Reproducerea are loc in perioada mai-iunie. Specia
traieste in ape dulci limpezi, cu debite de 1,5 m3/s si albii cu rugozitate mare, unde se dezvolta
numeroase larve ale insectelor.
Un semnal pozitiv: in cursul anului 2002, 3 generatii ale acestei specii au fost identificate, deci
perpetuarea continua.
La descresterea populatiei piscicole a acestei specii, au contribuit mai multe cauze, cum ar fi:
distrugerea habitatului prin constructii de baraje, diminuarea debitului, supraexploatarea rocilor
din albie, poluarea apei, poluarea cu deseuri solide, defrisari, pescuit, educatie ecologica slaba,
etc.
Trebuie stabilite si urmate diferite programe de masuri, cum ar fi: cunoasterea biologiei speciei,
reconversia habitatului natural, interzicerea totala a pescuitului, constructia de rampe de gunoi
ecologice, mentinerea calitatii apei, etc.
Romanichtys valsanicola este o parte importanta a patrimoniului nostru natural. Este de datoria
noastra sa salvam micuta specie de la disparitie. Un proiect LIFE-NATURE a fost aplicat in
perioada 1999-2003 pentru cunoasterea si asigurarea supravietuirii speciei.
126 /164
Nume: Lacul Comana

Locatie: judetul Giurgiu
Ecoregiunea Romaniei: Campia Romana
Coordonate: 44 o16’ latitudine nordica (punct central)
26o1’longitudine vestica
Suprafata: 1260 ha
Altitudine: 55-60 m
Tip: zone umede, ape dulci, campie
Habitate principale: zone umede, paduri, pajisti
Descrierea sitului: Situl include cel mai mare lac natural din Campia Romana, asociat
cu raul Neajlov. Aproximativ 75% din suprafata lacului este
acoperita de trestie (Phragmites). Apele putin adanci cresc in
adancime in timpul perioadelor de deversari; colmatarea este
puternica. In zona de sud a lacului, se gaseste o portiune
impadurita.
Specii floristice: Marsilea quadrifolia, Salvinia natans, Phragmites sp. etc
Specii faunistice: Acesta este un sit importantant pentru speciile de pasari de apa care
se reproduc aici sau sunt in pasaj. Au fost mentionate 212 specii in
aria lacului si a padurii. Speciile de pasaj importante dpdv al
conservarii globale, care nu indeplinesc criteriile pentru AIA sunt:
Phalacrocorax pygmeus, Pelecanus crispus si Gallinago media.
Alte specii de pasari: starcul rosu (Ardea purpurea), starcul galben
(Ardeola ralloides), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax),
starcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus
stellaris), rata rosie (Aythya nyroca), cristelul de camp (Crex crex),
crestetul cenusiu (Porzana parva), crestetul pestrit (Porzana
porzana), pescarasul albastru (Alcedo atthis) etc.
desfasoara in
perimetrul ariei protejate: pescuit, piscicultura, vanatoare, turism
Regimul terenurilor: proprietate individuala, proprietate comunitara, proprietatea
statului
Proprietar: autoritatile locale
Plan de management: - exista
-necesitati: mai multe panouri de avertizare, panouri si harti
explicative, posturi de paza, cladiri administrative, sistem colectare
deseuri, zona de campare
127 /164
ANEXA 4
APE SALMONICOLE SI CIPRINICOLE IN BAZINELE HIDROGRAFICE

SOMES SI ARGES
Tabel 1 Ape salmonicole si ciprinicole in bazinul hidrografic Somes
Nr. Curs de apa/ tronson/ lac Categoria piscicola

1 SOMES MARE: izvoare - confluenta cu Valea Glodului salmonicola
2 ANIES: izvoare - confluenta cu Somes Mare salmonicola
3 CORMAIA: izvoare - confluenta cu Somes Mare salmonicola
4 REBRA: izvoare - confluenta cu Somes Mare salmonicola
5 SALAUTA: izvoare- amonte Telciu salmonicola
6 SALAUTA: amonte Telciu - confluenta cu Somes Mare salmonicola
7 BISTRITA: izvoare - coada lacului Colibita salmonicola
8 BISTRITA: aval baraj Colibita - confluenta cu Sieu salmonicola
9 SOMES CALD: izvor - lac Fantanele salmonicola
10 SOMES CALD: av.Fantanele - lac Tarnita salmonicola
11 BELIS: izvor - lac Fantanele salmonicola
12 SOMES RECE: izvor - lac Gilau salmonicola
13 RACATAU: izvor - confl.Somes Rece salmonicola
14 LACUL COLIBITA salmonicola
15 LAC FANTANELE salmonicola
16 LAC TARNITA salmonicola
17 LAC SOMES CALD salmonicola
18 LAC GILAU salmonicola
19 LAC FIRIZA salmonicola
20 SOMES MARE:confluenta Valea Glodului - P.H. Beclean ciprinicola
21 SOMES MARE: P.H. Beclean-limita jud. Cluj ciprinicola
22 SOMES MARE: jud.Cluj ciprinicola
23 SOMES: jud.Cluj ciprinicola
24 SOMES: jud. Salaj ciprinicola
25 SOMES: jud.Maramures ciprinicola
26 SOMES: jud.Satu Mare ciprinicola
27 SIEU: izvoare - confluenta cu Somes Mare ciprinicola
28 SOMES MIC: loc.Gilau - confl.Somes Mare ciprinicola
29 CAPUS: izvor - confl.Somes Mic ciprinicola
30 NADAS: izvor - confl.SomesMic ciprinicola
31 LAPUS ciprinicola
32 LAC FLORESTI II ciprinicola
128 /164
Tabel 2 Ape salmonicole si ciprinicole in bazinul hidrografic Arges
Nr. Curs de apa/tronson Categoria piscicola

1 AREFU salmonicola
2 ARGES - confl. Valea lui Stan - Albesti de Arges salmonicola
3 ARGES - izvor - confl. Valea lui Stan salmonicola
4 ARGESEL - izvor - Namaesti salmonicola
5 ARGESEL - Namaesti - Boteni salmonicola
6 BRATIA - Berevoesti - Vladesti salmonicola
7 BRATIA - izvor - Berevoesti salmonicola
8 BUDA - izvoare - confl. lac Vidraru salmonicola
9 BUGHEA - izvor - confl. r. Targului salmonicola
10 DAMBOVICIOARA -izvoare - confl. Dambovita salmonicola
11 DAMBOVITA - confl. V.Badenilor - confl.R.Alb salmonicola
12 DAMBOVITA -izvoare - av. confl. Valea Badenilor salmonicola
13 R. DOAMNEI - izvor - Nucsoara salmonicola
14 R. DOAMNEI - Nucsoara - Domnesti salmonicola
15 R.TARGULUI - izvoare - Leresti salmonicola
16 R.TARGULUI - Leresti - Mihaesti salmonicola
17 RAUSOR - R. TARGULUI salmonicola
18 RAUSOR(BRATIA) - izvoare - confl. Bratia salmonicola
19 RAUSOR(DB) - izvoare - confl. Dambovita salmonicola
20 VALSAN - Bradetu - confl. r. Robaia salmonicola
21 VALSAN - izvoare - Bradetu salmonicola
22 ARGES - Albesti de Arges - Merisani ciprinicola
23 ARGES - confl. Dambovita - confl. Dunare ciprinicola
24 ARGES - Merisani - Salcioara ciprinicola
25 ARGES - Mihailesti - confl. Dambovita ciprinicola
26 ARGES - Salcioara - Stoenesti ciprinicola
27 ARGES - Stoenesti - Mihailesti ciprinicola
28 ARGESEL - Boteni - confl. r. Targului ciprinicola
29 BALARIA - izvoare - confl. Neajlov ciprinicola
30 BARANGA - izvoare - confl. Colentina ciprinicola
31 BASCOV - izvoare - confl. Arges ciprinicola
32 BRATIA - Vladesti - confl. r. Targului ciprinicola
33 BRATILOV -izvoare - confl. Milcovat ciprinicola
34 BUDISTEANCA - izvoare - confl. Arges ciprinicola
35 CALNISTEA - confl. Raiosu - confl. Neajlov ciprinicola
36 CALNISTEA - Draganesti Vlasca - confl. Raiosu ciprinicola
37 CALNISTEA - izvor - confl. Calnistea Mosteni ciprinicola
38 CALNISTEA (MOSTENI) ciprinicola
39 CALNISTEA-confl.Calnistea M.-confl.Slatioarele ciprinicola
40 CARCINOV - confl. r. Carcinovel - confl. r. Arges ciprinicola
41 CARCINOV - izvor - confl. r. Carcinovel ciprinicola
42 CARCINOVEL ciprinicola
43 CHIPICANU ciprinicola
44 CIOROGARLA - Domnesti - confl. r. Sabar ciprinicola
45 CIOROGARLA - izvor - Domnesti ciprinicola
46 COLENTINA - Chitila - confl. r. Dambovita ciprinicola
47 COLENTINA - Ghimpati - Chitila ciprinicola
48 COLENTINA - izvor - Ghimpati ciprinicola
129 /164
49 CREVEDIA ciprinicola
50 CREVEDIA - Ghimpati - confl. r. Colentina ciprinicola
51 CREVEDIA - izvor - Ghimpati ciprinicola
52 DAMBOVITA - confl. Colentina - confl. r. Arges ciprinicola
53 DAMBOVITA - confl. G.Satului - confl. V.Seaca ciprinicola
54 DAMBOVITA - confl. R.Alb - Dragomiresti ciprinicola
55 DAMBOVITA - confl. Valea Seaca - Dragomiresti Vale ciprinicola
56 DAMBOVITA - Dragomiresti - confl. Garlita Satului ciprinicola
57 DAMBOVITA - Dragomiresti Vale - confl.Colentina ciprinicola
58 DAMBOVNIC - av. confl. Mozacu - confl. Negrisoara ciprinicola
59 DAMBOVNIC - confl. Negrisoara - confl. Neajlov ciprinicola
60 DAMBOVNIC - izvor - am. confl. Mozacu ciprinicola
61 GLAVACIOC - confl. r. Sericu - confl. r. Calnistea ciprinicola
62 GLAVACIOC - izvor - confl. r. Sericu ciprinicola
63 ILFOV - confl. V. Seaca - confl. Dambovita ciprinicola
64 ILFOV - izvoare - Nucet ciprinicola
65 ILFOV - Nucet - confl. V. Seaca ciprinicola
66 ILFOVAT - izvoare - confl. Neajlov ciprinicola
67 ISMAR - izvoare - confl. Calnistea ciprinicola
68 MILCOVAT - izvoare - confl. Glavacioc ciprinicola
69 NEAJLOV - am. confl. Neajlovel II - confl. Izvor ciprinicola
70 NEAJLOV - confl. Balaria - confl. Calnistea ciprinicola
71 NEAJLOV - confl. Dambovnic - confl. Balaria ciprinicola
72 NEAJLOV - confl. Izvor - confl. Dambovnic ciprinicola
73 NEAJLOV - izvor - am. confl. Neajlovel II ciprinicola
74 PASAREA - izvoare - confl. Colentina ciprinicola
75 R. DOAMNEI - confl. R. Targului - confl. r. Arges ciprinicola
76 R. DOAMNEI - Domnesti- confl. r. Targului ciprinicola
77 R.TARGULUI - Mihaesti - confl. Arges ciprinicola
78 RANCACIOV - izvoare - confl. Arges ciprinicola
79 SABAR - av. confl. Potop - am. confl. Frasin ciprinicola
80 SABAR - Clinceni - confl. r. Arges ciprinicola
81 SABAR - confl. Bai - Clinceni ciprinicola
82 SABAR - confl. Frasin - confl. Bai ciprinicola
83 SABAR - izvor - am. confl. Potop ciprinicola
84 SERICU - izvoare - confl. Glavacioc ciprinicola
85 VALSAN - confl. r. Robaia - confl. r. Arges ciprinicola
130 /164
ANEXA 5
IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR SENSIBILE CONFORM

HG 188/2002. ELABORAREA HARTII ZONELOR SENSIBILE PE BAZINE
HIDROGRAFICE LA NIVEL NATIONAL. CRITERII PROPUSE SI
METODOLOGII DE IDENTIFICARE A ZONELOR SENSIBILE
(REZUMAT)
Criterii de stabilirea a conditiilor de aparitie a fenomenului de eutrofizare in corpurile de

apa de suprafata
Activitatea de identificare a zonelor sensibile la eutrofizare este una de mare responsabilitate la

nivel regional si national, deoarece in aceste zone ar trebui introduse masuri specifice, de
monitorizare a calitatii apei, de identificare a cauzelor principale in vederea aplicarii masurilor de
inlaturare a cauzelor.
Stabilirea criteriilor si metodelor de evaluare a zonelor sensibile este o activitate dificila in

principal datorita urmatoarelor cauze:
• Complexitatii fenomenelor ce insotesc fenomenul de eutrofizare;
• Numarului si domeniului larg de valori ale variabilelor pe baza carora se stabilesc
aceste zone sensibile
In general, nu exista definite criterii unice si metode pentru evaluarea zonelor sensibile la
eutrofizare deoarece acestea depind de conditiile de calitate a apelor existente din fiecare bazin
hidrografic si de obiectivele prezente si de perspectiva la nivel local, corelate cu cele la nivel
national.
1. Criterii bazate pe concentratiile nutrientilor si masei algale
Considerand valorile maxime ale concentratiilor unor variabile primare ( concentratiile

nutrientilor NT , PT si biomasa algala), la nivel national, au fost adoptate o serie de acte normative
cu privire la calitatea corpurilor de apa de suprafata.
Luand in considerare problemele mai sus mentionate, criteriile propuse si valorile pentru
identificarea zonelor sensibile sunt urmatoarele:
1.1.Pentru corpurile de apa de suprafata:

- criterii: Azot total (NT), Fosfor total (PT), raport N/P si clorofila (Chl a);
- valori: potrivit propunerii INCDPM – ICIM Bucuresti „ Normativ privind
obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apei pentru corpurile de
suprafata“; care va inlocui STAS 4706-88 (tabele nr.1 si 2):
131 /164
Tabel 1
Limitele maxime ale indicatorilor eutrofizarii pentru apele curgatoare conform propunerii
INCDPM-ICIM
indicatori calitativi UM Clasa de calitate

I II III IV V
Azot total (NT) mg/l 1,5 4 8 20 > 20
Fosfor total (PT) mg/l 0,1 0,2 0,4 1 >1
RataN/P - 15/1 20/1 20/1 20/1 20/1
Clorofila “a” mg/l 0,025 0,05 0,1 0,25 > 0,25
Semnificatia claselor de calitate prezentate in tabelul nr.1 este urmatoarea:
I – conditii de calitate naturale (considerata calitate de referinta);

II – conditii de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice;
III – conditii de calitate de maxim doua ori mai mari decat conditiiile pentru clasa a doua;
IV – conditii de calitate de maxim cinci ori mai mari decat conditiiile pentru clasa a doua;
V –conditii de calitate de cinci ori mai ridicate decat a clasa a doua de calitate
Tabel 2
Limitele maxime admisibile ale indicatorilor de eutrofizarea lacurilor naturale si de
acumulare, conform propunerilor ICIM
Indicatori de calitate UM Limitele concentratiilor
Azot total (NT) mg/l 0,65 ÷ 1,5
Fosfor total (PT) mg/l 0,03 ÷ 0,1
rata N/P - 20/1 ÷ 15/1
Clorofila “a” mg/l 0,008 ÷ 0,025
1.2.Pentru apele de suprafata destinate potabilizarii:
- criterii: azotati (NO3-), azot Kjeldahl, amoniu (NH4+) si fosfati (PO43-);

- valori: conform H.G. nr. 100/2002 pentru aprobarea „ Normelor de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a
Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a
probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila “ (tabel nr. 3):
132 /164
Tabel 3
Limitele maxime ale nutrientilor admisi in apele de suprafata destinate potabilizarii

conform H.G 100/2002
Indicatori de calitate UM Categorii de calitate

A1 A2 A3
-
Azotati (NO3 ) mg/l 50,0 50,0 50,0
(N) mg/l 11,3 11,3 11,3
Azot Kjeldahl (N) mg/l 1,0 2,0 3,0
Amoniu(NH4+) mg/l 0,05 1,0 2,0
(N) mg/l 0,04 0,78 1,55
Fosfat (P2O5) mg/l 0,4*) 0,7*) 0,7*)
(P) mg/l 0,16 0,3 0,3
*)
Valori orientative
A1 – ape de suprafata, care necesita tratare fizica simpla si dezinfectie (de exemplu: filtrare
rapida si dezinfectie)
A2 – ape de suprafata, care necesita tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [de exemplu:
preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)]
A3 – ape de suprafata, care necesita tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [de
exemplu: clorinare intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe
carbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].
1.3. Pentru surse punctuale semnificative de poluare cu nutrienti:
- criterii: Azot total (NT) si Fosfor total (PT);

- Valori: conform HG. nr. 188/2002 „ Hotarare pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate“ (tabel nr. 4):
Tabel 4
Valori limita de incarcare cu poluanti pentru apele uzate orasenesti si industriale, descarcate in
receptori naturali conform H.G 188/2002
Indicatori de calitate UM Valori limita admisibile
Azot total(N) mg/l 10,0 (15,0)

Fosfor total (P) mg/l 1,0 (2,0)
2. Criterii bazate pe cantitatile de nutrienti
Valorile obiectivelor de calitate, pe termen mediu si lung, stabilite pe baza cantitatilor de

nutrienti sunt functii ale urmatorilor parametrii:
- Concentratiile de nutrienti;
- Debitul apei de suprafata;
- Suprafata bazinului hidrografic.
Valorile obiectivelor de calitate sunt prezentate mai jos:
133 /164
Obiective Incarcari N/P

N (pe termen lung) 75 kg/km2/an
P (pe termen lung) 15 kg/km2/an 5
N (pe termen mediu) 200 kg/km2/an
P (pe termen mediu) 20 kg/km2/an 10
3. Diagrama de activitate pentru stabilirea zonelor sensibile
1 1. HARTA CARE PREZINTA RETEAUA HIDROGRAFICA A

BAZINULUI
• Cartarea sectiunilor de control;
• Cartarea siturilor de captare destinate prepararii apei potabile;
• Cartarea sectiunilor de descarcare pentru apele orasenesti (>10.000
locuitori echivalenti) si pentru principala industrie
2. ANALIZA DATELOR DE CALITATE

(concentratiile de nutrienti si biomasa algala)
2.1. ANALIZA DATELOR DE CALITATE INTRE ANII 2001 - 2002
• Selectarea variabilelor principale ;

• Stabilirea metodei necesare analizei datelor analitice;
2.2. ANALIZA DATELOR DE CALITATE, PE TERMEN LUNG
Monitoringul de calitate bazat pe un program de prelevare si analiza

chimica a probei prelevate, dupa cum urmeaza:
− Frecventa de prelevare;
− Localizarea sectiunilor de prelevare;
− Adancimi ale prelevarii;
− Metode unice ale analizei chimice, ale procesarii si stocarii datelor
analitice in banca de date.
• Analiza concentratiilor de nutrienti, dupa cum urmeaza:

− Pe cursurile principale de apa si pe afluentii acestora (daca este
cazul);
134 /164
− In lacurile naturale si pe afluentii acestora (daca este cazul);

− In apele costiere;
− La sursele de poluare (daca este cazul);
2 3. IDENTIFICAREA ZONELOR SENSIBILE
Proiectul de identificare a zonelor sensibile in perioada 2001 - 2002;

• Clasificarea zonelor sensibile in functie de dimensiunile acestora;
• Cartarea – intr-un mod diferit pe harta retelei hidrografice – a
urmatoarelor aspecte:
− Zonele eutrofizate;
Zonele unde pragul concentratiilor de nutrienti a fost depasit fata
de standardele actuale ale apelor de suprafata au fost scoase din
categoria captarilor pentru potabilizare;
− Sursele de poluare cu azot si fosfor.
4. IDENTIFICAREA NECESARULUI DE REABILITARE

ECOLOGICA LA NIVEL DE BAZIN HIDROGRAFIC
• Intocmirea unui raport privind la starea zonelor sensibile;

− Descriere succinta a fiecarei zone;
− Prezentarea cauzelor degradarii ecologice;
− Stabilirea unor masuri adecvate necesarului de reabilitare ecologica.
135 /164
ANEXA 6
GHID NATIONAL PENTRU DETERMINAREA RISCULUI DIN PUNCT

DE VEDERE CALITATIV AL CORPURILOR DE APA SUBTERANA
(REZUMAT)
Pentru evaluarea riscului din punct de vedere calitativ al corpurilor de apa subterana ar trebui
luate in considerare urmatoarele aspecte:
1. Starea actuala a apei subterane

poluata, mai mult de 30% din numarul total al punctelor de monitoring, daca
este pastrat indexul minim de reprezentativitate = corp la risc
nepoluata, mai putin de 30% din numarul total al punctelor de monitoring,
daca este pastrat indexul minim de reprezentativitate = corpul nu este la risc
Evaluarea se bazeaza pe parametrii cheie ceruti de Directiva Cadru Apa (60/2000/EEC)

(oxigen dizolvat, pH, conductivitate, nitrati, amoniu), precum si pe alti parametrii
(pesticide, compusi toxici, hidrocarburi).
Intreaga informatie trebuie interpretata in concordanta cu concentratia maxima admisa

pentru toti parametrii in Legea apei potabile (458/2000).
In scopul evaluarii reprezentativitatii, sunt luate in considerare urmatoarele 2 situatii:

daca la suprafata corpului de apa este pastrat indexul minin de
reprezentativitate (1 put / 75 km2), atunci riscul trebuie sa fie cuantificat;
daca indexul minin de reprezentativitate nu se pastreaza, dar exista informatii
referitoare la poluare, atunci corpul de apa nu este la risc, dar trebuie sa se faca
totusi o mentiune in cadrul textului pentru monitoringul viitor.
2. In cazul corpurilor de apa subterane nepoluate trebuie sa fie evaluate presiunile antropice:
daca nu exista surse de poluare = corpul de apa nu este la risc
daca exista surse de poluare la suprafata, evaluarea gradului de protectie
global ar trebui realizata dupa cum urmeaza:
- pe baza caracteristicilor litologice a stratelor de acoperire, tinand cont de clasele
de protectie:
• favorabila (F) = strat de acoperire continuu, cu grosime mare (mai mult
de 10m), roci predominant coezive (argila, loess, marna)
• medie (M) = strat de acoperire discontinuu, cu grosime si
permeabilitate variabila (coeziv pana la nisipuri maloase si marne
fragmentate)
• nefavorabila (N) = grosime mica + conformatie coeziva sau grosime
mare + permabilitate ridicata (nisipuri + pietris, roca carstica etc.)
- pe baza infiltarii eficiente (re-incarcare) din zona de alimentare:
• re- incarcare scazuta <100 mm/an
• re- incarcare medie 100-200 mm/an
• re- incarcare crescuta >200 mm/an
136 /164
In functie de gradul de protectie totala, corpurile de apa sunt dupa cum urmeaza:
corpul de apa nu este la risc - pentru o protectie totala foarte buna si buna;
corpul de apa nu este la risc, dar este necesar sa fie monitorizat pe viitor -
pentru o protectie totala medie
corpul de apa este la risc - pentru o protectie totala nesatisfacatoare sau
puternic nesatisfacatoare
137 /164
ANEXA 7
ALTE ZONE PROTEJATE IN BAZINELE SOMES SI ARGES
Tabelul 1 Alte zone protejate in bazinul Somes
Nr. Numele zonelor protejate Locatie Judet Suprafata

(ha)
1 Taul Zanelor localitatea Bistrita Bargaului BN 15
2 Lacul Zagra localitatea Zagra BN 1
3 Izvoarele Mihaiesei localitatile Maieru-Anies BN 50
4 Parcurile Borcotului localitatea Romuli BN 1
5 Crovul de la Larion localitatea Lunca Ilvei BN 250
6 Stufarisurile de la Sic localitatea Sic CJ 2.0
7 Molhasul Mare de la Izbuc localitatea Belis CJ 8.0
8 Cheile Baciului localitatea Baciu CJ 3.0
9 Lacul Albastru oras Baia Sprie MM 0,5
10 Taul lui Dumitru orasul Baia Mare, loc. Firiza MM 3.0
11 Cheile Babei localitatile Coroieni-Beba MM 15
12 Mlastina Taul Negru localitatile Baiut si Strambu MM 1
Baiut
13 Valea Legiilor localitatea Geaca CJ 13.5
138 /164
139 /164
Stufarisurile de la Sic
Valea Legiilor
140 /164
FISA DE CARACTERIZARE A ZONEI PROTEJATE
Nume: Stufarisurile de la Sic

Locatie: Judetul Cluj, localitatea Sic
Ecoregiunea din Romania: Platoul Transilvaniei
Coordonate: 46o57’ latitudine nordica
Altitudine: 287 m
Suprafata: 7,3 ha
Tip: zona umeda
Habitate principale: apa dulce/ pasune
Specii floristice: Typha angustifolia, Typha latifolia, Bolbos maritimus si Salicornia
herbacea, Atemisium salinae etc.
Specii faunistice: Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Circus aeruginosus, Anas
plathyrhynchos, Fulica atra, Gallinula chloropus, Rallus porzana,
Acrocephalus sp., Emberiza schoenichus si Emys orbicularis,
Natrix natrix etc.
Activitati umane
care se desfasoara
in cadrul zonei protejate: pasunat, agricultura, transport, vanatoare, turism
Regimul terenurilor: proprietate de stat, proprietatea comunitatii
Plan de Management: - nu exista
- necesitati: panouri de atentionare, panouri explicative, harti,
cladiri administrative, posturi de supraveghere, sistem
corespunzator de colectare a deseurilor
141 /164
Nume: Valea Legiilor

Locatie: judetul Cluj, localitatile Legii si Geaca
Altitudine: 300 m
Suprafata: 10,4 ha
Tip: mixt, incluzand apa dulce, zona umeda, pasune, paduri
Habitate principale: apa dulce/ zone umede
Specii floristice: Typha angustifolia, Bolbos sp. etc.
Specii faunistice: Botaurus stellaris, Circus aeruginosus, Anas plathyrhynchos,
Fulica atra, Gallinula chloropus, Ardea purpurea, etc.
desfasoara in cadrul
zonei protejate pasunat, agricultura, transport, vanatoare, turism, centre de
prelucrare a lemnului, elestee, pescuit
- necesitati: ingradirea pamanturilor, panouri de atentionare,
panouri explicative, harti, cladiri administrative, posturi de
supraveghere, sistem corespunzator de colectare a deseurilor, zona
de campare
142 /164
Nume: Cheile Baciului

Locatie: Judetul Cluj, localitatea Baciu, orasul Cluj-Napoca
Altitudine: 400 m
Suprafata: 9,5 ha
Tip: mixt, incluzand apa dulce, zona umeda, pasuni, paduri, stancarii
Habitate principale: tufisuri/ apa dulce/ paduri/ stancarii
Specii florale: Quercus robur, Carpinus betulus, Ulmus campestre, Acer sp.,
Fraxinus excelsior, Fagus sylvatica, Crataegus monogyna, Rosa
canina, Staphylea pinnata, Corylus avellana, Rubus sp. and
Agrostis tenuis, Festuca sulcata, Botriochloa ischaemii, Stipa sp.
etc.
Specii faunistice: Perigrapha cinctum (Lepidoptera)
zonei protejate: pasunat, statii de prelucrare a lemnului, cariera, transport,
vanatoare, turism
Plan de Management: -nu exista
-necesitati: ingradirea pamanturilor, panouri de atentionare, panouri
explicative, harti, cladiri administrative, posturi de supraveghere,
sistem corespunzator de colectare a deseurilor, zona de campare
143 /164
Nume: Taul Zanelor

Locatie: Judetul, Bistrita Nasaud, localitatea Bistrita Bargaului
Ecoregiunea din Romania: Carpatii Orientali
Suprafata: 15 ha
Tip: mixt, incluzand apa dulce, munti, paduri, roci, pasune
Habitate principale: apa dulce/paduri/ pasuni
Specii florale: Picea abies, Picea excelsa, vegetatie alpina etc.
zonei protejate: pasunat
-necesitati: panouri de atentionare, panouri explicative, harti,
144 /164
Nume: Izvoarele Mihaiesei

Locatioe: Judetul Bistrita Nasaud, localitatile Maieru, Anies
Ecoregiune din Romania: Carpatii Orientali
Suprafata: 50 ha
Tip: mixt, incluzand apa dulce, munti, paduri, stancarii, pasune, peisaj
alpin
Habitate principale: paduri/ apa dulce/ pasune
Specii florale: Picea excelsa etc.
Specii faunistice: Lyrurus tetrix
zonei protejate: statii de lemn, pasunat, turism
145 /164
Nume: Cheile Babei

Locatie: Judetul, Maramures, localitatile Baba, Coroieni
Ecoregiunea Romania: Platoul Transilvaniei
Coordonate: 47o19’41’’- 47o19’17’’ latitudine nordica
23o44’22’’- 23o44’53’’ longitudine vestica
Suprafata: 15 ha
Tip: mixt, incluzand paduri, roci, apa dulce
Habitate principale: roci/ paduri /apa dulce
zonei protejate: minerit
cladiri administrative, posturi de supraveghere, drumuri, sistem
146 /164
Tabelul 2 Alte zone locale protejate in bazinul hidrografic Somes
Nr. Numele zonei locale protejate Locatie (judet)

1 Valea Caprioarei CJ
2 Defileul Racataului CJ
3 Defileul Somesul Cald CJ
4 Cheile Dumitresei CJ
5 Izvorul Somesul Rece CJ
6 Valea Soimului CJ
7 Defileul Somesul Rece CJ
Tabelul 3 Alte zone protejate in bazinul Arges
Nr. Zona protejata Locatie Judet Supra

fata
(ha)
Zone nationale protejate

1 Lacul Iezer localitatea Nucsoara AG 0.6
2 Lacul Zarna localitatea Rucar AG 0.5
3 Lacul Jgheburoasa localitatea Rucar AG 2.0
4 Lacul Hartop I localitatea Rucar AG 0.3
5 Lacul Hartop II localitatea Rucar AG 0.35
6 Lacul Hartop V localitatea Rucar AG 1.0
7 Lacul Manastirii localitatea Rucar AG 0.6
8 Lacul Valea Rea localitatea Rucar AG 0.5
9 Lacul Buda localitatea Nucsoara AG 0.4
10 Lacurile Izvorul-Museteica localitatea Nucsoara AG 0.3
11 Lacul Scarisoara Galbena localitatea Rucar AG 2.0
12 Lacul Galbena IV localitatea Rucar AG 0.2
13 Izvorul de la Corbii Ciungi localitatea Corbii Mari DB, GR 5
Zone locale protejate

14 Poiana Narciselor– lunca inundabila Petresti DB
Propunere de noi arii protejate
15 Lacul Barca Davidesti AG
16 Padurea Cranguri Cranguri GR
17 Vaile Rea-Zarna Nucsoara AG
18 Zona carstica Nucsoara AG
147 /164
148 /164
Nume: Izvoarele de la Corbii Ciungi

Locatie: Judetul Dambovita, localitatea Corbii Mari
Ecoregiunea din Romania: Campia Romana
Coordonate: 44o33’30’’ latitudine nordica (punct centrala)
Suprafata: 5 ha
Altitudine: 120 m
Tip: zone umede, izvoare, mlastina, apa dulce, campie
Habitate principale: zone umede, lunci
Specii florale: Alnus glutinosa, Salix fragilis, Salix cinerea, Cornus sanguinea,
Corylus avellana, Viburnum opulus, Evonymus verrucosa, Rhamus
frangula, R. frangula latifolia, Lygustrum vulgaris, Eqisetum
maximum, Dryopteris thelypteris, Alisma plantago aquatica,
Juncus conglomeratus, Ranuculus sceleratus, Schoenoplectus
lacustris, Carex pseudocyperrus, C. hirta, C. vulpina, Juncus
lamprocarpus, Sparganium ramosum, Oenanthe aquatica,
Cardamine amara, Mentha longifolia, Scirpus sylvaticus, Sium
latifolium, Galium palustre, Lysimachia nummularia, Aneura
pinguis, Cratoneurum commutatum, Brachytecium rivulare, etc
Specii endemice, vulnerabile, specii florale si faunistice rare:
Chiloscyphus polyanthus, Hildenbrandtia rivularis, Dugestia
gonocephala Habrotrocha elegans, Cephalodella nana, Lecane
mira, Alona guttata, Ilyodrromus olivaceus, Niphargus puteanus
banaticus, Pseudechiniscus suilleus, Millnesium tardigradum,
Adicella filicornis, Ernodes articularis, Halesus digitatus, Lithax
obscurus, Notidobia ciliaris, Tartarothyas romanica, Sperchon
clupeifer, Lebertia lineata, Bandakia corsica, Hygrobates
norvegicus, Atractides nodipalpis fonticolus, etc.
zonei protejate: pasunat, agricultura, braconaj
Regimul terenurilor: proprietate privata, proprietatea comunitatii, proprietatea statului
imprejmuire de terenuri, posturi de supraveghere, cladiri
administrative, hotare, sistem corespunzator de colectare a
deseurilor, drumuri
149 /164
Nume: lacul Buda

Locatie: Judetul Arges, localitatea Arefu
Ecoregiunea din Romania: Carpatii Meridionali
Suprafata: 0,40 ha
Altitudine: 2200 m
Tip: lac alpin, stancarii, peisaje
Habitate principale: apa dulce/ roci
zonei protejate: turism, pasunat
Regimul terenurilor: proprietatea statului, autoritati locale
Proprietar: autoritati locale
sistem corespunzator de colectare a deseurilor, drumuri, trasee
turistice
Nume: lacul Zarna

Locatie: Judetul Arges, localitatea Nucsoara
Ecoregiunea Romania: Carpatii Meridionali
Coordonate: 45o34’ latitudine nordica (pozitie centrala)
Suprafata: 0,50 ha
Altitudine: 1980 m
Tip: lac alpin, stancarii
Habitate principale: apa dulce/ mlastina/ izvoare/ stancarii
zonei protejate: turism, pasunat
Regimul terenurilor: proprietatea statului
sistem corespunzator de colectare a deseurilor, drumuri, trasee
turistice
150 /164
ANEXA 8
ZONE CINEGETICE IN BAZINELE HIDROGRAFICE SOMES SI ARGES
Tabelul 1 Zone cinegetice in bazinul hidrografic Somes
Nr. Zona cinegetica Judetul Locatie Suprafata/lungime

1 Negrilesti BN Negrilesti (raurile Somesul Mare, 5 km
Reteagului)
2 Dobric BN Dobric (raurile Dobric, Somesul 10 km
Mare, Ilisua)
3 Agries BN Agries (raul Agries) 4 km
4 Tarlisua BN Tarlisua (raurile Ilisua, Tarlisua) 9 km
5 Tiles BN Tiles (raurile Somesul Mare, 51 km
Tiblesului, Idieciului)
6 Bichigiu BN Bichigiu (Somesul Mare, Salauta, 27 km
Bichigiului, Fiezel rivers)
7 Gersa BN Gersa (raurile Somesul Mare, 15 km
Gersa)
8 Ilva Mare BN Ilva Mare (raurile Ilvei, Iliuta) 14 km
9 Lesu BN Lesu (raurile Lesului, Stramba) 14 km
10 Mintiu BN Mintiu (raurile Somesul Mare, 3 km
Sieu)
11 Magherus BN Magherus (raurile Sieu, Rosua) 29 km
12 Dumitra BN Dumitra (raurile Bistrita) 1km
13 Simionesti BN Simionesti (raurile Sieu, Budac, 40 km
Bistrita)
14 Saniacob BN Saniacob (raurile Sieu, Lechinta, 29 km
Dipsa, Chirales)
15 Figa BN Figa (raurile Sieu, Meles, Bretea) 7 km
16 Bozies BN Bozies (raurile Meles, Bozies, 21 km
Beudiu)
17 Sanmihai BN Sanmihai
18 Micesti BN Micesti
19 Apa SM Apa
20 Iojib SM Iojib
21 Amati SM Amati
22 Culciu SM Culciu
23 Viile Satu Mare SM Viile Satu Mare
24 Homorod SM Homorod
25 Gerausa SM Gerausa
26 Crucisor SM Crucisor
27 Vetis SM Vetis
28 Satmarel SM Satmarel
29 Satu Mare SM Satu Mare
30 Sai-Barsau SM Sai-Barsau
31 Dacia SM Dacia
151 /164
Tabelul 2 Zone cinegetice in bazinul hidrografic Arges*
Nr. Zona cinegetica Judetul Locatie Suprafata (ha)

1 Zavestreni TR Blejesti, Videle, Marsa 12052
2 Calnistea TR Mosteni, Blejesti, Videle 12038
3 Tarnava TR Mereni, Botoroaga, Crevenicu 11431
4 Zambreasca TR Silistea Gumesti, Zambreasca, Ciolanesti 6740
5 Laceni TR Vitanesti, Laceni, Orbeasca 8703
6 Pielea TR Rasmiresti 6536
7 Marzanesti TR Storobaneasa, Marzanesti 11057
8 Cervenia TR Cervenia, Contesti 7313
9 Dobrotesti TR Balaci, Dobrotesti 10004
10 Obaia TR Talpa, Galateni, Trivale 9156
11 Orbeasca TR Olteni, Calinesti, Orbeasca 14099
12 Pietris TR Saceni, Vartoape, Necsesti, Sfintesti 10172
13 Harleasca TR Trivale, Ciolanesti, Tatarasti 5603
14 Trivale TR Vartoape, Trivale, Necsesti 7841
15 Draghinesti TR Poieni, Sarbeni, Gratia 7732
16 Mavrodin TR Mavrodin 7704
17 Blejesti TR Blejesti, Cosmesti 8827
18 Gusia TR Poieni, Tatarasti, Stefan cel Mare (AG) 9521
19 Cornet TR Scurtu, Poieni, Tatarasti 6384
20 Caldararu TR Talpa, Silistea, Cosmesti 10411
21 Cartojani TR Roata, Gratia, Poieni, Silistea 8167
22 Toporu TR Vitanesti, Rasmiresti 11565
23 Draganesti TR Draganesti, Botoroaga, Bujoreni 8675
24 Comoara TR Botoroaga, Mandra 7261
25 Babaita TR Babaita 8476
26 Licuriciu TR Plosca, Mavrodin 6315
27 Cucuieti TR Stejaru, Dobrotesti, Didesti, Dracsani 10877
28 Ciolanesti TR Tatarasti, Silistea Gumesti, Dobrotesti 7500
29 Dulceanca TR Peretu, Vedea, Radoiesti, Calinesti 9880
30 Scrioastea TR Stejaru, Didesti, Scrioastea 8376
31 Dracsani TR Dracsani, Zambreasca, Ciolanesti 9788
32 Poroschia TR Storobaneasa, Marzanesti 9410
33 Smardioasa TR Branceni, Smardioasa 6576
34 Burnas TR Bragadiru 6130
35 Sfintesti TR Draganesti de Vede, Dracsani, Sfintesti 9016
36 Scrovistea IF Scrovistea
37 Tamasi IF Tamasi
38 Domnesti IF Domnesti
39 Bragadiru IF Bragadiru
40 Cernica IF Cernica
41 Peris IF Peris
42 Berceni IF Berceni
43 Surlari IF Surlari
44 Vladiceasca IF Vladiceasca
45 Branzeasca IF Branzeasca
46 Snagov Parc IF Snagov Parc
47 Gradistea IF Gradistea
48 Dragomiresti IF Dragomiresti
152 /164
49 Fierbinti DB Fierbinti 8686

50 Morteni DB Morteni 8122
51 Gaesti DB Gaesti 8443
52 Dragodana DB Dragodana 11026
53 Jugureni DB Jugureni 8280
54 Croitori DB Croitori 8264
55 Hulubesti DB Hulubesti 9159
56 Scheiu DB Scheiu 7046
57 Butoiu DB Butoiu 7267
58 Tatarani DB Tatarani 11187
59 Gemenea DB Gemenea 16565
60 Piersinari DB Piersinari 5310
61 Ungureni DB Ungureni 8978
62 Nucet DB Nucet 5137
63 Corbii Mari DB Corbii Mari 5758
64 Frasinet DB Frasinet 5748
65 Titu DB Titu 5339
66 Braniste DB Braniste 8868
67 Cornatelu DB Cornatelu 7667
68 Contesti DB Contesti 5011
69 Tartasesti DB Tartasesti 6901
70 Racari DB Racari 9458
71 Potlogi DB Potlogi 11002
72 Balascuta GR Balascuta
73 Cascioarele GR Cascioarele
74 Comana GR Comana
75 Cioflecu GR Cioflecu
76 Albele GR Albele
77 Iepuresti GR Iepuresti
78 Singureni Deal GR Singureni Deal
79 Ogarca GR Ogarca
80 Ruica GR Ruica
81 Letca GR Letca
82 Mihailesti GR Mihailesti
83 Vedea-Pietrisu GR Pietrisu 23
84 Slobozia GR Slobozia 33
85 Oinacu GR Branistea 21
86 Gostinu GR Branistea, Gostinu 65
87 Puieni GR Puieni, Giurgiu 42
88 Prundu GR Prundu, Greaca 50
89 Vedea GR Vieru, Gogosari 40
90 Crivat CL Budesti, Radovanu, Cascioarele 9100
91 Negoiesti CL Negoiesti 6343
92 Plataresti CL Pitaru 8189
*in judetul Arges exista mai mult de 51 de zone cinegetice cu o suprafata totala de 641.933 ha
153 /164
ANEXA 9
SPECII DE PESTI SI DE PASARI ACVATICE IN BAZINELE SOMES SI

ARGES
ZONE AFLATE SUB REGULAMENTE ROMANESTI SI EUROPENE
Tabelul 1 Specii de pesti in bazinul hidrografic Somes (2003)
Nr. Grup taxonomic / Specie Judetul

CJ MM SM BN SJ
F. Petromizonidae
1 Eudontomyzon danfordi* +
O. Clupeiformes
F. Salmonidae
2 Salmo trutta fario + + +
3 Salmo gairderi irideus + +
4 Hucho hucho* + +
5 Coregonus lavaretus +
F. Thymallidae
6 Thymallus thymallus*** + +
F. Esocidae
7 Esox lucius + + + + +
O. Cypriniformes
F. Cyprinidae
8 Rutilus rutilus + +
9 Leuciscus cephalus + + + + +
10 Tinca tinca + +
11 Scardinius erythrophtalmus + +
12 Aspius aspius*/** + +
13 Alburnus alburnus + +
14 Alburnoides bipunctatus +
15 Abramis brama + + + +
16 Chondrostoma nasus + + + + +
17 Gobio gobio obtusirostris +
18 Gobio kessleri* +
19 Gobio albipinnatus +
20 Barbus barbus*** + + + + +
21 Barbus peloponensis**/*** + +
22 Cyprinus carpio + + + + +
23 Carassius carassius + + + + +
F. Siluridae
24 Silurus glanis + + + + +
F. Gadidae
25 Lota lota +
O. Perciformes
F. Percidae
26 Perca fluviatilis + + + + +
27 Stizostedion lucioperca + + + + +
28 Acerina cernua +
29 Zingel streber +
154 /164
* specii de pesti ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone speciale
(Legea 462/2001)
** specii de pesti ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone speciale
(Directiva 92/43/EEC)
*** specii de pesti ce prezinta interes si care in mediul lor natural pot reprezenta subiect al unor
masuri de management (Legea 462/2001)
Semnificatia simbolurilor: CJ = Cluj, MM = Maramures, SM = Satu Mare, BN = Bistrita-
Nasaud, SJ = Salaj
155 /164
Tabelul 2 Specii acvatice de pasari in bazinul hidrografic Somes
Nr. Grup taxonomic/ Specie Judetul

CJ MM SM BN SJ
O. Gaviiformes/ F.Gaviidae
1 Gavia arctica* + +
2 Gavia stellata*/** + +
O. Podicipediformes/ F.Podicipedidae
3 Podiceps auritus** + +
4 Podiceps cristatus** +
5 Podiceps griseigena** + +
6 Podiceps nigricolis** + + +
7 Podiceps (Tachybaptus) ruficollis** + + +
O. Ciconiiformes/ F. Plataleidae
8 Platalea leucorodia* +
O. Ciconiiformes/ F. Ardeidae
9 Ardea cinerea*** + +
10 Ardea purpurea* + + +
11 Ardeolla ralloides* + + +
12 Egretta garzetta* + +
13 Egretta alba* + +
14 Nycticorax nycticorax* + + +
15 Ixobrychus minutus* + + + +
16 Botaurus stellaris* + + +
O. Ciconiiformes/ F. Ciconiidae
17 Ciconia ciconia* + + + +
18 Ciconia nigra* + + + +
O. Anseriformes/ F. Anatidae
19 Cygnus olor +
20 Cygnus cygnus +
21 Anser albifrons*** + + +
22 Anser anser*** + + +
23 Anser erythropus* +
24 Branta ruficollis* + +
25 Anas platyrhynchos*** + + + + +
26 Anas strepera*** + +
27 Anas querquedula*** + + +
28 Anas penelope*** + +
30 Anas acuta*** + +
31 Anas crecca +
32 Anas clypeata*** + +
33 Netta rufina*** +
34 Aythya ferina*** + +
36 Aythya nyroca* + + +
38 Aythya fuligula*** + +
39 Somateria mollissima*** +
40 Mergus albellus** + +
41 Mergus merganser*** +
42 Oxyura leucocefala +
43 Bucephala clangula +
44 Melanitta albellus +
156 /164
O.Lariformes/ F. Laridae
45 Larus ridibundus + +
46 Larus sp.** +
47 Larus minutus* + +
48 Larus fuscus +
49 Larus canus +
50 Chlidonias niger*/** + +
51 Chlidonias hybridus* +
52 Chlidonias leucopterus +
53 Sterna hirundo*/** + + +
O. Charadriiformes/ F. Charadriidae
54 Charadrius dubius** + +
55 Eudromias morinellus* +
56 Vanellus vanellus*** + + +
57 Gallinago gallinago*** + + + +
58 Limosa limosa*/*** + + +
59 Recurvirostra avosetta* +
60 Tringa hypoleucos** +
61 Tringa glareola*/** + +
62 Tringa erythropus +
63 Tringa totanus +
64 Tringa stagnalis +
65 Tringa nebularia +
66 Tringa ochropus +
O. Charadriiformes/ F. Scolopacidae
67 Calidris temminckii +
68 Calidris alpine* +
69 Philomachus pugnax +
70 Actitis hypoleucos** +
71 Lymnocryptes minimus*** +
O. Charadriiformes/ F. Haemotopodidae
72 Haematopus ostralegus** +
O. Gruiformes/ F. Rallidae
73 Rallus aquaticus +
74 Fulica atra*** + + + +
75 Gallinula chloropus*** + + +
76 Porzana parva* + +
77 Porzana porzana* + +
78 Porzana pusilla* +
O. Falconiformes/ F. Accipitridae
79 Circus aeruginosus* + +
80 Pandion haliaetus* + +
O. Falconiformes/ F. Falconidae
81 Falco peregrinus* +
O. Coraciadiformes/ F. Alcedinidae
82 Alcedo atthis*/** + +
O. Passeriformes/ F.Sylviidae
83 Locustella luscinioides** +
84 Locustella raevia** +
85 Acrocephalus arundinaceus** + + +
86 Acrocephalus scirpaceus** + +
157 /164
87 Acrocephalus palustris ** +
88 Acrocephalus schoenobaenus** + +
O. Passeriformes/ F. Motacillidae
89 Motacilla alba** + +
90 Motacilla cinerea** +
91 Motacilla flava** + +
O. Passeriformes/ F. Emberizidae
92 Emberiza schoeniclus** +
O. Passeriformes/ F. Timaliidae
93 Panurus biarmicus** +
O. Passeriformes/ F. Remizidae
94 Remiz pendulinus* +
O. Passeriformes/ F. Oriolidae
95 Oriolus oriolus** +
* Specii acvatice de pasari ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone
speciale (Legea 462/2001)
** Specii acvatice de pasari ce prezinta interes din punct de vedere al unei protectii stricte (Legea
462/2001)
*** Specii acvatice de pasari ce prezinta interes si care in mediul lor natural pot reprezenta subiect al unor
Simnificatia simbolurilor: CJ = Cluj, MM = Maramures, SM = Satu Mare, BN = Bistrita-Nasaud, SJ =
Salaj
158 /164
Tabelul 3 Specii de pesti in bazinul hidrografic Arges (2003)
Nr. Grup taxonomic /Specie judetul

AG DB IF (B) TR GR
F. Petromizonidae
1 Eudontomyzon mariae* +
O. Clupeiformes
F. Salmonidae
2 Salmo trutta fario + +
3 Salmo gairderi irideus +
4 Salvelinus fontinalis +
5 Hucho hucho* +
6 Coregonus lavaretus +
7 Coregonus albula*** +
F. Thymallidae
8 Thymallus thymallus*** +
F. Esocidae
9 Esox lucius + + + + +
O. Cypriniformes
F. Cyprinidae
10 Rutilus rutilus + +
11 Leuciscus cephalus + + + +
12 Phoxinus phoxinus + +
13 Tinca tinca + +
14 Scardinius erythrophtalmus + + + + +
15 Aspius aspius*/** + +
16 Leucaspius delineatus + +
17 Alburnus alburnus + + + +
18 Alburnoides bipunctatus +
19 Abramis brama + + +
20 Chondrostoma nasus + +
21 Rodeus sericeus amarus*/** + + +
22 Gobio gobio + +
23 Gobio gobio obtusirostris +
24 Gobio uranoscopus*/** +
25 Gobio kessleri* + +
26 Pseudorasbora parva + + +
27 Barbus barbus*** + + + +
28 Barbus peloponensis**/*** +
29 Cyprinus carpio + + + + +
30 Carassius carassius + + + + +
31 Carassius auratus gibelio + + +
32 Pelecus cultratus + + +
33 Hypophthalmychthys molitrix + + + +
34 Ctenopharyngodon idella + + + +
35 Aristichthys nobilis + + +
F. Cobitidae
36 Noemacheilus (Orthias) barbatulus +
37 Misgurnus fossilis*/** + +
38 Cobitis taenia*/** + + +
39 Cobitis romanica +
159 /164
40 Cobitis (Sabanejewia) aurata*/** +

F. Siluridae
41 Silurus glanis + + +
F. Ictaluridae
42 Ictalurus melas +
O. Perciformes
F. Centrarcidae
43 Lepomis gibbosus + + +
F. Percidae
44 Perca fluviatilis + + + + +
45 Stizostedion lucioperca + + +
46 Romanichtys valsanicola* +
47 Acerina cernua + +
48 Zingel zingel*** +
F. Gobiidae
49 Gobius gymnotrachelus + + +
50 Gobius sp. +
51 Proterrorhynchus sp. +
F. Cottidae
52 Cottus gobio** + +
* specii de pesti ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone speciale (Legea
romaneasca 462/2001)
** specii de pesti ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone speciale
(Directiva 92/43/EEC)
*** specii de pesti ce prezinta interes si care in mediul lor natural pot reprezenta subiect al unor masuri de
management (Directiva 92/43/EEC, Legea romaneasca 462/2001)
Semnificatia simbolurilor: AG = Arges, DB = Dambovita, IF = Ilfov, B = Bucuresti, TR = Teleorman, GR
= Giurgiu (incluzand, deasemenea, informatii din judetul Calarasi)
160 /164
Tabelul 4 Specii acvatice de pasari in baziunul Arges
Nr. Grup taxonomic / Specie Judetul

AG DB IF (B) TR GR
(CL)
1 Gavia arctica* +
2 Gavia stellata*/** + +
3 Podiceps cristatus** + +
4 Podiceps nigricolis** +
5 Podiceps ruficollis** + +
O. Pelecaniformes/ F. Phalacrocoracidae
6 Phalacrocorax carbo*** + + + +
7 Phalacrocorax pygmaeus* + +
O. Pelecaniformes/ F. Pelecanidae
8 Pelecanus crispus* +
9 Plegadis falcinellus* + +
10 Ardea cinerea*** + + + +
11 Ardea purpurea* + + +
12 Ardeolla ralloides* + +
13 Egretta garzetta* + +
14 Nycticorax nycticorax* + + +
15 Ixobrychus minutus* + +
16 Botaurus stellaris* + +
17 Bubulcus ibis* +
18 Ciconia ciconia* + + + +
19 Ciconia nigra* + +
20 Cygnus olor* + +
21 Cygnus cygnus* +
22 Anser albifrons*** + + + + +
23 Anser anser*** + + + +
24 Branta ruficollis* + +
25 Anas platyrhynchos*** + + + + +
26 Anas querquedula*** + + +
27 Anas crecca*** + +
28 Anas acuta*** + +
29 Aythya ferina*** + + +
30 Aythya nyroca* + +
31 Aythya marila*** +
32 Bucephala clangula*** +
33 Oxyura leucocefala* +
34 Larus ridibundus + +
35 Larus argentatus + +
36 Larus minutus*/** +
37 Chlidonias leucopterus** +
161 /164
38 Chlidonias hybrida** +
39 Sterna hirundo*/** +
40 Charadrius dubius** +
41 Vanellus vanellus*** + + + +
42 Gallinago gallinago*** + + + +
43 Gallinago media* +
44 Limosa limosa*/*** + +
45 Tringa tetanus** +
46 Tringa ochropus** +
47 Tringa glareola*/** + +
48 Numenius arquata*/** +
49 Fulica atra + + + + +
50 Gallinula chloropus + + + + +
51 Crex crex* +
52 Porzana parva* + +
53 Porzana porzana* +
54 Rallus aquaticus** + +
55 Alcedo atthis*/** + + +
O. Passeriformes/ F. Cinclidae
56 Cinclus cinclus** + +
O. Passeriformes/ F. Hirundinidae
57 Riparia riparia** + +
O. Passeriformes/ F. Fringillidae
58 Emberiza sp.* + +
O. Passeriformes/ F. Motacillidae
59 Motacilla alba** + +
60 Motacilla cinerea** +
61 Motacilla flava** +
* Specii acvatice de pasari ce prezinta interes si a caror conservare necesita desemnarea unor zone
speciale (Legea 462/2001)
** Specii acvatice de pasari ce prezinta interes din punct de vedere al unei protectii stricte (Legea
462/2001)
*** Specii acvatice de pasari ce prezinta interes si care in mediul lor natural pot reprezenta subiect al unor
Semnificatia simbolurilor: AG = Arges, DB = Dambovita, IF = Ilfov, B = Bucuresti, TR = Teleorman, GR
= Giurgiu, CL = Calarasi
162 /164
Tabelul 5 Pasari acvatice salbatice in bazinele Somes si Arges mentionate in

Directiva 79/409/EEE4
Nr. Grup taxonomic / Specie
1 Gavia arctica*
2 Gavia stellata*
3 Podiceps auritus*
4 Podiceps (Tachybaptus) ruficollis**
O. Pelecaniformes/ F. Phalacrocoracidae
5 Phalacrocorax carbo*
6 Phalacrocorax pygmaeus*
O. Pelecaniformes/ F. Pelecanidae
7 Pelecanus crispus*
8 Platalea leucorodia*
9 Plegadis falcinellus*
10 Ardea purpurea*
11 Ardeolla ralloides*
12 Egretta garzetta*
13 Egretta alba*
14 Nycticorax nycticorax*
15 Ixobrychus minutus*
16 Botaurus stellaris*
17 Ciconia ciconia*
18 Ciconia nigra*
19 Cygnus olor**
20 Cygnus cygnus*
21 Anser albifrons*/**/***
22 Anser anser**/***
23 Anas platyrhynchos**/***
24 Anas strepera**
25 Anas querquedula**
26 Anas crecca**/***
27 Anas penelope**/***
28 Anas acuta**/***
29 Anas clypeata**/***
30 Netta rufina**
31 Aythya ferina**/***
32 Aythya nyroca*
33 Aythya fuligula**/***
34 Aythya marila**/***
35 Somateria mollissima**/***
36 Bucephala clangula**
4
Modificata de Directivele 81/854/EEC, 91/244/EEC, 94/24/EEC, 97/49/EEC si Legea 807/2003
163 /164
37 Mergus merganser**
38 Oxyura leucocefala*
39 Numenius arquata**
40 Larus ridibundus**
41 Larus argentatus**
42 Larus fuscus**
43 Larus canus**
44 Chlidonias niger*
45 Sterna hirundo*
46 Chlidonias hybridus*
47 Eudromias morinellus*
48 Pluvialis apricaria*/**/***
49 Vanellus vanellus**
50 Gallinago gallinago**/***
51 Gallinago media*
52 Limosa limosa**
53 Recurvirostra avosetta*
54 Tringa tetanus**
55 Tringa glareola*
56 Tringa erythropus**
57 Tringa nebularia**
58 Numenius arquata**
O. Charadriiformes/ F. Scolopacidae
59 Philomachus pugnax**
60 Lymnocryptes minimus**
O. Charadriiformes/ F. Haemotopodidae
61 Haematopus ostralegus**
62 Fulica atra**/***
63 Gallinula chloropus**
64 Porzana parva*
65 Porzana porzana*
66 Porzana pusilla*
67 Crex crex*
68 Rallus aquaticus**
O. Falconiformes/ F. Accipitridae
69 Circus aeruginosus*
70 Pandion haliaetus*
O. Falconiformes/ F. Falconidae
71 Falco peregrinus*
72 Alcedo atthis*
* In Anexa I – sunt prezentate speciile care reprezinta subiectul unor masuri speciale de conservare
referitoare la habitatele acestora pentru a asigura supravietuirea si reproducerea in aria lor de distributie
** In Anexa II – sunt prezentate speciile care pot fi vanate tinand cont de legislatia romaneasca
*** In Anexa III – sunt prezentate speciile care nu pot fi vandute, transportate pentru a fi vandute, pastrate
pentru vanzare, etc
164 /164

Zone Protejate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zone Protejate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINE

IDENTIFICAREA, CARACTERIZAREA SI CARTAREA

ARCADIS Euroconsult (NL)

Autor: Wim Verheugt, Dr. Gabriel Chiriac

Tabel 1 Lista institutiilor contactate

Fig. 1 Lacul Gilau, panou de avertizare

● Zona umeda: - intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau

● Habitat natural: Suprafata terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala

● Arie protejata naturala: Suprafata terestra, acvatica sau subterana, cu perimetru

● Eutrofizare: dezvoltarea accentuata a algelor acvatice si macrofitelor,

● Parc natural: zona naturala protejata, zona protejata si conservata in

● Parc national: zona naturala protejata al carei principal scop este de a

● Apa de imbaiere toate apele curgatoare sau statatoare unde:

● Sezon de imbaiere: perioada in care se asteapta o mare afluenta de amatori de

1.1 Colectarea datelor si organizatiile contactate

Tabel 1 Lista institutiilor contactate

2 Legislatia si politicile internationale in domeniu

2.1 Definirea Ariilor Protejate conform Directivei Cadru Apa

• Ariile desemnate pentru captarea apelor (destinate) pentru consumul uman;

Un rezumat al registrului - ca parte a Planului de Management al Bazinului Hidrografic trebuie sa

2.2 Recomandarile ICPDR privind ariile protejate

Romania a aderat la Conventia Internationala de Cooperare pentru Protectia si Utilizarea

Pentru ICPDR, sunt de maxima importanta cateva conventii intenationale si acorduri

Grupurile de Lucru UE stabilite conform Strategiei de Implemetare Comune au elaborate deja un

2.3 Strategia Pan Europeana asupra Diversitatii Biologice si a

2.4 Coridorul Verde al Dunarii de Jos

De Ziua Mondiala a Mediului, in 5 iunie 2000, Bulgaria, Moldova, Romania, si Ucraina

2.5 Privire de ansamblu asupra legislatiei Romanesti pe arii protejate

conditiile biogeografice naturale, utilizarea durabila, intretinerea si imbunatatirea calitatii

Legea Apelor (L.107/1996) mentioneaza conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa

Romania a ratificat si semnat cateva conventii internationale referitoare la protectia habitatelor si

Legislatia romaneasca, de transpunere a celor mai importante Directive Europene referitoare la

3 Identificarea si protejarea ariilor protejate

3.1 Ariile desemnate pentru captarea apelor utilizate in scopul

Fig. 1 Lacul Gilau, panou de avertizare

Fig. 2 Sursa subterana Floresti-Cluj, perimetrul zonei protejate

Fig. 3 Sursa subterana Floresti-Cluj, panou de avertizare

Fig. 6 Sursa suprafata Bradet

3.1.3. Cerintele monitoringului

Comunitati deservite Frecventa

3.2 Zone desemnate pentru speciile importante din punct de vedere

Nr. Numele Cursul de Utilizator Judet Debit Comunitati Zona de protectie

Nr. Numele captarii Localizare Utilizator Judet Debit (l/s)

32 Ferma Vaci Ciupa Ciupa Ferma Vaci Ciupa AG 1.3

In conformitate cu HG 202/2002, care este o transpunere a Directiei UE privind apele

Tabel 6 Principalele zone de pescuit in bazinul hidrografic Somes

19 lac Somesul Cald CJ 85 ha clean, pastrav, coregon mic, lostrita,

Tabel 7 Principale zone de pescuit in bazinul hidrografic Arges

In judetul Teleorman, pe parcusul sezonului de pescuit 2002-2003, au fost consemnate

In Scotia, pescuitul de agrement (sportiv) reprezinta o valoare economica de cateva milioane

Nu este deci de neconceput ca in viitorul apropiat, sectorul de agroturism in bazinele Somes si

Fondului Piscicol si Institute de Cercetare (Institutul de Biologie din Cluj-Napoca, Bucuresti,

In prezent, pe baza informatiilor disponibile la nivel judetean, nu exista justificare pentru

3.3 Zone naturale amenajate pentru agrement (imbaiere)

Tabel 8 Zone de imbaiere traditionale in bazinul hidrografic Somes

In bazinul hidrografic Arges, nu au fost inregistrate zone de imbaiere autorizate. In Bucuresti,

privind identificarea si declararea ariilor naturale de imbaiere in Bucuresti va fi una politica si va

Tabel 9 Zone traditionale de imbaiere in bazinul hidrografic Arges

3.3.3. Ghid pentru desemnarea zonelor naturale de imbaiere

In cadrul acestui ghid se aplica urmatoarele definitii:

acestora trebuie sa fie in conformitate cu HG 459/2002 (privind aprobarea normelor de calitate a

In HG 459/2002 normele privind supravegherea, inspectia sanitara si controlul au fost stabilite de

AN “Apele Romane’ si Directiile de Sanatate Publica trebuie sa intocmeasca o lista a tuturor

In bazinele cu un impact semnificativ al surselor difuze, aplicarea codului de bune practici