Nume student JATAREANU ALINA VASILICA

Data la care este predată lucrarea: 01.06.2011

Lucrarea individuală se predă în data de 01 iunie 2011. Lucrările predate după acea dată (cel
târziu până la începerea sesiunii) vor pierde 50% din punctajul aferent. Lucrările se vor trimite
prin mail pe adresa balogh@apubb.ro

Lucrare nr. 1
Descrierea problemei de politică publică

1.Precizaţi problema de politică publică pe care o veţi analiza

CONSTRUIRE CENTRU ASISTENȚĂ DUPĂ PROGRAMUL ȘCOLAR

(“AFTER SCHOOL”)

2. Estimaţi numărul de persoane afectate de această problemă

Necesitatea și oportunitatea achiziției este dată de inițiativa locală de asigurare a serviciilor
sociale pentru copii, in Poiana Stampei existand acum 820 copii preșcolari, prin acțiunile
sociale pentru copii ce vor fi organizate dupa realizarea after school-ulului , acțiuni ce vor
angaja atât micii locuitori copii școlari cât și locuitorii tinerii părinți.
3. Estimaţi amploarea problemei
Oportunitatea promovării proiectului este dată de :

- Promovarea activităților în domeniul social cu precădere pentru copii prin înființarea

de servicii sociale organizate in Comuna Poiana Stampei;
- Furnizarea acestor servicii sociale în parteneriat cu societatea civila prin promovarea
parteneriatului în furnizarea de servicii sociale cu Asociația leagănul Bucovinei –
asociație nonguvernamentală cu activități specifice sociale și culturale;
- Dezvoltarea și promovarea serviciilor sociale pentru copii și creșterea procesului
educațional în rândul copiilor prin accesul la servicii de îngrijire specializate;
- Dezvoltarea armonioasă a copiilor școlari și preșcolari din comună;
- Dezvoltarea interpersonală a copiilor asistati în after schoolul nou înființat în comună.
Pornind de la aceste realităţi şi având în vedere oportunităţile pe care le-ar putea accesa o
comunitate rurală pentru dezvoltare moștenirii culturale rezultă necesitatea şi oportunitatea
înființării after school-ului în comună, serviciu social nou înființat, pentru a spori accesul
la serviciile sociale specializate în comună.
 4. De cât timp durează această problemă? Când a apărut? Cum a evoluat în timp?

Această problemă a apărut din anul 1990, când s-a ivit posibilitatea părinților de a pleca în
căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, în străinătate, copiii rămânând în grija rudelor.
Odată cu trecerea anilor s-a aceentuat această nevoie de înființare a unor astfel centre,
deoarece tot mai mulți părinți au ales să plece în străinătate, copiii neavând sprijinul acestora
în educație.

Analiza actorilor implicaţi în rezolvarea problemei de politică publică

1. Care este legislaţia care precizează modul de rezolvare a problemei? Enumeraţi.

Soluţiile aplicate în proiect au la bază studiile de teren conform metodologiei în acest
domeniu şi a legislaţiei in vigoare după cum urmează:
- Lege nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor
si unele masuri pentru realizarea locuintelor
- Lege nr. 453 din 18 iulie 2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele
masuri pentru realizarea locuintelor
- Lege nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii
- Lege nr. 587 din 29 octombrie 2002 pentru modificarea art. 40 din
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii
- Ordinul Nr. 1955 din 18. Oct. 1995 pentru aprobarea normelor de igiena
privind unitatile pentru ocrotirea educarea si instruirea copiilor si
tinerilor
- HG nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
- HG nr. 28 di 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a
structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective
de investitii si lucrari de interventii
- Lege nr. 137 din 29 decembrie 1995 Legea protectiei mediului, republicata
in 17.02.2000
- Lege nr. 159 din 20 octombrie 1999 pentru completarea Legii protectiei
mediului nr. 137/1995
 - Ordin 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei ,
- NP 051/2001 – Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului
urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap etc).
- Hotarare nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadru
al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum
si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investitii si lucrari de interventii
- Metodologie din 9 ianuarie 2008 privind elaborarea devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii

2. Care este actorul responsabil de rezolvarea problemei?

Ordonatorul principal, este consiliul local, iar fondurile necesare investiţiei vor fi obţinute
prin accesarea unei finanţări nerambursabile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007-2013- Axa 3-3.3.2
3. Ce atribuţii are acesta în rezolvarea problemei?
Consiliul local în calitate de promotor al acestui proiect este prima entitate interesată în
implementarea optimă a proiectului, asigurănd în acest fel premisele financiare necesare
pentru punerea în operă a investiţiei.
4. Ce alţi actori sunt sau mai pot fi implicaţi în rezolvarea problemei analizate? Enumeraţi.
Guvernul României, Consiliul Judetean prin suplimentarea de fonduri la bugetul local,
societaţile comerciale și societatea civilă.
Nume student JATAREANU ALINA VASILICA
Data la care este predată lucrarea 01.06.2011
Lucrarea individuală se predă în data de 01 iunie 2011. Lucrările predate după acea dată (cel
târziu până la începerea sesiunii) vor pierde 50% din punctajul aferent. Lucrările se vor trimite
prin mail pe adresa balogh@apubb.ro

Lucrarea nr. 2
Incidenţa modelelor de analiză de politică publică studiate asupra problemei de politică
publică alese

1. Referitor la problema de politică publică aleasă care dintre modelele de analiză de

politică publică studiate pot reprezenta interes? Argumentaţi răspunsul dat:
Modelul incremental, reprezintă o alternativă viabilă față de modelul tradițional.

Argumentele aduse în favoarea modelului incremental au în vedere caracterul realist

și reprezentativ al acestuia pentru activitatea instituțiilor publice.

2. Care sunt principalele caracteristici ale modelelor de analiză de politică publică care
sunt relevante pentru problema de politică publică studiate:
Principiul de bază al analizei economice este comparaţia costurilor generate în cele două
cazuri: Varianta 0 (varianta fără investiţie);

Varianta cu investiţie maximă.

Diferenţa valorilor de cost pentru cele două cazuri oferă valoarea beneficiilor
proiectului care induce rentabilitatea economică a sa. Costurile utilizatorului drumului sunt
calculate estimând consumurile cantitative. Este necesar ca aceste cantităţi să se încadreze în
valorile prelevate din aria de aplicare a proiectului. Eficienţa investiţiei se determină prin
raportarea costului total al traficului prognozat pentru fiecare alternativă a proiectului, la
soluţia de bază (fără proiect). Practic este vorba de standardul minimal al lucrărilor de
întreţinere. Rata de discount folosită în estimarea rentabilităţii proiectului a fost de 5,5%
pentru analiza economică.

Identificarea alternativelor pentru rezolvarea problemei de politică publică

3. Identificaţi minim 3 alternative pentru rezolvarea problemei şi prezentaţi-le pe scurt.

a. Realizarea unui centru de asistență după programul școlar („after
school”). Rolul acestui centru de susținere și consiliere a copiilor cu
probleme în familie cu părinți plecați în străinătate, a copiilor cu risc de
abandon școlar;
b. Construirea unei noi grădinițe pe o structură de lemn. În această situație
nu se urmărește construirea unei grădinițe cu program normal și nu
prelungit și nu ar veni în sprijinul copiilor cu probleme în familie cu
părinți plecați în străinătate, a copiilor cu risc de abandon școlar;
c. Reabilitarea grădiniței deja existente. În acest caz se menține situația
actuală, perpetuându-se neconformitatea cu prevederile legislației în
vigoare și cu cerințele Uniunii Europene.
4. Pentru 3 dintre alternative identificaţi instrumentele de politică publică.
Instrumentele de politica publica pentru fiecare din cele 3 alternative
sunt:
a) Legislaţia in domeniu;
b) Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul european pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

5. Precizaţi criteriile în funcţie de care decidentul va lua decizia

Analiza opţiunilor şi a fezabilităţii proiectului a ţinut cont de :

- zona de influenţă a proiectului;

- analiza a noi investiţii care sunt aşteptate pe durata de operare a investiţiei;
- analiza de rute alternative şi modalităţi de transport concurente.
Criteriul determinant în alegerea acestei soluții este faptul că localitatea este
predispusă abandonului școlar în lipsa unei educații adecvate, problema apărută în
majoritatea cazurilor datorită faptului că parinții sunt plecați să lucreze în străinătate ,
copii rămânând în grija rudelor (care nu le asigură întotdeauna educația necesară).
Nume student JĂTĂREANU ALINA VASILICA

Data la care este predată lucrarea 01.06.2011

Lucrarea individuală se predă în data de 01 iunie 2011. Lucrările predate după acea dată (cel
târziu până la începerea sesiunii) vor pierde 50% din punctajul aferent. Lucrările se vor trimite
prin mail pe adresa balogh@apubb.ro

Lucrarea nr. 3
Alegerea alternativei de politică publică celei mai potrivite pentru rezolvarea problemei
1. Pe baza exerciţiilor anterioare realizaţi o analiză de tip multiatribut sau a arborelui de
decizie pentru problema de politică publică studiată.

Scenariul I – propunerea de a nu se investi în localitate pentru înființarea unui astfel de

centru de asistență pentru copii. În acest caz, se menține situația actuală, perpetuindu-se
neconformitatea cu prevederile legislatiei in vigoare si cu cerintele Uniunii Europene.

Se va menține situația din învățământul actual, cu deficiențe în educație, abandon școlar,

lipsă de informare.

Scenariul II – propunerea realizării unui centru de asistență după programul școlar (“after
school”). Rolul acestui centru este de susținere și consiliere a copiilor cu probleme în
familie, cu părinți plecați în străinătate, a copiilor cu risc de abandon școlar.

Scenariul recomandat este scenariul II, criteriul determinant în alegerea acestei soluții
fiind faptul că localitatea Poiana Stampei este predispusă abandonului școlar în lipsa unei
educații adecvate, problema apărută în majoritatea cazurilor datorită faptului că parinții
 sunt plecați să lucreze în străinatate, copiii rămânând în grija rudelor (care nu le asigură
întotdeauna educația necesară).

Scenariul recomandat este scenariul II.

3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară:

fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost –
beneficiu.

Fluxul cumulat ( anexat )

CHELTUIELI REALIZATE IN PRIMII 5 ANI DE PROIECT

Nr. Categoria UM Total Total Total Total Total

Crt An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1 Cheltuieli cu intretinere RON 8.524 8.541 8.558 8.575 8.592
si reparatii
2 Alte cheltuieli materiale RON

3 Cheltuieli materiale – RON 8.524 8.541 8.558 8.575 8.592

total
4 Alte cheltuieli de RON
exploatare
5 Cheltuieli pentru RON 8.524 8.541 8.558 8.575 8.592
exploatare - total

RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE

 Indicator AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Nr.crt

1 Total CHELTUIELI 8.524 8.541 8.558 8.575 8.592

2 Total VENITURI 8.642 8.728 8.816 8.904 8.993

3 REZULTAT 118 187 258 329 401

FINANCIAR
4 RIR 1,36% 2,14% 2,92% 3,69% 4,46%

Evaluarea eficienţei alocării resurselor într-un proiect de investiţii se face cu ajutorul

unor analize bazate pe calcule actuariale complexe. Calculul actuarial presupune translatarea
unor valori la diferite momente de timp, în funcţie de raţiunea analizei. Factorul de discontare
are diferite forme, în funcţie de momentul de timp la care se face actualizarea. Un rol
important în cadrul acestei analize îl au doi indicatori: valoarea actualizată netă (VAN) şi rata
internă de rentabilitate (RIR). Conform criteriului VAN un proiect de investiţii este eficient în
condiţiile în care  acesta este pozitiv şi are o valoare cât mai mare. Un proiect de investiţii este
cu atât mai rentabil cu cât RIR este mai mare. Cei doi indicatori de eficienţă sunt
complementari, utilizarea simultană a acestora conducând la o mai bună fundamentare a
deciziei investiţionale  decât utilizarea lor separată. Atât rata internă de rentabilitate cât şi
valoarea actualizată netă pot fi utilizaţi atât ca şi criterii de selectare a unor proiecte de
investiţii dar şi ca criterii de selectare a alternativelor de finanţare aflate la dispoziţia actorilor
economici. Tot mai mulţi specialişti pun însă în balanţă cei doi indicatori, minimizând rolul
RIR în aceste analize de eficienţă sau în construcţia bugetului de capital. 

În cazul valorii actualizate nete, problema principală rămâne determinarea costului de

oportunitate al capitalului reprezentat de rata de discontare. Rata de discontare utilizată în
ecuaţia VAN este de regulă constantă dar nu ia în calcul dimensiunea financiară a investiţiei
sau sursele de finanţare ale acesteia. Cel mai frecvent rata de discontare este asimilată ratei
nominale a dobânzii de pe o piaţă financiară, această dobândă nominală reprezentând de fapt
dobânda reală ajustată cu rata inflaţiei. Este foarte dificil de stabilit o rată de discontare
"reală", orice modificare a acesteia conducând la o modificare a valorii VAN. Problemele se
complică şi mai mult atunci când este vorba de alocarea unor resurse în proiecte de investiţii
sau portofolii plasate pe pieţe străine. O altă dificultate ce apare în selectarea unui proiect de
investiţii pe baza criteriului VAN este momentul la care se face translatarea, fapt ce
influenţează direct factorul de discontare utilizat şi implicit valoarea finală a acestui indicator.
O altă critică fundamentală adusă criteriului VAN este aceea că în utilizarea acestuia se
porneşte de la premisa că, pentru două proiecte diferite, riscul asumat de investitor este
acelaşi. Din păcate, în practica economică riscul asumat de investitori diferă de la un proiect
la altul. Cu cât gradul de complexitate al proiectelor de investiţi este mai mare, cu atât este
mai diferit gradul de risc asumat de investitori. În plus, riscurile asumate sunt mult mai
complexe şi mult mai mari dacă este vorba de o investiţie în străinătate, dată fiind
complexitatea mediului în care se desfăşoară acest proces. Practica a dovedit că utilizarea
criteriului VAN favorizează proiectele mai mari de investiţii, în detrimentul proiectelor de
dimensiuni mai mici care implicit presupun asumarea unui risc mai redus in partea
investitorilor. Specialiştii au ajuns la concluzia că toate aceste "slăbiciuni" ale valorii
actualizate nete sunt eliminate de utilizarea complementară a ratei interne de rentabilitate. În
acest caz, nu se poate vorbi despre o superioritate netă a nici unuia dintre indicatori, în
condiţiile în care aceştia se completează reciproc.

Rata internă de rentabilitate este definită în literatura de specialitate ca fiind acea rată
de discontare pentru care  valoarea actuarială netă este egală cu zero, practic RIR este asimilat
în acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este dispus să îl accepte.
Deoarece RIR reprezintă o rată sau o raţie determinată ce nu este sensibilă la rata de discontare
aşa cum este VAN, este un criteriu mult mai preferat de investitori pentru compararea unor
alternative de plasament în acţiuni sau obligaţiuni.

Rata internă de rentabilitate este mult mai reprezentativă decât valoarea actualizată
netă în cazul comparării unor proiecte de investiţii cu durată diferită de viaţă sau cu momente
diferite de iniţiere sau finalizare. De asemenea, acest indicator este mult mai util în aprecierea
eficienţei unor proiecte de investiţii străine decât valoarea actualizată netă. Cu toate aceste
avantaje, specialiştii aduc critici fundamentale acestui indicator precum şi relevanţei utilizării
sale în evaluarea eficienţei unor proiecte de investiţii sau în compararea şi selectarea acestora.

O primă critică este legată de faptul că rata internă de rentabilitate nu ţine cont de
semnul  fluxurilor de numerar (CF) luate în calcul.

Raportul = Valoarea actualizată a veniturilor nete/Valoarea

0,01
proiectului (I)
Raportul = 7.812 / 562.659 0,01

Raportul cost / beneficiu

AN 1 2 3 4 5
Raport costuri de exploatare / 0,986 0,979 0,971 0,963 0,955
venituri din exploatare

- Cheltuielile de finanţare

Costurile de finantare reprezinta nevoia de bani pentru a plăti investiţia iniţială în proiect
şi poate fi nevoie şi de finanţări ulterioare ale cheltuielilor de exploatare, in cazul in care
beneficiile obţinute in primul an nu sunt suficiente pentru acoperirea acestora. La fel ca şi în
cazul altor resurse, utilizarea resurselor financiare costă: acestea sunt costurile financiare.
Acestea reprezintă dobanda ce trebuie plătită şi corespunde soldului sumei rămase. Dobanda
este plătită din beneficiile realizate in cadrul proiectului până la achitarea completă a
împrumutului.

Pentru a determina dacă propunerea este viabilă din punct de vedere economic, rata
procentuală a costurilor financiare ale proiectului este comparată cu rata de profitabilitate a
proiectului. De aceea, pentru evaluarea unei propuneri este vital să se ştie care vor fi costurile
financiare, pentru că altfel nu se poate şti dacă proiectul merită sau nu investiţia.

Determinarea ratei costurilor financiare depinde de unde provin fondurile, în domeniul

afacerilor există patru surse de finanţare a unui proiect:
-      fonduri deja existente în companie (fonduri proprii) - costul e dat de dobanda primită;
-      fonduri imprumutate de la bănci - costul consta in rata dobanzii aplicata la sold;
-      capital suplimentar investit de acţionari -> dividende( nu este cazul )

- împrumuturi nerambursabile (granturi): în cazul de față ajutorul nerambursabil FEADR .

Pentru a fi cu adevărat prudenţi şi a ne asigura că analiza cost-beneficiu nu poate fi
acuzată de o subestimare a costurilor financiare, este preferabil să utilizăm ca rată a costurilor
financiare maximul dintre:
-      rata dobanzii percepută pentru fondurile imprumutate;
-      rata ce poate fi obţinută prin investirea fondurilor în altă parte;

Indicator Anul 1 Anul2 Anul3 Anul4 Anul 5

Rata profitului % 1,36% 2,14% 2,92% 3,69% 4,46%
Rata dobanzii BCR estimata 7% 7% 7% 7% 7%

evaluarea propunerii demonstrează o rată potenţială de rentabilitate mai mare decat rata
costurilor financiare aleasă. Rezultă că viabilitatea proiectului nu poate fi contestată pe
motive financiare, iar conducerii îi revine sarcina de a găsi fonduri care să provină din cele
mai ieftine surse.

Situaţia fluxului de numerar

După ce au fost colectate toate datele referitoare la intrările şi ieşirile de numerar, s-a
întocmit o situaţie a fluxului de numerar al proiectului, care arata astfel :

Indicator Anul 1 Anul2 Anul3 Anul4 Anul 5

Flux de numerar 118 187 258 329 401
curent

Alegerea numărului de ani a coincis cu perioada de monitorizare a proiectului de 5 ani .

A evalua un proiect pe o perioadă de timp aşa de lungă poate duce la ideea că se incearcă
justificarea investiţiei prin beneficii care sunt atât de departe în timp, încât poate că nu vor fi
obţinute niciodată. Cu cât perioada de timp luată în calcul este mai lungă, cu atât posibilitatea
de a lua o decizie greşită referitoare la o propunere creşte deoarece:
    -     creşte probabilitatea ca afacerea să aibă probleme;
    -      există o mare probabilitate ca activele utilizate in mod curent să devine mai puţin
fiabile şi viabile din punct de vedere economic şi să necesite inlocuiri;
    -      Metode de evaluare a unei propuneri de proiect din punct de vedere financiar:
    -      metoda perioadei de recuperare; este simplă, dar are rezultatele cele mai puţin
semnificative. Totuşi este cea mai utilizată metodă. Aceasta porneşte de la intrebarea: "în cât
timp se va recupera capitalul investit?". Cu alte cuvinte, în cât timp fluxul de numerar cumulat
(incluzând cheltuielile de capital) va deveni pozitiv? Avantajul acestei metode este că se poate
calcula foarte rapid.
   -      metoda valorii actuale nete; Principala problemă în cazul evaluărilor bazate pe NPV
este dată de faptul că este foarte dificil să compari proiectele mici cu cele mari. Un proiect
mic poate avea o NPV modestă in comparaţie cu un proiect mai mare, dar poate necesita o
investiţie iniţială mai mică.

Valoarea actuală netă - tehnica de actualizare se realizează cu ajutorul factorului de

1
a=
actualizare , a cărui formulă este (1+ r )tn , unde,

a - factor de actualizare

r - rată de actualizare

tn - perioada de timp pentru care se face analiza

Formula de calcul a VNA este:

VNA = a(Vtn - Ctn) , unde,

a - factor de actualizare

Vtn - veniturile cu proiectul pe perioada de exploatare

Ctn - cheltuielile cu proiectul pe perioada de exploatare

Factor de actualizare = 8%

   -      metoda ratei interne de rentabilitate.

Rata interna de rentabilitate: capacitatea unei investiţii de a asigura venituri într-o

anumită perioadă de timp faţă de totalitatea cheltuielilor efectuate, asigurând în acelaşi
timp şi recuperarea simplă, amortizarea capitalului investit . Rata internă de rentabilitate
se calculează în următorul mod:

VNA max
RIR=r min +( r max −r min )x
VNA (+)+VNA (−)

RIR = 7 %

Tabel determinarea ratei de cofinantare

Factor de actualizare Valoarea 882,359
8% investitiei
(VI) :
An Rata de Fluxul de Venituri
Total Total plati
actualizare numerar actualizate
incasari
(Rk) nete
B C D E F
A

1 0,926 8.642 8.524 118 109

2 0,857 8.728 8.541 187 161
3 0,794 8.816 8.558 258 204
4 0,735 8.904 8.575 329 242
5 0,681 8.993 8.592 401 273
6 0,630 9.083 8.610 473 298
7 0,583 9.174 8.627 547 319
8 0,540 9.265 8.644 621 336
9 0,500 9.358 8.661 697 349
10 0,463 9.452 8.679 773 358
11 0,429 9.641 8.696 945 405
12 0,397 9.833 8.713 1.120 445
13 0,368 10.030 8.731 1.299 478
14 0,340 10.231 8.748 1.482 505
15 0,315 10.435 8.766 1.670 526
16 0,292 10.644 8.783 1.861 543
17 0,270 10.857 8.801 2.056 556
18 0,250 11.074 8.818 2.256 564
19 0,232 11.296 8.836 2.459 570
20 0,215 11.521 8.854 2.668 572

4. Analiza de senzitivitate
 Datorită mecanismului de fixare a tarifelor la nivelul costurilor în condiții de prestare a
serviciului de monopol, precum și a mecanismului de determinare a indicatorilor
cost/beneficiu, analiza de senzitivitate nu este oportună pentru nivelul costurilor sau
veniturilor, singurul factor care poate influența eficiența proiectului este nivelul beneficiilor
socio-economice.

5.Analiza de risc

Analizând sub toate aspectele acest proiect, atât sub semnul motivației implementării, a
riscurilor asumate precum și a ipotezelor în evaluarea alternativelor rezultă faptul că riscul ar
fi mai mare în cazul neimplementării acestuia în această variantă deoarece ar conduce
stagnarea societății din Frătăuții Noi la stadiul actual.

Analiza de risc este foarte importantă pentru orice proiect de investiţii, în special pentru
proiecte ce se realizează pe o perioadă de timp relativ mare.

Analiza de risc este realizată din punct de vedere tehnic, financiar, legal si altele,
astfel:

* Riscurile de natura tehnica, se refera la elemente ca: solutia propusa, solicitarea si analiza
creditului, robustetea si viabilitatea proiectului.

* Riscurile financiare, se referă la elemente cum sunt: costurile de operare şi capitale,

suportabilitate, cofinanţare, tarife pentru servicii, finanţare.

* Riscurile de natura instituţională, se pot referi la poilitici, capacitatea de implementare a

programului de către instituţiile locale, capacitatea beneficiarului de a administra proiectul.

* Din punct de vedere legal analiza acoperă câteva aspecte foarte importante referitoare la
proprietatea terenului şi la prevederea tarifelor.

* Altele se referă la elemente cum ar fi: limitările de finanţare, constrângeri bugetare pentru
cofinanţare, execuţia contractorului, a subcontractorilor, capacitatea beneficiarului de a obtine
autorizaţiile de construcţie şi alte avize şi autorizaţii.

(5) SURSE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Proiectul „CONSTRUIRE CENTRU ASISTENTA DUPA PROGRAMUL ȘCOLAR
(“AFTER SCHOOL”)” urmează să fie finanțat de Programul Național de Dezvoltare
Rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, Masura 322 -
Renovarea si dezvoltarea satelor.

Valoarea totală a proiectului este de 882,359 mii Lei, inclusiv T.V.A., respectiv
202,981 mii EURO (1 EURO= 4,3470 RON, din 20.01.2009, curs E.C.B.).

Valoarea totala eligibila este de 741,182 mii Lei, exclusiv T.V.A. respectiv 170,504
mii EURO (1 EURO= 4,3470 RON, din 20.01.2009, curs E.C.B.).

Sursa Suma %
- mii lei ron -
Finantare – Total 741,182 84%
F.E.A.D.R. Rambursabil
Nerambursabil 741,182 84%
Total 141,177 16%
Contributie proprie Credite bancare 141,177 16%
Surse financiare proprii
Total proiect 882,359 100%

(6) ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN

REALIZAREA INVESTIȚIEI

1. Numărul de locuri de muncă create în faza de execuție: - 10 persoane

2. Numărul de locuri de muncă create în faza de operare: - 1 persoana
(7) PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA( mii lei)

Valoarea totală a proiectului „CONSTRUIRE CENTRU ASISTENTA DUPA

PROGRAMUL SCOLAR (“AFTER SCHOOL”)” este de 882,359 mii Lei, inclusiv T.V.A.,
respectiv 202,981 mii EURO din care 671,924 mii Lei , respectiv 154,572 mii Euro C+M (1
EURO= 4,3470 RON, din 20.01.2009, curs E.C.B.).
 Valoarea totală eligibilă este de 741,182 mii Lei, exclusiv T.V.A. respectiv 170,504
mii EURO (1 EURO= 4,3470 RON, din 20.01.2009, curs E.C.B.).

Suma
Sursa - mii lei ron- %

Finantare – Total 741,182 84

F.E.A.D.R. Rambursabil
Nerambursabil 741,182 84
Total 141,177 16
Contributie Credite bancare 141,177 16
proprie Surse financiare proprii
Total proiect 882,359 100

2. Eșalonarea investiției (INV/C+M)

Anul I: 882,359 mii Lei, din care :

C + M: 671,924 mii Lei

Anul I- 882,359 mii Lei din care ajutor nerambursabil – 741,182 mii Lei, echivalentul a
170,504 mii EURO, la curs 1 EURO = 4,3470 lei / euro , din data de 20.01.2009

Nr. Perioada platii Suma trasa si Suma trasa si TOTAL

crt. platita din platita din alte
finantarea surse de
nerambursabila finantare
Mii Lei ron rambursabila
Mii Lei ron
1 4 luni 741,182 141,177 882,359
Total 741,182 141,177 882,359

2. Argumentaţi decizia luată în privinţa modelului de analiză studiat

Scenariul recomandat este scenariul II, criteriul determinant în alegerea acestei soluții
fiind faptul că localitatea este predispusă abandonului școlar în lipsa unei educații
adecvate, problema aparută în majoritatea cazurilor datorită faptului că părinții sunt
plecați să lucreze in străinătate , copiii rămânând în grija rudelor (care nu le asigură
întotdeauna educația necesară).

Comunicarea rezultatelor către client

3. Canale de comunicare folosite pentru a comunica clientului alternativa de politică

publică aleasă.
Comunicarea alternativei de politică publică aleasă, s-a făcut prin publicarea acesteia
în gazeta locală și pliante.

4. Mijloace de comunicare folosite pentru comunicarea către client a rezultatului de

analiză.
Documentația a fost depusă la sediul primăriei din localitate.