GLOBRL BUS NESS

A LLIA NC E

Denumire proiect: DOCUMENTATI E DE AVIZARE A

LUCRARI LOR DE INTERVENTI E PENTRU
REABILITAREA SPATllLOR PUBLICE DIN
CENTRU ISTORIC AL MUNICIPIULUI
TIMISOARA

Locali tatea: MUNICIPIUL TIMISOARA,

JUDETUL TIMIS

Beneficiar : MUNICIPIUL TIMISOARA

Elaborat de : S.C. GLOBAL BUSINESS ALLIANCE S.R.L.

TIMISOARA

Faza: ACTUALIZARE ACB CA URMARE A PUNERll

IN VALOARE A VESTIGllLOR ARHEOLOGI CE

Echipa de proiect: Ee.Dr. BIZOI Gabriel

Ee.Dr. BOTOC Claudiu
Ee.Dr ENACHE Cosmin
Ee.Dr MEGAN Ovidiu
 CUPRINS

1. ANALIZA COST-B ENEFICIU............................................................................................................................ 3

1.1. IDENTIFICAREA INVESTITIEISI DEFINIREA OBIECTIVELOR .............................................................. 3
1.1.1. Investitia de capital ................................................................................................................................ 3
1.1.2. Definirea obiectivelor .................................................................................................................................... 4
1.1.3. Corespondenta cu strategiile nationale , regionale si sectoria le in domeniu....................................... 9
1.1.4. Alte informatii ........................................................................................................................................ 9
1.2. ANALIZA OPTIUNILOR ............................................................................................................................. 10
1.3. ANALIZA FINANCIARA ..................................................................................................................................... 13
1.3.1. Proiectiile financiare .............................................................................................................................13
1.3.2. Profitabilitatea financiara a investitiei .................................................................................................. 17
1.3.3. Cantitatea optima de interventie din partea fondurilor structurale ......................................................17
1.3.4. Durabilitatea financiara a proiectului .................................................................................................. 18
1.4. ANALIZA ECONOM ICA .............................................................................................................................19
1.4.1. Metodologie .........................................................................................................................................19
1.4.2. Corectiile fiscale si preturile umbra" .................................................................................................. 21
11

1.4.3. Costuri economice si beneficii .................................................................................................................. 23

1.4.4. Rezultatele analizei Cost Beneficiu (economice) ............................................................................... 24
1.5. ANA LIZA DE SENSITIVITA TE ........................................................................................................ 25
1.6. ANALIZA DE RISC ........................................................................................................................................ 26
1.7. ANA LIZA COMPARATIVA A COSTU LUI REALIZARll LUCRARILOR DE INTERVENT ll FATA DE
VA LOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCTIEI .............................................................................................30
1.8. RECAPITULAREA ANA LIZEI................................................................................................................... 31
ANEXA ............................................................................................................................................................... 33

2
1. ANALIZA COST-BENEFICIU

1.1. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR

1.1.1. lnvestitia de capital

Proiectul investitional propus are in vedere reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiul
Timisoara, judetul Timis.

Lucrarile prevazute in cadrul acestei investitii vor fi realizate pentru spatiile publice (strazi, trotuare) din cadrul
ansamblului istoric TM-ll-s-A-06095, situl urban cartierul Cetatea Timisoara, forma actuala 1723-1730, tip
Vauban. Zona studiata este amplasata in centrul Municipiului Timisoara . judetu l Timis, intre P-ta Victoriei - P-
ta Huniade - str. Bocsa - P-ta l.C. Bratianu - str. Dima - str. Oituz - str. Sf. Ion.

Teritoriul propus spre reamenajare , are o suprafata de interventie de 45.923 mp din care 32.890 mp piete
publice si 13.033 mp strazi si zone pietonale aferente (cu o lungime de 1.207 m). Lungimile retelelor de
utilitati aferente zonei sunt de:
2.350 m pentru retelele de alimentare cu apa
1.825 m pentru retele de canalizare
5.566 m pentru retele de termoficare

Realizarea acestui proiect investitional presupune:

Strazile si pietele din cartierul Cetate supuse reabilitarii sunt urmatoarele:

> P-ta Unirii - integral;
> P-ta Libertatii - integral;
> P-ta Sf. Gheorghe - integral;
> P-ta Tarcului - integral;
> str. Sergent C-tin Musa!;
> str. Vasile Alecsandri - pe tronsonul dintre Piata Unirii si Piata Libertatii;
> str. Lucian Blaga - pe tronsonul dintre Piata Libertatii si Piata Huniade ;
> str. Florimund Mercy - integral;
> str. Francesco Grisselini - integral;
> str. Fara Nume - integral ;
> str. Radu Negru - integral;
> str. Eugeniu de Savoya - integral;
> str. General Praporgescu - integral;
> str. Enrico Carusso - integral.
Pe parcursul implementarii proiectului, pe baza studiilor arheologice realizate, au fost descoperite si alte
actvitiati, ncesare a fi realizate pentru atingerea obiectivului general de reabilitare a centrului istoric. Activitatile
suplimentare sunt:
> Constructii si instalatii pentru asigurarea cailor de acces pietonal si carosabil, modernizarea utilitatilor
publice-inclusiv iluminatul, delimitarea si imprejmuirea obiectivelor, amenajari peisagistice in vederea
punerii in valoare a vestigiilor arheologice descoperite in:
zona vestigiilor Bailor turcesti (Pia a Libert ii);
zona vestigiilor Moscheii lui Soliman si a Bisericii iezuite (Pia a Stantul Gheorghe);
zona vestigiilor Casei camerale si a locuintei din lemn (Pia a arcului-actualmente Traian
Doda);
zona vestigiilor Piatetei de la Poarta Cocosului (Strada Eugeniu de Savoya) ;
zona vestigiilor Moscheii Ali Bey (Strada Vasile Alecsandri);

3
 zona vestigiilor Moscheii Gemgime (Strada Francesco Grisselini);
Pavajul de caramida, zidul de incinta al fortificatiei cetatii (Pia a Unirii)
>- Restaurarea, consolidarea, protejarea, conservarea monumentelor istorice:
1. Vestigii arheologice imobile (zidurile Bisericii lezuite din Piata Sfantul Gheorghe , zidu rile Bailor
turcesti - Piata Libertatii)
2. Vestigii arheologice mobile (obiecte din lemn, piele, ceramica, metal, schelete umane, etc)
>- Dotarea spatiilor publice cu elemente de informare, publicitate si signalistica
>- Mobilarea cu piese de mobilier urban, inclusiv statui, fantani , machete;

1.1.2. Definirea obiectivelor

In cadrul acestei sectiuni, se impune prezentarea distincta a obiectivelor analizei cost-benefici u si a

obiectivelor investitiei.

A Obiectivele Analizei Cost-Beneficiu

In cadrul unui proiect investitional analiza cost-benefici u are rolul de a estima efectele financ iare ale investitiei
asupra entitatii care o implementeaza (primaria municipiului Timisoara) si, pe de alta parte, de a estima
efectele economice (sociale) ale investitiei care se propaga in mediul economico-social.

Analiza financiara consta in compararea costurilor investitionale cu beneficiile marginale (excedente le

operationale) rezultate din compararea variantei ,,cu proiect" cu cea ,,fara proiect". Efectuarea analizei
financiare se va face in concordanta cu recomandarile privind elaborarea analizei cost-beneficiu aferente Axei
1 ,,Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere" , domen iul DMI 1.1 ,,Planuri integrate de
dezvoltare urbana", din cadrul POR 2007-2013.

Analiza economica consta in evaluarea efectelor sociale si a externalitat ilor econom ice ale investitiei, precum
si insumarea acestora la cele financiare si compararea lor cu valoarea investitiei. Aceasta este necesara
pentru a demonstra necesitatea investitiei pentru comunitatea locala, respectiv daca genereaza beneficii
economice si sociale care sa depaseasca costurile presupuse de realizarea respectivului obiectiv investitional.
Acest tip de analiza este deosibit de utila mai ales in cazul investitiilor in proiecte publice care nu presupun
dupa finalizare fluxuri de incasari pentru beneficiar (primaria municipiului Timisoara), asa cum este cazul
spatiilor publice din centru istoric al municipiului Timisoara pentru care nu se percep taxe de utilizare.

Obiectivul general al analizei cost-beneficiu este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile/costurile

necesare pentru implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor/costurilor si veniturilor /beneficiilor generate de
proiect in faza operat ionala.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifica
diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare , ajustand aceasta
diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a ,,aduce" o valoare viitoare in prezent, i.e. la
un numitor comun.

Astfel, principalele elemente care intervin in realizarea analizei, atat financiara cat si economica, sunt:
>- valoarea actualizata neta
>- rata interna de rentabilitate
,. raportul beneficiu/cost
>- rata de actualizare
,.. perioada de referinta
>- conceptul de incremental

4
Valoarea Actualizata Neta (VAN)

Dupa cum o va demonstra matematic si formula de mai jos , VAN indica valoarea actuala - la momentul zero -
a implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli:
VAN = \' CF1 + YR,, - lo
BCl + k)1 Cl + kY
Unde :
I o - investitia necesara pentru implementarea proiectului
CF 1- cash flow-ul general de proiect in anul "t" (diferenta dintre veniturile si cheltuielile efective)
VR.,, - valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analiza. Valoarea reziduala este calculata ca si
valoare ramasa de amortizat, de la sfarsitul perioade i de previziune si pana la sfarsitul duratei
normale de utilizare, dupa formula:
V = I x (1- DC )
reo 0 DNU
DC - durata consumata ( corespunde perioadei de referinta)
DNU - durata normala de utilizare (conform catalogului din 30.11.2004 privind clasificarea mijloacelor
fixe)
Conform recomandarilor de intocmire a analizei cost-benefic iu, valoarea reziduala este trecuta pe
coloana costurilor in anul 20, cu semnul , -"

Cu alte cuvinte, o valoare pozitiva a VAN arata faptul ca veniturile v iitoare var excede cheltuielile, toate aceste
diferente anuale aduse" in prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - si insumate reprezentand exact
11

valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.

Rata interna de rentabilitate (RIR)

RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus , aceasta este rata interna de
rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca ven iturile nu vor acoperi
cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de
finantare ale UE - datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate stringenta, fara a avea insa
capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de
canalizare, retele de alimentare cu apa etc. Accepta rea unei RIR financiara negativa este totusi conditionata
de existenta unei RIR economice pozitiva - acelasi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si
costurilor socio-economice.

Raportul Beneficiu/Cost (B/C)

Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VAN , comparand valoarea actuala a beneficiilor
viitoare cu cea a costurilor viitoare , inclusiv valoarea investitiei:

VP( l)o
Raportul B I C =
VP( O)o
Unde:
VP(l)o = valoarea actualizata a intrarilor de fluxur i financiare generate de proiect in perioada analizata
(inclusiv valoarea reziduala)
VP(O)o = valoarea actualizata a iesirilor de fluxuri financia re generate de proiect in perioada
actual izata (inclusiv costurile investitionale)

5
Rata de actualizare

Rata de actualizare recomandata in cadrul Anexei 6 la Ghidul Solicitantului este de 5% pentru analiza
financiara , respectiv 5,5 % pentru cea socio-economica.

Perioada de referinta

Perioada de referinta reprezinta numarul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Pentru majoritatea
investitiilor in infrastructura, orizontul de timp este, orientativ, de eel putin 20 de ani (Guide to Cost-Benefit
Analysis of Investment Projects, Evaluation Unit, DG Regional Policy , European Commission) . Pentru a fi
precauti, orizontul de timp luat in calcul nu trebuie sa depaseasca durata de viata economica a proiectu lui,
(estimata la 40 de ani conform catalogului privind clasificarea mijloacelor fixe). Prin urmare, orizontul de timp a
fast stabilit la 20 ani, cu luarea in considerare a recomandarilor formulate in Anexa 6 la Ghidul Solicitantului.

Conceptul de ,,incremental"

Atat veniturile, cat si cheltuielile vor fi luate in considerare in cadrul analizei financiare (si al analizei economice
- Cost-beneficiu) conform conceptului de incremental - viabilitatea proiectului nu trebuie sa ia in considerare
veniturile/cheltuiel ile care ar fi fast generate oricum, indiferent daca proiectul ar fi fast sau nu implementat.

Analiza financiara , impreuna cu analiza economica reprezinta cele mai puternice argumente in favoarea
deciziei de investitie. In concluzie, nu ne putem astepta ca un investitor sa ,,plateasca" pentru rezultatele care
ar fi fast obtinute oricum, fara investitia sa.

Metoda incrementala se bazeaza pe comparatia dintre scenariile ,,cu proiect" si ,,fara proiect". Aceasta
diferenta dintre cele doua cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizeaza in fiecare an si este comparata
cu valoarea prezenta a investitiei , pentru a se stabili daca valoarea actualizata neta (VAN) a proiectului are o
valoare pozitiva sau negativa .

B Obiectivele investitiei propuse prin proiect

lnvestitia initiala prezentata in proiect vizeaza reabilitarea spatiilor publice din ansamblul istoric din cartierul
Cetatea Timisoara, din municipiului Timisoara, pe o suprafata totala de 45.923 mp (din care 32.890 mp piete
publice si 13.033 mp strazi si zone pietonale).

Obiectivul general al proiectului este ca, prin imbunatatirea infrastructurii spatiilor publice din Municipiul
Timisoara , sa se imbunatateasca infrastructura orasului si implicit, sa se imbunatateasca infrastructura regiunii
Vest, in vederea sprijinirii cresterii economico-sociale , prin crearea unui cadru favorabil atragerii investitiilor
locale si/sau straine si prin crearea unor noi locuri de munca durabile.

lmportanta proiectului pentru societate deriva din beneficiile pe termen lung ce vor putea fi obtinute de catre
beneficiarii finali ai proiectului:
realizarea de venituri sigure , permanente si in crestere , ca baza a sporirii potentialului economic si
social al regiunii.
crearea unui cadru favorabil atragerii investitorilor nationali dar mai ales straini;
crearea unui cadru favorabil de demarare, dezvoltare , diversificare sau eel putin mentinere a afacerilor
in contextul competitivi tatii inregistrate la nivel european ;
valorificarea superioara a resurselor regionale;
crearea de locuri de munca durabile pentru populatia locala;

6
Proiectu l investitional propus este orientat si spre atingerea unor obiective specif ice, precum imbunatatirea
infrastructurii de transport, cresterea gradului de accesibilitate catre si dinspre zona supusa interventiei, a
mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor, cu efecte pozitive asupra stimularii dezvoltarii economice durabile
a arealului si a orasului in ansamblul sau precum si a regiunii Vest.

Astfe l, prin realizarea proiectului se vor asigura pentru grupurile tinta:

fluidiz area traficului pietonal si auto din zona istorica situata in centrul municipiulu i Timisoara (cartier
Cetate);
scaderea gradului de poluare din centrul istoric al orasului;
cresterea gradului de contort;
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca - variabila socio-economica importanta;
dezvoltarea si diversificarea activitat ilor de agrement;
posibilitati de crestere/diversificarea/mentinere/incepere a afacerii.
punerea in valoare a zestrei arhitecturale specifice confluentei dintre Occident si Orient. unica la nivel
european.

Activitatile prin care proiectul urmeaza sa atinga rezultatele asteptate, contribuind astfel la atingerea
obiectivului specific al proiectului, si implicit a obiectivului general sunt in conformitate cu activitatile eligibile
ale DMI 1.1 ..Planuri integrate de dezvoltare urbana I centre urbane", astfel:
- reabilitarea si modernizarea retelei de strazi de categoria II;
- reabilitarea si reorganizarea traficului rutier si pietonal (zone pietonale, zone destinate traficului auto
si parcarilor);
- reabilitarea si reorganizarea spatiilor publice (strazi, trotuare, piatete);
- lucrari de siguranta a circulatiei;
- realizarea de piste pentru biciclete;
- reabilitarea iluminatului public stradal;
- reabilitarea, modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente, pozate subteran in ampriza
drumurilor (retele subterane de apa, canalizare, electricitate, termoficare, gaze, telefonie, cablu, etc);
- realizarea retelei de telefonie
- amenajarea spatiilor publice;

In orice proiect investitional, utilizarea matricei logice asigura realizarea unui plan coerent si transparent , care
include si indicatorii pentru monitorizarea si evaluarea rezultatelor implementarii acestuia , cu luarea in
considerare si a mediului extern al proiectului. Matricea cadru logic poate fi privita si ca o vizualizare utila a
structurii interne a proiectului. Matricea cadru logic este compusa din 4 randuri si 4 coloane. Cele 4 coloane
prezinta interventia logica, indicatorii verificabili in mod obiectiv, sursele verificarii, si ipotezele aflate la baza
interventiei logice la toate cele 4 nivele ierarhice ale scopurilor definite pe axa vertica la.

Prima coloana contine interventia logica a proiectului. Aceas ta prezinta o ierarhie de scopur i avand grade
diferite de generalitate si modul in care acestea rezulta din relatiile cauzale: in cadrul proiectului se realizeaza
diferite activitati specifice care trebuie sa ne conduca la rezultate bine definite. Activitatile reprezinta ceea ce
se face in cadrul proiectului, iar rezultatele reprezinta realizarile (outputurile) acestor activitati (ale intregului
proiect) . Rezultatele proiectului (in cazul nostru, reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului
Timisoara, Timis) trebuie sa asigure atingerea obiectivelor proiectului.

La varf ul ierarhiei obiectivelor (capul de coloana in matricea logica) se gasesc obiectivele generale (obiectivul
general) ale (al) proiectului. Acestea reprezinta obiective cu un grad mai ridicat de generalitate, la a caror
realizare poate contribui proiectul, dar pe care proiectul insusi nu le poate realiza (obiectivul general al
prezentului proiect: cresterea rolului economic si socia l al municipiul Timisoara, judetul Timis).

Cea de-a doua coloana a matricei logice prezinta indicatorii obiectiv verif icabili la toate nivelurile ierarhiei
obiectivelor (=interventia logica). Pentru a asigura o baza solida pentru evaluarea cat mai corecta a

7
rezultatelor proiectului, este foarte important sa dispunem de indicatori obiectiv verificab ili care sa probeze
gradul de realizare a obiectivelor propuse. Numai in conditiile in care acesti indicatori sunt bine selectati,
rezultatele proiectului pot fi evaluate cu acuratete, iar evaluarea efectuata va fi general acceptata .

Cu toate ca exista seturi standard de indicatori pentru numeroase domen ii de interventii, este recomandab il sa
identificam indicatori cuantificabili pentru fiecare obiectiv general, scop si rezultat in parte (nota: indicatorii
pentru activitati ne arata daca acestea au fast sau nu efectuate). lntr-o acceptiune generala , in matricea logica
nu vor fi cuprinse obiective pentru care nu a putut fi identificat nici un indicator rezonabil, intrucat un obiectiv a
carui realizare nu poate fi masurata nu este un obiectiv valid.

Adesea este insa posibil sa dezvoltam indicatori aproximativi cu ajutorul carora putem mentine drept fezabi le
obiective care vizeaza calitati aparent nemasurabi le.

Aceasta face obiectu l celei de-a treia coloane, care specif ica sursele de verificare pentru fiecare dintre
indicatorii obiectiv verificabil i. Pentru unii indicatori, sursele pot fi documente ale proiectului sau date statistice
accesibile publicului (de exemplu , cuantificarea numarului de persoane susceptib ile a utiliza spatiile reabilitate,
date statistice privind numarul de turisti, etc.). Pentru alti indicatori, trebuiesc specificate atat metoda cat si
momentul colectarii informatiei. La acest punct este important sa avem in vedere ca folosirea surselor de
informatie existente este mai convenabila si costa mai putin decat un studiu special realizat sau elaborarea
unui sistem aditional de documentare (pe langa sistemul existent de documentare pe care proiectul trebuie sa-
1 stabileasca pentru controlul intern).

Coloana a patra se refera la ipotezele asupra mediului extern, care sunt formulate in procesul de elaborare a
interventiei logice. In consecinta, mentinerea la un standard ridicat a calitatii strazilor si pietelor din cartierul Cetate
timp de eel putin 10 ani de la reabilitare depinde de factori aditionali in afara posibilitatilor de control ale proiectului.
Astfel, calitatea strazilor si a pietelor reabilitate depinde, in timp, de traficul de pe sectoarele respective, de fondur ile
alocate pentru intretinerea periodica etc.

In tabelul urmator este prezentata matricea logica pentru prezentul proiect in vederea evaluarii:

Tabelul 1. Cadrul logic pentru proiectul de reabilitare al spatiilor publice

din Centrul lstoric al municipiului Timisoara

lnterventie logica lndicatori ver ificabili Surse de verificare Previziuni

Obiective generale:
1.- lmbunatatirea infrastructur ii
orasului si implicit,imbunatatirea
infrastructurii regiunii Vest, in
vederea sprijinirii cresterii
economico-soc iale,prin crearea unui
cadru favorab il atragerii investitiilor
locale si/sau straine siprin crearea
unor noi locuri de munca durabile.
Scopul proiectului :
1.Conditia spatiilor publice din
Centrul lstoric al municipiului
Timisoara mentinute la un standard
inalt eel putin 10 ani dupa
reconstructie
obiectiv
1.-Creste gradul de vizitare al
spatiilor publice, datorita
reabilitarii infrastucturii de
recreere.
2.- Se dezvolta IMM-urile
existente si apar IMM-uri noi
1.-ln fiecare an calitatea
spatiilor publice va fi ridicata
1. Recensamantu l
traficului
2.-Date de la Registrul
Comertului privind noile
activitati economice si
dezvoltarea celor
existente
1.- Rapoarte statistice 1.-Spatiile reabilitate vor
periodice ale CL Timis putea ti utilizate la
capacitate maxima

8
 lnterventie logica lndicatori verificabili Surse de verificare Previziuni
obiectiv
Rezultatele proiectului : 1.- 45.923 mp suprafata Raportul de progres al 1.- CL Timis este in
1.- strazile si pietele sunt reabilitate toatala a pietelor si strazi lor proiectului masura sa garanteze
la standarde cerute pentru aceasta reabilitate, finalizate in termen fondurile necesare
categorie. de 32 luni (din care 32.890 mp pentru intretinerea
piete publice si 13033 mp anuala si periodica
strazi si zone pietonale
aferente)
Act ivitati:
1.- Achizitie SF. 1.-Un contract incheiat cu 1.-Rapoarte de progres 1.- CL Timis este in
2.- Elaborare SF. castigatorul licitatiei trimestriale intocmite de masura sa garanteze
3.- Achizitie contract de servic ii de contractanti catre fondur ile pentru costurile
proiectare Proiect Tehnic (PT). Primaria Timisoara reconstruct iei finantate
4.- Elaborare Cerere de Finantare local.
(CF). 2.-Un contractant
5.- Depunere Cerere de Finantare. corespunza tor poate fi
6.- Elaborare PT. angajat la pretul
7.- Evaluare CF. planificat.
8.- Depunere PT.
9.- Semnarea contractului de
finantare.
10.- Mobilizarea resurselor.
11.- Demararea procedurilor de
achizitie publica
5.-Sectiuni terminate,predate in
termen de 39 luni.

1.1.3. Corespondenta cu strategiile nationale, regionale si sectoriale in domeniu

Proiectul este inclus in Planul lntegrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Tim isoara, f iind incadrat in
Obiectivul Strateg ic 4 ,,Realizarea unui habitat ecologic, confortabil si atractiv', Politica 4.1. ,,Dezvoltarea
unei zone urbane unitare, coerente si moderne pe intreg teritoriul Polului de crestere Timisoara", Programul
4.1.2. ,,Cresterea calitatii spatiilor pub/ice centrale ale municipiului Timisoara, nucleul Polului de crestere".
Principalul deziderat trebuie sa fie asigurarea unei dezvoltari spatiale integrate, armonioase si durabile a
teritoriului Polului de crestere Timisoara, placuta pentru locuitori, turisti si investitori.

Prin Obiectivul Strategic 4, Polul de crestere Timisoara se doreste a fi un spatiu urban de calitate, placut si
dinamic . In acest cadru, vor fi implementate programe vizand dezvoltarea urbanistica unitara a teritoriului
polului, prin promovarea unei arhitecturi de calitate, cu respect pentru mediul inconjurator , un spatiu in care
locuitorilor sa le fie asigurat confortul, relaxarea, agrementul si recrerea.

In cadrul Programului 4.1.2., Cresterea calitatii spatiilor publice centrale ale municipiului Timisoara, nucleul
polului de crestere, joaca un rol important in imbunatatirea calitatii habitatului, generand dezvoltare economica
prin atragerea de investitori, turisti si forta de munca. lnsa dorinta nu este de polarizare, ci de dezvoltare a
unei zone urbane coerente si moderne pe intreg teritoriul polului, urmarindu-se cu prioritate dezvoltarea
policentrica a polului de crestere, regenerarea centrelor civice ale cartierelor orasului si ale comunelor din
arealul de influenta, in scopul revitalizarii cartierelor si comunelor si a reducerii deplasarilor in interiorul polului.

In plus, prezentul proiect, ce vizeaza reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al orasului Timisoara
(cetate) face parte din proiectele considerate prioritare de catre Polul de Crestere Timisoara.

1.1.4. Alte informatii

A. Strategia de contractare

9
Finantarea investiei se va realiza din asistenta financiara nerambursabila (80,35% UE - Fondul European de
Dezvoltare Regionala prin POR 2007-2013 , DMI 1.1 ,,Planuri integrate de dezvoltare urbana", 17,65% -
bugetul de stat) si cofinantarea (2%) de la bugetul local, esalonata conform Programu lui de lnvestitii Publice
elaborat de beneficiar.

Contractarea lucrarilor de executie a proiectului investitional se va realiza printr-o licitatie publica in

conform itate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34 I 2006 actualizata, privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii, aprobata si modificata prin Legea nr. 337 I 2006 .

Strategia de contractare va fi structurata pe douaa componente :

I. Contractarea finantarii, care va fi in concordanta cu principiile si cu legislatia privind alocarea si utilizarea

fondurilor;

II. Contractarea lucrarilor de executie a investitiei care vor face obiectul procesului de reabilitare a spatiilor
publice din centrul istoric si a infrastructurii rutiere. Selectarea executantu lui proiectului investitional se va baza
pe legislatia nationala privind achizitiile publice.

B. Entitatile implicate in proiectul investitional

Un numar relativ mic de entitati sunt implicate in proiectul propus. Sunt luate in considerare urmatoarele
entitati:

Primaria Timisoara, care este, potrivit legii, administratorul spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului
Timisoara si care va contribui la reabilitarea spatiilor publice si de asemenea, va suporta costurile de
intretinere a spatiilor publice reabilitate. De asemenea: va angaja contractantul; va face receptia investitiei
atunci cand aceasta va fi terminata; va fi responsabil atat pentru intretinerea anuala si periodica a spatiilor
publice reabilitate, pe durata de viata a proiectului si dupa aceea.

Populatia - care isi vor putea petrece timpul limber in spatii mai curate si mai dotate, crescand astfel calitatea
vietii acestora prin intermediul spatiilor publice reabilitate. De asemenea, in faza de executie a reabilitarii
spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara, vor fi create si locuri de munca suplimentare .

1.2. ANALIZA OPTIUNILOR

Existenta infrastructurii urbane este esentiala pentru a atinge obiectivele de crestere a calitatii vietii si crearea
de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane,
inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a
antreprenoriatului.

In conditiile recomandarilor efectuate in baza Memoriului Justificativ de Punere in Valoare si a Proiectului de

Cercetare Arheologica, strazile si pietele vizate de proiectul de reabilitare se pot afla in urmatoarele ipostaze
distincte:

In situatia ,,FARA proiect-varianta zero", desi strazile si pietele vor continua sa fie intretinute anual, calitatea
precara a lor se va deprecia continuu in perioada urmatoare.

Scenariul situatiei ,,CU proiect-varianta A" propune solutii tehnice specifice pentru fiecare activitate realizata
in cadrul proiectului contractat initial (structura rutiera, retele de alimentare cu apa , retele de canalizare, retele
de termoficare, retele de alimentare cu energie electrica si retele de telecomunicatii), la care se adauga

10
activitatile specifice de punere in valoare a vestigiilor arheologice. Solutii sunt prezentate de catre proiectantul
tehnic de specialitate in cadrul DALI, in tabelul urmator fiind prezentat sumaru l devizului general:

Tabelul 2 Sinteza DEVIZ GENERAL ·Varianta A

Nr. Nume capitol sau subcapitol Valoarea (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Crt. de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1. 2. 3. 4. 5. 7. 8.
TOTAL GENERAL 53.002.725,54 12.340.638,09 12.580.998 ,81 65.583.724,34 15.269.878,94
Din care C+M 44.761.321,26 10.420.608,18 10.742.717,10 55.504.038 ,36 12.921.554,15

Situatia CU proiect - varianta B propune solutii tehnice specifice pentru fiecare activitate realizata in cadrul
proiectului contractat initial (structura rutiera, retele de alimentare cu apa, retele de canalizare , retele de
termoficare , retele de alimentare cu energie electrica si retele de telecomuni catii), solutii prezentate de catre
proiectantul tehnic de specialitate in cadrul DALI, in tabelul urmator fiind prezentat sumarul devizului general::

Tabe lul 3 Sinteza DEVIZ GENERAL ·Varianta B

Nr. Nume capitol sau subcapitol Valoarea (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Crt. de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1. 2. 3. 4. 5. 7. 8.
TOTAL GENERAL 41.379.283,36 9.710.483,51 9.822.438,37 51.201.721,74 12.015.516,80
Din care C+M 34.804.369,43 8.167.547,33 8.353.048,66 43.157.418,09 10.127.758,69

In ceea ce priveste evaluarea alternativelor optime, in vederea stabilirii solutiei finale , precizam faptul ca
aceasta s-a realizat prin intermediul analizei multicriteriale, a carei metodologie o prezentam pe scurt in
continuare :

Pe baza descrierii alternativelor prezentate in sub-capitolul II.2.2. Scenariile tehnico-economice prin care
obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (din DALI) s-a procedat la stabilirea unor criteri i de analiza,
relevante in raport cu strategia beneficiarului proiectului si cu nevoile utilizatorilor finali ai investitiei. Aceste
criterii sunt:
../ costurile investitionale
../ eficienta energetica
../ calitatea sistemului rutier
../ realizarea obiectivelor propuse
../ rezistenta in timp
../ cheltuieli operational e
../ protectia mediului inconjurator
../ siguranta traficului si confortul populatiei
../ accesibilitatea in zona

Pentru fiecare din criteriile mentionate mai sus, s-a acordat un punctaj cuprins intre 0 (cea mai slaba
performanta) si 5 (cea mai buna performanta) si s-a stabilit un anumit grad de importanta, reprezentat ca
pondere procentuala (suma procentajelo r ce indica gradul de importanta este 1).

In contin uare, sunt evaluate cele 3 variante pentru fiecare criteriu in parte - evaluare de tip ,,judecata de merit",
pe baza careia se va construi analiza multicriteriala (modelul matematic):

11
 Tabe lul 4. Evaluarea alternativelor

Criteriu Varianta fara proiect Varianta A Varianta B

Costurile investitionale sunt Costuri investitionale sunt Costurile investitionale
Costuri inexistente. mai mari fata de Solutia se situeaza sub costul
investitionale A. mediu pe km pentru
astfel de lucrari
lntrucat aceasta varianta nu lntrucat consumu l de Eficienta energetica
presupune costuri investitionale, materiale este mai mic este mai scazuta ,
eficienta energetica este mai fata de solutia B, solutia A datorita consumului de
mare pentru etapa ,,lucrarilor de este mai eficienta materiale mai mare (cu
construct ie", dar semnificativ mai energetic, din punctulde aproximativ 5%). atat in
mica pe perioada duratei de viata vedere al lucrarilor de perioada de executie a
si in timpul exploatar ii, intrucat executie. lucrarilor, cat si in
Eficienta chelt uielile de operare a In ceea ce priveste perioada operationala.
energet ica autovehiculelor de catre rezistenta in limp, solutia
utilizatorii strazii sunt semnificativ A este de asemenea mai
mai mari,in principal datorita rezistenta si presupune
starii necorespunzatoare a cheltuieli de exploatare
acesteia. mai reduse.
De asemenea, si cheltuielile de
intretinere a strazii sun! mai mari
in cazul situatiei actuale.
Sistemulrutier se afla intr-o stare Solutia A si solutia B propun un sistem rutier in
precara, prezentand denivelari in conformitate cu normativele in vigoare, iar materialele
lung si transv ersal, degradari sub propuse a se utiliza sunt conforme cu normele
forma de gropi si spatiiverzi europene in vigoare.
neamenajate , cu pomi foarte
batrani care sunt un pericol
Calitatea
pentru autovehiculele parcate
sistemului
dezorgan izat intre acestia; nu
rutier
exista asigurate locuri de parcare
conform necesitatilor din zona.
Toate acestea tac ca circulatia sa
se desfasoare anevoios si in
conditii de nesiguranta si
disconfort.
Prin implementarea tuturor Prin nepunerea in valoa re a vestigiilor arheologice ,se
Realizarea
activitatilor se atinge in proportie atinge doar in proportie de 60% obiectivul de
obiectivelor
e 100% obiectivul de reabilitare al reabilitare alcentrului istoric
propuse
centruluiistoric
Solutia C este eel mai putin Solutia propusa asigura o Solutia B prezinta
rezistenta in timp, intrucat rezistenta in timp dezava ntajul ca, in
Rezistenta in sistemul rutier se afla in prezent satisfacatoare. cazul aparit iei unor fisuri
timp intr-o stare precara. in fundatie,acestea se
propaga mai repede
decat in cazul solutiei A .
Scenariul inertial presupune cele Cheltuielile operationale Cheltuielile de
mai ridicate costuri operationale, sunt mai mici decal in exploatare sun!mai mici
Cheltu ieli
intrucat este necesara cazul solutiei B (solutia A decalin scenariul
operationale
remedierea frecventa a defectelor presupune o rezistenta inertial.
structurale. mai mare in timp).
Structura actuala a drumului Solutiile A si B contin elemente ce imbunatatesc
Protectia
contribuie la poluarea factorilor semnificativ gradul de protectie a factori lor de mediu.
mediului
de mediu (in principal a aerului si
inconju rator
a solului) .

12
 Criteriu Varianta fara proiect
A tat siguranta,cat si gradul de
contort al populatiei sunt
diminuate in prezent, in principal
Siguranta
din cauza starii inadecvate a
traficului si
structurii rutiere si stationarii
confortul
necorespunzatoare a
populatiei
autovehic ulelor pe carosabil
(lipsa locurilor de parcare) .
Accesibilitatea in zona este
restransa (din cauza
autovehiculelor parcate pe
carosabil), existand risculca
Accesibilitatea
aceasta sa se diminueze si mai
in zona
mult in ipoteza cresterii traficului.
Varianta A I Var ianta B
Unul dintre principalele avantaje ale solutiilor A si B ii
reprezinta sporirea conditiilor de siguranta a traficului,
prin constru irea de parcari si eliminarea pe aceasta
cale a stationarilor necorespunzatoare, precum si
sporirea gradului de contort al populatiei. De
asemenea, utilizator ii drumuluivor beneficia de
reducerea duratei calatoriei, precum si de scaderea
costurilor de operare a (auto)vehiculelor cu care se
deplaseaza .
Ambele solutii rezulta in imbunatatirea semnificativa a
accesibilitatii in zona, traficul de pasageri si bunuri
desfasurandu-se in conditii net superioare in
comparatie cu scenariul inertial ('do nothing'). De
asemenea , se asigura accesu l mai rapid al serviciilor
de interventie rapida (ex: politie,
ambulanta , pompieri etc .) in zona, conditie ce poate ti
considerata ca si minimala pentru asigurarea unui
nivel de trai decent.

Punctajele acordate pe baza evaluarilor descrise mai sus sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 5 Analiza multicriteriala a scenariilor

Punctaj preliminar Punctaj final

Criteriu Varianta Varianta Varianta Pondere Varianta Var ianta Varianta
A B fara A B fara
Costuri investitionale 1,00 2,00 5,00 5% 0,05 0,10 0,25
Eficienta energetica 5,00 4,00 4,00 5% 0,25 0,20 0,20
Calitatea sistemului rutier 5,00 4,50 3,00 15% 0,75 0,68 0,45
Realizarea obiectivelor propuse 5,00 2,00 1,00 20% 1,00 0,40 0,20
Rezistenta in limp 5,00 4,00 3,00 10% 0,50 0,40 0,30
Cheltuieli operationale 5,00 4,50 3,00 10% 0,50 0,45 0,30
Protectia mediului 5,00 5,00 4,00 10% 0,50 0,50 0,40
Siguranta traficului si confortul
populatiei 5,00 5,00 3,00 15% 0,75 0,75 0,45
Accesibilitatea in zona 5,00 5,00 3,00 10% 0,50 0,50 0,30
TOTAL 100% 4,8 3,98 2,85

In urma investigarilor facute de catre specialisti, din punct de vedere economic se despr inde varianta A ca
varianta cea mai eficienta . Se recomanda varianta A deoarece asigurara realizarea integrala a obiectivelor
propuse, conditii optime locuitorilor din zona din punct de vede re al imbunatatirii circulatiei auto si pietonale,
precum si functional, care sa permita ridicarea cartierului Cetate la standard ele prevazute in planurile de
dezvoltare ale orasului si ale arealului inconjurator.

1.3. ANALIZA FINANCIARA

1.3.1. Proiectiile financiare

Acest subcapitol vizeaza prezentarea principalelor fluxuri financiare (de iesire si de intrare) generate de
implementarea proiectului propus:
,fluxuri de iesire (cheltuieli)
o cheltuelile investitionale
o cheltuielile de operare si intretinere

13
 -,.. fluxuri de intrare (venituri) - nu este cazul, intrucat pentru utilizarea infrastructurii reabilitate nu se vor
percepe tarife sau taxe.

lntrucat autoritatile locale nu sunt platitoare de TVA si nu isi pot deduce aceste taxe, care vor reprezenta astfel
un cost pentru ele, toate proiectiile financiare vor include si TVA.

1.3.1.1. Cheltuielile investitionale

Aceste cheltuieli au fost estimate pe baza solutiei tehnice identificate si a evaluarilor prezentate in capitolu l
alocat esalonarii investitiei din DALI. Durata totala de implemetare a proiectului este de 39 de luni, iar lucrarile
de constructie sunt prevazute a se desfasura intr-o perioada de 32 luni. Tinand cont de activitatile
suplimentare identificate, perioada de constructie se prelungeste cu 9 luni, respect iv activitatile pentru punerea
in valoare a vestigiilor arheologice realizandu-se in cele 9 luni. Astfel , valoarea totala a investitiei, cu detalierea
pe fiecare categorie de cheltuieli este reprezentata in tabelul urmator:

Tabelul 6. Structura costurilor investitiona le

'
LEI EURO
Nr. Crt. Componente ale investitiei Valoare fara Valoare cu Valoare fara Valoare cu
TVA TVA TVA TVA
1 Amenajare teren, din care: 384.624,66 89.084,60 92.309,92 4 76.934,58
1.1 PT contractat 244.536 ,53 57.385,43 58.688,77 303.225 ,30
1.2 Punere in valoare vestigii 140.088,13 31.699,17 33.621, 15 173.709,28
2 Asigurarea utilitatilor, din care: 540.459,75 126.829,78 129.710,34 670.170,0 9
2.1 PT contractat 540.459,75 126.829,78 129.710,34 670. 170,09
2.2 Punere in valoare vestigii 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Proiectare si asistenta tehnica 3.1 14.868,54 726.257, 34 747.568,45 3.862.436,99
3.1 PT contractat 2.553.558 ,20 599.243 ,94 612.853,97 3.166.412, 17
3.2 Punere in valoare vestiqii 561.310,34 127.013,40 134.714,48 696 .024,82
4 lnvestitia de baza, din care: 43.079.999,41 10.027.726,36 10.339.199,86 53.419.199,27
4.1 PT contractat 33.322.603 ,12 7.819.820,97 7.997.424,75 41.320.027 ,87
4.2 Punere in valoare vestigii 9.757.396,29 2.207.905,39 2.34 1.775,11 12.099.171,40
5 Alte cheltuieli, din care: 5.882. 773,18 1.370.740,0 1 1.272.210,24 7.154.983,42
5.1 PT contractat 4.718.125 ,76 1.107.203,38 1.023.760 ,55 5.741.886,32
5.2 Punere in valoare vestigii 1.164.647,41 263.536,63 248.449 ,69 1.413.097,10
6 TOTAL DEVIZ, din care: 53.002.725,54 12.340.638,09 12.580.998,81 65.583.724 ,34
6.1 PT contractat 41.379.283,36 9.710.483,51 9.822.438,37 51.201.721,74
6.2 Punere in valoare vest igii 11.623.442,17 2.630.154,59 2.758.560 ,43 14.382.002,60

In ceea ce priveste structura costurilor investitionale , aceasta este urmatoarea:

-, for ta de munca: (25% necalificati): 42%
-, materiale: 32%
-, echipamente: 16%
>- profit (al companiei de constructii): 10%
De asemenea, anterior semnarii contractului de finantare, conform graficului de esalonare au mai fost
necesare 20 de luni pentru proiectare, avizare, evaluare proiect si proceduri de achizitii publice. Avand in
vedere ca din cele 20 de luni anterioare semnarii contractului, doar intre lunile 9-20 au fost identificate
cheltuieli generate de proiect, in perioada de referinta utilizata in analiza cost-beneficiu , doar aceste luni au
fost incluse in mod conventional in Anul 0, respectiv perioada dinaintea semnar ii contractului de finantare.

14
Costul total actualizat (cu punerea in valoare a vestigiilor arheologice) al investitiei este estimat la o valoare cu
TVA de 65.583.724 lei (15.269 .879 euro) si, conform graficului de realizare al investitiei, este esalonat in timp
astfel:

Tabelul 7. Graficul de realizare al investitiei

Perioada inainte de semnarea Perioada de implementare a proiectului

Nr. contractului de la semna rea contractului
Specificatie TOTAL
crt.
An1 • 2009 An2 • 2010 An3 • 2011 An 1 An 2 An 3 An 4
1. Total deviz fara TVA [lei] 0 684.562 0 9.022.686 13026.136 18.211.060 12.058.280 53.002.725
2. Durata de realizare [luni] 5 12 3 12 12 12 12 68

1.3.1.2. Cheltuielile de operare si intretinere

In urma consultarilor cu proiectantul tehnic de specialitate si luand in considerare si sumele alocate anual din
bugetul Primariei Timisoara, apreciem ca pentru investitia avuta in vedere vor fi generate doar costuri de
intretinere, respectiv:
' drumuri
,spatii verzi
,salubrizare

La nivelul anului 2010, structura costurilor de intretinere a fost urmatoarea:

Tabelul 8. Costurile de intretinere ale zonei de interventie din proiect - anul 2010

Nr. crt. Specificatie 2010 (lei)

1. Drumuri 207.841
2. Spatii verzi 102.887
3. Salubrizare 354.007
4. TOTAL 664.735

Pentru estimarea cheltuielilor aferente lucrarilor de reparatii si intretinere s-au luat in considerare urmatoarele
ipoteze:
,,. in varianta fara proiect: nivelul costurilor operationale din anul 2010 constituie punctul de plecare in
previzionarea cheltuielilor de intretinere.
.,. in var ianta cu proiect: pentru perioada de garantie (5 ani) lucrarile de intretinere se rezuma la
curatenie si intretinere spatii verzi , dupa care in urmatorii ani lucrarile de reparatii strazi se vor reduce
cu 30% fata de cele din 2010.
' Normativul tehnic in vigoare care reglementeaza lucrarile de intretinere anuale si periodice ale
strazilor este : NORMATIV din 8 noiembrie 2005 pentrulntre inerea i repararea str zilor indicativ NE-
033-05.
,in ceea ce priveste evolutia cheltuielilor, analiza a foste realizata in preturi constante, conform
recomandarilor Documentului de lucru nr. 4.

Cheltuielile de operare si intretinere sunt prezentate in tabelele urmatoare, in varianta ,,fara proiect", respectiv
,,cu proiect":

Varianta ,,fara proiect"

15
 Tabelul 9 Costurile de operare si intretinere in scenariul ,,fara proiect"

Anul Strazi Curatenie Spatii Verzi Total

0 207.841 354.007 102.887 664.735
1 207.841 354.007 102.887 664.735
2 207 .841 354.007 102.887 664.735
3 207.841 354.007 102.887 664.735
4 207.841 354.007 102.887 664.735
5 207.841 354.007 102.887 664.735
6 207.841 354 007 102.887 664.735
7 207.841 354.007 102.887 664.735
8 207.841 354.007 102.887 664.735
9 207.841 354.007 102.887 664.735
10 207 .841 354.007 102.887 664.735
11 207.841 354.007 102.887 664.735
12 207.841 354.007 102.887 664.735
13 207.841 354.007 102.887 664.735
14 207.841 354 007 102.887 664.735
15 207.841 354.007 102.887 664.735
16 207.841 354.007 102.887 664.735
17 207.841 354.007 102 .887 664.735
18 207.841 354.007 102.887 664. 735
19 207.84 1 354 007 102.887 664.735
20 207.841 354.007 102.887 664.735

Varianta ,,cu proiect"

Tabelu l 9 Costurile de operare si intretinere in scenariul ,,cu proiect"

A nul Strazi Curatenie Spatii Verzi Total

0 207.84 1 354.007 102.887 664.735
1 162.522 354.007 102.887 619.416
2 97 094 354.007 102.887 553.988
3 5.623 354.007 102.887 462.517
4 3.438 354.007 102.887 460.332
5 0 354.007 102.887 456.894
6 0 354.007 102.887 456.894
7 0 354.007 102.887 456.894
8 0 354.007 102.887 456.894
9 0 354.007 102.887 456.894
10 145.489 354.007 102.887 602.383
11 145 .489 354.007 102.887 602.383
12 145.489 354.007 102.887 602.383
13 145.489 354.007 102.887 602.383
14 145 .489 354.007 102.887 602.383
15 145.489 354.007 102.887 602.383
16 145.489 354.007 102.887 602.383
17 145.489 354.007 102.887 602.383
18 145.489 354.007 102.887 602.383
19 145.489 354.007 102.887 602.383

16
 Anul Strazi Curatenie Spatii Verzi Total
20 145.489 354.007 102.887 602.383

1.3.2. Profitabilitatea financiara a investitiei

In ceea ce priveste profitabilitatea financiara a investitiei, indicatorii financiari var fi in mod evident negativi,
intrucat proiectul propus nu vizeaza activitati orientate spre obtinerea de profit, dupa cum se poate observa si
din tabe lul urmator:

Tabelul 10 Analiza financiara a investitiei propuse

Fara proiect Cu proiect

Costuri CF CF actualizat
Anul Costuri Venituri Costuri Venituri
investitionale neactualizat (5%)
totale totale totale totale
0 845.298 664.735 0 664.735 0 -845.298 -845.298
1 11.141.219 664.735 0 619.416 0 -11.095.900 -10.567.524
2 16.084.682 664.735 0 553.988 0 -15.973.935 -14.488.830
3 22.487.031 664.735 0 462.517 0 -22.284 .812 -19.250.459
4 14.950.007 664.735 0 460.332 0 -14.745.604 -12.131.245
5 0 664.735 0 456.894 0 207.841 162.849
6 0 664.735 0 456.894 0 207.841 155.094
7 0 664.735 0 456.894 0 207.841 147.709
8 0 664.735 0 456.894 0 207.841 140.675
9 0 664.735 0 456.894 0 207.841 133.976
10 0 664.735 0 602.383 0 62.352 38.279
11 0 664.735 0 602.383 0 62.352 36.456
12 0 664.735 0 602.383 0 62.352 34.720
13 0 664.735 0 602.383 0 62.352 33.067
14 0 664.735 0 602.383 0 62.352 31.492
15 0 664.735 0 602.383 0 62.352 29.993
16 0 664.735 0 602.383 0 62.352 28.564
17 0 664.735 0 602.383 0 62.352 27.204
18 0 664.735 0 602.383 0 62.352 25.909
19 0 664.735 0 602.383 0 62.352 24.675
20 0 664.735 0 -25.898.980 0 26.563.715 10.011.585
VNAF/C ·46.221.109
RIRF/C ·4,81%
B/ C 0,21

Aceste rezultate subliniaza inca o data faptul ca obtinerea finanarii nerambursab ile este vitala pentru
implementarea proiectului, intrucat acesta se incadreaza in categoria investitiilor cu rentabilitate socio-
economica ridicata, fara a fi insa bancabile.

1.3.3. Cantitatea optima de interventie din partea fondurilor structurale

In ceea ce priveste cantitatea optima de interventie din partea fondurilor structurale, aceasta va fi verificata pe
baza profitabilitatii contributiei proprii (2%*Valoarea elgibila+Valoarea neeligibila+TVA) investite in proiect -
VNAF/K si RIRF/K, indicatori calculati in tabelul urmator:

17
 Tabelul 11 Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect

Fara proiect Cu proiect

Costuri CF CF actualizat
Anul Costuri Venituri Costuri Venitur i
investitionale neactualizat (5%)
totale totale totale totale
0 184.399 664.735 0 664.735 0 -184.399 -184.399
1 2.430.416 664.735 0 619.416 0 -2.385.097 -2.271.520
2 3.508.814 664.735 0 553.988 0 -3.398.067 -3.082.147
3 4.905.463 664.735 0 462 .517 0 -4.703.244 -4.062.839
4 3.237.226 664.735 0 460.332 0 -3.032.823 -2.495.111
5 0 664.735 0 456.894 0 207.841 162.849
6 0 664.735 0 456.894 0 207.841 155.094
7 0 664.735 0 456.894 0 207.841 147.709
8 0 664.735 0 456.894 0 207.841 140.675
9 0 664.735 0 456.894 0 207.841 133.976
10 0 664.735 0 602.383 0 62.352 38.279
11 0 664.735 0 602.383 0 62.352 36.456
12 0 664.735 0 602.383 0 62.352 34.720
13 0 664.735 0 602.383 0 62.352 33.067
14 0 664.735 0 602.383 0 62.352 31.492
15 0 664.735 0 602.383 0 62.352 29 .993
16 0 664.735 0 602.383 0 62.352 28.564
17 0 664.735 0 602.383 0 62.352 27.204
18 0 664.735 0 602.383 0 62.352 25.909
19 0 664.735 0 602.383 0 62.352 24.675
20 0 664.735 0 -6.530.776 0 7.195.511 2.711.912
VNAF/K -8.333.443
RIRF/K -2,74%
B/ C 0,25

Se observa faptul ca indicatorii financiari au in continuare valori negative - VAN este negativa, iar RIR se
situeaza sub nivelul costului de oportunitate al capitalului (5%) ; cu alte cuvinte, interventia financiara din parte
fondurilor structurale a fast corect determinata, nefiind posibila diminuarea acesteia si cresterea contributiei
proprii.

1.3.4. Durabilitatea financiara a proiectului

In ceea ce priveste durabilitatea financiara a proiectului, evaluata prin fluxul net de numerar cumulat, se poate
observa ca acesta este pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza:

Tabelul 12 Fluxul de numerar cumulat

Surse de finantare Costuri

Flux
Anul Contributie lntretinere Flux net
cumulat
Grant UE lnvestitionale
locala si operare
0 849.144 660.900 664.735 845.298 10 10
1 3.049.842 8.710.803 619.416 11.141.219 10 20
2 4.062.812 12.575.868 553.988 16.084.682 10 30
3 5.367.989 17.581.568 462.517 22.487.031 10 40
4 3.697.568 11.712.781 460.332 14.950.007 10 50

18
 5 456 .904 0 456 .894 0 10 60
6 456.904 0 456.894 0 10 70
7 456 .904 0 456 .894 0 10 80
8 456 .904 0 456 .894 0 10 90
9 456.904 0 456.894 0 10 100
10 602.393 0 602.383 0 10 110
11 602.393 0 602.383 0 10 1 20
12 602.393 0 602.383 0 10 130
13 602.393 0 602.383 0 10 140
14 602.393 0 602.383 0 10 1 50
15 602.393 0 602.383 0 10 160
16 602.393 0 602.383 0 10 170
17 602.393 0 602.383 0 10 180
18 602.393 0 602.383 0 10 190
19 602.393 0 602.383 0 10 200
20 602.393 0 602.383 0 10 210

1.4. ANALIZA ECONOMICA

Avand in vedere amplitudinea impactului socio-economic al proiectelor finantate de UE, rezultatele analizei
financiare sunt semnificative doar in masura in care ele sunt completate de cele ale analizei economice . Nu
mai este cazul sa insistam asupra faptului ca multe dintre proiectele finantate din fonduri UE au o rata interna
de rentabilitate financ iara mica sau chiar negativa - datorita faptului ca implementarea lor nu genereaza (sau
genereaza intr-o masura mica) venituri; acesta este de altfel si motivul pentru care finantarea lor nu se poate
realiza prin metode clasice , cum ar fi cea a imprumuturilor bancare. Bunastarea generala a regiunilor este cea
care prezinta cea mai mare importanta in contextu l politicilor regionale ale UE, fiind necesar ca rezultatele
analizei socio-economice sa le sustina si chiar sa le depaseasca pe cele ale analizei financiare .

1.4.1. Metodo logie

Metodologia folosita in analiza socio-economica este cea recomandata de Uniunea Europeana , prin
urmatoarele documen te:
> Ghidul Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii, pregatit pentru Unitatea de Evaluare, Directia
Generala pentru Politici Regionale, Comisia Europeana;
> Documentul de Lucru Nr. 4 - Orientari privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii.
> Anexa 6 de la Ghidul Solicitantului - Recomandari privind elaborarea analizei cost-beneficiu
Analiza economica va fi realizata in 3 etape:
> Eliminarea impozitelor/subventi ilor si a altor transferuri.
> Corectia externalitatilor.
> Conversia preturilor de piata, in scopul includerii costurilor si beneficiilor sociale.
Corecti ile fiscale

Preturile de piata includ uneori impozite, subventii si alte transferur i, care pot afecta nivelul lor relativ.
Corectiile fiscale se vor efectua cu luarea in considerare a urmatoarelor principii:
,. Preturile aferente fluxurilor de intrare si iesire nu vor include TVA si nici alte impozite indirecte;
> Preturile aferente fluxurilor de intrare vor include impozitele directe;

19
 ,. Transferurile catre indivizi, cum ar fi cele pentru asistenta sociala, nu vor fi incluse; prin urmare
cheltuielile cu salariile vor include impozitul pe venit, dar vor exclude toate celelalte contributii (se vor
diminua cu 35%) .

Corectii privind externalitatile

Obiectivul acestei etape este acela de a dimensiona beneficiile si costurile externe (indirecte) ce nu au fost
incluse in analiza financiara.

Desi impactul infastructurii reabilitate este unul cert, efectele pe termen lung asupra economiei locale sunt
dificil de evaluat, iar o astfel de evaluare este considerata in studiile stiintifice si empirice ca fiind usor
controversata.

Prin urmare, in analiza economica nu au fost luate in conside rare efectele primare, intrucat data fiind lungimea
redusa a strazii, acestea vor avea un impact neglijabil. Aceste efecte se refera la reducerea costurilor de
operare a autovehiculelor, reducerea duratei calatoriei , respectiv reducerea costurilor externe (accidente,
zgomot , poluare , C02) .

Transformarea in preturi umbra

Preturile curente aferente fluxurilor de intrare si de iesire nu reflecta cu acuratete valoarea lor sociala, datorita
distorsiun ilor pietei, cum ar fi regimul de monopol, ingradirea schimburilor, inegalitatea dintre cerere si oferta
etc. Distorsiunile preturilor sunt corectate cu ajutorul factorilor de conversie.

Metodologia de aproximarea factorilor de conversie urmareste regulile impuse in Ghidul analizei Cost-
Beneficiu a proiectelor de investitii, pregatit pentru Unitatea de Evaluare, Directia Generala pentru Politici
Regionale, Comisia Europeana.

,_ Factorul standard de conversie (FSC)

Acest factor va fi folosit atunci cand estimarea cu ajutorul factorilor specifici de conversie nu este posibila sau
ar necesita perioade mari de timp. Formula este urmatoarea:

FSC = (M+X)/[(M + Tm) + (X-Tx)]

Unde:
M = importuri totale CIF
X = exporturi totale FOB
Tm = taxe de import
Tx = taxe de export

Folosind formula de mai sus si datele disponibile pentru anul 2007, din Anuarul Statistic al Romaniei 2008,
FSC pentru Romania este calculat astfel:

Tabelul 13 Factorul standard de conversie pentru Romania

2007 mil. euro

importuri totale CIF 51.322
exporturi totale FOB 29.549
taxe de import 910
taxe de export 0
FSC 0,99

20
 ,. Factorul de conversie pentru materialele de constructii:

Luand in considerare faptul ca toate materialele importate - ce vor fi utilizate in cadrul proiectului - au ca tara
de origine Uniunea Europeana, pentru care nu se percep taxe de import, factorul de conversie este 1. Pentru
materialele locale se poate aplica factorul de conversie standard, si anume 0,99. Prin urmare, nu consideram
ca este necesara corectarea costurilor aferente componentei ,,materiale" a cheltuielilor de operare si
intretinere.

,. Factorul de conversie pentru forta de munca

Piata fortei de munca calificata a fost considerata ca nefiind distorsionata, prin urmare factorul de conversie
este 1:

FC forta de muncamunciton calificati = 1

In ceea ce priveste forta de munca necalificata, factorul de conversie este aproximat prin intermediul salariului
contabil, inferior celui ,,platit" de proiect. Aceasta este o modalitate de a lua in considerare faptul ca, in
conditiile existentei somajului, salariile actuale depasesc costul de oportunitate al fortei de munca. Avand in
vedere faptul ca ajutorul de somaj reprezinta 75% din salariul minim pe economie, putem considera factorul de
corectie la valoarea rezonabila de 0,8:

FC forta de muncamuncitori necalificati = 0,8

FC forta de munca = 1*40% + 0,8*60% = 0,88

,. Factorul de conversie pentru cursul de schimb valutar

Luand in considerare aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, precum si trendul actual al cursului de
schimb LEU/EUR, nu consideram ca piata valutara este distorsionata si, prin urmare, nu este necesara
ajustarea componentei de curs valutar.

1.4.2. Corectiile fiscale si ,,preturile umbra"

Conform metodologiei prezentate anterior, cheltuielile investitionale si cele operationale var fi aj ustate astfel
incat sa se excluda contributiile si taxele aferente salariilor, precum si imperfectiunile pietei. Rezultatele
acestor corectii sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 14 Determinarea costurilor incrementale

Costuri Forta de Costuri Forta de

AN Profit Profit
operationale munca investitionale munca
0 0 0 0 845.298 355.025 84.530
1 45 .319 19.034 4.532 11.141.219 4.679.312 1.114.122
2 110.747 46.514 11.075 16.084.682 6.755 .567 1.608.468
3 202.218 84.932 20.222 22.487 .031 9.444.553 2.248.703
4 204.403 85.849 20.440 14.950.007 6.279.003 1.495.001
5 207 .841 87.293 20.784 0 0 0
6 207 .841 87.293 20.784 0 0 0
7 207.84 1 87 .293 20.784 0 0 0
8 207 .84 1 87 .293 20.784 0 0 0
9 207.841 87 .293 20.784 0 0 0
10 62.352 26 .188 6.235 0 0 0

21
 11 62.352 26.188 6.235 0 0 0
12 62.352 26.188 6.235 0 0 0
13 62.352 26.188 6.235 0 0 0
14 62.352 26.188 6.235 0 0 0
15 62.352 26.188 6.235 0 0 0
16 62.352 26.188 6.235 0 0 0
17 62.352 26. 188 6.235 0 0 0
18 62.352 26.188 6.235 0 0 0
19 62.352 26.188 6.235 0 0 0
20 62 .352 26.188 6.235 26 .501.363 11.130.572 2 .650.136

Tabelul 15 Determinarea corectiilor fiscale

Costuri Forta de Costuri Forta de

AN o peration ale munca
Profit
investitionale munca
Profit

0 0 0 0 549.444 230.766 84.530

1 29.458 12.372 4532 7.241.793 3.041.553 1.114.122
2 71.986 30.234 11075 10.455.043 4.39 1.118 1.608.468
3 131.442 55.206 20222 14.616.570 6.138.959 2.248.703
4 132.862 55.802 20440 9.717.504 4.08 1.352 1.495.001
5 135.097 56.741 20784 0 0 0
6 135.097 56.741 20784 0 0 0
7 135.097 56.741 20784 0 0 0
8 135.097 56.741 20784 0 0 0
9 135.097 56.741 20784 0 0 0
10 40 .529 17.022 6235 0 0 0
11 40.529 17.022 6235 0 0 0
12 40.529 17.022 6235 0 0 0
13 40.529 17 022 6235 0 0 0
14 40.529 17.022 6235 0 0 0
15 40.529 17.022 6235 0 0 0
16 40.529 17.022 6235 0 0 0
17 40.529 17.022 6235 0 0 0
18 40 .529 17.022 6235 0 0 0
19 40 .529 17.022 6235 0 0 0
20 40.529 17.022 6235 17.225.886 7.234.872 2 .650. 136

Tabelul 16 Determinarea preturilor umbra si a costurilor finale ajustate

Preturi umbra Costuri finale ajustate

AN Costuri Forta de Costuri Forta de
Profit Profit Operat ionale lnvestitionale
operationale munca investitionale munca
0 0 0 203.074 0 0 437 .222
1 10.888 0 2.676 .567 0 23.441 5.762.684
2 26.606 0 3.864.184 0 57 .283 8.319.641
3 48.581 0 5 .402 .284 0 104.595 11.631.192
4 49 .106 0 3.591.590 0 105.725 7.732.74 1
5 49.932 0 107.504

22
 6 49.932 0 107.504
7 49.932 0 107.504
8 49.932 0 107.504
9 49.932 0 107.504
10 14.980 0 32 .251
11 14.980 0 32.251
12 14.980 0 32.251
13 14.980 0 32.251
14 14.980 0 32.251
15 14.980 0 32.251
16 14.980 0 32.251
17 14.980 0 32.251
18 14.980 0 32.251
19 14.980 0 32.251
20 14.980 0 32.251 7.340.877

1.4.3. Costuri economice si beneficii

Lucrarile de reabilitare ale spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiul Timisoara, vor produce in viitor
externalitati pozitive in mediul social datorita cresterii calitatii vietii, datorita reabilitarii si reorganizar ii spatiilor
publice, a refacerii zonei verzi etc . Aceste beneficii sunt eerie si deosebit de importante , insa sunt destul de
dificil de evaluat in expresie monetara.

La nivelul populatiei, proiectul investitional propus genereaza efecte in ceea ce priveste:

- cresterea calitatii infrastructurii publice;
- crearea de locuri de munca temporare ;
- cresterea potentialului turistic al zonei.

1.4.3.1. Beneficii din imbunatatirea infrastructurii spatiilor publice

Aces! beneficiu apare ca urmare a reabilitarii spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara,
astfel ca se va imbunatat i infrastructura tehnico-edilitara a zonei, se va decongestiona si fluidiza circulatia auto
si pietonala, se vor realiza trotuar e, piste de ciclisti, locuri de parcare, se va reabilita si extinde reteaua de
utilitati existente (retele subterane de apa , canalizare, electricitate, termoficare, gaze, telefonie , etc.), de
asemenea se va usura accesul catre resedintele gospodariilor locuitorilor din cartierul Cetate si nu in ultimul
rand va avea loc o crestere a atractivitatii zone i pentru turisti interni si externi in vedere valorificarii potentialului
istoric si social al zonei Cetate. Astfel , in principal, pentru locuitorii municipiului Timisoara , se vor crea
conditiile imbunatatirii calitatii spatiilor publice, asigurand un mediu de viata sanatos , confortabil si vibrant. In
plus, prin punerea in valoare a vestigiilor arheologice, este de astepat sa creasca atractia pentru vizitarea
acestor vestigii.

Pentru cuantificarea acestui beneficiu, am procedat la realizarea unui chestiona r aplicat unui numar de 300 de
gospodarii din zona municipiului Timisoara adiacenta proiectului investitional (aproximativ 1 % din totalul
gospodariilor) , cu scopul de a determina care este valoarea la care beneficiarii proiectului investitional
evalueaza toate aceste aspecte referitoare la cresterea calitatii serviciilor infrastructurii urbane. Continutul
chestionarulu i, explicitarea acestuia , rezultatele obtinute si analiza statistica a acestora sunt prezentate in
A nexa . Astfel, beneficiul social al unei gospodarii a fost estimat indirect, prin disponibilitatea de a plati un
anumit tarif pentru reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara jud . Timis. In urma
aplicarii chestionaru lui a rezultat ca, in medie, o gospodarie din Timisoara este dispusa sa plateasca
un tarif mediu de 60 lei Ian (5 lei/luna) pentru a beneficia de servicii oferite de infrastructura urbana

23
propusa spre finantare. In aceste conditii, beneficiile sociale totale anuale referitoare la cresterea calitatii
serviciului de infrastrucura urbana au fost reflectate in tabelul urmator:

Tabelul 17. Determinarea beneficiului social

din cresterea calitatii serviciului infrastructurii urbane - BS 1

Nr.
Specificatie U.M. An 6-20
crt.
1. Gospodarii adiacente obiectului investitional - 80.000
2. Tarif social anual lei/gosp 60
3. BS 1 lei/an 4.800.000

1.4.3.2. Alte beneficii ale populatiei necuantificate monetar

Avand in vedere situatia conju ncturala concreta a zonei Cetate din municipiului Timisoara , se poate aprecia ca,
modernizarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara va conduce la cresterea potentialului
turistic al zonei si la valorificarea eficienta a vechiului earlier istoric.

In urma implementarii proiectului propus, populatia poate avea si alte beneficii. Astfel, datorita reducerii costurilor
operatorilor de vehicule, transportatorii vor percepe tarife mai mici. De asemenea, agentii economici din zona care
transporta bunuri, utilizand tronsoanele reabilitate, vor beneficia de costuri unitare mai scazute pentru produsele lor.
Oricare dintre aceste efecte poate permite agentilor economici sa-si intensifice nivelele de functionare si sa obtina
beneficii financiare aditionale. Avand in vedere faptul ca nu sunt disponibile suficiente date statistice din surse
oficiale referitoare la aceste chestiuni, aceste alte benefici au fost neglijate in analiza cost-beneficiu a proiectului .

1.4.4. Rezultatele analizei Cost Beneficiu (economice)

Avand in vedere toate efectele evaluate paragrafele anterioare, se poate realiza analiza cost-beneficiu, pentru
a cuantifica astfel valoarea actualizata socio-economi ca a propiectului propus. Rezultatele analizei sunt
prezentate in tabelul urmator: ·

Tabelul 18. Principalii indicatori economici

Costuri Costuri Beneficii CF CF actualizat

AN
investitionale operationale sociale neactualizat (5,5%)
0 437.222 0 0 -437.222 -437.222
1 5.762.684 23.441 0 -5.786.125 -5.484.479
2 8.319.641 57.283 0 -8.376.924 -7.526.268
3 11.631.192 104.595 0 -11 .735.787 -9.994.357
4 7.732.741 105.725 3.600.000 -4.238.467 -3.421.361
5 0 107.504 4.800.000 4.692.496 3.590.390
6 0 107.504 4.800.000 4.692.496 3.403.213
7 0 107.504 4.800.000 4.692.496 3.225.795
8 0 107.504 4.800.000 4.692.496 3.057.625
9 0 107.504 4.800 .000 4.692.496 2.898.223
10 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2.791.186
11 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2.645.674
12 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2 .507.748
13 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2.377.012
14 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2 .253.092
15 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2 .135.632
16 0 32.251 4.800.000 4.767.749 2.024.296

24
 17 0 32.251 4.800.000 4.767.749 1.918.764
18 0 32.251 4.800.000 4.767.749 1.818.734
19 0 32 .251 4.800.000 4.767.749 1.723.918
20 0 -7.308.626 4.800.000 12.108.626 4.149.977
VNAE 15.657.593
RIRE 11,04%
B/C 1,56

Rezultatele analizei de mai sus subliniaza in mod clar necesitatea socio-economica a implementarii proiectulu i
propus , in special daca luam in considera re faptul ca ipotezele de lucru au fast astfel formulate incat sa se
excluda orice supra-evaluare.

,,Averea" socio-economi ca creata prin acest proiect (VANE) depaseste marimea investitiei initiale.
Aceasta performanta este subliniata si de rata interna de rentabilitate, care este de 2 ori mai mare decat costul
capitalului .

In concluzie , putem afirma faptul ca analiza economica reprezinta eel mai puternic argument in favoarea
implementarii proiectului de reabilitare a centrului istoric, investitie care va imbunatati cu siguranta atat
accesibilitatea zonei si, implicit, tranzitul de marfuri si mobilitatea populatiei, cat si nivelul de trai si situatia
economica in zona vizata de proiect, constituindu-se astfel intr-un model de succes demn de urmat si in alte
regiuni ce beneficiaza de un real potential de dezvoltare economica.

1.5. ANALIZA DE SENSITIVITATE

Pentru fiecare din variabilele cheie (costurile investitionale , costurile de operare si intretinere) analiza de
senzitivitate va evalua performantele economice ale proiectului in conditiile unei variatii de +/- 1%.

lntrucat toti indicatorii rezultati in urma analizei financiare sunt negativi, neputand atinge niciodata valori
pozitive, am considerat ca fiind nerelevanta efectuarea unei analize de senzitivitate pentru acesti indicatori.

Rezultatele obtinute pentru indicatorii economici sunt evidentiate in tabel ul urmator:

Tabelul 19 Analiza de sensitivitate

Scenariu Optimist Neutru Pesimist Optimist (Ll%) Neutru (Ll%) Pesimist (Ll%)
Variatia costurilor investitionale
VAN E 15.952.809 15.657.593 15.362.377 1,89% 0,00% -1,89%
RIRE 11,19% 11,04% 10,90% 1,31% 0,00% -1,29%
B/C 1,58 1,56 1,55 1,07% 0,00% -1,05%
Variatia costurilor operationa le
VAN E 15.640.232 15.657.593 15.674.954 -0,11% 0,00% 0,11%
RIRE 11,04% 11,04% 11,05% -0,02% 0,00% 0,02%
B/C 1,56 1,56 1,56 -0,06% 0,00% 0,06%
Variatia beneficiilor sociale
VANE 16.026.238 15.657.593 15.288.948 2,35% 0,00% -2,35%
RIRE 11,16% 11,04% 10,93% 1,02% 0,00% - 1,03%
B/C 1,58 1,56 1,55 0,85% 0,00% -0,85%

Din tabelul anterior, putem observa faptul ca dintre cele trei variabile cheie considerate impactul eel mai
puternic asupra valorii actualizate nete ii are modificarea costurilor investitionale. Aceasta deoarece investitia

25
se efectueaza in primii ani, impactul factorul ui de actualizare asupra raportului beneficiu-cost si al ratei de
rentabilitate este de asemenea unul pronuntat.

Se observa ca indiferent de tipul scenariului simulat (optimist sau pesimist), valorile actualizate nete
economice (VANE) obtinute sunt pozitive, valorile RIRE depasesc 5,5% (fiind astfel peste nivelul ratei de
actualizare utilizata) , iar valoarea raportului costuri/beneficii este subunitara. Aces te rezultate atesta faptul
ca proiectul investitional propus este unul fezabil.

Concluzia acestei analize de sensitivitate pentru fluxurile consolidate ale proiectului este aceea ca investitia
propusa va constitui o utilizare competitiva a fondurilor, adica aceasta va asigura o utilizare a fondurilor mai
eficienta decat alte utilizari care vor genera beneficii de numai 5,5%.

Pentru a putea avea o imagine mai buna asupra intervalelor in care pot var ia principalii indicatori econom ici ai
proiectului, asupra probabilitatii ca acesti indicatori sa atinga valori negative sau sub un anumit prag, analiza
de senzitivitate trebuie completata prin analiza de rise.

1.6. ANALIZA DE RISC

Asemenea oricarui proiect, si proiectul investitional analizat este supus amenintarii unor riscuri interne si
externe. Descrierea acestor riscuri, consecintele si modalitatile de eliminare a acestora, precum si alocarea
responsabilitatilor in gestiona rea acestora sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 20. Matricea riscurilor ce afecteaza proiectul investitional

Modalitati de Cine este responsabil

Categoria de rise Descriere
Riscuri interne
Executarea
necorespunzatoare a
unora dintre lucrarile de
constructii
Nerespec tarea graficului
de executie.
Organizarea deficitara a
fluxului informational intre
diferitele entitati implicate
in implementarea
proiectului
Cresterea costurilor
investitionale datorita
lucrarilor de executie
Consecinte
Eliminare a riscului de gestiunea riscului
lntarzierea in Se impune Antrep renor
implementare si identificarea si
majorarea costurilor de adoptarea de catre
executie a lucrarilor de promotorul proiectului
reabilitare a spatiilor si principalele entitati
publice din Centrul implicate - si anume,
lstoric al municipiului Primaria Municipiului
Timisoara Timisoara, lnginerul si
Consecinte pentru Antreprenoru l - a unor lnginer,Antreprenor
ambele parti. Pentru solutii adecvate, atat
executantii lucrarii din punct de vedere
venitur i intarziate si f inanciar, cat si din
profituri pierdute. punctulde vedere al
Pentru beneficiari respectariitermenelor
intarzierea inceperii prevazute :
utilizarii spatiilor 1) selectarea adecvata
publice din Centrul a companiei de
lstoric al municipiului constructii,
Timisoara reabilitat, cu 2) intocmirea unui
toate consec intele ce contract
decurq din aceasta clar si strict,
Riscul este atat fizic 3) selectarea unui Beneficiar
cat si operational si se lnginer cu exper ienta in
refera la intarzierea domeniu si cu o
efectuarii receptiei reputatie excelenta
investitiei
Calitatea proiectarii A ntreprenor
si/sau a lucrarilor sa fie
necorespunzatoare ,
avand ca rezultat

26

Categoria de rise Descriere
Lipsa capacitatii financiare
a beneficiarului de a
suporta costurile
operationale sau rata de
cofinantare
Riscuri externe
Riscuri economice Variatia indicatorilor
macroeconomici:
- cresterea inflatiei
- deprecierea monedei
nationale
- cresterea ratei dobanzi i
Cresterea preturilor la
materialele de constructie
Deteriorarea infrastructurii
locale
Riscuri politice Adop tarea unor strategii
nefavorabile (in domeniul
impozituluipe profit. al
impozitului pe salariisi al
modificarii cotei TVA) ce
descurajeaza investitiile,
initiativele antreprenoriale,
motivarea fortei de
munca,nivelul de trai
Riscuri sociale Cresterea costurilor fortei
de munca .
Lipsa personalului calificat
Sunt propuse urm toarele m suri concrete de management a riscurilor identificate In cadrul proiectului
(tabelul nr. 20) i de atenuare sau eliminare a efectelor lor negative:
Modalitati de Cine este responsabil
Consecinte
Eliminare a risculu i de gestiunea riscului
cresterea peste
anticipari a costurilor
de intretinere si
reparatii
lmposibilitatea Beneficiar
investitorului de a
reabilita strazile
urbane si spatiile
publice vizate prin
prezentul proiect
Diminuarea in termeni Executantul va cauta Beneficiar
realia veniturilor un mecanism
realizate de executant corespunzator pentru
compensare a acestor
indicator i, cautand sa
accepte clauze de
indexare in contract.
lnvestitorul nu poate lnvestitorul poate sa isi Beneficiar
asigura finantarea utilizeze propriile
investitiei si resurse financiare
intretinerea spatiilor (daca acestea sun!
publice din Centrul disponibile) pentru a
lstoric al municipiului acoperi costurile
Timisoara vizate suplimentare. De
asemenea, investitorul
poate cauta si alte
surse de finantare.
lnvestitorul are lncheierea unui Beneficiar, Antreprenor
dificultati in realiza rea contract cu clauze clar
graficului de execut ie, stabilite de la inceput,
cu consecinte in independente de
derularea contractului conju nctura politica si
incheiat cu institutionala viitoare.
constructorul
Impact negativ asupra Veniturile investitorului Beneficiar
beneficiarilor trebuie sa permita
proiectului acoperirea diferentelor
nefavorab ile, pana la
un cuantum stabilit
intre parti prin contract.
Lobby politic pe langa
autoritatile publice de
la nivelurile superioare,
cu scopul ca actele
normative cu impact
asupra proiectului sa
ramana neschimbate
0 crestere Contractarea unei Beneficiar
semnificativa in companii de constructii
costurile investitionale, cu o anumita reputatie
cu consec inte in si experienta in
nerespectarea domeniu
graficului de executie
sau intocmirea unor
lucrari de o calitate
necorespunzatoare
27
 Riscuri interne
1. Conform analizei de sensitivitate realizate, eel mai sensibil factor de intrare ii reprezinta cheltuielile
investitionale, o crestere cu 1% a acestora determinand o scadere cu 1,97% a VNAE , 1,27 a RIRE si
respectiv 1,05 a raportului B I C . Pentru evitarea acestor situatii se impune identificarea si adopta rea de
catre beneficiar a unor solutii adecvate , atat din punct de vedere financiar, cat si din punctul de vedere al
respectarii termenelor prevazute.
2. Montarea consolelor electrice pe cladirile aflate in proprietate privata, existand riscul refuzului montarii
acestor console. Beneficiarul se obliga sa obtina acordul asociatiei de proprietari (accept pentru extinderea
retelelor electrice respectiv inlocuire console). Aceste lucrari de extindere retele electrice si de inlocuire
console nu reprezinta cheltuieli pentru proprietari. Prin aceste lucrari se demonteaza de pe fatadele
cladirilor cablurile electrice existente. In cazul in care nu se obtine acest acord, consolele vor fi montate in
pozitiile invecinate
3. Pe timpul sapaturilor se pot intercepta vestigii arheologice (rise arheologic) . Din acest motiv, executia
proiectului este impartita pe obiecte. Conform graficului de esalonare a executiei, nu toate lucrarile vor
incepe in acelasi timp la toate obiectele. Daca se gasesc vestigii arheologice in timpul executiei,
constructorul are posibilitatea de a intrerupe executia la obiectul respectiv si de a incepe lucrarile la un alt
obiect.
4. Constr uctorul desemnat poate parasi lucrarea. Pentru prevenirea acestor situatii, caietele de sarcini
prezentate in cadrul proiectului trebuie sa fie foarte bine intocmite, pentru a stabilii drepturile si obligatiile
constructorului .
5. In faza de constructie, exista riscu/ de executie necorespunzatoare a /ucrarilor contractate, fapt care
conduce la intarziere in implementare si majorare a costurilor de execut ie a lucrarilor de reabilitare a
spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara. Masuri:
../ Cand se va selecta constructorul prin procedura de achizitie publica se va avea in vedere ca acesta sa
aiba resursele si capacitatea tehnica de a se incadra in conditiile de executie. Motivul este acela ca
investitoru l (Primaria Timisoara) va fi parte intr-un contract cu valori si termene fixe, iar posibilele
consecinte ale acestu i rise ar fi intarzierea in implementare si majorarea costurilor investitiei. Totodata,
se va desemna un diriginte de santier cu experienta in domeniul acestui tip de executie tehnica.
6. Nerespectarea graficului de executie este un alt rise care deriva din eel mentionat la punctul 1. Asadar,
referitor la receptia investitiei, poate fi identificat riscul de aparitie a unor intarzieri in efectuarea receptiei
din vina constructorului. Masuri :
../ Pentru a elimina efectele negative asupra investitorului (intarzierea inceper ii utilizarii spatiilor publice din
centrul istoric al municipiului Timisoara) , acesta va stipula in contract penalitati pentru orice intarzieri
datorate constructorului;
../ Totodata, plata intregii contravalori a lucrarii nu se va face pana la receptia investitiei (daca apar
intarzieri, sumele datorate vor fi diminuate cu penalitatile de rigoare conform contractului).
7. Exista riscul ca resursele necesare reabilitarii spatiilor pub/ice din centrul istoric al municipiului Timisoara
sa caste mai mutt decaf s-a anticipat, sa nu aiba o calitate corespunzato are sau sa fie indisponibile in
cantitatile necesare . Masuri:
../ Executant ul (constructorul) poate gestiona riscul prin contracte de aprovizionare pe termen lung cu
clauze specifice privind asigurarea calitatii furniturilor. In parte aceasta poate fi rezolvata si din faza de
proiectare .
8. Exista riscul unei calitati necorespunzatoare a proiectarii si I sau /ucrar ilor efectuate, ceea ce va duce la
crestere neprevazuta a cheltuielilor de intretinere si reparatii. Masuri:
../ lnvestitorul (Primaria Timisoara) va introduce in contractele pe care le va incheia cu proiectantul tehnic
si cu constructorul clauze de garantie a lucrarilor efectuate.
9. Exista riscu/ ca beneficiaru/ sa nu poata asigura resursele financiare la timp si in cuantumuri suficiente
(aferente ratei de cofinantare), ceea ce va conduce la imposibilitatea Primariei Timisoara de a reabilita
strazile urbane si spatiile publice vizate prin proiect. Masuri:
../ Efectuarea unei analize de catre investitor (Primaria Timisoara) a angajamentelor sale in care sa se tina
cont neaparat de programarea investit iei de reabilitare a centrului istoric al municipiului Timisoara.

28
 Riscuri externe
1O.Riscurile externe de natura economica vizeaza efectele negative ale cresterii ratei inflatiei, cresterii
preturilor la materialele de constructii, ceea ce va determina, pentru constructor , scaderea veniturilor reale
inregistrate ca urmare a incasarii contravalorii lucrarilor executate, iar pentru beneficiar , cresterea costurilor
de investitii, in situatia in care in contractul dintre beneficiar si construc tor s-au prevazut clauze de
rectificare a pretului. Masuri:
./ Executantul , pentru a-si conserva valoarea reala a castigurilor realizate din executarea lucrarilor de
reabilitare a centrului istoric al municipiului Timisoara , va cauta sa se mentioneze in contractul incheiat
cu beneficiarul, o clauza de indexare a pretului, dupa modelul:
P1 = Po x (1 + d/100 + r/100)0
unde: P1 - pretul echivalent;
Po - pretul initial;
d - rata dobanzii;
r - rata inflatiei;
n - numarul de ani.
./ In functie de evolutia pretului mediu anual la materiile prime , materialele specifice lucrarilor de executie
ce vor fi derulate, beneficiarul va prevede resurse de acoperire a cresterii acestor preturi (din fondur i
proprii sau atrase) .
11.Riscurile externe de natura politica vizeaza adoptarea unor masuri nefavorabile (in domen iul impozitului pe
profit, al impozitului pe salarii si al modificarii cotei TVA) , fapt ce ar putea conduce la o diminuare a
investitiilor, reducere a initiativelor antreprenoriale , motivare a forte i de munca , diminuare a nivelul de trai.
In acest context, fondurile atrase la bugetul local vor fi diminuate, iar cota parte pentru cofinantarea
proiectului va fi mai mica. Masuri:
./ Lobby politic pe langa autoritatile publice de la nivel central, cu scopul ca actele normative cu impact
asupra proiectului sa ramana neschimbate .
12. Riscurile externe de natura sociala vizeaza cresterea costurilor fortei de munca sau anumite miscari
sindicale din domeniul constructiilor. Masuri:
./ Beneficiarul se va asigura la demararea procedurii de achizitie publica ca poate castiga contractul doar
o companie de constructii cu o anumita reputatie si experienta in domeniu.

29
1.7. ANALIZA COMPARATIVA A COSTULU I REALIZARll LUCRARILOR DE INTERVENTll FATA DE
VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCTIE I

Conform datelor din contabilitatea primariei Timisoara, strazile pietonale aferente proiectului investitional, cu o
suprafata totala de 13.033 mp, sunt inregistrate la o valoare de inventar totala de 38.677.800 lei.

Lungimea strazilor ce fac obiectul prezentului proiect investitional este de 1,207 km. In conditiile in care,
conform solutiei tehnice propuse de catre proiectantul tehnic de specialitate, latimea strazilor va fi de 11 m,
suprafata totala a acestora va fi de 13.033 mp.

Valoarea totala a costului realizarii lucrarilor de interventii pentru obiectele aferente strazilor respective
(20.822.475 lei) se va adauga la valoarea de inventar inregistrata in contabilitatea primariei Tim isoara,
rezultand o noua valoare de inventar de 59.500.275 lei, conform datelor din tabelul urmator:

Tabelul 20. Determinarea noii valori de inventar a strazilor modernizate

Nr. crt. Specificatie U.M. Valoare

1. Valoare de inventar totala lei 38.677.800
2. Suprafata totala drumur i mp 13.033
3. Valoare de inventar I mp lei I mp 2.968
4. Lungime drum modernizat m 1.207
5. Latime drum modernizat m 11
6. Suprafata totala drum modernizat mp 13.033
7. Valoare de inventar drum modernizat lei 38 .677.800
8. Valoare totala investitie lei 20 .822.475
9. Noua valoare de inventar lei 59.500.275

Analizand comparativ costul realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar existenta se poate
observa ca realizarea proiectului investitional propus va aduce cu sine o crestere cu 53,84% a valorii de
inventar . De asemenea se inregistreaza sensibile reduceri ale costurilor de intretinere, imbunatatiri ale calitatii
suprafete rulante, diminuari ale costurilor suportate de utilizatorii de vehicule ca urmare a parcurgerii unui km
de drum, precum si o crestere a vitezei de deplasare a vehiculelor.

Tabelul 21. Analiza comparativa strazi vechi/modernizate

Strazi
Nr. crt. Specificatie U.M. Strazi vechi Observatii
modernizate
1. Valoare de inventar lei 38.677.800 20.822.475 crestere cu 53 ,84%
2. Costuri de intretinere medii lei/km
100.000 60.000 reducere cu 40%
anuale I km
3. Calitatea suprafetei rulante - reducere a IRI cu 75% (crestere a
IRI 8 2
calitati suprafetei rulante cu 75%)
4. Costul mediu al operatorilor lei/veh-km
1,69 0,97 reducere cu 42,63%
de vehicule
5. Viteza medie de deplasare km/h 25 30 crestere cu 20%

0 serie de alte efecte economico -sociale benefice ale realizarii lucrarilor de interventii propuse au fost
evidentiate in analiza cost-beneficiu realizata , principalele concluzii ale acesteia fiind redate in sectiunea
urmatoare.

30
1.8. RECAPITULAREA ANALIZEI

lnvestitia propusa a fi realizata vizeaza reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric, zona Cetate , a
municipiul Timisoara, judetul Timis, in suprafata totala de 45.923 mp. Ulterior, prin implementare s-au
identificat si alte activitati (punerea in valoare a vestig iilor arheologice) necesare pentru atingerea obiect ivului
general.

Perioada de implementare a proiectului de reabilitare a fost estimata de catre proiectantul tehnic de

specialitate la 39 luni, din care lucrari efective de constructie se realizeaza in 32 de luni, perioada anterioara
semnarii contractului fiind de 20 luni. In functie de noile activitati (descrie in DALI) se propune prelungirea
termenului cu 9 luni.

Costul total al proiectului a fost estimat la o valoare cu TVA de 65.583.724 lei (15.269.879 EUR).

Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, spatiile publice vizate vor fi supuse unor lucrari de intretinere anuale.

Analiza cost-beneficiu a fost realizata pentru a oferi o evaluare a costurilor si beneficiilor financiare si sociale rn
situatia fara proiect si in situatia cu proiect si pentru a pune in evidenta situatia neta dintre acestea. De
asemenea se urmareste necesitatea implementarii activitatilor identificate in faza de implementare

In situatia "FARA proiect-varianta zero", desi strazile si pietele vor continua sa fie intretinute anual, calitatea
precara a lor se va deprecia continuu in perioada urmatoare.

Scenariul situatiei "CU proiect-varianta A" propune solutii tehnice specifice pentru fiecare activitate realizata
in cadrul proiectului contractat initial (structura rutiera, retele de alimentare cu apa , retele de canalizare , retele
de termoficare, retele de alimentare cu energie electrica si retele de telecomunicatii), la care se adauga
activitatile specifice de punere in valoare a vestigiilor arheologice.

In proiectarea duratei de viata a proiectului (perioada de operare) a fost luata in considerare o perioada totala
de 20 ani, din care realizarea lucrarilor de implementare a proiectului sunt estimate a se desfasura in 48 luni
(Anii 1-4).

Primaria Timisoara va beneficia de economii de fonduri (beneficii) pentru toata perioada de dupa realizarea
investitiei, aceste economii rezultand din costurile de intretinere a spatiilor publice din Centrul lstoric al
municipiului Timisoara reabilitata mai scazute decat cele privind intretinerea acestora, dar nereabilitate.

Totodata, reabilitarea spatiilor publice inclusiv punerea in valoare a vestigiilor arheologice va genera beneficii si
pentru populatia din zona, precum cele reprezentate de crearea a noi locuri de munca,cresterea calitatii spatiilor
publice sau de crestere a potentialului turistic al zonei Cetate.

In urma analizei financiare efectuate, valorile obtinute pentru cei mai relevanti indicatori de fezabilitate ai unei
investitii au fost:
./ valoarea actualizata neta financiara (VNAF/C): -46.221.109 lei
./ rata interna de rentabilitate financiara (RIRF/C) : -4,81%
./ raportul B I C : 0,21
./ Fluxul de numerar cumulat este pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza.

In urma analizei economice efectuate, valorile obtinute pentru cei mai relevanti indicatori de fezabilitate a unei
investitii au fost:
./ VNAE : 15.657.593 lei;
./ RIRE : 11,04%;
./ raportul B I C : 1,56.

31
Rezultatele obtinute in urma analizei economice probeaza faptul ca realizarea investitiei va fi fezabila din
punct de vedere economic (valoarea actualizata neta este pozitiva, rata interna de rentabilitate este superioa ra
ratei de actualizare utilizate de 5,5%, iar raportul costuri/ beneficii are o valoare subunitara).

Aceste rezultate probeaza fezabilitatea proiectului investitional propus precum si completarea acestuia cu
activitatile de punere in valoare a vestigiilor arheologice, cu atat mai mult cu cat alte beneficii posibile (desi
importante) nu au fost cuantificate in expresie monetara si, prin urmare, nu au fost incluse in analiza realizata
(cum ar fi reducerea costurilor de generate de accidente).

Pe baza acestor concluzii din analiza cost beneficiu a proiectului de amenajare a spatiilor publice
inclusiv punerea in valoarea a vestigiilor arheologice din Centrul lstoric al municipiul Timisoara,
judetul Timis , se recomanda ca proiectul sa fie aprobat in vederea finantarii.

INTOCMIT,
S.C. GLOBAL BUSINESS ALLIANCE S.R.L.

32
 ANEXA

Chestionar pentru estimarea disponibilitatii locuitorilor

din Timisoara de a plati pentru reabilitarea spatiilor publice inclusiv punerea in valoare
a vestigiilor arheologice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara

1. Caracteristicile studiului

Cercetarea intreprinsa intentioneaza sa evalueze oportunitatea realizarii investitiei privind reabilitarea

spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara.
In acest scop am propus o cercetare directa , pe baza de chestionar.
Completarea chestionarelo r se va realiza cu sprijinul Primariei Timisoara.
Am optat pe chestionarea la domiciliu a potentialilor beneficiari ai investitiei.
Dimensiunea esantionului pe care am propus-o este de 300 de respondenti , reprezentand 300 de
gospodarii din municipiu, dimensiune ce asigura o probabilitate de garantare a rezultatului de 90% si o eroare
maxim acceptabila de 5%.
Esantionarea propusa este cea aleatoare . Pentru ca esantionul sa poata fi validat este necesar ca in
cadrul lui sa se regaseasca:
• respondenti din toate categoriile de varsta ;
• atat respondenti masculini cat si respondenti feminini ;
• respondenti din toate categoriile de venit ;
• respondenti din cat mai multe nivele culturale (studii).
In construirea chestionaru lui s-a tinut cont de obiectivele urmarite de studiu si de faptul ca
intervievarea este cea la domiciliu si deci, dimensiunea lui nu trebuie sa fie exagerat de mare.
lntervievarea s-a realizat de catre doi intervievatori pe parcursul a 3 zile.
Obiectivele ce au fost urmarite de chestionar sunt detaliate pentru fiecare intrebare in parte in cadrul
sectiunii urmatoare (..Explicitarea chestionarulu i").
Construirea chestionarului s-a realizat de catre specialistii firmei GLOBAL BUSINESS ALLIANC E.
Dupa elaborarea mai multor variante de chestionar, s-a ajuns la forma finala a lui (redactata mai jos).

33
Municipiul Timisoara intentioneaza sa realizeze un proiect de investitii ce vizeaza reabilitarea spatiilor publice
din Centrul lstoric al munic ipiului Timisoara.
Pentru a cunoaste mai bine opinia dvs. referitoare la oportunitatea unui astfel de proiect, va rugam sa
raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Varsta (ani):
a. 18-25 ani
b. 25-35 ani
c. 35-50 ani
d. 50-65 ani
e. peste 65 ani

2. Sexul

3. Nivelul de educatie:
a. Scoala generala
b. Scoala de meserii
c. Liceu
d. Facultate

4. Familia dvs. este compusa din ....... persoane.

5. Care este venitul familiei dvs.:

a. Mai putin de 400 RON;
b. 400-800 RON;
c. 800-1400 RON;
d. peste 1400 RON;

6. Care este suma maxima anuala pe care ati fi dispusi sa o platiti, ca reprezentanti ai familiilor dvs.,
pentru posibilitatea de a beneficia de cresterea calitatii si diversificarea serviciilor de infrastructura
urbana oferite prin reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului
Timisoara? ..........RON

Va multumim pentru colaborare!

34
 2. Explicitarea chestionarului

1. Varsta (ani):
a. 18-25 ani
b. 25-35 ani
c. 35-50 ani
d. 50-65 ani
e. peste 65 ani

Aceasta intrebare este prima din setul intrebarilor de identificare . Prin aceste intrebari se doreste
evidentierea profilului respondentilor si verificarea validitatii esantionul ui.
0 prima caracteristica pe care o cere aceasta intrebare este categoria de varsta a respondent ilor.
Pentru ca esantionul sa fie validat trebuie sa gasim respondenti eel putin in categoriile 18-65 de ani.
Rolul intrebarii este acela de a delimita categoriile de varsta, a beneficiarilor reabilitarii spatiilor publice
din Centrul lstoric din localitate, tinand cont de faptul ca persoanele pana in 50 de ani manifesta un interes mai
mare pentru accesarea punctelor de interes din aceasta zona (de ex. birouri de avocatura, agentii publice din
subordinea statului, Tribunalul , institutii de scolarizare , muzee etc .) precum si accesul la sediile de lucru ale
diversilor agentilor economici , deoarece persoanele aflate in aceasta categorie de varsta reprezinta forta de
munca.

R1 R2 R3 R4 R5
Non·
18-25 ani 25-35 ani 35-50 ani 50-65 ani peste 65 ani TOTAL
raspunsuri
Frecvente
28 98 116 32 26 0 300
absolute
Frecvente relative 9,3% 32,7% 38,7% 10,7% 8,7% 0,0% 100,0%

• seriesl,peste
65 ani, 8.70%, ---..,,..,-

• Seriesl,50-65
ani, 10.70%,
9%
-..1.
• serievarSfa-25
ani,9.30%, 9%

•18-25 ani
l
11% •25-35 ani
• Ser; §!Lahi
ani, 32.70%,
•se%5 ani

•peste 65 ani

ani, 38.70%,
38%
)

Rezultatele evidentiaza faptul ca ponderea cea mai mare a celor chestion ati este reprezentata de
persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-50 ani (38,7%), urmate de persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-35
ani (32,7%). Aceste rezultate pot reprezenta suportul realizarii investitie i prin prisma utilitatii cresterii calitatii si
serviciilor de infrastructura urbana ce vor fi oferite locuitorilor municipiulu i Timisoara.

1 2. Sexul l.0J [FJ

35
 Rolul intrebarii este acela de a delimita utilizatorii pe sexe, deoarece, in cele mai multe din cazuri,
pentru cuplurile divortate , copii raman in grija mamei , iar persoanele de sex feminin pot fi mai sensibile pot fi
mai sensibile la educatia furnizata fiului/fiicei lor, iar in zona Cetate se pot gasi o multitudine de obiective
culturale. Totodata accesul usor la diversele institutii de scolarizare din zona , aducand un mare beneficiu atat
pentru transportul lor cat si eel al copiilor (transportul spre scoala, spre locul de munca, spre exemplu).

R1 R2
Non-
M F
raspunsuri
TOTAL
Frecvente
142 158 0 300
absolute
Frecvente
47,3% 52,7% 0,0% 100.0%
relative

Sexul
l
• Seriesl, l)jM •F
47.30%, 47%

Rezultatele acestei intrebari evidentiaza faptul ca majoritatea celor chestionati sunt persoane de sex
feminin (52,7%) .

3. Nivelul de educatie:
a. Scoala generala
b. Scoala de meserii
c. Liceu
d. Facultate

Obiectivul acestei intrebari este de a determina nivelul de educatie al locuitorilor din Timisoara, stiut
fiind faptul ca persoanele cu o educatie mai inalta apreciaza mai mult beneficiul serviciile de recreere
deoarec e acestia au o paleta diversificata de locuri de munca, majoritatea dintre ele presupunand conditii de
stres ridicate, de asemenea persoanele cu o educatie mai inalta apreciaza obiectivele culturale localizate in
Centrul lstoric al municipiului.

R1 R2 R3 R4
scoala generala scoa la de meserii liceu facultate Non- TOTAL
raspunsuri

Frecvente
21 17 134 128 0 300
absolute
Frecvente
7,0% 5.7% 44 .7% 42.7% 0,0% 100,0%
relative

36
 • Series ,scoa la • fV"Mf 8hfifQacatie
generala, de meserii,
7.00%, 7%
5.70%, 6%

Series , •scoa la genera la

facultate,
42.70%, 43% •scoala de meserii

Seriesl, lice u
liceu,
44.70%, 44%

Abordand aprecierea cresterii calitatii serviciilor de infrastructura de recreere si sociala, oferite prin
reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului Timisoara prin prisma nivelului de educatie al
respondentilor, putem aprecia ca 42,7% dintre respondenti sunt persoane cu studii superioare care pun accent
deosebit pe un mod de viata in dinamic si pe existenta unor noi moduri de petrecere a timpului liber.

I 4. Familia dvs. este compusa din ....... persoane .

Obiectivul acestei intrebari este de a determina numarul de membrii ai unei familii, avand in vedere
faptul ca numarul membrilor unei familii si venitul acesteia determina posibilitatea membrilor ei de a sustine din
punct de vedere financiar investitiile in infrastructura necesara transportului rutier si pietonal.

R1 R2 R3 R4 RS
mai mare de 4 Non-
1persoana 2 persoane 3 persoane 4 persoane TOTAL
persoane raspunsuri
Frecvente
13 114 119 40 14 0 300
absolute
Frecvente
4 ,3% 38,0% 39,7% 13,3% 4,7% 0,0% 100,0%
relative

r
I II Seriesl, > 4 Numarul d esb1arle al familiei I
persoane, ----::.,....--.w=:--- persoana,
4.70%, 5% 4.30%, 4%

• Seriesl,4
•1persoana
persoane,
13.30%, 13% •2 persoane
persoane,
38.00%, 3 persoane
38%
persoane, •4 persoane
39.70%, 40%
•> 4 persoane

37
 Dupa cum se poate observa din tabelul si graficul de mai sus, 57,7% din persoanele chestionate fac
parte din familii cu mai mult de 3 membri.

5. Care este venitul familiei dvs.:

a. Mai putin de 400 RON;
b. 400-800 RON;
c. 800-1400 RON;
d. peste 1400 RON.

Aceasta intrebare urmareste profilul respondentilor din punct de vedere al veniturilor.

Scopul acestei intrebari este legat de faptul ca disponibilitatea de a sustine investitiile in infrastructura
necesara serviciilor de de recreere este influentata si de posibilitatile financiare de a plati pentru acestea .

R1 R2 R3 R4
Non·
mai putin de 400 RON 400-800 RON 800-1400 RON peste 1400 RON TOTA L
raspunsuri
Frecvente
7 18 198 77 0 300
absolute
Frecvente
2,3% 6,0% 66,0% 25,7% 0,0% 100,0%
relative

( • Seriesl,< 400

6.00%, 6%

Seriesl, >
1400 RON,
•< 400 RON

25.70%, 26% •400-800 RON

800-1400 RON

•> 1400 RON

Seriesl,
\_ 800-1400 RON,

L __ _ 66.00%, 66%

Dintre persoanele chestionate, 91,7% apreciaza venitul familiei careia ii apartin ca fiind mai mare de
800 RON, in timp ce 25,7% apreciaza acest venit ca fiind mai mare de 1400 RON . Aceste categorii de
persoane au posibilitatea materiala de a sustine investitiile in infrastructu ra de recreere necesara.

6. Care este suma maxima anuala pe care ati fi dispusi sa o platiti, ca reprezentanti ai familiilor dvs.,
pentru posibilitatea de a beneficia de cresterea calitatii si diversificarea serv iciilor de infrastructura
urbana oferite prin reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstor ic al municipiului
Timisoara? ......... .RON

Obiectivul intrebarii este de a determina suma maxima anuala exprimata in RON pe care cei
chestionati, ca reprezentanti ai familiilor !or, ar fi dispusi sa o plateasca pentru a beneficia de cresterea calitatii
si diversificarea infrastructurii urbane oferite prin reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiului
Timisoara.

38
 Non-
50 RON 55 RON 60 RON 65 RON 70 RON TOTAL
raspunsuri

Frecvente
39 70 88 83 20 0 300
absolute
Frecvente 27,67%
12,76% 23.33% 29,33% 6,67% 0,00% 100.00%
relative

• Seriesl, 70
:>um x1ma p Iati"ta
J I Seriemslf.lS Q
I
I
13.00%, 13%

• Seriesl, 65 •so RON

RO N, •ss RON
27.67%, 28% • Seriesl, 55
RON, 60 RON
23.33%,i:1 SoR ON

•70 RON

Seriesl, 60
RON,
29 .33%,29% )

Majoritatea respondentilor (77%) apreciaza ca ar fi dispusi sa plateasca un tarif anual mai mare de 55
RON. De asemenea , o parte din cei chestionati (6,67%) se declara dispusi sa plateasca un tarif anual de 70
RON, in timp ce ponderea celor care doresc sa plateasca un tarif mai mic de 55 RON este de 23% din cei
chestionati (familiile cu venituri foarte mici). In aceste conditii, tariful mediu ponderat pe care persoanele
chestionate sunt dispuse sa-1 plateasca este de 60 RON/an, pentru a beneficia de infrastructura urbana
oferite prin reabilitarea spatiilor publice din Centrul lstoric al municipiulu i Timisoara .

39