UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ANALIZA CALITĂȚII MEDIULUI ÎN AREALUL

BULEVARDULUI GENERAL GHEORGHE
MAGEHRU

Autor:

FIRICĂ COSMIN IOAN

BUCUREȘTI

2023
Introducere………………………………….………………………………………………….3

I. Consideraţii generale……………………………………………………………...…………4

1.1.Localizare – limite, vecinătăţi………………….…………………………………………..4

1.2.Principalele componente ale spaţiului analizat………………….…………………………4

II. Metodologie…………………………………………………………………………...…….5

III. Principalele surse de degradare a mediului din arealul analizat………………...…………6

IV. Caracteristicile clădirilor……………….…………………………………………………..9

V. Calitatea factorilor de mediu…………………………………………...………………….12

5.1 Calitatea aerului………………………………………………………………...………...12

5.2 Calitatea apei……………………………...………………………………………………13

5.3 Calitatea solului…………………………………………………...………………………14

5.4 Zgomotul………………………………………………………………………………….14

VI. Spaţii verzi…………………………………………………………………………..……15

6.1.Categoriile de spaţii verzi reprezentate în perimetrul de cartare………………………….15

6.2.Problemele specifice spaţiilor verzi din mediul respectiv……………….………………..17

6.3.Problemele generate de către spaţiile verzi……………………………………………....18

VII. Gestionarea deşeurilor……………………………………………………..……………18

VIII. Incompatibilitati functionale in arealul analizat……………...…………………………19

IX. Concluzii…………………………………………………………………………………20

X. Bibliografie………………..………………………………………………………………21
Introducere

Analiza calității mediului în arealul Bulevardului Gheorghe Magheru reprezintă o evaluare

detaliată a impactului ambiental în această zonă urbană centrală din București. Acest
bulevard, cu o bogată istorie și o vitalitate urbană intensă, găzduiește o diversitate de activități
comerciale, rezidențiale și culturale. În cadrul acestei analize, se propune o examinare cu
multiplele aspecte care influențează mediul înconjurător, abordând problemele precum
infrastructura, nivelul de dezvoltare urbană, precum și impactul asupra calității aerului și a
resurselor naturale.

Prin detalierea caracteristicilor clădirilor, aspectelor degradării, reabilitării termice, existenței

balcoanelor închise, a antenelor și a reclamelor pe clădiri, vom investiga modul în care aceste
elemente contribuie la modelarea și transformarea peisajului urban. De asemenea, vom
explora aspecte legate de gestionarea deșeurilor, starea infrastructurii edilitare și a spațiilor
publice, precum și fenomenele de poluare, în special în ceea ce privește poluarea
electromagnetică generată de infrastructurile de comunicații.

Această analiză are ca scop oferirea unei perspective asupra calității mediului în Bulevardul
Gheorghe Magheru, evidențiind atât aspectele pozitive, cum ar fi inițiativele de reabilitare, cât
și provocările, inclusiv cele legate de conservarea patrimoniului și de gestionarea durabilă a
resurselor într-un mediu urban dinamic.

Pentru a explora mai în profunzime starea mediului în Bulevardul Gheorghe Magheru, vom
investiga modul în care clădirile din zonă arată și funcționează. Asta înseamnă să ne uităm la
clădiri vechi sau noi, la cum sunt îngrijite sau dacă au nevoie de reparații, și la schimbările
care s-au întâmplat în ultimul timp, cum ar fi lucrările de reabilitare termică.

În plus, vom analiza și modul în care reclamele și antenele de pe clădiri pot afecta aspectul
orașului și, în cazul antenelor, dacă există preocupări legate de poluarea electromagnetică.
Totodată, vom vedea cum se descurcă zona cu spațiile publice și cu gunoiul, deoarece astfel
de aspecte influențează direct experiența locuitorilor și vizitatorilor.

Prin această analiză detaliată, ne dorim să oferim o imagine comprehensivă asupra modului în
care Bulevardul Gheorghe Magheru interacționează cu mediul său, evidențiind atât aspectele
pozitive, cât și provocările cu care se confruntă în menținerea unui mediu urban echilibrat și
plăcut.
I. Consideraţii generale

Pentru a putea vorbi despre analiza caliății mediului din arealul de studiu, în primul rând
trebuiesc câteva noțiuni legate de localizare la nivelul acestui oraș și anume Municipiul
București.

În altă ordine de idei, trebuiesc expilicate principalele componente ale spațiului analizat, cum
ar fi zone funcționale conform Planului Urbanistic General.

1.1.Localizare – limite, vecinătăţi

Bulevardul Magheru se află în centrul Bucureștiului, fiind una dintre cele mai cunoscute
artere comerciale. Bulevardul Gheorghe Magheru leagă Piața Română de Piața Universității,
parcurgând zona centrală plină de viață din București. Vecinătățile includ străzi precum
Calea Victoriei, Strada Arthur Verona și Piața Revoluției.

Localizarea Bulevardului Magheru

Sursa: My Maps

1.2.Principalele componente ale spaţiului analizat

Bulevardul General Gheorghe Magheru, în cadrul analizei spațiale, cuprinde diverse

componente cheie. În conformitate cu Planul Urbanistic General al orașului, acest bulevard
servește ca zonă predominant comercială și culturală, oferind o gamă variată de servicii și
facilități. În această zonă se regăsesc clădiri cu destinații mixte, adăpostind birouri, magazine,
restaurante și alte unități comerciale. Principalele componente ale spațiului analizat sunt
Palatul Societății de Gaz și Electricitate, Restaurantul "Grădinița", Cofetăria "Casata", Casa
D.A. Sturdza: în prezent aici funcționează librăria Cărturești, Magazinul "Eva", Blocul ARO
(Patria) construit între 1929-1931, Cinema Scala, Teatrul Nottara, Hotel Ambasador, Hotel
Lido ,Clădirea CICLOP, prima parcare supraetajată, construită în 1928, Blocul ITB, Blocul
Scala.

Infrastructurile edilitare includ sisteme de alimentare cu apă, canalizare și iluminat stradal,

contribuind la funcționarea corespunzătoare a bulevardului. De asemenea, se observă
existența spațiilor verzi și a zonelor destinate recreerii, aducând un echilibru între aspectul
urban și calitatea mediului.

În detaliu, bulevardul interacționează cu diverse cartiere, extinzându-se de la Piața Romană

până la Piața Universității, conectându-se cu alte artere importante precum Calea Victoriei și
Strada Arthur Verona. Aceste intersecții influențează fluxurile de trafic și pietonal,
contribuind la caracteristicile distinctive ale bulevardului.

Prin analiza atentă a acestor componente, proiectul de cercetare își propune să evidențieze
complexitatea și importanța Bulevardului General Gheorghe Magheru în peisajul urban al
Bucureștiului.

Bulevardul General Gheorghe Magheru este o zonă multifuncțională, caracterizată prin

diverse activități și facilități. Principalele zone funcționale includ cea comercială. Bulevardul
este renumit pentru variatele sale magazine, buticuri și centre comerciale. Este o destinație
preferată pentru cumpărături și experiențe de shopping. Numeroase clădiri găzduiesc birouri
ale diferitelor companii și instituții. Este o zonă centrală pentru afaceri și birouri. Bulevardul
adăpostește teatre, cinematografe, restaurante și cafenele, contribuind la atmosfera culturală și
recreativă a zonei. Prin proximitatea sa cu Piața Universității, bulevardul are legături cu
instituții educaționale importante, accentuându-și rolul într-un centru academic. Aceste zone
funcționale interconectate contribuie la caracterul vibrant și dinamic al Bulevardului General
Gheorghe Magheru, reflectând diversitatea activităților desfășurate în această parte a orașului.

II. Metodologie pentru Analiza Calității Mediului în Arealul Bulevardului General Gheorghe
Magheru

Surse de date sunt hărțile deja existente și mai precis consultarea hărților topografice pentru a
obține informații de bază despre infrastructură și teren. Obținerea datelor privind calitatea
aerului, nivelurile de zgomot și alte aspecte de mediu de la autoritățile locale sau regionale.

În etapa inițială, am realizat o hartă pe hârtie și am transferat-o în aplicația My Maps pentru a

delimita zona de studiu și a evidenția caracteristicile principale.

Am utilizat QGIS pentru a vectoriza clădirile, șoseaua, trotuarul și alte elemente

semnificative, creând astfel straturi tematice detaliate. QGIS a fost folosit pentru a efectua
analize spațiale avansate, inclusiv identificarea corelațiilor dintre vectorizarea elementelor și
calitatea mediului.

Am efectuat vizite pe teren pentru a valida și completa datele obținute din surse secundare,
inclusiv cele din My Maps și QGIS. Evaluarea directă a calității aerului și a altor aspecte a
fost inclusă.
Vizitele au fost organizate în funcție de specificul mediului, acoperind diverse zone și
perioade de timp pentru a asigura o reprezentare cuprinzătoare.

Am efectuat vizite periodice pentru a actualiza datele și a monitoriza schimbările în mediu,

asigurând astfel o analiză dinamică.

Harta inițială pe hârtie și cea din My Maps, împreună cu datele vectorizate din QGIS, au fost
transpuse și actualizate în QGIS pentru a reflecta datele reale obținute pe teren.

În QGIS, am creat o singură hartă tematică detaliată care a inclus straturi pentru calitatea
aerului, zone verzi, infrastructură rutieră și vectorizarea elementelor precum clădiri și șosea.

Această metodologie integrată și detaliată, care a implicat vectorizarea elementelor, a asigurat

o analiză detaliată a calității mediului în arealul Bulevardului General Gheorghe Magheru.

III. Principalele surse de degradare a mediului din arealul analizat

În inima Bucureștiului, Bulevardul General Gheorghe Magheru devine nu doar un zonă

comercială agitată unde diversitatea urbană interacționează cu mediul înconjurător. În acest
peisaj, însă, se conturează realități variate ale degradării mediului, provenind din surse
diverse.

Sursele industriale ale activității economice, emană emisii poluante, afectând calitatea aerului
și a solului în anumite sectoare ale bulevardului. În paralel, sursele menajere, generate de
comunități rezidențiale și centre comerciale, contribuie la provocările gestionării deșeurilor și
la consumul excesiv de resurse.

Fiecare autoturism care străbate această zonă aduce cu sine consecințe semnificative.
Vehiculele de transport în comun contribuie la poluarea aerului și la nivelurile ridicate de
zgomot, amplificând impactul asupra sănătății publice. În același timp, construcțiile și
dezvoltarea urbană aduc schimbări în infrastructură și în calitatea aerului.

În umbra agitației urbane, verdele care înconjoară bulevardul nu este imun la transformări.
Intervențiile în zona verde afectează biodiversitatea și modifică compoziția aerului. Astfel,
acest ansamblu urban devine un loc de interacțiune complexă între dinamica urbană și
fragilitatea mediului.

Spațiu verde pe Bulevardul Magheru

În ansamblu, această compoziție ecologică complexă subliniază necesitatea unor strategii de
conservare și îmbunătățire a mediului. Fiecare procent din acest tablou ecologic contribuie la
modelarea și definirea peisajului urban și a calității vieții în acest centru al Bucureștiului.

În arealul Bulevardului General Gheorghe Magheru, diverși factori au putut sau au influențat
degradarea mediului în mod semnificativ.

Creșterea rapidă a urbanizării a putut influența pierderea habitatelor naturale, fragmentarea

peisajului și schimbările în regimul de utilizare a solului.

Industriile din zonă au putut influența calitatea aerului și a solului prin emisiile poluante și
gestionarea inadecvată a deșeurilor industriale.

Consumul sporit de resurse, cum ar fi apă și energie, a putut influența durabilitatea mediului și
a sistemelor locale de resurse.

Traficul intens a putut influența calitatea aerului și apei, generând poluare sonoră și
contribuind astfel și la aglomerări cu coloane de mașini.

Construcțiile necontrolate și dezvoltarea urbană intensivă au putut afecta calitatea aerului,

modificându-i compoziția și contribuind la pierderea spațiilor verzi.

Generarea și gestionarea inadecvată a deșeurilor aruncate pe jos au putut afecta calitatea

solului și apei, cu potențial impact asupra sănătății publice.

Harta stării mediului a Bulevardului General Gheorghe Magheru

În contextul Bulevardului Magheru, au fost observate următoarele aspecte referitoare la
coșurile de gunoi, clădirile degradate și spațiile de parcare neamenajate.

Prezența unui număr insuficient de coșuri de gunoi în zona pietonală a Bulevardului Magheru,
ceea ce poate duce la aruncarea deșeurilor în locuri neadecvate și la poluarea vizuală.

Gunoi pe zona pietonală

Există clădiri istorice în stare avansată de degradare în zona Bulevardului Magheru, cum ar fi
clădirile de la intersecția cu Bulevardul Dacia, semnalând necesitatea intervențiilor de
restaurare, de exemplu Blocul ARO (Patria).

Blocul ARO (Patria)

Unele porțiuni ale bulevardului au spații de parcare neamenajate și neorganizate

corespunzător, ceea ce poate duce la dificultăți în gestionarea traficului rutier.
 Spații de parcare neamenajate

IV.Caracteristicile clădirilor situate în arealul analizat

În ceea ce privește caracteristicile clădirilor din arealul Bulevardului Magheru, se observă mai
multe aspecte. Unele clădiri istorice prezintă semne de degradare, cu tencuieli căzute sau
ferestre sau uși deteriorate, necesitând intervenții pentru conservare și restaurare.

Clădirea CICLOP

Intrare dezafectată bloc Magheru

În contextul preocupărilor pentru eficiența energetică, anumite clădiri au fost supuse unor
lucrări de reabilitare termică, evidențiate prin utilizarea de izolații termice și înlocuirea
ferestrelor vechi. O tendință în unele clădiri rezidențiale este închiderea balcoanelor pentru a
câștiga spațiu util interior, reflectând schimbările de amenajare a locuințelor.
Clădirile găzduiesc antene de comunicații mobile, iar prezența acestora generează preocupări
legate de posibila poluare electromagnetică, necesitând evaluări specifice.

Clădirile cu antene de comunicații mobile

Unele clădiri sunt utilizate ca suport pentru reclame publicitare, contribuind la aspectul vizual
al bulevardului și aducând venituri proprietarilor, dar pot crea și controverse legate de estetica
urbană. Aceste caracteristici evidențiază diversitatea arhitecturală și funcțională a clădirilor
din Bulevardul Magheru, precum și provocările asociate cu conservarea patrimoniului,
eficiența energetică și utilizarea spațiului publicitar.

Parter comercial Bulevardul Magheru

 Reclame publicitare

V. Calitatea factorilor de mediu

Analiza calității factorilor de mediu în Bulevardul Gheorghe Magheru se concentrează asupra

multiplelor aspecte care influențează trăirea și experiența comunității locale. Acest bulevard
emblematic din București, cu o bogată istorie și un caracter urban vibrat, găzduiește o
diversitate de activități comerciale, culturale și rezidențiale. Scopul acestei analize este să
exploreze modul în care factorii de mediu, cum ar fi aerul, solul, apa, zgomotul și vibrațiile,
impactează locuitorii și pe cei care vizitează zona.
Prin examinarea nivelurilor de poluare a aerului generate de traficul intens și activitățile
comerciale, calitatea solului în contextul construcțiilor și gestionării deșeurilor, starea apelor
de suprafață, precum și impactul sonor și vibrațiile cauzate de aglomerația urbană, se va
înțelege mai bine provocările și oportunitățile legate de mediul înconjurător din Bulevardul
Magheru.
Această analiză detaliată are ca scop evidențierea interacțiunilor complexe dintre factorii de
mediu și comunitatea locală.

5.1 Calitatea aerului

Problemele legate de calitatea aerului în Bulevardul Magheru pot include mai multe
aspecte legate de acest subiect.
Traficul intens au contribuit contribui la emisiile de poluanți atmosferici, cum ar fi dioxidul de
azot și particulele fine, având un impact negativ asupra calității aerului și a solului.
Prezența unor afaceri și activități comerciale intense poate au generat emisii suplimentare de
poluanți, inclusiv substanțe provenite din combustibilii folosiți în procesele industriale.
Aglomerația urbană poate a contribuit la niveluri ridicate de zgomot și vibrații, afectând nu
doar confortul acustic, ci și calitatea vieții în general.
Lipsa unei gestionări eficiente a deșeurilor a gestionat la conducea unor arderi deschise și la
eliberarea de poluanți atmosferici în aer.
Lucrările de construcție și dezvoltarea infrastructurii au implicat prin utilizarea
echipamentelor și mașinilor generarea de emisii de poluanți.
Procesele de urbanizare și construcția intensivă au contribuit la modificări ale calității aerului,
în special dacă nu sunt luate măsuri adecvate de gestionare a impactului ambiental.

Aglomerația urbană contribuie la niveluri ridicate de zgomot și vibrații, afectând nu doar

confortul acustic, ci și calitatea vieții în general. Lipsa unei gestionări eficiente a deșeurilor
duce la arderi deschise și la eliberarea de poluanți atmosferici în aer.
Lucrările de construcție și dezvoltarea infrastructurii implică utilizarea echipamentelor și
mașinilor generează emisii de poluanți. Procesele de urbanizare și construcția intensivă
contribuie la modificări ale calității aerului, în special dacă nu sunt luate măsuri adecvate de
gestionare a impactului ambiental.

5.2 Calitatea apei

Calitatea apei în Bulevardul Magheru este influențată de mai mulți factori, inclusiv
infrastructura locală, activitățile umane și măsurile de gestionare a resurselor de apă.
Sursele de apă, cum ar fi fântânile arteziene sau bazinele acvatice, contribuie la oferta locală
de apă și pot fi influențate de factori precum poluarea sau gestionarea adecvată.
Accesul la apă potabilă de înaltă calitate este esențial pentru comunitate. Calitatea apei din
fântâna publică sau alte surse de apă pot fi monitorizate pentru asigurarea siguranței
consumului.
Activitățile comerciale și rezidențiale pot influența calitatea apei prin deversări de substanțe
chimice sau deșeuri. Este importantă gestionarea adecvată a apelor uzate pentru a preveni
poluarea.
Monitorizarea regulată a parametrilor apei, cum ar fi concentrațiile de substanțe chimice
sau bacteriile, ajută la identificarea eventualelor probleme și la intervenții prompte pentru
protejarea sănătății publice.
Sistemul de canalizare și tratare a apelor uzate joacă un rol crucial în menținerea calității apei.
Investițiile în infrastructură pot contribui la reducerea riscului de poluare.
Prezența coșurilor de gunoi și gestionarea corectă a deșeurilor din apropierea surselor de apă
previne poluarea și asigură un mediu mai curat.
 Apa ca și aerul reprezintă un lucru esențial pentru sănătatea atât a populației, cât și a
mediului, deci trebuie să fie și de o calitate destul de bună și o accesibilitate ușoară pentru
fiecare persoană.
În arealul nostru ca și tot Municipiul București cea mai importantă companie care
furnizează și distribuie apa potabilă e SC Apa Nova Bucuresti SA. Aceasta se realizează prin
trei uzine de tratare a apei potabile: Roșu, Arcuda și Crivina, care preiau apa brută din râurile
Dâmbovița și Argeș. Iar transportul apei produse se realizează printr-o rețea complexă de
apeducte.
Cu toate că până a ajunge apa până la robinet trece mai multe etape de filtrare și
dezinfectarea a apei, aceasta oricum e monitorizate prin mai multe metode cum ar fi buletine
de analiza a apei în care se poate vedea oricând rezultate referitoare la calitatea apei de la
robinet.

5.3 Calitatea solului

Sursă de poluare

Frecvența mare a trecerii mașinilor contribuie la tasarea solului în zonele cu spații verzi de pe
Bulevardul Magheru afectează astfel structura și permeabilitatea acestuia.
Roțile mașinilor care parcază frecvent pe spațiile verzi din Bulevardul Magheru contribuie la
compactarea solului, compromițând capacitatea acestuia de a susține vegetația și de a menține
un mediu propice pentru biodiversitate.

Parcarea neregulamentară și repetată a autovehiculelor în zonele cu spații verzi duce la

limitarea aerării și permeabilității acestuia, cu consecințe negative asupra sănătății plantelor și
a echilibrului ecologic local.

5.4 Zgomotul
Bulevardul Magheru, în calitate de arteră urbană vitală, găzduiește un flux continuu de
mașini, element central al atmosferei sonore care caracterizează acest spațiu. Traficul rutier
aduce cu sine o simfonie de sunete distincte și variate, fiecare contribuind la contextul sonor
urban specific.
 Mașinile în mișcare aduc cu ele zgomote caracteristice motoarelor, în special în contextul
unui trafic adesea aglomerat. Sunetul constant al motoarelor în funcțiune, intercalat cu
claxoanele, creează o dinamică sonoră unică și, uneori, imprevizibilă.
Ritmul constant al traficului rutier aduce cu sine o prezență sonoră persistentă pe Bulevardul
Magheru. Roțile care se mișcă pe asfalt, frânele care se aplică și accelerația vehiculelor
contribuie la crearea unui fundal sonor urban, marcând ritmul vieții în acest cadru urban
intens.

Ambuteiajele și momentele de blocaj aduc cu sine o schimbare de tonalitate în atmosfera

sonoră. Sunetele mașinilor care pornesc și se opresc, împreună cu claxoanele de frustrare,
amplifică nivelul de zgomot și pot influența percepția utilizatorilor străzii asupra mediului
înconjurător.

Pe lângă experiența sonoră, traficul intens poate avea consecințe majore asupra calității
aerului și a sănătății publice. Emisiile provenite de la vehiculele cu combustie internă pot
contribui la poluarea atmosferică, adăugând o dimensiune suplimentară la complexitatea
mediului urban.

Traficul de pe Bulevardul Magheru

Traficul de pe Bulevardul Magheru

VI. Spații verzi

Spatiul verde se referă la orice zonă în care vegetația, inclusiv plantele și arborii, predomină și
este integrată în mediul urban sau rural. Aceste spații pot include parcuri, grădini publice, alei
cu arbori, părculețe și chiar zone verzi din jurul clădirilor.
Spațiile verzi contribuie la îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a comunităților. Accesul la
natură este asociat cu reducerea nivelurilor de stres, anxietate și depresie.

Aceste spații oferă habitat pentru diverse specii de plante și animale, contribuind astfel la
conservarea biodiversității. Ele pot juca un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic
local. Spațiile verzi adaugă o dimensiune estetică la mediul urban, oferind locuri de recreere și
relaxare. Parcurile și grădinile publice devin centre sociale și comunitare, aducând oamenii
împreună.

Vegetația din spațiile verzi contribuie la purificarea aerului prin absorbția dioxidului de
carbon și eliberarea oxigenului. Astfel, acestea au un impact pozitiv asupra calității aerului în
zonele urbane. Arborii și plantele din spațiile verzi ajută la atenuarea efectului insulei de
căldură urbană, reducând temperaturile în zonele aglomerate și oferind umbre benefice.
Vegetația din spațiile verzi contribuie la gestionarea apei, absorbând și reținând apa de ploaie,
reducând astfel riscul de inundații și contribuind la reglarea debitelor de apă în mediul urban.
Prin urmare, spațiile verzi nu sunt doar elemente decorative, ci joacă un rol vital în crearea
unui mediu urban sustenabil, echilibrat și prietenos cu locuitorii săi.

6.1 Categorii de spații verzi reprezentate în perimetrul de cartare

Spațiile verzi ce se regăsesc în perimetrul de cartare sunt de două tipuri și anume un parc în
incinta întreprinderilor și aliniamentele stradale.
Parcul în încinta librăriei Cărturești de pe Bulevardul Magheru reprezintă un tip de spațiu
verde specific Bulevardului Magheru care este situat în proximitatea sau în interiorul
clădirilor de afaceri și întreprinderilor. Amenajat pentru a oferi un loc de relaxare și
reîmprospătare pentru angajați sau comunitatea locală. Parcul din incinta acestei întreprinderi
de pe Bulevardul Magheru creează o oază de verdeață în mijlocul zonei urbane, oferind o
pauză plăcută în cadrul activităților cotidiene. Copacii și vegetația în acest parc contribuie
totodată la îmbunătățirea calității aerului și a oferi un ambient plăcut, contrastând cu agitația
urbană din jur.
Aliniamente stradale pe Bulevardul Magheru reprezintă tipuri de spații verzi care prezintă
copaci sau vegetație de-a lungul Bulevardului Magheru, accentuând aspectul estetic al străzii
și aducând beneficii ecologice. Aliniamentul stradal cu copaci pe Bulevardul Magheru poate
oferi o promenadă plăcută și o experiență mai plăcută pentru pietoni, creând un mediu urban
mai prietenos și atrăgător. Copacii plantați în aliniamentul stradal contribuie la reducerea
poluării, absorbția zgomotului și oferă beneficii pentru sănătatea și starea de bine a
comunității.
Aceste două tipuri de spații verzi de pe Bulevardul Magheru, parc în incinta întreprinderilor și
aliniament stradal, se completează reciproc, contribuind la crearea unei atmosfere plăcute și la
îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. Plantarea copacilor reprezintă un element comun
ce aduce beneficii atât estetice, cât și ecologice în această zonă specifică.
 Aliniament stradal

Aliniament stradal

Spațiul verde din fața librăriei Cărturești

6.2 Problemele specifice spațiilor verzi din mediul respectiv

Bulevardul Magheru din București, se confruntă cu diverse probleme specifice a spațiilor

verzi. Un aspect preocupant este obiceiul unor oameni de a arunca chiștoacele pe jos, afectând
astfel curățenia și estetica zonei. De asemenea, prezența frecventă a dopurilor de sticlă și a
pungilor de plastic pot genera riscuri pentru mediul înconjurător și pentru cei care se bucură
de aceste spații. Este importantă conștientizarea comunității cu privire la responsabilitatea
fiecăruia în menținerea curățeniei și a frumuseții acestor locuri.
Chiștoacele aruncate pe jos nu doar împiedică creșterea unei atmosfere plăcute în zonă, dar
pot contribui și la poluarea solului și a apei. Aceste deșeuri pot conține substanțe chimice
nocive și pot afecta biodiversitatea locală. Mai mult, riscul de incendii poate crește, având în
vedere că chiștoacele aprinse pot fi periculoase în prezența vegetației uscate.
Dopurile de sticlă și pungile de plastic, lăsate la întâmplare din cauza needucării populației,
reprezintă o amenințare pentru siguranța publică. Aceste obiecte pot deveni periculoase pentru
pietoni, bicicliști sau animalele din zonă. În plus, degradarea lentă a acestor materiale poate
dura sute de ani, având un impact negativ asupra durabilității mediului.

Spațiu verde afectat

Spațiu verde afectat

6.3. Problemele generate de către spațiile verzi

Există mai multe probleme concrete pe care spațiile verzi de pe Bulevardul Magheru din
București le pot întâmpina.
Lipsa întreținerii corespunzătoare a unui personal sau a oamenilor care locuiesc ]n această
zonă constituie astfel o problemă. Unele spații verzi sunt neglijate în ceea ce privește
întreținerea regulată, cum ar fi tăierea ierbii, curățarea gunoiului sau îngrijirea plantelor. Acest
lucru poate duce la deteriorarea aspectului general și la percepția negativă a spațiilor verzi.
Amplasarea spațiilor verzi în apropierea unei artere principale așa cum este Bulevardul
Magheru, poate aduce cu sine poluarea aerului și zgomotul excesiv. Aceste aspecte pot afecta
sănătatea plantelor și pot determina o scădere a calității spațiilor verzi.
Bulevardul General Gheorghe Magheru este o arteră intens circulată, ceea ce poate determina
o restrângere a spațiului disponibil pentru amenajarea și extinderea spațiilor verzi. Aceasta
poate duce la spații verzi mici și limitate, care nu îndeplinesc nevoile comunității.
Uneori, lipsa de implicare a comunității poate duce la ignorarea nevoilor și priorităților legate
de spațiile verzi. Participarea și contribuția comunității în administrarea și întreținerea acestor
spații pot fi critice pentru menținerea și dezvoltarea lor.

Spațiu verde pe Bulevardul Magheru

VII. Gestionarea deşeurilor

În general, pe Bulevardul Gheorghe Magheru, gestionarea deșeurilor se realizează prin

intermediul serviciilor de salubritate și prin implicarea autorităților locale. Colectarea
deșeurilor în aceste zone se face în mod regulat de către companiile de salubritate desemnate
de primărie. Deșeurile menajere sunt colectate în containere speciale din apropierea clădirilor
sau prin intermediul serviciului de colectare în poartă.
Pe lângă colectarea deșeurilor menajere, există și puncte de colectare selective a deșeurilor
reciclabile, unde cetățenii pot depune diverse tipuri deșeuri, precum hârtie, sticlă, plastic sau
metal. Aceste puncte sunt deseori amplasate în diverse locuri, cum ar fi parcări sau în
apropierea clădirilor de interes public.
Gestionarea deșeurilor pe Bulevardul Magheru așa cum s-a menționat anterior, există mai
multe aspecte cheie ale gestionării deșeurilor pe care orașul le abordează pentru a asigura o
gestionare eficientă și sustenabilă a deșeurilor.
Sistemul de colectare selectivă a deșeurilor este implementat, permițând cetățenilor să sorteze
deșeurile în funcție de categorie de exemplu, hârtie, plastic, sticlă și metal. Colectarea
selectivă se realizează prin intermediul recipientelor speciale, precum containerele de
reciclare sau saci speciali.
Există facilități de procesare a deșeurilor reciclabile, care le transformă în materiale noi și
reduce dependența de resurse naturale. În plus, eforturile sunt depuse pentru promovarea
reutilizării deșeurilor, prin intermediul centrelor dedicate sau prin donații.
Un aspect important al gestionării deșeurilor este colectarea și procesarea deșeurilor organice.
Acestea sunt colectate separat și pot fi transformate în compost, care poate fi utilizat ulterior
pentru a fertiliza solul din parcuri, grădini și spații verzi.
Există centrale de transfer și stații de sortare care facilitează transportul și sortarea eficientă a
deșeurilor. Acestea permit o gestionare centralizată și mai eficientă a deșeurilor colectate,
maximizând reciclarea și reducând deșeurile care ajung la depozite.
O parte cheie a gestionării deșeurilor este promovarea educației și conștientizării în
comunitate. Sunt organizate campanii de informare și evenimente care încurajează cetățenii,
întreprinderile și instituțiile să adopte practici responsabile în ceea ce privește gestionarea
deșeurilor.
Un alt obiectiv important în gestionarea deșeurilor este prevenirea generării acestora. Sunt
încurajate practici precum reducerea ambalajelor inutile, refolosirea și donarea de bunuri în
scopuri caritabile.

VIII. Incompatibilități funcționale în arealul analizat

În arealul Bulevardului Gheorghe Magheru, incompatibilitățile funcționale pot implica o

varietate de aspecte ce afectează calitatea mediului și funcționalitatea zonei. Circulația intensă
și congestia rutieră pot contribui la niveluri ridicate de poluare a aerului și la disconfortul
rezidenților și vizitatorilor. Lipsa unor soluții eficiente de gestionare a traficului poate agrava
această problemă.
Dacă spațiile publice nu sunt planificate și gestionate corespunzător, pot apărea probleme
precum supraaglomerarea, lipsa zonelor verzi sau accesul dificil la facilități publice. Arealul
aglomerat poate genera niveluri ridicate de poluare sonoră, afectând calitatea vieții
rezidenților și a celor care lucrează în zonă. Construcțiile și dezvoltările urbane pot afecta
negativ biodiversitatea și resursele naturale. De exemplu și schimbările de utilizare a
terenurilor pot influența echilibrul ecologic. Dacă sistemul de transport public nu este eficient
sau accesibil, oamenii pot recurge la utilizarea vehiculelor personale, contribuind la congestia
rutieră și poluarea. O infrastructură inadecvată pentru gestionarea deșeurilor poate duce la
acumularea acestora în spațiile publice, având un impact negativ asupra mediului și a
aspectului estetic al zonei. Activități industriale sau traficul intens pot contribui la poluarea
aerului cu substanțe nocive, afectând sănătatea populației și calitatea aerului în general.
Dacă există o deficiență de spații verzi sau parcuri în zonă, acest lucru poate reduce calitatea
vieții și impactul pozitiv al naturii asupra sănătății mentale și fizice a comunității.
Zonele aglomerate pot fi predispuse la probleme de siguranță, cum ar fi furturile sau
infracțiunile, ceea ce poate afecta confortul și încrederea rezidenților în mediul înconjurător.
Clădirile și infrastructura învechite pot contribui la utilizarea neeficientă a energiei, având un
impact negativ asupra durabilității și resurselor energetice.
Disparitățile socio-economice și lipsa infrastructurii sociale pot afecta coeziunea comunității
și pot contribui la inegalități în accesul la servicii și oportunități.
IX. Concluzii

Analiza calității mediului în arealul Bulevardul Gheorghe Magheru indică prezența unor
incompatibilități funcționale semnificative. Printre acestea se numără congestia rutieră,
poluarea aerului, utilizarea inadecvată a spațiilor publice, lipsa de spații verzi și probleme de
siguranță. Impactul asupra mediului înconjurător este evidențiat prin poluarea sonoră și
aeriană, gestionarea neadecvată a deșeurilor și amenințări la adresa biodiversității.
Soluțiile propuse ar trebui să vizeze îmbunătățirea gestionării traficului, extinderea spațiilor
verzi, promovarea transportului public eficient și implementarea unor măsuri pentru reducerea
poluării. O atenție deosebită ar trebui acordată revitalizării infrastructurii, creării unor zone
pietonale și promovării unui mediu urban sigur și sustenabil.
În plus, se impune o gestionare eficientă a deșeurilor și o revizuire a planurilor de urbanism
pentru a integra spații verzi extinse și a promova o dezvoltare urbană sustenabilă.
Infrastructura pentru transportul public ar trebui îmbunătățită, iar alternativele ecologice ar
trebui să fie încurajate pentru a reduce dependența de autovehicule personale. Aceste măsuri
pot contribui la transformarea arealului Bulevardul Gheorghe Magheru într-un mediu urban
mai echilibrat, vibrant și prietenos cu mediul înconjurător.
Pe lângă aceasta, implicarea comunității locale în procesul decizional și promovarea
conștientizării privind protejarea mediului ar putea consolida eforturile de îmbunătățire a
calității vieții în zonă. Evaluarea periodică a implementării măsurilor și ajustările
corespunzătoare în funcție de evoluția situației sunt, de asemenea, esențiale pentru asigurarea
unui progres sustenabil și continuu în ceea ce privește mediul urban din Bulevardul Gheorghe
Magheru.
În concluzie, implementarea unui plan de acțiune bazat pe aceste aspecte ar putea contribui
semnificativ la îmbunătățirea calității mediului în arealul Bulevardul Gheorghe Magheru și la
crearea unei comunități urbane mai sănătoase și echilibrate.
X. Bibliografie

https://doc.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_servicii_publice/docs/
planul_de_gestionare_a_deseurilor_din_mun_buc_2020_2025_20210827.pdf
https://www.realkom.ro/blog/bulevardul-magheru-simbol-al-bunastarii-interbelice/
https://www.economica.net/bulevardul-din-bucuresti-cu-cele-mai-valoroase-cladiri-care-se-
prabusesc-in-caz-de-cutremur-major_153617.html
https://diplomafestival.ro/portofolii/peisaj-cultural-si-spatiu-public-urban-bulevardul-
magheru-ca-spatiu-al-memoriei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulevardul_Gheorghe_Magheru
https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/strazile-bucurestilor-mica-istorie-sentimentala-in-
imagini-xxxvii-bulevardele-magheru-balcescu-galerie-foto-10025153
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26126520-fotogalerie-paragina-mizerie-
piata-romana-magheru-din-centrul-bucurestiului.html
https://bucurestiulmeudrag.ro/fotografii/58112a35-d6a0-4499-9fc1-4036592b13d5
https://inquamphotos.com/photos/bucuresti-ilustratie-bd-magheru-cladiri-vechi-2-feb-2022-
188834
https://www.libertatea.ro/stiri/pacat-ca-nu-puteti-reda-in-poze-mirosul-insuportabil-
bulevardul-magheru-o-emblema-a-capitalei-devenita-ruina-3816472î
https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/bulevardul-magheru-o-margine-de-oras-
629726.html
https://bucurestibusiness.ro/mizer-si-cumva-ucis-de-nepasare-bulevardul-magheru-de-parca-
nici-n-ar-fi-in-capitala/
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/reportaj-cel-mai-cunoscut-bulevard-din-bucuresti-a-
ajuns-o-ruina-din-cauza-nepasarii-999864
https://ro.scribd.com/doc/290100373/Activitati-Si-Circulatie-pe-Bulevardul-Magheru
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-16027485-foto-magheru-unul-dintre-cele-
mai-batjocorite-bulevarde-din-capitala.htm
https://www.cotidianul.ro/principala-artera-a-bucurestiului-ingropata-in-gunoaie/
https://www.libertatea.ro/stiri/magheru-cel-mai-poluat-fonic-bulevard-din-tara-553784