„Ambalajul trebuie privit si din perspectiva costului pe care il implica

gestionarea lui atunci cand devine deseu”

Luni, 25 Martie 2013, ora 17:24 | Vizualizari: 1570
de Maria Vaschi

Interviu cu Sorin Cristian Popescu, Director General, Eco-

Rom Ambalaje

Care este cantitatea ambalajelor puse pe piata intr-un

an, in Romania, pentru sectorul FMCG?

Cele mai recente statistici in acest sens ne sunt furnizate de

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2010,
cand in Romania se puneau pe piata 974.925 tone de
ambalaje, dintre care au fost reciclate 422.777 tone. Din
acestea, in 2010, companiile afiliate sistemului nostru au pus
pe piata 617.103 tone de ambalaje, respectiv 63% din totalul
ambalajelor puse pe piata in Romania (974.925 tone) si tot
prin sistemul nostru au fost reciclate 331.780 tone de
deseuri de ambalaje – 78% din totalul reciclat la nivel
national. Majoritatea ambalajelor din sistemul Eco-Rom
Ambalaje provin din industria alimentara si a bauturilor,
urmata de industria echipamentelor electronice, cea a
tutunului si a cosmeticelor. Structura industriilor s-a pastrat
de-a lungul anilor in cadrul companiei.

Cum a evoluat acest sector in ultimii ani si in ce masura

a fost afectat de criza economica?

Fluctuatii importante ale cantitatilor de ambalaje puse pe

piata de companiile membre Eco-Rom Ambalaje s-au manifestat in perioada 2009-2010, cand existau scaderi
semnificative din cauza reducerii consumului si contextului economic defavorabil, acest lucru situandu-ne la nivelul
anilor 2006-2007. Anul trecut insa am ajuns la 651.126 tone, doar in sistemul nostru. Acest lucru inseamna ca, dupa
doi ani de scaderi, s-a ajuns la nivelul anului 2009, fapt care ne demonstreaza o crestere a consumului pe piata din
Romania. Putem spune ca, dupa criza care s-a resimtit puternic si in acest sector in ultimii 3 ani, piata ambalajelor a
inregistrat evolutii pozitive.

Cati agenti economici au aderat la sistemul Eco-Rom Ambalaje?

In prezent, 2.526 de producatori fac parte din portofoliul nostru de clienti, cu aproximativ 10% mai mult decat anul
anterior. Acestia pun pe piata peste 70% din cantitatea de ambalaje inregistrata la nivel national.

Ce factori influenteaza dezvoltarea acestei piete?

Principalii factori sunt legati de consum, ceea ce se traduce prin cerere si oferta, dar si de contextul economico-
financiar si de competitivitatea produselor pe plan intern si international. In momentul in care ne uitam la ambalaj
trebuie sa il analizam in functie de produsul pe care il insoteste si sa-l judecam ca atare.

Cat reprezinta ambalajul ecologic in totalul pietei de ambalaje?

Desi nu avem statistici clare in acest sens, este important de mentionat faptul ca, pana acum, prin ambalaj ecologic
se intelegea faptul ca este din material reciclabil sau ca poate fi, la randul lui, reciclabil. In prezent, ar trebui sa mai
adaugam cateva componente „ecologice”, care deriva din cerintele de prevenire a deseurilor de ambalaje, si anume
ca ambalajul este analizat pe tot ciclul de viata – din stadiul de concepere si pana la transformarea in deseu –, astfel
incat impactul de mediu sa fie cat mai mic. Astfel, un ambalaj eco ar trebui sa fie cat mai redus, sa contina, in masura
in care este acceptat de produs, un procent de material reciclabil, forma sa sa permita organizarea si transportul
eficient si sustenabil.
Avand in vedere ca realizarea planului de prevenire este o obligatie pentru toate companiile producatoare din tara,
Eco-Rom Ambalaje pune la dispozitie o serie de servicii in acest domeniu clientilor sai.

Cum apreciati implicarea jucatorilor din FMCG in actiuni de valorificare a deseurilor de ambalaje?

Producatorii si importatorii au fost responsabilizati inca din anul 2004 in ceea ce priveste relatia cu ambalajul generat.
Aceasta inseamna ca ei au inceput sa priveasca ambalajul si din perspectiva costului pe care il implica gestionarea
lui atunci cand devine deseu. Cauza principala este data de modificarea cadrului legislativ in care au aparut obligatii
clare privind valorificarea deseurilor de ambalaje, tinte care au crescut semnificativ de la an la an.

Daca in 2011 obiectivul global de valorificare era de 57%, pentru 2012 acesta a crescut cu 3 procente, ajungand la
60%. De asemenea, legislatia actuala impune raportarea separata a deseurilor de ambalaje din PET (obiectiv de
valorificare de 55%, cu 13 procente mai mare decat in 2011) si a celor din aluminiu (21%, cu 4 procente mai mare
decat in 2011). Cresterea tintelor impuse este considerabila, iar impactul lor asupra industriei este semnificativ, mai
ales pentru ambalajele primare (sticla, PET, aluminiu), aflate in special in gospodarii. In acest context, colectarea
selectiva de la populatie si cresterea performantelor acesteia sunt critice. Organizatia noastra a preluat si a indeplinit
cu succes, in fiecare an, obligatiile de valorificare si reciclare asumate pentru clientii sai si, in acelasi timp, a avut un
rol esential in indeplinirea obligatiilor de tara asumate fata de Uniunea Europeana (cum mentionam, conform Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediulu 2010, Eco-Rom Ambalaje indeplineste 78% din obligatia Romaniei privind
deseurile de ambalaje).

Mai mult decat atat, incepand cu anul 2012, conform Ordinului 2742/3190/305 din 20.01.2012, o parte din tariful
producatorilor si importatorilor pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare este directionat catre infrastructura de
colectare selectiva si campaniile de informare si educare a cetatenilor. Astfel, producatorii nu se implica doar in
respectarea obligatiilor legale, ci si in implementarea sistemului de colectare selectiva pentru populatie si in educarea
romanilor in acest sens.

Cati romani sunt implicati in aceasta activitate de reciclare?

Lantul ambalajului devenit deseu este unul extrem de important. Din totalul deseurilor municipale generate la nivel
national, deseurile de ambalaje reprezinta 15%, iar acestea se gasesc in proportie de 60% in gospodariile noastre –
si doar 40% in circuitul industrial-comercial.

In ceea ce priveste sistemul de colectare selectiva si, implicit, cantitatile trimise spre reciclare, se observa, de la an la
an, cresteri remarcabile. In 2012, organizatia noastra a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de ambalaje
puse pe piata de companiile afiliate sistemului (651.126 tone), cu 12% mai mult fata de anul anterior.
Si cresterile nu se opresc aici. De la 14 localitati cu care am inceput primele proiecte-pilot de colectare selectiva in
anul 2005, am incheiat anul 2012 cu 402 localitati in care dezvoltam colectarea selectiva in parteneriat cu autoritatile
locale si operatorii de salubritate desemnati. Acest lucru a presupus extinderea retelei de infrastructura necesara –
containere si saci colorati – de aproximativ 50 de ori, ajungand, la finalul anului 2012, la 18.590 de pubele de
colectare selectiva. Astfel, in prezent, aproximativ 41% din populatia Romaniei – circa 8,8 milioane de romani – au
acces la sistemul de colectare selectiva pus la dispozitie de noi.

Toate aceste rezultate au fost posibile prin investitiile sustinute ale producatorilor si importatorilor de bunuri ambalate,
contributie ce doar anul trecut a crescut cu 40% fata de anul 2011.
5 milioane euro, investiti in designul de ambalaj

Miercuri, 03 Aprilie 2013, ora 14:03 | Vizualizari: 2344

de Maria Vaschi

Investitiile in solutiile de ambalare performante, din import, au crescut in ultimii doi ani, ca si cererea
pentru proiecte de rebranding, stiut fiind rolul “vanzatorului tacut”, ambalajul, in influentarea deciziei
de cumparare. Piata locala de ambalaje este competitiva doar pentru unele sectoare FMCG si doar pe
anumite segmente, oferta interna fiind orientata indeosebi catre produse aflate la baza lantului valoric.
Pentru restul categoriilor din portofoliu, companiile recurg la importuri consistente, doua din motivele
principale fiind diferentierea la raft si intentia de comercializare a produselor pe piete externe.

Solutiile si tehnologiile de ambalare existente pentru diferite industrii vin in intampinarea cerintelor
pietei, pe lantul furnizor/distribuitor/retailer/consumator final si genereaza noi nevoi de business
jucatorilor din FMCG. Oferta nu este insa suficient de competitiva pe toate segmentele, multi beneficiari
ai acestor produse preferand sa apeleze la importuri, macar partial.

Cei mai multi dintre producatorii importanti dispun de sisteme de ambalare foarte performante, un
impact major avandu-l deschiderea sectorului FMCG catre export.

„Piata interna este marcata de o presiune constanta asupra costurilor, de multe ori in detrimentul
calitatii; in schimb, exista o piata de export care ar trebui sa ofere o relaxare si crestere pentru
producatorii de bunuri de larg consum. Exportul poate insemna o piata sigura, constanta, sursa de valuta
si comercializarea unui produs sau game de produse constante”, afirma Radu Stoiculescu, Food &
Beverage Sales Manager, Saled Air Romania – furnizor mondial de solutii de ambalare.

Costul ambalarii poate varia in functie de mai multi factori: cantitatea si valoarea produsului ambalat;
existenta elementelor grafice; facilitati promovate de ambalaj (deschidere usoara, resigilare); functii de
marketing – promovarea produsului, a producatorului, diverse facilitati, targetarea unui anumit segment
de consumatori.

Radu Stoiculescu, Food & Beverage Sales Manager, Saled Air Romania

Un aspect care cred ca devine ingrijorator este extinderea termenelor de plata in

industrie. In Europa observ ca legislativul vine si incearca sa ofere parghii care au
scopul de a reduce termenele de plata si care sa duca la o viteza de circulatie a banilor
mai mare, avand ca obiectiv evitarea blocajelor si a situatiilor disperate de
reorganizari/falimente. Aceasta initiativa nu o percep in Romania, unde dificultatile de
incasare ale jucatorilor din piata pot avea consecinte nefericite si periculoase. Si tot
consumatorul final ajunge sa plateasca si aceste probleme.
SOLUTII DE AMBALARE PENTRU CARNEA REFRIGERATA SI CEA PROCESATA

Pe piata exista o oferta diversificata, care pune la dispozitia producatorilor numeroase solutii de
ambalare, atat pentru carne proaspata, cat si pentru carne procesata, diferentele relevante fiind, alaturi
de pret si calitatea serviciilor, asistenta post-vanzare.

Desigur, costurile relativ mari ale tehnologiilor de ambalare inovative, majoritatea din import, implica
investitii pe masura, care, pentru a fi amortizate intr-o perioada de timp rezonabila, necesita o masa
critica de vanzare si o putere de absorbtie a pietei destul de mare. Din acest motiv, multi procesatori
considera ca piata locala a furnizorilor de ambalaje este necompetitiva, cu jucatori prea putin flexibili,
uneori chiar rigizi in ceea ce priveste preturile, termenele de plata, conditiile de livrare etc. Pentru
carnea refrigerata, o solutie de ambalare de succes este aceea care pastreaza si pune in valoare calitatea
produsului si care in final aduce beneficii tuturor celor din lantul de distributie.

Potrivit lui Vasile Urzica, Manager Strategie-Dezvoltare, Doly-Com, ideala ar fi crearea unui parteneriat
tripartit, intre producatorul de solutii de ambalare, producatorul de carne sau de alte produse proaspete
si retailer.

In functie de solutia de ambalare, de cantitatea din fiecare unitate ambalata si de valoarea acesteia,
incidenta costului cu ambalajul poate fi semnificativa. Acest lucru a crescut sensibil in ultimii ani, ca
urmare a migrarii deciziei de cumparare a clientilor catre unitati de vanzare din ce in ce mai mici.

„Comportamentul consumatorului roman este de a alege produse ambalate mai putin sofisticat, care
faciliteaza o utilizare practica, convenienta, cu un design simplu, coerent si care permite sa se vada
produsul, decizia de cumparare fiind puternic influentata emotional, indeosebi pentru produsele
proaspete. In general vorbind, trendul este catre ambalari de portii mai mici, care permit utilizarea
eficienta si completa a unitatii de produs imediat dupa achizitie”, afirma Vasile Urzica.

Doly–Com are un parteneriat solid cu furnizorii de ambalare, testand permanent tehnologii inovative
prin comunicare eficienta cu partenerii din retail, fiind de multe ori un trend-setter pentru industria
carnii pe piata locala.

Vasile Urzica, Manager Strategie-Dezvoltare, Doly-Com

 Furnizorii de tehnologii de ambalare sunt destul de flexibili, de multe ori oferind utilaje
pentru o perioada de proba, ulterior insotind de cele mai multe ori oferta si cu solutii
de finantare. Atunci cand decizia investitiei intr-o noua tehnologie are la baza o analiza
temeinica, ce are ca rezultat imediat imbunatatirea productivitatii si cresterea
satisfactiei clientilor, beneficiile nu vor intarzia sa apara.

Cristian Calin, Corporate PR Manager, Agricola

Beneficiile unui ambalaj vizeaza cateva zone principale de interes: siguranta produsului
si termenul de valabilitate (prelungit in cazul ambalarii in ATM) – cu interes pentru
retailer; imagine, modul de prezentare a acestuia la raft – de interes pentru retailer,
dar si pentru consumator; confort, ambalaj comod, usor de stocat – de interes pentru
retailer, dar si pentru revanzatori.

De curand, firma a achizitionat un echipament de la Cryovac, pentru ambalare automata a pieselor de

carne, fara interventia umana, eliminandu-se astfel orice contaminare. Carnea refrigerata este un
produs de cea mai mare importanta pentru Sealed Air – Cryovac, fiind o companie care consiliaza si
ofera producatorului solutia care se potriveste cel mai bine, asigurand audit de productie, suport tehnic,
utilaje, ambalaje, solutii de imprimare a ambalajelor etc.

„Este foarte important sa stabilim impreuna cu clientul nostru targetul: produs, termen de valabilitate,
costuri, productivitate, prezentare, facilitati. Din acel moment, noi garantam ca produsul va corespunde
asteptarilor si va fi in parametrii ceruti. Acest lucru ne-a permis sa fim compania cu o dezvoltare
constanta in Romania, avand capacitatea de a garanta reducerea costurilor fara a afecta negativ
produsul”, evidentiaza Radu Stoiculescu.

Din totalul ambalajelor utilizate de Agricola Bacau pe parcursul anului trecut (caserole PSE si PP, folii,
etichete, cutii din carton 19% au fost achizitionate din import. Furnizorii sunt de fapt din Romania, dar
folia este imprimata in Ungaria, Franta, Polonia etc., astfel ca produsele finale sunt considerate
importuri. Diferenta de ambalaje provine de pe piata locala.

„Furnizorii vin in intampinarea producatorilor cu oferte atractive si, in general, putem spune ca gasim
intelegere la ei, in sensul negocierii unor preturi mai mici, ceea ce este de apreciat in aceasta perioada
dificila. La urma urmei, este o relatie de interdependenta”, afirma Cristian Calin, Corporate PR Manager,
Agricola.
Noi tipuri de ambalari, la Agricola

La gama de produse speciale pentru grill,fabricate la Europrod,

companie din cadrul Agricola, s-a optat, anul trecut, pentru ambalarea
de tip SKIN – un ambalaj de inalta tehnologie, primul de acest gen
introdus pe piata din Romania, care asigura mentinerea intacta a
proprietatilor organoleptice si a savorii carnii proaspete de pui.
Aceasta forma de ambalare asigura o esantiezare perfecta a
produsului, un plus de siguranta si un termen de valabilitate de 14
zile. Tavitele dispun de un sistem easy open, iar informatiile despre
sortiment se regasesc pe mansonul personalizat care infasoara fiecare
tavita.

La carnea refrigerata de pui a fost introdus sistemul tray sealling de ambalare in ATM. Avantaje:
termenul de valabilitate crescut – de la 8 la 10 zile -, imprimarea mai usoara a foliei, stocarea si etalarea
la raft mai facila etc. Deoarece sistemul a fost lansat in toamna, odata cu rebrandingul Agricola, efectele
au fost vizibile. Feedback-ul de la retaileri este unul apreciativ in ceea ce priveste noua imagine, precum
si cel al consumatorilor, argumentul cel mai puternic fiind trendul crescator al vanzarilor inregistrat in
ultimul trimestru din 2012.

AMBALAJELE PENTRU CONSERVE – O PIATA LIMITATA

Oferta de ambalaje pentru producatorii de conserve este redusa nu atat din punctul de vedere al
furnizorilor, cat din perspectiva varietatii de cutii puse la dispozitie.

„Ne confruntam incontinuu cu provocarea de a gasi ceea ce cautam, mai ales atunci cand vorbim de
proiecte de inovatie”, spune Alexandra Bucur, Marketing Manager, Scandia. „Suntem atenti la costurile
materialelor de ambalare si la modul in care ne influenteaza ele P&L-ul, insa in aceeasi masura ne
preocupa pastrarea calitatii produselor, in toate aspectele ei, de la materia prima folosita pana la
ambalaje, fie ele primare sau secundare”, relateaza reprezentanta Scandia.

Compania utilizeaza in proportie de 75% ambalaje provenite de la furnizori locali, care practica preturi
competitive in comparatie cu cele ale ofertantilor din afara tarii.

„Cei locali s-au adaptat noilor tehnologii, insa atunci cand vine vorba de ambalaje inovatoare, de noi
modele sau de modificari ale celor actuale, procesul nu functioneaza usor si nici termenele de realizare
nu sunt dintre cele mai prietenoase”, adauga Alexandra Bucur.
Solutii tehnologice de la Tetra Pak

Tetra Pak investeste sume consistente in dezvoltarea de ambalaje

inovative, care faciliteaza consumul, confera confort in utilizare,
calitate si siguranta alimentara. Solutiile inovatoare anuntate anul
trecut la Anuga FoodTec constau in partea superioara detasabila a
ambalajului Tetra Evero Aseptic, o inovatie in industria de profil, si trei
sisteme de deschidere (capace) realizate din materii prime
regenerabile (polietilena obtinuta prin prelucrarea trestiei de zahar).

Scandia – pate in borcan de sticla

Cea mai recenta inovatie din portofoliul Scandia consta in ambalajul de

sticla al marcii Via. Este singurul brand romanesc din categorie ale carui
produse sunt inchise in borcane de sticla, ambalaj ce se potriveste
„manusa” unei retete realizate din ingrediente 100% naturale.

NOUTATI IN PIATA AMBALAJELOR PENTRU LACTATE SI SUCURI

Exista o preferința in crestere pentru produsele care nu necesita refrigerarea (lapte, produse lactate si
sucuri ultraspateurizate), care pot fi consumate cu usurința oriunde (atat acasa, cat si pe drum – asa
numitele produse “on-the-go”), in ambalaje cu o forma si o deschidere care sa faciliteze folosirea lor. De
exemplu, e important ca o cutie de lapte sau suc sa poata fi usor ținuta in mana si folosita si de un copil,
si de un adult, dar si de un om in varsta sau o persoana cu anumite probleme de dexteritate.

„Anul trecut am investit peste 4% din cifra noastra de afaceri in dezvoltarea de inovații care raspund
nevoilor de business create de aceste cereri ale consumatorilor”, precizeaza Cristina Dumitru,
Communications Manager SEE, Tetra Pak South Eastrern Europe.

„Oferim clientilor nostri soluții care sa raspunda atat acestor nevoi, cat si obiectivelor interne de
eficientizare a operațiunilor si de protecție a mediului. Flexibilitatea tehnologiei de ambalare, anumite
tipuri de ambalaje care permit o mai buna expunere a marcii la raft, cu partea superioara detasabila sau
capacele din polietilena verde le ofera nenumarate avantaje competitive pe piața”, adauga Cristina
Dumitru, mentionand totodata faptul ca in regiune si in Romania creste numarul consumatorilor de
lapte, lactate si sucuri in ambalaje de carton, motiv pentru care in ultimii doi ani au fost lansate produse
noi in ambalaje Tetra Pak.

PROBLEMELE PIETEI DE AMBALAJE

Din perspectiva beneficiarilor, oferta este necompetitiva pe anumite segmente, cu un numar redus de
furnizori, prea putin flexibili in ceea ce priveste preturile, termenele de plata, conditiile de livrare.

Necesitatea crearii unor parteneriate tripartite intre producatorul de solutii de ambalare, producator si
retailer.

Investitiile in solutii sofisticate de ambalare sunt sub semnul prudentei, data fiind presiunea pe care
consumatorul roman o pune pe pretul final al produsului.

Albalact utilizeaza ambalaje din import in pondere de 50%.

„Furnizorul liniilor de ambalare este si cel care ne furnizeaza ambalajele, iar fabricile acestuia sunt in
afara tarii. Pentru restul de 50% am gasit furnizori care ne pot asigura fara probleme necesarul de
ambalaje”, precizeaza Cristina Miclea, Director Marketing, Albalact.

In 2012, compania a lansat gama de produse Branza de vaci Raraul, apreciata nu numai pentru
sortimentatie, ci si pentru ambalajele alese. Astfel, alaturi de branza de vaci cu smantana in pahare de
200 gr., s-a optat si pentru produse in casolete translucide, care permit consumatorului sa vada ce
cumpara.

Si branza de vaci la pachet a beneficiat de o inovatie, respectiv un pachet sigilat, care aduce
consumatorului numeroase beneficii, in primul rand legate de igiena, fiind impiedicata scurgerea zerului
pe rafturile din magazine sau in punga de cumparaturi.

Ioana Borza, Marketing Manager, Farmec

In cazul produselor de ingrijire personala, ambalajul oglindeste atat calitatile

produselor si adresabilitatea acestora, cat si personalitatea si stilul de viata al
consumatorilor. Luand in considerare aceste aspecte, piata ambalajelor din ultimii ani
a evoluat pentru a fi in acord cu spiritul epocii, cu schimbarile demografice si
tehnologice.

Susana Laszlo, Director General, Cosmetic Plant

 Pentru a minimiza costurile, folosim mai putine tipuri de flacoane, diversificand
produsele prin designul etichetelor. De asemenea, in loc sa recurgem la tuburi
inscriptionate pentru fiecare tip de produs, preferam sa achizitionam tuburi albe si sa
le etichetam.

Fruzu Duo Pack

In 2012, Albalact a lansat Fruzu, cel mai tanar brand al companiei, un

produs nou, inovator, cu un ritual de consum special, tocmai datorita
ambalajului: un pahar de plastic cu „buton pentru click”, unic pe piata
din Romania, pentru care Albalact detine exclusivitate.

OFERTA SARACACIOASA PENTRU PRODUCATORII DE COSMETICE

In ceea ce priveste industria de ambalaje pentru cosmetice, alternativele producatorilor locali sunt
diminuate atat din cauza numarului redus de furnizori existenti pe piata din Romania, cat si din
perspectiva diversitatii limitate a ofertei pe care acestia o au in portofoliu. O parte din ambalajele
utilizate de Farmec sunt realizate in cadrul sectiei din incinta fabricii din Cluj-Napoca, restul provenind
din import.

„Pentru o piata mai dinamica, ar fi ideal daca producatorii ar gasi caile potrivite pentru a-si extinde
portofoliile cu ambalaje noi, din materiale inovatoare, care sa vina in intampinarea produselor
dezvoltate in laboratoarele noastre si sa le puna in evidenta la raft”, semnaleaza Ioana Borza, Marketing
Ma-nager, Farmec.

„Piata autohtona de ambalaje din plastic/sticla pentru industria de cosmetice este slab reprezentata ca
numar de furnizori de produse de calitate si design atragator, putand numara pe degetele unei maini
furnizorii de luat in seama”, accentueaza, la randul sau, Susana Laszlo, Director General, Cosmetic Plant.

Cu toate aceste neajunsuri, daca in trecut producatorii de cosmetice schimbau ambalajul produselor o
data la 10–15 ani, acum le reanalizeaza si recreeaza la fiecare 2–3 ani.

LUPTA PENTRU DIFERENTIERE LA RAFT

De regula, evaluarea mai multor alternative de design de ambalaj acopera toate ariile-cheie care pot fi
relevante in asigurarea succesului: impactul vizual al noului ambalaj la raft; gradul de recunoastere
sau confuzie al marcii; elementele de comunicare si de imagine transmise despre produs si despre
marca; diferentiere, perceptii asupra produsului, potrivirea cu marca, mesajele transmise
consumatorului etc.

In uma cu 13 ani au inceput sa apara companii specializate in branding si packaging, fondate, de regula,
de art directorii din agentiile de advertising si oamenii de marketing din multinationale. Ulterior, fiecare
s-a focusat pe o anumita ramura a branding-ului: identitate de brand, branding de servicii, packaging
design.

In acest moment, este destul de dificil de estimat valoarea pietei designului de ambalaj, deoarece mai
mult de 50% din proiecte sunt executate inca de agentii de advertising – care includ aceste proiecte in
costurile totale ale campaniilor de comunicare – sau de freelanceri, pe bugete foarte mici.

Agentiile specializate in packaging design livreaza lucrari in valoare de aproximativ trei milioane de euro
anual, astfel ca piata totala poate fi estimata la cel mult cinci milioane de euro.

Numarul agentiilor specializate este destul de redus - chiar daca la o cercetare amanuntita oferta pare
mult mai generoasa - si doar despre jumatate dintre ele se poate afirma ca livreaza servicii comparabile
cu cele din Europa de Vest.

CE PRESUPUNE ACTIVITATEA DE REBRANDING

„Totul incepe cu un brief al clientului”, precizeaza Andreea Sandu, New Business Director, Graffiti BBDO.
„Prin brief se definesc obiectivele de business la care brandul trebuie sa contribuie si prin ce forme
anume. La fel de important este procesul prin care se face asimilarea brief-ului de catre agentie.
Parteneriatele sanatoase inteleg ca acest proces este foarte important, pentru ca defineste frame-ul
strategic in care se manifesta brandul. Ambalajul, sau designul acestuia, nu este un scop in sine, scopul
ramane tot comunicarea. Ce anume vrei sa comunici – asta este cel mai important. Iar felul in care o faci
depinde de creativitatea, curajul si flerul de business al echipei comune Client-Agentie.”

Simona Straut, Managing Director Cocoon Group, Bucuresti

Brandurile sunt interfata dintre companii si oameni. Ambalajul este una dintre
platformele de comunicare, cu o importanta tot mai mare, deoarece este acea
platforma care este acolo in momentul crucial – la raft – acolo unde consumatorul ia
decizia de cumparare! Ambalajul este in final „responsabil” pentru toate eforturile de
constructie a brandului de pana atunci si pentru investitiile si bugetele de marketing
cheltuite.
CE „SE POARTA” IN 2013 IN MATERIE DE DESIGN DE AMBALAJ?

„In packaging design, de obicei, se urmareste «ce nu se poarta», pentru a obtine o buna diferentiere si,
implicit, o buna vizibilitate la raft. Trendurile sunt conectate cu modul de viata al cumparatorilor, cu
evolutia comertului modern. Pentru a raspunde la intrebare, se tinde, la nivel international, catre
simplitate si distilare”, constata Irinel Ionescu, Creative Partner, Ampro Design.

Un obicei pe care l-au deprins clientii si care s-a accentuat in perioada crizei este sa ceara proiecte de
branding/ rebranding, nu simple proiecte de design de ambalaj. Cu alte cuvinte, clientii simt nevoia unei
fundamentari strategice a solutiilor creative pentru a avea certitudinea competitivitatii – tendinta care
probabil va atinge apogeul in 2013.

„Agentiile specializate incep sa nu se mai limiteze la crearea unui ambalaj, ci sa ofere si servicii cu
valoare adaugata, de natura strategica: arhitectura de portofoliu, arhitectura de brand, sisteme de
denominare, dezvoltarea de sisteme grafice etc. Pe de alta parte, focusul este in continuare pe
realizarea de ambalaje strict corect, care urmeaza directiile grafice ale categoriei, in detrimentul
generarii de concepte de brand, care, reflectate in designul de ambalaj, au puterea de a diferentia la raft
si de a genera trial”, semnaleaza Anca Tazlaoanu, Brand Consultant, Brandtailors.

Ioana Mucenic, Visionary Managing Partner, Pastel

Un ambalaj poate sa potenteze un produs, poate sa il propulseze. Insa nu poate sa il

sustina pe termen lung. Chiar daca este atragator si starneste dorinta din partea
consumatorului de a-l achizitiona, ceea ce va conta in mod decisiv este calitatea
produsului. Nimeni nu cumpara in mod repetat doar pentru ca produsul arata bine,
daca este slab calitativ. In schimb, un produs bun poate fi defavorizat de un ambalaj
sters, care nu se diferentiaza.

STUDIU DE CAZ PEAK

Numarand aproximativ 40 de SKU-uri in portofoliu, organizate pe game si sub-game dezvoltate si

introduse succesiv in piata, atat din punct de vedere produs, cat si din punct de vedere design de
ambalaj, brandul Peak a ajuns in timp sa fie lipsit de coerenta din punctul de vedere al aplicarii identitatii
vizuale si designului de ambalaj, ceea ce facea ca impactul brandului la raft sa aiba de suferit.

„In urma unui audit intern realizat de echipa noastra de marketing, a rezultat ca Peak, brandul prezent
pe piata de peste 15 ani, cu cel mai extins portofoliu de produse - sapunuri pentru toaleta, geluri/lichide
de curatare a toaletei, detartrant, dezinfectant pentru suprafete si produse pentru desfundarea tevilor -
avea nevoie de cateva schimbari majore pentru a-si putea imbunatati atat cota de piata cat si imaginea
de brand”, explica Daniela Placintaru, Strategic Marketing Manager, Interstar Chim. Prima schimbare era
legata de crearea unui brand unitar, cu o pozitionare puternica si cu un design de ambalaj coerent
pentru toate segmentele acoperite.

Cea de-a doua schimbare viza inovatia: un „must have” pentru Peak in efortul de crestere a vanzarilor si
a cotei de piata in segmentul sapunuri pentru toaleta – subcategia cu cea mai dinamica evolutie
(determinata de lansarea de branduri noi si de produse inovatoare).

In alt treilea rand, Peak avea nevoie de o noua comunicare de brand, care sa construiasca o imagine
puternica in toate segmentele de piata in care activeaza.

Mierea Melliris

„Fundamentala pentru reliefarea valorilor de brand, identitatea

vizuala a Melliris - stilizare a simbiozei dintre albina si floare prin
intermediul unui fir de miere - contribuie la intensitatea asocierii
brandului cu ideea de lux si pretiozitate. In plus, prin dispunerea
elementelor grafice complementare sub forma unei «cununi de lauri»
in jurul identitatii vizuale, solutia de design de ambalaj asigura
diferentierea pe sub-categorii de produse in functie de specificitatea
ingredientelor acestora si intareste trasaturile de nobilitate, rafinament si unicitate ale personalitatii
noului brand.“

Melania Moisi, Group Creative Director, Brandtailors

Prajitura Barni

„Un proiect foarte drag noua au fost ambalajele sezoniere Barni.

Simpaticul ursuleț-prajiturica a avut nevoie de ambalaje dedicate
pentru sezonul de iarna și pentru Paște. Acestea sunt perioade de
comunicare maxime pentru industria dulciurilor, de aceea
diferențierea este importanta. Exista nenumarate ambalaje de sezon,
oferte, promoții și, cumva, trebuie sa faci diferența. Astfel, deși am
pastrat brandingul specific Barni, am creat fața ambalajului, vesela,
cu Barni in ipostaze specifice, iar pe verso am creat diferite jocuri
interesante, ce vor fi atragatoare pentru publicul nostru.”

Ioana Mucenic, Visionary Managing Partner, Pastel

Napolitanele JOE Zi Buna

 “Auditul de brand a demonstrat ca numele ECONOMIC și ambalajul
formal plasau produsul intr-o zona «price entry» fara legatura cu
platforma de comunicare JOE, inspirand mai degraba argumente
raționale pentru cumparare și conectandu-se mai puțin cu publicul
vizat. In plus, ambalajele Joe Economic nu transmiteau deloc «gust».
Asadar, ne-am propus sa mutam Joe Economic din categoria de
produs cu care nu prea vrei sa fii vazut in cosul de cumparaturi intr-o
categorie smart, fresh, plina de optimism si de savoare: «Fiecare zi e o
Zi Buna!» . Noua direcție de design a venit apoi natural: logo-ul s-a
aliniat key visual-ului revizuit de brand, iar cele trei arome plus
elementele de susținere in vanzare (vracuri, baxuri sau leaflet-uri) au
fost individualizate coerent, cu focus pe ingredientul principal din
crema.”

Irinel Ionescu, Creative Partner, Ampro Design

Apa minerala Dorna

“Dupa evaluarea mai multor directii de design, atat pentru apa plata,
cat si pentru cea carbonatata, am ales propunerea care ne ofera
echilibrul perfect intre toate atributele pe care brandul Dorna vrea sa
le transmita. Schimbarile in identitatea vizuala – care au inclus si logo-
ul – au fost realizate intr-o maniera subtila, astfel incat sa ofere o
continuitate in comunicarea fata de consumatori. Perceptia finala este
aceea a unei imagini noi, proaspete si moderne. Noul ambalaj este
mai usor si accentueaza principalele atribute ale produsului:
naturaletea si puritatea. Cei trei pasi „Bea, rasuceste, recicleaza”,
incurajeaza consumatorii sa fie parteneri ai brandului Dorna, in grija
pentru natura si mediul inconjurator.”

Simona Straut, Managing Director, Cocoon Group Bucuresti

Gama Peak

“Procesul de rebranding si redesign a fost realizat in colaborare cu

agentia Brandtailors si a constat in: dezvoltarea conceptului de
pozitionare; dezvoltarea solutiilor de arhitectura de brand si de
portofoliu; crearea denominatoarelor de produs; crearea noii
identitati vizuale a brandului; dezvoltarea conceptului de design de
ambalaj; implementarea noului design pentru 30 de produse.
Rezultatele au fost: cresterea cu 11% a cifrei de afaceri in 2012 fata de
2011 pentru brandul Peak (de la o baza mare, de cateva milioane de euro); mentinerea cotei de piata in
segmentul sapun solid pentru toaleta, in conditiile in care piata a crescut cu 11% in valoare, datorita
competitiei foarte puternice.”

Daniela Placintaru, Strategic Marketing Manager, Interstar Chim

Cuvinte cheie: design ambalaj, radu stoiculescu, solutii ambalaje, vasile urzica,cristian calin, tetra
pak, scandia

Tendinte si impact pshologic in evolutia ambalajelor

Piata ambalajelor cunoaste evolutii spectaculoase din ratiuni ce tin de impactul vizual, costuri de fabricatie, trendul
materialelor refolosibile si nu in ultimul rand limitarile tehnologice pe care le implica toate acestea. In urma studiilor
facute pe diverse categorii care apreciaza nisele de perceptie ale publicului consumator, designerii au gasit solutii
ingenioase adeseori cu mult mai avansate decat asteptarile producatorilor. In Romania asistam la o standardizare a
ambalajelor de toate tipurile intr-un moment care sugereaza un blocaj de idei si atitudini novatoare. Marile retele de
magazine sunt incarcate pana la refuz de cateva forme consacrate de ambalaje iar situatia este cu atat mai
dramatica cu cat sistemul de etichetare a fost creat din imprumuturi sau inspiratie colectiva. Cultura de consum
romaneasca cauta inovatia cu disperare dar cei care ar trebui sa o propuna nu au curajul sa o faca. Cramponarea in
autocopierea gestului a dus noutatea intr-un punct mort. Imagini ireale, denumiri dintre cele mai ciudate, tipuri de
caractere si efecte grafice de un comun absolut reprezinta starea de fapt a ambalajelor de pe piata
romaneasca. Spre exemplu clientii care cauta mezeluri gasesc in raioanele dedicate acestui tip de produse cateva
categorii de formule de ambalare care ascund de cele mai multe ori acelasi tip de produs. Ingredientele care
diferentiaza produsele raman de cele mai multe ori comunicate intr-o insiruire de informatii pe care legislatia le-a
impus-o producatorilor cu forta. In realitate aspectele care conteaza sunt mult mai complexe, iar enumerarea lor o
consideram necesara cu atat mai mult cu cat studioul nostru de design face periodic studii legate de aceste
probleme.

Iata 13 concluzii de care producatorii ar trebui sa tina cont atunci cand aleg sa vanda mai mult:

1. Clientii cauta un produs atunci cand el a fost promovat pe canalele de publicitate, dar cea ce ii convinge sa-l
gaseasca este recomandarea facuta de cineva de incredere .
2. Expunerea pe raft este supusa unor reguli vizuale si de ergonomie. Produsele expuse la inaltimea ochiului au o
sansa mai mare de a fi remarcate decat cele care se afla mai sus sau mai jos de campul vizual eficient.
3. Intr-un conglomerat de produse intens colorate, cu forme supuse spatiilor de expunere alocate, ochiul este
stresat, iar creierul nu mai poate procesa volumul de informatii vizuale. Apare tendinta de cautare a simplitatii, a
spatiului de odihna vizuala.
4. Cand pe un raft de produse se afla expusa o gama a aceluiasi producator studiul de impact vizual insumeaza
gradul colectiv de expresie, situatie in care ambalajul individual pierde in favoarea celui colectiv.
5. Ochiul este mai receptiv la culori unitare sau cele aflate in contrast decat de imagini complexe.
6. Ordinea perceptiei este urmatoarea: camp vizual, culoare dominanta, text lizibil.
7. Daca pe o suprafata de 2 mp se afla 100 de produse diferite expuse, la o perioada normala de stationare de un
minut, unei persoane ii ia 0,6 secunde sa vada fiecare produs. Puterea de retinere a unui adult cu un IQ aflat in zona
medie si care poseda o acuitate vizuala normala este de maxim 10 produse intr-un minut.
8. Ochiul uman este mai receptiv la culorile rosu, oraj si verde crud, pe timpul zilei, si albastru spre violet seara.
9. Cea mai lunga perioada de expunere intr-un mall se afla la produsele de la casa, iar intr-un mod absolut inedit,
produsele aflate in cosul clientilor aflati la coada au o putere de sugestionare mai mare decat oricare dintre produsele
expuse.
10. Un client care ia produsul de pe raft in mana, are sanse de pana la 5 ori mai mari sa-l retina pentru a fi cumparat
decat unul care il studiaza doar vizual. Perceptia tactila este responsabila cu un sfert din decizia de cumparare.
11. Femeile ating obiectele de care sunt interesate intr-o proportie de 3 ori mai mare decat barbatii.
12. Pensionarii sunt mai receptivi la texte clare decat la culori vii.
13. Copiii de peste 3 ani care insotesc parintii la cumparaturi influenteaza intr-o proportie mai mare decat reclama
decizia de cumparare a unui produs.

Lista mai cuprinde inca 100 de parametri masurati de catre Brandart in magazinele din Romania si in baza ei echipa
noastra cuantifica variabilele comportamentele ale clientilor. Concluzia de baza ar fi ca in realitate clientii sunt mult
mai deschisi catre noutate si inedit decat producatorii autohtoni. Ameliorarea perceptiei unui produs poate insemna
cea mai eficienta metoda de crestere a profiturilor unei companii, dar prea putini au acces la informatii si pun cap la
cap logica comportamentului de consum.
Iata cateva exemple de abordari revolutionare ale ambalajelor si comunicarii vizuale care urmeaza sa apara in
Romania:

Cutii de carton cu folie metalica la interior care reproduc forma fructului din al carui ingredient este realizat
continutul. Datorita puternicului impact etichetarea este neglijabila.

Etichetare in rola cu grad ridicat de perceptie a informatiei dublata de factorul expunerii pe standuri dedicate. In
aceasta situatie raftul pe care se afla aceste produse nu mai are decat o singura expunere a brandului. Restul este
simplificat atat de mult incat brandul lipseste practic de pe recipient.

Formula atipica de prezentare in forma de CD a unor felii de mezeluri. Etichetarea este facuta numai informational.
Formula inedita de prezentare a pliculetelor de ceai.

Ambalaj de ciocolata care impune cumparatorului sa intre in contact tactil cu produsul influentandu-i decizia de
cumparare.

Cutii etanse destinate lichidelor si nu numai. Compozitia materialelor este similara cdelor de la cofrajele de
oua. Etichetarea este de asemenea simpla.

Forme care sugereaza efortul fizic stimulat de un recipient de suc in forma unei greutati pentru gimnastica.
Ambalaj colectiv pentru medicamente. Fiecare tip de patologie are o culoare dedicata.

Recipient pentru miere puternic sugestional care reproduce corpul unei albine. De remarcat absenta etichetei
aplicate.

Sticla reciclabila. Cu cat este mai intens reciclata, liniile se marcheaza automat si urca spre capac.

Noile pachete de tigari vand mai bine produsele chiar daca riscul este expus intr-un mod evident. Sicriul care vinde !
Cutii biodegradabile destinate preponderent produselor lactate. Ele au in compozitie creta, un ingredient care contine
calciu la fel ca si laptele.

Noile doze de Coca Cola insista pe perceptia tactila diferita. Nu sunt multe persoane care sunt obisnuite sa simta o
doza care in loc de cilindru comunica mainii fatete geometrice.

Ambalaj de salam afumat.

Eticheta care isi schimba culoarea in functie de termenul de garantie al produsului. Destinata produselor refrigerate
din carne.

Ambalaj atipic destinat mezelurilor. De remarcat conectivitatea cu moda si trendul in general. Imixtiunea in alt
domeniu il face atractiv. In esenta carnatii din interior sunt din porc, dar unul care se vrea elegant.

Ambalaj din carton reciclabil multifatetat care se pliaza pe produs reducand la maximum spatiul de expunere.

Ambalaj care comunica doua faze ale procesului de preparare. Jos se afla produsul real, asa cum se vede prin
ambalajul transparent, iar sus sugestionarea. Etichetarea este simpla si cu impact maxim.

Recipient de apa minerala care reproduce o bucata de gheata.

Formule de etichetare esentializate. Acestea sunt de fapt etichetele viitorului.

Ambalaj pentru guma de mestecat

V-am prezentat aici cateva formule de ambalare pe care designerii le-au propus clientilor. Toate se afla in rafturile
magazinelor din Occident si este doar o problema de timp pana ce vor ajunge la noi. Sunt oare producatorii romani in
stare sa le faca fata? Noi ii asteptam cu solutii....

Cateva detalii legate de piata ambalajelor din

carton
20 decembrie 2012 by Cosmin
Piata ambalajelor din carton, acum la sfarsit de an sta in felul urmator:
- 40% din ambalajele folosite anual in Romania sunt din carton.
- se produc anual aprox. 240.000 tone de ambalaje din carton
- in 2012 valoarea ambalajelor din carton produse in Romania se invarte in jurul a 177-200 mil. euro
- principalii jucatori din piata sunt: Rondocarton (Cluj şi Târgovişte), Rossmann (Ambro Suceava şi
Romcarton Bucuresti), Vrancart (Adjud), Dunapack (Sfantu Gheorghe), Ecopack (Ghimbav), VPK Packaging
(Salonta), DS Smith (Timişoara) şi Europa Express (Iasi)

Pentru 2013, desi la modul general se preconizeaza o scadere a cifrei de afaceri din cauza situatiei economice
generale. Noi estimam o crestere de 2% in conditiile in care vom diversifica productia si vom introduce
produse noi pe piata. Dupa cum se vede in graficul de mai jos (vanzarile noastre in ultimii 5 ani) tinta noastra
pentru 2013 e sa ajungem la nivelul anului 2011.
Ambalajele comerciale: Taxarea pentru mediu se face după o
metodologie nouă!
Feb 27, 2014 Postat De Eugen Staicu In Financiar-Contabil Etichete Ambalaje Comerciale, Metodologie Noua, Ordinul
192/2014, Taxare MediuComentarii 0
După un prim material de sinteză prezentat de LegeStart, în cele ce urmează aducem unele
precizări punctuale despre modificările la modul de taxare pentru ambalaje – introduse prin
Ordinul nr. 192/2014, care a fost dat pentru modificarea Ordinului nr. 578/2006 pentru
aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 192/2014 este în vigoare din 21 februarie, data
publicării în Monitorul Oficial nr. 129/2014.

Mai întâi, să reamintim că metodologia de calcul a obligaţiilor de taxe şi contribuţii se face în

aplicarea dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru
mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.

Cine plăteşte contribuţia

Contribuţia de 2 lei/kg pentru ambalaje se regăseşte în art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr.
196/2005 şi revine ca obligaţie următorilor operatori economici:

- care introduc pe piaţa naţională produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare şi
terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
- care ambalează produse ambalate, pentru ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe
piaţa naţională;
- care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru respectivele
ambalaje distribuite pe piaţa naţională;
- care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele
ambalaje introduse pe piaţa naţională.

Raportarea la obiectivele de valorificare sau incinerare a deşeurilor

Contribuţia se plăteşte anual pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale
de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi cantităţile de
deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în acest mod.

Aşa cum se prevede în anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă, de la 1 ianuarie 2014 obiectivul
global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie este
de 60%, acesta fiind procentajul minim din masa tuturor deşeurilor de ambalaje conţinute în
deşeurile rezultate din ambalajele introduse pe piaţa naţională.

Obiectivul global de valorificare prin reciclare fiind de 55%, pe tipuri de materiale (ca procentajul
minim din masa totală a materialului de ambalaj conţinut în deşeurile rezultate din ambalajele
introduse pe piaţa naţională), obiectivele urmărite sunt sunt:

- hârtie carton – 60%;

- plastic (total) – 22,5%, din care pentru PET – 55%;
- metal (total) – 55%, din care pentru aluminiu – 21%; lemn – 15%.

Tipuri de deşeuri la ambalaje

Cantitatea de deşeuri de ambalaje care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare
cu recuperare de energie, respectiv valorificată prin reciclare, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale,
se realizează prin următoarele componente:

a) cantitatea de deşeuri Q1 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din PET şi
din aluminiu;
b) cantitatea de deşeuri Q2 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din
plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;
c) cantitatea de deşeuri Q3 care trebuie valorificată prin reciclare suplimentar faţă de cantităţile
prevăzute la lit. a) şi b), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate
care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricărui tip de material de ambalare, în limita
cantităţilor pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia de 2 lei/kg pentru ambalaje din materialul
respectiv;
d) cantitatea de deşeuri Q4 care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu
recuperare de energie suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru îndeplinirea
obiectivului global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie,
cantitate ce se poate realiza prin oricare operaţie de valorificare sau prin incinerare în instalaţii de
incinerare cu recuperare de energie a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor
pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia de 2 lei/kg pentru ambalaje din materialul respectiv
din materialul respectiv.

Metodologia pune la dispoziţie şi formula matematică de calcul pentru stabilirea contribuţiei.

Cantităţile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, pentru care există obligaţia de a plăti
contribuţia, includ şi cantităţile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.

ATENŢIE: Reţineţi câteva dintre “regulile jocului”:

- obiectivele anuale de valorificare sau incinerare se consideră îndeplinite numai dacă se
realizează fiecare dintre componentele menţionate;
- cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată suplimentar faţă de obiectivul anual de
valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa
obligaţiile aferente altor ani;
- cantitatea de deşeuri de ambalaje generată într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de
ambalaje introdusă, respectiv cu cantitatea de ambalaje de desfacere distribuită pentru prima dată
pe piaţa naţională în anul respectiv;
- operatorii economici care folosesc ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să aplice sistemul depozit şi
să înregistreze în evidenţele contabile valoarea acestuia pentru respectivele ambalaje; în caz
contrar, riscaţi impunerea respectivelor ambalaje la fiecare introducere pe piaţa naţională.

Valoarea de garanţie

În cazul ambalajelor reutilizabile a căror valoare nu este evidenţiată distinct în documente şi care se
returnează furnizorilor externi, înregistrarea în evidenţele contabile se face prin atribuirea unei valori
de garanţie.

Obligaţii la valorificarea ambalajelor în mod individual

Metodologia are în vedere aici situaţia operatorilor economici cu obligaţii de plată a contribuţiei care
realizează obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare
de energie a deşeurilor de ambalaje în mod individual, pentru deşeurile de ambalaje rezultate de la
propriile produse pe care le introduc pe piaţa naţională. În astfel de situaţii, operatorii economici sunt
obligaţi:

- să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de ambalaje pentru care există
obligaţia de a plăti contribuţia;
- să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje produse,
precum şi cantităţile de ambalaje preluate/colectate de pe piaţa naţională şi încredinţate spre
valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, excluzând deşeurile
de producţie;
- să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat
activitatea, cantităţile de ambalaje totale şi pe fiecare tip de material pentru care există obligaţia de a
plăti contribuţia, cantităţile de deşeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate sau
incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje
din fiecare tip de material valorificate prin reciclare;
- să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care
s-a desfăşurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare
sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje pentru
care există obligaţia de a plăti contribuţia.

Situaţiile centralizatoare (întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor

justificative), pentru aceeaşi categorie de operatori economici, sunt obligatorii pentru:

- cantităţile de ambalaje/deşeuri de ambalaje proprii produse/preluate/colectate de pe piaţa

naţională;
- cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu
recuperare de energie prin mijloace proprii;
- cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii încredinţate, în baza unui contract, unui operator
economic valorificator sau unui operator economic care deţine o instalaţie de incinerare cu
recuperare de energie;
- cantităţile de deşeuri de ambalaje proprii din lemn încredinţate persoanelor fizice drept combustibil
alternativ la lemnele pentru foc;
- trasabilitatea deşeurilor de ambalaje proprii, pe tip de material, de la producătorul de deşeuri până
la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic/persoana fizică ce deţine o instalaţie
de incinerare cu recuperare de energie.

Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu

Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la

Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor în mod gratuit de către
Administraţia Fondului pentru Mediu, are inclus modulul pentru calculul contribuţiei de 2 lei/kg pentru
ambalaje. Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat de pe pagina web a Administraţiei
Fondului pentru Mediu.

Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de ambalaje introduse sau
distribuite pe piaţa naţională pe tip de material, cantităţile valorificate prin reciclare şi cantităţile
valorificate prin alte operaţii de valorificare decât reciclarea sau incinerate în instalaţii de incinerare
cu recuperare de energie.

––––––(P)––––––

Lege5 vă oferă posibilitatea – prin funcţia “Urmărire modificări” – de a vedea rapid ce acte
normative se modifică. Pe lângă lista documentelor mai importante care vor suferi modificări, aveţi la
dispoziţie şi lista cu documentele favorite (alese personal de fiecare utilizator).

De asemenea, în Lege5 există şi posibilitatea de a evidenţia modificările la nivel de paragraf.

Aflaţi mai multe despre Lege5 de AICI.

 15 dec 2008
Grupul austriac Rondo Ganahl, care a finalizat o investitie de 38 mil. euro in cea de-a doua fabrica de carton
din Romania, la Targoviste, estimeaza ca noul centru de productie va lucra la doar 20% din capacitate in
primul an de functionare si va genera un rulaj de 12 mil. euro.

Rondo Ganahl mai detine si fabrica Rondocarton din judetul Cluj, care a adus anul trecut venituri de 30
de milioane de euro si care va opera anul viitor la o capacitate mai mica cu 20% pana la atragerea de noi
clienti.
"In noua fabrica de ambalaje am livrat o parte din productia de la unitatea din Cluj. Vom produce pentru clientii
existenti care se afla in aceasta regiune, reducand asfel costurile cu transportul. In acelasi timp incercam sa atragem
si clienti noi, dar este destul de dificil din cauza faptului ca cei mai multi dintre ei au deja furnizori de ambalaje si
trebuie sa ii atragem printr-o oferta mai atractiva", a declarat Ioan Florin Grad, directorul fabricii de productie de
carton din Targoviste.
Directorul fabricii din Targoviste a explicat ca noua fabrica va optimiza costurile cu transportul pentru clientii din
aceasta regiune, costuri care ajungeau in unele cazuri si la 10% din costurile totale.
Distanta optima dintre doua fabrici ar trebui sa fie de circa 500 de kilometri pentru a reduce costurile cu transportul
produselor la clienti. "Cele mai mari costuri sunt cu materia prima, circa 55% din costurile totale, dar si cheltuielile cu
transportul se ridica la 10% daca distantele pana la clienti sunt foarte mari", a spus el.

Printre cei mai importanti clienti ai producatorului de ambalaje se numara producatorul de carne de pui Agricola
Bacau, producatorul de bauturi racoritoare European Drinks, producatorul de electrocasnice Arctic, producatorul de
vinuri Murfatlar, Unilever (pe partea de alimente) si Procter & Gamble.
"Cererea pentru ambalaje a scazut in ultimele luni in medie cu 3% din cauza reducerii productiei clientilor si ma
astept ca anul viitor sa asistam la o scadere a volumului pietei cu 10% - scenariu realist, iar cel pesimist indica o
scadere cu 20%", a spus Grad, care coordoneaza 60 de oameni angajati in momentul de fata in fabrica.
Investitia realizata in noua fabrica de la Targoviste, pe o suprafata construita de circa 18.000 de metri patrati si una
totala de 120.000 de metri patrati, va fi recuperata in cinci ani. Veniturile estimate pentru primul an de functionare la
noua fabrica se ridica la 12 milioane de euro, potrivit lui Grad. "Aceasta investitie a fost gandita pe termen lung, in
urmatorii cinci ani vizam sa intram pe profit. Faptul ca am finalizat aceasta fabrica intr-o perioada de criza pe piata va
determina o dezvoltare mai lenta a fabricii decat cea pe care am preconizat-o, dar avand in vedere ca piata
romaneasca este in dezvoltare si ca de ambalaje are nevoie orice producator ne asteptam la o revenire intr-un timp
nu foarte lung", a declarat Dieter Gruber, presedintele Consiliului de Administratie al Rondo Ganahl. Gruber a mai
spus ca rezultatele bune pe care le-a avut la prima fabrica din Cluj si estimarea majorarii consumului in Romania i-a
determinat sa continue investitiile pentru marirea capacitatii de productie.
"Provocarea o reprezinta atragerea de clienti noi pentru cresterea vanzarilor. Piata romaneasca nu este afectata de
criza la acelasi nivel cu celelalte piete europene in care operam alte fabrici si de aceea nu ma astept la o scadere a
acestei piete de ambalaje", a declarat el.
In noua fabrica se pot produce la capacitate maxima 60.000 de tone de carton ondulat anual. "Am gandit fabrica
pentru a o putea extinde in conditiile in care cererea va creste. Deocamdata nu stim sigur cand se va realiza aceasta
extindere", a declarat Grad. El a mai adaugat ca fata de fabrica din Cluj, in noua unitate de productie se vor produce
si cartoane speciale in sapte straturi pentru industria automobilelor si cea chimica. "Pe piata romaneasca acest tip de
cartoane se importa foarte mult, de aceea am decis sa ne orientam si spre acest segment", a spus el.
Grupul Rondo Ganahl, care detine o participatie de 92% la Rondocarton, estimeaza anul acesta afaceri de 235 de
milioane de euro, operand cinci fabrici in care lucreaza 1.000 de angajati.

Alte investitii In fabrici de ambalaje din carton ondulat

Grupul belgian VPK

 Investitie: 15 milioane de euro intr-o noua fabrica in Salonta, judetul Bihor
 Suprafata construita fabrica: 15.600 de metri patrati
 Capacitate totala de productie: 30.000 de tone de carton ondulat anual
 70% din productie vor fi placi de carton (catre procesatorii de carton ondulat), iar 30% ambalaje din carton ondulat
catre clienti directi
Suedezii de la Sca Packaging
 Investitie: 9 milioane de euro in extinderea cu 12.000 de metri patrati a fabricii de carton ondulat din Timisoara
 Suprafata construita: 17.000 de metri patrati
 Capacitate de productie totala: 80 de milioane de metri patrati pe an
 Fabrica va incepe sa produca, nu doar sa prelucreze carton ondulat
Rezultatele Eco-Rom Ambalaje pe anul 2013
In 2013, furtul deseurilor din containere a scazut cu 12% eficienta colectarii separate de la populatie

Bucuresti, 23 Aprilie 2014

Eco-Rom Ambalaje, compania detinatoare a licentei marcii „Punctul Verde” in Romania si cea mai importanta
organizatie de preluare de la agentii economici a obligatiei de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje, a
reciclat, in 2013, aproximativ 40.000 de tone de deseuri de ambalaje de la populatie. Raportata la intreaga
cantitate de deseuri de ambalaje reciclate de organizatie (347.089 tone) se remarca o crestere de doar 2% fata de
anul 2012, desi investitiile industriei in serviciile de colectare separata au crescut cu 20% (ridicandu-se la 8,6
milioane de lei). Cauzele principale sunt furtul deseurilor din containerele colorate si vandalizarea pubelelor
speciale.

,,De la o initiativa laudabila a industriei de a investi in infrastructura necesara colectarii separate a deseurilor
generate in gospodarii care a condus, in cele din urma, la o schimbare de comportamente la nivel de societate,
asistam la o scadere a rentabilitatii investitiilor. Anul trecut, furtul deseurilor cu valoarea cea mai mare pe piata –
este vorba despre PET-uri si dozele de aluminiu – a dus la scaderea randamentului containerului galben cu 12%*.
Mai mult decat atat, 271 de containere colorate au fost vandalizate in sistemul nostru.” a declarat Sorin Cristian
Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Chiar si in aceste conditii, numarul localitatilor care beneficiaza de serviciul de colectare separata a deseurilor de
ambalaje a crescut cu 15%, ajungand la 464. Astfel, in prezent, aproximativ 45% din populatia Romaniei – circa 9
milioane de romani– au acces la serviciul pus la dispozitie de Eco-Rom Ambalaje in parteneriat cu autoritatile
locale si operatorii de salubritate desemnati.

Cantitatile de ambalaje colectate de la populatie sunt insa doar o parte din totalul reciclat in sistemul Eco-Rom
Ambalaje. La finalul anului 2013, cantitatea totala reciclata a fost de 347.089 tone, organizatia indeplinind cu succes
obiectivul impus de legislatie de 55% (raportat la cantitatea totala de 578.771 tone de ambalaje puse pe piata de
catre producatorii si importatorii, membrii ai organizatiei).

,,Singurul capitol la care tara noastra si-a indeplinit an de an obligatiile asumate fata de Uniunea Europeana este
cel al deseurilor de ambalaje. Cu toate acestea, ultimul raport Eurostat ne situeaza pe ultimele locuri la nivel
european, cu un procent de doar 1% deseuri reciclate din deseurile municipale. Experienta de 10 ani pe piata din
Romania, dar si studiile si rezultatele noastre ne demonstreaza ca procentul real se situeaza in jurul a 2.4%**,
contributia ambalajelor fiind mai mult de jumatate. Chiar si in acest context procentul este, in continuare, unul
scazut. Pentru a atinge obiectivul de 50% impus Romaniei pana in 2020 credem ca este important sa avem in vedere
reusitele inregistrate in domeniul deseurilor de ambalaje care s-au axat pe eficienta si aplicarea sistemului
coercitiv.” a declarat dl. Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.
Printre solutiile propuse de organizatie se numara etapizarea celui mai important obiectiv national: reciclarea a 50%
din deseul menajer pana in 2020 – respectiv asumarea de obiective anuale care sa creasca gradual pana la atingerea
tintei amintite. De asemenea, Eco-Rom Ambalaje sustine contorizarea serviciului de colectare a deseurilor similar cu
toate celelalte servicii publice – respectiv plata cantitatii de gunoi generata, concomitent cu existenta unui sistem de
colectare separata gratuit pentru populatie. In acelasi timp, organizatia promoveaza un serviciu exemplar de
colectare a deseurilor, cu aplicarea unor masuri coercitive (amenzi) pentru toti cei care nu respecta legislatia aferenta
sistemului de management al deseurilor – inclusiv penalitati pentru cei care arunca deseurile in spatii neamenajate,
pentru cei care nu colecteaza separat sau fura deseurile din containerele speciale.
Conform legislatiei nationale, obligatiile de reciclare pentru fluxul de ambalaje si deseuri revin, in acest moment,
industriei – prin producatorii si importatorii de bunuri ambalate – si autoritatilor locale. Aportul financiar al
industriei la sistemul de colectare separata este obligatoriu sa fie gestionat de organizatiile de transfer de
responsabilitate astfel: minimum 6 lei/tona de ambalaj primar pentru infrastructura si 4 lei/tona de ambalaj primar
pentru activitatile de comunicare. In 2013, Eco-Rom Ambalaje a alocat de doua ori mai mult, respectiv 12,44
lei/tona de ambalaj primar colectat separat pentru infrastructura si 8,47 lei pentru campaniile de informare si educare
privind importanta sistemului.

Pentru anul 2014, Eco-Rom Ambalaje si-a propus eficientizarea tuturor investitiilor in colectarea separata, atat din
circuitul industrial-comercial cat si de la populatie, dar si extinderea acesteia in alte arii de activitate .

* Randamentul containerelor de colectare separata se calculeaza luand in calcul urmatorii parametrii: capacitatea containerului,
numarul de ridicari a deseurilor/luna si densitatea materialului reciclabil din container.
**Conform ultimului studiu privind analiza deseului menajer in Romania (realizat de Eco-Rom Ambalaje, in perioada septembrie 2012 –
august 2013), un roman din mediul urban colecteaza separat 8,4 kg de deseuri reciclabile (deseuri de ambalaje din plastic-metal, hartie-
carton si sticla – 4,9 kg/an si alte deseuri reciclabile din plastic-metal, hartie-carton si sticla – 3,5 kg/an) in containerele dedicate de
1,1m3, ceea ce inseamna un procent de 2.4% deseuri reciclate din totalul deseurilor menajere generate (346 kg/an)

Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati:

IMAGE PR – Ruxandra Popescu

Telefon – +4 021.224.67.34/36; 0742.011.292

E-mail – ruxandra.popescu@imagepr.ro
 Vrancarton a devenit în Focşani cel mai important producător zonal de ambalaje din carton şi carton
ondulat. Unitatea de producţie a cutiilor şi tuburilor din carton funcţionează pe str. Anghel Saligny nr 8
. Sediul este uşor de găsit, fabrica fiind situată în zona industrială, cu cale de acces generoasă
şi parcare mare. În unitatea de producţie, cu o suprafaţă totală de aproape 2000 mp , se pot fabrica
toate tipurile de cutii din carton.

Managerul general Nicu Dragomir spune că VRANCARTON este o investiţie de aproape un milion de
euro.
Reporter: De ce o fabrică care produce cutii şi tuburi de carton la Focşani?
Nicu Dragomir: Am pornit de la ideea că există foarte mulţi producători de mase plastice în zonă,
Vrancea fiind o forţă cu tradiţie şi recunoscută în industria de profil, ceea ce a dus în mod firesc la o
creştere a consumului de tuburi din carton. Astfel am pus în funcţiune o linie care produce tuburi de
carton, fiind un produs ce nu a mai fost fabricat în Vrancea. Am profitat de oportunitatea fondurilor
europene şi depus un proiect în acest sens. Fără această oportunitate nu am fi început niciodată. Este
vorba de o investiţie totală de aproape 1.000.000 de euro (atât producţia de cutii de carton cât şi
tuburile de carton) din care 50% fonduri europene prin programul POS CCE Axa 1.

Rep: Credeţi că există cerere pe măsura investiţiei ?

N.D.: Sigur că da. Cu aceste tuburi ne adresăm în special producătorilor locali de folie. În preţul
produsului din carton un procent foarte mare îl reprezintă costul cu transportul şi de aceea cred că
avem un mare avantaj financiar în faţa celorlalţi producători.

Rep: Cutiile de carton ?... nu este o piaţă aşezată, saturată ?

N.D.: În Vrancea există câţiva producători de ambalaje din carton, dar totodată vă asigur că foarte
multe dintre cutiile de carton folosite de marii producători vrânceni sunt aduse din alte judeţe. De
exemplu am constatat că peste 90% din cutiile din carton folosite de producătorii autohtoni de vinuri
se achiziţionează din alte judeţe.
Sunt sigur că putem produce cutii cel puţin la aceeaşi calitate ca şi marii producători naţionali,
urmând să găsim avantajele tehnico-financiare adaptate fiecăruia dintre potenţialii consumatori
pentru a-i determina să devină clienţii noştri. De cele mai multe ori, pentru volume de cutii mici şi
medii preţul pe care îl oferim este mult mai mic decât al unui producător de ex. din Iaşi sau
Bucureşti. În cazul volumelor mari oferim termene de plată, consultanţă , flexibilitate , livrare gratuită
etc.

Rep: Ce le oferiţi ? Care sunt avantajele într-o piaţă globalizată ?

N.D.: Clientul nostru, stăpânul nostru” este chiar filozofia acestei afaceri.
Ca şi produse şi productivitate, cu tehnologia modernă pe care o deţinem reuşim să fabricăm toate
tipurile de cutii din carton ondulat folosite pe piaţă în orice cantităţi. Avem posibilitatea de a face cutii
imprimate flexografic cu până la 4 culori , cutii casherate- acele cutii pe care se aplică o coală de tipar,
cutii plastifiate – folosite în industria alimentară, cutii colectoare dimensiuni mari din carton ondulat de
tip 3, 5 , 7 (carton care are în compoziţie 3, 5, 7 straturi de hârtie) capsate simplu sau cu capsă dublă,
cutii cu mânere , cutii cu autoformare, lădiţe carton pentru legume şi fructe proaspete, lădiţe pentru
produse refrigerate sau congelate, cutii de tip bag-in-box de toate mărimile şi formele etc.
Ca şi servicii ne mândrim cu timp de reacţie scurt, flexibilitate şi rapiditate în preluarea şi onorarea
comenzilor, precum şi o gamă de servicii cuprinzând consultanţă de specialitate în ceea ce priveşte
forma, calitatea şi eficienţa unui ambalaj din carton. Nu în ultimul rând oferim transportul mărfurilor
către beneficiar.

Rep: Care este produsul cu care vă deosebiţi de alţi producători locali?

N.D.: Cutii casherate. – Cutiile casherate sunt cutii frumoase şi în acelaşi timp reprezintă mediul
perfect pentru imprimarea mesajelor promoţionale ale producătorilor. Calitatea excepţională a
tiparului şi a finisajului cutiei pot oferi o foarte bună promovare a produselor ambalate.
Totodată ne putem lăuda şi cu imprimarea flexografică superioară, calitate a tiparului incomparabilă
cu ceea ce există în zonă. Calitate ridicată a imprimării, asociată cu un preţ excepţional ne-au adus în
timp foarte scurt producători de referinţă din judeţul Vrancea dar şi din judeţele învecinate!
 Se spune că ambalajul vinde marfa şi pot să vă asigur că ambalajele produse de noi au şi vor avea o
calitate şi un aspect deosebit.
Unitatea de producţie foarte modernă - garantează calitatea produselor!
Cea mai nouă şi modernă fabrică din regiune cu angajaţi pregătiţi la standarde şi tehnologii moderne
de producţie ne garantează nivelul calităţii.
Societatea are un depozit de materii prime de dimensiuni considerabile – forţă de angrenare
necesară pentru a garanta continuitatea producţiei şi magazie de materie primă, ce asigură o
constantă a producţiei.

Focşani, Str. Anghel Saligny nr 8 (în spate la Distrigaz ), telefon 0722.501.061, 0337.109.704.

Ambalajele de carton sunt în topul

preferințelor consumatorilor și
producătorilor din industria alimentară
Tetra Pak, lider mondial în soluții de procesare şi ambalare a alimentelor anunță
rezultatele celui de-al cincilea sondaj bienual de mediu, care evidențiază o
creștere a cererii pentru materiale din surse regenerabile și a certificării de mediu
în rândul consumatorilor din întreaga lume. De asemenea, raportul arată că
reciclarea rămâne o preocupare fundamentală atât a consumatorilor, cât și a
producătorilor din industria alimentară.

În sondajul din acest an se observă o creştere

semnificativă a atitudinii faţă de materialele din surse regenerabile în rândul companiilor
producătoare din industria alimentară, determinată de dezvoltarea recentă a noilor
tehnologii. Ei au clasificat utilizarea materialelor “verzi”, din surse regenerabile, ca fiind
una dintre cele mai importante tendinţe de protejare a mediului care influențează viitorul
ambalajelor de băuturi.
În același timp, consumatorii continuă să considere ambalajele de carton ca fiind cele
mai prietenoase cu mediul înconjurător datorită faptului că folosesc hârtia, un material
regenerabil; în plus, mai mult de 50% dintre cei chestionaţi cred că utilizarea plasticului
produs din materiale regenerabile va contribui la creșterea performanțelor de mediu ale
ambalajelor de carton.

De asemenea, raportul identifică în rândul consumatorilor o creştere a cererii cu privire

la informațiile despre mediu. În scopul de a face alegeri informate, 37% din consumatori
caută regulat simboluri legate de protecția mediului pe etichetele produselor alimentare.
Astăzi, 54% din consumatori au încredere în etichetele ecologice, comparativ cu 37% în
2011. Unul din cinci consumatori din studiu recunosc simbolul organizației Forest
Stewardship Council (FSC) și îl asociază cu administrarea responsabilă a pădurilor.

Colectarea selectivă a ambalajelor pentru reciclare rămâne principala activitate de

protecție a mediului în rândul consumatorilor, aşa cum a fost încă din 2005. În plus,
atunci când este dezvoltat un produs sau un serviciu, producătorii din industria
alimentară consideră prioritar ca acesta să aibă ambalaj reciclabil.

“Concluziile raportului din acest an scot în evidență de ce este important să avem în

centrul agendei noastre strategice politici care să reflecte grija față de mediul
înconjurător”, a declarat Dennis Jönsson, Preşedinte și CEO Tetra Pak. “Ne-am stabilit
angajamente ferme pentru a reduce amprenta de mediu în cadrul lanțului de producție
și distribuție, pentru a dezvolta produse sustenabile şi pentru a creşte procentajul de
reciclare; astfel, facem progrese semnificative în atingerea obiectivelor pe care le-am
stabilit pentru noi înșine în fiecare dintre aceste domenii importante.”

Acest sondaj este efectuat la fiecare doi ani începând din 2005. Pentru Raportul de
Mediu din 2013 au fost intervievaţi peste 7.000 de consumatori şi mai mult de 200 de
jucători din industria alimentară din 13 ţări inclusiv SUA, Brazilia, UK, Franţa, Germania,
Belgia, Olanda, Africa de Sud, Turcia, India, Rusia, China şi Japonia.
Realități și tendințe în industria ambalajelor
de Print Magazin11 Mar 2014, 16:02

Numar imagini: 11

Asociația Producătorilor de Ambalaje din România (APRA) a organizat în februarie prima sesiune trimestrială de
întâlniri ale membrilor organizației. Ședința APRA a fost urmată de reuniunea Comitetului de Dezvoltare al asociațiilor
naționale membre în ECMA - European Carton Makers Association (Asociația Europeană a Fabricanților de Ambalaje
din Carton), organizație la care asociația românească este afiliată.

Alături de membrii asociației, la întâlnirea APRA au fost invitați să participe, cu statut de observatori, o serie de agenți economici
din industria de profil - producători de cutii pliante din București și din alte orașe ale țării, furnizori de echipamente și
consumabile, precum și distribuitori de hârtie și carton. Invitații au participat și la sesiunea comună APRA - ECMA
premergătoare întâlnirii Comitetului de Dezvoltare ECMA din 20 februarie 2014.

Inițiativa APRA a urmărit stabilirea unui contact direct cu producătorii de ambalaje și furnizorii acestui sector, comunicarea
obiectivelor și activităților aflate pe agenda APRA și ECMA și a beneficiilor oferite de apartenența la aceste organizații. Pentru a
facilita dialogul între agenții economici din țară și șefii asociațiilor europene din ECMA prezenți la București, APRA a oferit pe
19 februarie 2014 o cină la un restaurant din centrul Capitalei.

La lucrările APRA au participat zece delegați ai membrilor asociației, reprezentând Mayr-Melnhof Packaging România, OP
Consulting, Polirom, Printman, Printco, Rhythm & Brands, Sun Chemical Publication Romania și Transilvania Pack & Print. Au
răspuns invitației de a participa ca observatori la evenimentele APRA domnii Adrian Murăruș (Paper & Board Alliance), Cătălin
Olteanu (Etirom), Károly Rácz (Prosystem Print), Mihai Dospinescu (Hecomin Impex), Sorin Căprioară (Wilkins Packaging Est
Europa) și David Istvan, președintele Asociației Tipografilor „Transilvania” (ATT) și director general Disz Tipo. De asemenea,
la ședința APRA a luat parte și domnul Christo Ratchev, delegatul Asociației Industriei Tipografice din Bulgaria, organizație
invitată să adere la ECMA.

România procesează anual un volum de cutii pliante de 20.000 de tone

Tema întâlnirii organizate de APRA s-a focalizat pe reprezentarea intereselor sectorului ambalajelor, concomitent cu asocierea la
nivel federativ, alături de ATT și alte organizații, pentru îndeplinirea obiectivelor industriei poligrafice. Prima parte a întâlnirii a
debutat prin cuvântul de bun venit adresat participanților de domnul Bogdan Tache, președintele APRA, și evocarea Codului de
Conduită ECMA, referitor la normele antitrust care guvernează întâlnirile organizației.

După trecerea în revistă a istoricului, componenței, misiunii și obiectivelor asociației, președintele APRA a expus o scurtă analiză
a pieței cutiilor pliante la nivel național, regional și european, precum și a problemelor cu care se confruntă sectorul de profil. Cu
acest prilej, oficialul APRA a amintit poziția fruntașă ocupată de România pe piața regională a cutiilor pliante, în special în zona
Balcanilor. Din datele interne ale asociației, România procesează anual un volum de cutii pliante estimat la aproximativ 20.000
de tone. Cu toate acestea, țara noastră este departe de performanțele unei alte țări din Europa de Est, precum Polonia, care
produce un volum de circa 200.000 de tone de cutii. Bogdan Tache a mai precizat că, în prezent, România nu poate furniza date
statistice oficiale cu privire la producția internă de ambalaje din carton (volume, segmente de piață și valoare), punerea la punct a
unui mecanism de raportare constituind unul dintre principalele deziderate ale asociației.

Cea mai mare parte a întâlnirii APRA a fost alocată prezentării proiectelor aflate pe agenda organizației și a stadiului acestora. Cu
această ocazie, Bogdan Tache a expus acțiunile derulate de asociație în anul 2013, atât în țară, cât și la nivel internațional, alături
de ECMA, precum și obiectivele pentru anul în curs. Președintele APRA a amintit planurile pe care organizația și le-a stabilit în
luna decembrie a anului 2012, dată la care asociația a fost reactivată după patru ani de relativă inactivitate.

„Membrii fondatori APRA au decis să revitalizeze asociația dintr-o nevoie firească, dictată de realitățile și tendințele care se
manifestă în industria ambalajelor, atât local, cât și la nivelul Comunității Europene. Sectorul ambalajelor se află în punctul în
care presiunea pieței, a statului și a legislației europene ne poate afecta radical activitatea, acum sau în viitor. Obiectivele APRA
pe termen lung vizează nu doar apărarea intereselor agenților economici din domeniu, ci și promovarea pe piața locală a
avantajelor pe care le oferă ambalajele din carton. În acest scop, avem în vedere dezvoltarea unor instrumente de promovare și
organizarea unor evenimente la nivel național adresate clienților finali”, a afirmat Bogdan Tache.

„În 2013 ne-am concentrat atenția pe polarizarea intereselor agenților economici din sectorul ambalajelor din carton - tipografii
sau furnizori - și pe atragerea de noi membri în asociație. În acest sens, reamintesc faptul că activitatea APRA se concentrează pe
reprezentarea, la nivel național, a intereselor din sectorul ambalajelor din carton, neexistând obiective care să se suprapună cu
cele ale ATT. Platformele noastre sunt complementare și nicidecum concurente. Desfășurându-ne activitatea în jurul tehnologiei
poligrafice, este firesc ca APRA și ATT să aibă și obiective convergente, pentru care dorim să colaborăm mult mai strâns.
Colaborarea dintre APRA, ATT și asociația care reprezintă sectorul producției publicitare, APIIP, s-a văzut anul trecut, când am
inițiat și susținut împreună acțiunile contra taxei de 3% impuse de Administrația Fondului Cultural Național prin OG 51/1998 și
Ordinul Ministrului Culturii nr. 2066/2011. Chiar dacă problema nu este încă rezolvată, am demonstrat că industria tipografică își
poate apăra interesele pe o singură voce în fața instituțiilor statului”, a accentuat Bogdan Tache.

Proiectele internaționale APRA

Referitor la nevoia de coeziune în industria tipografică, Bogdan Tache a spus că apărarea și promovarea intereselor mediului de
afaceri din domeniu nu se pot realiza prin pasivitate, ci doar prin solidarizarea agenților economici: „În APRA avem membri care
se află într-o concurență acerbă la nivel comercial. Cu toate acestea, avem suficiente motive să colaborăm pentru atingerea
obiectivelor comune. Același lucru trebuie să se petreacă și la nivel de ramură. Deja am discutat cu președintele ATT despre cum
ne putem uni forțele într-o federație”.

Despre proiectele internaționale ale asociației, Bogdan Tache a amintit implicarea APRA în susținerea acțiunilor derulate de
ECMA la nivel european pentru influențarea revizuirii de către Parlamentul European (PE), în luna octombrie a anului 2013, a
legislației comunitare ce reglementează produsele din tutun și ambalajele acestora - Tobacco Products Directive (TPD):
„Demersurile întreprinse anul trecut de APRA pe lângă instituțiile statului și europarlamentarii români au fost menite să susțină
poziția oficială ECMA în privința Directivei Produselor din Tutun. Comisia Europeană (CE) a propus un proiect de modificare
radicală a legislației UE pentru produsele din tutun care, dacă ar fi fost adoptat de PE în forma inițială și implementat în țările
comunitare, ar fi adus pierderi financiare uriașe atât tipografiilor specializate, cât și bugetelor de stat. În prezent, ambalajele de
țigări înglobează o serie de elemente de design și finisare specială foarte greu de reprodus într-o tipografie normală - funcția lor
fiind deopotrivă estetică și de protecție împotriva contrafacerii. Proiectul CE propunea standardizarea tuturor formelor și
dimensiunilor pachetelor și eliminarea elementelor de finisare specială, ceea ce ar fi permis o explozie a contrafacerilor. Bazate
pe argumente tehnico-economice foarte solide, recomandările ECMA apără interesele tipografiilor specializate, care au investit
sume enorme în tehnologii sofisticate de tipărire și finisare a ambalajelor de țigări. Din păcate, presa din România a interpretat
total eronat votul negativ exprimat de europarlamentarii români pentru Directiva Produselor din Tutun, promovând ideea că
românii doresc să încurajeze fumatul”.
Profitând de prezența la reuniunea APRA și de interesul asociației fabricanților de ambalaje pentru susținerea proiectelor de
interes comun, președintele ATT a prezentat proiectele strategice pe care asociația sa le-a dezvoltat la scară națională și câteva
dintre cele aflate în stadiu de pregătire, dintre care amintim:

- reînființarea comitetului tehnic de standardizare pentru tehnologie grafică (CT382) din cadrul ASRO (Asociația de
Standardizare din România), funcțional din februarie 2011. Primul obiectiv îndeplinit de acest organism a fost acceptarea
României ca membru permanent în TC130, comitetul corespondent de standardizare pentru tehnologie grafică ce funcționează în
cadrul ISO, lucru realizat în primul an de funcționare prin eforturile expertului Dorin Pițigoi, președintele CT382. David Istvan a
menționat și principala problemă cu care se confruntă comitetul de standardizare încă de la debut, și anume lipsa fondurilor
necesare deplasărilor în străinătate ale reprezentantului României la cele două ședințe de lucru anuale ale experților din TC130,
până anul trecut finanțarea fiind asigurată în totalitate și cu mari eforturi din sponsorizările unor membri ai ATT. La începutul
acestui an, acțiunea a fost sprijinită financiar și de compania Mayr-Melnhof Packaging România, membră APRA;

- acțiunile ATT pentru reînființarea învățământului universitar cu profil poligrafic, în favoarea căruia asociația tipografilor a făcut
demersuri permanente pe lângă instituțiile guvernamentale și mediul academic din România. Potrivit președintelui ATT, anul
trecut s-a reușit demararea unui proiect de colaborare cu o facultate din cadrul Universității Politehnica din București, care a
acceptat să deschidă o secție de poligrafie în viitorul apropiat, proiect sprijinit și de facultăți de profil din Chișinău și Germania,
precum și de fabricanți de echipamente tipografice;

- programul național de calificare a angajaților din industria tipografică, proiect ATT aflat într-o fază avansată de pregătire;

- constituirea Comitetului Sectorial la nivel de ramură, acțiune pentru care se depun eforturi din anul 2009. Îndeplinirea acestui
deziderat implică, printre alte condiții impuse de lege, existența unei federații patronale reprezentative la nivel național.

În urma informării făcute de președintele ATT, domnul Bogdan Tache a reafirmat disponibilitatea asociației fabricanților de
ambalaje de a sprijini proiectele de interes comun derulate la nivel național. La sfârșitul întâlnirii APRA din 19 februarie 2014,
mai mulți reprezentați ai companiilor invitate la lucrările organizației și-au exprimat dorința de a adera la asociație.

Directorul executiv ECMA: România este un exemplu de urmat pentru industriile cutiilor din carton din regiune

În dimineața zilei de 20 februarie 2014 a avut loc întâlnirea Comitetului de Dezvoltare ECMA care a început printr-o sesiune
comună de lucrări, la care au fost prezenți o parte a membrilor APRA și a invitaților asociației românești, amintindu-i cu acest
prilej pe domnii Istvan David și Karoly Racz. Din partea asociațiilor naționale membre în ECMA, la întâlnirea de la București au
participat Hans van Schaik, directorul executiv ECMA, Christian Schiffers (asociația Fachverband Faltschachtel-Industrie e.V.
din Germania), Olaf Kacperski și Marek Roszak (asociația ECMA Polska din Polonia), Martin Widermann (asociația Verband
der Faltschachtelindustrie din Austria), Giorgio Bianchini (asociația Assografici Gifasp din Italia), Rogier Krabbendam (asociația
Vouwkarton Platform din Olanda), Jennifer Buhaenko (asociația europeană Pro Carton), Neal Whipp (asociația BPIF Cartons din
Marea Britanie), John de Somer și Jan Cardon (asociația ECMABEL din Belgia) și Bogdan Tache, președintele asociației APRA.
Lucrările au fost prezidate de domnul Christian Schiffers, președintele Comitetului de Dezvoltare ECMA și șef al asociației
germane a fabricanților de cutii pliante, cea mai puternică asociație de profil din Europa.

Pe agenda întâlnirii Comitetului de Dezvoltare ECMA s-au aflat:

- situația normelor europene privitoare la migrarea cernelurilor tipografice prin carton;

- prezentarea de către delegații polonezi a obiectivelor noii asociații ECMA Polska, înființată în toamna anului trecut;

- raportul asupra suportului oferit asociațiilor naționale membre ECMA de către organizația Pro Carton;

- discutarea situației termenelor maxime de plată existente la nivelul industriilor din țările reprezentate în ECMA și adoptarea
unei poziții comune la nivel european;
 - Directiva Produselor din Tutun adoptată de Parlamentul UE anul trecut;

- situația raportărilor statistice și a informațiilor despre piețele cutiilor din carton din țările ale căror industrii sunt reprezentate în
ECMA;

- traducerea documentelor strategice ECMA în limbile țărilor care sunt reprezentate în organizație și dezvoltarea unui instrument
de suport pentru departamentele de vânzări (ECMA Sales Toolkit);

- problemele specifice cu care se confruntă asociațiile naționale membre ECMA reprezentate la întâlnirea de la București. În
acest context, președinții organizațiilor APRA și ATT le-au expus colegilor europeni situația generată de taxa AFCN de 3% la
nivelul industriei poligrafice românești. Atât directorul executiv ECMA, cât și emisarii asociațiilor naționale și-au afirmat
întregul suport pentru soluționarea acestui impas;

- detalii privind organizarea congresului ECMA / ProCarton 2014, organizat la Sorrento, Italia, în a doua parte a lunii septembrie.

La sfârșitul întâlnirii din 20 februarie 2014, domnul Hans van Schaik, director executiv ECMA, a explicat care este utilitatea
Comitetului de Dezvoltare (ACD), ce funcționează în cadrul organizației: „ECMA este o mare familie care, pe măsură ce se
extinde, dorește să ofere o punte de legătură interactivă între asociațiile naționale din întreaga Europă. Aceste întâlniri periodice
au rolul de a facilita schimbul de informații și experiențe între asociațiile naționale ale fabricanților de cutii pliante, de a afla
problemele cu care se confruntă fiecare industrie și de a indentifica împreună soluții”.

Potrivit domnului Van Schaik, organizarea la București a întâlnirii membrilor APRA și a Comitetului de Dezvoltare ECMA a
fost o idee foarte inspirată. „Ne-am bucurat să putem dialoga cu membrii APRA și cu reprezentanții companiilor din domeniu
care doresc să adere la asociație. Beneficiile acestei întâlniri sunt reciproce, deopotrivă pentru asociațiile membre ECMA și
pentru colegii români. Cu această ocazie am aflat care sunt problemele industriei locale, iar colegii români s-au informat despre
cum îi poate sprijini ECMA în rezolvarea acestor probleme și despre temele pe care le avem pe agenda asociației. Implicarea
colegilor din România în activitățile ECMA și la nivel local este una lăudabilă și credem că APRA constituie un bun exemplu
pentru industriile de profil din regiune”, a concluzionat oficialul organizației europene

 JULY 11, 2014

 NO COMMENT

 1

 
 
 

Ambalaje carton legume fructe

La SMARTS Trading Company veti gasi cele mai eficiente solutii pentru ambalaje carton legume
fructe pentru ca dorim astfel sa venim in intampinarea si sustinea dezvoltarii producatorilor romani.

Pentru transportul si vanzarea acestor marfuri se folosesc in principal ladite din carton. Avand in
vedere ca vorbim despre produse perisabile, cand realizam ambalaje carton legume fructe ne luam
angajamentul de a proteja si expune adecvat calitatile produsului. Cu ajutorul laditelor noastre din
carton, va garantam ca produsele dvs. vor ajunge in buna stare pe rafturile magazinelor si vor
bucura clientii cu savoarea lor.

Designul nostru inovativ pentru ambalaje legume fructe ia in considerare urmatorii factori:

- fragilitatea si durata produselor dvs;

- locatia dvs. si modalitatea de manevrare si ambalare a produselor;

- climatizarea depozitului clientului;

- modalitatile de transport;

- modalitatea de promovare a produselor;

Principalele tipuri de ambalaje carton legume fructe sunt:

- laditele simple din carton: sunt cele mai uzitate tipuri de ambalaje pentru expunerea produselor
intr-o piata sau chiar hypermarket.

- cutiile din carton: sunt excelente pentru prezentarea produsului dvs intr-un market si pot fi
inchise/ deschise pentru vizionare fara sa distruga ambalajul. Pentru ca folosim materiale de calitate,
rata de absorbtie a umezelii este mai mica decat in cazul altor ambalaje reciclabile disponibile
momentan pe piata. Acest tip de ambalaje carton legume fructe sunt utilizate in special de catre cei
care exporta aerian acest tip de produse.

- ladite carton cu supra-inaltare: reprezinta cea mai eficienta modalitate de transport si expunere
de produs. Prin supra-inaltare se castiga spatiu suplimentar pentru legumele sau fructele de
dimensiuni mari. De asemenea datorita manerelor laditei este facila manevrarea si stivuirea acesteia
pe euro paleti.

- ladite carton pentru rafturi: sunt solicitate in general de catre hypermarketuri pentru o expunere
mai deosebita a produselor dvs. in zonele cu trafic intens si stivuire pe verticala.
- display-uri carton fucte: sunt ideale pentru o campanie de promovare de produs sau de
accelerare a vanzarilor.

Indiferent de tipul de carton ales de dvs. pentru ambalaje legume fructe noi va ajutam sa va
diferentiati de concurenta prin designul inovativ oferit si rezolutii de calitate pentru imprimarea logoul
companiei dvs.

Costurile ambalajelor carton legume fructe se calculeaza in functie de urmatorii factori:

- numarul de cutii comandate si frecventa comenzilor;

- tipul de carton utilizat si dimensiunile solicitate de dvs.;

- tipul de creatie grafica care se doreste a fi imprimata (daca este cazul);

- detaliile despre livrarea produselor (locatia clientului, modalitatea de stivuire, timpul de comanda,
etc)

Pentru mai multe informatii contactati un specialist SMARTS Trading Company!

Solicitati Oferta Ambalaje Carton Legume Fructe. Trimitem

calculatia in maxim 24 ore.
Adresa Email*
Mesajul Dvs

Trimite

Alte Articole Utile

Cutii Carton Produse Farmaceutice

Domeniul farmaceutic reprezinta unul dintre cele mai des intalnite industrii dintr-o tara. Din acest
considerent SMARTS Trading Company a dezvoltat o gama larga de produse care sa raspunda
nevoilor companiilor din domeniu. In acest sens, fiecare etapa necesara realizarii ambalajelor din
carton este [...]

Ambalaje din Carton Tip Bax

Incepem acest articol prin vizionarea unui filmulet care va va arata modalitatea corecta pentru
masurarea unei cutii din carton tip bax. De retinut urmatoarele aspecte: - tipul cartonului pe care il
folosim. Nu stiti ce tip de carton este sau ce vi s-ar potrivi? Contactati SMARTS si un rep[...]

Ambalaje Carton Ilfov

SMARTS Trading Company produce cutii din carton ondulat si ofera solutii pentru ambalare de 10
ani, atat in Bucuresti cat si in Ilfov. Pentru clientii nostri oferim transportul gratuit pentru ambalaje
carton Bucuresti sau ambalaje carton Ilfov. Indiferent de ce tip de ambalaje carton cautati , speci[...]

Ambalaje Carton Personalizate - Puteti testa

Cutiile din carton caserate sau in mod popular denumite colorate ori imprimate isi gasesc utilitatea
intr-o gama variata de domenii de activitate datorita versatilitatii designului imprimat precum si a
formei constructive. Cutiile din carton caserate sunt cele mai utilizate ambalaje din carton, d[...]

Ambalaje Carton Vin

Intr-o piata cu o concurenta ridicata, excelenta face diferenta. Acesta este si considerentul dupa
care se ghideaza producatorii de vin din Romania si dupa cum bine stim si ne mandrim cu ei, nu
sunt deloc putini la numar. In urma unui proces tehnologic laborios si a nenumaratelor “retete
secrete”, p[...]

Ambalaje Carton Alimentar

Ambalaje carton alimentar Nu mai sunt considerate demult doar simple accesorii pentru protejarea
si transportul produselor alimentare ci detin multiple roluri dintre care amintim pe cel tehnologic,
protector si de marketing. Datorita faptului ca ambalajele carton intra in contact direct c[...]
MANAGEMENTUL AMBALAJELOR SI
DESEURILOR DE AMBALAJE
Adaugat la data de 30.10.2012

Regimul ambalajelor si deseurilor de ambalaje a fost reglementat in tara noastra prin legislatie adecvata care sa
permita integrarea europeana , revenindu-ne obligatia de a monitoriza conformitatea actiunilor ce se intreprind de
catre agentii economici , consiliile locale si nu in ultimul rand de catre populatie , in prevederile legale.

Semnificatia termenilor specifici

Hotararea de Guvern nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje defineste termenii
specifici astfel:
• “Ambalaj” inseamna orice produs , indiferent de materialul din care este confectionat ori de natura acestuia ,
destinat sa cuprinda bunuri , in scopul retinerii , protejarii , manipularii , distributiei si prezentarii acestora , de la
materii prime la produse procesate , de la producator pana la utilizator sau consumator. Produsul nereturnabil
destinat acelorasi scopuri este , deasemenea , considerat ambalaj.
• “ Deseuri de ambalaje” sunt ambalajele sau materialele de ambalare care nu mai satisfac cerintele si scopul
pentru care au fost proiectate si fabricate si care raman dupa ce a fost utilizat produsul ambalat.
• “Producator” este persoana resposabila pentru proiectarea si realizarea unui produs , in scopul introducerii pe
piata , in numele sau;
• “Importator” este orice persoana fizica sau juridica cu sediul in Romania , care introduce pe piata un produs
provenit dintr-o alta tara , avand responsabilitati ca ale producatorului din Romania;
• “Colector” este orice agent economic autorizat care desfasoara activitati de colectare a deseurilor;
• “ Valorificator” este orice agent economic autorizat , care realizeaza operatiuni de valorificare;
• “ Reciclarea deseurilor de ambalaje” este operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor de
ambalaje pentru a fi reutilizate in scopul initial sau pentru alte scopuri;
• “ Valorificare” este orice operatiune de dezmembrare , sortare, reciclare, taiere , maruntire , presare , balotare ,
topire – turnare , pretratare , amestec sau alta operatiune care determina schimbarea naturii sau compozitiei ,
efectuata asupra unui deseu industrial prin procedee industriale in vederea reutilizarii;
• “ Introducerea pe piata a unui produs” este actiunea de a face disponibil pentru prima data , contra cost sau
gratuit , un produs din domeniul reglementat , in vederea distribuirii si/sau utilizarii;
• “ Comercializare” este punerea la dispozitie tertilor , inclusiv importul pe teritoriul Romaniei.

Categorii de ambalaje
• “ Ambalaj primar – ambalaj de vanzare” este ambalajul conceput si realizat pentru a indeplini functia de unitate
de vanzare , pentru utilizatorul final sau pentru consumator in punctul de achizitie;
• “ Ambalaj secundar – ambalaj grupat – supraambalaj “ este ambalajul conceput pentru a constitui la punctual de
achizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare , indiferent daca acesta este vandut ca atare catre utilizator
sau consumatorul final ori daca serveste numai ca mijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare ; acesta poate
fi separat de produs fara a afecta caracteristicile produsului;
• “ Ambalaj tertiar – ambalaj de transport” este ambalajul conceput pentru a usura manipularea si transportul unui
numar de unitati de vanzare sau ambalaje grupate , in scopul prevenirii deteriorarii in timpul manipularii sau al
transportului;
• “ Ambalaj reutilizabil” este ambalajul refolosit pentru acelasi scop , a carui returnare catre consumator sau
comerciant este asigurat de plata unei sume – sistem depozit , prin rechizitionare sau in alt mod.
Tipuri de ambalaje dupa constituienta materiala
• Ambalaje din materiale plastice:PET – polietilen tereftalat ,HDPE – polietilena de mare densitate,PVC –
policlorura de vinil,LPDE – polietilena de mica densitate,PP – polipropilena,PS – polistiren
• Ambalaje din hartie si placi fibrolemnoase:Carton ondulat,Carton neondulat,Hartie
• Ambalaje metalice:Otel ,Aluminiu
• Ambalaje din lemn:Lemn,Pluta
• Ambalaje textile:Bumbac,Iuta
• Ambalaje din sticla:Sticla incolora,Sticla verde,Sticla bruna
• Ambalaje din materiale compozite:Hartie si carton / diverse metale,Hartie si carton / plastic, Hartie si carton /
aluminiu,Hartie si carton / tabla galvanizata,Hartie si carton / plastic/ aluminiu,Hartie si carton / plastic/
aluminiu/tabla galvanizata,plastic/ aluminiu,plastic / tabla galvanizata,plastic/ diverse metale,Sticla / plastic,Sticla /
aluminiu,Sticla / tabla galvanizata,Sticla / diverse metale

Cerinte esentiale privind ambalajele

Se admite introducerea pe piata numai a amabalajelor care indeplinesc cerinte de fabricatie si compozitie , de
reutilizare si de recuperare pentru a preveni poluarea mediului si a sanatatii populatiei .
• Cerinte esentiale specifice privind fabricarea si compozitia ambalajului:
- sa asigure nivelul cerut de siguranta , igiena si acceptabilitate;
- sa permita reutilizarea sau recuperarea , inclusiv reciclarea si care sa reduca la minim impactul negativ
asupra mediului;
- sa fie reduse la minim continutul de substante si materiale toxice si de alte substante periculoase din
materialul de ambalare ce se pot regasi in emisii, cenusa sau levigat dupa eliminarea prin incinerare
• Cerinte esentiale specifice privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj
- sa permita mai multe rotatii in utilizare;
- sa satisfaca exigentele de securitate si sanatate;
- sa devina dupa ce nu mai poate fi reutilizat deseu de ambalaj recuperabil
• Cerinte esentiale specifice privind caracterul recuperabil a unui ambalaj:
- sa permita atunci cand devine deseu de ambalaj, ca un procent din materialele folosite sa fie reciclat;
- sa permita optimizarea recuperarii energetice la o valoare calorica minima la incinerare;
- sa fie suficient de biodegradabil atunci cand deseurile se elimina prin compostare;
- sa permita la descompunerea fizica , chimica , termica sau biologica a deseului de ambalaj , transformarea in
CO2, H2O si biomasa.

Principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje

Activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje are la baza principiile generale prevazute in O.U.G.
nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001.
Principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje sunt:
- prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;
- reutilizarea ambalajelor;
- reciclarea deseurilor de ambalaje;
- alte forme de valorificare a deseurilor de ambalaje care sa conduca la reducerea cantitatilor eliminate prin
depozitare finala.
Valorificarea deseurilor de ambalaje este inclusa prinicipiilor generale care stau la baza gestionarii grupelor de
deseuri industriale reciclabile ( deseuri metalice feroase, neferoase , deseuri de hartii-cartoane, deseuri de sticla,
mase plastice, cauciuc , textile ) precizate in O.U.G. nr. 16/2001 , aprobata cu modificari si completari prin legea nr.
465/2001 , acestea fiind:
- utilizarea numai a acelor procedee de gestionare a deseurilor industriale reciclabile care nu constituie un risc
pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator;
- poluatorul plateste;
- responsabilitatea producatorului;
- utilizarea celor mai bune tehnici disponibile , fara antrenarea unor costuri excesive.
Legislatia nationala in domeniul stabileste ca principiile privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
sunt valabile pentru toate ambalajele introduse pe piata , indiferent de materialul din care au fost realizate si de
modul lor de utilizare in activitatile economice , comerciale , in gospodariile populatiei.

Recuperarea , valorificarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

In contextul Directivei 94/62/EC , transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 349/2002 privind ambalajele si
deseurile de ambalaje , este esential ca toti cei implicati in producerea , folosirea , importul sau distribuirea de
ambalaje si produse ambalate sa constientizeze ca ambalajele devin deseuri , sa accepte ca sunt responsabili
pentru ele si sa actioneze , dupa caz , pentru recuperare , valorificare si reciclare in conformitate cu principiile
specifice de gestiune ale acestora.
Principiile privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje sunt valabile pentru toate ambalajele introduse
pe piata , indiferent de materialul din care au fost realizate si de modul lor de utilizare in activitatile economice ,
comerciale , in gospodariile populatiei sau in orice alte activitati , precum si toate deseurile de ambalaje care nu mai
corespund scopului pentru care au fost fabricate , indiferent de modul de generare , de recuperare , de reciclare sau
de valorificare.
In acest sens sunt stabilite obligatiile ce revin agentilor economici , consiliilor locale pentru managementul
ambalajelor si deseurilor din ambalaje , in spiritul H.G. nr. 349/2002 , cu aplicarea principiilor enuntate anterior:
- conformarea in standardele europene armonizate ori standardele nationale;
- limitarea concentratiei de plumb , cadmiu , mercur si crom hexavalent prezente in ambalaje;
- utilizarea sistemului de marcare si identificare pentru ambalaje in vederea imbunatatirii activitatilor de
recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje;
- ambalajele sa corespunda unor utilizari multiple;
- etichetarea cu sintagma “ambalaj reutilizabil”
- primirea ambalajelor la schimb sau returnarea cumparatorului a valorii acestuia cand utilizeaza sistemul
depozit
Indeplinirea obiectivelor privind recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje pana in anul 2010 , constand in:
- recuperarea a 50% din greutatea deseurilor de ambalaje
- reciclarea a 25% din greutatea de ambalaj continute in deseurile de ambalaj recuperate , cu un procent de
15% din greutatea fiecarui tip de material de ambalaj
Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaj se realizeaza de catre agentii economici in doua moduri:
- individual , utilizand resurse proprii
- prin transferarea acestei responsabilitati pe baza de contract catre un agent economic legal constituit.
Furnizarea catre Ministerul Mediului conform Ordinului M.A.P.M. nr. 1190/2002 , a urmatoarelor informatii:
- Planul de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje;
- Planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de recuperare a deseurilor de ambalaje precum
si alte informatii utile
- cantitatea de ambalaje introdusa pe piata reutilizate precum si cantitatea de deseuri de ambalaje recuperate
si reciclate;
- orice modificari ale informatiilor furnizate
- Planul de recuperare a deseurilor de ambalaje si cantitatea de deseuri de ambalaje recuperate la nivelul
consiliilor locale.
La nivel local consiliile asigura:
- spatii de amplasare a containerelor speciale de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje recuperabile
- asigurare spatiilor pentru depozite de colectare a deseurilor de ambalaje de la populatie
Organizarea campaniilor de informare in domeniul gestionarii ambalajelor si deseurilor de ambalaje
Stimularea activitatii de management a ambalajelor si deseurilor de ambalaje
O activitate mnageriala buna in domeniu gestiunii ambalajelor si deseurilor de ambalaje se reflecta in starea calitatii
mediului. Realizarea obiectivelor de recuperare –reciclare stabilite in Anexa nr. 4 din H.G. nr. 349/2002 , etapizat
pana in anul 2010 , determina refacerea cadrului natural si mentinerea calitatii mediului la nivelul cerintelor
europene.

Tabelul 3. Etapizarea obiectivelor de recuperare si reciclare pe perioada 2002 – 2010

Anul Recuperare*) Reciclare**)

2003 2,0% 0,5%

2004 5,0 % 2,0 %
2005 10,0 % 3,5 %
2006 17,0% 5,0 %
2007 25,0 % 8,0 %
2008 34,0 % 12,5 %
2009 43,0 % 18,5 %
2010 50,0 % 25,0 %

*) procent din greutatea deseurilor de ambalaje

**) procent din greutatea totala a materialelor de ambalare continute in deseurile de ambalaje recuperate , cu un
procent minim de 15% din greutatea fiecarui tip de material de ambalare.

Pentru a determina o mai buna preocupare manageriala in domeniu gestiunii ambalajelor si deseurilor de ambalaje ,
un rol important il are aplicarea principiilor “poluatorul plateste” si “responsabilitatii producatorului” .
Actuala legislatie in domeniu stabileste sursele de constituire a Fondului pentru mediu , destinat in special pentru
realizarea proiectelor prioritare de protectie a mediului , precum si sanctiuni contraventionale pentru incalcarea
atributiilor din activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje.
Fondul pentru mediu , potrivit Legii nr. 73/2000 avea printre sursele de constituire : o cota de 3% din valoarea
ambalajelor comercializate de producatori si importatori , cu exceptia celor utilizate pentru medicamente , pentru
activitati desfasurate in perioada 7 iunie 2002 – 2003.
Pentru a stimula direct reducerea poluarii mediului cu deseuri de ambalaje , prin O.U.G. nr. 86 / 2003 de modificare
a Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu , s-a stabilit ca obligatie de plata 10.000 lei/Kg din greutatea
ambalajelor introduse pe piata nationala de producatorii si importatorii de bunuri ambalate , cu exceptia celor
utilizate pentru medicamente. Aceasta suma se va plati numai in cazul neindeplinirii obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare prevazute de H.G. nr. 349/2002 , plata facandu-se pe diferenta dintre obiectivele anuale
prevazute in acesta Hotarare si obiectivele realizate efectiv de agentii economici care introduc pe piata bunuri
ambalate.
Sanctionarea contraventiilor: se realizeaza conform art. 26 din H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si
deseurilor de ambalaje:
Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:
a) nerespectarea prevederilor de selectare si predare a deseurilor de ambalaje agentilor economici specializati in
colectarea deseurilor de la populatie , cu amenda de la 500.000 lei 1.000.000 lei;
b) nerespectarea masurilor privind recuperarea ambalajelor reutilizabile cu amenda de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei ;
c) nerespectarea masurilor privind utilizarea si reutilizarea eficienta a ambalajelor cu amenda de la 20.000.000 lei
la 40.000.000 lei;
 d) neprimirea ambalajelor reutilizabile la schimb sau returnarea contravalorii cand se utilizeaza sistemul depozit
cu amenda de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei;
e) neinformarea autoritatii centrale de mediu cu privire la planurile de informare , de recuperare si cantitatile de
ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate cu amenda de la 40.000.000 lei la 80.000.000 lei;
f) nerespectarea cerintelor ce trebuie indeplinite la introducerea pe piata si de neinformare a autoritatii centrale
de mediu privind modificarea informatiilor transmise anterior , cu amenda de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei
Ordonanta de Urgenta nr. 86/2003 stabileste sanctionarea contraventiei privind neplata obligatiei la Fondul pentru
mediu cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 100.000.000 lei la
500.000.000 lei pentru persoane juridice.

Concluzii:
Legislatia romaneasca este armonizata cu Directiva Europeana 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de
ambalaje.
Managementul gestiunii ambalajelor si deseurilor de ambalaje are sustinere legislativa in toate domeniile de
activitate – de la producere , utilizare/reutilizare , recuperare , valorificare , reciclare - astfel incat rezultatele
manageriale sa se cuantifice in refacerea si protejarea cadrului natural pe intreg teritoriul tarii.
Monitorizarea activitatii in acest domeniu se face de catre autoritatea centrala de protectie a mediului.
Studiile si cercetarile ce se realizeaza determina gasirea solutiilor eficiente privind respectarea cerintelor speciale a
ambalajelor comercializate , intensificarea colectarii selective a deseurilor de ambalaje , tinand cont de conditiile
conjuncturale sezoniere si altele.
Constituirea Fondului pentru mediu si sanctionarea contaventiilor determina cresterea calitatii manageriale in
activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu efecte benefice in refacerea si mentinerea
cadrului natural.

Hârtie şi carton: uşoară creştere

Principalii producători de pe piaţa locală de ambalaje din carton ondulat, Rondocarton, Vrancart, VPK
Packaging, Dunapack şi alţii, sunt un bun barometru al economiei reale şi al consumului. Pe această
piaţă, o creştere economică de un procent se reflectă în businessul de ambalaje printr-o creştere de două
procente. În 2011, toţi jucătorii din piaţa de celuloză şi hârtie au produs 240.000 de tone de carton
ondulat, conform oficialilor Patronatului din Industria de Celuloză şi Hârtie. Mirabela Tiron

Director Mk-Vanzari, VRANCART SA, Adjud

 Noiembrie 2013 - prezent (9 luni)
 B2B, Management, Vanzari

Coordonarea echipelor de marketing-vanzari pentru 3 categorii de produse hartii igienico-sanitare, carton ondulat

si ambalaje din carton ondulat si hartie pentru fabricarea cartonului ondulat; elaborarea strategiilor de vanzare

pentru fiecare din cele trei piete de produse in scopul cresterii marjei de profit si a cifrei de afaceri; negocierea

contractelor; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli aferent; stabilirea si asumarea targetelor; dezvoltarea

continua a procesului de promovare si adresabilitate a produselor pe o piata concurentiala.

Director Marketing-Vanzari pentru carton ondulat, ambalaje din carton ondulat si hartie
pentru carton ondulat, VRANCART SA, Adjud
 Februarie 2012 - Noiembrie 2013 (1 ani si 9 luni)
 B2B, Management, Vanzari

Coordonarea echipelor de marketing-vanzari pentru cele doua categorii de produse, elaborarea strategiilor de

marketing-vanzari pe cele doua piete de produs, dezvoltarea, planificarea si controlul bugetului de venituri si

cheltuieli si asumarea targetelor cantitative si valorice stabilite prin acesta, urmarirea optimizarii costurilor de

vanzare, managementul portofoliului de clienti si valorificarea la maxim a oportunitatilor pietelor alocate,

negocierea contractelor, gestionarea creantelor aferente vanzarilor (valoarea incasarilor lunare se ridica la o

medie de 3,5 milioane Euro),coordonarea activitatii juridice aferenta recuperarii creantelor si monitorizarea

bonitatii clientilor, urmarirea si optimizarea vitezei de rotatie a stocurilor, monitorizarea concurentei pe cele doua

piete de produs, activitatea de prospectare-piata, participarea la targuri si expozitii de profil, gestionarea relatiei

cu Bursa Transport pentru asigurarea curselor pentru extern si negocierea tarifelor.

Realizari :

1 Preluarea activitatii de vanzari hartie pentru carton ondulat cu livrari de 400 t lunar, in conditii in care se

inregistra pierdere financiara, si atingerea in decursul unui an a cantitatii de 3000 t/luna prin abordarea cu

preponderenta a pietei externe (Croatia, Grecia,Slovacia, Macedonia, Bulgaria, Republica Moldova), in conditii de

rentabilitate iconforme cu media pe ramura.

2. Cresterea productivitatii muncii la nivelul relatiilor productie-vanzari-clienti prin propuneri de informatizare si

reorganizare eficienta a activitatii.

Director Marketing-Vanzari& Logistica - Fabrica de Carton Ondulat Vrancart, VRANCART SA,
Adjud
 Aprilie 2008 - Aprilie 2012 (4 ani)
 B2B, Management, Vanzari

Coordonarea vanzarilor de produse din carton ondulat (formate plane si ambalaje) si a activitatii de marketing;

elaborarea procedurilor interne de lucru ale departamentului, elaborarea si urmarirea realizarii planului de vanzari
si profit, stabilirea programului de producţie zilnic împreună cu Secţia de Producţie pe utilajele din dotare

urmarind optimizarea costurilor.

Coordonarea si optimizarea activitatii Depozitului de produs-finit carton ondulat si a personalului care il deservea;

stabilirea programului de lucru, dimensionarea resurselor umane si materiale in functie de volumul de incarcare a

produsului finit; gestionarea stocurilor de produs-finit, optimizarea incarcariimarfii in mijloacele de transport,

coordonarea activitatii de facturare, gestionarea flotei de utilaje ce deserveau incarcarea, coordonarea activitatii

de intretinere a utilajelor, negocierea contractelor cu furnizorii de servicii.

Realizari:

1.Implementarea si realizarea analizei pentru o aplicatie on-line de vanzari, realizata cu specialisti IT Vrancart

prin care clientii pot da comenzi, isi pot vizualiza stocurile , facturile, platile, instrumentele predate – primul de
acest gen din sectorul cartonului ondulat si hartie din Romania.

2. Inregistrarea unor valori record in cadrul companiei in ceea ce priveste profitul din exploatare realizat de
 Fabrica Carton Ondulat

3.Reducerea numarului de ore suplimentare a personalului din depozitul de produs-finit carton, in conditiile

mentinerii aceluiasi nivel de livrari.

Sef Compartiment Marketing, VRANCART SA, Adjud
 Ianuarie 2006 - Aprilie 2008 (2 ani si 3 luni)
 Cercetare de piata, Management, Marketing, Publicitate

Coordonarea activitatii de marketing din cadrul firmei, realizarea planului si strategiilor de abordare, prospectare

si extindere a pietei, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru Compartimentului Marketing,

coordonarea si organizarea participarii la targuri si expozitii; analize si inregistrari de brand, monitorizarea

concurentei pe cele trei piete aferente - piata produselor igienico-sanitare, piata ambalajelor din carton ondulat si

pata de hartie pentru carton ondulat, achizitionarea materialelor promotionale specifice, activitatea de promovare

si publicitate pentru produsele si imaginea firmei, relatiile cu presa si mass-media, colaborarea cu OSIM pentru

inregistrarea marcilor.

Realizari –conceperea si realizarea catalogului de prezentare pentru gama de produse din carton ondulat,

colaborare pentru conceperea si inregistrarea siglei actuale Vrancart.

Reprezentant Comercial Vanzari Carton Ondulat, VRANCART SA, Adjud
 Ianuarie 2005 - Ianuarie 2006 (1 ani)
 B2B, Vanzari

Gestionarea clientilor din zona demografica arondata (10 judete din zona de sud a tarii), primirea si analiza

comenzilor, contactarea si consilierea de noi clienti, negocierea preturilor in limitele marjei dispuse de Directorul

de Vanzari, inregistrarea comenzilor in sistem si programarea acestora in lucru in functie de termenele de livrare,

intocmirea programului de lucru pe masina industriala de carton si utilajele de conversie impreuna cu Sectia de

productie, urmarirea stocurilor de produs finit, organizarea transportului marfii catre client, intocmirea dispozitiilor

de livrare, urmarirea realizarii parametrilor de calitate asumati ale produselor ofertate/livrate, mentinerea in
permanenta a unei relatii deschise cu, clientii si cu agentul extern din zona arondata; deplasarea periodica pe

teren la sediul clientilor/potentialilorclienti, impreuna cu agentul extern.

Realizari -in acest interval s-a realizat pe zona de responsabilitate cresterea comenzilor provenite de la clienti noi

cu un volum 20% fata de acelasi interval al anului anterior, fapt ce a dus la cresterea Cifrei de Afaceri si a

Profitului obtinut .

Belgienii de la VPK Packaging investesc un milion de euro în fabrica de ambalaje din carton din Salonta

Producătorul belgian de ambalaje din carton VPK Packaging, care deţine pe piaţa locală două fabrici la Salonta,
judeţul Bihor, şi-a bugetat pentru acest an investiţii de un million de euro pentru achiziţia de noi utilaje şi pentru
creşterea productivităţii. Belgienii au investit anul trecut 1,1 mil. euro în extinderea depozitului de produse finite, cu o
suprafaţă de 4.100 mp.

Compania a finalizat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 18 mil. euro, iar pentru acest an aşteaptă o creştere de 16% a
afacerilor, până la 21 mil. euro.
Piata de ambalajelor din carton va creste pe plan
international cu 5% pana in 2015
29 iulie 2010 by Cosmin
Intr-un studiu realizat de Pira Int., piata ambalajelor din carton va creste la 98 milioane tone pana in 2015, asta
inseamna o crestere de 5% din 2010 pana in 2015.

Consumatorii de ambalaje din carton sunt distribuiti astfel:

25% Mancare procesata,
8% Mancare neprocesata,
6% Bauturi,
6% Electrice,
5% Produse personale si pentru casa,
5% Sticla si ceramica,
4% Produse din hartie,
3% Articole din lemn,
3% Chimicale,
35% Diverse

sursa: pira-international.com

Confectionarea ambalajelor
si tehnici moderne de
ambalare
Autor: admin on 9 februarie 2013
Competitivitatea tehnico-economica a materialelor destinate confectionarii ambalajelor
este analizata in raport cu functiile pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajele
precum si prin prisma ponderii costului acestora fata de costul produsului.
Materiale celulozice
Materialele celulozice detin inca o pondere destul de importanta pe piata ambalajelor
(cca 40% din total). Principalii consumatori ai acestor materiale sunt agricultura si
industria alimentara.
 Hirtia si cartonul se preteaza bine la diverse tratamente fizico-chimice, precum si la combinarea cu materiale de
alta natura, asigurind indeplinirea diverselor functii impuse ambalajelor. In acest sens, mentionam citeva exemple:
 hirtia utilizata pentru confectionarea ambalajelor poate fi netratata (inferioara,
obisnuita sau superioara), tratata (cerata, metalizata, acoperita cu polimeri etc.)
sau speciala (creponata, anticorosiva etc.).
 in cazul cartonului ondulat simplu, se practica tratarea hirtiei cu un amestec de
polietilena, vinil, ceara (carton tip Pevimax Well) in scopul asigurarii rezistentei la
umezeala, grasimi si seuri;
 caserarea cartonului pe o parte cu hirtie, iar pe cealalta parte cu folie de aluminiu
(carton tip Alco-papertex), obtinindu-se o rezistenta superioara la lovire, fisurare,
umezeala, precum si o buna pretabilitate pentru prelucrare (taiere, stantare, perforare
etc.);
 cartonul caserat cu folie de polietilena asociat cu folie de aluminiu este utilizat cu
succes la ambalarea produsele alimentare lichide ce necesita a fi inchise ermetic si
sterilizate la temperturi foarte inalte (ex: sistemul Tetra-Pak);
Materiale plastice

Materialele plastice prezinta o puternica ascensiune in ponderea ambalajelor, cistigind din ce in ce mai

mult teren prin preluarea locului ambalajelor traditionale. Ele se gasesc intr-o mare diversitate si au

proprietati deosebite ce confera ambalajelor greutate foarte redusa, suplete sau rigiditate, opacitate sau

transparenta, forme foarte diferite, posibilitati de reutilizare sau reciclare naturala sau artificiala, proprietati

igienico-sanitare corespunzatoare. Materialul plastic este un produs sintetic de natura organica, anorganica

sau mixta, care se poate modela usor, la cald sau rece, cu sau fara presiune; in alcatuirea sa intra compusi

macromoleculari obtinuti prin polimerizare, policondensare sau alte procedee similare.

Polietilena – are cea mai larga raspindire datorita pretului sau scazut. Poate fi:
 de inalta presiune, utilizata la realizarea de pungi, folii, saci si alte ambalaje suple sau semirigide, precum
si dopuri, capace, pahare etc.
 de medie presiune, utilizata de exemplu pentru ambalarea dulciurilor;
 de joasa presiune, care, datorita rezistentei mecanice ridicate (la sfisiere, strapungere etc.) si a unei
permeabilitati reduse (este adecvata etansarilor dificile), se utilizeaza pentru confectionarea recipientilor cu
o capacitate de pina la 400 kg, a lazilor, navetelor, foliei foarte subtiri (8-10 etc.
 expandata – folosita la ambalare in special ca material de umplere, pentru asigurarea protectiei impotriva
socurilor mecanice.
Policlorura de vinil (Polyvinylchloride – PVC) moale sau dura, se foloseste in industria alimentara preponderent
sub forma de folii sau butelii.
Polistirenul (PS) este netoxic si insolubil, fiind frecvent utilizat la ambalarea produselor alimentare proaspete (iaurt,
smintina, brinza etc.), a celor congelate, la preambalarea fructelor si legumelor etc. Polistirenul expandat
“imbraca“ produsul ce necesita a fi protejat, creind in jurul sau un strat antisoc, usoara si flexibila; de asemenea, are
bune proprietati fonoizolante dar si termice, fiind utilizat in camerele frigorifice.
Polipropilena (PP) se utilizeaza la confectionarea recipientelor alimentare pentru dulciuri, gustari, a lazilor pentru
transportul produselor calde de panificatie, a legumelor, fructelor, pestelui congelat etc, a lazilor cu pereti
despartitori pentru transportul buteliilor cu bauturi spirtoase, vin, bere, lapte, bauturi racoritoare etc.
Principalele proprietati ale polipropilenei, care o recomanda pentru confectionarea ambalajelor
folosite in scopurile mentionate, sunt: sudabilitate buna, rezistenta la grasimi si uleiuri,
impermeabilitate buna la mirosuri, rezistenta chimica etc.
Polietilentereftalat-ul (PET) se utilizeaza la confectionarea buteliilor cu strat de acoperire din latex care impiedica
(in foarte mare masura) patrunderea oxigenului in bauturile carbogazoase si evacuarea bioxidului de carbon,
contribuind astfel la prelungirea termenului de valabilitate. Ambalajele de tip PET au inceput sa se foloseasca pe
scara larga in industria uleiului, a apei minerale, bauturilor racoritoare, otetului, bauturilor alcoolice etc.
Mai pot fi mentionate materialele plastice compozite (complexe) obtinute prin asamblarea mai multor tipuri de
materiale (tot de natura plastica, sau si de alta natura). Materialele compozite au caracteristici superioare (rezultate
din cumularea proprietatilor materialelor componente) fiind capabile sa raspunda unor nevoi specifice precum
ambalarea in vid, ambalarea in gaz inert, ambalarea produselor supracongelate etc.; sunt utilizate frecvent la
ambalarea bauturilor alimentare.
Costul ambalajelor din materiale plastice ramine inca destul de ridicat datorita materiei prime
(petrolul si derivatele sale) utilizate la confectionarea lor. Astfel, in cazul unor produse precum
margarina, lactatele, mustarul etc., ambalajul reprezinta 20% din costul de productie, putind
ajunge insa si la 70% in cazul apei minerale.
Materiale metalice
Materialele metalice sunt utilizate pe scara larga in tarile industrializate, ocupind un loc important in

confectionarea ambalajelor destinate industriei alimentare. Materialele utilizate in acest scop sunt: otelul, aluminiul

si materialele combinate (material plastic, carton si metal). La alegerea tipului de material metalic trebuie avute

in vedere aspecte precum:

 caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat si in special valoarea pH-ului
(produsele acide agresive pot da reactii chimice nedorite la contactul cu un anumit
material metalic);
 metoda de umplere a ambalajului (la cald, la rece, sub presiune), temperatura si timpul de
sterilizare;
 posibilitatea efectuarii unor tratamente speciale.
Garantia mentinerii calitatii, conferita prin procedeele de conservare a alimentelor, este
dependenta de unele proprietati ale ambalajului precum: etanseitate, impermeabilitate la oxigen
si vapori de apa, bariera pentru patrunderea microorganismelor.
Cutiile metalice sunt supuse unor tratamente moderne pentru prevenirea unor incidente precum: asa zis-ul “gust
metalic“ reclamat uneori de consumatori, dizolvarea metalelor in produs, decolorarea produsului, declansarea unor
reactii chimice intre produs si metal.
Aluminiul este un material cu proprietati deosebite: este netoxic, are o greutate mica, nu absoarbe lichidele sau
grasimile, nu favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, asigura o impermeabilitate perfecta, prezinta o mare rezistenta
termica (poate fi sterilizat), este opac, maleabil, poate fi atacat doar de solutii acide sau bazice foarte puternice.
Aceste caracteristici il recomanda ca un excelent material ce poate fi utilizat singur sau in combinatie cu alte
materiale la confectionarea ambalajelor destinate alimentelor si bauturilor. Cu toate acestea, el detine o pondere
redusa in totalul materialelor utilizate in acest scop, datorita costului sau ridicat (cca 51% din costul de productie in
cazul dozelor pentru bere si bauturi racoritoare).

Lemnul si subprodusele sale

Lemnul este cel mai vechi material utilizat pentru confectionarea ambalajelor, datorita
bunei sale rezistente la solicitarile mecanice si la uzura. In ultimii ani insa, din cauza
reducerii exploatarii masei lemnoase la nivel mondial, ponderea utilizarii sale in
industria ambalajelor a scazut considerabil (la 3-8% din total), fiind substituit din ce in ce
mai mult cu materialele plastice si cartonul ondulat.
Pe linga aspectele de ordin economic, substituirea lemnului este datorata si altor cauze. Astfel,
in functie de anumiti factori de influenta (parametrii mediului inconjurator, umiditatea proprie,
vitezele de sorbtie si desorbtie, capacitatea calorica a produselor ambalate, eventualele orificii de
ventilatie sau pori etc.) in structura sa se pot forma adevarate microclimate favorabile dezvoltarii
microorganismelor si circulatiei insectelor.
De asemenea, lemnul are un continut bogat in substante organice si anorganice (rasini, substante
tanante, uleiuri eterice etc.) care pot influenta caracteristicile organoleptice ale produselor, motiv
pentru care, este utilizat in special la confectionarea ambalajelor mari, de transport.
Sticla
Sticla este cel mai vechi material utilizat pentru confectionarea buteliilor si borcanelor destinate ambalarii
produselor alimentare lichide si pastoase. Avantajele pe care le prezinta, o recomanda ca material ideal pentru
scopul mentionat; astfel:
 este un material igienic, usor de spalat, dezinfectat si sterilizat;
 este transparenta, permitind vizualizarea produsului de catre consumator; totodata poate
fi si colorata, in cazul in care produsul necesita protectie impotriva radiatiilor luminoase;
 nu influenteaza caracteristicile organoleptice ale produselor;
 nu permite patrunderea vaporilor, gazelor, lichidelor;
 este inerta din punct de vedere chimic, neexistind riscul declansarii unor reactii chimice
la contactul cu constituientii produsului;
 rezista bine la presiuni interne ridicate, fiind recomandata pentru ambalarea sampaniei,
cidrului etc.;
 materia prima folosita la obtinerea sticlei este relativ ieftina si suficienta.
Datorita greutatii mari si rezistentei slabe la socurile mecanice si termice, sticla este
concurata puternic de materialele celulozice, plastice si metalice. Cu toate acestea, ultimele
realizari ale tehnologiilor de fabricatie (sticla ultrausoara, subtire, rezistenta la socuri termice si
incasabila) deschid noi perspective ale utilizarii sale ca material de ambalare.

Metode si tehnici moderne de

ambalare a produselor alimentare
In conditiile economiei moderne, caracterizata prin extinderea si modernizarea pietelor,
prin orientarea mai pronuntata a producatorilor catre consumatori, industria ambalajelor
este in plina expansiune, numeroase companii investind in facilitati moderne de
productie care sa le permita transpunerea in practica a celor mai recente realizari
stiintifice in domeniu.
Producatorii de ambalaje se orienteaza spre tehnologii care sa permita reducerea consumului de
materie prima, cresterea productivitatii muncii atit la confectionarea ambalajelor cit si la
ambalarea produselor, cresterea duratei de conservare si valabilitate a produsului, combinarea
diverselor tipuri de materiale in scopul cresterii performantelor ambalajelor, reducerea
impactului asupra mediului inconjurator; mai nou, pe piata ambalajelor au aparut dispozitive
care, atasate pe ambalaje, masoara anumiti parametri de mediu pe intreg circuitul produsului, de
la producator la consumator.
Amabalarea in folii contractibile. Folia contractibila este o folie de material plastic, etiratain momentul fabricarii
si care prin incalzire revine la pozitia initiala. In cazul produselor alimentare, se practica ambalarea sub vid in folie
contractibila transparenta si inchidere prin termosudare (ambalarea tip “skin”).
Ambalarea in atmosfera modificata si ambalarea in vid se practica in special la produsele sensibile la actiunea
oxigenului (ex: carnea si preparatele din carne), care ar putea fi degradate chiar de cantitati foarte mici de oxigen
(ramase in ambalaj) pe parcursul unei pastrari mai indelungate. Cele doua metode au acelasi scop (eliminarea
oxigenului), alegerea uneia sau alteia fiind conditionata de catre caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat.
Ambalarea in atmosfera modificata consta in extragerea oxigenului din interiorul ambalajului si introducerea in
locul lui a unor gaze inerte cum sunt azotul si doxidul de carbon. Metoda este indicata pentru produsele sensibile la
presiune si contraindicata produselor sensibile la frecare.
Azotul (N2) este inert, inodor si putin solubil in apa si grasimi; scopul folosirii sale este reducerea oxidarii
grasimilor.
Dioxidul de carbon (CO2) este un bun agent bacteriostatic si fungistatic care reduce viteza de multiplicare a
bacteriilor aerobe si mucegaiurilor.
Desi oxigenul este in general evitat in procesul ambalarii, exista si cazuri in care este utilizat drept component in
formarea amestecului gazos. De exemplu, la ambalarea carnii, prezenta oxigenului mentine culoarea rosie a
produsului si impiedica aparitia germenilor patogeni anaerobi din genul “Clostridium”.
Ambalarea in vid consta in reducerea presiunii aerului din interiorul ambalajului cu ajutorul unei instalatii speciale.
Este indicata pentru produsele sensibile la frecare, asigurind pastrarea integritatii acestora si contraindicata
produselor sensibile la presiune, care pot fi deteriorate sau distruse.
Ambalarea in sistem Cryovac este o varianta imbunatatita a ambalarii in vid. In principiu, metoda consta in
introducerea produselor in pungi din folii de material plastic (pungi tip Cryovac), vidate anterior prin aspiratie si
scufundarea lor timp de o secunda, intr-un rezervor cu apa fierbinte (92-97oC), care determina contragerea foliei cu
50-85%, etanseizind produsul.
Sub marca Cryovac se identifica sisteme de ambalare in pungi termocontractibile multistrat si ambalarea de
prezentare in folii termocontractibile performante din poliolefine.
Pungile termocontractibile multistrat prezinta mai multe avantaje in utilizare, dintre care enumeram: o bariera
inalta fata de oxigen, alte gaze sau vapori de apa; rezistenta buna la rupere, abraziune si strapungere;
contractibilitate foarte buna cu mentinerea perfecta a transparentei. Gama Cryovac cuprinde pungi pentru
maturarea brinzeturilor, pentru ambalarea carnii refrigerate si a preparatelor din carne, pentru fierbere si
pasteurizare. Fiecare dintre aceaste categorii cuprinde mai multe variante in functie de permeabilitate, grosimea
materialului etc.
Foliile termocontractibile din poliolefine (cunoscute si sub denumirea de folii shrink Cryovac)prezinta unele
avantaje comparativ cu foliile termocontractibile PVC, atit in ceea ce
priveste utilizarea cit si costul, cum sunt:
 stabilitate dimensionala buna la oscilatiile termice ale mediului ambiant, ceea ce
inseamna ca nu necesita un transport sau o depozitare speciala;
 nu corodeaza componentele metalice ale echipamentelor de ambalare;
 rezistenta lipirii/sigilarii este foarte buna;
 densitatea foliei este mai redusa comparativ cu folia PVC, ceea ce presupune costuri mai
reduse pe unitatea de suprafata ambalata.
Sistemul Cryovac se foloseste la preambalarea carnii si preparatelor din carne, pestelui,
fructelor si legumelor proaspete, preparatelor culinare etc.
Ambalarea cu pelicule aderente consta in aplicarea pe produs a unui strat rezistent si impermeabil din material
peliculogen care, dupa uscare, protejeaza suprafata acestuia (de ex: la brinzeturi).
In arealul preocuparilor care vizeaza asigurarea mentinerii calitatii produselor alimentare pe
traseul producator – consumator, au aparut dispozitive care atasate ambalajelor, au capacitatea de
a inregistra evolutia parametrilor de mediu suportati de catre produs pe intreg traseul mentionat.
Un astfel de dispozitiv este Thermocron-ul, care poate indica abaterile temperaturilor de la gama prescrisa, precum
si data (perioada) in care s-a produs acest lucru, permitind identificarea cauzelor care au condus la deprecierea
produselor. Dispozitivul este un minicomputer care include: termometru, ceas, calendar, o memorie pentru
inregistrarea temperaturii si o memorie aditionala in care se pot inscrie date referitoare la transport.

Producătorul de ambalaje din carton Ecopack Ghimbav (AMCP), controlat de omul de afaceri
Vladimir Cohn, spune că producţia de carton ondulat a crescut cu 4-5% în 2013 faţă de anul an-
terior, datorită exporturilor de ambalaje în Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia.

Potrivit celor mai recente date de la Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie Rompap, producţia de
ambalaje de carton ondulat a fost în creştere cu 5,9% în primele nouă luni din 2013, faţă de
perioada similară a anului precedent, valoarea pieţei de ambalaje de carton ondulat ridicându-se la
143,6 milioane de euro. Aproape 40% din ambalajele de pe piaţa românească sunt din carton
ondulat. (mai multe pe www.zf.ro)

Inovaţie de la Tetra Pak: prima

sticlă din carton aseptic pentru
lapte
Romulus Cristea »« 21-03-2014

Tetra Evero Aseptic, „prima sticlă de carton aseptic pentru lapte”, produsă de multinaţionala
Tetra Pak, a fost premiată la Forumul Internaţional de design pentru ambalaje (iF
Packaging Award). Ambalajul Tetra Evero Aseptic ţinteşte piaţa laptelui care nu necesită
refrigerare, inclusiv pentru “lapte îmbogăţit” cu calciu, proteine, fibre (inulină), vitaminele A
şi D şi minerale.

Laptele poate fi depozitat la temperatura mediului ambiant

Ambalajul realizat de Tetra Pak combină manipularea facilă şi fluiditatea turnării cu
avantajele ecologice ale unui ambalaj de carton. Iar deschiderea inteligentă, într-un singur
pas, prevazută cu două nivele de siguranţă, păstrează conţinutul proaspăt şi sigur. Forma
cilindrică ergonomică face ca sticla de carton să poată fi ţinută cu uşurinţă în mână. Sticlă
aseptică de carton pentru lapte poate fi depozitată la temperatura mediului ambiant.

Juriul internaţional, alcătuit din nu mai puţin de cincizeci de experţi a ales acest ambalaj şi i-
au acordat unul din premii pentru „conceptul inovator, designul atractiv, funcţia sa practică
şi remarcabile capacităţi de reciclare”.

„Tetra Evero Aseptic”, sticla de lapte din carton are un design deosebit care combină
uşurinţa manipulării şi capacitatea de a turna lichidul ca dintr-o sticlă obişnuită cu
proprietăţile cartonului aseptic destinat protejării alimentelor şi prietenos cu mediul
înconjurător. Ambalajul inovator are o formă cilindrică ranforsată alocuri cu porţiuni plate
pentru uşurinţa utilizării de către toate categoriile de consumatori fie ei tineri sau persoane
în vârstă. Forma sticlei de la Tetra Pak captează atenţia consumatorilor”, a declarat Lars
Bengtsson, director în cadrul grupului Tetra Pak.

În premieră, tehnică de turnare prin injecţie

Realizarea noului tip de ambalaj din carton aseptic a fost posibilă datorită progreselor
tehnologice majore înregistrate de companie. Pentru fabricarea produsului a fost utilizată în
premieră tehnica de turnare prin injecţie pentru ambalaje aseptice.
iF Industrie Forum Design, organizaţia care aacordat premiul, funcţionează din anul 1953.
În acest an, la expoziţia iF Design Exhibition care a avut loc la Hamburg (Germania) au
participat 264 de expozanţi din toată lumea.
Tetra Pak este este liderul mondial în soluţii de procesare şi ambalare. Compania are
aproximativ 22.000 de angajaţi în peste 85 de ţări, iar produsele sale ajung la consumatori
din peste 170 de ţări.
Compania deţine la nivel global 42 de fabrici pentru producţia materialului de ambalat şi
capace, 15 centre tehnice de formare, 9 fabrici de asambalare a maşinilor de ambalat şi 11
centre de cercetare şi dezvoltare.
Prezentă şi în România cu o capacitate de producţie, Tetra Pak este una dintre cele trei
companii din grupul Tetra Laval – un grup privat care a fost fondat în Suedia. Celelalte două
companii sunt DeLaval şi Sidel. Tetra Laval are sediul în Elveţia.
Pentru că a câştigat premiul internaţional 2014 Forum Packaging Design, Tetra Pak va
putea utiliza sigla iF pe toate ambalajele Tetra Evero Aseptic furnizate clienţilor săi.

Foto: Tetra Pak

Rondocarton, primul în topul producătorilor de carton ondulat

01.06.2014
Cartonul ondulat este cea mai bună soluție pentru produsele care au nevoie de o protecție suplimentară
la ambalare . Rondo Ganahl Aktiengesellschaft este un nume sonor în industria de ambalaje. Fondată în
Austria, compania a reușit să se dezvolte de la an la an, având ca obiecte de activitate producerea de
ambalaje din carton ondulat, de hârtie pentru industria cartonului ondulat şi colectarea de hârtie şi de
ambalaje. În prezent, fabricile de carton ondulat ale companiei sunt deschise în Frastanz, Vorarlberg, St.
Ruprecht/Raab, Austria, Budapesta, Ungaria, Istanbul, Turcia, Apahida, Cluj și Târgovişte. Prima unitate
din România a fost cea de la Cluj, deschisă în anul 1999. În 2008, Rondocarton a deschis cea de-a doua
fabrică de carton ondulat în țara noastră, la Târgoviște, iar producția propriu-zisă a fost demarată aici în
luna ianuarie a anului 2009. Toate sunt unități moderne, echipate corespunzător pentru producerea de
ambalaje din carton ondulat de calitate superioarã, care îndeplinesc exigenţele clienţilor din toate
punctele de vedere. “Fabrica de la Cluj s-a inaugurat în 1999, fabrica de la Târgoviște și-a deschis porțile
în anul 2008. Sunt multe motive pentru care compania Rondo Ganahl a investit în România, faptul că
este o țară europeană, având forță de muncă calificată, iar țara noastră este una cu potențial sunt doar
două dintre acestea”, ne-a declarat Teofil Câmpean, directorul companiei Rondocarton. Compania este
liderul de piață pe segmentul cartoanelor ondulate de peste 10 ani, compania având sloganul “Simbolul
calității”. “Încercăm să cunoaștem cât mai bine gândirea și necesitățile clientului, suntem prompți, eficienți
și apropiați de clienții noștri”, spune conducerea Rondocarton.
Producție
Cartonul ondulat este cunoscut a fi cea mai bună alegere pentru ambalarea produselor ce au nevoie de
protecție, prezentare, instrucțiuni. Fiind o construcție din aer și hârtie, cartonul ondulat are o stabilitate
ridicată și este potrivit pentru orice marfă, de la cele periculoase, la sticle de vin sau cutii destinate
transportului de legume sau fructe. Compania Rondocarton produce an de an peste 200.000 de tone de
carton ondulat, exportul este de peste 10% și produsele ajung în Ungaria, Bulgaria, Moldova, Serbia,
Franța și Elveția. În prezent, unitățile Rondocarton din România adună aproximativ 260 de angajați.
“Strategia de dezvoltare înseamnă să ținem pasul cu progresul tehnic și tehnologic, să avem aceleași
standarde și dotări ca și restul fabricilor din cadrul grupului Rondo Ganahl (standarde europene), să ne
menținem lideri de piață și să oferim cele mai bune servicii și cea mai bună calitate și astfel să facem ca
și clienții noștri să se simtă respectați”, spune directorul Rondocarton.

Ecologie
Ambalajele din carton ondulat sunt ecologice, hârtia este produsă în proporţie de 90% din deşeuri de
hârtie, care sunt sortate şi presate, acestea constituind materia primă pentru fabrica din Frastanz, unde
se produce hârtia necesară în industria cartonului ondulat. Nici clienţii nu rămân indiferenţi la rezolvarea
problemelor ecologice, aşa că ei se orientează către produse care promit să gestioneze resursele
naturale. Unitățile Rondocarton din România, ca și cele din Austria, acordă o importanță deosebită
tehnologiilor prietenoase cu mediul înconjurător, astfel că nu există deșeuri și nu se pun pe piață produse
care nu pot fi reciclate, încercând astfel să fie o entitate 100% ecologică. Toate deșeurile de hârtie
colectate sunt materia primă pentru fabrici de hârtie, spre exemplu fabrica de hârtie din Frastanz
utilizează în proporție de 100% hârtie și cartoane reciclate. În România însă, se face colectare doar de la
persoanele juridice, problema cea mare venind însă de la persoanele fizice și gropile de gunoi din cauza
faptului că deșeurile menajere nu sunt adunate selectiv.
Dezvoltare
Odată cu criza economică, moment în care toate industriile au cunoscut o scădere accentuată, grupul
Rondo Ganahl Aktiengesellschaft a reușit menținerea producției, la nivel planificat, iar acum se observă
o creştere uşoară, dar sigură a cererii. “În România, anul trecut am avut o creștere intre 6 – 8% privind
consumul de ambalaje din carton, iar pentru anul 2014 ne bazăm pe o altă creștere a consumului”, ne-a
declarat Teofil Câmpean, directorul Rondocarton.

Cartonul ondulat se poate folosi pentru:

 Cutii de carton pliabile,

 Cutii de carton ștanțate,
  Display-uri,
 Cutii pentru fructe și legume,
 Ambalaje pentru vinuri,
 Carton ondulat armonic,
 Ambalaje pentru mărfuri periculoase,
 Cutii de transport,
 Broşuri.

Taxa pe ambalaje – Fondul pentru mediu – ambalaje de

desfacere
Posted on January 25, 2011 by Bogdan Costea
Întrebare:
1. Societatea noastră, A, importă din Italia pungi de hartie de la un producator.
2. Vinde mai departe către doi clienţi finali această marfă care constituie ambalaj.
3. Clientul 1 vinde in magazin pungi din hârtie clienţilor.
4. Clientul 2 dă gratuit ambalajele clienţilor.
Întrebarea principală este: cine declară la Fondul de Mediu cantitatea de ambalaje şi
implicit cine plăteşte? Noi sau clienţii noştri?

O a doua întrebare este: în cazul în care societatea noastră A este producator intern cum
se pune problema?

Raspuns:

Potrivit definiţiilor prevăzute în anexa Ordinului 578/2006 pentru aprobarea

Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu:

Introducere pe piaţă semnifică acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima

dată pe piaţa naţională, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/sau
utilizării.
Potrivit art. 10, alin. (3) din OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, operatorii
economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, ambalaje de desfacere,
[...] sunt obligaţi să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-
a desfăşurat activitatea, cantităţile de ambalaje, [...] introduse pe piaţa naţională şi
cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate, [...].
Potrivit art. 16, alin. (1) din HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje, operatorii economici a căror activitate face obiectul taxei pe
ambalaje sunt împărţiţi în următoarele categorii:

a) operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate sunt

responsabili pentru ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru
ambalarea produselor lor;
b) operatorii economici care ambalează produse ambalate sunt responsabili
pentru ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe piaţă;
c) operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje de desfacere sunt
responsabili pentru ambalajele respective introduse pe piaţă;
Definiţii:
Potrivit definiţiilor prevăzute în anexa 1 HG 621/2005,

Operatori economici – referitor la ambalaje, înseamnă furnizorii de materiale de

ambalare, producătorii de ambalaje şi produse
ambalate, importatorii,comercianţii, distribuitorii, autorităţile publice şi
organizaţiile neguvernamentale(lit. b din anexa 1);
Ambalaj semnifică orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori
de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării
produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la
utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de
asemenea, considerat ambalaj (lit. c din anexa 1).
Criteriile care stau la baza definirii unui obiect ca ambalaj sunt:

 Un obiect se consideră ambalaj dacă îndeplineşte condiţiile din definiţie fără

prejudiciul altor funcţii pe care acesta le poate îndeplini suplimentar, în măsura în
care acesta nu face parte integrantă din produs, fiind necesar pentru a conţine, a
susţine sau a păstra produsul pe toată durata de viaţă a acestuia, iar toate
elementele sale sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu
produsul
Exemple ilustrative:
Sunt considerate ambalaje: cutiile pentru dulciuri, folia protectoare externă a carcasei
de compact-disc.
Nu sunt ambalaje: vasele (ghivece) pentru flori destinate să conţină planta pe durata
vieţii acesteia, cutiile de scule, plicurile de ceai, stratul de ceară de pe brânzeturi,
membranele mezelurilor (lit, c1 din anexa 1)
 (Criterul C2) Obiectele proiectate şi destinate a fi umplute la punctele de vânzare,
precum şi obiectele “de unică folosinţă”, vândute umplute sau destinate a fi umplute
în punctele de desfacere, sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcţia de
ambalare.
Exemple ilustrative:
Sunt considerate ambalaje (dacă sunt destinate a fi umplute la punctul de vânzare):
pungi de transport din plastic sau hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă, filme
aderente, pungi pentru sandvişuri, folie de aluminiu.
Nu sunt ambalaje: paletele pentru amestecat, tacâmurile de unică folosinţă (lit. c2 din
anexa 1)
 Componentele ambalajelor şi elementele auxiliare integrate în ambalaj sunt
considerate ca parte din ambalajul în care sunt integrate. Elementele auxiliare
agăţate direct de produs sau ataşate de acesta, care îndeplinesc funcţii de ambalaj,
sunt considerate ambalaje dacă nu sunt parte integrantă a produsului şi dacă nu
toate elementele lor sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună
cu produsul.
Exemple ilustrative:
Sunt considerate ambalaje: etichetele agăţate direct de produs sau ataşate acestuia.
Sunt considerate ca parte a ambalajului: peria de mascara care este parte a
dispozitivului de închidere, etichetele adezive ataşate altui ambalaj, capsele metalice,
manşoanele din plastic, dispozitivele de măsurare-dozare care formează dispozitivul
de închidere pentru detergenţi (lit. c3 din anexa 1)
ambalaj primar – ambalaj de vânzare – ambalaj conceput şi realizat pentru a
îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în
punctul de achiziţie (lit. d din anexa 1)
ambalaj secundar – ambalaj grupat, supraambalaj – ambalaj conceput pentru a
constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vânzare,
indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori
dacă el serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el
poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului (lit. e din anexa 1)
ambalaj terţiar – ambalaj pentru transport – ambalaj conceput pentru a uşura
manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje grupate,
în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul
pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau
aeriene (lit. f din anexa 1)
ambalaj reutilizabil – ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de
către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit,
prin reachiziţionare sau altfel.
Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil
pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl
protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte.
Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se înlătură, la sfârşitul
duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deşeu de ambalaj atunci
când este returnat pentru a fi refolosit.
Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţă atunci când este
refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou.
Cantitatea de deşeuri de ambalaje reutilizabile generate într-un an se consideră a fi
egală cu cantitatea de ambalaje reutilizabile introduse pe piaţa naţională în anul
respectiv (lit.g din anexa 1)
Ambalaj de desfacere – ambalaj care îndeplineşte criteriul c2 (lit. h din
anexa 1);
În concluzie:
(Răspuns întrebarea A punctul 1) – în cazul în care societatea dvs. achiziţionează
din Italia pungi de hârtie, considerăm că acestea constituie ambalaje de desfacere, aşa
cum sunt ele definite la punctul h) din Anexa nr. 1 a HG 621/2005, respectiv punctul
c2).
În acest caz, considerăm că societatea A este un operator economic ce introduce pe
piaţa naţională (în sensul prevăzut în anexa Ordinului 578/2006) ambalaje de
desfacere şi este responsabilă pentru ambalajele introduse, în sensul că este obligată la
raportarea şi plata taxei de mediu aferentă acestora.
(Răspuns întrebarea A punctele 2, 3, 4) – în ceea ce priveşte punctele 2, 3 şi 4,
considerăm că societăţile clienţi ai societăţii A nu se încadrează în niciuna dintre
situaţiile prevăzute la art. 16, alin. (1) din HG 621/2005, întrucât nu introduc pe piaţa
naţională (în sensul prevăzut în anexa Ordinului 578/2006) ambalaje de desfacere,
acestea fiind introduse pe piaţa naţională de către societatea A, răspunderea pentru
raportarea şi plata taxei pentru mediu fiind a societăţii A. În opinia noastră, în acest caz,
clienţii societăţii A nu au obligaţia raportării şi plăţii taxei de mediu pentru ambalajele
de desfacere achiziţionate de la societatea A.
(Răspuns întrebarea B) – în cazul în care societatea A este producător intern de
ambalaje de desfacere, confecţionează pungi de hârtie, considerăm că aceasta are
obligaţia de raportare şi plată a taxei pentru ambalaje pentru pungile destinate a fi
vândute pe piaţa internă, întrucât societatea A introduce, în sensul prevăzut în
anexa Ordinului 578/2006, pentru prima oară pe piaţa naţională ambalaje de desfacere.

Scandal de UN MILIARD DE EURO pe piaţa

deşeurilor. 2.000 de firme se plâng că sunt scoase
din joc prin noua lege a salubrizării: cine e
deputatul DIRECT INTERESAT ca legea să
treacă
de Andrei Luca POPESCUPublicat la: 21.02.2014 12:35 Ultima actualizare: 21.02.2014 14:28

Un act normativ care modifică actuala lege a salubrizării localităţilor se află pe

masa preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi promulgat. Prin el se stabileşte
că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi
sunt cele care au încheiat contract de salubrizare cu municipalităţile. Astfel, se
creează un monopol prin care mii de firme colectoare de ambalaje pentru
reciclare sunt scoase din joc, în favoarea firmelor de salubritate, pe o piaţă
care valorează un miliard de euro, iar reciclarea deşeurilor de către populaţie
este descurajată, susţin reprezentanţi ai industriei colectoare de deşeuri şi
ONG-uri de mediu.

Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la
începutul lunii februarie şi se află acum pe masa preşedintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea
să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se
stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt
cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile. Joi, aproximativ 200 de
reprezentanţi ai industriei colectoare şi reciclatoare au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca noua
lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii şi instituie monopol în activitatea de
salubrizare a fiecărei localităţi.
În prezent, există aproximativ 2.000 de firme care se ocupă strict cu preluarea deşeurilor reciclabile,
sortate pe categorii – plastic, carton şi hârtie, metal, sticlă sau DEEE (deşeuri
de echipamenteelectrice şi electronice), de la populaţie şi de la firme sau instituţii, asigurând un flux
către reciclatori. Alături de aceste firme, concurează şi firmele de salubritate, adică cele care strâng
gunoiul menajer, care şi-au înfiinţat şi ele servicii de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. În
acest sistem, cel care produce deşeurile (persoană sau firmă) primeşte bani de la firma de
colectare pentru a-şi preda deşeurile sortate, apoi firma respectivă duce deşeurile la marii
reciclatori (fabrici care folosesc deşeurile ca materie primă), unde primeşte bani pentru ele.

Prin noua lege, acest sistem ar fi dat peste cap: firmele colectoare ar fi date la o parte, locul lor fiind
luat de firmele de salubritate care câştigă contractele de salubrizare la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale. În noul sistem propus de lege, cetăţenii şi firmele nu ar mai primi bani pentru
sortarea şi predarea propriilor deşeuri, ci ar fi obligaţi să plătească ei tarife către firmele de
salubrizare (aşa cum în prezent oricine plăteşte pentru a-i fi ridicat gunoiul menajer). În
schimb, firmele de salubritate ar obţine bani de la reciclatori pentru livrarea deşeurilor.
Gunoi de un miliard de euro. „Se elimină concurenţa. Deşeurile au o valoare şi
acum intră în proprietatea municipalităţilor”

Piaţa colectoare de deşeuri reciclabile valorează în jur de un miliard de euro, iar pe ea joacă
aproximativ 2.000 de firme şi 4.000 de centre de colectare, care asigură 10.000 de locuri de
muncă, a explicat pentru gândul Silviu Dumitru, secretarul Institutului Verde, un ONG de mediu
care a organizat protestul de astăzi.

“Considerăm că legea aceasta este făcută pentru a avantaja companiile de salubritate. Deşeurile
au o valoare şi acum intră în proprietatea municipalităţilor. Companiile de salubritate ar
prelua în mod gratuit aceste deşeuri, pe care nu le reciclează. Firmele de salubritate nu au
competenţe, ele sunt specializate doar pe transport şi nu asigură fluxul necesar de
aprovizionare pentru reciclatori şi nu sunt în stare să selecteze deşeurile. Le duc la gunoi şi
acolo selectează câteva peturi şi sticle. Marii reciclatori vor fi nevoiţi să importe deşeuri din
străinătate, în loc să le folosească pe cele din România”, a declarat Silviu Dumitru, pentru gândul.

În sistemul actual, toate firmele colectoare de deşeuri sunt în relaţie economică directă cu marii
reciclatori. Practic, firmele de colectare plătesc o contravaloare modică celor de la care preiau
deşeurile reciclabile (populaţie sau firme şi instituţii), apoi vând aceste deşeuri către reciclatori, la o
sumă mai mare.
“Şi afară este la fel, aşa se încurajează reciclarea. Toată această schemă încurajează populaţia
să colecteze şi să depună deşeurile. Aţi observat că în ultima vreme nu mai sunt aşa multe
gunoaie pe spaţiile verzi, pentru că persoanele cu venituri foarte mici le adună şi le duc la centrele
de colectare, câştigând astfel ceva bani. Nimeni nu va mai fi motivat să-şi selecteze şi să-şi predea
deşeurile. Prin noua lege, interesul pentru reciclare va scădea, iar companiile de salubritate vor
impune preţul pentru deşeuri, eliminând concurenţa firmelor colectoare”, mai spune Silviu Dumitru.

Reprezentanţii unei firme de reciclare a hârtiei, care îşi primeşte materia primă de la firmele de
colectare a ambalajelor, arată, într-un memoriu consultat de gândul, că noua lege “încearcă
limitarea accesului la deşeurile de ambalaje (hârtie, mase plastice şi sticlă)” şi că introduce
confuzii în ce priveşte clasificarea deşeurilor, punând atât pe cele menajere, cât şi ambalajele,
laolaltă. Firma respectivă acuză faptul că noua lege încalcă principiile concurenţei şi că, de altfel,
legea ar fi avut nevoie de un aviz de la Consiliul Concurenţei, care lipseşte.

“Introducerea exclusivităţii prin norma legală (...) conduce la crearea fără excepţie, la nivelul
fiecărei administraţii teritoriale, a unei pieţe cu structură de monopol”, mai arată reprezentanţii
firmei respective, care susţin de asemenea că în 2013 şi-au asigurat materia primă în proporţie de
doar 5% de la companii de salubritate, din cauză că acestea oferă deşeuri de foarte proastă calitate
(din cauza incapacităţii de a le sorta).

Autorul legii: “Esenţa legii nu a fost de a scoate pe cineva de pe piaţă”

Senatorul PSD Petru Filip a explicat pentru gândul că, la momentul când a iniţiat legea la Senat, în
2010, au avut loc consultări serioase cu operatorii şi cu Ministerul Administraţiei, şi că nu au existat
voci împotrivă, nici măcar din partea firmelor de colectare care acum se opun.

“Esenţa acestei legi nu a fost de a scoate pe cineva de pe piaţă, ci de a armoniza legislaţia şi

partea de selectare a gunoaielor menajere cu normele europene. Era vorba despre o privire de
ansamblu, comună, asupra a ce însemană strângerea, selectarea şi depozitarea gunoaielor, în
spiritul normelor europene. Operaţiunile de selectare şi de transport se pot face împreună de un
singur operator, sau separat, de mai mulţi. Administraţia poate decide cum să gestioneze acest
serviciu de salubrizare”, explică senatorul Petru Filip, pentru gândul.

Totuşi, el crede că o problemă cu aplicarea legii ar putea să apară, în ce priveşte “pregătirea

administraţiei publice româneşti şi a operatorilor de a pune în practică legea”, adică a respectării
obligaţiilor tehnice privind selectarea şi depozitarea deşeurilor.

Petru Filip a mai spus că nu se poate pronunţa pe diversele amendamente care au fost introduse
ulterior la Camera Deputaţilor, în Comisia de Industrii şi Servicii, din care face parte şi deputatul
Eduard Martin.

În ciuda celor spuse de autorul legii, în expunerea de motive a actului normativ se arată că una
dintre intenţiile legii este şi îmbogăţirea bugetelor locale de pe urma valorificării deşeurilor, lucru care
implică faptul că aceste deşeuri nu mai sunt valorificate de firme, ci de municipalităţi:“Colectate
selectiv la sursa de producere, într-un mod eficient şi ulterior valorificate, deşeurile
reciclabile pot deveni la rândul lor o resursă financiară pentru bugetele locale”.

Ce prevede legea. Deputatul PSD Martin, direct interesat

Modificările legii 101/2006 au fost iniţiate de senatorul PSD Petru Filip în 2010, pe vremea când
făcea parte din PDL. Legea a fost aprobată de Senat şi a stat la sertar aproape 3 ani, până în
noiembrie 2013, când a trecut rapid prin Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, apoi a
fost adoptată în plen, pe 4 februarie 2014.

Reprezentanţi ai firmelor colectoare şi ai ONG-urilor de mediu susţin că legea a primit amendamente

şi a fost adoptată în ritm alert prin concursul deputatului PSD de Constanţa Eduard Martin,
vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii. Martin este acţionar şi consilier al firmei de
salubrizare Polaris M din Constanţa, firmă ce ar avea în mod direct de câştigat de pe urma
noii legi. Polaris M are contracte de salubrizare în Constanţa, dar şi în Teleorman, Arad, Târgu Jiu,
Eforie, Năvodari, Mangalia şi Alba Iulia.

Eduard Martin nu a putut fi contactat de gândul pentru a prezenta un punct de vedere.

Noua lege prevede că “la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, transportul deşeurilor

municipale şi deşeurilor similare colectate separat, de la deţinătorii de deşeuri, se efectuează
numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu
autorităţile administraţiei publice locale respective sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre
de dare în administrare a acestei activităţi”.

Oricine altcineva se atinge de deşeurile municipale, care includ gunoiul menajer, dar şi cele
reciclabile, este pasibil de închisoare pentru furt: “Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau
containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi
pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se
sancţionează potrivit legii”.

Totodată, legea obligă autorităţile locale să asigure tehnic un sistem de colectare şi selectare a
deşeurilor în 4 fracţii – hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Dacă nu este posibil,
municipalitatea trebuie să implemeteze un sistem de colectare a deşeurilor structurat pe două fracţii
– umed şi uscat, din care apoi să selecteze tot pe cele patru fracţii amintite mai sus.

Tot prin noua lege, operatorii de salubrizare sunt obligaţi să strângă deşeurile abandonate în spaţiul
public, iar dacă producătorul deşeurilor este necunoscut, costurile sunt suportate de administraţia
publică locală. Dacă este identificat deţinătorul deşeurilor, acesta trebuie să plătească costurile, cât
şi o amendă.

Legea elimină de asemenea din serviciul de salubrizare activitatea de colectarea, transportul,

depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi
agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi
electronice etc.).
Ambalajul ecologic ramane deocamdata o
nisa pe piata locala

In ambalarea unui produs companiile va trebui sa tina cont din ce in

ce mai mult de “elementul verde”, de mediu, dincolo de clasicele “sa fie ieftin, atractiv, rezistent si sa asigure un
termen de valabilitate cat mai lung”.
“De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de
ce nu vede nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de ambalaje.” Profesorul Michael Braungart
anticipa la inceput de octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia Europeana si liniile de
responsabilitate pe care le traseaza pentru anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe care
fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care
cade exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul atentiei, scrie revista BUSINESS Magazin.
“Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru
stipuleaza ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie privind preventia”, spune Ionut Georgescu,
directorul Directiei deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la
consumator e imposibil sa vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de colectare selectiva si eficienta.
Reactii rapide in Vest
Tendintele in materie la nivel european si mondial sunt clare in privinta a ceea ce se numeste “economia verde”.
Producatorii devin constienti de faptul ca responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea obligatiilor si
a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea unor
tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de ambalaje din punct de vedere ecologic.
Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu nu ca scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o
reactie de adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare de catre producatori ca raspuns la
necesitatea de a diminua costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa uitam nicio clipa faptul ca de
regula ceea ce a miscat cu adevarat lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la nivel european, cu
repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de ambalaj,
raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci de
aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un impact pozitiv asupra naturii.
“In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru
simplul motiv ca nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care sa-l determine sa faca acest
lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In acest
caz, putem sa ne amintim reactia pietei la ecotaxa pentru sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident numai ca reactie la o cerinta legala. Popescu sustine
ca ar conta mai mult in acest moment diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in masura in care
raportul ambalaje din materie prima virgina versus cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.
Iar primii pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si in tari in care managementul deseurilor e o
reala preocupare pentru cetateni. “Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania stiu de multa vreme
ca ambalajele sunt surse importante de avantaj concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute, directorul
de strategie al Grapefruit, agentie specializata in strategii de branding, adaugand ca la noi doar o parte din
producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul celor care investesc in ambalaje bune din toate
punctele de vedere creste.
Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de
natura nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau reciclabil va fi combinat cu eficienta economica.
Altfel spus, cand ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de vedere al costurilor pentru
producatori, atunci ele vor avea o pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic este cu adevarat
important pentru un numar mic de branduri, in general de nisa.
Inca departe
Tendinta este ca aspectul ecologic sa devina din ce in ce mai important pentru consumatori si pentru piata, in
general. Sau, asa cum spun cei de la Eco-Rom Ambalaje, companiile vor fi nevoite sa ia acest aspect din ce in ce
mai mult in considerare si sa gaseasca un echilibru optim intre cele trei componente: design, fiabilitate, mediu.
E firesc sa ne intrebam si cum privesc consumatorii asemenea produse si, mai ales, daca gradul de preferinta este
mai ridicat sau mai scazut pentru produsele ambalate in material reciclat.
“Cei care le observa sau care stiu de ele le privesc, cu siguranta, in mod pozitiv. Doar ca in cele mai multe cazuri
este vorba despre o indiferenta binevoitoare, care vede caracterul ecologic al produselor doar ca un detaliu
interesant, dar secundar”, spune Stefan Liute.
In plus, la romani – mai mult ca in alte parti din Europa – caracterul ecologic al produselor si al ambalajelor este
asociat puternic cu ideea de nisa premium, un fel de pol opus al pietei de masa. Tendinta evidenta si normala la
nivelul anului 2010 este ca oamenii sa fie preocupati de acest aspect. Totusi, in urmatorii ani, la nivel de consumator,
probabil ca pretul va face diferenta, dar la nivel de institutii si companii mari va exista o tendinta inspre achizitiile
verzi.
In acest moment exista produse din materiale reciclabile, numai ca nu este insa evidentiat sau facut cunoscut intr-un
fel anume acest lucru. Oficialii Eco-Rom sustin ca majoritatea ambalajelor de hartie si carton sunt realizate din hartie
reciclata, ambalajul de sticla este din sticla reciclata, obiectele din mase plastice sunt realizate inclusiv din reciclarea
deseurilor de plastic si, nu in ultimul rand, fibrele textile din sintetice sunt fabricate din reciclarea ambalajelor tip PET.
“Daca ne referim la produsele romanesti, mai avem de asteptat pana cand acestea vor deveni atractive economic
pentru producatori si pentru clientii lor. Sau pana cand consumatorii vor sanctiona cu portofelul produsele
neecologice, desi acest scenariu e mult mai putin probabil la noi in tara”, conchide Liute.
Cert e ca un raport pret-calitate foarte bun este singura modalitate eficienta de impamantenire a produselor ecologice
aici si oriunde altundeva in lume.
10 Noi 2010 - Sursa: Ziarul Financiar

Afacerile Ecopack Ghimbav sunt în

creştere
Autor: Ovidiu VRÂNCEANU
Publicat la 26 octombrie 2013

Trendul pozitiv se datorează în mare măsură de exporturile realizate în

ţările vecine

Producătorul de ambalaje din carton Ecopack Ghimbav, controlat de omul de afaceri Vladimir Cohn,
a realizat în primele nouă luni ale acestui an o cifră de afaceri de 67,4 milioane de lei (aproximativ
15,2 milioane de euro), în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania
mizează în 2013 pe afaceri totale de 88,5 milioane de lei (circa 20 milioane de euro), în uşoară
creştere faţă de anul trecut.
„Producţia de carton ondulat a înregistrat o creştere de până la 5% în acest an şi estimăm că trendul
se va menţine şi în perioada următoare. Această creştere este generată în mare măsură de
exporturile realizate în ţările vecine”, a declarat Remus Crăciun (foto), general manager al companiei
Ecopack.
Peste jumătate din producţia de ambalaje a companiei este pentru industria bunurilor de larg
consum (alimente, băuturi, produse de igienă personală). Compania are clienţi şi din industriile
electronică, electrotehnică, de piese şi subansambluri auto. Totodată, Ecopack colaborează cu
marile reţele de magazine tip cash and carry şi discount.
„Clientela noastră este formată, în principal, din companii multinaţionale, însă observăm că mulţi
dintre clienţii noştri tradiţionali, investiţii româneşti, sunt din ce în ce mai interesaţi să crească nivelul
de complexitate al ambalajelor şi serviciilor adiacente acestora”. Din portofoliul de clienţi Ecopack
fac parte companii precum Starbev, Tuborg, BAT, Arctic, Hochland, Coca-Cola sau Metro, conform
unor informaţii anterioare. Compania deţine o cotă de circa 18% din piaţa de ambalaje din carton din
România.

Ecopack Ghimbav și Ecopaper Zărnești au

investit peste 4 milioane de euro la Brăila
Autor: Ovidiu VRÂNCEANU
Publicat la 14 aprilie 2009

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a confirmat,

ieri, investițiile realizate de companiile Ecopack Ghimbav și Ecopaper
Zărnești la compania Celhart Donaris SA Brăila
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a confirmat, ieri, investițiile realizate de
companiile Ecopack Ghimbav și Ecopaper Zărnești la compania Celhart Donaris SA Brăila.
„Investițiile pentru dezvoltare, investițiile de mediu, precum și capitalul de lucru la care s-au angajat,
prin contract, cumpărătorii pachetului majoritar de acțiuni al Celhart Donaris SA Brăila au fost
realizate la termenul scadent. Obiectul de activitate al societății este fabricarea hârtiei și cartonului”,
se arată într-un comunicat de presă al AVAS. Acționarii Ecopack Ghimbav și Ecopaper Zărnești au
făcut investiții de dezvoltare de 1,240 milioane de euro. Valoarea investițiilor de mediu se ridică la
1,965 milioane de euro, iar valoarea capitalului circulant investit se ridică la 1,2 milioane de euro.
Realizarea investițiilor pentru perioada 2006-2009, conform contractului, a fost certificată de către
auditori autorizați. Contractul de privatizare a societății Celhart Donaris SA Brăila a fost încheiat în
data de 28 octombrie, iar societatea va fi monitorizată până în 2011, ultimul an în care sunt derulate
programe investiționale. Producătorul ambalaje Ecopack Ghimbav Brașov are un capital social de
1,62 milioane de lei, împărțit în 649.280 de acțiuni, cu o valoare nominală de 2,50 lei. Acționarul
majoritar este compania elvețiană Kameran Financial AG, care deține 93,62% din capitalul societății.
Ecopack SA Ghimbav este acționar majoritar la societățile Celhart Donaris SA Brăila, Ecopaper SA
Zărnești, Andritz R&M Service SRL București. Societatea Ecopack SA Ghimbav are ca obiect de
 activitate fabricarea cartonului ondulat și a ambalajelor din carton ondulat. Înființată ca fabrică de
mucava în anul 1921, devine în anul 1957 prima fabrică producătoare de carton din România.

Ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Uniunea Europeană caută să armonizeze măsurile naţionale privind gestionarea ambalajelor

şi deşeurilor de ambalaje pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a mediului şi pentru a
garanta funcţionarea pieţei interne.

ACT

Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998

privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [A se vedea actul/actele de
modificare].

SINTEZĂ

Această directivă prevede măsuri menite să limiteze producerea deşeurilor de ambalaje şi să

promoveze reciclarea, refolosirea şi alte forme de recuperare a deşeurilor. Eliminarea finală
a acestora trebuie considerată o soluţie de ultimă instanţă.

Domeniul de aplicare

Această directivă se aplică tuturor ambalajelor introduse pe piaţa europeană şi tuturor

deşeurilor de ambalaje, indiferent dacă acestea sunt utilizate sau dacă provin din industrie,
comerţ, birouri, ateliere, servicii, gospodării sau din orice alt domeniu, indiferent de
materialul utilizat.

Măsurile

Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje şi

pentru a dezvolta sistemele de refolosire a ambalajelor prin reducerea impactului acestora
asupra mediului.

Statele membre trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a

deşeurilor de ambalaje pentru a atinge următoarele obiective cantitative:

 cel târziu până la 30 iunie 2001, între minimum 50 şi maximum 65 % din masa deşeurilor
de ambalaje vor fi recuperate sau incinerate în instalaţiile cu recuperarea energiei;
 cel târziu până la 31 decembrie 2008, minimum 60 % din deşeurile de ambalaje vor fi
recuperate sau incinerate în instalaţiile cu recuperarea energiei;
 cel târziu până la 30 iunie 2001, între 25 şi 45 % din masa totală a materialelor de ambalaj
conţinute în deşeurile de ambalaje va fi reciclată (cu un minim de 15 % pentru fiecare
material de ambalaj);
 cel târziu până la 31 decembrie 2008, vor fi reciclate între 55 şi 80 % din deşeurile de
ambalaje;
 cel târziu până la 31 decembrie 2008, trebuie îndeplinite următoarele obiective pentru
materialele conţinute în deşeurile de ambalaje:
o 60 % pentru sticlă, hârtie şi carton;
o 50 % pentru metale;
o 22,5 % pentru plastic;
o 15 % pentru lemn.

Se consideră că incinerarea deşeurilor în instalaţiile cu recuperarea energiei contribuie la

realizarea acestor obiective.

Grecia, Irlanda şi Portugalia, dat fiind numărul mare de insule mici, prezenţa de zone rurale
şi muntoase şi respectiv nivelul redus al consumului de ambalaje, nu trebuie să atingă
aceste obiective decât în 2011.

Marcajul şi sistemul de identificare

Ambalajele indică natura materialului sau a materialelor folosite pentru a facilita

identificarea şi clasificarea. Marcajul trebuie aplicat fie pe ambalajul în sine, fie pe etichetă.
Acesta trebuie să fie vizibil clar şi uşor de citit.

Cerinţe esenţiale

Ambalajele trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Din acest motiv, Comisia încurajează
elaborarea unor standarde europene.

Statele membre trebuie să verifice dacă ambalajele introduse pe piaţă respectă cerinţele
esenţiale menţionate în anexa II:

 limitarea masei şi volumului ambalajului la cantitatea minimă corespunzătoare pentru a

menţine nivelul necesar de siguranţă, igienă şi acceptabilitate pentru consumator;
 reducerea la minimum a prezenţei substanţelor şi materialelor periculoase în compoziţia
materialului de ambalaj sau a oricărui component al acestuia;
 conceperea unui ambalaj refolosibil sau recuperabil.

Sisteme de informaţii

Statele membre trebuie să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind

ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a
obiectivelor acestei directive. Datele de care acestea dispun trebuie transmise Comisiei în
formatele stabilite în anexa III.

Derogări
Directiva 2005/20/CE acordă un termen suplimentar celor 10 noi state membre (Republica
Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria) pentru
ca acestea să îndeplinească obiectivele acestei directive privind ambalajele. Aceste derogări
sunt valabile până în 2015. România şi Bulgaria beneficiază, de asemenea, de derogări
specifice definite în tratatele de aderare ale acestora.

REFERINŢE

Termen de transpunere în
Act Intrarea în vigoare
legislaţia statelor membre

Directiva 94/62/CE 31.12.1994 30.6.1996

Termen de transpunere în
Act(e) de modificare Intrarea în vigoare
legislaţia statelor membre

Directiva 2004/12/CE 18.2.2004 18.8.2005

Directiva 2005/20/CE 5.4.2005 9.9.2006

Regulamentul (CE) nr. 219/2009 20.4.2009 -

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 94/62/CE au fost integrate în

textul de bază. Această versiune consolidată (FR ) are doar un caracter
informativ.

ACTE CONEXE

Armonizare

Decizia 2005/270/CE a Comisiei din 22 martie 2005 de stabilire a tabelelor

corespunzătoare sistemului de baze de date în conformitate cu Directiva 94/62/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de
ambalaje [Jurnalul Oficial L 86 din 5.4.2005].
Scopul acestor tabele este să armonizeze caracteristicile şi forma de prezentare a datelor pe
ambalaje şi pe deşeurile de ambalaje şi să facă compatibile datele din diferitele state
membre. Datele permit monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor Directivei 94/62/CE.
Furnizarea datelor este obligatorie numai pentru următoarele materiale de ambalaj: sticlă,
plastic, hârtie, carton, lemn şi metale.

Decizia 2001/524/CE privind publicarea referinţelor pentru standardele EN

13428:2000, EN 13429:2000, EN 13430:2000, EN 13431:2000 şi EN 13432:2000 în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în legătură cu Directiva 94/62/CE
privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje [Jurnalul Oficial L 190 din 12.7.2001].
Derogări

Decizia 2001/171/CE a Comisiei din 19 februarie 2001 de stabilire a condiţiilor

derogatorii pentru ambalajele din sticlă de la nivelul concentraţiei de metale grele
stabilit prin Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje
[Jurnalul Oficial L 62 din 2.3.2001];
Prelungită prin:
Decizia 2006/340/CE a Comisiei [Jurnalul Oficial L 125 din 12.5.2006].

Decizia 2009/292/CE a Comisiei din 24 martie 2009 de stabilire a condiţiilor

derogatorii pentru lăzile din plastic şi paleţii din plastic de la nivelurile de
concentraţie în metale grele stabilite prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje [Jurnalul
Oficial L 79 din 25.3.2009].

Sisteme de identificare

Decizia 97/129/CE a Comisiei din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de

identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu
Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi
deşeurile provenite din ambalaje [Jurnalul Oficial L 50 din 20.2.1997].
Această decizie stabileşte modalităţile de numerotare şi abrevierile care constituie baza
sistemului de identificare, indicând natura materialului sau a materialelor de ambalaj folosite
şi precizând care sunt materialele care sunt supuse sistemului de identificare.

Aplicarea legislaţiei
Raport al Comisiei din noiembrie 2009 asupra implementării legislaţiei comunitare
în materie de deşeuri, în special a Directivei2006/12/CE privind deşeurile,
Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase, Directiva 75/439/CEE privind
eliminarea uleiurilor uzate, Directiva 86/278/CEE privind nămolurile de epurare,
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje,
Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri şi
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
pentru perioada 2004-2006 [COM(2009) 633 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].
Toate statele membre au transpus corect această directivă şi nivelul punerii în
aplicare este satisfăcător în mod global. Nu s-a iniţiat nicio acţiune în constatarea
neîndeplinirii obligaţiilor în 2009.
Directiva a generat efecte pozitive pentru mediu, datorate ratelor constante de
reciclare şi recuperare a deşeurilor de ambalaje. În perioada de raportare 2004-
2006, volumul de deşeuri de ambalaje generate a fost în creştere (o parte a
acestei creşteri datorându-se extinderii UE în 2004), în timp ce ratele de reciclare
şi recuperare au rămas constante. Punerea în aplicare şi aplicarea în practică a
cerinţelor esenţiale au fost însă puse sub semnul întrebării de unele părţi
interesate, ceea ce a determinat Comisia să realizeze o analiză mai amănunţită a
acestui aspect.
În privinţa impactului directivei asupra pieţei interne, în ultimii ani au avut loc
dezbateri de ordin juridic între Comisie şi statele membre cu privire la
compatibilitatea cu normele pieţei interne a măsurilor luate la nivel naţional
pentru reducerea impactului ambalajelor pentru băuturi asupra mediului şi a
volumului de deşeuri generate de acestea. Ca iniţiativă pentru prevenirea altor
probleme pe piaţa internă şi reducerea numărului de dezbateri de ordin juridic cu
statele membre, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Ambalarea băuturilor,
sisteme de garanţie şi libera circulaţie a mărfurilor” care prezintă pe scurt soluţiile
găsite şi

Deşeurile de ambalaje, reglementate printr-un nou act normativ

09 June 2014 - 01:05 PM Legislaţie

La începutul lunii mai, Ministerul Mediului şi

Schimbărilor Climatice a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de
Guvern cu privire la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În prezent, în
România gestiona-rea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje este reglementată de
Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de act normativ creează cadrul necesar în privinţa instituirii unei colaborări
între autoritățile administrației publice locale și operatorii economici care preiau
obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate.
La începutul lunii mai Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a lansat spre dezbatere
publică proiectul de Hotărâre de Guvern cu privire la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje. În prezent, în România, gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje este
reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 621/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de act normativ creează cadrul necesar în privinţa instituirii unei colaborări între
autoritățile administrației publice locale și operatorii economici care preiau obligațiile
producătorilor de ambalaje și produse ambalate.
Proiectul de Hotărâre de Guvern cu pri-vire la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
va abroga Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 și va transpune Directiva Parlamentului şi
Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.
Prin prevederile proiectului de act normativ se stabilește răspunderea financiară a
producătorului de bunuri ambalate/amba-laje pentru gestionarea ambalajelor de la populație
atunci când acestea devin deșeuri.

Prezentul proiect de act normativ creează cadrul

necesar:
- instituirii unei colaborări între autoritățile administrației publice locale și operatorii economici
care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate;
- astfel încât costurile de colectare și valorificare, inclusiv reciclare a deșeurilor de ambalaje de la
populație, să fie acoperite de către producătorul de produse ambalate/ambalaje;
- astfel încât autoritățile administrației publice locale în calitate de deținători legali ai deșeurilor
de ambalaje încredințate au responsabilitatea atât a gestionării corespunzătoare a deșeurilor de
ambalaje, cât și de a valorifica materialul cu valoare de piață, astfel încât încredințarea să se
realizeze cel puțin fără plată din partea cetățeanului.
Proiectul de act normativ introduce operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice
formă, cu titlu profesional, ambalaje printre operatorii economici care sunt responsabili pentru
deşeurile de ambalaje generate de respectivele ambalaje, inclusiv pentru colectarea și
valorificarea întregii cantități de ambalaje devenite deşeuri.
Acesta clarifică responsabilităţile reprezentanţilor autorităților administrației publice locale,
operatorilor economici, operatorilor economici autorizați, cât şi ale cetăţenilor care sunt
implicaţi în procesul de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Subsecvent acestui proiect de act normativ vor fi elaborate mai multe ordine:
- Un ordin comun al ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, al ministrului Economiei şi
al ministrului Afacerilor Interne pentru aprobarea Procedurii, criteriile de autorizare,
reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, pentru operatorii
economici care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate, componenţa
şi atribuţiile comisiei de autorizare;
- Un ordin al ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru aprobarea listei ambalajelor
care se consideră că devin deșeuri în gospodăriile populației;
- Un ordin al ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru stabilirea Procedurii de
raportare, tipul datelor şi informaţiilor privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje.
Vă prezentăm în continuare un rezumat al acestui proiect de Hotîrâre de Guvern.
Preambul
Sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de
materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice,
comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de
ambalaje, indiferent de modul de generare.
Principiile specifice pentru desfășurarea activității de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje sunt:
a) prevenirea, ca prioritate de producere de deşeuri de ambalaje;
b) reutilizarea ambalajelor;
c) reciclarea deşeurilor de ambalaje;
d) alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor
eliminate prin depozitare finală.
Ţinţă de reciclare de 55%
Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de
energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje care trebuie atinse la nivel naţional sunt
următoarele:
a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum
60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;
b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în
deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi hârtie/carton, minimum 50% pentru
metal, minimum 15% pentru lemn și minimum 22,5% pentru plastic, considerându-se numai
materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile
de ambalaj.
 Cui îi revine responsabilitatea?
Operatorii economici, persoane juridice române, sunt responsabili pentru colectarea și
valorificarea întregii cantități de ambalaje devenite deşeuri, după cum urmează:
a) operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate sunt responsabili pentru
deşeurile de ambalaje generate de ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru
ambalarea produselor pe care le introduc pe piaţa naţională, cu excepţia ambalajelor de
desfacere;
b) operatorii economici care supra-ambalează produse ambalate în vederea
revânzării/redistribuirii pe piaţa naţională sunt responsabili pentru deşeurile de ambalaje
generate de ambalajele utilizate pentru supra-ambalare;
c) operatorii economici care comercializează sau distribuie gratuit, pentru prima oară, pentru
piaţa naţională ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deşeurile de ambalaje generate
de respectivele ambalaje;
d) operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional ambalaje
sunt responsabili pentru deşeurile de ambalaje generate de respectivele ambalaje.
Preluarea responsabilităţii
Operatorii economici sunt obligați să asigure preluarea de la beneficiari și de la consumatori a
deșeurilor de ambalaje pentru care sunt responsabili și să asigure valorificarea sau incinerarea
în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi, respectiv, reciclarea acestora.
Obligaţiile operatorilor economici se pot realiza:
a) individual, pentru deşeurile de ambalaje rezultate de la propriile produse sau;
b) prin intermediul unui operator economic autorizat de către comisia constituită la nivelul
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Operatorii economici prevăzuţi la art. 16 alin. (3) lit. b), şi anume societăţile de preluare a
obligaţiilor de colectare/reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, sunt obligați să preia
obligaţiile operatorilor economici prevăzuți la art.16 alin. (1) distinct pentru ambalajele care
devin deșeuri în cadrul activităților de producție și distribuție/comercializare, respectiv în
gospodăriile populației și să evidențieze distinct modul de gestionare a celor două categorii.
Societăţile care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate au obligaţia să
asigure reciclarea deșeurilor de ambalaje preluate în limita cantităţilor de ambalaje preluate
care devin deșeuri în cadrul activităților de producție și distribuție/comercializare.
Acestea au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile
legii, cu autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale sau după caz cu asociaţiile
de dezvoltare intercomunitară prin care:
a) să asigure valorificarea tuturor deşeurilor de ambalaje colectate separat de la gospodăriile
populaţiei;
b) să preia obligațiile de îndeplinire a obiectivelor de valorificare, inclusiv de reciclare referitoare
la deșeurile de ambalaje prevăzute în planurile județene de gestionare a deșeurilor;
c) să participe alături de autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale sau după
caz cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară la organizarea în condițiile legii a vânzării
materialelor din deșeurile de ambalaje către operatorii economici reciclatori/valorificatori;
d) să plătească diferența dintre costurile stabilite prin tariful/taxa de salubritate pentru
colectare, transport și, după caz, sortare și stocare temporară, pentru întreaga cantitate de
deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare, inclusiv reciclare și veniturile obținute din
încredințarea prin vânzare a materialelor din deșeurile de ambalaje.
Aceste obligaţii se aplică în limita cantităţilor de ambalaje care devin deșeuri în cadrul
gospodăriilor populației preluate prin contract de către operatorii economici care preiau
obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate.

Lista ambalajelor care se consideră că devin deșeuri în gospodăriile populației se aprobă prin
ordin al ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice în termen de 90 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei hotărâri.
Societăţile de preluare de responsabilităţi au obligația de a încheia contracte cu operatorii
economici care colectează deșeuri de ambalaje municipale prin achiziție de la populație în
vederea asigurării valorificării prin reciclare a acestora. Totodată au obligația de a face publică
pe propria pagină de internet lista colectorilor și a valorificatorilor cu care au încheiat contracte
în scopul îndeplinirii obligațiilor.
Relaţia cu administraţiile locale
Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară au urmă toarele obligaţii:
a) să îndeplinească obiectivele de valorificare și reciclare a deșeurilor de ambalaje prevăzute în
planul judeţean de gestionare a deşeurilor; obligația se consideră îndeplinită pentru cantitățile
de deșeuri de ambalaje gestionate în colaborare cu un operator economic prevăzut la art. 16 alin.
(3) lit. b);
b) să asigure asocierea sau cooperarea cu operatorii economici care preiau obligațiile
producătorilor de ambalaje și produse ambalate pentru valorificarea deșeurilor de ambalaje
colectate separat/sortate în stațiile de sortare;
c) să asigure împreună cu societăţile de preluare de responsabilităţi organizarea în condițiile
legii a vânzării materialelor din deșeurile de ambalaje, sumele astfel obținute urmând a fi
utilizate numai pentru acoperirea costurilor cu gestionarea deșeurilor menajere suportate de
către populație;
d) să încaseze de la operatorii economici care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și
produse ambalate diferența dintre costurile stabilite prin tariful/taxa de salubritate pentru
colectare, transport și după caz, sortare și stocare temporară, pentru întreaga cantitate de
deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare inclusiv reciclare și veniturile obținute din
vânzarea materialelor din deșeurile de ambalaje;
e) să acorde aviz de funcționare pentru colectarea prin achiziție a deșeurilor de ambalaje
municipale de la populație numai pentru deșeurile de ambalaje pentru care s-a stabilit prin
decizie a autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale posibilitatea colectării
prin achiziție distinct de deșeurile menajere și similare din același tip de material, astfel încât să
nu fie afectat sistemul de colectare separată a deșeurilor municipale prin serviciile de
salubritate;
f) să acorde aviz de funcționare pentru colectarea prin achiziție a deșeurilor de ambalaje
municipale de la populație numai colectorilor aflați sub contract cu operatorii economici care
preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate, astfel încât această activitate
să conducă la valorificarea prin reciclare a acestora;
g) să prevadă în sarcina operatorului de salubritate care desfășoară activitatea de colectare
separată și transport obligația de a încredința deșeurile de ambalaje din deșeurile municipale
către un valorificator sau o stație de sortare.
Ambalajele returnabile
Operatorii economici deţinători de deşeuri de ambalaje/ambalaje returnabile rezultate din
activitatea lor comercială, industrială sau de producţie, inclusiv cele colectate au obligaţia:
a) să returneze ambalajele returnabile către furnizori;
b) să încredințeze/comercializeze deșeurile de ambalaje către un colector aflat sub contract cu
operatori care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate sau
c) să asigure reciclarea acestor deșeuri de ambalaje cu asigurarea trasabilității și să raporteze,
către agenția județeană de protecție a mediului anual cantitățile de deșeuri de ambalaje
generate, cantitățile de deșeuri de ambalaje reciclate, metoda de reciclare și operatorii
economici care au efectuat operațiile de reciclare.
Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să nu
introducă bariere în calea comerţului.
Statistică
Operatorii economici care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual, operatorii economici care
preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate, operatorii economici
deţinători de ambalaje/deşeuri de ambalaje şi autorităţile și instituțiile publice locale au
obligaţia să furnizeze anual Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice informaţii privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Operatorii economici care preiau obligațiile producătorilor de ambalaje și produse ambalate au
obligaţia să furnizeze anual Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, pe lângă
informaţiile de mai sus şi informaţii privind cantităţile de ambalaje, respectiv cantităţile de
deşeuri de ambalaje pentru care au preluat obligațiile de la fiecare operator economic.
Raportarea datelor se realizează folosind aplicația informatică pusă la dispoziție de către Agenția
Națională pentru Protecția Mediului. La solicitare, operatorii economici, autorităţile şi
instituţiile administraţiei publice locale trebuie să dovedească prin documente corectitudinea
datelor raportate.
Operatorii economici care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual sunt obligaţi să
dovedească colectarea propriilor ambalaje devenite deșeuri și să asigure trasabilitatea acestora
până la reciclator/valorificator.
Colectare
Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a colectării separate, containerele folosite la colectarea
separată a diferitelor tipuri de materiale se inscripționează cu denumirea
materialului/materialelor pentru care sunt destinate și sunt fabricate sau inscripționate în mod
corespunzător în culorile;
- albastru - pentru deșeuri de hârtie-carton;
- galben - pentru deșeuri de plastic și metal;
- verde/alb - pentru deșeuri de sticlă colorată/albă;
- roșu - pentru deșeuri periculoase.
Deșeurile de ambalaje din materiale compozite care conțin plastic și/sau metal se colectează
împreună cu ambalajele din materialele respective.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, operatorii economici care
desfășoară activități de colectare, valorificare, inclusiv reciclare a deșeurilor de ambalaje sunt
obligați să solicite menționarea concretă a operației/procesului care se autorizează în
conformitate cu prevederile legale în vigoare pe cod de deșeu de ambalaje.
Operatorii economici care organizează individual colectarea/reciclarea/valorificarea, şi care în 2
ani consecutivi nu îşi îndeplinesc cel puţin obiectivele, sunt obligaţi să îşi înde-plinească
responsabilităţile prin intermediul unui operator economic care preia obligațiile producătorilor
de ambalaje și produse ambalate
Licenţele de operare ale operatorilor economici care preiau obligațiile de gestionare a deșeurilor
de ambalaje rămân valabile pe perioada pentru care au fost emise, cu posibilitatea revizuirii
acestora de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Afacerile de familie o garanţie a calităţii şşi onestităţii în afaceri, dublate de responsabilitatea
reprezentării Asociaţiei Tipografilor “Transilvania”

Interviu cu Diana David, manager Sufitech şi Istvan David, manager Disz Tipo
realizat de Virgiliu Hodorogea

Disz Tipo şi Sufitech sunt două firme foarte cunoscute şi apreciate pentru calitatea lucrărilor executate
atât în domeniul tiparului de carte cât şi în domeniul producţiei de ambalaje. O scurtă istorie a celor
două firme ne vor face astăzi, la a zecea lor participare consecutivă la târgul All Pack, cei doi manageri,
doamna Diana David şi domnul Istvan David.
Diana David: 1 martie 1992 a fost data când s-a semnat un contract de închiriere pentru un mic spaţiu
şi câteva utilaje tipografice modeste. 60 de mp de spaţiu de producţie şi birouri, un Heidelberg Kord, o
maşină de tăiat şi tehnologie negativă de pregătire a tiparului, populat de trei specialişti, veniţi pentru
un program de 4 ore după-amiază, după un schimb la tipografia de stat, acesta fiind momentul care a
marcat începutul istoriei Disz Tipo.
Puţinele cunoştinţe în domeniu la început, compensate de un puternic entuziasm şi setea de
cunoaştere au dus la dezvoltarea afacerii şi la crearea unui brand pe piaţa tipografică. Am funcţionat
ca tipografie generală până în 1998, când am făcut prima dezvoltare majoră înfiinţând secţia de
ambalaje din carton, producând de la început cutii caşerate. Tot în acest an, tipografia a fost
acreditată de Imprimeria Naţională pentru tipărirea formularelor cu regim special. Perioada aceasta
se caracterizează prin investiţii în utilaje şi reabilitarea unor spaţii de producţie şi birouri, prin
calificarea forţei de muncă şi stabilirea proceselor de producţie. În 2001 a fost implementat şi
certificat Sistemul de Management al Calitatii ISO 9001.
Istvan David: Preocuparea continuă pentru dezvoltarea ambalajelor a condus la noi investiţii: în 2002
am achiziţionat un teren de 5000 mp şi în 12 septembrie 2003 am dat în folosinţă prima hală de
producţie, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 900 mp, noul sediu al tipografiei. Era perioada în care
vizitam aproape toate expoziţiile de profil.
Astfel, vizitarea expoziţiei Interpack 2002 din Düsseldorf a fost punctul de plecare pentru crearea celui
de-al doilea business, anume fabricarea colţarelor din carton stratificat şi implicit înfiinţarea firmei
Sufitech.
Pornit pe baza unui joint-venture cu firma Eltete TPM Finlanda, lider mondial în producţia de
elemente din carton stratificat, ne-am impus pe piaţa autohtonă de ambalaje, devenind cel mai
important producător din ţară.

www.disztipo.ro
Cum aţi resimţit efectele declanşării crizei economice în jurul anilor 2007- 2008 în România pe de o
parte, în paralel cu o scurtă prezentare între felul în care aţi receptat piaţa europeană în perioda
târgurilor Drupa 2008 şi Drupa 2012, precum şi impactul participării Dumneavoastră cu cele două
firme în cadrul Pavilionului Naţional de la Interpack 2011.
Istvan David: Criza economică declanşată în 2007-2008 ne-a afectat din plin la ambele firme. Situaţia
firmelor nefiind aceeaşi, percepţia crizei a fost diferită ca şi modul de gestionare a ei.
Disz Tipo era în plină dezvoltare, cu câteva investiţii în curs, astfel căderea pieţei a avut un impact
deosebit asupra cash-flowului şi a veniturilor în general. Sufitech era după primii ani de pierderi
aferente unei afaceri noi şi de avangardă, pe o traiectorie de rentabilizare şi echilibru. Efectele crizei
puteau fi fatale, totuşi piaţa deşi puţin dezvoltată nu s-a contractat îndeajuns pentru aceasta. Soluţia
a fost oarecum asemănătoare în cazul ambelor firme: am reconsiderat toate resursele existente şi am
pornit un amplu program de investiţii, bazate pe knowhowul dobândit la expoziţiile internaţionale (
Drupa, Interpack, Salon d’embalage, Print China, Ipex, Fespa ) şi aplicând la proiecte cu finanţare
europeană. Implementarea proiectelor a dus la minimalizarea efectelor crizei economice, la
recâştigarea pieţelor pierdute şi dezvoltarea exportului în cazul Sufitech-ului, care a ajuns până la 30%
din producţia totală în unele luni.
Astfel, începând cu 2009 am înregistrat o creştere anuală a cifrei de afaceri cu până la 10-12%. Am
participat la toate ediţiile All Pack din 2001 şi am participat cu stand în cadrul Pavilionului Românesc
la Interpack 2011 din Düsseldorf.

Cu ce echipamente dedicate producţiei tipografice şi producţiei de ambalaje lucraţi astăzi, care sunt
motivele economice care au stat la baza deciziilor dumneavoastră şi care sunt principalele direcţii de
continuare a investiţiilor.
Istvan David: După cum am spus mai înainte, principala sursă de achiziţionare a echipamentelor şi
utilajelor au constituit-o proiectele cu finanţare din UE. Astfel, în domeniul tiparului lucrăm cu maşini
Roland, de format mare, A0 cu două, respectiv patru grupuri de culoare şi lăcuire UV şi cu Heidelberg
QM de 4 grupuri şi Heidelberg GTO cu un grup de culoare.
La producţia de ambalaje avem o linie de ştanţe portofel de diferite dimensiuni, ştanţă plană
automată de format mare 1200x1600 mm, maşină de lipit Bobst cu 6 puncte, maşină de lipit
semiautomată de format mare, maşini de caşerat, ştanţă rotativă, flexo-slotter cu 2 grupuri de
culoare, linie specializată în execuţia cutiilor în serii scurte Autobox, etc. Dispunem de colectiv de
proiectare ambalaje, colectiv de design şi tipar digital, secţie de produs matriţe de ştanţare.
Diana David: La Sufitech e mai simplu. Am plecat la drum cu o linie de făcut colţare, marca Eltete TPM
Finlanda, completată cu un slitter-rewinder Jagenberg. În 2010 am achiziţionat “Mercedes-ul fabricării
de colţare” cu tehnologia de top a momentului, o linie de produs colţare marca Pakea.

Care este astăzi ponderea producţiei de ambalaje vs. tipar, şi cât reprezintă exportul din cifra de
afaceri la cele două companii?
Diana David: De-a lungul anilor exportul direct a reprezentat o pondere importantă, ajungând şi la
40% din producţia lunară. Din păcate piaţa Greciei a căzut, şi în momentul de faţă exportul nu
depăşeşte 10% din producţia anuală. Mai producem însă destul de mult ca export indirect, adică
companiilor multinaţionale, care îşi ambalează produsele şi le trimit la export.
Istvan David: Noi am avut la rândul nostru export, dar niciodată nu am depăşit 10-15% din producţia
lunară. Avem însă foarte mult export indirect, cutiile noastre fiind folosite la ambalarea multor
categorii de produse, care pleacă la export. Dacă în 1998, anul în care am început producţia de
ambalaje, ponderea lor a reprezentat nici 5%, astăzi ponderea ambalajelor este de peste 90% din
producţia Disz Tipo.

Domnule Istvan David, ultimul nostru interviu a fost realizat la Iaşi în luna mai 2013, la puţine minute
după ce aţi fost ales Preşedintele ATT, într-un moment în care Industria Tipografică din România se
afla sub "tirul" acţiunilor deschise de o Casă de Avocatură care, aşa cum am arătat şi Premierului
câteva zile mai târziu la Bookfest 2013, păreau să ţintească punerea la pământ a tuturor tipografiilor
din România. Cum aţi pornit demersurile de stopare a aplicării acelei Legi şi care au fost concluziile pe
care le-aţi desprins în urma întânirii avute cu reprezentanţii Ministerului Culturii în luna septembrie?
Istvan David:
Februarie – Martie 2013 au început loviturile de ciocan ale AFCN (Administraţia Fondului Cultural
Naţional) care au somat prin poştă deţinătorii de cod CAEN 1812 "pentru plata retroactivă, începând
din 2010 a 3% din cifra de afaceri pentru vânzarea şi editarea de afişe, calendare, imagini autocolante
şi tipărituri mixte".
Iunie – asociaţiile profesionale s-au unit,
ATT împreună cu APIIP şi APRA trimiţând către AFCN o rezoluţie comună având punctul de vedere
legal cu privire la aplicarea prevederilor OG 51/1998, respectiv ale OM 2066/2011”. A fost solicitat
AFCN-ului deschiderea unui dialog pe această temă.
Iulie – caldură mare şi topire de responsabilităţi
Ca răspuns, AFCN a invitat reprezentanţii celor 3 asociaţii în data de 18 iulie 2013 la o întrevedere,
soldată cu o Minută a întâlnirii prin care reprezentanţii AFCN au stabilit să nu mai aplice măsuri
suplimentare de constrângere, concretizate prin transmiterea somaţiilor de plată către operatorii
economici regăsiţi sub codul CAEN avizat 1812, până la definitivarea concluziilor presupuse a avea loc
în 27 septembrie 2013, când urma ca ATT să se întrunească la Bucureşti.
AFCN a solicitat atât celor 3 asociaţii cât şi Institutului Naţional de Statistică definirea termenilor
tehnici tipografici din lege. INS (Institutul Naţional de Statistică) îşi declină însă competenţa în
definirea termenilor tehnici.
Septembrie – fuga de confruntare cu tipografii şi “lupte de culise”
În incapabilitate de înţelegere a domeniului, respectiv a aplicabilităţii legii, AFCN anunţă că nu se
prezintă la dezbaterea cu tipografii din 27 septembrie 2013 şi se va adresa Ministerului Cuturii, pentru
soluţionarea problemei privind modul de aplicare a OM 2066/februarie 2011 privind aplicarea OG
51.1998, art 21 litera f, promiţând să revină la începutul lunii octombrie 2013.
Octombrie – refuzul Guvernului de a nuanţa legea, interpelarea Senatului şi Camerei Deputaţilor
Fejer Laszlo, în calitate de deputat UDMR, a sprijinit demersurile celor 3 asociaţii pe lângă AFCN, a
făcut interpelare parlamentară la Senat pentru scoaterea literei f) din art. 21 a OG 51/1998. Guvernul
a transmis refuzul la acest demers la sfârşitul lunii octombrie 2013. Aceeaşi interpelare este acum la
Camera Deputaţilor, iar în Comisia de cultură, dl. Fejer a solicitat ca dezbaterile pe acestă temă să se
facă în prezenţa reprezentanţilor celor 3 asociaţii.
Noiembrie – abordarea Ministerului Culturii
ATT, APIIP şi APRA au trimis Ministrului Culturii o propunere de modificare a OM 2011 împreună cu o
Notă de Fundamentare pentru a se reveni la impozitarea vânzării cu amănuntul a articolelor
impozitate, ca verigă finală a lanţului comercial aşa cum a fost formulată iniţial legea, informând şi
conducerea AFCN despre acest demers.
Decembrie – abordarea Ministerului Culturii, hărţuirea tipografiilor continuă
În prezent aşteptăm rezultatul acestui demers, urmând ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire
între reprezentanţii asociaţiilor, AFCN, Ministrul Culturii şi doamna Ministru pentru Dialog Social. De
câteva săptămâni tipografii, care nu sunt membri ai acestor 3 asociaţii şi nu au cunoştinţă de cele
“negociate” cu autorităţile, spun că angajaţi de la AFCN sună şi ameninţă că dacă nu plătesc taxa îi
acţionează în judecată. Este o hărţuire.

CEREM şi în numele tău:

Ca AFCN să nu dea o interpretare proprie legii, prin care pe producători să îi considere vânzători.
Redactarea unor norme care să clarifice aplicarea OG 51/1998, respectiv căror produse şi căror agenţi
economici se aplică.

În încheiere am să vă rog să transmiteţi atât colaboratorilor dumneavoastră din domeniul printului şi

ambalajelor cât şi membrilor ATT care sunt principalele gânduri şi acţiuni pe care doriţi să le puneţi în
practică în anul 2014 atât la nivelul firmelor Disz Tipo şi Sufitech cât şi la nivelul conducerii acţiunilor
ATT.
Istvan David: În cadrul celor două firme vom continua seria investiţiilor, unele începute, altele doar
planificate.
Avem în vedere achiziţionarea de noi tehnologii, unele chiar de ultimă oră, pentru a deveni mai
competitivi în vederea consolidării poziţiilor noastre pe piaţă.
Urmează în prima jumătate a anului 2014, procesul de informatizare, respectiv implementarea unei
platforme ERP pentru urmărirea şi planificarea producţiei. Dorim prin aceasta să controlăm procesele
tehnologice în totalitate şi să oferim partenerilor noştri promptitudine şi calitate la preţul cel mai bun.
În cadrul ATT, după cum am declarat şi anterior, voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a apăra
interesele breslei noastre şi a dezvolta asociaţia prin cooptarea a cât mai mulţi membrii.
Şi pentru că suntem la finalul anului 2013 şi în ajun de sărbători, voi profita de această oportunitate,
dorind tuturor colaboratorilor şi cititorilor dumneavoastră Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani, un 2014
prosper, benefic şi plin de succese!

Informaţii iniţiale referitoare la Directiva privind ambalajele

Scopul Directivei privind ambalajele (Asociaţia Companiilor de Asigurări (VVO) - Monitorul Oficial
Federal Austriac (BGBl) Nr. 648/1996 cu modificările ulterioare) este de a evita pe cât posibil deșeurile
din ambalaje, nu de a colecta ambalajele care pot fi prevenite şi de a le pune la dispoziţie pentru
reutilizare sau reciclare. Responsabilitatea principală aparţine celor care au introdus pe piaţă sau au
utilizat materialul de ambalaj.
Societăţile afectate de VVO sunt cele care introduc pe piaţa din Austria ambalaje sau produse primare
imediate ale acestora. Prin urmare, aceasta se aplică producătorilor, importatorilor, ambalatorilor şi
distribuitorilor de ambalaje. De asemenea, comerţul prin poştă intră sub incidenţa domeniului de
aplicare al VVO.
Sunt exceptaţi din domeniul de aplicare a VVO: Transportatorii (companii de expediere şi transport
abilitate), intermediarii de afaceri privind tranzacţionarea de mărfuri (agenţi comerciali) şi ambalarea,
care sunt destinate exportului din Austria (export).
Ambalaj înseamnă materiale de ambalare, produse auxiliare de ambalare, paleţi şi produse din care
sunt realizate materialele de ambalare sau produsele auxiliare de ambalare în mod direct. Ambalajele
sunt împărţite în ambalaje de transport, de comercializare şi ambalaj secundar.
De la caz la caz, o delimitare între ambalaj şi produse care nu sunt ambalaje poate cauza uneori
probleme. La adresa de internet www.lebensministerium.at/umwelt > Gestiune deşeuri şi resurse >
Ambalaje, Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Gospodărirea Apelor elaborează o
 listă cu definiţii în ceea ce priveşte clasificarea ambalajelor. Exemple de ambalaje şi produse care nu
sunt ambalaje sunt, de asemenea, enumerate în Anexa 1a.
Oricine introduce un material de ambalare pe piaţă trebuie să respecte obligaţiile din VVO care revin
rolului său (producător, importator, punct de colectare cu ridicata, mic producător, furnizor la punct de
colectare cu ridicata, realizator prin forţe proprii, distribuitor final, etc.). Acesta realizează acest lucru
prin forţe proprii sau se asigură că furnizorii proprii din amonte sau clienţii săi îndeplinesc aceste
obligaţii în numele său.
Distribuitorul pe piaţă trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:
 Scutire într-un sistem de colectare şi de reciclare
 Asiguraţi-vă că ambalajele sunt colectate prin forţe proprii şi livrate la un punct de reciclare
admisibil (realizator prin forţe proprii)
Scutirea într-un sistem de colectare şi de reciclare trebuie anunţată prin confirmare scrisă cu detalii
privind sistemul de colectare şi de reciclare de-a lungul întregului lanţ comercial până la distribuitorul
final (de exemplu, „declaraţia anuală obligatorie punct de vedere juridic“, informaţii cu privire la
documentele de comandă sau de transport sau de pe internet). Simpla indicare a numărului de licenţă
alocat de sistemul de colectare şi reciclare nu este suficientă deoarece în cazul în care toate
ambalajele beneficiază de scutire, declaraţia nu mai este posibilă. Declaraţiile privind scutirea acordată
furnizorilor în amonte trebuie păstrate separat timp de şapte ani şi prezentate autorităţii atunci când
aceasta solicită acest lucru.
În calitate de realizator prin forţe proprii, acesta se angajează să îndeplinească prin forţe proprii
toate cerinţele din VVO. Efortul se amortizează în doar câteva cazuri (de exemplu, grup de clienţi mai
mic şi contact permanent, informaţii cu privire la logistica de colectare). În funcţie de rolul lor,
realizatorii prin forţe proprii trebuie să prezinte documente justificative cu privire la procentul de
colectare şi de reciclare (cantitate distribuită per material de ambalare - cantitate retrasă - cantitare
reciclată) pe care să îl aducă la cunoştinţa BMLFUW prin completarea formularului disponibil pe
internet la adresa www.edm.gv.at până la data de 31 martie pentru anul precedent.
În cazul în care obiectivele privind colectarea şi reciclarea nu sunt îndeplinite, se va „acorda o licenţă
pentru cantităţi complementare“. În concluzie, cantităţile lipsă pentru a atingerea obiectivelor trebuie
să fie autorizate de către un sistem de colectare şi reciclare recunoscut până la 31 martie pentru anul
precedent. În ceea ce priveşte acordarea unei licenţe pentru cantităţi complementare, BMLFUW
trebuie să fie informat în mod neoficial. Printr-o notă pe ambalaj se asigură că consumatorii finali ai
ambalajelor sunt informaţi cu privire la returnarea şi posibilităţile de returnare corespunzătoare.
Pentru deşeurile din ambalaje, consumatorii finali comerciali, care în calitate de importatori în scop
propriu se ocupă de mărfuri şi bunuri ambalate, trebuie să contracteze o firmă care colectează sau
tratează deşeuri în vederea unei reciclări conformă prevederilor legale aplicabile ambalajelor. Dovada
în acest sens trebuie adusă la cunoştinţa BMLFUW prin completarea unui formular disponibil pe
internet la adresa www.edm.gv.at până la data de 31 martie a anului următor. Ca alternativă există
acordarea de licenţe de către un sistem de colectare şi reciclare.
Pentru ambalajele durabile există dispoziţii speciale. Acestea sunt excluse de la marea majoritate a
obligaţiilor VVO. Pachetele durabile sunt pachetele care servesc la utilizarea pe termen lung a unui
produs, care ca şi medie statistică are o durată de viaţă de cel puţin cinci ani şi care de obicei este
eliminat împreună cu produsul după încetarea utilizării sale. BMLFUW a publicat note explicative
corespunzătoare.
De asemenea, condiţii speciale se aplică containerelor reutilizabile şi dispozitivelor de închidere şi
etichetelor introduse pe piaţă împreună cu acestea. Masa dispozitivelor de închidere şi a etichetelor nu
trebuie să depăşească 5% din masa containerului reutilizabil. În cazul în care containerele reutilizabile
sunt în continuare depozitate, utilizate în mod repetat şi are loc o retragere progresivă, atunci acestea
sunt de asemenea scutite de la majoritatea obligaţiilor VVO. Cu toate acestea, există obligaţia
prezentării raportului anual, pentru prima umplere a containerelor reutilizabile şi deșeurile provenite
 de la containerele reutilizabile prin completarea formularului disponibil pe internet la adresa
www.edm.gv.at. Această raportare este realizată printr-un mesaj colectiv al Camerei Economice a
Austriei (WKO) în baza unor estimări verificabile.
Conform VVO, micii producători sunt distribuitori pe piaţă de ambalaje, care într-un an calendaristic
introduc pe piaţă doar cantităţi foarte mici de ambalaje, piaţă unde există anumite praguri care nu
trebuie depăşite (hârtie, carton, carton ondulat 300 kg, sticlă 800 kg; metale 100 kg; materiale
plastice 100 kg; lemn 100 kg şi toate celelalte materiale de ambalare 50 kg) iar cifra de afaceri anuală
totală (fără TVA) nu depăşeşte 726.728 Eur. Micii producători sunt obligaţi doar ca la cererea clientului
să retragă materialul de ambalare introdus de ei pe piaţă şi să pună la dispoziţie o reciclare conformă
Directivei privind ambalajele.
În anumite condiţii (fără ambalaje de service şi o cifră de afaceri de import proprie mai mică de
40.000 Eur), micii producători beneficiază de posibilitatea unei scutiri simplificate la Altstoff Recycling
Austria AG („Obligaţia formularului de virament“). Formularele de virament pot fi obţinute de la
Camera de Comerţ.
„Obligaţia formularului de virament“ marcat include ambalajele care nu sunt ambalaje de service şi
care sunt utilizate pentru prima dată de către micii producători,
 în calitate de ambalatori sau
 în calitate de importator de ambalaje pe piaţă pentru mărfurile sau bunurile importate de acesta.
Pentru această opţiune, ambalajele de service (de exemplu, pungile de hârtie) pot fi obţinute deja cu
scutire de la furnizorii din lista cu sursele de aprovizionare pusă la dispoziţie de ARA (Descărcarea şi
Curăţarea Apelor reziduale).
Pentru mai multe informaţii cu privire la sistemele de colectare şi reciclare aprobate, vă
rugăm să vizitaţi
 Altstoff Recycling Austria AG
 AGR Austria Glas Recycling GmbH (în sistemul ARA)
 GUT - Galle Umwelttechnik GmbH
 ÖKO-BOX Sammel GmbH
 Bonus Holsystem für Verpackungen GmbH & Co KG
 UFH Verpackung Systembetreiber GmbH
 Interseroh Austria GmbH

ARA, AGR, ÖKO-Box şi sistemul GUT sunt aprobate pentru colectare de la domiciliu şi colectare
comercială. Toate celelalte sisteme funcţionează numai în sectorul comercial.
Link-ul la lista actuală a BMLFUW privind sistemele de colectare şi de reciclare, inclusiv obiectul de
activitate ale acestora
Alte link-uri importante pe tema ambalaje:
BMLFUW
WKÖ
Mayr-Melnhof
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Logo

Mayr-Melnhof este o companie producătoare de ambalaje din carton din Austria. Activitatea
companiei este împărțită în trei divizii operative: MM-Karton, MM-Packaging și MM-Graphia[1].
Grupul Mayr-Melnhof are o capacitate de prelucrare de 324.000 tone anual, având capacități de
producție în Austria, Germania, Franța, Marea Britanie, Ungaria,Polonia și România[1]. În anul 2003,
grupul a avut vânzări de aproximativ 400 de milioane de euro[1].

Mayr-Melnhof în România[modificare | modificare sursă]

Divizia MM Packaging, producătoare de cutii pliante din carton multistrat a intrat pe piața din
România în anul 1999[1]. În anul 2005, MM Packaging era liderul pieței, având producție anuală de
9.000 tone de carton și 95 de angajați[1]. În anul 2003, compania a avut vânzări totale de 6,5
milioane de euro, și o cotă de peste 10% pe piața cartonului duplex[2].
În iunie 2004, MM Packaging a achiziționat divizia specializată în producția de ambalaje de carton a
companiei Rodata, care a înregistrat o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro în 2003[1].

Managementul deseurilor de ambalaje, important pentru fiecare

logistician
30.05.2014 /
Aurora Negutu


Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on printShare on gmailMore Sharing Services0
Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in
angajamentele asumate de Romania fata de UE. Directiva Europeana 94/62 cu completarile si
modificarile ulterioare a fost transpusa in legislatia nationala prin HG 621/2005 si a avut doua
modificari si completari: HG 1072/2006 si HG 247/2011, ce transpun cadrul legislativ privind
obligatiile pe care le au operatorii economici care fabrica ambalaje si cei care pun pe piata
produse ambalate si ambalaje de desfacere, si care sunt responsabili atat pentru ambalajul
primar, cat si pentru cele secundar si tertiar. Anual, pe piata ajung peste un milion de tone de
deseuri din ambalaje de plastic, carton, lemn si metal, cifra apropiata de productia de carne de la
noi.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) a stabilit, conform legislatiei, pentru operatorii
economici, obiective de valorificare de 60% si reciclare de 55% din cantitatea totala de deseuri pusa pe
piata. „Aceste obiective sunt prevazute in OUG 196/2005 si pot fi stabilite individual sau prin delegarea
responsabilitatii. Individual inseamna ca operatorul economic isi organizeaza singur sistemul astfel incat
sa-si recupereze de pe piata ambalajele si sa indeplineasca obiectivele de reciclare si valorificare
stipulate prin lege. Sau poate alege varianta sa predea responsabilitatea catre un agent licentiat“, a
explicat Mihaela Olaru, sef serviciu deseuri, ANPM.
Licentierea agentilor se face la nivelul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, iar in acest moment
pe piata exista opt operatori cu drept de a actiona la nivel national si care, in schimbul unui tarif, sunt
obligati sa asigure procedura in locul agentului economic. Chiar daca un agent economic decide sa-si
recupereze de pe piata deseurile, acesta trebuie sa le si predea mai departe spre reciclare unui operator
economic autorizat.
Pentru delegarea responsabilitatii se semneaza un contract cu un operator licentiat, acesta fiind
responsabil pentru cantitatea de deseuri mentionata in contract. Conform OUG 196/2005, cu toate
completarile si modificarile, toata responsabilitatea revine operatorului caruia i-a fost predata. In cazul in
care obiectivele nu sunt indeplinite, organizatia catre care s-a delegat responsabilitatea este penalizata
de Fondul de Mediu.
Operatorii economici care pun pe piata produse ambalate au obligatia sa raporteze lunar catre
Administratia Fondului pentru Mediu cantitatea estimata. „Aveti obligatia de a raporta, pana la data de 25
a fiecarei luni, cantitatea introdusa pe piata in luna in curs. Trebuie raportata si cantitatea reciclata si
valorificata. Daca se raporteaza zero se achita o penalitate de 2 lei/kg tinta neatinsa“, a mai spus Mihaela
Olaru. Daca pe piata au fost introduse 100 t de deseuri si s-au reciclat doar 40 t se plateste o penalitate
pana la diferenta de 60% a obiectivului de reciclare stabilit prin lege. „In cazul predarii de responsabilitate,
raportarea se face de catre operator si el va mentiona cat a valorificat si cat a reciclat, pentru a putea
face raportarea“, a completat aceasta.

Mai mult decat o simpla raportare

Activitatea operatorilor licentiati pentru preluarea responsabilitatii incepe in momentul in care un operator
economic anunta cantitatea de deseuri puse pe piata. „La inceputul anului se face o estimare a cantitatii
de ambalaj si de aici incepe urmarirea procesului de generare a deseului“, a declarat Ionut Georgescu,
director Intersemat, una dintre cele opt companii autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor ce
pun pe piata produse ambalate. Aceasta are contracte cu societatile de colectare, iar cel putin 70% din
fondurile incasate sunt reintroduse pe piata.
,

Comentarii (1)

Nume

E-mail Comentariu
Au mai ramas 1000 caractere
Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate
comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la
ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să
oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Trimitere

 Portarescu Ruxandra
 Buna ziua
Sugestie:
Sunt specialist management deseuri Cluj; fac deseori raportari la afm bucuresti. Este foarte
important de precizat ca nu este suficient sa transferi responsabilitatea ci trebuie sa ai si certificat
de atestare fiscala emis de afm (obligatie introdusa din februarie 2014). Acesta se da dupa ce se
verifica ultimii 5 ani, adica fie declari pe proprie raspundere ca nu ai avut obligatii (este de
preferat sa nu se ascunda date pentru ca sunt usor de verificat in contabilitate) fie declari si
platesti ultimii 5 ani. In plus chiar daca se transfera obligatia, unei societati autorizate, mai exista
obligatii referitoare la ce documente se predau autoritatilor de mediu locale unde isi au sediu,
raportari online pe anpm plus evidenta deseurilor obligatorie pentru toate societatile prin Legea
211/2011. Ar fi minunat daca ati aborda si acest subiect. Daca va pot ajuta cu informatii o fac cu
cea mai mare placere. O zi frumoasa!

Ambalajele din carton reciclat,

suspectate că sunt cancerigene
Principalii producători de alimente se gândesc să renunţe la ambalajele
din carton reciclat, din cauza îngrijorărilor referitoare la siguranţa
acestora, potrivit unei anchete realizate de BBC.

Cercetarea arată că au fost descoperite substanţe chimice toxice

provenite din ziare reciclate, ce au contaminat unele produse alimentare
vândute în cutii de carton. Substanţele chimice, cunoscute şi ca uleiurile
minerale, provin din cerneluri de imprimare şi sunt asociate cu apariţia
cancerului şi infecţii la nivelul organelor interne.

Producătorul britanic de cereale Jordans a oprit utilizarea cartonului

reciclat şi există informaţii că şi alte firme încep să se asigure că
ambalajele lor reciclate nu conţin uleiuri toxice.

Reprezentantii Kellogg's şi Weetabix au declarat că au luat măsuri pentru

a elimina cantitatea de ulei mineral din ambalajul lor.
Expunerea la uleiurile minerale a fost asociată adesea de infecţii la
nivelul organelor interne şi apariţia cancerului.

Ordinul Ministerului Mediului nr. 35/2014 -

aprobarea modelului si continutului
formularului "Declaratie privind obligatiile la
Fondul pentru mediu" si a instructiunilor de
completare si depunere a acestuia
Ordinul Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice nr.
35/2014 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 549/2006 pentru aprobarea modelului si
continutului formularului „Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru
mediu” si a instructiunilor de completare si depunere a acestuia a
fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 99, din 7 februarie
2014.

(P) Nu chema orice exterminator, apeleaza un expert! Telefon: 021.9662, www.0219662.ro

Autor
AvocatNet.ro
11 Februarie 2014
1 comentariiPrinteaza articol

Avand in vedere dispozitiile art. 228 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea
Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Schimbarilor Climatice si pentru modificarea unor acte normative in domeniul mediului
si schimbarilor climatice, cu modifica rile si completarile ulterioare, ministrul mediului si
schimbarilor climatice emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 549/2006 pentru aprobarea
modelului si continutului formularului„Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru
mediu” si a instructiunilor de completare si depunere a acestuia, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 3, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: „(1) Declaratia privind obligatiile
la Fondul pentru mediu se depune in format editat pe suport hartie sau se transmite prin
mijloace electronice de transmitere la distanta la Administratia Fondului pentru Mediu”.
2. La articolul 3, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: „(4) Formatul electronic se
transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta la adresa
http://www.afm.ro, in conditiile legii”.
3. Anexele nr. 1 si 2 se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2, care fac parte
integranta din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul mediului si schimbarilor climatice,

Rovana Plumb

Bucuresti, 17 ianuarie 2014.

Nr. 35.

Nota: In fisier atasat poate fi consultata Anexa 1, modelul declaratiei de mediu.

Anexa 2

INSTRUCTIUNI

de completare si depunere a formularului „Declaratie privind obligatiile la Fondul

pentru mediu”
CAPITOLUL I

Completarea formularului „Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru mediu”

Perioada de raportare: In rubrica „Luna” se inscrie cu cifre arabe numarul lunii la care
se refera obligatia, acest lucru fiind valabil si pentru obligatiile de plata cu termen
scadent lunar si pentru obligatiile de plata cu termen scadent trimestrial si anual (de
exemplu: 02 pentru obligatiile de plata reprezentand taxele pentru emisiile de poluanti in
atmosfera, datorate de operatorii economici detinatori de surse stationare a caror
utilizare afecteaza factorii de mediu, aferente lunii februarie). In rubrica „Anul” se
completeaza anul de raportare cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu: 2009).

SECTIUNEA I
Date de identificare ale platitorului

Rubrica „Cod de identificare fiscala” se completeaza astfel:

a) contribuabilii persoane juridice inscriu codul de inregistrare fiscala ori codul unic de
inregistrare;
b) contribuabilii persoane fizice inscriu codul numeric personal sau numarul de
identificare fiscala, dupa caz. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.
In cazul in care contribuabilul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoare adaugata nu
se completeaza atributul RO. In rubrica „Denumire” se inscriu denumirea sau numele si
prenumele contribuabilului la Fondul pentru mediu, dupa caz. Rubricile privind adresa
se completeaza cu datele corespunzatoare domiciliului fiscal al contribuabililor la Fondul
pentru mediu, persoane juridice sau persoane fizice, dupa caz.

SECTIUNEA a II-a

Date privind obligatia bugetara

Pentru fiecare obligatie de plata prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, datorata pentru perioada de
raportare, cu termen de declarare lunar, trimestrial sau anual, se completeaza in acelasi
formular tabelul generat cu ajutorul programului informatic de asistenta. Sumele
reprezentand obligatii constituite in perioada de raportare la care se refera Declaratia
privind obligatiile la Fondul pentru mediu se inscriu in randurile corespunzatoare, in
conformitate cu instructiunile de mai jos. In situatia in care, pentru perioada de
raportare, nu rezulta sume datorate, reprezentand contributii si taxe, pentru care
persoanele juridice si persoanele fizice au dobandit calitatea de contribuabili la bugetul
Fondului pentru mediu, se inscrie cifra 0 (zero). Sumele stabilite prin actele de
inspectie, ca diferente de contributii si taxe, nu se inscriu in Declaratia privind obligatiile
la Fondul pentru mediu. In coloana „Denumirea obligatiei bugetare” se inscrie
denumirea obligatiei de plata la bugetul Fondului pentru mediu, potrivit legislatiei in
vigoare, datorata in perioada de raportare. In cazul taxelor cu termen de declarare si de
plata anual, obligatiile de plata se completeaza la Declaratia privind obligatiile la Fondul
pentru mediu aferenta lunii decembrie a anului respectiv (de exemplu: pentru contributia
aferenta ambalajelor introduse pe piata nationala de catre operatorii economici
responsabili, obligatiile de plata aferente perioadei ianuarie-decembrie 2009 se inscriu
in declaratia lunii decembrie 2009, cu termen de declarare pana la data de 25 ianuarie
2010 inclusiv). In coloana „Suma datorata” se inscrie suma reprezentand contributii si
taxe datorate la bugetul Fondului pentru mediu in perioada de raportare, potrivit
legislatiei in vigoare.

SECTIUNEA a III-a

Date privind cantitatile de ambalaje introduse pe piata nationala de catre operatorii

economici responsabili

In coloana „Tip material” se inscrie denumirea materialului de ambalaje introdus pe

piata nationala (de exemplu: sticla, plastic, hartie si carton, metal, lemn, aluminiu, PET).
Materialele compozite se incadreaza in functie de materialul preponderent. In
coloana„Cantitatea introdusa pe piata nationala (kg)” se inscriu cu cifre arabe, pe tip de
material, in kilograme, cantitatile de ambalaje introduse pe piata nationala de catre
operatorii economici responsabili in perioada de raportare. In coloana„Cantitatea
valorificata (kg)” se inscriu cu cifre arabe, pe tip de material, in kilograme, cantitatile de
deseuri de ambalaje valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare
de energie si valorificate prin reciclare de operatorii economici responsabili in perioada
de raportare, in mod individual si/sau prin transfer de responsabilitate, astfel:
a) in coloana „Cantitatea valorificata prin alta operatiune de valorificare decat reciclare
(kg)” se inscriu cu cifre arabe, pe tip de material, in kilograme, cantitatile de deseuri de
ambalaje valorificate prin alta operatiune de valorificare decat reciclare sau incinerate in
instalatii de incinerare cu recuperare de energie de catre operatorii economici
responsabili in perioada de raportare, in mod individual si/sau prin transfer de
responsabilitate;
b) in coloana „Cantitatea valorificata prin reciclare (kg)” se inscriu cu cifre arabe, pe tip
de material, in kilograme, cantitatile de deseuri de ambalaje valorificate prin reciclare de
catre operatorii economici responsabili in perioada de raportare, in mod individual si/sau
prin transfer de responsabilitate. In situatia in care, pentru perioada de raportare, nu
rezulta cantitati de ambalaje sau deseuri de ambalaje pentru care operatorii economici
responsabili sunt raspunzatori, se inscrie cifra 0 (zero) la pozitia corespunzatoare din
tabel. SECTIUNEA a IV-a Date privind cantitatile de anvelope noi si/sau uzate destinate
reutilizarii, introduse pe piata nationala de catre operatorii economici In coloana
„Cantitatea introdusa pe piata nationala (kg)” se inscriu cu cifre arabe cantitatile de
anvelope noi si/sau uzate, in kilograme, introduse pe piata de catre operatorii economici
in perioada de raportare aferenta anului precedent. In coloana „Cantitatea gestionata
(kg)” se inscriu cu cifre arabe cantitatile, in kilograme, de anvelope uzate gestionate in
perioada de raportare de catre operatorii economici care introduc pe piata nationala
anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii, in mod individual si/sau prin transfer de
responsabilitate. In situatia in care, pentru perioada de raportare, nu rezulta cantitati de
anvelope pentru care operatorii economici care introduc pe piata nationala anvelope noi
si/sau uzate destinate reutilizarii sunt raspunzatori, se inscrie cifra 0 (zero) la pozitia
corespunzatoare din tabel.

CAPITOLUL II

Instructiuni de completare a formularului

„Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru mediu” - rectificativa

In cazul in care contribuabilii au declarat eronat obligatiile la Fondul pentru mediu, in

una sau mai multe perioade de raportare, acestia pot rectifica obligatiile eronat
declarate prin depunerea Declaratiei privind obligatiile la Fondul pentru mediu
rectificative, aferenta fiecarei perioade pentru care s-a declarat eronat. Declaratia
privind obligatiile la Fondul pentru mediu rectificativa inlocuieste declaratia depusa
initial. Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu rectificativa se completeaza
inscriindu-se corect toate datele pentru perioada de raportare pentru care se face
rectificarea. In cazul in care contribuabilii datoreaza mai multe obligatii si declara eronat
una sau mai multe dintre ele, la completarea declaratiei rectificative vor inscrie toate
datele corecte in toate rubricile, nu numai acolo unde s-a declarat eronat. In cazul
rectificarii obligatiilor prevazute la sectiunile a III-a si a IV-a ulterior depunerii sau
transmiterii prin mijloace electronice de transmitere la distanta a declaratiei lunii
decembrie, se rectifica obligatiile eronat constituite aferente perioadei de raportare din
Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu comunicata Administratiei Fondului
pentru Mediu si, in acelasi timp, se intocmeste si se depune si Declaratia privind
obligatiile la Fondul pentru mediu rectificativa aferenta lunii decembrie a anului
respectiv.

CAPITOLUL III

Depunerea sau transmiterea prin mijloace electronice de

transmitere la distanta a Declaratiei privind obligatiile la Fondul pentru mediu si a
Declaratiei privind obligatiile la Fondul pentru mediu rectificative

Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu se completeaza si se depune sau

se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta de catre persoanele
juridice si persoanele fizice care au calitatea de contribuabil la bugetul Fondului pentru
mediu, potrivit legislatiei in vigoare. Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu
in forma editata pe suport hartie se depune/se comunica cu confirmare de primire, iar
declaratia in format electronic se transmite prin mijloace electronice de transmitere la
distanta, in conditiile legii. Termenele de declarare a obligatiilor la Fondul pentru mediu
sunt prevazute in actele normative in vigoare, astfel:
1. lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat
activitatea, pentru obligatiile de plata reprezentand:
a) o contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si
neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrarii, obtinute de catre generatorul
deseurilor, respectiv detinatorul bunurilor destinate dezmembrarii, persoana fizica sau
juridica. Sumele se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii economici care
desfasoara activitati de colectare si/sau valorificare a deseurilor, care au obligatia sa le
vireze la Fondul pentru mediu;
b) taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, datorate de operatorii economici
detinatori de surse stationare a caror utilizare afecteaza factorii de mediu, in cuantumul
prevazut in anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare;
c) o contributie de 2% din valoarea substantelor clasificate prin acte normative ca fiind
periculoase pentru mediu, introduse pe piata nationala de catre operatorii economici;
d) o contributie de 2% din veniturile realizate din vanzarea masei lemnoase si/sau a
materialelor lemnoase obtinute de catre administratorul, respectiv proprietarul padurii,
cu exceptia lemnelor de foc, arborilor si arbustilor ornamentali, pomilor de Craciun,
rachitei si puietilor;
e) o taxa de 0,3 lei/kg, aplicata o singura data cantitatilor de uleiuri, pe baza minerala,
semisintetice, sintetice, cu sau fara adaosuri, datorata de catre operatorii economici
care introduc pe piata nationala astfel de produse. Taxa se evidentiaza distinct pe
documentele de vanzare;
2. lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat
activitatea, pentru:
a) cantitatile de ambalaje introduse pe piata nationala si cantitatile valorificate sau
incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si valorificate prin
reciclare, in vederea stabilirii diferentei dintre obiectivul anual de realizat si se cel efectiv
realizat. Declaratiile se completeaza si se depun/se transmit de catre operatorii
economici responsabili;
b) cantitatile de anvelope noi si/sau uzate introduse pe piata nationala si cantitatile
gestionate, pentru stabilirea diferentei dintre obiectivul anual de realizat, prevazut de
legislatia privind gestionarea anvelopelor uzate, si cel efectiv realizat. Declaratiile se
completeaza si se depun/se transmit de catre operatorii economici care introduc pe
piata nationala anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii;
3. trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare trimestrului in care s-a desfasurat
activitatea, pentru obligatiile de plata reprezentand:
- ecotaxa, in valoare de 0,1 lei/bucata, aplicata pungilor si sacoselor pentru cumparaturi,
cu maner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obtinute din resurse
neregenerabile definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, incasata de la operatorii economici care introduc
pe piata nationala astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidentiaza distinct pe
documentele de vanzare, iar valoarea acesteia se afiseaza vizibil la punctul de vanzare,
in vederea informarii consumatorilor finali;
4. anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pentru obligatiile de plata aferente anului
precedent, reprezentand:
a) taxele incasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru
depozitarea deseurilor valorificabile, in limitele prevazute in anexa nr. 2 la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) contributia de 2 lei/kg, datorata de operatorii economici care introduc pe piata
nationala bunuri ambalate, care distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje
de desfacere, si de operatorii economici care inchiriaza, sub orice forma, cu titlu
profesional, ambalaje, pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje
corespunzatoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare in instalatii de
incinerare cu recuperare de energie si de valorificare prin reciclare prevazute in anexa
nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si
cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate in instalatii de
incinerare cu recuperare de energie si valorificate prin reciclare;
c) contributia de 2 lei/kg anvelopa, datorata de operatorii economici care introduc pe
piata nationala anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii, pentru diferenta dintre
cantitatile de anvelope corespunzatoare obligatiilor anuale de gestionare prevazute in
legislatia in vigoare si cantitatile efectiv gestionate;
d) contributia de 3% din suma care se incaseaza anual pentru gestionarea fondurilor de
vanatoare, platita de catre gestionarii fondurilor de vanatoare;
e) contributia de 100 lei/tona, datorata de unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa
caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, in cazul neindeplinirii
obiectivului anual de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare
din deseurile municipale si asimilabile colectate prin serviciul public de salubrizare, plata
facandu-se pentru diferenta dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de
diminuare si cantitatea efectiv incredintata spre valorificare sau incinerare in instalatii de
incinerare cu recuperare de energie. Depunerea sau transmiterea prin mijloace
electronice de transmitere la distanta a Declaratiei privind obligatiile la Fondul pentru
mediu se realizeaza de contribuabilii persoane juridice, cumulat, atat pentru activitatea
proprie, cat si pentru activitatea entitatilor fara personalitate juridica ale acesteia.
Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu rectificativa se depune in original, la
sediul Administratiei Fondului pentru Mediu, sau se comunica cu confirmare de primire
de catre persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de contribuabil la
Fondul pentru mediu, numai insotita de adresa si documente justificative din care sa
rezulte corectitudinea datelor inscrise in declaratia rectificativa. Declaratia privind
obligatiile la Fondul pentru mediu rectificativa nu se transmite prin mijloace electronice
de transmitere la distanta. Dupa data inceperii inspectiei fiscale nu se depun si nu se
inregistreaza declaratii privind obligatiile la Fondul pentru mediu si declaratii privind
obligatiile la Fondul pentru mediu rectificative aferente perioadelor supuse inspectiei
fiscale.

CAPITOLUL IV

Caracteristici de tiparire, utilizare si pastrare ale formularului „Declaratie privind

obligatiile la Fondul pentru mediu”

Denumire: Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru mediu

Caracteristici de tiparire: se utilizeaza echipament informatic pentru completare si

editare cu ajutorul programului informatic de asistenta, asigurat gratuit de Administratia
Fondului pentru Mediu. Programul informatic de asistenta poate fi descarcat de pe
serverul de web al Administratiei Fondului pentru Mediu, la adresa http://www.afm.ro
Utilizare: declararea obligatiilor la Fondul pentru mediu datorate de persoanele juridice
si persoanele fizice care au calitatea de contribuabil la Fondul pentru mediu, potrivit
legislatiei in vigoare. Intocmire: de catre toti contribuabilii la Fondul pentru mediu carora
le revin obligatii conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare Declaratia privind obligatiile la Fondul pentru mediu, in forma editata pe
suport hartie, se intocmeste in doua exemplare, semnate si stampilate in original,
potrivit legii in vigoare, astfel:
- un exemplar pentru contribuabil, cu confirmare de primire;
- un exemplar la organul competent. Formatul electronic al Declaratiei privind obligatiile
la Fondul pentru mediu se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta
la adresa http://www.afm.ro, potrivit legislatiei in vigoare. Arhivare: la Administratia
Fondului pentru Mediu
- formatul electronic, in arhiva de documente electronice;
- formatul hartie, in arhiva.
Fisiere atasate:Declaratie de mediu (0,14 MB)

Lansează, în premieră în România un produs în

ambalaj de carton provenind din păduri
administrate responsabil
0
BY FLORIN GHINDA ON 27 IUNIE 2013COLȚUL VERDE, CSR, ECONOMIE, ROMÂNIA INTERNAȚIONALĂ

Tetra Pak®și Danone România lansează, în premieră în România,

Activia în ambalaj de carton provenind din păduri administrate
responsabil (certificate FSC®)
Consecvente cu politica lor de a proteja mediul înconjurător și de a
promova o atitudine responsabilă față de resursele naturale, Tetra Pak®
și Danone România lansează primul produs lactat proaspăt ambalat în
România în ambalaj de carton provenind din păduri administrate
responsabil (certificate FSC®).
Organizația FSC (Forest Stewardship Council®) se ocupă de promovarea administrării responsabile a
pădurilor din punct de vedere ecologic, social și economic, pentru a conserva biodiversitatea, productivitatea
pădurilor și procesele ecologice. Astfel, se pune accentul și pe beneficiile sociale ale administrării forestiere
pentru ca societatea și comunitatea să se bucure de beneficii pe termen mediu și lung, iar activitatea economică
să fie suficient de profitabilă fără a genera profit în detrimentul resursei forestiere, ecosistemului sau afectând
comunitatea. Prezența acestui simbol pe ambalaje reprezintă garanția că fibra lemnoasă folosită pentru
ambalaje provine din păduri administrate responsabil și surse controlate, care sunt regenerate prin plantări sau
în mod natural. La nivel global, suprafață forestieră totală certificată FSC este de 180,5 milioane de hectare, în
79 de țări. În România, suprafață forestieră totală certificată FSC este de 2.386.535 hectare, reprezentând cca
37% din suprafața forestieră a României (6,37 milioane de hectare).
„Suntem convinși că în următoarea perioadă vom vedea și alte companii care vor alege să ambaleze
produse realizate local în ambalajele certificate FSC, cu atât mai mult cu cât politica noastră globală este să
ne asumăm integral acest cost suplimentar al ambalajului certificat FSC (un ambalaj premium), fără a-l
transfera clienților noștri. În plus, acest tip de ambalaje oferă beneficii de necontestat mărcilor care îl
folosesc și demonstrează angajament pe termen lung față de politicile de responsabilitate socială; el devine
un diferențiator pozitiv al produsului la raft, motivând consumatorii să îl aleagă în schimbul unui produs
concurent în ambalaj necertificat”,declară Cristina Dumitru, Communications Manager Tetra Pak
South Eastern Europe.
„Ne bucurăm să fim primii parteneri ai Tetra Pak în România care au ales ambalajul certificat FSC pentru
Activia, cel mai vândut iaurt din România. Această decizie a fost un pas firesc, în acord cu politica noastră
de responsabilitate socială și de protecție a mediului, deoarece promovăm atât alimentația echilibrată, cât și
comportamentul responsabil față de mediu. Ne bucurăm să oferim acum consumatorilor Activia de băut în
ambalaj certificat FSC, dându-le posibilitatea de a beneficia, în același timp, de un produs de calitate și de a
contribui activ la protejarea pădurilor”, declară Cristina Popescu, Corporate Communications Manager,
Danone South Eastern Europe Danone.

Din studiul de opinie comandat de Tetra Pak despre FSC (Forest Stewardship Council®) și ambalajele de
lapte, lactate și suc cu certificare FSC (mai 2013) a reieșit că 1 din 2 consumatori români ar alege ambalajele
de carton provenind din păduri administrate responsabil (certificate FSC). Tetra Pak și Danone vin astfel în
întâmpinarea consumatorilor responsabili, oferindu-le acum iaurtul de băut Activia în ambalaj de carton
provenind din păduri certificate FSC.
„Din 2001 plantăm copaci și nu numai. Cum ne place nouă, la Tășuleasa Social, să spunem, plantăm idei,
plantăm semințe pentru un viitor mai bun și mai responsabil. Prin proiectele noastre de educație
ecologică vrem să schimbăm mentalități și să le arătăm celor din jur căputem si că trebuie, cu toții, sa
facem o diferență. Mă bucur să văd că pe măsură ce trece timpul suntem din ce în ce mai mulți pe acest
drum, persoane fizice și companii. Mă bucur să văd că a crescut și în România interesul companiilor pentru
păduri și modalitățile prin care își reduc amprenta de mediu și protejează resursele naturale. Noi credem că
fiecare dintre noi poate contribui la schimbare, indiferent de vârstă, statut social sau indiferent de
localitatea unde trăiește. Grija față de mediu are mai multe aspecte și poate începe cu plantarea unui copac,
curățenie în parc, colectare selectivă sau alegerea unor ambalaje prietenoase cu mediul”, declară Alin
Uhlmann-Useriu, Președintele Asociației Tășuleasa Social.
„Îmi face plăcere să fiu implicată în acest proiect, deoarece consider că reînnodarea relației cu natura
poate contribui la regăsirea unui echilibru de care avem atât de mare nevoie pentru a avea acea stare de
bine la care aspirăm. În vârtejul vieții contemporane, suntem cu toții prinși în problemele de zi cu zi,
astfel încât reîntoarcerea la bucuriile simple, la ceea ce este autentic, ne ajută foarte mult și ne oferă o altă
perspectivă asupra vieții, o perspectivă detașată de angoasele cotidiene și de presiunile zilnice. Este
important să iubim natura, s-o respectăm, s-o protejăm, căci astfel ne respectăm și ne protejăm pe
noi înșine. Este nevoie de pași mici și siguri pentru a restabili echilibrul cu natura și a descoperi surse de
fericire poate deja uitate; iar alegerea unui ambalaj prietenos cu mediul, precum cel certficat FSC este unul
din acești posibili pași”, spune Bogdana Bursuc, psiholog clinician Mind Institute.

Eforturile Tetra Pak de promovare a beneficiilor ambalajelor certificate FSC și a deciziei responsabile de
consum fac parte din strategia globală de comunicare despre mediu și resurse regenerabile. Strategia 2020
adoptată de companie la nivel global, în 2011, include trei piloni principali: reciclarea, dezvoltarea de produse
sustenabile (inclusiv certificarea FSC) și reducerea amprentei de carbon. Creșterea nivelului de cunoaștere
despre FSC și a preferinței către ambalajele certificate FSC sunt parte din pilonul Dezvoltarea de produse
sustenabile, adică ambalaje din resurse 100% regenerabile până în 2020.Tetra Top, ambalajul iaurtului de băut
Activia, devine astfel primul ambalaj al companiei Tetra Pak cu certificare FSC ales de un producător de
alimente din România.
DESPRE TETRA PAK
Tetra Pak este liderul mondial în soluţii de procesare, ambalare şi distribuire a produselor alimentare lichide.
Lucrând îndeaproape cu clienţii şi furnizorii noştri, oferim produse sigure, inovatoare şi în armonie cu protecţia
mediului înconjurător, care satisfac în fiecare zi cerinţele consumatorilor din peste 170 de ţări. Având
aproximativ 23000 de angajaţi în peste 85 de ţări, noi credem în asumarea cu responsabilitate a poziţiei de lider
în industria de profil, pentru crearea unei creşteri profitabile în armonie cu protecţia mediului înconjurător şi cu
o bună conduită socială.

Motto-ul nostru, „PROTEJEAZĂ CE E BUN™”, reflectă viziunea noastră de a oferi alimente sănătoase şi
disponibile oriunde. Mai multe informaţii despre Tetra Pak sunt disponibile pe www.tetrapak.ro
DESPRE DANONE
Compania DANONE PDPA România face parte din Grupul DANONE, prezent în 120 de ţări, unul dintre
liderii mondiali din industria alimentară, deţinând locul 1 în lume în fabricaţia de produse lactate proaspete şi
locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate şi al alimentaţiei pentru bebeluşi. Grupul DANONE a
înregistrat în 2012 vânzări de peste 20 miliarde EURO. DANONE România este lider de piaţă în categoria
produselor lactate proaspete, înregistrând în anul 2012 o cifră de afaceri de 506 milioane RON. Compania are
în portofoliu peste 80 de referinţe de produs, produse în majoritate în fabrica din Bucureşti, cu lapte proaspăt
colectat de la fermierii români.
Serbia, principala sursa a ambalajelor
Tetra Pak folosite de producatori din
Romania
MARŢI, 10 SEPTEMBRIE 2013 14:36

Aproximativ 60% din materialul de ambalare pentru clientii Tetra Pak

din Romania provine de la fabrica din Gornji Milanovac, Serbia,
principala sursa de material de ambalare pentru producatorii de sucuri,
nectar, lapte si produse lactate din regiune. Printre clientii din Romania
care primesc ambalaje produse in Serbia se numara: Albalact,
Friesland Campina, Ilvas, Lactalis, Lactag, Prodlacta, Simultan sau
Tymbark Maspex.
Producatorul de ambalaje Tetra Pak aniverseaza 50 de ani de la
instalarea primei masini in Serbia. Aceasta fabrica produce si exporta
material de ambalare pentru mai mult de 200 de clienti Tetra Pak din
52 de tari, 70% din productie fiind dedicata exclusiv exporturilor.

Productia acestei fabrici este in continua crestere, in 2012 atingand cel

mai inalt nivel de pana acum - 1,9 miliarde de ambalaje. In 2012 si
2013 au fost investiti peste 8 milioane de euro in modernizarea
echipamentelor din fabrica si aproape s-a dublat capacitatea de
productie. In acelasi timp, a fost inceputa productia in fabrica a unor
noi ambalaje din portofoliul global Tetra Pak.
“Siguranta alimentara si inovatia au fost motorul operatiunilor noastre
inca de la inceput. Impreuna cu partenerii si clientii nostri, atat locali,
cat si internationali, suntem mandri ca am contribuit la dezvoltarea si
cresterea industriei lactatelor si bauturilor in Europa de Sud-Est. De
asemenea, ne bucuram ca fabrica noastra din Serbia este astazi printre
cei mai mari producatori si exportatori care furnizeaza solutii de
ambalare si procesare peste tot in lume”, declara Ola Elmqvist,
Managing Director al Tetra Pak South Eastern Europe.

La inceputul anului 2012, compania a lansat prima fabrica de reciclare

a ambalajelor de carton de bauturi in Serbia, un proiect pilot la nivel.
In prezent, Brzan Plast asigura reciclarea ambalajelor de carton din
mai multe piete din Europa de Sud-Est.

Candidatul ideal:

Societatea noastra cauta OPERATOR MASINA DE CARTON.

Persoanele interesate sunt rugate sa aplice si sa trimita un CV cu foto la adresa: office@thimm.ro

Responsabilitati si beneficii:

Principalele responsabilitaţi:
• Operarea si monitorizarea masinii de produs carton si a proceselor in zona de responsabilitate asigurand
conformitatea cu programul de producţie, instructiunile si procedurile de lucru si de calitate
• Verifica vizual calitatea cartonului si efectueaza masuratori ale dimensiunilor placilor de carton ondulat
• Comunica eficient cu seful direct si cu intreaga echipa, completeaza fisele de productie sau alte documente
cerute
• Comunica imediat catre seful direct orice defectiune a utilajului aparuta
• Efectueaza sarcini legate de curatarea si igienizarea utilajului si a spatiului in zona de responsabilitate
• Respectarea responsabilitatilor legate de sanatatea si siguranta muncii

Cerinte:

• Cunostinte referitoare la operarea utilajelor, la procesele tehnologice de fabricatie, cunostinte referitoare la

principiile de functionare ale echipamentelor si controlul procesului de productie
• Experienta in productie
• Persoana dinamica, atenta
• Bune abilitati de comunicare si de lucru in echipa
• Corectitudine si seriozitate
• Spirit de initiativa, dorinta de invatare si progres

Descrierea companiei:

THIMM Packaging SRL este o societate romano-germana, parte a grupului german THIMM Verpackung,
avand ca obiect de activitate productia ambalajelor din carton ondulat. Cu o experienta de peste 12 ani pe piata
romanesca a ambalajelor la care se adauga experienta si profesionalismul partenerului german, THIMM
Packaging SRL considera o provocare gasirea solutiei optime de ambalare, pentru produsele fiecaruia dintre
partenerii nostri. Grija pentru angajaţi reprezintă un obiectiv permanent al societăţii şi o condiţe pentru
menţinerea pe piaţa muncii, la standardele impuse de grupul multinational din care face parte.

ALL PACK 2013, totul despre industria ambalajelor

În perioada 30 octombrie – 03 noiembrie 2013, Pavilionul A, din cadrul Centrului
Expozițional ROMEXPO a găzduit cea de-a XV-a ediție a expoziției internaționale pentru
ambalaje, materiale, mașini și echipamente specifice – ALL PACK 2013.

Aflată într-o continua dezvoltare, piața de ambalaje din România este influențată și modelată de
schimbările în comportamentul de consum și creșterea awarenessului de brand ce se remarcă nu doar în
sectorul alimentar, ci și în alte segmente ale bunurilor de consum. Furnizorii interni de ambalaje trebuie
să răspundă atât creșterii semnificative a cererii înregistrate în ultima perioadă, cât și așteptărilor din ce în
ce mai mari cu privire la calitate. De asemenea, conștientizarea importanței responsabilității sociale în
rândul corporațiilor din România a condus la sporirea solicitărilor de produse și servicii cât mai ecologice.
Pe o suprafață de expunere de 2.500 metri pătrați, ALL PACK a reunit cei mai importanți
jucători de pe piața soluțiilor de ambalare au expus cele mai noi produse și tehnologii, care
le-au oferit vizitatorilor oportunitatea de a lua pulsul pieței, de a achiziționa produse și servicii sau de a
negocia direct cu furnizorii.
De asemenea, companiile expozante au putut intra în contact direct cu clienții actuali sau
potențiali, de a vedea care sunt cerințele pieței. La expoziție au expus 79 de companii din
11 țări.

Disz Tipo – soluții de ambalare ecologice

Disz Tipo SRL este un important furnizor de ambalaje şi tipărituri din materiale 100% reciclabile, cu o
experiență în domeniul tiparului ce datează încă din 1992, iar din 1998 compania a pătruns și pe
piața ambalajelor, venind în întâmpinarea cerințelor clienților săi din țară și străinătate cu o ofertă variată
de soluții de ambalare, cum ar fi colțare din carton, ambalaj de ramă, palet de carton, saci gonflabili din
hârtie.
ECOLIGNOR – repararea și reciclarea paleților din lemn
Ecolignor, companie specializată în fabricarea, comercializarea, transportul şi repararea paleţilor din
lemn, le-a prezentat vizitatorilor oferta sa de servicii și soluții, ce cuprind toate etapele din momentul în
care paleții ies din fabrică și până la tratamentul final ca reziduu. Compania dispune de peste 11.000 mp
destinați fabricării și reparării paleților, mijloace de transport adecvate şi o echipă de specialişti înalt
calificată.
Imark Sistem – soluții de marcare industrială și identificare de produs
Imark Sistem, ca furnizor de top al soluțiilor și echipamentelor de marcare industrială și identificare de
produs, a continuat și în acest an expunerea ultimelor noutăti în domeniu, echipamente produse de
prestigiosul concern MARKEM–IMAJE, lider mondial în soluțiile de trasabilitate și identificare produs dar
și echipamente noi ale partenerilor de la ISHIDA, CEIA SI K-TRON.
Mach FTD – soluții tehnice industriale complete
Începând cu anul 1994, MACH FTD s-a specializat pe soluții tehnice industriale, fiind prima companie
care a oferit pe piața românească echipamente pentru marcare și inscripționare pe orice suport. Datorită
experienței acumulate, MACH FTD a devenit unicpartener pentru România al firmei DOMINO
din Marea Britanie, lider mondial în producția de imprimante cu jet de cerneală și lasere industriale
pentru marcare și codificare.
Compania a dezvoltat de-a lungul anilor parteneriate cu firme de renume din domenii
precum ambalare, marcareinscripționare-codificare, etichetare, serigrafie, îmbuteliere,
procesare, paletizare, transport inter-operațional, sisteme structurale.

RBC – soluții pentru retail și industrie

Romanian Business Consult este un important furnizor de soluții informatice pentru retail și industrie,
oferind clienților săi o gamă largă de echipamente performante și soluții de ultimă generație
care ajută companiile să economisească resurse și să își eficientizeze fluxurile. Principalele
segmente acoperite de specialiștii Romanian Business Consult sunt industria și retailul, în
portofoliul companiei regăsindu-se soluții de colectare a ambalajelor, sisteme de etichetare,
soluții integrate de hardware și software pentru retail, gestiunea stocurilor, cash
management, soluții de tip Kiosk, sisteme Self-Scanning& Self Checkout, sisteme de
management al stocurilor și trasabilitate în industrie, dezvoltare de software la cerere.

Modernizarea fabricii de carton costa 10

milioane de euro
de Gheorghe Ilas , 28 aprilie 2007

 Printeaza

 Trimite

 Salveaza

Lucrarile de modernizare a companiei banatene vor fi terminate in 2008

Producatorul suedez de hartie SCA Packaging a anuntat, ieri, ca va investi 10 milioane de euro pentru
modernizarea fabricii de ambalaje pe care o detine in Timisoara, lucrarile urmand sa fie finalizate anul
viitor. "Aceste investitii fac parte din strategia noastra de a ne implica pe aceste piete si ne vor permite sa
raspundem cerintelor clientilor si sa extindem aria de servicii", a precizat directorul executiv al firmei, Jan
Aström.
Fabrica de ambalaje si carton ondulat din Timisoara, care ocupa aproape 5.000 de metri patrati pe
platforma Parcului Tehnologic, situat pe Calea Torontalului, la sapte kilometri de Timisoara, a fost
inaugurata in luna septembrie a anului 2005 si a costat 2,2 milioane de euro. In prima faza, s-au investit
1,3 milioane de euro in hala de 4.880 de metri patrati, iar restul investitiei a reprezentat costul tehnologiei
si al amenajarilor. Fabrica are acum aproape 500 de angajati.
Actuala investitie, de 10 milioane de euro, face parte din strategia de dezvoltare a unei retele de asistenta
a clientilor in toata Europa de Est, procesul incluzand si construirea altor fabrici in Romania.
SCA Packaging a intrat pe piata romaneasca in 2002, functionand timp de doi ani ca centru logistic. Cifra
de afaceri aferenta celor 3 luni de activitate din 2002 a fost de 830.000 euro, iar in anul 2003 a inregistrat
o crestere de aproximativ 30 %. In prezent, cifra de afaceri a companiei in Romania depaseste 10
milioane de euro. Pe piata romaneasca de profil sunt prezenti opt producatori de carton ondulat, care au
o productie totala anuala de aproximativ 150.000 tone.

200 de fabrici in Europa

Compania suedeza Svenska Celulosa Aktiebolaget (SCA) a luat fiinta in 1929 si are trei domenii in care
activeaza: SCA Hygiene, SCA Packaging si SCA Forest Products. Dispune de peste 200 de fabrici in
Europa, dintre care una si la Timisoara. Este lider european in productia de ambalaje din carton, dar
detine si brandurile Zewa, Libero sau Libresse.
In perspectiva, planurile SCA vizeaza amenajarea unui centru de design la Budapesta si a unor facilitati
de productie in Ungaria, dar si alte investitii importante in regiunea est-europeana si in China. Compania
suedeza Svenska Celulosa Aktiebolaget urmaza sa extinda doua fabrici din Polonia si sa construiasca
doua unitati in Nanjing si Suzhou. SCA are fabrici in peste 40 de tari, distribuie produsele in 90 de state,
iar vanzarile totale ale companiei ajung la 11 miliarde de euro pe an.

ALBALACT prezintă noul lapte la bidon de plastic.

Investiţii în tehnologii de ambalare noi la fabrica din
Oiejdea din judeţul Alba

Compania Albalact a prezentat, miercuri, în

conferinţă de presă, o nouă identitate vizuală a brandului Zuzu. Este vorba despre primul lapte la
bidon de plastic cu mâner, inspirat din piaţa americană. Pentru noul ambalaj Zuzu, compania
Albalact a investit într-una dintre cele mai moderne tehnologii de ambalare a laptelui în sticle de
plastic cu gramaje cuprinse între 0,5 litri și 1,8 litri. Pentru proiectele din acest an, dar şi cele
viitoare, compania a “pus la bătaie” aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea și extinderea
capacității de producție a fabricii de la Oiejdea, din județul Alba.
Potrivit reprezentanţilor companiei, Zuzu oferă consumatorilor săi, în premieră, primul lapte la bidon de
plastic cu mâner – un ambalaj modern, care domină de multă vreme piața americană a laptelui. Pe o
piață românească aflată în creștere – cea a laptelui în recipiente de plastic – Zuzu își propune să inoveze
și să aducă o schimbare în obiceiurile de consum autohtone introducând nu doar un ambalaj nou, ci și un
gramaj mai mare – 1,8 litri.
Ideea se adresează în special familiilor și consumatorilor de volum, noul ambalaj fiind foarte practic, ușor
de manevrat, păstrează laptele în condiții bune și se așează perfect în ușa frigiderului, după cum susţin
reprezentanţii Albalact.
 “Ne dorim să păstrăm atributul de companie
inovatoare cu care ne-am obișnuit consumatorii de-a lungul timpului. Brandul Zuzu este brandul perfect
pentru a aduce pe piață primul lapte din România ambalat în sticlă de plastic cu mâner. Acesta este unul
dintre cele mai interesante proiecte dezvoltate de compania noastră în ultimii ani. Design-ul întregii game
de sticle de plastic cu mâner, pentru care Albalact deține exclusivitate pe piața din România, a fost
dezvoltat special pentru compania noastră, ținând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei,
aspectul curgerii si ergonomia mânerului. Nu a fost ușor, este un proiect la care lucrăm de mai bine de un
an, dar rezultatele sunt pe măsură și avem încredere că noul ambalaj va fi bine primit de către
consumatorii noștri”, a declarat Cristina Miclea, director marketing Albalact, în conferința de presă de
miercuri a companiei.
Pentru noul ambalaj Zuzu, compania Albalact a investit într-una dintre cele mai moderne tehnologii de
ambalare a laptelui în sticle de plastic cu gramaje cuprinse între 0,5 litri și 1,8 litri. Noua linie
funcționează acum în fabrica Albalact din județul Alba și are o productivitate înaltă care permite
ambalarea unui volum de lapte și produse lactate cuprins între 5000 și 10.000 de litri pe oră.
În 2006, anul lansării sale, Zuzu a adus în premieră pe piața din România primul lapte pasteurizat în cutie
de carton Tetra Top. Și în categoria iaurturilor, Zuzu a fost un pionier încă din primul an de existență – a
lansat ambalajul de carton cu linguriță atașată, iaurtul de 750 de grame “porție de familie” și iaurtul de
băut la 330 de grame.

Zuzu a ajuns brand-ul numărul 1 pe segmentul laptelui

pasteurizat, după doar un an de la lansare. Din septembrie 2008, Zuzu deține poziția de lider în total piață
de lapte (pasteurizat și UHT).
Pentru proiectele lansate anul acesta, dar și pentru cele viitoare, Albalact a investit aproximativ 8
milioane de euro în modernizarea și extinderea capacității de producție a fabricii de la Oiejdea, din
județul Alba. Investițiile au fost gândite să susțină creșterea companiei în următorii ani și să-i consolideze
poziția pe diverse segmente de piață, precizează reprezentanţii Albalact.
Albalact a schimbat linia de ambalare și pentru portofoliul de iaurt, care din 2012 a devenit un
obiectiv strategic pentru companie. Linia nouă are o productivitate mult mai mare și introduce un nou
ambalaj în portofoliu - paharul de plastic pătrat cu gramaj mic. Ambalajul se regăsește acum în gama
iaurturilor Zuzu de 125 și 140 de grame, dar și într-o nouă sortimentație de iaurturi cu fructe în pahare de
100 de grame, lansate sub brand-ul Poiana Florilor, un brand mai tânăr al companiei Albalact.
Investiția în tehnologia de ambalare a laptelui în sticle de plastic a mai adus companiei Albalact un
produs nou – laptele ambalat în PET. Linia nouă poate ambala nu doar în bidoane de plastic cu mâner
pentru brand-ul Zuzu, ci și în sticle PET. Albalact a introdus recent, în portofoliul brand-ului ononim De
Albalact, laptele proaspăt pasteurizat în PET de 1,4 litri. Lansarea a avut loc odată cu schimbarea
identității vizuale a brand-ului De Albalact, un brand de școală veche care ține de tradiția produselor
românești.
Albalact, cel mai mare producător de lactate cu capital majoritar românesc, a încheiat anul 2013
cu o creștere de 23% la sută a cifrei de afaceri, care a ajuns la 423.185.587 lei. Anul trecut, compania
a obținut un profit de 8.400.362 lei, cu 14% mai mare decât profitul din anul precedent.
Albalact are astăzi în portofoliul său peste 140 de produse care acoperă toate categoriile de lactate, sub
cele șase brand-uri – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact și Poiana Florilor.
Albalact Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în
anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999.
Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria
Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine și 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul
Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-
urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

Rondocarton române lider de piaţă

Nov 25, 2011 | de Nr. vizualizãri : 1229

În plină criză economică, manageriatul firmei a reuşit să-şi menţină cota de 30% din piaţa românească a ambalajelor

Rondocarton Apahida, liderul de piaţă al producătorilor de carton ondulat din România şi jucător european în
domeniu, este unul dintre ce mai importanţi agenţi economici din Transilvania. Compania cu sediul central în Apahida
a fost deschisă acum 11 ani în comuna clujeană şi s-a extins, în urmă cu trei ani, cu o nouă fabrică, în Târgovişte.
Cele două unităţi de producţie ale companiei Rondocarton se numără printre cele mai moderne şi mai performante
din Europa, din acest domeniu. Iar amblajele Rondocarton au ajuns să fie prezente peste tot în lume.

Cota de piaţă: 30 la sută

 În plină criză economică, manageriatul firmei a reuşit să-şi menţină cota de 30% din piaţa românească a ambalajelor
şi să imprime o dezvoltare economică pozitivă a companiei. Rondocarton Apahida a ajuns, de asemenea, să deţină o
cifră de afaceri de patru milioane de euro pe an şi facă un profit care, cumulat de-a lungul anilor, împreună cu un
împrumut din partea companiei-mamă din Austria au permis conducerii firmei apahidene să investească 30 milioane
de euro în noua fabrică de la Târgovişte, în 2008. Acest lucru se datorează, conform declaraţiilor lui Teofil Câmpean,
directorul general al companiei, unei echipe alcătuită din oameni pregătiţi, deţinători de soluţii viabile.

În prezent, Rondocarton, parte a grupului austriac Rondo Ganahl, nu are nicio datorie şi se concentrează pentru a-şi
recupera fondurile proprii investite în noua unitate de producţie de la Târgovişte. Managerul general al companiei
apahidene, Teofil Câmpean, spune că investiţia în Târgovişte a fost posibilă datorită unei strategii deosebit de
eficiente a acţionarilor, care au decis ca doar 30 la sută din profit să fie împărţit sub formă de dividende, iar restul să
fie reinvestit. În Apahida, anual, Rondocarton ajunge la o producţie totală de 30.000 de tone de carton ondulat, din
trei straturi, în timp ce la Târgovişte, compania este specializată pe carton ondulat din şapte straturi. În afara
producţiei de carton ondulat, firma asigură proceduri de imprimare şi producţie corespunzătoare, de la imprimarea
flexo, până la cea offset, ceea ce duce la producţia unor ambalaje de înaltă calitate, care sunt folosite inclusiv de
furnizorii armatei americane, adică de companii extrem de pretenţioase în privinţa calităţii produselor. Specialiştii
Rondocarton concep nu numai ambalaje de vânzare, cât şi unităţi sigure de transport pentru diferitele produse.

Clienţii fabricii, din România, dar şi din afara ţării, aparţin numeroaselor domenii care necesită ambalaje de carton
pentru diverse produse, de la industria alimentară, agricultură, până la producătorii de hrană pentru animale. Printre
furnizorii firmei se află şi două companii româneşti, dar restul provine din exterior.

„Nu tăiem pădurile, ne-ar costa de 2-3 ori mai mult!”

Afacerea producătorului de ambalaje de carton ondulat din Apahida este una prietenoasă cu mediul înconjurător.
Politica firmei Rondocarton nu promovează extragerea materiei prime direct de la sursă, adică producerea cartonului
şi a hârtiei din celuloză extransă din lemn, şi asta nu numai pentru că procedeul ar fi unul păgubos pentru mediul
înconjurător, ci şi pentru că ar fi unul care ar reduce serios profitabilitatea companiei apahidene. Managerul general,
Teofil Câmpean, este de părere că prin reciclarea materialului, Rondocarton economiseşte de 2-3 ori mai mult decât
dacă ar apela la carton produs din celuloză extrasă din lemn. În acest fel, pe de o parte, compania apahideană îşi
eficientizează utilizarea fondurilor, salvează pădurilor de la tăiere şi, prin apelarea la resursele furnizate de hârtia
reciclată, reduce cantitatea de deşeuri care ajunge în natură. Astfel, tehnica greoaie de prelucrare a lemnului pentru
obţinerea hârtiei este evitată, iar politica europeană care încurajează reciclarea este încurajată. Managerul firmei
Rondocarton este nemulţumit, în schimb, de tehnica de colectare a gunoaielor de la noi din ţară, nepregătită încă să
ducă la bun sfârşit colectarea selectivă. Astfel, chiar dacă managementul Rondocarton a introdus, în unităţile proprii,
colectarea selectivă a deşeurilor, ”lanţul reciclării” se rupe în momentul în care deşeurile sunt preluate de societăţile
de salubritate, care le amestecă şi care apoi le selectează din nou în momentul în care deşeurile ajung în rampele
proprii ale companiilor.

Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediţia din 13.05.2013

Valoarea investiţiilor în 2012, la "Vrancart" Adjud, a

fost de 10,40 milioane de euro
BURSA 13.05.2013
 * Interviu cu domnul Mihai Botez, directorul general al societăţii

Reporter: Cum comentaţi evoluţia "Vrancart" în anul 2012?

Mihai Botez: VRANCART SA Adjud este cea mai mare firmă cu

capital autohton care activează în domeniul fabricării hârtiilor şi
cartonului ondulat.

Putem afirma că anul 2012, pentru VRANCART, s-a caracterizat prin

creşterea adaptabilităţii firmei la vicisitudinile mediului economic marcat
în continuare de criza mondială, precum şi la menţinerea produselor pe
pieţele pe care acţionează, în condiţii de profitabilitate.

Reporter: Cum este structurată producţia societăţii pe tipuri de

produse/servicii şi care este ponderea acestora în cifra de afaceri?

Mihai Botez: Activitatea de bază a VRANCART este producerea de

hârtie pentru carton, de produse din carton ondulat şi produse din hartii
igienico-sanitare. Ponderea acestora în cifra de afaceri din anul 2012 a fost următoarea: 28% - hârtia igienică, 53% -
cartonul ondulat şi 15% - hârtia pentru carton ondulat, restul de 4% este reprezentat de alte venituri.

Reporter: Ce investiţii s-au făcut în perioada 2011-2012?

Mihai Botez: Pentru a putea fi competitivi pe o piaţa din ce în ce mai dură, în fiecare an au fost alocate fonduri pentru
modernizare şi dezvoltare. Valoarea investiţiilor realizate în anul 2011 a fost de 10,65 milioane de euro.

Valoarea investiţiilor realizate în anul 2012 a fost de 10,40 milioane de euro şi au avut ca efecte creşterea
capacităţilor de producţie, diversificarea gamei sortimentale, mărirea productivităţii şi reduceri de costuri.

Reporter: Ce investiţii se vor efectua în acest an şi în perspectivă?

Mihai Botez: În anul 2013, investiţiile se vor efectua în funcţie de sursele proprii de finanţare şi de priorităţile
tehnologice.

Reporter: Cât din producţia realizată se exportă, pe ce pieţe şi cum a evoluat acest indicator în ultimii trei ani?

Mihai Botez: Dintre toate produsele fabricate de către societatea noastră, doar hârtia pentru carton ondulat este
vândută cel mai bine în afara graniţelor ţării. Celelalte produse, hârtia igienică şi cartonul ondulat, sunt comercializate
mai puţin la export din cauza cheltuielilor de transport ridicate pe tona de produs finit.

Exportul acestor hârtii în perioada 2011 - 2012 a înregistrat o uşoară creştere. Printre ţările în care este livrată hârtia
produsă de VRANCART amintim: Bulgaria, Grecia, Slovacia, Republica Moldova. Cartonul ondulat a fost exportat în
cantităţi reduse în Ungaria şi Bulgaria.

Reporter: Care sunt produsele realizate şi comercializate în prezent? Există produse noi asimilate în fabricaţie în
ultimii ani?

Mihai Botez: Produsele realizate şi comercializate în prezent sunt următoarele:

- carton ondulat în 2, 3 şi 5 straturi, cu ondule B, C, E, B+C, C+E;

- ambalaje din carton ondulat (cutii) de diferite formate, ştanţate şi imprimate care acoperă o gamă foarte variată de
utilizări;

- hârtie pentru carton ondulat: schrenz pentru stratul neted interior al cartonului sau pentru capacul interior, fluting din
100% maculatură, testliner 2 şi 3, hârtie de ambalaj pentru uz industrial, hârtie pentru tuburi;

- hârtii igienico-sanitare în diverse sortimente: sub formă de semifabricat, role care se obţin în urma prelucrării hârtiei
semifabricat, în simplu sau dublu strat, din maculatură sau celuloză, prosoape de bucătărie şi role profesionale.

În anul 2012 am lansat un produs nou în România - rola din hârtie igienică - produs mixt: un strat maculatură/un strat
celuloză.

Reporter: Cum a evoluat piaţa internă pe segmentul dumneavoastră. de activitate şi care sunt tendinţele acesteia?

Mihai Botez: Piaţa de carton ondulat este o piaţă regională datorită costurilor mari de transport pe distanţe lungi. Este
o piaţă puternic concurenţială, iar în România orientarea consumatorilor este către produse cu preţuri mici şi calitate
medie.

În anul 2012, consumul de ambalaje din carton ondulat a înregistrat o creştere de numai 0,7% faţă de anul anterior,
ceea ce denotă că piaţa este în stagnare.

În ceea ce priveşte hârtia igienică, "VRANCART" a înregistrat o scădere a cotei de piaţă în anul 2012 faţă de 2011,
acest fapt datorându-se în principal faptului că poate realiza doar produse din maculatură într-un singur strat, ce vizează
segmentul de piaţă de calitate medie, orientarea unei părţi însemnate din clienţi fiind în ultimii ani către produse din
celuloză în două sau mai multe straturi.

Reporter: Care sunt principalii furnizori de materii prime şi materiale? Dar principalii clienţi?

Mihai Botez: Pentru hârtie şi hârtie igienică avem ca furnizori, pe lângă centrele proprii de colectare de maculatură,
diverşi colectori din ţară. Pentru carton ondulat furnizorul principal este Fabrica de hârtie care i-a asigurat în anul 2012 în
proporţie de 89% necesarul de hârtii, restul fiind achiziţionate din afara societăţii.

Clienţii sunt diferenţiaţi după cum urmează:

- pentru hârtia pentru carton, clienţii sunt producătorii de carton ondulat din ţară şi din afara ţării;

- pentru hârtia igienică, clienţii sunt aproape toate marile lanţuri de magazine (acolo sunt comercializate rolele),
precum şi prelucrătorii care achiziţionează de la noi hârtia igienică semifabricat şi o transformă în role;

- la carton ondulat sunt tot două categorii de clienţi: cei care achiziţionează plăcile din carton şi le prelucrează şi cei
cărora le livrăm produsul finit - cutiile. Pe aceştia din urmă îi regăsim în mai toate industriile: alimentară, mobilă, textile şi
marochinărie, sticlă şi porţelan, cosmetică, produse electronice, electrocasnice, electrice şi electrotehnice, materiale de
construcţii, sănătate, papetarie, etc.

Reporter: Care sunt greutăţile cu care se confruntă societatea, raportat la mediul economico-financiar intern şi
internaţional?

Mihai Botez: Cea mai mare problemă o reprezintă criza economico-financiară care generează o lipsă a lichidităţilor şi
solicitarea unor termene de plată cu scadenţe cât mai îndepartate, inclusiv dificultăţi în recuperarea creanţelor.
Falimentul unor agenţi economici datorat contextului economic generează o mare dificultate în recuperarea acestora.

O serie de alte probleme o reprezintă creşterea continuă a preţurilor la materiile prime, energie şi combustibil.

Nu există o siguranţă a cursului valutar, care fluctuează între limite destul de largi, influenţând preţurile de achiziţie
pentru materii prime şi materiale din import.

O altă problemă cu care se confruntă societatea este deficitul de personal specializat datorită reducerii numărului de
şcoli profesionale şi licee de specialitate (cum ar fi meseriile de strungar, finisor, electrician, frezor, rectificator, operator
în industria celulozei şi hârtiei etc.), precum şi nivelul precar de pregătire.

Reporter: Cum se prezintă portofoliul de comenzi şi contracte pentru acest an?

Mihai Botez: Prognozăm că portofoliul de comenzi şi contracte aferente anului 2012 se va păstra în limitele celui de
anul trecut, poate cu o uşoară creştere.

În funcţie de evoluţia pieţelor, se vor stabili şi proiectele de viitor.

Reporter: Vă mulţumesc!
.
A vandut Romexpo si pe dinafara. Targ Print & Sign ce n-ati
vazut in ultimii 5 ani!
Camelia Buda, Print & Sign
Miercuri, 16 Iulie 2014

ad
players. Iulian Toma
Cu peste 4000 de meri patrati vanduti in spatiul interior si multe alte sute de metri vandute expozantilor in
exteriorul cupolei din complexul Romexpo, editia Print& Sign 2014 care se va desfasura la sfarsitul lunii
septembrie promite sa fie cea mai buna din ultimii 5 ani.
Contactata de catre adplayers, Camelia Buda, Director General al Euroexpo, organizatoarea
evenimentului, nu a dezvaluit cati bani a facut compania pe care o conduce din vanzarea spatiului
expozitional, dar a punctat anvergura evenimentului. „Va fi cel mai mare eveniment Print & Sign din ultimii
5 ani” a declarat Camelia Buda, pentru adplayers.
Potrivit expozantilor, editia din 2014 a targului Print & Sign va
aduce impreuna, dupa multi ani, intreg lantul de distributie a
produsului tiparit: furnizorii de echipamente si materiale,
fabricantii de produse tipografice si clientul final.
Standuri de zeci de mii de euro. 230 mp cel mai mare spatiu
vandut
La o chirie media de 61 euro pe metru patrat, fara TVA, surse
apropiate companiilor contractante au dezvaluit pentru adplayers
ca numai chiria celui mai mic stand de 6 mp este de 500 de euro, dar exista si spatii de peste 100 mp sau
chiar 200 mp.
„Cel mai mare spatiu vandut este de peste 230 mp, si este contractat de firma PRIMA TEHNIC, dar mai
avem si alte staduri cu suprafete similare la Print & Sign” a mai declarat Camelia Buda. „Fiecare client isi
expune afacerea pe un spatiu optim gamei de produse si servicii cu care vine la targ”
Potrivit unor surse din piata numai chiria spatiilor ar putea aduce in conturile Euroexpo intre 200.000 si
300.000 de euro. Este sufiecient sa va ganditi ca cei 4.000 de metri patrati din interior pur si simplu nu le-
a ajuns organizatorilor care au fost nevoiti sa mai vanda spatii de exopunere si intr-un spatiu special
amenajat pe dinafara Romexpo.
Pe langa cheltuielile de inchiriere, fiecare expozant mai adauga investitiile de design si amenajare a
standurilor, care nu de putine ori se ridica de la cateva mii de euro la peste 10 de mii de euro. Fara a lua
in calcul investitia in echipamentele cu care participantii vin la targ, si care se pot ridica chiar si la zeci de
mii de euro, fiecare expozant Print & Sign a scos din buzunar de la cateva mii de euro la ordinul la 10-20
de mii de euro, sau chiar mai mult.
Investitii intre 700.000 si 1 Milion
de euro

Potrivit unor surse de la expozanti, la

cei aproximativ 5000 de metri patrati
spatii de expunere, totalul investitiilor
facute de companiile participante la
Print & Sign in spatii inchiriate si
amenajari, fara a lua in calcul
valoarea produselor si
echipamentelor puse la raft, s-ar
putea ridica intre 700.000 si 1 Milion
de euro.
Potrivit reprezentantilor Euroexpo,
Print & Sign 2014 isi propune sa
stranga randurile intre toate sectoarele industriei poligrafice nationala, aducand in prim plan domenii mai
putin promovate, cum ar fi cel al productiei de ambalaje si etichete si a comunicarii la raft, in general.
Demersul va fi sprijinit de organizarea "Forumului Print & Pack", realizat in parteneriat cu asociatii de
profil din tara si din Europa, si al expozitiei cu ambalajele din carton premiate la concursul international
"Pro Carton / ECMA Award 2014".
Forumul Print & Pack
Conceput de Euroexpo Trade Fairs in colaborare cu APRA si organizatiile europene ECMA (European
Carton Makers Association) si Pro Carton, "Forumul Print & Pack" este un eveniment menit sa puna in
evidenta, cu exemple reale, aportul pe care il au inovatia, designul si noile tehnologii de productie grafica
in asigurarea succesului campaniilor de marketing care folosesc spatiul vanzarii la raft ca principala
scena.
Fara sa intre prea mult in spatiul tehnic, conferintele din cadrul "Forumului Print & Pack" se adreseaza in
principal marketerilor din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), designerilor de ambalaje si
oamenilor din agentiile de publicitate".