Sunteți pe pagina 1din 274

Transparency International - Moldova

P
P
r
r
e
e
v
v
e
e
n
n
i
i
r
r
e
e
a
a

i
i
c
c
o
o
m
m
b
b
a
a
t
t
e
e
r
r
e
e
a
a
c
c
o
o
r
r
u
u
p
p
#
#
i
i
e
e
i
i
&
&
n
n

R
R
e
e
p
p
u
u
b
b
l
l
i
i
c
c
a
a
M
M
o
o
l
l
d
d
o
o
v
v
a
a
:
:
a
a
s
s
p
p
e
e
c
c
t
t
e
e
t
t
e
e
o
o
r
r
e
e
t
t
i
i
c
c
e
e

i
i
p
p
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
c
c
e
e



Materialele conferinei internaionale
Chi!in$u, 19-20 noiembrie 2004












Chi!in$u 2004
Transparency International - Moldova
2

CZU 328.185(478)(082)=135.1=161.1
P91


Opiniile exprimate n aceast# culegere apar&in autorilor 'i nu reflect#
neap#rat pozi&ia Uniunii Juri'tilor din Moldova 'i Transparency
International Moldova.





Transparency International - Moldova, 2004
Str. 31 August nr. 98, MD-2004, Chisinu,
Republica Moldova
Tel/Fax. (373-22) 237876
www.transparency.md e-mail: office@transparency.md


ISBN 9975-9851-7-3

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Crtii

Prevenirea i combaterea corup#iei $n Republica Moldova:
aspecte teoretice i practice (2004; Chiin'u). Prevenirea si
combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si
practice : Materialele conf.int., 19-20 noiemb., 2004. Ch. :
Transparency International - Moldova, 2004 (Bons Offices).
274 p.
ISBN 9975-9851-7-3
1000 ex.

328.185(478)(082)=135.1=161.1
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
3
Cuprins

Pag.
Programul conferintei internationale Prevenirea si
combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice
si practice..................................................................................6
Lucrul $n plen ...........................................................................9
Valeriu Balaban, procuror general al Republicii Moldova ..........9
Ion Morei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate............12
Aspectele negative si pozitive ale lobbysmului n cadrul
sistemului de guvernmnt al SUA, Holly L. Wiseman.............17
Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency
International-Moldova ..............................................................21
Fenomenul coruptiei: problemele prevenirii si combaterii,
Dumitru Postovan.....................................................................24
Rolul si functiile GRECO n prevenirea si combaterea
coruptiei. Evaluarea Republicii Moldova la GRECO. Cornelia
Vicleanschi...............................................................................37
Politica anticoruptional n Republica Moldova: aspecte
teoretico-normative, Valeriu Cusnir ..........................................45
Controlul activittii autorittilor administratiei publice
msur de prevenire a infractiunilor de coruptie, Valeriu
Zubco .......................................................................................52
Costurile coruptiei, Miklos Marschall .......................................59
Rolul Inspectoratului General: o fort independent spre
perfectionare, Scott Dahl ..........................................................61
Intercolaborarea propriu-zis ale celor trei ramuri ale puterii:
conditie obligatorie pentru reducerea coruptiei, Andrei
Smochin..................................................................................64
Gheorghe Suhan, Procuror General Adjunct, Parchetul
National Anticoruptie, Ministerul Public, Romnia...................67
Transparency International - Moldova
4
Atelierul I. Perfec#ionarea legisla#iei i promovarea
statului de drept......................................................................70
Prevenirea coruptiei si facilitarea dezvoltarii vointei politice,
Dennis Hawkins .......................................................................70
Asigurarea accesului la justitie n vederea prevenirii coruptiei,
Tudor Popovici.........................................................................80
Coruptia istoricul, evolutia si consecintele ei la etapa
actual, Zinaida Lupascu ..........................................................89
Infractiuni contra statului si infractiuni svrsite de persoane
cu functii de rspundere pe teritoriul Basarabiei, Zinaida
Lupascu....................................................................................93
Primirea unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor
legate de deservirea populatiei, Vitalie Stati............................100
Dobndirea ilicit a foloaselor necuvenite : fapt contra
patrimoniului sau fapt de coruptie?, Sergiu Brnz ................107
Infractiunile de coruptie n lumina legislatiei nationale si
conventiilor internationale, Vidaicu Mihaela...........................114
Unele aspecte ale coruptiei si democratiei n administratia
public local, Anatolie Bantus...............................................125
Atelierul II. Combaterea corup#iei: aspecte practice .........131
Etica n sectorul public: mijloc de prevenire a coruptiei,
Viorelia Gsc ........................................................................131
Rolul si locul Procuraturii n activitatea de combatere a
coruptiei, Tudor Suveic.........................................................139
Contrabanda n domeniul relatiilor economice externe si
fenomenului coruptiei n Republica Moldova, Sava Maimescu147
Unele probleme de combatere a coruptiei n lumina noului
Cod de procedur penal al Republicii Moldova, Vasile
Lungu.....................................................................................156
Gravitatea infractiunilor de coruptie dup noul Cod penal si
implicatiile ei n prevenirea si contracararea fenomenului,
Vladimir Blan, Octavian Bejan .............................................160
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
5
Aspectele deontologice de prevenire a coruptiei n politia
trilor Uniunii Europene. Evolutie. Conceptii. Obiective.,
Gheorghe Gandrabur ..............................................................167
Privire general asupra legislatiei federale SUA despre
conflictul de interese, Larisa Miculet .....................................173
Combaterea coruptiei n Republica Moldova sub aspectul
combaterii crimei organizate, Sergiu Negrescu .......................179
K nonpocy o npornnoecrnnn xoppynnnn, Hnnnx Itpna ...184
Impedimente juridice n relevarea si cercetarea infractiunilor
de coruptie, Gheorghe Butnaru ...............................................190
Atelierul III. Fenomenul corup#iei: aspect economic ..........195
Coruptia n sistemul achizitiilor publice si consecintele ei,
Efim Obreja............................................................................195
Reglementarea businessului si coruptia, Maria Ciubotaru .......203
Implementarea principiilor administrrii corporative - mijloc
de prevenire a fraudelor, delapidrilor si actelor de coruptie,
Svetlana Pnzari......................................................................211
unnancont crarncrnuecxn yuer n nponemt
]nnancono xoppynnnn, ueorona Harantx, Mapxona
Enena .....................................................................................220
Transparenta si dezvluirea informatiilor corporative
premis a prevenirii si combaterii coruptiei, Ianina Spinei ......227
Coruptia pentru micul business este un factor de
supravetuire..., Eugen Roscovanu ...........................................233
Lucrul $n plen .......................................................................240
Fes omecrnennoro xonrponx opta c xoppynnne ne
moxer trt ycnemno, Anexcanp Bentuen ........................240
Fenomenul coruptiei n perceptia opiniei publice din
Republica Moldova, Viorel Cibotaru ......................................250
Rezolu#ia conferin#ei interna#ionale Prevenirea i
combaterea corup#iei $n Republica Moldova: aspecte
teoretice i practice .............................................................258

Transparency International - Moldova
6
Programul conferin#ei interna#ionale
Prevenirea i combaterea corup#iei $n Republica Moldova:
aspecte teoretice i practice
Chisinu, 19-20 noiembrie 2004
Organizatori: Uniunea Juristilor din Moldova, Transparency
International - Moldova, Ambasada SUA n Republica Moldova
19 noiembrie
9.00 9.30 nregistrarea participantilor
9.30 10.00 Alocu#iuni inaugurale
Moderator: Gheorghe AVORNIC, doctor n drept, presedintele Uniunii
Juristilor din Moldova
1. Valeriu BALABAN, procuror general al RM
2. Ion MOREI, secretarul Consiliului de securitate, consilierul
Presedintelui Republicii Moldova
3. Holly L. WISEMAN, consilier pe probleme juridice,
Departamentul Justitie, Ambasada SUA n RM
4. Lilia CARA*CIUC, doctor n economie, director executiv
Transparency International-Moldova
10.00 11.15 *edin#a $n plen
Moderator: Gheorghe AVORNIC, doctor n drept, presedintele Uniunii
Juristilor din Moldova
10.00 10.30- Fenomenul corup#iei: problemele prevenirii i
combaterii, Dumitru POSTOVAN, presedintele arbitrajului comercial
international de pe lng Camera de industrie si comert a R. Moldova,
membru al Consiliului de administrare a UJM.
10.30 10.50- Evaluarea de c'tre GRECO a cadrului legal i
institu#ional de prevenire i combatere a corup#iei $n RM: aprecieri
i perspective, Cornelia VICLEANSCHI, sef de sectie, Procuratura
General.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
7
10.50-11.10- Politica anticorup#ional' $n Republica Moldova
aspecte teoretico-normative, Valeriu CU*NIR, doctor n drept,
conferentiar universitar, Academia de Politie Stefan cel Mare.
11.10-11.30- Pauz' de cafea
11.30 11.50- Evaluarea calit'#ii guvern'rii $ntr-o #ar' democrat',
Lilia CARA*CIUC, doctor n economie, director executiv Transparency
International-Moldova.
11.50 12.10- Controlul activit'#ii autorit'#ilor publice ca m'sur'
de prevenire a corup#iei, Valeriu ZUBCO, doctor n drept,
conferentiar universitar.
12.10 12.20- Costurile corup#iei, Miklos MARSCHALL, director
regional Europa si Asia Central, Transparency International.
12.20 13.00 - Rolul Inspectoratului General : o for#'
independent' spre perfec#ionare, Scott DAHL, consilier special,
Inspectoratul General, Departamentul Justitie al Statelor Unite ale
Americii.
13.00 13.15-Separarea real' a celor trei ramuri ale puterii
condi#ie necesar' pentru reducerea corup#iei, Andrei SMOCHIN,,
doctor habilitat n drept, profesor universitar, ULIM.
13.15 13.35 - Parchetul Na#ional Anticorup#ie institu#ia rom,n'
specializat' $n combaterea marii corup#ii, Gheorghe SUHAN,
procuror, sef-adjunct al Parchetului Anticoruptie din Romnia.
13.35 13.50- Strategia de prevenire i combatere a corup#iei $n
Letonia, Janis CIRCENS, Sef Sectie, Biroului Anticoruptie din
Letonia.
14.00 15.00- Pr,nzul
15.00 18.00 Lucrul $n ateliere
Atelierul I. Perfec#ionarea legisla#iei i promovarea statului de
drept, Moderator: Gheorghe AVORNIC, doctor n drept, presedintele
Uniunii Juristilor din Moldova
Atelierul II. Combaterea corup#iei: aspecte practice, Moderator:
Veaceslav DID.C, directorul Centrului de perfectionare a cadrelor
organelor procuraturii, Procuratura General.
Transparency International - Moldova
8
Atelierul III. Fenomenul corup#iei: aspect economic, Moderator:
Lilia CARASCIUC , director executiv TI-Moldova
20 noiembrie
9.00 10.00 - *edin#a $n plen
Moderator: Gheorghe AVORNIC, doctor n drept, presedintele Uniunii
Juristilor din Moldova
Combaterea corup#iei nu poate fi eficient' f'r' controlul societ'#ii
civile, Alexandru VELCEV, avocat
Barometrul opiniei publice, Viorel CIBOTARU, vicedirector Institutul
Politici Publice
10.00 11.00 - Concluzii i recomand'ri din ateliere
11.00 12.00 - Elaborarea i aprobarea Rezolu#iei conferin#ei















Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
9
Lucrul $n plen

Valeriu Balaban, procuror general al Republicii Moldova

Stimat# audien&#, Dragi colegi,
ntrunirea de astzi este nc o verig cu care se completeaz lantul de
msuri ntreprinse de Republica Moldova n activitatea de prevenire si
combatere a coruptiei.
Pe parcursul ultimilor 10 ani tnrul nostru stat a fost mereu n cutarea
celor mai adecvate ci de combatere a coruptiei. n aceste cutri, ns,
nu am fost singuri, deoarece ntotdeauna am simtit suportul material,
teoretic si practic att al comunittii internationale, ct si al societtii
civile.
Adoptarea recent de ctre Guvern a strategiei de combatere a coruptiei
si Planului de msuri pentru realizarea ei confirm acest fapt si pune
nceputul unei noi etape n combaterea acestui flagel.
Practica demonstreaz corectitudinea aprecierilor fenomenului de
coruptie de ctre teoreticieni, care presupune un acord ilicit ce are la
baz procese de negocieri infractionale si include interese de natur
economic ale ambelor prti, una din care are calitatea de functionar
public si se desfsoar clandestin si confidential.
Determinarea corect a notiunii fenomenului coruptiei va contribui la
determinarea rolului subiectilor, si anume a celui care corupe si celui
care este corupt.
Att practica ct si teoria confirm c indiferent de faptul cui i apartine
initiativa, actul de coruptie poate fi realizat doar prin actiunile comune
ale ambelor prti.
n opinia noastr, una din cele mai grave consecinte ale coruptiei este
pierderea ncrederii societtii n institutiile menite de a apra ordinea
de drept si organele administratiei publice.
Transparency International - Moldova
10
Atunci cnd se pierde ncrederea fat de oamenii legii si functionarii
publici este pus la ndoial capacitatea statului de a asigura legalitatea
si ordinea de drept.
La depistarea cauzelor ce au favorizat actele de coruptie e necesar de
constientizat c, acel care a reusit s obtin o decizie favorabil a unui
functionar prin dare sau luare de mit, niciodat nu va apela la cile
legale de solutionare a problemelor.
Acesti titulari ai functiilor publice si vor organiza n mod selectiv
interesul profesional, urmrind doar scopul de a trage foloase personale
de pe urma deciziilor luate.
Organele procuraturii, fiind abilitate conform competentelor cu functia
de conducere a urmririi penale inclusiv si pe cauze de coruptie, n
activitatea sa pune un accent aparte pe problema prevenirii acestui
fenomen.
Printre msurile de ultim or, ntreprinse n cadrul Procuraturii n
acest domeniu se nscriu:
- Generalizarea rezultatelor activittii organelor procuraturii n
combaterea coruptiei cu examinarea acestei chestiuni la sedinta
ordinar a Colegiului Procuraturii.
- Adoptarea deciziei de constituire a Comitetului Coordonator al
organelor de drept pentru combaterea coruptiei organ constituit din
conductorii subdiviziunilor specializate ale organelor de drept si
menit s determine priorittile n combaterea coruptiei, formele,
metodele, s exclud dispersarea si dublarea n cadrul activittii.
- S-a adoptat decizia constituirii n cadrul Procuraturii Generale a
Institutului de cercetri stiintifice pe problemele legalittii si ordinii
de drept. Faptul c stiinta la moment poate influenta substantial
organizarea activittii organelor de drept este o axiom.
De asemenea, sunt ntreprinse msuri pentru eficientizarea activittii
Procuraturii Anticoruptie, care practic, n anul curent a dublat
principalii indici de activitate.
La etapa actual o atentie deosebit i este acordat si activittilor de
profilaxie care urmeaz a fi planificate si sustinute la nivel republican,
rural si departamental.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
11
Punnd accentul anume pe profilaxie, suntem n cutarea unor forme si
metode eficiente de realizare si reglementare normativ a efecturii ei.
Nu vom reusi s obtinem rezultatele scontate n combaterea coruptiei,
dect prin eforturi comune.
Pentru motivele indicate, vedem necesar sporirea colaborrii n acest
domeniu a tuturor ramurilor puterii din stat, organelor de ocrotire a
normelor de drept si a societtii civile.
Este mult prea important mbinarea eforturilor lucrtorilor practici cu
cadrul stiintific. Acesti doi piloni sunt suportul real n prevenirea
coruptiei.
Stimat# audien&#,
Activitatea de combatere a coruptiei, la moment, a luat amploare.
Drept exemplu pot seri ultimele cauze penale cu rezonant social
sporit. Aceste si alte eforturi denot c suntem pe o cale dreapt, ns
este evident de asemenea, c ne miscm foarte ncet.
Consider c ntrunirea noastr de astzi va contribui la o mobilizare a
eforturilor comune n vederea adoptrii unor principii unanim
recunoscute de aplicare a legislatiei penale privind combaterea
coruptiei.
Cu exemple si recomandri concrete la acest subiect vor veni astzi n
fata Dvs. procurorii Procuraturii Anticoruptie care se vor mprtsi cu
practica lor si problemele care urmeaz a fi solutionate att n plan
legislativ, ct si teoretic.
n numele colegilor pe care-i reprezint si al meu personal, v doresc
succes n desfsurarea lucrrilor Conferintei, n sperant c ea va
deveni traditional, mult asteptat si cu efecte simtitoare n unirea
eforturilor pentru combaterea coruptiei.
V# mul&umesc.




Transparency International - Moldova
12
Ion Morei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate

Doamnelor i Domnilor! Stimat' asisten#'!
Permiteti-mi s salut aceast Conferint din partea Presedintelui trii si
a Consiliului Suprem de Securitate.
Presedintele regret c nu a putut s participe la Conferint. Dar, V
spun, trziu a parvenit invitatia (pe 17.11.2004), agenda Sefului Statului
era deja format si e foarte-foarte intensiv. Aceasta nu e o pretentie, ci
doar o constatare, o precizare.
Tematica Conferintei este foarte important si binevenit, chiar dac si
cu ntrziere, pentru tara noastr.
Consider c toti cei prezenti azi aici stim c orice societate este
amenintat de acest flagel coruptia. Acest fenomen se rspndeste
mai mult n statele unde exist conditii prielnice si n care nu se
implementeaz msuri reale de combatere si prevenire a coruptiei.
Statul nostru, fiind ntr-o tranzitie ndelungat, dup mult profanare si
primitivizare a democratiei si reformelor, cnd n capul mesei era
libertatea si haosul fr responsabilitate, ordine si disciplin, nu a
izbutit si nici nu putea s izbuteasc s evite rspndirea acestui
fenomen. Sunt diferite date, cifre despre perceperea coruptiei n
Republica Moldova, pe care nu le voi repeta le stiti. Sunt si opinii, si
argumente care trateaz putin mai altfel problema, dar toti si
guvernarea, si cettenii sunt constienti, trebuie s fie constienti de
amploarea si pericolul extrem de mare al acestui fenomen pentru statul
si societatea noastr.
Obiectiv, nu se poate nega c n ultimii ani au fost ntreprinse un sir de
msuri ntru intensificarea si eficientizarea combaterii si prevenirii
coruptiei la noi. Crearea Centrului de combatere a coruptiei, elaborarea
Strategiei Nationale si Planului anticoruptie, perfectionarea cadrului
legislativ, ntrirea ordinii si disciplinei n organele de stat au contribuit
la activizarea luptei cu coruptia.
Rezultatele ni le dorim, cu totii, mult mai palpabile. Dar aici trebuie
conjugate eforturile tuturor mecanismelor statale, a cettenilor, a
organizatiilor nonguvernamentale si obstesti.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
13
Presedintele cheam si roag ajutorul si participarea real a tuturor
organismelor, inclusiv a celor ce sunt acum si aici, n elaborarea
propunerilor si prghiilor de ameliorare a problemei vizate. Spun
ameliorarea si vreau s cred c veti fi solidari cu mine c, spre regret,
acest fenomen nu poate fi stopat n totalitate, asa performant nu a
obtinut nici o tar de pe glob, care a existat sau exist, indiferent mare,
mic, prosper, srac...
Conform mitologiei grecesti Atlantida a fost distrus de Zeus ca
pedeaps pentru coruptie si goana pentru navutire care dominau pe
insul.
Republica Moldova nu a fost, nu este si real nu poate fi oaz fr
coruptie. Si aici nu poate s nu fie acceptat critica n adresa guvernrii,
dar critica trebuie s fie fondat, constructiv, fr a nega ceea ce s-a
fcut n domeniu. n afar de eforturile mentionate mai sus pot s v
mai spun c intensificarea luptei cu coruptia, ntrirea disciplinei s-a
rsfrns pozitiv chiar si la completarea bugetului. Conform unor date,
n anul curent numai 18% din cresterea acumulrilor la buget sunt de
origine pur economic, restul rezult din ntrirea disciplinei si
activizarea luptei cu coruptia.
Binenteles c mai sunt multe de fcut si se vor face. V-o spun cu
certitudine si n cunostint de cauz. S recunoastem c asa suntem noi
fcuti: ne place ca lupta cu coruptia s o ntreprind altcineva si nu n
privinta noastr personal. Mizm pe materializarea celor preconizate n
Strategia si Planul anticoruptie, care au fost examinate de cettenii trii,
expertii nationali si internationali, inclusiv si la Masa rotund din 26-29
octombrie curent, n cadrul creia expertii Consiliului Europei au dat
avize pozitive cu propuneri concrete, care si-au gsit reflectare n aceste
documente si ele au fost deja aprobate de Guvern. Sperm c vor fi
aprobate n curnd si de Parlament, mentionnd c au fost luate n
considerare propunerile cettenilor, a organizatiilor
nonguvernamentale.
Suntem constienti c e foarte important elaborarea legilor bune, dar nu
mai putin important este aplicarea lor pragmatic, ferm si cu tlc.
Mizm si chemm la crearea unui front comun anticoruptie cu
implicarea guvernrii, cettenilor, tuturor fortelor politice, asociatiilor
neguvernamentale.
Transparency International - Moldova
14
Trebuie evitat formalizarea eforturilor de combatere si prevenire a
coruptiei si acest lucru ne priveste pe toti: si organele statului, si
societatea civil. E necesar de sporit randamentul oricror activitti n
domeniu, inclusiv si a Conferintei de azi, deoarece, s nu se supere
nimeni, si o astfel de msur poate fi nu d Doamne formalizat,
neproductiv, pot aprea suspiciuni n cheltuirea nejustificat, n
splarea banilor contribuabililor strini.
Coruptia este un fenomen extrem de complex si complicat, care rezult
si genereaz srcie, amplific pn la dezastru alte vicii sociale.
Un rol aparte aici l are justitia. Ea trebuie s fie independent, dar si
competent, si responsabil.
Da, justitia nu trebuie s fie influentat politic. Dar ea nu trebuie
influentat nici de ctre alti factori.
Spun aceste lucruri, stiind c un sir de organizatii nonguvernamentale le
au n vizor si au elaborat elaboreaz propuneri de perfectionare a
legislatiei respective. Cunosc cteva din ele, spre exemplu, de a
modifica Constitutia (art.116) pentru a numi judectorii din prima dat
pn la atingerea plafonului de vrst. Prerea mea personal la asa
ceva este c atare schimbare nu ar fi justificat. V pot numi si
experienta altor tri si alte contraargumente. ns rog s meditm cu
totii asupra oricror propuneri si s folosim gruntele rational de la
fiecare si de la toate. Mai sunt propuneri de perfectionare a sistemului si
tehnicilor vamale si multe altele, care, sper, o s fie enuntate la
Conferint, examinate si naintate operativ organelor abilitate, care o s
le utilizeze adecvat n beneficiul societtii.
Nu demult au fost adoptate noile Coduri penal, de procedur penal,
care prevd forme noi de lupt cu criminalitatea. Dar, spre regret, nc
prea pasiv sunt transpuse n viat. Spre exemplu, acordul de
recunoastere a vinovtiei, aplicarea rational si ferm a cruia ar
influenta benefic la solutionarea mai multor probleme ale nfptuirii
justitiei, se aplic numai n 10% din procese. Dar implementarea mai
activ a acestei forme noi ar stimula cooperarea infractorului cu
organele de drept si ar spori eficienta n depistarea si combaterea
coruptiei. Asteptm meditatiile si propunerile Dumneavoastr si la acest
compartiment.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
15
Este cunoscut si teza despre necesitatea salarizrii adecvate a
organelor de drept, de justitie, de control. Nu poate fi negat asa
abordare, dar si aici trebuie o tratare profund si asteptm opiniile
Dumneavoastr fiindc trebuie s recunoastem c nu exist asa
cantitate de bani cnd functionarul v spune: gata, mi ajunge, nu mi
mai sporiti salariul.
n viziunea mea, trebuie create asa conditii, cnd functionarului nu-i va
fi convenabil s fie corupt, s ia mit. Ar trebui instituit un control
drastic, obiectiv si eficient al societtii asupra functionarilor, asupra
organelor de stat.
Ar trebui si msuri de propagare a legislatiei, a cunostintelor juridice,
de educare, de schimbare a mentalittii fiecrui cettean, ca el s nu dea
mit, s nu corup, s nu bage n ispit, fiindc, s recunoastem, de
foarte multe ori traditiile si mentalitatea noastr sunt unele din cauzele
coruptiei.
Am citit recent ntr-o publicatie c Finlanda are cel mai mic nivel de
coruptie, de mituire, de infractionalism.
Reflectnd pe marginea acestor probleme, un oficial de acolo spunea c
n Finlanda din generatie n generatie se transmite legenda c n
vremurile de demult tlharului prins la fata locului i se tia o mn.
Barbarism. Dar la nceputul sec. XX n localittile rurale usile nu se
ncuiau. Dac stpnii nu erau acas, puneau o mtur n prag, adic
intrati cine ati venit, dar asteptati-ne cnd venim. Azi situatia s-a mai
schimbat, dar condamnarea att a legii, ct si a societtii pentru
coruptie, crime e foarte aspr. n Finlanda e foarte dur controlul din
partea societtii, presei, organizatiilor obstesti, permanent e
perfectionat legislatia. Printre altele, amenzile acolo se aplic, reiesind
din nivelul de prosperitate a vinovatului. Spre exemplu, un milionar
pentru depsirea vitezei a pltit amend 170 000 mii euro.
Si n final, oficialul a riscat s dea o recet pentru combaterea coruptiei
si crimei: trebuie ca cettenii s aib ncredere n stat, iar statul s aib
ncredere n cetteni.
Asteptm meditatiile de la Conferint si asupra a asa momente.
Transparency International - Moldova
16
Fireste, sunt experiente si metode respective n orice tar, ele nu pot fi
aplicate mecanic pe terenul nostru, dar experienta pozitiv trebuie
studiat si coraportat la realittile de la noi.
Am putea vorbi despre practica multor state, dar pentru a V economisi
timpul, o s spun numai putin din experienta de ultim or a Romniei,
care, n procesul de aderare la Uniunea European, trebuie s
demonstreze succese n lupta cu coruptia si deja a nceput
implementarea sistemului ECRIS (de informatizare a sistemului
judiciar). Specialistii afirm c efectele anticoruptie ale ECRIS sunt
generate de impartialitatea cu care se aloc dosarele magistratilor
pentru solutionare, preciznd c este asigurat repartizarea electronic a
cauzelor, existnd posibilitatea identificrii oricrei modificri si a
persoanei care a efectuat-o.
Asteptm si de la Dumneavoastr sugestii, propuneri si implicare
pentru a face si la noi asa ceva.
S-ar putea multe de spus, dar vrem multe s aflm de la Dumneavoastr
si de aceea n final cteva cuvinte: spre regret, si n acest domeniu
statul si societatea reactioneaz post-factum. Nu sunt msuri reale de
prevenire a coruptiei. Miza e pus pe sanctionare. Mult mai crestineste,
mai normal ar fi prentmpinarea cazurilor de coruptie, elucidarea
cauzelor si conditiilor ce favorizeaz coruptia si eliminarea lor.
Aceasta ne-ar permite s nu trimitem cettenii n penitenciare. Ar
trebui, ar fi bine s nchidem nchisori, dar nu s nchidem oameni.
Multumesc pentru atentie.







Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
17
Holly L. Wiseman, consilier pe probleme juridice,
Departamentul Justi&iei, Ambasada SUA n Republica Moldova
Aspectele negative i pozitive ale lobbysmului $n
cadrul sistemului de guvern'm,nt al SUA

Dictionarul ofer urmtoarea definitie a notiunii de lobbysm:
ncercarea de a influenta gndirea legislatorilor sau a altor oficiali
publici n favoarea sau mpotriva unei anumite cauze. eg. lobbysmul
pentru protejarea mediului nconjur#tor. Lobbysmul are att aspecte
negative ct si pozitive. Aceasta este o expresie a dreptului
constitutional la libera exprimare si la petitii care este exprimat n
Primul Amendament. Ea poate de asemenea reflecta partea ntunecat a
democratiei, unde interesele financiare sunt mai presus de dorinta
populatiei prin contributii cu sume mari de bani la campania unui
legislator.
1. Lobbysmul pozitiv: Vreau s ncep cu un exemplu de lobbysm
pozitiv din cadrul unui proiect non-politic. Dup ce s-a pensionat acum
zece ani, mama mea a lucrat non-stop la constructia unei piste pentru
biciclete n jurul regiunii Mobile Bay, unde locuiesc printii mei, n
Golful Mexic lng Florida. Pentru a face acest lucru ea a nfiintat o
organizatie non-profit. Proiectul este cu sigurant unul foarte costisitor;
n rezultat ea a devenit expert n obtinerea resurselor financiare si
scrierea proiectelor . Totusi, o bun parte a resurselor financiare
obtinute erau alocate de ctre Congres sub form de analogie a
proiectelor de lege, care permit persoanelor din Congres s aloce bani
pentru diverse proiecte din cadrul regiunilor lor.
Astfel, ONG-ul Mamei mele organizeaz grupuri comunitare n fiecare
orsel unde vor fi construite piste pentru biciclete, organizeaz
campanii de scriere a scrisorilor, foloseste internetul cu scopul de a
obtine resurse financiare si de a transmite acest mesaj reprezentantilor
din Congres, formeaz coalitii cu alte grupuri interesate, organizeaz
campanii de pres si elaboreaz proiecte ce au scopul de a influenta
opinia public, organizeaz ntlniri cu reprezentantii Congresului
pentru a apela la ajutorul lor. Astfel, ei influenteaz reprezentantii
Transparency International - Moldova
18
Congresului s voteze pentru finantarea proiectului respectiv. Ei fac
lobby ca un excelent exemplu al democratiei.
De ce este fiecare reprezentant al Congresului interesat de realizarea
proiectelor respective ? Deoarece n SUA fiecare membru al
Congresului este ales dintr-o anumit regiune geografic, iar fiecare
Senator dintr-un anumit stat. De aceea fiecare reprezentant n guvern,
trebuie s fie receptiv la cererile alegtorilor locali, altfel va pierde
viitoarele alegeri. Desi Reprezentantii Congresului petrec majoritatea
timpului la Washington, D.C.. ei revin n orasul natal pentru a se ocupa
de afaceri si a se ntlni cu alegtorii. Toti reprezentantii Congresului
au oficii locale care au scopul de a rspunde la solicitrile alegtorilor.
Nu este nevoie de a aplica o anumit lege pentru tipul de activitate n
care este antrenat ONG-ul mamei mele. Ele sunt ncadrate n sistemul
nostru, att de ctre dreptul de a ne fi ascultat vocea garantat de
Primul Amendament, ct si de motivatia reprezentantilor din Congres
de a rspunde la aceste solicitri, fapt prevzut de democratia
reprezentativ stabilit de Constitutie.
II. Lobbysmul Neadecvat: S presupunem c mama mea consider c
proiectul ei va avea mai mult de cstigat dac ea invit reprezentantul
Congresului la un restaurant scump cu scopul de a discuta proiectul n
cauz. Sau dac merge la pescuit n Golful Mexic. Ce se va ntmpla n
caz c ea i va drui o bobin foarte scump pentru undit, sau n caz c
ea l invit n vizit la Alabama pentru a analiza proiectul si i va achita
cheltuielile de cltorie? Ce se va ntmpla n caz c ea i va face o
invitatie de a merge ntr-o croaziera pe insulele Caraibe mpreun cu
sotia lui? Sau pur si simplu ea i va oferi 1,000 USD pentru ca el s
voteze pentru proiectul respectiv n cadrul Camerei Reprezentantilor.
Ce se va ntmpla n caz c mama mea decide s angajeze un lobbyist
profesionist pentru a influenta reprezentantii Congresului s voteze n
favoarea proiectului ei? Sau pentru a elabora legea care doreste ea s
fie adoptat.
Imediat cum sunt implicati banii, noi trecem de la cordialitate la
criminalitate evident, indiferent dac o numim coruptie pasiv, mit
sau uz de influent.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
19
Democratia reprezentativ este o caracteristic a societtii americane,
DAR NU FIECARE ESTE REPREZENTAT N MOD EGAL. Dou
lucruri conduc acest sistem: banii si informatia. Ele sunt
interdependente deoarece cei care detin informatia, pot face bani.
III. Aprobarea Actului despre Lobbysm din 1995:
La mijlocul anilor 1990 acest statut a fost adoptat pentru reglementarea
acestor aspecte. Aceasta a fost o incercare de a reglementa lobbysmul
fr a afecta dreptul la libera exprimare.
Efort n patru directii:
A. Cerintele ca lobbzistii s fie nregistrati si s prezinre rapoarte
despre activitatea lor pentru ca s se stie pe cine reprezint ei.
Transparent.
B. Actul de nregistrare a agentilor strini are acceasi semnificatie si
pentru cei care activeaz n calitate de agenti ai guvernului
strin.
C. Legile Usii turnante limiteaz lobbysmul de ctre fostii
oficiali ai guvernului federal pentru o perioad de timp dup ce
acestia si prsesc postul.
D. Reguli stricte despre acceptarea cadourilor si favorilor. Acestea
includ membrii familiei si salariatii.
1) Exist o exceptie de 50 USD pentru cadouri mici.
2) Limita de 50 USD se refer si la mas.
3) Oficialii la care se refer acest Act nu pot accepta plat
pentru a tine un discurs.
4) Oficialii nu pot accepta oferte de cltorii de odihn cum ar
fi o croazier pe insulele Caraibe. Totusi, se permite
achitarea cheltuielilor pentru cltorii de serviciu, cum ar fi
o cltorie pentru a vedea proiectul mamei mele.
IV. Statutul despre Mit# Pe lng Aprobarea Actului despre
Lobbysm, si statutul despre mit reglementeaz activitatea de lobby.
Un functionar federal nu are dreptul de a primi sau solicita , si nimeni
nu i poate oferi sau da n mod corupt ceva de valoare pentru a-l
influenta n executarea unui act oficial. n mod Corupt nseamn
quid pro quo, banii sau lucrul de valoare este oferit n schimbul unor
actiuni legate de legislatie. Mama mea nu poate oferi suma de 1,000
USD reprezentantului ei din Congres pentru votul lui.
Transparency International - Moldova
20
V. Contextul Statutului- Totusi, creativitatea si capacitatea de adaptare
a lobbystilor a nceput imediat s si croiasc drum n cadrul Actului de
Aprobare a Lobbysmului din 1995. Banii sunt ca si apa; vor lua cu sine
orice piatr ntlnit n cale.
n schimbul cadourilor directe, lobbystii au nceput s contribuie la
campaniile reprezentantilor sau Campaniile de Actiuni Politice, care fac
lobby pentru anumite lucruri care favorizeaz candidatul, cu toate c ei
nu l mentioneaz n mod direct.
Lobbystii au nceput s ofere informatii si asistent reprezentantilor din
Congres la proiectarea statutelor. Desi acest fapt este permis, aceasta
este considerat a fi coruptie a sistemului, a Congresului independent
prevzut de Constitutie. Corporatiile cu bani au nceput s influenteze
Congresul mai mult ca oricnd. Recent, o mare companie farmaceutic
a elaborat o lege favorabil ei, care a fost aprobat de Congres. Probabil
c suntem deja gata pentru o nou legislatie care s pun obstacole n
calea dominrii Congresului de interesele financiare.














Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
21
Lilia Caraciuc, director executiv al Transparency International-
Moldova

Doamnelor si domnilor, multstimat audient,
Asi vrea s exprim o profund recunostinta reprezentantilor institutiilor
internationale si expertilor strini care au binevoit s participe la
lucrrile acestei conferinte. Transparency International-Moldova
apreciaz mult experienta lor n acest domeniu si sprijinul pe care ni-l
acord. La fel sunt recunosctoare reprezentantilor institutiilor statale,
societtii civile, sectorului privat, mediei academice si mass-media,
care s-au alturat cu intentii de colaborare n vederea prevenirii si
combaterii fenomenului coruptiei n Republica Moldova.
Combaterea coruptiei a fost declarat drept prerogativ pe parcursul
activittii mai multor guvernri din Republica Moldova, cele mai
semnificative momente fiind urmtoarele:
Decretul Presedintelui RM Cu privire la msurile de combatere a
coruptiei n organele puterii de stat si administratiei de stat nr.104 din
30.04.1992 conform cruia a fost creat Consiliul coordonator pentru
combaterea coruptiei;
Decretul Presedintelui RM Cu privire la unele msuri suplimentare de
coordonare a luptei mpotriva criminalittii, coruptiei, cazurilor de
nclcare a legislatiei, disciplinei si ordinii publice n republic nr.98
din 1.07.1993 potrivit cruia s-a instituit o component nou a
Consiliului coordonator pe lng Presedintele Republicii Moldova,
Decretul Presedintelui RM nr.315 din 08.11.1994 prin care s-a dispus
crearea pe lng Guvern a Consiliului coordonator pentru combaterea
criminalittii si coruptiei si asigurarea mentinerii ordinii de drept;
Hotrrea Parlamentului nr.518-XIII din 07.07.1995 potrivit creia a
fost creat Comisia parlamentar special n scopul executrii
controlului asupra executrii legislatiei privind combaterea coruptiei;
Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului nr.900-XIII
din 27.06.1996;
Transparency International - Moldova
22
Decretul Presedintelui nr.116-II din 07.04.1997 conform cruia s-a
creat o subdiviziune specializat Departamentul pentru
combaterea crimei organizate si coruptiei;
Hotrrea Guvernului nr.1017 din 04.11.1999 prin care a fost
adoptat Programul de Stat privind combaterea criminalittii,
coruptiei si protectionismului pentru anii 1999-2002;
Decretul Presedintelui nr.57-III din 28.05.2001 potrivit cruia pe
lng Presedintele Republicii Moldova s-a constituit, n mod
repetat, Consiliul coordonator n problemele combaterii coruptiei;
Programul de Stat de Combatere a Criminalittii si Coruptiei pentru
2003-2005, probat de Guvernul RM la 27.12.2002;
Hotrrea Guvernului R.M. din 18.11.2003 prin care s-a aprobat
Planul de msuri pentru combaterea coruptiei si asigurarea
suprematiei legii.
Un moment important n acest sir de actiuni a fost nfiintarea Centrului de
Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, precum si Procuraturii
Anti-coruptie.
Avnd n vedere multiplele eforturi pe care le-a ntreprins Republica
Moldova n crearea si perfectionarea cadrului legal si institutional din
domeniu, ne-am putea plasa printre lideri la capitolul elaborrii strategiilor
si programelor de prevenire si combatere a coruptiei. ns calitatea
guvernrii se apreciaz nu doar dup numrul de acte normative aprobate
si comisii create, dar, n primul rnd, dup dinamica indicatorilor care
atest eficienta msurilor ntreprinse, cum ar fi:
nivelul de trai al populatiei, evaluat ca PIB pe cap de locuitor;
atractivitatea climatului investitional autohton, evaluat, n particular, ca
volumul investitiilor strine pe cap de locuitor;
ponderea businessmanilor care consider c le este asigurat securitatea
afacerilor;
ponderea timpului destinat solutionrii problemelor cu institutiile statale
n totalul timpului de lucru al businessmanilor;
ponderea persoanelor care s-au confruntat personal cu cazuri de
coruptie, etc.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
23
Din pcate, n clasamentul combaterii coruptiei Republica Moldova are
realizri foarte modeste. Care sunt cauzele unei asemenea situatii?
Reprezentantii institutiilor statale invoc mai multe argumente, n
special, lipsa unei dorinte reale de a contracara coruptia n guvernrile
precedente si absenteismul societtii civile. Reprezentantii societtii
civile remarc, la rndul lor, lipsa capacittilor interne, deteriorarea
valorilor etice, precum si ne dorinta statului de a ntreprinde msuri
concrete. Totodat este evident faptul c coruptia o putem combate doar
cu forte comune.
Avnd n vedere c Guvernul RM a aprobat recent proiectul Strategiei
nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planul de actiuni
pentru realizarea acesteia, asi dori ca participantii la aceast conferint
s-si uneasc eforturile pentru a analiza situatia din domeniu n
Republica Moldova si nainta propuneri concrete n vederea completrii
acestor documente si conferirii acestora un impuls pozitiv.
V doresc succes si o colaborare fructuoas.














Transparency International - Moldova
24
Dumitru Postovan, membrul Consiliului de Administrare UJM
Fenomenul corup#iei: problemele prevenirii i
combaterii

Dup cum s-a mentionat, coruptia a aprut din cele mai vechi timpuri,
are un caracter universal, azi cu neputint de a fi totalmente eliminat.
Chiar din momentul aparitiei acestui fenomen s-au ntreprins msuri
pentru combaterea lui, tinndu-se cont de pericolul, pe care coruptia l
prezint. Din pcate, acest flagel social nu a putut fi curmat. Din contra
pe tot parcursul istoriei, tuturor ornduirilor statale si sociale, coruptia
lua amploare.
Azi, la nceputul secolului XXI, acest fenomen e de asa proportii, c
poate duce la prbusirea a tot ce a creat omul pe parcursul celorlalte
secole: valorile general umane: statul de drept, democratia, drepturile si
liberttile fundamentale ale omului.
Iat de ce comunitatea international de mai mult vreme depune
eforturi conjugate pentru a lua fenomenul sub control, a-i deminua
dimensiunile.
Republica Moldova este parte la mai multe Conventii internationale n
spet si ntreprinde anumiti pasi pentru aducerea cadrului legislativ n
conformitate cu actele internationale.
Se ntreprind si unele actiuni concrete de realizare a cadrului legislativ,
inclusiv tragerea la rspundere penal a unor persoane concrete.
Dar, cu prere de ru, toate aceste actiuni nu se fac simtite, nu
influenteaz n nici un fel procesul de prevenire si combatere a
coruptiei. De aceea coruptia si continu nestingherit marsul triumfal,
devenind un atribut obligatoriu al vietii noastre cotidiene, o traditie, un
mod de viat, subminnd statalitatea n ntregime.
Vorbind despre contracararea acestui fenomen, nu import, sntem noi
cel mai corupt stat din Europa sau printre cele mai corupte state din
lume. Desi, indicii la acest capitol, desigur, caracterizeaz nivelul de
dezvoltare a trii.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
25
Incontestabil este faptul, c la noi este coruptie si ea a ptruns practic n
toate structurile statale de jos pn n vrf.
Din toate greuttile, pe care trebuie s le nfrunte tnrul nostru stat,
prevenirea si combaterea coruptiei este cel mai greu examen.
De ce este greu? Am ignorat acest sector de activitate, l-am
subapreciat, nu stim cum s-l combatem, nu avem potential uman,
tehnic si financiar, nu avem o baz legislativ corespunztoare, nu este
antrenat populatia n aceast activitate? Sau poate nu dorim , nu este o
voint politic la nivelul conducerii statului , chiar de ctre organele
puterii s-au creat premise care au favorizat nflorirea fenomenului? Sau
poate chiar cei chemati s lupte cu coruptia ei nsusi s corupti?
O analiz obiectiv si complet a situatiei partial d rspuns pozitiv la
toate aceste ntrebri.
Dup Declaratia de Independent s-a purces masiv la reforme pracrtic
n toate domeniile de activitate statale si nestatale, n primul rnd n cel
economic. Acest proces de transformare, care prelungeste si astzi, nu a
fost nsotit de anumite studii adnci vis-a-vis de consecintele negative,
lacune, vacuumuri n promovarea lui. Noi nu avem un studiu amplu
asupra caracterului infractional n tar dup anii 90. S facem doar o
trimitere la regimul totalitar, ca o mostenire a acestuia, ar fi doar o parte
din adevr. Este cunoscut faptul, c fiecare formatiune social-
economic si are sistemul su infractional, inclusiv crima organizat si
coruptia.
Eram datori, atunci, cnd am purces la reforme sa prevedem acest lucru,
msuri, care ar fi redus cu mult efectele negative. Nici azi un studiu n
acest sens nu avem. Nu avem institutii de cercetri stiintifice
specializate, deci si planurile si msurile adoptate, nu au o acoperire
stiintific.
Evenimentele alt dat recurg att de vertiginos, c infrastructura nu
reuseste n urma acestei transformri, se creeaz o ruptur periculoas
ntre ceea ce se vrea si ceea ce-i posibil.
S-au ntreprins, ncepnd cu anul 1992 mai multe actiuni cu caracter
organizatoric si normativ, si de alt ordin pentru a dinamiza lupta cu
coruptia: Decrete prezidentiale, Legea cu privire la combaterea
coruptiei si protectionismul lui, comisii speciale ale Parlamentului,
Transparency International - Moldova
26
structuri speciale n MAI si SIS, Consilii Coordonatoare n frunte cu
Presedintele trii ori Prim-ministru.
Azi avem un Centru de combatere a crimelor economice si coruptie,
alte subdiviziuni speciale, se demonstreaz populatiei mai multe cazuri
de mituire, dar sondajele demonstreaz si ele, c nivelul coruptiei e
nalt si chiar ia amploare.
Coruptia, dup cum s-a spus, e atotcuprinztoare ,deci, si activitatea de
combatere a ei trebuie s fie sistematic, atotcuprinztoare,
multidisciplinar, multifunctional. Chemrile Puterii ctre societate
civil de a-si da concursul n aceast activitate trebuie s fie nsotit de
actiuni concrete n acest sens. n primul rnd societatea, omul simplu
trebuie s se conving de sinceritatea acestor ndemnuri.
Or. nu-i secret, c populatia de mult nu mai crede declaratiilor fcute si
are destule temeiuri pentru aceast nencredere.
Primul, si cel mai serios temei n acest sens, este, c nsusi cei de la
Putere snt implicati n acte de coruptie, protectionism, alte abuzuri, ce
urmresc scopuri meschine, personale ori pentru apropiatii lor.
Cele mai rspndite n acest sens au fost si continu s fie operatiile n
procesul de privatizare. Aici puterea si proprietatea s strns legate,
de nedesprtit. Statul ( citeste functionarilor lui) nu a fost garantul unei
privatizri legale, ci participantul cel mai activ, lsnd procesul fr
control, iar functionarii, chiar de cel mai nalt rang, folosind posturile
ocupate, si-au nsusit ct au putut din avutia national.
Legislatia adoptat cu privire la proprietate, la privatizare, la economie
de piat, la procesele de democratizare a societtii nu au putut stopa
acest fenomen. Legile adoptate, Conventiile ratificate, mai multe la
ndemnul si chiar impuse din afar, au mai mult un caracter declarativ
si demonstativ pentru exterior.
Nu s-a observat tendinta de a elabora mecanisme de realizare a actelor
normative si nici chiar dorinta de a le traduce n viat. Nu au fost
stabilite principiile fundamentale de control asupra procesului. Nu a
fcut si nici acum nu face acest lucru, n primul rnd, Parlamentul: s se
conving cum se realizeaz n practic Legile adoptate. Azi centrul de
acaparare a propriettii s-a mutat pe piata hrtiilor de valoare. Ziarul
Moldavschie Vedomosti de la 10.04.2004 n articolul
Hpnxnarn+aropt na xone constat c au fost jefuiti 167000 actionari
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
27
si totul s-a fcut n limitele legii. A rspuns oare Parlamentul pentru asa
perle legislative?
Datorit acestor lacune n legislatie, a controlului asupra realizrii bazei
normative, azi avem un nivel att de nalt al economiei tenebre, a
abuzurilor de orice soi n sectorul economiei, deci, un nivel nalt de
coruptie.
Conform uni sondaj s-a constatat, c nici o afacere nu poate fiinta pn
busnessmanul nu d mit. ncearc s nregistreze o firm cte
documente trebuie s culegi, Dac ti-a reusit, s vezi cti controlori vin
zilnic sa-ti cear socoteal. Li s-a permis organelor de control ( avem o
sumedenie de astfel de organe cu zeci de mii, da poate chiar sute mii de
cotrolori, cci nimeni nu i-a numrat) s elaboreze instructiuni
departamentale ( Presedintele trii n iulie curent vorbind despre
gheliotin a spus, c multe din ele nici nu au fost publicate n
Monitorul Oficial), instructiuni, care altdat practic nu pot fi realizate.
De ele cu amndou mni se tin controlorii si-l pun la perete pe orice
bussnesman.
Numai serviciul antiincediu pentru a semna c o ntreprindere poate fi
dat n exploatare a gndit 108 puncte. Si chiar dac 107 s ndeplinite,
mai rmne a 108 lea. Tot una va trebui s dea mit! La fel- are oare
scpare soferul cnd nimereste pe minile inspectorului auto-tot una iti
gseste ceva.
Chiar si Curtea de Conturi, dup cum demonstreaz practica,
controleaz la nesfrsit acele institutii, de la care pot avea controlorii
foloase.
Cum s nu-i invidiezi pe oamenii de afaceri din Canada care prezint
pachetul de documente, iar peste 40 de minute primesc autorizatia?
n unele tri prin Lege functionarilor publici li se interzice ntlnirile cu
oamenii de afaceri. Expertii recomand: trebuie de ntreprins msuri ca
functionarul s nu aib posibilitatea s se ntlneasc cu oamenii de
afaceri, iar acestea din urm s nu aib necesitatea n asa ntlnire
prea multe depinde de acest functionar. Deci, totul trebuie s fie simplu
n Legi, fr multe controale, avize, autorizri.
La una din emisiunile televizate din Federatia Rus unul din
participanti a declarat, c dac nu se d mit n sectorul economic, timp
de o lun economia trii se poate prbusi att de adnc e conditionat
Transparency International - Moldova
28
activitatea economic de coruptie! Dai mit salvezi bussnesul,
prosper tara.
Expertii internationali au constatat, c coruptia este una din cauzele
srciei si a subdezvoltrii cronice pentru trile n curs de dezvoltare,
cum este si Republica Moldova. Ei fac distinctie ntre coruptia mic,
mijlocie si mare sau institutionala.
Astfel coruptia mic se bazeaz pe faptul, c salariile si veniturile mici
ai angajatilor sau functionarilor, nu le ajung pentru a duce o viat
decent: pedagogii, medicii, politistul la colt, vamesul. Desi,
explicabil, aceast mic coruptie duneaz mult, fcnd ravagii n
mentalitatea populatiei. Ea distruge ncrederea n legitimitatea actului
administrativ, submineaz respectul la o atitudine, potrivit creea orice
avantaj poate fi cumprat.
Prin coruptie mijlocie se ntelege o birocratie nscenat cu controale
dese, regulamente complicate si amenintarea cu amenzi ridicate.
Metoda controalelor dese este cea n care exist ori posibilitatea
achitrii unei sume functionarului public dup care acesta dispare, ori n
cel de al 2-a caz, n care functionarul neprimind sume de bani asteapt,
caut pretexte pentru a gsi o neregularitate pentru a aplica o amend
usturtoare.
O alt form este aceea, n care oamenii de afaceri neserviabili politic
sunt pusi sub presiune: ori se aliniaz politic, ori li se creeaz conditii
de activitate de neinvidiat, conditii, care n cele din urm duc la
falimentarea firmei.
Cealalt form de coruptie mijlocie este nepotismul. Distribuirea
subventiilor publice, acordarea de mprumuturi cu dobnzi avantajoase
etc., sunt astfel realizate nct drumul decizional s fie ct mai putin
transparent si s favorizeze propria clientel ( de partid), prieteni si
rude. Situatie este deosebit de critic atunci cnd membrii de vrf al
unei administratii mpart direct sau indirect rudelor apropiate diferite
proiecte ce snt acoperite de ajutoare financiare publice.
Ambele fenomene controale exagerate si economie clientelar, merg,
de obicei mn n mn. O parte din bani cstigati nu se duc dup
destinatie, prea des ajung n conturi din strintate.
Deosebit de periculos este atunci cnd prin reteaua de legturi si
influent, independenta justitiei este nlturat. ntr-un climat, n care
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
29
domneste nesiguranta juridic, birocratia excesiv si nepotism,
ntreprinderile mici si mijlocii nu se pot dezvolta.
Forma cea mai rea a coruptiei este ns cea institu&ional#. Este vorba
despre o form de coruptie care actioneaz cu mijloace legale. Legile
sunt formulate cu bun stiint cu lacune pentru a putea legaliza anumite
afaceri. Prin aceast uzant cercurile nchise de oameni de afaceri
apropiati puterii pot realiza afaceri n dauna bugetului, concurentii snt
scosi de pe piat, crendu-se practic o situatie de monopol. Un mic viciu
de procedur este folosit pentru eliminarea cocurentei incomode.
Coruptia n toate cele trei forme ale ei reprezint un cancer al
economiei. Pentru a evita astfel de abuzuri este nevoie de separarea
economiei de politic, de directive de subventionare si de reguli clare,
aceste fiind corelate cu Legi penale si pedepsite aspre; este nevoie de
debirocratizare, de administratie transparent, de independenta
urmririi penale si instantelor judectoresti, de retribuirea
satisfctoare a muncii functionarilor si de o legislatie penal limpede.
Binenteles este nevoie si de o opinie public sensibil.
Coruptia este un fenomen social, generat de relatiile din societate. n
centrul se gseste omul, ca fiint social, imperfect, cu toate
neajunsurile si slbiciunile lui. Ce-i aparatul de stat? - o colectivitate de
functionari publici de asemenea oameni imperfecti.
Ca fenomen social coruptia si se cere studiat reiesind din aceste
consideratiuni. El, fenomenul e att de puternic si durabil, att de mult a
influentat viata social n ntregime si pe fiecare individ n parte, c a
devenit element a obiceiurilor, traditiilor, practicilor de administrare si
rezolvare a problemei cotidiene. De aceea se vorbeste si despre aspecte
pozitive a le coruptiei . Are niste calitti, capacitti enorme de a se
adopta la orice situatie, realitate.
Din pcate de toate aceste aspecte nu se tine cont, cnd se elaboreaz
strategii si planuri de combatere a coruptiei. E ridicol, cnd auzi, c
punem vre-o ctiva demnitari la duba pentru mita si s-a terminat cu
coruptia.
n ultimul timp tot mai mult se vorbeste n mijlocul savantilor, n
primul rnd a criminologilor, a sociologilor despre aparitia unei ramuri
a stiintei CORUP-IOLOGIA.
Transparency International - Moldova
30
Statul ar trebui s creeze un institut de cercetri stiintifice, ce s-ar
ocupa cu studierea pricinilor crimei n general, acelei organizate- n
special. O directie aparte a acestui institut studierea pricinilor
coruptiei si elaborarea masurilor de prevenire a ei.
Coruptia ca fenomen social si categorie juridic trebuie studiat n
contextul teoriei despre stat. Dimensiunile, proportiile ei pot fi privite si
ca indice neefectiv a ordinii sociale; existenta masiv a coruptiei
demonstreaz c statul foloseste metode nedemocratice.
Coruptia politic e o varietate a coruptiei de vrf- institutional, foarte
periculoas, pentru c aceast coruptie are ca urmare adoptarea
regulilor de drept, stabilite n Legi, acte normative si individuale. n
cele din urm coruptia, politica poate schimba priorittile dezvoltrii
sociale, interesele adevrate ale trii, influenteaz dezvoltarea statului,
duce la destabilizarea situatiei sociale. Lipsa de msuri adecvate
situatiei vorbeste despre existenta unei ntelegeri, fie si tacite, ntre
conducerea trii si functionarii corupti stim ca luati mit, dar
mprtiti-v si cu noi ( dati bani n casa partidului), sustineti-ne, iar noi
nu punem problema tragerii voastre la rspundere.
Coruperea alegtorilor prin niste promisiuni mngitoare si 10 lei n plic
duce la cumprarea voturilor, adic cumprarea puterii prin nselciune.
Pentru astfel de acte de coruptie trebuie s rspund nu numai liderii si
membrii de partid, care amgesc electoratul, ci si acei, care finanteaz
astfel de partide. Anume cu acesti bani si se cumpr alegatorii.
Acest gen de coruptie poate fi lichidat prin perfectionarea legislatiei
electorale ( ca organ legislativ s fie cu adevrat reprezentativ),
transparent maxim a procedurii de adoptare a legilor si altor acte
normative ( care ar reduce la minimum prtile negative a lobbyismului),
prin structura sistemului, care asigur controlul societtii asupra puterii
de stat, responsabilitatea puterii n fata societtii.
La lichidarea coruptiei politice trebuie s fie ndreptat n primul rnd
politica anticoruptie a statului. Lupta cu coruptia trebuie s devin o
functie desinestttoare a statului, cum ar fi cea de aprare a statului sau
protectia ordinii publice. Tinnd cont de faptul, c programul de lupta
nu poate fi ndeplinit n cadrul unei singure legislaturi, acest program s
fie obligatoriu pentru toti care vor urma guvernarea.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
31
De ce exist la noi n republic coruptie? a ntrebat corespodentul
ziarului Comunistul, lund un interviu de la Presedintele trii V.
Voronin.
Fiindc, nu au disprut doritori de a da mit........... a fost rspunsul
Presedintelui.
Asa s fie oare? Adic, obiectiv nu exist nici un fel de cauze pentru a
da sau a lua mit: sectorul economic lucreaz normal, oamenii au locuri
de munc, primesc bine, functionarii si fac cinstit datoria, la fel
organele de drept si judiciare, controlorii; legile s bune si se respect
ntocmai. Totul e normal, dar uite, unii indivizi nu au ce face cu banii si
cu tot dinadinsul vor sa-i dea n calitate de mit functionarului public.
Altfel el nu se simte bine. Asta-i, dac s ironizm. Dar, la serios, se
vede, c Presedintele Trii stie ce spune. Probabil, se are n vedere, nu
acei, care-s pusi de functionari n situatie s dea mit. Este vorba de cei
care nu pot, nu au dreptul, nu merit s aib un avantaj, s i se elibereze
o licent, o autorizatie, s privatizeze o ntreprindere, s fie numit la un
post; de cei; care s-au certat cu legea, iar pedepsiti nu vor s fie. Sigur,
c ei s doritori s dea mit .D-apoi altfel cum?
Dar Presedintele nu a explicat, de ce doritorii au posibilitatea sa-si
realizeze dorin#ele.
Da deaceea, c multi, foarte multi functionari de orice nivel, iau aceast
mit, adic snt corupti .
Coruptia este periculoas, cu ea e greu de luptat pentru c este reciproc
avantajoas si pentru coruptor si-a atins scopul, Si pentru cel
corupt- s-a mbogtit.
De unde se iau astfel de functionari, cine-i numeste? Cine rspunde?
Si n genere, care-i politica de cadre a statului? C de-ar fi functionarii
publici oameni la locul lor, doritorii s dea mit nu si-ar realiza n
veci dorintele.
Dar de unde s lum astfel de functionari?- Sa-i crestem, s-i educm,
s crem mediul n care s nu-si permit n activitatea sa nici o abatere
ct de mic de la Lege, responsabilitatea s fie de asa natur, nct s se
gndeasc bine, dac doreste s fie demnitar.
Dar, dup cum s-a mentionat, omul e o fire a naturii, cu slbiciunile lui,
nu poate garanta nimeni comportamentul lui.
Transparency International - Moldova
32
Cunoscnd acest adevr, orice functionar de orice rang, inclusiv
Presedintele trii, trebuie pus n limitele legii, de care trebuie s se
conduc. Activitatea transparent si supus controlului.
Iar dac totusi a alunecat de pe pozitiile Legii pedeapsa trebuie s fie
inevitabil. Numai asa coruptia poate fi combtut.
Cine trebuie s combat coruptia? Desigur aceasta-i datoria organelor
de drept, n competenta crora intr aceast obligatiune. Desi s-au fcut
modificri n legislatia penal, au aprut detasamente speciale de
combatere a coruptiei, dup cum s-a spus, coruptia nici nu vede, nici nu
aude, mai ales n esaloanele de vrf ale puterii. De ce? Lipsa
profesionalismului si a independentei acestor detasamente n lupta cu
coruptia.
Doar pe hrtie avem activitate operativ de investigatie, n realitate nu
e. Tinnd cont de statutul subiectilor acestor infractiuni, pregtirea lor,
competenta, modul cum se svrsesc crimele de acest gen, cu mijloace
obisnuite, nu se descoper astfel de infractiuni. Chiar dac lucrtorii
operativi si au careva informatii despre figuranti nalti- informatia nu se
realizeaz. Din 90 ncoace, n ultimii ani chiar destul de evident,
conductorii trii au mprtit coruptii n ai nostri si ai vostri.
Sarcina n fata organelor era si este pus direct: luptm cu coruptii din
opozitie, pe ai nostri nu-i atingem. Are loc urmrirea penal selectiv.
De aici a si aprut expresia: toti coruptii s egali n fata Legii, dau nu-i
putem pune pe toti la rcoare.
De aceast politic prtinitoare de minune se folosesc colaboratorii
organelor de drept si judiciare, aplicnd si ei, la rndul lor, Legea n mod
selectiv: pe acesta-l tragem la rspundere, pe acesta-nu!.
Nu-i stabilitate n practica judiciar. Chiar si unele explicatii ale Curtii
Supreme de Justitie las mai multe semne de ntrebare, cu att mai mult
sunt nentelese multe sentinte, fie de achitare, fie de condamnare.
Credem, c este absolut necesar revizuirea legislatiei interne: Codul
Penal, Legea cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului,
Legea cu privire la functionarul public, Legea cu privire la Declaratia
despre venituri, despre splarea banilor s.a. Pentru a le face
compatibile, unele notiuni din ele s nu aib continuturi si sensuri
diferite, s fie clare tuturor. Astfel va disprea obligatiunea Curtii
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
33
Supreme de Justitie de a da explicatii, n unele cazuri, destul de
nereusite.
n acelasi scop, legislatia intern trebuie adus n concordant cu
Conventiile n spet ratificate, care au devenit parte integr a sistemului
de drept din Moldova. n lipsa acestei ajustri se aplic direct
dispozitiile Conventiilor, fiecare judector, procuror , ofiter de urmrire
penal le nterpreteaz si le aplic dup cum el le ntelege.
Desigur avem nevoie de structuri specializate, bine instruite n materie,
care au dreptul moral si nivelul profesionist corespunztor s combat
coruptia, conducndu-se doar de Legi. Si nu detasamente speciale, care
lucreaz la comand.
E gresit practica, cnd lupta cu coruptia se pune doar pe umerii
organelor de drept si se mizeaz doar pe rspundere penal. Rul nu
poate fi eliminat doar cu ajutorul Codului Penal. Metoda represiv
poate da rezultate numai de rnd cu alte msuri. Represia nu-i cea
principal.
Multi functionari mai ales de nivelul I si II a administratiei publice, din
alte structuri statale iau mit din cauza salariilor mici. Sporirea
salariilor reduce din nivelul coruptiei. Dar nu pe toti salariul sporit i
opreste. Functionarul public poate pierde mult mai mult n plan social,
dac ia mit- acelasi pachet social. Avem noi pachete sociale? Au
functionarii ce pierde?
Un aspect aparte ce trebuie s contribuie la prevenirea coruptiei tine de
factorul moral, spiritual al societtii, de nivelul de educatie n general,
educatiei juridice n special. Populatia, omul simplu trebuie s-si
cunoasc drepturile sale. E regretabil faptul, c azi apar asa ndrumre
pentru cetteni: Eu si politistul, Eu si inspectorul fiscal, Eu si
inspectorul vamal, reguli-ndrumare, ce-l ajut pe omul simplu s se
apere cumva de functionarul public.
Procesul educational, mass-media, n primul rnd radioul si
televiziunea, trebuie s fie mai nsistenti n acest sens.
Coruptia poate fi esential redus n situatia unei stabilitti politice,
economice, juridice si de alt ordin. Un ministru ntr-o situatie stabil,
previzibil face planuri de perspectiv pentru dezvoltarea ramurii, are
garantia ca e la locul lui si ocup postul pentru termenul stabilit. ntr-o
situatie instabil acelasi ministru se gndeste c pn l-or da afar sa-si
Transparency International - Moldova
34
mai rezolve niste chestiuni personale din contul banilor publici.
Subalternii i urmeaz exemplu.
Dac noi dorim s avem succese n lupta cu coruptia, atunci trebuie s
stabilim adevratele pricini, care o genereaz, s punem corect
diagnoza, s elaborm metodele adecvate de prevenire si combatere si
realizare lor neconditionat.
Desi prevenirea si combaterea coruptiei urmresc acelasi scop-
deminuarea fenomenului, si n esent lor trebuie s alctuiasc un tot
ntreg, totusi e necesar s se fac o distinctie clar ntre msurile de
prevenire li cele de combatere. n primul rnd s fie clar notiunea de
prevenire si notiunea de combatere.
Dac combaterea se face cu mijloace speciale de ctre organele de
drept, apoi prevenirea i oblig pe toti, indiferent de postul pe care-l
ocup si ramur, n care activeaz. Cu responsabilitatea
corespunztoare si cu sustinere masiv a societtii civile. Prin
eforturile comune se poate de creat o atmosfer intolerant fat de orice
caz de coruptie, ca de altfel, fat de orice actiune negativ.
Oare simte functionarul corupt dispretul societtii? Dar societatea
manifest acest dispret? Dar dac si-l manifest, i pas oare
demnitarului corupt? ntrebri din cele mai grele.
n Sicilia Italia numai dup ce au fost omorti mai multi judectori
lumea a esit n strad. Mafia s-a speriat si s-a retras pe niste pozitii mai
conspirative.
Ce- ar trebui s se ntmple ca lumea s se revolte si la noi?
E un lucru normal, cnd oamenii de aceeasi profesie snt organizati n
diferite asociatii pentru a-si practica mai bine meseria, a solutiona mai
cu succes problemele aprute, a-si apra onoarea.
Dar n anumite cazuri unele structuri, inclusiv statul devin att de
corporative, nct apr totul, inclusiv membrii corupti, n loc sa-i
condamne.
n lipsa concurentei n economie, democratizrii vietii, transparentei, n
conditiile instabilittii sunt administrate alte instrumente:
voluntarismul, subiectivismul, abuzurile, incompetenta, frdelegile si
n consecint- apare coruptia. Cum n asa conditii s apar altceva. E la
locul ei aici expresia, care circul de mai mult timp: ai sdit ridiche de
toamn si astepti s rsar trandafir Ce semeni aceea culegi!
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
35
Unde nu-i integritatea institutiilor sociale si darea de seam n fata
societtii acolo nfloreste coruptia.
Marele reformator Chinez Vang Ansi ( 1021-1086)- a aratat la 2 surse a
coruptiei: Legi proaste si oameni ri. Nici o lege, ct de bun nu ar fi
ea nu poate opri oameni ri. Se poate de oprit mai repede zborul
psrilor, dar nicidecum interesele meschine a functionarului.
Da, coruptia e nemuritoare, dar ea poate fi redus. Dac nu lupti ea ia
amploare. Este nevoie de o voint politic a conducerii statului de a
preveni si combate coruptia.
Aceast voint trebuie s cuprinde recunoasterea faptului c tara-i n
plenul coruptiei, pericolul fenomenului, prevenirea si combaterea ei nu
are alternativ, pretul acestei activitti, inclusiv capacitatea de a jertfi
cu apropiatii si camarazii de partid, mijloacele, mecanismele,
instrumentele combaterii, durata, consecintele pentru cariera sa, analiza
profund a situatiei n general, caile de ameliorare, actiuni practice zi de
zi de realizare a celor preconizate, atragerea societtii civile si sprijinul
pe ea n aceast activitate, exemplu personal. Si multe alte momente.
Dac toate aceste nu-s, rmine doar declaratia populist, planurile si
strategiile adoptate de ochii lumii, iar ea coruptia, creste.
Pe de alt parte. Cine pregteste proiectele , de reforme? Aparatul
birocratic, cel care i corupt si cu care trebuie de luptat. Poate si vrea el
s pregteasc acte normative, ce vor actiona contra lui?
Reformele ceva distrug, schimb, nnoiesc, nltur. Iar birocratul vrea
stabilitate. El nu vrea schimbri, se opune.
De se schimb ceva- numai sub presiune societtii civile. La noi
institutiile societtii civile s slab dezvoltate, deci si influenta nu-i mare.
Msurile de contracarare coruptiei neaprat trebuie s includ si pe cele
de curtire a cmpului juridic de norme care contribuie, favorizeaz
coruptia. Asa norme se numesc corup#iogene.
Norme coruptiogene de obicei exprim interesele unor grupe, care au si
cumprat aceste norme.
Ca aceasta s nu se ntmple- proiectele de Legi trebuie s treac o
expertiz minutioas care or rspunde la ntrebarea care pot fi
consecintele adoptrii unei astfel de Legi d.p.d.v a prevenirii coruptiei?
Transparency International - Moldova
36
Practica international cunoaste mai multe tipuri de strategii, cum ar fi
strategia rzboiului mpotriva coruptiei, strategia pasivittii
constiente, strategie sistemic de lichidare a pricinilor coruptiei s.a.
Pentru strategia rzboiului este caracteristic grupa de msuri
chemate s lupte cu cazurile de coruptie, cu coruptii. Aceast strategie
d rezultate vizibile. Msurile de represie s publice demonstreaz
rezultatele fie si de scurt durat, se folosesc n scopurile reclamei
politice-vointa politic de a lupta cu coruptia. Este folosit de partidele
de guvernmnt de a regla conturile cu opozitia, ca instrument de lupt
cu concurentii n domeniul economic, pe piata serviciilor coruptionale.
De obicei aceast strategie lupta cu partea vizibil a aisbergului, nu
ajunge la fundamentul lui.
Starategia pasivittii constiente o ignorare a oricrei lupte. Tara se
va dezvolta, nivelul de democratie va creste. Coruptia va dispare de la
sine.
Strategie sistemic de lichidare a pricinilor si conditiilor ce favorizeaz
coruptia e cea mai greu de realizat, dar unica care poate diminua nivelul
coruptiei. Cea mai reusit strategie e cea mixt- cea de prevenire a
coruptiei asistat de tragerea la rspundere a coruptilor.
n situatia noastr trebuie aplicat tactica pasilor mici, dar concreti,
ce dau si rezultate concrete. Rezultate, care vor servi fundament pentru
urmtoarea faz mai complicat, dar de acum mai usor de realizat.
Practica demonstreaz c asa o tactic d rezultate pozitive, fie si
modeste la nceput, dar care pot initia o activitate complex si de
durat, dac vom putea ntoarce credibilitatea omului simplu n
sinceritatea intentiilor si vom putea mobiliza toat societatea la
realizarea scopului pus.
Suntem datori s o facem. E si o obligatiune n fata organismelor
internationale, fr de care nu avem ce cuta n Europa democrtic, dar
si o datorie intern pe care nimeni nu o va presta n locul nostru. Fiind
la modul cel mai serios ocupat de problemele prevenirii si combaterii
coruptiei si nregistrnd si rezultate pozitive tnrul nostru stat va da
dovad de maturitate, va sustine examenul la capitolul Democratie,
ce va asigur un trai decent, cettenilor si, ct si respectul omului.


Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
37
Cornelia Vicleanschi, 'ef de sec&ie, Procuratura General#
Rolul i func#iile GRECO $n prevenirea i
combaterea corup#iei. Evaluarea Republicii Moldova
la GRECO.

Onorat' asisten#',
Combaterea coruptiei a devenit n ultimul deceniu una din directiile
prioritare de preocupare ale multiplelor organisme internationale,
inclusiv ale Consiliului Europei.
Constientiznd faptul, c coruptia reprezint o amenintare grav
principiilor si valorilor fundamentale ale Consiliului Europei,
submineaz ncrederea cettenilor n democratie, aduce atingere
suprematiei dreptului, neglijeaz drepturile omului si pune n pericol
progresul social si economic este adoptat de Comitetul de Ministri al
Consiliului Europei Programul de Actiuni de lupt contra coruptiei.
Analiznd rezultatele acestuia expertii Consiliului Europei ajung la
concluzia, c combaterea coruptiei trebuie s poarte un caracter
multiramural si s-a decis formarea unui grup de experti n domeniu
din diferite state, care au drept scop elaborarea unor mecanisme pan-
europene de contracarare si lupt cu coruptia, numit Grupul
Multidisciplinar privind coruptia (GMC). O prim experient a acestui
grup a fost elaborarea celor 20 Principii directorii n combaterea
coruptiei, aprobate prin Rezolutia (97) 24 a Comitetului de Ministri al
CE din 6 noiembrie 1997, care au stat la baza elaborrii de ctre acelasi
grup a Conventiei Europeane penale de coruptie.
Doar abordarea teoretic a problemei devine insuficient si se caut
modalitti de punere n aplicare a acestor principii, de aceea la 5 mai
1998 Comitetul de Ministri a instituit GRECO (Grupul de state contra
coruptiei) sub forma unui Accord partial si lrgit, al crui sarcin este
anume de a supraveghea respectarea acestor principii directorii, ct si de
a pune n aplicare instrumente juridice internationale adecvate.
Moldova a aderat la GRECO prin Legea nr. 297 din 22 iunie 2001, iar
din mai 2002 reprezentantul nostru particip regulat la lucrrile acestui
organism international.
Transparency International - Moldova
38
Care este obiectivul acestui acord?
GRECO a fost conceput de statele membre ale Consiliului Europei n
scopul cutrii unor rspunsuri comune la dificilele probleme puse de
coruptie si criminalitatea organizat, ca un instrument suplu si eficace
avnd misiunea de a controla cu ajutorul unui proces dinamic de
evaluri si presiuni reciproce, aplicarea n practic a instrumentelor
juridice internationale mentionate.
n prezent 36 state sunt membre la GRECO, printre care si SUA. Se
preconizeaz aderarea de curnd a Mexicului si chiar Japoniei. Cu toate
c nu sunt parte la acest acord nici Rusia, nici Italia. La acest acord pot
adera nu numai statele membre ale CE, ci oricare stat, care ratific
Conventia penal si cea civil de coruptie.
n prezent n calitate de observatori la GRECO sunt mai multe
organisme internationale, cum ar fi O.C. D. E., s-a adresat cu o cerere
similar BERD-ul.
GRECO, n conformitate cu Statutul su, are drept scop de a ameliora
capacitatea membrilor si de a lupta cu coruptia, supraveghind ca
acestea s aplice n practic angajamentele asumate n acest domeniu.
Totodat el contribuie la identificarea lacunelor si insuficientelor din
dispozitivele nationale ce vizeaz prevenirea si combaterea coruptiei,
care pentru a fi depsite trebuie s fie urmate de initierea unor reforme
legislative, institutionale, ct si de implementarea unor practici diverse
de contracarare a coruptiei.
As vrea s subliniez, c organul de conducere al GRECO nu este
Secretariatul su executiv, ci Adunarea plenar a reprezentantilor
statelor membre, iar presedinte este unul ales dintre reprezentantii
statelor membre. (n prezent este reprezentantul Sloveniei Drago Kos).
Astfel orice decizie este luat de comun acord de reprezentantii tuturor
statelor membre.
Dup cum am mentionat mai sus, GRECO a instituit n statutul su
(art.10-16) procedura de evaluare individual a statelor-membre. n
prezent a luat sfrsit primul ciclu de evaluare a statelor-membre, si din
2003 a demarat cel de al doilea ciclu. Prima evaluare s-a fondat pe 3
din cele 20 Principii directorii, deoarece la acel moment Conventiile
europene penal si civil despre coruptie nu erau n vigoare.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
39
Este vorba de:
principiul 3: persoanele nsrcinate cu prevenirea, anchetarea,
urmrirea si sanctionarea infractiunilor de coruptie, statutul lor juridic,
atributiile, mijloacele de obtinere a probelor, independenta si
autonomia lor;
principiul 7: specializarea persoanelor sau organismelor, responsabile
de combaterea coruptiei, mijloacele de care ei dispun;
principiul 6, imunitti fat de anchete, urmrire si sanctionare n
infractiunile de coruptie.
Procedura de evaluare, identic practic pentru ambele cicluri de
evaluare, se desfsoar n modul urmtor:
Statului i se transmite spre completare un chestionar, compus din
aproximativ 65 ntrebri, care dup completare cu anexarea tuturor
textelor legislative sau a reglementrilor, citate n rspunsuri, se
expediaz Secretariatului GRECO. Dup aceasta un grup din 3
evaluatori-experti din diferite state, condus de reprezentantul
Secretariatul GRECO, soseste n stat si timp de o sptmn are
ntrevederi de divers nivel cu persoanele abilitate cu anume functii n
procesul de prevenire si combatere a coruptiei. Dup vizit se ncheie
de ctre evaluatori un raport, care se discut la sedintele n plen ale
GRECO. Raportul e constituit din partea descriptiv si partea analitic,
urmat de recomandri. Discutiile nu sunt generale ci foarte concrete,
axate pe aceleasi probleme, dar care au drept scop s scoat n evident
deficientele existente, ca n ultim instant statului evaluat s i se fac
propuneri privind nlturarea lacunelor si insuficientelor depistate.
Deciziile sunt aprobate prin consens, foarte rar cnd se apeleaz la
votarea unei sau altei propuneri.
Discutiile de la GRECO sunt foarte aprigi uneori, foarte detaliate, chiar
controversate, iar raportul asupra statului evaluat are loc n prezenta nu
numai a tuturor delegatiilor la GRECO, ci si a expertilor, care au fcut
evaluarea. Discutarea unui raport dureaz de obicei o zi jumate de lucru
sau chiar dou.
GRECO nu se limiteaz doar la constatri si recomandri doar pe hrtie,
ci dispune de un mecanism de verificare a punerii n aplicare de ctre
stat a recomandrilor fcute. Secretariatul nu are dect o functie de
executor. Astfel, dup 18 luni din ziua adoptrii raportului statul este
Transparency International - Moldova
40
obligat s prezinte un raport de situatie, prin care s dea dovad
despre transpunerea n viat a celor decise de GRECO. Anumiti experti
vor studia starea de fapt si se va ntocmi un raport de conformitate, care
va fi supus unei dezbateri n sedinta plenar GRECO si se vor trage
anumite concluzii. Acest raport de conformitate este pus n discutie la
sedinta n plen si se examineaz modul de punere n aplicare a fiecrei
recomandri si concluziile la care s-au ajuns.
De obicei sunt 4 tipuri de aprecieri/concluzii: 1) Statul a pus n aplicare
recomandrile; 2) statul a tratat n mod satisfctor recomandrile, 3)
statul a pus partial n aplicare recomandrile, 4) statul nu a respectat
recomandrile. Toate aceste aprecieri pot genera anumite alte obligatii
ale statului si de aceea fiece apreciere ca si raportul n general se aprob
prin consens.
n dependent de decizia plenarei pot fi aplicate anumite msuri
reprobatorii (inclusiv excluderea din GRECO) fat de statul ce nu a
urmat recomandrile fcute. n cazul cnd doar partial s-au respectat
recomandrile GRECO, se numeste un alt termen de prezentare a
raportului de situatie. La fel se procedeaz cu statele, care nu au pus n
aplicare toate recomandrile. Cazurile iesite din comun, care de fapt
sunt foarte rare, cnd statul evaluat a neglijat majoritatea
recomandrilor comport o procedur aparte de monitorizare
permanent, cu adresarea ctre Consiliul de Ministri al CE si o posibil
excludere din GRECO.
Pn n prezent unicul stat care a pus n aplicare toate (!) recomandrile
GRECO este Romnia, pe cnd Georgia din motivul neexecutrii
majorittii recomandrilor este obligat s prezinte la fiece sedint n
plen o informatie despre activittile desfsurate n vederea respectrii
obligatiilor asumate.
Explicatiile n cauz chiar foarte detaliate au drept scop nu numai s v
familiarizeze cu modul de a activa a acestui comitet de lucru al CE, ci
s demonstrm c aderarea Republicii Moldova la acest acord implic
mai multe obligatii, care trebuie respectate si demonstreaz, sper,
vointa politic a statului de a combate coruptia.
Din 2003 a nceput cel de al doilea ciclu de evaluare, care studiaz 3
blocuri de probleme: produsele coruptiei, n care se examineaz
punerea sub sechestru si confiscarea bunurilor provenite din coruptie,
legturile ntre coruptie si crima organizat, crima de splare de bani, 2
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
41
administratia public si coruptia, n cadrul creia se d o deosebit
atentie momentelor de prevenire a infractiunilor de coruptie si anume
pregtirii deontologice, transparentei n selectia cadrelor, a pietei
publice, combaterii conflictului de interese etc., 3 persoanele juridice
si coruptia, unde se pune accentul pe modalittile de a mpiedica
persoanele juridice s serveasc drept paravan pentru coruptie,
modalittile de rspundere penal, administrativ, civil a persoanelor
juridice pentru actele de coruptie, comise de functionari n interesul lor
etc.
Cele expuse de mine au un scop: de a sublinia faptul, c n 2005 RM
are de sustinut 2 examene foarte dificile ( cel de conformitate si
evaluarea la ciclul 2), prin care va trebui s dea dovad c are vointa
politic de a combate real acest viciu contemporan.
B) Evaluarea Republicii Moldova la GRECO
As vrea n cele ce urmeaz s expun foarte la general rezultatele
evalurii Republicii Moldova la primul ciclu, referindu-m doar la
concluzia general si blocul de recomandri fcute statului
moldovenesc. Procedura descris mai sus a fost ntocmai respectat la
evaluarea Republicii Moldova la 1 ciclu de evaluare, axat pe principiile
enumerate mai sus.
Dup aderarea Moldovei si desemnarea reprezentantului su, GRECO
a numit un grup de evaluatori pentru Republica Moldova: un
reprezentant din Romnia (Procuratura National Anti-coruptie), unul
din Portugalia (Politia Judiciar) si din Ministerul Justitiei al Belgiei.
Vizita de evaluare a avut loc ntre 1-4 octombrie 2002.
n urma discutiilor avute, la 30 septembrie 2003 a parvenit proiectul
final de raport, care a fost expediat tuturor membrilor GRECO, iar la 13
(!) octombrie 2003 s-a nceput discutarea acestuia si la 17 octombrie a
fost adoptat n a doua lectur varianta lui final.
As vrea s subliniez, c n raport se descrie situatia existent la data
vizitei, schimbrile, ce au avut loc ulterior, nu se iau n consideratie, ci
se face o mentiune n josul paginii.
Discutarea a nceput cu prezentarea de ctre evaluatori a aprecierii lor a
problemelor, pe care le-au studiat n Moldova. Dup acest preambul are
loc discutarea fiecrui punct inclus n raport.
Transparency International - Moldova
42
Pe marginea acestora au fost puse foarte multe ntrebri, deoarece
discutarea acestuia s-a ncheiat abia la sfrsitul zilei de 14 octombrie.
Analiznd si generaliznd cele prezentate de evaluatori, discutiile avute
pe marginea raportului n cadrul GRECO, as vrea s subliniez, c
Moldovei i s-a creat de acum o imagine nu dintre cele mai favorabile,
atunci cnd se vorbeste de coruptie. Aceast apreciere nu rezult numai
din datele prezentate de Transparency International, ci si din alte
multiple exemple mediatizate att la noi, ct si peste hotare. Citez din
raport: Coruptia este perceput drept un fenomen foarte preocupant
care afecteaz numeroase servicii publice si pune n pericol
functionarea Statului si a democratiei. Sectoarele n general mentionate
ca cele mai afectate sunt judectoria, politia, vmile, inspectoratul
fiscal si pietele publice. n mod general, populatia este nencreztoare
n autorittile publice, si colaboreaz putin cu acestea la denuntarea -
detectarea cazurilor de coruptie.... n fat acestei situatii deosebit de
grave, nu exist nici un studiu oficial ce ar permite obtinerea unei
informatii mai precise n ceea ce priveste amploarea coruptiei n
Moldova, a formelor sale, a domeniilor de preferint sau a cauzelor.
GRECO este de prerea c informatiile culese n baza acestor cercetri
ar permite de a elabora un plan de lupt mpotriva coruptiei mai potrivit
si prin urmare mai eficace.
Totodat faptul, c n Guvern nu s-a discutat si nu s-a prezentat o
analiz a punerii n aplicare a Planului de combatere a criminalittii si
coruptiei pe anii 2000-2003 a servit de fapt confirmrii acestei
concluzii a expertilor. Citez din raport Dac persoanele ntlnite pe
parcursul vizitei cunosteau existenta chiar directiile generale, din
contra ele au fost deseori incapabile de a furniza detalii relativ la
acesta, chiar dac era n serviciul public. Din acel moment EEG a putut
constata c lipsa de publicitate referitoare la acest program att n
cadrul serviciilor publice implicate n lupta contra coruptiei, ct si la
nivel de mass media sau al societtii. Asadar o lupt efectiv contra
practicilor de coruptie nu poate fi conceput fr o strns colaborare
cu agentii publici si chiar cu populatia n actiunile autorittilor publice
prin intermediul unei informatii transparente si regulate despre
msurile adoptate de ei, realizrile si rezultatele lor.
Expertii s-au axat n deosebi pe necesitatea unei ct mai largi
transparente si publicitti, care ar permite pe de o parte de a lupta
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
43
mpotriva sentimentului de impunitate a coruptorilor si a coruptilor,
amintind despre sanctiunile ce le risc si demonstrnd eficacitatea
anchetelor examinate si pe de alt parte de a dezvolta ncrederea
populatiei n actiunea conductorilor si, a organelor sale politienesti si
judiciare.
Au fost apreciate ca pozitive crearea unui organ independent abilitat cu
combaterea coruptiei, prevederile legale privind declararea veniturilor,
conlucrarea organelor de drept cu cele de control si alt.
Iat aprecierea general fcut de GRECO si recomandrile sale:
CITEZ : Moldova este fr ndoial una din trile profund afectat de
coruptie. Autorittile Moldave sunt constiente de pericolul pe care
fenomenul coruptiei l prezint pentru functionarea statului si a
democratiei. n scopul combaterii acestui fenomen si de a se conforma
standardelor informationale n vigoare n aceast materie, autorittile
acestei tri au pus n aplicare un anumit numr de reforme legislative si
institutionale pentru ca lupta s fie mai eficace. Dac unele initiative
pot fi considerate ca foarte pozitive, cum ar fi adoptarea noilor coduri
penal si de procedur penal sau crearea Centrului combatere a
crimelor economice si a coruptiei, apoi alte reforme apar totusi frnate,
chiar blocate de ctre mijloacele financiare foarte limitate afectate
pentru punerea lor n aplicare. Eficacitatea luptei contra coruptiei,
angajat de ctre autorittile moldave, nu este de asemenea sustinut de
ctre o populatie resemnat. Pentru a dezvolta ncrederea acesteia n
autorittile publice o informare larg si regulat despre actiunile duse,
mijloacele folosite si rezultatele obtinute, este indispensabil.
Dac lupta contra coruptiei este deosebit de dificil din cauza
conditiilor dure economice cu care este confruntat tara ct si a micilor
salarii, nu trebuie s scpm din vedere faptul, c eficacitatea msurilor
adoptate pentru a combate aceste fenomen, nu poate s fie apreci n
mod abstract ea trebuie s se fondeze pe rezultate concrete. ns acestea
sunt slabe astzi.
De altfel, sentimentul larg partajat n societatea civil este c exist n
Moldova legturi foarte strnse ntre crima organizat local (foarte
dezvoltat si cu legturi internationale foarte importante) si unii
reprezentanti ai autorittii publice, direct implicati n prevenirea si lupta
contra criminalittii organizate, economice si financiare. Aceast
legtur este uneori mrturisit de ctre reprezentantii unor institutii
Transparency International - Moldova
44
publice. Modul n care unele activitti ilegale (trafic de femei sau
droguri, evaziuni fiscale, contrabanda) sunt exercitate, aproape n
mod deschis sunt adesea mentionate de ctre mas-media si societatea
civil pentru a plasa dovada unor legturi strnse ntre crima organizat
pe de o parte si autorittile publice pe de alt parte.
Recomandrile fcute se pot repartiza n 3 blocuri:
Cele care se refer
1. la politica general de combatere a coruptiei:
- realizarea unor studii necesare n scopul de a obtine informatia mai
precis despre nivelul extinderii coruptiei si caracteristicile sale,
necesitatea asocierii societtii civile n actiunile de prevenire si
combatere a coruptiei,
2. cele care se refer la administratia public:
- activitti privind implementarea codurilor deontologice, rationalizarea
activittii de coordonare a luptei contra coruptiei,
3. ce se refer la organismele specializate n combaterea coruptiei,
accentul fiind pus pe diverse msuri institutionale, organizationale si de
formare profesional.
Recomandrile GRECO pentru Moldova trebuie puse n aplicare pn la
30.06.2005. n iunie 2005 va trebui prezentat un raport detaliat despre
msurile luate pentru a transpune n viat aceste recomandri.
Nu mi-am pus drept scop de a face n acest discurs o analiz a
raportului evalurii Moldovei, nici a activittilor, msurilor ntreprinse
de organele abilitate n vederea punerii n aplicare a acestor
recomandri.
Scopul a fost de a sublinia, c aderarea si partriciparea noastr la
GRECO poate si trebuie s fie un instrument eficace n prevenirea si
combaterea coruptiei, cu conditia respectrii, onorrii obligatiilor
asumate.
Toat informatia referitoare la activitatea GRECO, rapoartele de
evaluare sau de conformitate pot fi gsite pe site-ul www.greco.coe.int,
cu conditia c au fost date publicittii.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
45
Valeriu Cunir, conf. univ., dr., prim prorector la Academia
*tefan cel Mare a MAI al R.Moldova
Politica anticorup#ional' $n Republica Moldova:
aspecte teoretico-normative

n toate societtile coruptia e mai mult dect o categorie juridic,
reprezentnd un fenomen antisocial, cruia nu i se poate da o difinitie
universal valabil, dat fiind multiplele ei forme de manifestare att la
nivel national ct si international
1
.
Evolutia fenomenului coruptiei reflectat n cele mai vechi legi
2
ne
permite s concludem c coruptia n esenta sa, reprezint un abuz de
functie n scopul detinerii unor bunuri, avantaje sau altor foloase
necuvenite. Fcndu-si aparitia nc din antichitate tot de atunci
coruptia este si reprimat deseori fiind aplicate si pedepse destul de
aspre, dar ea (coruptia) nu numai c a supravietuit dea lungul veacului,
ci s-a si dezvoltat o dat cu societatea, o dat cu statul si dreptul,
cptnd tot mai noi forme si manifestri.
Lupta mpotriva coruptiei se desfsoar n toate statele prin msuri
concentrate deopotriv de prevenire si de constrngere cu aplicarea
sanctiunii. n acest sens un rol important n combaterea fenomenului
coruptiei att n R.Moldova ct si n alte tri revine cadrului legislativ;
oricnd se pune problema eliminrii sau cel putin a reducerii coruptiei,
primele solutii avute n vedere recomand adoptarea unei sau altei legi,
menite s pun capt faptelor coruptionale.
n aceast ordine de idei politica anticoruptional a R.Moldova (ca stat
suveran si independent) a nceput s se contureze la nceputul anilor 90,
perioad marcat prin prbusirea economiei centralizate planificate si
declansarea reformelor economice, pornirea privatizrii, alte
transformri social-politice.
Asa dar, un prim act normativ cu caracter anticoruptional a fost
Decretul Presedintelui R.Moldova Cu privire la msurile de combatere

1
E.Hirsch Boll in Official opening of the Fifth International Anticoruption Conference,
Amsterdam, 9 march. 1992.
2
Th. Mommsen, Le droit penal romain, vol. III, Paris, 1907, p.1.
Transparency International - Moldova
46
a coruptiei n organele puterii de stat si administratiei de stat din 30
aprilie 1992.
Fenomenul coruptiei n acest Decret n-a fost definit, dar prin adoptarea
lui sau impus un sir de msuri anticoruptionale precum:
- interdictii pentru functionarii publici inclusiv s desfsoare activitatea
de antreprenoriat; s acorde ajutor persoanelor fizice si juridice,
profitnd de situatia de serviciu si s primeasc recompense; s execute
prin cumul o alt functie pltit (exceptie activitti stiintifice, didactice
si de creatie) s primeasc pentru executarea atributiilor de serviciu
cadouri n orice form; s participe direct sau indirect la conducerea
societtilor pe actiuni sau altor agentii economice;
- depunerea de ctre functionarii publici a declaratiei privind situatia
material;
- crearea Consiliului coordonator pentru combaterea coruptiei;
- formarea unui fond extrabugetar ntru sustinerea combaterii
criminalittii si coruptiei.
Prin acest Decret s-a constientizat periculozitatea fenomenului coruptiei
pentru stat si societate si s-a directionat politica anticoruptional.
Evolutia infractionalismului inclusiv si a coruptiei n sensul rspndirii
lor alarmante au impus intensificarea msurilor de contracarare a
acestor fenomene antisociale, atribuirea acestor msuri un caracter
complex, fapt ce si-a gsit reflectie n urmtorul Decret al Presedintelui
R.Moldova Cu privire la msurile suplimentare n vederea coordonrii
combaterii criminalittii, coruptiei, nclcrilor de legi, disciplinei si a
ordinii publice n republic din 1 iulie 1993.
n acest din urm Decret de rnd cu Consiliul coordonator pentru
combaterea coruptiei si criminalittii s-a determinat n instituirea unei
Comisii Speciale n componenta reprezentantilor Ministerului
Afacerilor Interne, Ministerului Securittii Nationale; Ministerului
Justitiei, Ministerului de Finante, Ministerului de Economie,
Procuraturii Generale, Departamentului Control de Stat,
Departamentului de Privatizare si Bncii Nationale cu atributii n
exercitarea unor controale si verificri:
- executarea legislatiei de ctre functionarii publici si organele de stat
privind combaterea faptelor de coruptie si de privatizare ilicit;
- legalitatea eliberrii licentelor pentru diverse operatiuni economice
ndeosebi de import si export;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
47
- sursele si legalitatea acumulrii capitalului la ntreprinderile private,
inclusiv cu utilizarea propriettii publice;
- legalitatea ncheierii contractelor de arend privind patrimoniul de
stat;
- legalitatea repartizrii imobilelor din fondul statului a terenurilor
pentru constructii;
- corectitudinea folosirii fondurilor publice;
- instituirea unui Fond de Stat pentru prevenirea si combaterea
criminalittii si coruptiei etc.
Asa dar prin aceste acte normative s-a cristalizat baza politicii
anticoruptionale a statului, consemnndu-se msurile prioritare necesare
pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen antisocial.
Dar, dat fiind caracterul complex si universal al coruptiei se impune
existenta unor norme juridice adecvate formelor de manifestare a
acestui fenomen, care s fie orientate n primul rnd asupra cauzelor si
conditiilor de natur se genereze sau s favorizeze faptele de coruptie.
n acest sens un suport normativ vast privind tratamentul juridic al
fenomenului coruptiei a constituit Legea R.Moldova cu privire la
combaterea coruptiei si protectionismului din 27 iunie 1996 n care a
fost expus notiunea coruptiei, nominalizati subiectii actelor de
coruptie, prevzute garantiile de stat pentru prentmpinarea acestor
fenomene stabilite exigente speciale si interdictii fat de functionarii
pasibili de rspundere juridic pentru nclcarea normelor n cauz.
Adoptarea acestei legi, binenteles a fost un pas nainte n ce priveste
perfectionarea cadrului teoretico-normativ de prevenire si com0batere a
coruptiei, dar multe din reglementrile anticoruptionale asa si n-au fost
promovate n viat, fapt ce a diminuat efectele acestui act normativ.
n aceast ordine de idei strategia de prevenire si combatere a coruptiei
trebuie promovat acordndu-se prioritate msurilor de prevenire si
profilaxie a coruptiei actionndu-se n primul rnd asupra cauzelor si
conditiilor coruptiei, care dup cum ne demonstreaz practica prcedeaz
nclcarea legislatiei anticoruptionale, si fr neutralizarea (sau cel putin
diminuarea) lor prevenire coruptiei ar fi nerealist, ar semna a iluzie.
3


3
G.Antoniu, Prevenirea infractiunilor n dezbaterea Organizatiei Natiunilor Unite, n
Studiul de drept Romnesc, Bucuresti, Ed. Academiei Romne, nr.1-2, 1991, p.91.
Transparency International - Moldova
48
Coruptia nu poate fi desprins de ceea ce se petrece n societate att n
sens pozitiv ct si negativ. Astfel, o prim cauz este negarea ordinii
sociale si a legilor. n acest context tinem s mentionm, c conditia
social de baz a coruptiei este gradul real si normativ de influent a
functionarului asupra situatiei privind afacerea important pentru o
alt, oarecare persoan particular. Persoana particular se strduie s-si
asigure un rezultat favorabil, nclcnd normele existente si n acest
scop i promite, ofer sau d functionarului o remuneratie.
Att functionarul, ct si persoana particular nu sunt cointeresate n
ceea ce priveste schimbarea situatiei, a sistemului n ntregime, fapt care
i atribuie coruptiei o vitalitate de neinvidiat.
Este relevant faptul, c coruptia este termenul cu care defineste
aceast operatie persoana particular, pe cnd functionarul o apreciaz
ca o simpl multumire.
n sustinerea acestei concluzi se arat existenta n spatiul legislativ al
Republicii Moldova a multiplelor acte normative nensemnate, care
prevd numeroase restrictii, reguli, deseori contradictorii si suprtoare,
ce aduc mai mult daune dect folos si care la rndul lor stimuleaz mita
si coruptia. Un exemplu lucid sunt cele relatate de ambasadoarea SUA
n Republica Moldova Pamela Hyde Smit n legtur cu ncheierea
misiunii diplomatice: ca s se deschid o mic afacere... trebuiesc
obtinute 18 permisiuni..., fiecare necesitnd mai multe documente, vize
si negocieri cu functionari... care de fiecare dat cereau mita
4
.
Acest fapt se mai confirm si prin rezultatele sondajului sociologic
realizat n rndul oamenilor de afaceri din republic de ctre compania
de consultant ProEra Grup
5
, potrivit raportului creia s-a relevat, c
procedura de obtinere a licentei este n mediu de 32 de zile si cost 642
$; un agent economic este supus de 13 ori pe an procedurii de
certificare; o unitate economic din Republica Moldova pe parcursul
anului 2003 a fost supus unor controale n mediu de 18 ori pe an
Un factor amplificator al acestui fenomen antisocial, fr ndoieli se afl
n zona politicului. Coruptia este unul din profiturile (secundare) ale
reprezentantilor autorittilor de stat, partidelor politice si moneda de

4
Cotidianul Moldavschie Vedomosti din 24 septembrie 2003.
5
Maria Cibotaru, Vrei s fii businessman? Plteste mit!, Capital Market din 26 mai
2004.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
49
schimb acceptat de ei dintre putere si bogtie. Ea (coruptia) v-a nflori
n asa conditii sociale, n care o parte a societtii (elita) se afl n
posesia controlului asupra binelui si favorilor de care au nevoie o alt
parte - celelalte pturi sociale.
Politica anticorup&ie pentru a fi eficient si pentru a se bucura de succes
trebuie s cuprind n mai multe planuri: social-cultural, economic,
juridic si politic.
n lipsa unei atitudini constiente a publicului larg, ndreptat mpotriva
coruptiei, acest fenomen se va bucura n continuare de tolerant. Opinia
public trebuie ns avizat, c acest segment al criminalittii conduce
la prejudicierea grav a drepturilor si liberttilor fundamentale ale
omului a patrimoniului public, a institutiilor statului de drept.
Schimbrile negative n valorile culturale si moral-spirituale ale
societtii de astzi cnd pretutindeni se propag banii, bogtia si
indivizii homo economicus, hrpreti, orientati spre profitul cu orice
pret, iar idealurile echittii sociale, devotamentul si onestitatea sunt
dispretuite, nesustinute si nepromovate se impune idea c n societate se
cere n permanent reclamarea comportamentului corect si legal al
functionarilor publici, respectului fat de functia public, impartialitatea
si profesionalismul celor ce se afl n serviciul societtii.
O alt cale spre diminuarea coruptiei la prerea cunoscutului economist
Djordj Stigler prevede acordarea functionarilor publici unui salariu mai
mare (nu mai mic) dect cel al colegilor lor, antrenati n sectorul privat.
n asa mod mrimea salariilor ar duce la o scdere vdit a faptelor de
coruptie, impunndu-i pe mituitori (coruptori) s plteasc pentru
comportarea coruptiv o valoare economic potential mult mai
nalt. Astfel, functionarii nvinuiti de coruptie odat cu pierderea
functiei, ar fi automat pedepsiti si prin lipsirea de avantajele de
remuneratie.
O problem major care apare ori de cte ori este abordat subiectul
coruptiei este conditionat de asa-zisele imunitti juridice, instituite prin
lege pentru unele categorii de functionari, care nu permit urmrirea
penal si tragerea la rspundere a acestora fr ncuviintarea
autorittilor puterii de stat. Considerm c aceste imunitti contravin
unui principiu de baz din Constitutie - egalitatea - prin care se
consemneaz egalitatea tuturor cettenilor republicii n fata legii (art.16
din Constitutia Republicii Moldova). nlturarea acestor imunitti ar
Transparency International - Moldova
50
consolida numai eforturile celor trei puteri legislativ, executiv si
judectoreasc, precum si tuturor celorlalti n realizarea msurilor de
combatere a criminalittii, inclusiv a coruptiei, si nu ar oferi prilej
nimnui de a specula sau denatura realitatea.
Pe de alt parte, activitatea tuturor celor implicati n combaterea actelor
de coruptie trebuie supus unei verificri periodice, urmnd a fi trasi la
rspundere si ndeprtati din functie cei care sunt incompetenti sau
neglijenti n ndeplinirea atributiilor de serviciu.
n plan politic si-au demonstrat eficienta n ceea ce priveste prevenirea
si combaterea coruptiei transparenta si publicitatea. Orice problem sau
decizie care intereseaz societatea trebuie s-si gseasc explicatia n
justificarea complet si public. Respectarea regulilor de transparent
este cu att mai imperioas cu ct coruptia profit, cel mai adesea, de
pretinse interese sociale si nationale invocate de functionarii de diferite
ranguri.
Un rol important n promovarea transparentei si publicittii n directia
prevenirii si combaterii coruptiei ar urma s revin mas-mediei, care
poate s identifice si s dezvluie cazurile de coruptie, s dinamizeze si
s diversifice dezbaterile politice si cettenesti pe aceast tem, s
creeze curente de opinii n directia delimitrii de faptele de coruptie si
sanctionrii autorilor acestora.
Actualizarea politicii anticoruptionale si-a gsit reflectie n strategia
national anticoruptie, care contin un complex de msuri realizarea
crora necesit o perioad mai ndelungat de timp. Dar la declansarea
ei ntietate e binevenit s se acorde urmtoarelor msuri:
- punerea n functie si controlul declarrii patrimoniului si veniturilor
functionarilor publici: la prima etap a celor de rang nalt iar dup si a
celorlalti;
- reducerea aparatului administrativ de toate nivelurile si majorarea
salariilor. Angajarea la functii publice numai prin concurs real realizat
de comisii mixte n conditii de transparent si publicitate;
- elaborarea si implimentarea n conditiile legii a testrii la poligraf a
unor categorii de functionari publici;
- eliminarea paralelismului si suprapunerilor n activitatea organelor si
autorittilor cu atributii n domeniul prevenirii si combaterii coruptiei si
centralizarea real a functiilor respective sub egida unui organ
Ministerului Afacerilor Interne;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
51
- constituirea Comisiei Nationale Anticoruptie care s fie constituit pe
de o parte din judectori, procurori, functionari fiscali si alti functionari
pn la 40% din numrul de membri, iar pe de alt parte din deputati
independenti, persoane civile, oameni de vaz cunoscuti n tar cu o
reputatie ireprosabil, politicieni, savanti aproximativ 60% din
numrul de membri cu sarcina principal de centralizare a
informatiilor pe plan intern si international privind prevenirea si
combaterea coruptiei la nivel guvernamental (ministerial);
- tinnd cont de posibilittile bugetare reduse de a crea un fond special
sub egida Comisiei Nationale Anticoruptie de sustinere si stimulare a
celor care contribuie la depistarea si combaterea cazurilor de coruptie;
- elaborarea deontologiei functiei publice si implimentarea
standardelor anticoruptionale;
- revizuirea cadrului legislativ care ntr-o msur sau alta se refer la
prevenirea, combaterea si sanctionarea coruptiei si sistematizarea lui
ntr-un pachet de norme juridice anticoruptionale care s cuprind: a)
norme de drept penal - incriminarea si sanctionarea infractiunilor de
coruptie; b) de drept administrativ - contraventiile de coruptie si
sanctionarea lor potrivit Codului cu privire la contraventiile
administrative si c) norme de etic# profesional# s fie consemnate
abaterile disciplinare coruptionale si sanctiunile prevzute n Codul de
etic profesional;
- a include n legislatia penal a Republicii Moldova fapta de
provocare a unei infractiuni de coruptie n vederea asigurrii legalittii
si prezumtiei de nevinovtie.
n fine am remarca c nimeni nu poate nega, pune la ndoial
importanta unui cadru legal adecvat pentru prevenirea si combaterea
eficient a coruptiei, ns a considera legea sau controlul riguros drept
panaceul dorit sau solutia definitiv ntru eliminarea coruptiei
reprezint, evident, o eroare.
Este cert c lupta mpotriva criminalittii n general, precum si
contracararea coruptiei, depinde pe de o parte de acuratetea conceptiei,
de structurile, programele si metodele prin care se nfptuieste strategia
national de combaterea a infractionalismului, iar pe de alt parte
depinde si de mijloacele financiare pe care statul poate s le atribuie n
acest scop. Prin urmare eficacitatea strategiei nationale anticoruptie este
n functie si de nivelul de dezvoltare social-economic a statului
Republica Moldova, de puterea real a acestuia.
Transparency International - Moldova
52
Valeriu Zubco, dr. n drept, conf. univ.
Controlul activit'#ii autorit'#ilor administra#iei
publice m'sur' de prevenire a infrac#iunilor de
corup#ie
Nu este nimic mai periculos dec0t
puterea dat# n m0inile unui neiscusit.
J .J .Rousseau
Astzi coruptia n toate trile lumii nu mai este un fenomen care nu
poate fi discutat, dar deopotriv coruptia este considerat un obstacol n
dezvoltarea economic,social si politic a statelor. Anii 90 ai
secolului trecut sunt caracterizati prin desfsurarea reformelor
anticoruptie, informarea societtii civile despre aceste reforme,
atragerea societtii civile la realizarea acestor reforme si respectarea
recomandrilor conventiilor internationale n aceast materie. Astfel,
lupta cu coruptia se efectueaz pe trei ci:
Prevenirea corupiei ;
Depistarea !i cercetarea infraciunilor de corupie;
I nformarea societ$ii civile despre acest flagel al societ$ii.
Problema care noi o invocm pentru cercetare este prevenirea coruptiei
prin prisma controlului activittii autorittilor administratiei publice
reiesind din prevederile art.6 i art.7 din Legea privind combaterea
coruptiei si protectionismului, care prevede garan&iile de stat pentru
prent0mpinarea corup&iei 'i protec&ionismului 'i exigen&ele speciale
fa&# de func&ionar, ns care cu regret sunt norme ce poart doar un
caracter declarativ si care sunt de un mecanism real de aplicare.
Notiunea de control evoc o activitate de verificare a conformittii unei
anumite actiuni ale administratiei publice cu anumite valori, de regul
cele consacrate n normele de drept.
n opinia noastr, controlul administratiei publice este forma de
verificare a statului ( a organelor statului) asupra activittii autorittilor
administratiei publice n vederea stabilirii existentei sau inexistentei
nclcrii normelor legale precum si restabilirea legalittii nclcate, iar
n unele cazuri si obligarea restituirii pagubelor cauzate. Scopul
fundamental al controlului este asigurarea legalittii activittii
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
53
organului controlat. ns pentru aceasta, controlul trebuie mai nti s
constate rezultatele reale, cu aspectele lor pozitive si negative, ceea ce
se realizeaz printr-o analiz minutioas si obiectiv a situatiei, dar
aceasta nu este suficient si mai trebuie s fac si o evaluare riguroas a
celor constatate.


Reiesind din cele relatate mai sus distingem urmtoarele functii ale
controlului asupra administratiei publice:
a) prima functie este de constatare, care indic gradul, modul de
realizare si eficienta activittii verificate, unii autori

consider c
este cea mai important functie;
b) a doua este functia preventiv#, care asigur evitarea abaterilor de la
lege;
c) a treia este functia corectiv#, adic de mbunttire a activittii
verificate, care duce la nlturarea cauzelor care genereaz si a
conditiilor care favorizeaz abaterile de la lege;
d) a patra functie este cea sanc&ionatoare, care const n desfiintarea
sau modificarea actelor ce au fost ncheiate prin nclcarea legii,
precum si rspunderea celor ce sau fcut vinovati de adoptarea sau
emiterea actelor administrative ilegale.
Autorittile administratiei publice sunt caracterizate de o diversitate
mare de activitti n majoritatea domeniilor si sectoarelor vietii social-
economice si n acest sens este necesar ca s existe si diferite forme de
control asupra administratiei publice. Astfel, deosebim reiesind din
literatura de specialitate si legislatia national urmtoarele forme de
control exercitat asupra administratiei publice:
a) controlul parlamentar;
b) controlul administrativ;
c) controlul judiciar;
d) controlul exercitat de alte autorit$i publice dec't cele care
realizeaz$ prerogativele celor trei puteri clasice )n stat;


e) controlul exercitat de societatea civil$ asupra administraiei
publice.
a) Controlul parlamentar.
Controlul parlamentar este un mijloc de realizare a principiului
separrii puterilor prin intermediul cruia puterea legislativ'
efectueaz' controlul asupra puterii executive i reprezint' o form'
Transparency International - Moldova
54
a verific'rii pe care statul o exercit' asupra autorit'#ilor publice
din cadrul executivului.
Aceast form de control fiind variat ea se rsfrnge asupra diferitor
autoritti publice cum ar fi Presedintele, Guvernul, etc. Deoarece
obiectul activittii autorittilor administratiei publice l constituie
organizarea executrii legii si executarea n concret al legii, iar legea
este actul Parlamentului, si este evident c legislativul s aib dreptul s
controleze modul n care actele sale sunt aplicate de autorittile
administratiei publice care au aceast obligatie.
n doctrin romn controlul parlamentar este caracterizat sub dou
forme: a) control parlamentar tradi&ional si control parlamentar
modern.


Astfel, controlul parlamentar traditional aplicat n Republica Moldova
este exercitat de ctre Parlament n mod direct prin mijloacele
prevzute de legi si Constitutie. Controlul parlamentar modern de
regul este realizat prin intermediul unor autoritti publice care depinde
de organul legislativ. n acest sens, Curtea de Conturi potrivit art.133
din Constitutie si potrivit Legii cu privire la Curtea de Conturi exercit
controlul asupra modului de formare, de administrare si de ntrebuintare
a resurselor financiare publice. n urma controlului efectuat de Curtea
Conturi putem s prevenim svrsirea infractiunilor de coruptie la faza
embrionar.
Controlul parlamentar poate fi caracterizat de un sir de trsturi ce sunt
proprii lui si l deosebesc de celelalte forme de control exercitat asupra
administratiei publice cum ar fi:
- Parlamentul poate efectua controlul asupra tuturor autorittilor
publice centrale, teritoriale si locale indiferent de ierarhia
administrativ si nu poate fi exclus nici o autoritate administrativ
de la acest control excep&ie fiind autorit#&ile jurisdic&ionale Controlul
parlamentar cuprinde ntreaga activitate executiv incluznd toate
formele concrete ale acesteia, att cele juridice, ct si cele nejuridice
cu exceptia actelor administrative jurisdictionale sau aflate n curs de
solutionare n fata instantelor judectoresti.


- Controlul parlamentar rezult din principiile constitutionale si legale
si formeaz o verificare de drept asupra ntregii administratii si a
componentelor sale structurale.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
55
Nu este necesar ca s existe anumite reglementri legale exprese care
s prevad cazurile si conditiile n care se exercit

si deriv din
raporturile juridice dintre Parlament si Guvern, Parlament si
Presedinte.
- Controlul parlamentar este un control deplin deoarece include att
legalitatea ct si oportunitatea actiunilor si msurilor de verificare.
- Controlul parlamentar este de regul un control posterior

deoarece
este realizat dup adoptarea legilor si asupra unor activitti care deja
au fost realizate.


- Controlul parlamentar este direct, general si special.
- Controlul parlamentar nu este un control de plin# jurisdic&ie.


ntru justificarea acestor trsturi, ratiunea acestui control const n
faptul c, n orice parlament democratic, controlul executivului si al
vietii social-politice n general constituie o prerogativ esential , a
crei dezvoltare este indisolubil legat de democratizarea vietii sociale.
Libertatea implic responsabilitate, n lipsa creia ea degenereaz n
arbitrar.
n acest sens controlul parlamentar realizat n conditiile legii poate
deveni prima de prevenire svrsirii infractiunilor de coruptie.
b) Controlul administrativ.
Controlul administrativ este o form de control nfptuit de nssi
autorittile administratiei publice n cadrul aceluiasi sistem
organizatoric si functional n limitele competentei prevzute de lege.
Aceast form de control este divizat n control intern si control
extern.
Controlul administrativ intern este realizat de functionarii din cadrul
autorittii publice respective si poart un caracter general sau n
dependent de caz unul specializat. Deci cum am artat mai sus att cel
care exercit controlul ct si cel controlat fac parte din aceiasi autoritate
public. Controlul intern poate fi divizat n controlul intern general si
controlul intern specializat.
Transparency International - Moldova
56
Controlul intern general este rezultatul subordonrii ierarhice si
permanente, care de regul este efectuat de ctre organul sau
functionarul de conducere asupra personalului subordonat.


Controlul intern specializat este exercitat de anumite persoane si
structuri din cadrul autorittii publice verificate care dispun de pregtire
si calificare n domeniile supuse controlului.
Controlul administrativ extern este efectuat de organele administratiei
publice ierarhic superioare n cazul controlului extern general si de
organele administratiei publice de specialitate n cazul unui control
restrns pe anumite domenii sau probleme numit control extern
specializat.
n exercitarea controlului extern organul care controleaz poate avea
dreptul s modifice, s suspende sau s anuleze actele care nu sunt n
conformitate cu legea emise de organul controlat dar nu are, de regul,
dreptul s aplice sanctiuni disciplinare celor ce sunt vinovati de
nclcrile constatate, pot doar propune conducerii unittii controlate
aplicarea sanctiunilor disciplinare.


Control extern specializat este caracterizat de urmtoarele modele de
control: a) controlul sanitar efectuat de serviciile si subdiviziunile
organului central de specialitate din medicin; b) controlul veterinar
efectuat de organele centrale de specialitate ale administratiei publice n
domeniul medicinii veterinare, ale serviciilor veterinare ale acestor
organe, c) controlul vamal realizat de ctre organele vamale, d)
controlul financiar-fiscal efectuat de organele centrale de specialitate
n domeniul finantelor si organele fiscale, e) controlul ecologic
realizat de organele centrale de specialitate ale administratiei publice
din domeniul dat precum si de subdiviziunile teritoriale ale acestora, f)
controlul antiincendiar realizat de serviciile de pompieri de toate
nivele, etc.
Reiesind din aceste forme de control administrativ apare ntrebarea care
ar fi acele domenii n care este necesar de a efectua un control
administrativ mai pronuntat care va aduce la prevenirea coruptiei?
Acestea sunt: contractele privind achizitiile publice, contractele de
concesionare a serviciilor publice si a bunurilor proprietate public,
arenda imobilelor sau terenurilor, eliberarea sau retragerea licentelor si
autorizatiilor pentru anumite genuri de activitate, aplicarea sanctiunilor
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
57
contraventionale, aplicarea sanctiunilor n rezultatul controlului
financiar - fiscal,etc.
Controlul extern poate fi mprtit n mai multe categorii: un control
contencios, care este exercitat de organe administrative cu atributii
jurisdictionale, si un control necontencios, care este exercitat de
organul ierarhic, organe de specialitate ale administratiei de stat

si
organe nfiintate special pentru a efectua controlul n anumite domenii.
c) Controlul judiciar
Aceast form de control asupra administratiei publice const n
controlul actelor si faptelor autorittilor administratiei publice,
serviciilor publice si a functionarilor publici din aceste structuri n
instanta de contencios administrativ, iar n unele cazuri si n instantele
de drept comun

, att pe cale de actiune direct, precum si pe cale de
exceptie. Contenciosul administrativ ca institutie juridic are drept scop
contracararea abuzurilor si exceselor de putere ale autorittilor publice,
aprarea drepturilor persoanei n spiritul legii, ordonarea activittii
autorittilor publice, asigurarea ordinii de drept. Astfel, este clar c
institutia contenciosului administrativ are drept scop si prevenirea
coruptiei cadrul autorittilor publice si n rndul functionarilor publici.
d) Controlul exercitat de alte autorit$i publice dec't cele care
realizeaz$ prerogativele celor trei puteri clasice.
Curtea Constitu#ional' potrivit art.135 lit. a) din Constitutia
Republicii Moldova exercit controlul constitutionalittii hotrrilor
Guvernului, care este desigur un control de natur de contencios
constitutional, care poate preveni coruptia prin declararea
neconstitutional a hotrrilor Guvernului si nlturarea lobby-lui
legislativ. Avocatul parlamentar n conditiile legii poate initia
controlul actelor emise de autorittile administratiei publice centrale de
specialitate si autorittile publice locale, care este un control
necontencios.
e) Controlul exercitat de societatea civil$ asupra administraiei
publice.
Aceast form de control reprezint principalul indice a unei societti
democratice si dezvoltate, care se bazeaz pe principiile legalittii si
transparentei.
Transparency International - Moldova
58
Constitutia Republicii Moldova n art.34 alin. (1) si (2) reglementeaz
n mod expres, c dreptul persoanei de a avea acces la orice informa&ie
de interes public nu poate fi ngr#dit, iar autorit#&ile publice, potrivit
competen&elor ce le revin, sunt obligate s# asigure informarea corect#
a cet#&enilor asupra treburilor publice 'i asupra problemelor de interes
personal. n acest sens, art. 5 din Legea privind accesul la informatie
din 11.05.2000, furnizorii de informa&ii sunt autorit#&ile publice
centrale 'i locale, institu&iile publice centrale 'i locale, iar solicitan&ii
de informa&ie oficial# sunt cet#&enii Republicii Moldova, cet#&enii
str#ini 'i apatrizii care au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
De acest drept dispun si organizatiile nonguvernamentale fiind
nregistrate ca persoane juridice si legal constituite, potrivit dreptului de
asociere prin libera voint a cettenilor n scopul aprrii drepturilor si
liberttilor.
Astfel, controlul exercitat de societatea civil asupra administratiei
publice constituie o msur de prevenire a infractiunilor de coruptie pe
larg ntlnit n multe state( ex. Mexic, Japonia), care este reglementat
si de Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului n art.6
lit. a) si e).
n concluzie putem remarca, c combaterea coruptiei poate fie eficient
numai n cazul cnd va fi creat un mecanism real de aplicare a actelor
normative n vigoare si va fi efectuat controlul activittii autorittilor
administratiei publice si functionarilor publici.










Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
59
Miklos Marschall, director regional Europa 'i Asia Central#,
Transparency International
Costurile corup#iei

1. Strategiile, planurile de actiuni si msurile de combatere a
coruptiei trebuie s constituie o parte a reformelor generale
macroeconomice, politice si sociale. Msurile de combatere a
coruptiei nu vor fi reusite dac se vor ntreprinde unilateral si
n izolare. Planurile de actiuni de combatere a coruptiei nu pot
substitui reformele multilaterale.
2. Una dintre paradoxurile eforturilor de combatere a coruptiei e
c numrul de planuri de actiuni, institutii si actiuni de
combatere a coruptiei este invers proportional nivelului de
coruptie. Cu ct mai multe agentii (comitete, consilii, grupuri
de lucru, etc.) de lupt cu coruptia vor exista n tar, cu att mai
putin probabil e c eforturile respective se vor ncununa de
succes.
3. Reformele care sporesc libertatea economiei, vietii politice si a
societtii civile pot genera un succes real n lupta mpotriva
coruptiei. Reducerea reglamentrii si privatizarea n economie,
mass media libere si independente bazate pe o lege bun despre
dreptul la informatie, o societate civil activ si puternic care
ar face uz de libertatea de expresie si de asociere si pluralismul
politic bazat pe un parlament puternic sunt conditii
fundamentale pentru combaterea cu succes a coruptiei.
Atta timp ct pentru a deschide o afacere mic vor fi necesare
18 permisiuni, aceast afacere fiind supus unui numr de 34
de inspectii pe an, noi nu putem vorbi despre o libertate
economic real n Moldova.
4. Dac va place sau nu, nivelul de coruptie reflect calitatea
guvernului. Hai s ne amintim de exemplul Finlandei care se
citeaz att de des. Acolo presupunerile fundamentale sunt
diferite dect aici: guvernul are ncredere n oameni, iar
oamenii au ncredere n guvern. Anume calitatea acestei relatii
Transparency International - Moldova
60
face diferenta si nu careva cod scris de etic a functionarilor
publici din Finlanda.
5. Existenta unui control din partea mass media independente si a
societtii civile este esential pentru lupta mpotriva coruptiei.
Ati putea avea cea mai sofisticat legislatie cu privire la
dezvluirea informatiei ctre public sau cu privire la declaratia
despre proprietate, ns, dac nu va exista o monitorizare din
partea unor controlori profesionali si independenti, aceste
regulamente vor rmne doar o bucat de hrtie.
6. Costurile reale ale coruptiei sunt enorme si depsesc cu mult
sumele mitelor. Conform unor estimri ale Bncii Mondiale,
mitele alctuiesc pn la 1,4 trilioane dolari SUA pe an n
economia global. Aceast cifr este egal cu 5% din
economia global. ns, costurile reale ale coruptiei sunt mult
mai mari. Chiar si o mit mic poate conduce la catastrofe
economice, politice si sociale enorme.
7. Coruptia, de asemenea, ne poate diminua securitatea. Chiar si
o mit nensemnat pltit unui functionar de la aeroport, dup
cum am vzut n Rusia, le poate ajuta teroristilor s-si
ndeplineasc faptele rele.
8. Si, n final, dar nu mai putin important, conducerea politic de
vrf este absolut esential n lupta cu coruptia. Nu exist nici o
posibilitate ca functionarul de rang superior s poat delega
functia de lupt mpotriva coruptiei cuiva dintre subordonatii
si de rang mai jos. Aceasta se refer n egal msur att la
companiile mari, ct si la guverne.







Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
61
Scott Dahl, consilier special, Inspectoratul General,
Departamentul Justi&iei al Statelor Unite ale Americii
Rolul Inspectoratului General : o for#' independent'
spre perfec#ionare

Biroul inspectorului general
Misiunea
Responsabilitatea noastr const n combaterea risipei, a fraudei si a
abuzului, precum si mbunttirea eficientei si a eficacittii Ministerului
Justitiei
Noi combatem coruptia n rndul angajatilor ministerului, precum si
efectuarea cheltuielilor inutile n cadrul programelor guvernamentale.
Istoria
Conceptului de Inspector General n Statele Unite ale Americii a
aprut n timpul Rzboiului Revolutionar din America, atunci cnd
Congresul a numit o persoan responsabil de verificarea calittii
prafului de pusc si a altor munitii procurate pentru rzboi.
Inspectorii Generali din zilele noastre s-au format circa 27 ani n urm,
ca rezultat al scandalului Watergate prin Actul cu privire la
Inspectorul General din 1978. Aproape n fiecare minister si
departament executiv exist cte un Inspector General.
Numit de Preedinte
Un Inspector General este numit de Presedintele SUA si confirmat de
Senatul SUA pentru a investiga comportamentul neadecvat al
angajatilor diferitor departamente si pentru a depista frauda, risipa si
abuzul. Biroul functioneaz, n primul rnd, ca un birou al afacerilor
interne sau ca o politic intern n cadrul agentiei. Deoarece
Inspectorul General este angajat de Presedinte, el poate fi demis
numai de Presedinte.
Importan#a Independen#ei
Inspectorul General efectueaz o raportare dubl acesta trebuie s
raporteze sefului agentiei si Congresului SUA. Elementul de baz
Transparency International - Moldova
62
const n faptul c Inspectorului General nu trebuie s depind nici de
agentia guvernamental si nici de seful acesteia pentru a asigura
realizarea revizuirilor si investigatiilor obiective si independente din
punct de vedere politic. Analizele si rezultatele investigatiilor nu
trebuie s fie aprobate de agentie.
O mare parte dintre analizele efectuate de Inspectorii Generali sunt
fcute publice, deseori prin publicarea n Internet. Aceast publicare a
problemelor si deficientelor n cadrul agentiilor guvernamentale asigur
transparenta sistemului nostru de guvernmnt.
Depistarea Comportamentului Neadecvat i Deficien#elor
Birourile Inspectorului General folosesc o varietate de metode pentru
identificarea comportamentului neadecvat al angajatilor sau
deficientelor programului. Iat cteva exemple de metode folosite:
Instalarea si diseminarea liniei fierbinti de telefon, fax si e-
mail pe care le pot folosi angajatii sau publicul pentru a raporta
comportamentul neadecvat
Auditul programelor agentiei
Supravegherea angajatilor
Reclamatii din partea departamentelor agentiei
Cereri pentru realizarea analizelor si investigatiilor de la sefii
agentiei sau sefii departamentelor acesteia.
Cereri din partea Congresului pentru realizarea analizelor sau
investigatiilor
Raportarea public a comportamentului neadecvat, de exemplu
n articole din ziar.
Pentru a diminua temerea angajatilor guvernului de a fi ostracizati si
pedepsiti n cazul raportrii comportamentului neadecvat sau
problemelor n cadrul agentiilor lor, Congresul a adoptat legi de
protectie a informatorilor care interzic aplicarea unei pedepse unui
angajat - informator si care asigur nedezvluirea identittii acestora.
Intimidarea/Prevenirea
Majoritatea Inspectorilor Generali au creat programe de instruire pentru
angajati cu scopul de a preveni comportamentul neadecvat. Cursurile de
instruire, deseori, contin aspecte de etic guvernamental legate de
conflictele de interes financiar, integritatea procurrilor si restrictiile cu
privire la activittile politice.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
63
Structura Biroului Inspectorului General din cadrul Ministerului
Justi#iei
Ministerul Justitiei are peste 160 000 angajati si un buget ce depseste
suma de 30 miliarde dolari SUA. Prtile componente ale acestuia includ
BFI, Departamentul de Combatere a Drogurilor (DEA), Biroul de
Administrarea Institutiilor Penitenciare si altele.
Biroul Inspectorului General are peste 400 angajati n diferite prti ale
Statelor Unite ale Americii si un buget de aproximativ 65 milioane
dolari americani. Departamentul de Audit (n cea mai mare parte,
auditori) si Investigatii (majoritatea agenti) sunt cele mai mari, dar si
celelalte departamente realizeaz functii importante.
Investiga#iile Penale i Administrative
Biroul Inspectorului General conduce att investigatii penale, ct si
administrative. Majoritatea investigatiilor penale sunt supravegheate de
procurori. Putine investigatii sunt finisate cu procese si condamnri
penale, multe fiind de natur administrativ, ceea ce nseamn c
pedeapsa variaz ntre pierderea locului de munc, suspendarea din
functie pentru cteva zile sau blam n dosarul personal.
Biroul Inspectorului General nu decide asupra si nici nu impune o
pedeaps sau msuri disciplinare angajatilor. Aceste decizii sunt luate
de ctre departamentele componente.










Transparency International - Moldova
64
Andrei Smochin', doctor habilitat n 'tiin&e juridice, profesor
universitar
Intercolaborarea propriu-zis' ale celor trei ramuri
ale puterii: condi#ie obligatorie pentru reducerea
corup#iei

n prezenta comunicare vom releva, n linii generale, caracterul si natura
doctrinei separrii reale ale celor trei ramuri ale puterii n calitate de
conditie necesar pentru reducerea coruptiei. Tema nu este abordat
accidental. Ea a succitat interes si prin faptul c si n al 14-lea an al
Republicii este deliberat studiat perceperea de ctre populatie, si nu
numai, a flagelului coruptiei. S-a creat o imagine controversat, referitoare
la intensitatea cazurilor de coruptie n Republica Moldova, stipulndu-se
dorinta de a include n lista premiselor coruptiei salariile infime, lipsa unor
standarde clare de deontologie a functionarilor publici etc. Deci, important
este, s se stie ce se ntelege prin coruptie.
Ca si toate plgile din societate, fenomenul coruptiei poate fi studiat din
mai multe perspective, inclusiv n cadrul teoriei generale a statului si
dreptului. Obiectivitatea ne oblig s constatm n mod cert c si
fenomenul coruptiei nu a aprut pe un teren viran. Din acest punct de
vedere vom constata faptul c orice proces de conducere social-politic,
desfsurat n vederea realizrii unor obiective de un interes general,
presupune specializarea activittilor statale, adic stabilirea unor organisme
investite cu autoritate, care ar desfsura continuu si adecvat anumite
metode, practici ori reguli, acelasi tip de activitti. Aceast exigent posed
caracter obiectiv, se impune cu stringent n viata fiecrui stat, pentru ca
procesul de conducere s fie eficient.
Juristii ncearc s studieze cadrul legal si cel institutional al statului si s
identifice lacunele din legislatie care torpileaz functionarea unui stat de
drept, cum ar fi, de exemplu, lipsa sau imperfectiunea unei legi, lipsa unui
mecanism clar de impunere a legii, de implementare si control.
Aplicarea actual a principiului separatiei puterilor n stat const n
colaborarea autorittilor legislative, executive si jurisdictionale n
executarea functiilor sale n scopul crerii unui echilibru si prevenirii unui
eventual abuz din partea acestora. Aceasta este fondat pe conceptii si
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
65
metode deja cunoscute, att pe plan national, ct si n raporturile
internationale.
O problem ardent n teoria general a dreptului trezeste problema
colaborrii celor trei ramuri ale puterii, n deosebi n conditiile Republicii
Moldova, cnd aceleasi partide acapareaz puterea legislativ, functia
sefului de stat, desemneaz Guvernul din rndul formatiunii sale politice si
alti functionari publici n nalte functii de stat, si toate problemele le
discut si le hotrste preventiv la sedintele organelor de conducere ale
formatiunilor politice respective.
De retinut c n terminologia specific principiului separatiei puterilor, nu
toate organele au dreptul la denumirea de ramuri ale puterii. Cele trei
ramuri ale puterii, reprezentnd fiecare un principiu determinat, au o baz
politic si social distinct si exprim fiecare o legitimitate proprie.
Repartizarea functiilor ntre cele trei institutii statale, de obicei, este
conform schemei mostenite de la Montesquieu. Asadar, puterea
legislativ apartine Parlamentului Republicii Moldova, Guvernul exercit
puterea executiv, iar puterea judectoreasc reprezint interesele de drept.
Sunt convins de faptul c nu exagerm dac afirmm c cele trei ramuri ale
puterii se afl ntr-o continu evolutie. Exemplul notoriu vizeaz institutia
functiei prezidentiale, care reprezint statul pe scena international si nu
numai, cazul Republicii Moldova. Cu toate c Legea Fundamental a RM
contine o delimitare clar a competentelor, totusi Presedintelui RM i
revine prerogativa de a edifica conceptele indispensabile functionrii
acestui mecanism.
Un numr mare de tri aflate n tranzitie urmeaz etapele inerente pentru a
perfectiona activitatea celor trei ramuri si, drept rezultat colateral, se
preocup si de eradizarea coruptiei, fiindc aceast perioad nu este scutit,
nici pe departe, de contradictii generate de acest fenomen. Totusi, starea de
lucruri n Republica Moldova presupune diferite activitti si moduri de
abordare a fenomenului coruptiei. De aceea, indiferent dac tara se afl n
permanent tranzitie sau nu lupta cu acest fenomen trebuie s fie clar
definit si nteleas de cele trei ramuri ale puterii, astfel ca cei care
particip la aceast activitate s nteleag ce implic ea, cel mai important,
ce trebuie de fcut ca actiunile interprinse de ele s fie realizate si reusite.
Altfel spus, cum trebuie s fie ntrebuintat forta statului pentru a putea
realiza interesele generale ale societtii si a consolida statalitatea.
Acestea fiind declarate, activitatea celor trei ramuri ale puterii implic o
serie de msuri energice care determin, n primul rnd, respectarea
Transparency International - Moldova
66
echilibrului institutional, ceea ce presupune c fiecare ramur a puterii
trebuie s-si exercite competentele astfel nct s nu afecteze de o manier
negativ atributiile celorlalte structuri ale statului. Mai mult dect att, s
se urmreasc, astfel, ca echilibrul stabilit prin Constitutie ntre actorii
celor trei ramuri s nu fie modificat printr-un transfer de atributii de la o
ramur la alta.
n al doilea rnd, unul din factorii-cheie pentru stabilirea directiilor
prioritare ale politicii de stat, ct si cea a societtii civile este respectarea
principiului autonomiei ramurilor puterilor. n cadrul atributiilor ce le
sunt oferite de Constitutie, ramurile puterii s dispun de posibilitatea de a
se organiza intern n mod liber. Totusi, n pofida rezultatelor pozitive,
Parlamentul, Guvernul si puterea judectoreasc din Republica Moldova se
confrunt cu obstacole artificiale specifice care trebuie eliminate, dac se
doreste ntr-adevr elaborarea si implementarea efectiv a eforturilor de
combatere si reducere a coruptiei.
n al treilea rnd, Parlamentul, Guvernul si Puterea Judectoreasc din RM
ntreprind toate msurile, generale si particulare corespunztoare, pentru a
asigura ndeplinirea obligatiilor asumate prin Constitutie sau rezultate din
actele edictate de ele.
Montesquieu afirma c principiul statului democratic este virtutea, adic
starea afectiv conform creia cel care impune aplicarea resimte nsusi c
le este supus si c le va purta povara. (Montesquieu Sharl. Despre spiritul
legilor. Bucuresti, 1964, p.18).
n esent, aceasta contureaz respectarea principiului colaborrii loiale
ntre ele care impune celor trei ramuri nu doar obligatiunea de a-si
respecta reciproc competentele, ci si s armonizeze procedurile menite s
asigure buna desfsurare a procesului.
Parlamentul, Guvernul si Puterea Judectoreasc actioneaz n limitele
competentelor care le sunt conferite si a obiectivelor ce le sunt atribuite
prin Constitutie.
n concluzie, conducerea Republicii Moldova trebuie s-si asume obligatia
de a amplifica capacitatea de relevare a problemelor prioritare cu care se
confrunt la etapa actual, constientiznd cu luciditate gradul de percepere
a Coruptiei, stabilind premisele etapei istorice n care Republica Moldova
va dori serios s combat flagelul cancerifen al coruptiei.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
67
Gheorghe *uhan, Procuror General Adjunct, Parchetul Na&ional
Anticorup&ie, Ministerul Public, Rom0nia

n urm cu 15 ani Romnia a trecut de la un stat totalitar de tip comunist
ctre un stat de drept cu o democratie real. Aceast trecere a
nsemnat prefaceri structurale n toate domeniile vietii economice,
sociale si politice. Pe acest fond am asistat la o crestere nsemnat a
fenomenului infractional n general si de proliferare a unor infractiuni
specifice perioadelor de tranzitie - m refer la infractiuni n domeniul
financiar-bancar, evaziune fiscal, splare de bani, trafic de persoane,
droguri, infractiuni privind proprietatea intelectual. A avut loc de
asemenea o crestere a infractiunilor comise prin violent si mai ales cele de
coruptie.
n aceast perioad de tranzitie, s-a avut n vedere n primul rnd
schimbri n sistemul legislativ - alinierea la standartele Europene si
reforme profunde privind dreptul de proprietate, economia de piat,
nfptuirea justitiei.
De la nceput, Romnia s-a angajat ferm pe drumul de aderare la Uniunea
European, ntelegnd cerintele si exigentele impuse pentru a deveni
membru cu drepturi depline n Uniunea European, Romnia a depus si
depune eforturi sustinute n acest sens.
n alocutiunea de fat, dorim s facem cteva referiri la lupta mpotriva
coruptiei n Romnia:
n ultimii ani organismele comunittii europene, organizatii internationale
dar si organizatii nonguvernamentale, presa si celelalte mijloace de
informare n mas din Romnia au semnalat faptul c nivelul
coruptiei este ridicat, cu ramificatii n aproape toate sectoarele
vietii economice si sociale, n administratie si justitie, fiind un
serios impediment si pericol n realizarea obiectivelor propuse de
statul romn n ce priveste aderarea la Uniunea European. Acelasi
aspect a fost relevat si n Raportul de tar ntocmit de Uniunea
European si dat publicittii la 6 octombrie 2004 la Bruxelles. Ca
semnatar a Conventiei Europene privind lupta mpotriva coruptiei,
de combatere a fraudelor n detrimentul intereselor comunitare,
sustinem c Romnia a fcut si face eforturi n acest domeniu.
Transparency International - Moldova
68
Astfel, la 1 septembrie 2002, n Romnia a fost nfiintat Parchetul
National Anticoruptie - institutie autonom n cadrul Ministerului
Public si independent n relatiile cu celelalte institutii ale statului.
Parchetul National Anticoruptie functioneaz pe lng nalta Curte de
Casatie si Justitie, cel mai nalt for jurisdictional din Romnia.
Tinem s precizm c Parchetul National Anticoruptie este o institutie
absolut nou n sistemul organelor judiciare din Romnia si c avnd n
vedere structura si competenta, este si unic n Europa. Avem n vedere
c Parchetul National Anticoruptie din Spania - care trebuie s spunem
c ne-a sprijinit n constituirea Parchetului National Anticoruptie din
Romnia, precum si Procuratura Antimafia din Italia - au o organizare
si o competent diferit de Parchetul National Anticoruptie din Romnia.
Parchetul National Anticoruptie este un organism tehnic, specializat n
efectuarea urmririi penale n cazurile de coruptie prevzute de Legea
pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Nu vom intra n detalii tehnice privind organizarea si functionarea
Parchetului National Anticoruptie. Vom arta doar c aceast
structur are 130 de procurori, 170 de ofiteri de politie judiciar ce
apartin Parchetului National Anticoruptie si 40 de specialisti de
nalt calificare de diverse specialitti: IT, finante - bnci, vam
s.a. Exist o structur central cu sectii, servicii si birouri iar n teritoriu
15 servicii teritoriale.
Referitor la competent, precizm c potrivit legii, Parchetul National
Anticoruptie are n vedere infractiunile de coruptie - luare de mit, dare de
mit, trafic de influent, cumprarea de influent, primirea de foloase
necuvenite comise de persoane ce au o anumit calitate, de la ministrii,
nalti magistrati, persoane cu functii publice pn la primarii si
consilierii locali, indiferent de valoarea folosului pretins sau indiferent de
calitatea persoanei dac folosul este mai mare de 3.000 de Euro sau s-a
creat o pagub mai mare de 10.000 de Euro.
La structura central, exist un serviciu de combatere a infractiunilor
mpotriva intereselor financiare ale Comunittii Europene.
De la nfiintare, v informm ca procurorii Parchetului National
Anticoruptie au avut spre solutionare peste 4.000 de dosare din care
au solutionat peste 3.300 - dispunnd trimiterea n judecat n 308
cauze a peste 1.000 de persoane, volumul pagubelor retinute se ridic la
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
69
peste 500 milioane Euro, iar n lucru se afl cauze cu prejudicii de peste 1
miliard de Euro.
Dintre persoanele trimise n judecat, mai mult de jumtate aveau functii de
conducere si de control dintre care mentionm 4 fosti ministri, 4 secretari de
stat, 2 consilieri din cadrul Secretariatului General al Guvernului, un
consilier din cadrul Ministerului Integrrii Europene, un director al
Agentiei Sapard, 3 judectori si 1 procuror, un fost magistrat asistent
al Curtii Supreme de Justitie, 2 primari de mari municipii, 167 politisti,
18 functionari vamali, 7 comisari ai Grzii financiare, 27 ofiteri si
subofiteri din cadrul Ministerului Aprrii Nationale din care 3 generali,
directori de banc, functionari bancari si peste 150 oameni de afaceri.
Din examinarea statisticilor multianuale, rezult c de la nfiintarea
Parchetului National Anticoruptie numrul celor trimisi n judecat
pentru svrsirea unor fapte de coruptie sau asimilate ori conexe celor de
coruptie a crescut n mod semnificativ. Pn n prezent au fost condamnate
aproximativ 327 de persoane.
Parchetul National Anticoruptie si-a stabilit si o strategie pentru viitor ca o
prioritate fiind cresterea performantelor activittii prin atacarea n special a
marii coruptii si a cresterii transparentei n activitatea desfsurat.
Am stabilit un program amplu de perfectionare continu a pregtirii
profesionale a tuturor categoriilor de personal.
Din activitatea practic, dar si din studiile ntocmite rezult cu pregnant
faptul c n ultimii ani marea coruptie presupune tot mai des si o participare
international - transfrontalier. Actele de coruptie clasic se mbin cu cele
asimilate si conexe celor de coruptie - licitatii trucate, subevaluri de active
n domeniul privatizrii, splarea de bani etc. Iat de ce considerm c acum
este nevoie mai mult ca oricnd de o cooperare si colaborare ntre
institutiile cu atributii n domeniul combaterii coruptiei, de sprijin reciproc
n furnizarea de informatii si date pentru descoperirea acestor fapte si pentru
aducerea celor vinovati ct mai rapid n fata justitiei.
n ce ne priveste, nc de la nceputul activittii, am fost deschisi oricror
forme de cooperare si colaborare cu institutiile similare din alte tri, cu
organismele internationale prin schimburi de delegatii, conferinte,
simpozioane etc. pe tema combaterii coruptiei.
V# mul&umim 'i a'tept#m eventuale ntreb#ri.

Transparency International - Moldova
70
Atelierul I. Perfec#ionarea legisla#iei i promovarea
statului de drept

Dennis Hawkins, Consilier Regional Anti-Coruptie,
Asociatia Avocatilor Americani/Initiativa Juridica pentru Europa
Centrala si Eurasia (ABA/CEELI)
Prevenirea coruptiei si facilitarea dezvoltarii vointei
politice

Semnarea Conventiei Natiunilor Unite mpotriva Coruptiei de
Republica Moldova (n continuare Conventia ONU) pe 28 septembrie
2004 indic comunittii internationale dedicarea Moldovei n a-si
asuma obligatiile de combatere activ a coruptiei.
Dup cum cunoastem cu totii, exist multe modalitti de combatere a
coruptiei. n functia mea de procuror n SUA timp de mai multi ani,
lupta mea mpotriva coruptiei deseori lua forma nvestigrii si
sanctionrii celor ce deja au comis acte de coruptie si au beneficiat de
pe urma acestora. Exist un proverb american care este relevant pentru
a descrie lucrul meu de procuror. Fermierii americani cu circa un secol
n urma ar fi oferit sfatul urmtor: Nu nchideti usa grajdului dup ce
vacile l-au prsit. Si oare nu anume aceasta ncercam s fac eu ca
procuror? Sanctionnd persoanele corupte (nchiznd usa grajdului)
dup consumarea actelor de coruptie si cauzarea prejudiciului (dup ce
vacile au prsit grajdul). Dac, nainte de toate, guvernul meu si
societatea mea ar fi vigilenti, ar fi constituit sisteme care ar mpiedica
indivizii corupti de a beneficia pe seama societtii (ar nchide usa
grajdului), atunci nu ar fi necesar ca eu s caut n lung si n lat probe
(vacile) pentru a remedia situatia. ntelepciunea fermierilor americani
este prezent si n cadrul Conventiei Natiunilor Unite mpotriva
coruptiei.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
71
Aceast Conventie reprezint un acord international si, odat cu
intrarea sa n vigoare, va deveni primul si cel mai complex instrument
international anti-coruptie de un impact cu adevrat global
6
.
Conventia se aplic la prevenirea, investigarea si sanctionarea
coruptiei si la nghetarea, sechestrarea, confiscarea si returnarea
veniturilor provenite din nfractiuni (de coruptie).
7

Conform art.1, Conventia are un scop triplu:
a) De a promova si ntri msurile de prevenire si combatere a
coruptiei mai eficient si operativ;
b) De a promova, facilita si sustne cooperarea internationala si
asistenta tehnic n prevenirea si lupta mpotriva coruptiei, nclusiv
luarea msurilor pentru returnarea activelor;
8

c) De a promova ntegritatea, rspunderea si administrarea adecvat a
afacerilor publice si a propriettii publice.
Conventia ONU mpotriva Coruptiei recunoaste importanta prevenirii
n sfera activittilor de combatere a coruptiei si aloca zece (10) din cele
saptezeci (70) de articolele msurilor de prevenire.
Pentru atingerea scopului declarat de prevenire a coruptiei, Conventia
Natiunilor Unite cheama statele participante la urmtoarele:
De a implementa msuri si politici preventive anti-coruptie la nivel
national, att n sectorul public ct si n cel privat (art. 7, 12);
De a crea institutii ndependente de combatere a coruptiei (art. 6); si
De a promova participarea societtii n prevenirea coruptiei publice
(art. 13).
Conventia ONU mentioneaz c aceste msuri preventive trebuie s
reflecte principiile suprematiei legii, administrrii afacerilor si
propriettii publice, ntegrittii, transparentei si rspunderii.
9


6
n conformitate cu art. 68, Conventia Natiunilor Unite va ntra n vigoare n cea de-a
nouzecea zi de la depozitarea celui de-al treizecilea instrument de ratificare. Expertii
estimeaza posibilitatea ntrrii n vigoare a Conventiei Natiunilor Unite cel devreme la
sfrsitul anului 2005.
7
Conventia Natiunilor Unite, art. 3, aln. 1.
8
Nota trad.: Traducere neoficial a Conventiei ONU
Transparency International - Moldova
72
M'suri preventive
n timp ce Conventia ONU este constituit n baza a trei piloni
puternici: prevenirea, investigarea si incriminarea, n opinia mea, ca
procuror american cu multi ani de experient, cel mai important pilon
este prevenirea.
Americanii au o alt zical, care consider c merit s o mprtsesc
un gram de prevenire echivaleaz cu un kilogram de tratament
10
. Din ce
cauz noi comparm greutti att de diferite si declarm c o cantitate
mic de prevenire echivaleaz cu un tratament ndelungat sau redresare
a situatiei? Deoarece aceast ecuatie este bazat pe o practic obisnuit.
Cu totii stim c este mai bine s ne mbrcm copiii clduros pe timp
rece si s le asigurm o alimentatie sntoas (un gram de prevenire),
dect s petrecem zile, dac nu sptmni, tratndu-i de boal (un
kilogram de tratament) cauzat de mbrcmntea sau alimentatia
nadecvat.
Coruptia n societtile noastre este ca o boal. Ea exist n unii oameni
si n unele institutii, n timp ce n altele poate s nu existe. Poate fi
raspndita asupra indivizilor si institutiilor sntoase (necorupte)
asemenea unui virus. Poate evolua ntr-o epidemie. Guvernele si
societtile civile pot astepta pn ce particule izolate de boal se
rspndesc peste tot si dup aceasta s ncerce s se trateze sau pot
ncepe chiar astzi s mpiedice crearea acelor conditii care duc la
contaminarea cu infectia pe care noi o numim coruptia.
Dou cele mai dificile ntrebari n lupta mpotriva coruptiei sunt cum
noi prevenim coruptia si avem oare vointa de a ne implica n aceasta
lupt. Modul cum se previne coruptia este mentionat n Conventia
ONU mpotriva coruptiei si n alte variate instrumente internationale. O
analiz atent a msurilor preventive din cadrul acestei Conventii
sugereaz, n opinia mea, modalitti de dezvoltare a unei vointe
suficiente pentru a urmri scopul consolidrii unei societti bazate pe
integritate si suprematia legii. n timp ce revizuim Conventia ONU
mpotriva coruptiei, observati ct de frecvent se mentioneaza rolul
societtii civile.

9
ibidem, art. 5, aln. 1
10
Nota trad.: parafrazat din engleza: o untie de prevenire echivaleaz cu un funt de
tratament.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
73
Capitolul II al Conventiei ONU contine zece (10) articole (art. 5 pna la
14) ce descriu msurile preventive.
Politici i practici anti-corup#ie de prevenire
Articolul 5 (Politici si practici anti-coruptie de prevenire) ne spune c
fiecare stat parte trebuie, n concordant cu principiile fundamentale
ale sistemului su legislativ, s elaboreze si implementeze sau s
mentin politici anti-coruptie eficiente, coordonate, care promoveaz
participarea societtii si reflect principiile de suprematie a legii, ale
administrrii adecvate a afacerilor publice si a propriettii publice, de
integritate, transparent si rspundere.
Atrageti atentia la fraza politici anti-coruptionale ce promoveaz
participarea societtii. Politicile eficiente anti-coruptie nu sunt doar n
sfera competentei guvernului. Pentru ca aceste politici s functioneze,
este necesar implicarea societtii civile. Fr o participare activ a
societtii civile, strategiile anti-coruptie cu greu isi pot justifica
investirea n ele a hirtiei pe care sunt scrise.
R'spunsuri regionale/interna#ionale privind promovarea i
elaborarea m'surilor preventive
Suplimentar implicrii active a societtii civile n lupta mpotriva
coruptiei, Conventia Natiunilor Unite n alineatul 4 al art. 5, stipuleaza
c guvernele trebuie s colaboreze ntre ele si cu alte organizatii
regionale si internationale relevante n promovarea si elaborarea
msurilor preventive.
Aderarea Moldovei la Pactul de Stabilitate a Europei de Sud-Est (SPAI)
si obiectivul su declarat n Planul de Actiune de a adera la Organizatia
pentru Cooperare si Dezvoltare Economic (OECD) sunt pasi pozitivi
si n concordanta cu Conventia Natiunilor Unite.
Participarea mea n cadrul Retelei Anti-Coruptie pentru Economiile n
Tranzitie (RAC) al OECD, ca reprezentant al ABA/CEELI, care este
membru al Grupului Consultativ al RAC si participa la ntrevederile de
revizuire a eforturilor anti-coruptie a trilor, mi-a demonstrat valoarea
cooperrii si schimbului de informatii orientat spre actiune att ntre
trile participante n cadrul acestui Plan de Actiune (RAC), ct si ntre
alte initiative anti-coruptie regionale si internationale.
Transparency International - Moldova
74
Planul de Actiune Anti-coruptie al RAC a fost adoptat n septembrie
2003, n Istanbul, Turcia, la cea de-a 5-a Adunare anual a Retelei Anti-
coruptie pentru Economiile n Tranzitie. Trile implicate
11
au consimtit
la elaborarea unui Plan de Actiune Anti-coruptie subregional special
pentru acele economii n tranzitie care nc nu s-au implicat n
initiativele subregionale vizate. Planul de Actiune a fost menit s
activeze ca un cadru pentru elaborarea unor sisteme eficiente si
transparente ale serviciului public, promovnd integritatea n efectuarea
operatiunilor antreprenoriale si sustinerea unei implicri active a
populatiei n reform.
Planul de Actiune RAC contine principii si standarde de politici de
reform, neobligatorii din punct de vedere juridic, pe care guvernele
participante au consimtit s le implementeze voluntar pentru a combate
coruptia si mituirea ntr-un mod coordonat si complet.
Trile participante de asemenea au consimtit la aprobarea Planului de
Implementare si la luarea msurilor pentru publicizarea Planului de
Actiune n cadrul agentiilor guvernamentale, ONG-urilor implicate n
lupta mpotriva coruptiei si mass-media. Ei de asemenea au consimtit s
se ntruneasca ntr-un mod sistematic n cadrul Sedintelor Consultative
de Grup pentru evaluarea progresului n implementarea msurilor
prevzute de Planul de Actiune.
Pentru facilitarea implementrii Planului de Actiune, fiecare stat
participant este solicitat s desemneze un Coordonator national care va
fi reprezentantul su n Grupul Consultativ, care de asemenea va
include experti n probleme metodologice si tehnice ce se vor discuta la
sedintele Grupului de Coordonare, precum si reprezentanti ai
organizatiilor internationale participante si societatea civil.
Grupul Consultativ se ntruneste anual si serveste atingerii a trei scopuri
majore: (i) de a revizui progresul obtinut n implementarea priorittii
fiecrei tri; (ii) de a servi ca un forum pentru schimbul de experient si
pentru adresarea problemelor ce apar n implementarea obiectivelor
politicii stipulate n cadrul Planului de Actiune; si (iii) de a promova
dialogul cu reprezentantii comunittii internationale, societtii civile si
sectorului privat de antreprenori n scopul mobilizrii suportului
donatorilor.

11
Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Federatia Rus, Tadjikistan si Ucraina.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
75
Din punctul meu de vedere, participarea la Reteaua Anti-coruptie
OECD este un mod excelent de colaborare cu celelalte state CSI si cu
organizatii relevante regionale si internationale n promovarea
msurilor de prevenire n combaterea coruptiei.
Suplimentar recomandrilor de implicare a publicului si a societtii
civile n lupta mpotriva coruptiei si participarea la organizatiile
internationale si regionale pentru elaborarea msurilor preventive anti-
coruptie, art. 7 al Conventiei ONU ncurajeaza statele s sporeasca
ntegritatea sectorului public pentru a preveni crearea cercului vicios al
coruptiei continue. Recunoscnd c mult coruptie are loc n domeniul
obtinerii unei functii din sectorul public (de exemplu mitele oferite
pentru asigurarea angjarii n sectorul public), Conventia ONU
ncurajeaza statele s adopte, mentin si ntreasc sistemele de
recrutare, angajare, retinere, promovare si eliberare din functie a
functionarilor publici. Dac un functionar public a fost nevoit s
plteasc pentru angajarea lui/ei, motivatia de a fi corupt si a accepta
mit odat ajuns/ n functie este mult mai sporit dect atunci cnd
functionarul este angajat pe baz de merite.
Coduri deontologice pentru func#ionarii publici
O alt strategie important de prevenire a coruptiei este elaborarea
codurilor deontologice pentru functionarii publici (alin. 2, al articolului
8, Conventia ONU). O dat n plus, Conventia ONU mentioneaz
importanta initiativelor relevante ale organizatiilor regionale,
nterregionale si multilaterale, n special a Codului International de
Conduit a Functionarilor Publici
12
, n scopul implementrii acestor
coduri. Odat ce aceste coduri deontologice sunt adoptate, este
important de retinut c instruirea cu privire att la aspectele teoretice,
ct si practice este primordial. Multe institutii creeaz grupuri
consultative, constituite din persoane experimentate, cu o etic nalt,
care dau rspunsuri la ntrebarile ipotetice cu privire la aplicarea
codului deontologic si acord sfaturi privind modul de a aborda o
dilem etic.
M'suri disciplinare
n timp ce codurile de autoadministrare si pe baze de voluntariat sunt
utile, alin. 6 al acestui art. recunoaste c bunavointa functionarului

12
Continut n anexa la Rezolutia Adunrii Generale 51/59 din 12 decembrie 1996.
Transparency International - Moldova
76
public de a se supune normelor codului deontologic nu este ntotdeauna
suficient si, drept rezultat, statele sunt ncurajate s ia n consideratie
aplicarea msurilor disciplinare si a altor msuri mpotriva
functionarilor publici care ncalc codurile sau standardele stabilite n
concordant cu acest articol. Pentru functionarii publici trebuie s
existe consecinte pentru lipsa unui comportament etic.
Facilitarea raport'rii cazurilor de corup#ie
Aditional, acest articol solicit statelor participante de a lua n
consideratie recomandarea de a stabili msuri si sisteme care s
faciliteze raportarea de ctre functionarii publici a cazurilor de coruptie
la autorittile abilitate, atunci cnd astfel de cazuri le devin cunoscute n
legatur cu exercitarea functiilor sale. Exist o varietate de astfel de
msuri si sisteme, nclusiv crearea Oficiului de Inspectie General n
cadrul fiecrei unitti administrative a statului (Minister) si elaborarea
legislatiei si protectiei pentru informatori. Dar suplimentar msurilor
si sistemelor, statele si societatea civil trebuie s schimbe cultura
coruptiei n sectorul public. Dac functionarii publici nu raporteaz
cazurile de coruptie care le devin cunoscute, aceasta are lor deoarece le
este fric de ce li se poate ntimpla dac ei raporteaz? Sau ei nu
raporteaz fiindc sunt implicati n acelasi tip de comportament? Sau,
probabil, ei nu consider c este de datoria lor sa raporteze coruptia
comis de colaborator, sef, subaltern. Rspunsurile la aceste ntrebari
sunt cruciale n determinarea necesittilor n acest sector.
Dar fr nici o ezitare elaborarea msurilor si sistemelor care
ncurajeaz functionarii publici s raporteze cazuri de coruptie n
sectorul public este o msur de prevenire a coruptiei. Posibilitatea de a
fi declarat corupt de ctre un colaborator este o motivatie puternic de a
activa cu integritate.
Dezv'luirea financiar'
Alin. 5 al art. 8 de asemenea sugereaz c statele participante trebuie s
stabileasc msuri si sisteme care solicit functionarilor publici s fac
declaratii la autorittile competente referitor la, inter alia, activittile
sale din afara serviciului, angajri, investitii, venituri si cadouri
substantiale sau beneficii din care pot rezulta conflicte de interese cu
privire la exercitarea atributiilor de functionar public.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
77
Declararea veniturilor de ctre functionarii publici poate fi n acelasi
timp un instrument puternic de sanctionare si o msura de prevenire a
coruptiei. Dar nu este suficient stabilirea obligatiei de a raporta si a
colecta datele. Trebuie s fie efectuate audite sistematice ale grupului
reprezentativ din cadrul serviciului public, astfel nct functionarii
publici ce raporteaz s nteleag c exist posibilitatea real ca ei s fie
identificati ca fiind corupti.
Suplimentar la aceasta, pentru a facilita functionarea sistemului de
raportare, trebuie s urmeze anumite consecinte pentru neefectuarea
raportului sau pentru o raportare necalitativ. n SUA, functionarii
publici care efectueaz aceste rapoarte sunt obligati s le semneze sub
juramnt, ceea ce implic aplicarea sanctiunii penale pentru sperjur
dac declaratiile din raport sunt false.
Raportarea public'
Articolul 10 al Conventiei ONU descrie tipurile de raporturi publice
care trebuie s fie efectuate de un guvern liber si transparent.
Informarea este forta motrice a unei vointe politice. Un public bine
informat va crea un anturaj n care cazurile de coruptie vor fi expuse, se
vor lua msuri pentru a pedepsi pe cei ce ncalc legile si msuri de
prevenire a cazurilor viitoare de coruptie vor fi elaborate si
implementate.
Articolul delimiteaz msurile adecvate pentru sporirea transparentei n
administratia public, nclusiv: (a) adoptarea procedurilor si
reglementrilor care permit membrilor din publicul general sa obtin
informatia privind organizarea, functionarea si procesele de luare a
deciziilor ale administratiei sale publice; (b) simplificarea procedurilor
administrative pentru a facilita accesul public la autorittile cu putere
de decizie; si (c) publicarea informatiei, care poate sa includ rapoarte
periodice privind riscurile coruptiei n cadrul administratiei publice.
Toate acestea, desigur, trebuie s fie efectuate n strict conformitate cu
regulile de protectie a confidentialittii si a datelor personale.
Participarea societ'#ii
Articolul 13 al Conventiei ONU ncurajeaz trile participante s
promoveze o participare activ a indivizilor si grupurilor din afara
sectorului public, cum este societatea civil, organizatiile
Transparency International - Moldova
78
neguvernamentale si organizatiile sociale, n prevenirea si n lupta
mpotriva coruptiei. Aceasta, de asemenea, ncurajeaz guvernele s
sporeasc nivelul de informare a publicului privind existenta, cauzele,
gravitatea si pericolul coruptiei si s sugereze o serie de msuri ce pot fi
utile n atingerea acestui scop, inclusiv: efectuarea activittilor de
informare a publicului larg, ce contribuie la crearea unui spirit de non-
tolerant a coruptiei, precum si programe de educatie si eloaborare a
programelor scolare si universitare.
Elaborarea unui Program complex Anti-corup#ie
Datorit naturii adnc nrdcinate a coruptiei n Moldova, nu este
suficient doar de a efectua campanii de crestere a nivelului de informare
pentru educarea publicului general despre natura coruptiei si remediile
posibile. Un program complex anti-coruptie trebuie s fie dezvoltat
pentru Moldova si un program de instruire trebuie s nceap n scoala
primar si s continue pn n momentul, cnd cerintele educationale
obligatorii sunt satisfcute.
n timp ce participam ntr-un program de educatie juridic n orasul
New York, mi s-a spus de ctre nvttori c copiii n clasa a 5-a
(vrstele cuprinse ntre 10-11 ani) erau cel mai bine echipati pentru a li
se prezenta conceptele de drept si ordine. Drept rezultat, biroul meu,
Procuratura districtului Kings, a initiat un program educational, ntitulat
Vieti legale si a utilizat un Manual de instruire numit Alegeri.
Lectiile din cadrul acestui program erau interactive si elevii trebuiau s
joace pe roluri. Fiecare lectie se axa pe probleme practice din viata
realt, cu care se poate confrunta copilul si consecintele deciziilor luate.
Nu vd nici un motiv ca s nu fie creat un asemenea Program n
Moldova pentru a aborda tema coruptiei. Ar fi interesant de observat ce
alegeri ar fi facut un copil n Moldova si motivatia lurii acestor decizii
cnd se confrunt cu probleme cum ar fi: dac este corect s-i dai un
cadou profesorului pentru a obtine o not majorat sau dac este etic s
copiezi rspunsurile la examen.
Succesul Programului Vie&i legale const nu doar n manualul
elaborat, dar si n cooperarea nvttorilor cu personalul procuraturii
(procurori, politisti si alti membri ai personalului) care au ajutat la
predarea lectiilor. Nu exist nici un motiv de a limita predarea
manualului anti-coruptie doar la procurori. Acest program ar avea
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
79
succes dac va implica judectori, procurori, politisti si alti functionari
publici.
Conventia ONU mpotriva coruptiei include alte patru (4) articole care
abordeaz strategii de prevenire a coruptiei. Aceste articole sunt
urmtoarele:
Articolul 9, Achizitii publice si administrarea finantelor publice;
Articolul 11, Msuri cu privire la exercitarea functiilor de judector si
procuror;
Articolul 12, Sectorul privat; si
Articolul 14, Msuri de prevenire a splrii banilor.
Fiecare din aceste articole necesit o analiz si discutii ce depsesc
timpul alocat acestei prezentri. Dar eu sugerez s cititi aceste articole
pentru a vedea care este perspectiva international.
Concluzie
n concluzie, consider c politicile eficiente anti-coruptie pot exista
doar acolo unde exist:
O legislatie penal si civil calitativ;
Reguli adecvate de efectuare a serviciului public;
Un control eficient;
Comportament etic (sprijinit de programe bine elaborate si
finantate de protectie a informatorului);
Personal competent n organele de drept;
Nivele adecvate de finantare si sprijin ale programelor anti-
coruptie;
Si o voint politic de a adresa problema.







Transparency International - Moldova
80
Tudor Popovici, judec#tor la Curtea Suprem# de Justi&ie,
doctor n drept
Asigurarea accesului la justi#ie $n vederea prevenirii
corup#iei

Conform legislatiei, puterea judectoreasc este independent, separat
de puterea legislativ si puterea executiv si are atributii proprii. Justitia
se nfptuieste n numele legii. Judectorul este persoana investit
constitutional cu atributii de nfptuire a justitiei, pe care le execut pe
baz profesional. Judectorii instantelor judectoresti sunt
independenti, inamovibili si se supun numai legii. Pentru nfptuirea
justitiei, judectorii au mputerniciri plenipotentiare, stabilite de
legislatie. Cerintele si dispozitiile judectorilor legate de nfptuirea
activittii judectoresti sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice si
juridice. Nendeplinirea lor atrage rspunderea prevzut de lege.
Instantele judectoresti nfptuiesc justitia n scopul aprrii si realizrii
drepturilor si liberttilor fundamentale ale cettenilor si ale asociatiilor
acestora, ale ntreprinderilor, institutiilor si organizatiilor. Instantele
judec toate cauzele privind raporturile juridice civile, administrative si
penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alt
competent. nfptuind justitia, instantele judectoresti apr
ornduirea statal si constitutional a Republicii Moldova de orice
atentat.
Conform art.20 din Constitutia RM orice persoan are dreptul la
satisfactie efectiv din partea instantelor judectoresti competente
mpotriva actelor care violeaz drepturile, liberttile si interesele sale
legitime. Asociatiile cettenilor, ntreprinderile, institutiile si
organizatiile au dreptul, n modul stabilit de lege, la actiune n instanta
judectoreasc pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime care
le-au fost nclcate. Art. 21 stipuleay c orice persoan acuzat de un
delict este prezumat nevinovat pn cnd vinovtia sa va fi dovedit
n mod legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-
au asigurat toate garantiile necesare aprrii sale si sentinta a devenit
definitiv.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
81
Justitia se nfptuieste prin Curtea Suprem de Justitie, Curti de apel si
judectorii. Pentru anumite categorii de cauze functioneaz judectorii
specializate (economice, militare). nfiintarea de instante extraordinare
este interzis.
Judec#toriile functioneaz n sectoare si municipii.
Cur&ile de apel si exercit competenta ntr-o circumscriptie, cuprinznd
mai multe judectorii.
Judec#toriile specializate sunt parte component a sistemului
judectoresc. n problemele organizrii si activittii lor, ele se
asimileaz tribunalelor, cu exceptia unor dispozitii ale legilor privind
judectoriile specializate.
Instan&ele judec#tore'ti militare sunt instante judectoresti specializate,
care nfptuiesc justitia n cadrul fortelor armate. Instantele
judectoresti militare nfptuiesc justitia pentru a proteja de orice
atentat securitatea statului, capacitatea de lupt si de aprare a fortelor
lui armate, drepturile si liberttile militarilor.
Instan&ele judec#tore'ti economice nfptuiesc justitia la solutionarea
litigiilor aprute n cadrul relatiilor economice ale persoanelor fizice si
juridice. Aceste instante asigur aprarea drepturilor si intereselor
legitime ale persoanelor fizice si juridice n activitatea de ntreprinztor
si n alte relatii cu caracter economic, n aplicarea corect si uniform a
legislatiei n domeniul economiei.
Localittile de resedint, circumscriptia instantelor judectoresti si
numrul lor, precum si numrul judectorilor din judectorii, tribunale
si Curtea de Apel, se aprob de ctre Parlament, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Suprem# de Justi&ie este instanta judectoreasc suprem,
organul suprem al puterii judectoresti. Ea asigur aplicarea corect si
uniform a legislatiei de ctre toate instantele judectoresti,
solutionarea litigiilor aprute n cadrul aplicrii legilor, garanteaz
responsabilitatea statului fat de cettean si a cetteanului fat de stat
(ca si Curtea Constitutional), asigur respectarea principiului
prezumtiei nevinovtiei si principiului suprematiei legii, contribuie la
constituirea unui stat de drept.
Transparency International - Moldova
82
n conformitate cu Constitutia si Legea cu privire la Consiliul Superior
al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ
independent de autoadministrare judec#toreasc#. Consiliul este format
n vederea constituirii 'i func&ion#rii sistemului judec#toresc 'i este
garantul independen&ei autorit#&ii judec#tore'ti.

n relatiile cu Curtea
Suprem de Justitie, cu Ministerul Justitiei si cu alte autoritti publice,
Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune n
activitatea sa numai Constitutiei si legilor.
Pe lng Consiliul Superior al Magistraturii functioneaz Colegiul de
calificare si Colegiul disciplinar. Colegiul de calificare are drept scop
formarea unui corp de judectori capabili s exercite justitia n mod
calificat, constiincios si obiectiv, pe baz de profesionalism, precum si
constatarea nivelului de pregtire profesional al candidatilor la functia
de judector si, respectiv, al judectorilor. Colegiul disciplinar
examineaz cazurile privind rspunderea disciplinar a
judectorilor.Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat de
lucru. Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii asigur activitatea
Consiliului, Colegiului de calificare si a Colegiului disciplinar.
Pentru un sistem judiciar modern accesul liber la justitie ar nsemna cel
putin trei elemente componente: organizatoric,functional, asigurarea
asistentei juridice.
Articolul 20 din Constitu&ie proclam# c# orice persoan# are dreptul la
satisfac&ie efectiv# din partea instan&elor judec#tore'ti competente
mpotriva actelor care violeaz# drepturile, libert#&ile 'i interesele sale
legitime 'i nici o lege nu poate ngr#di accesul liber la justi&ie. Acest
principiu a stat la baza organizrii noului sistem judectoresc si la
aplicarea noilor proceduri judiciare n procedura penal, civil si
contraventional.
Desi tara noastr se afl ntr-o criz economic si perioada de tranzitie
continu de mai multi ani, iar n viata cotidian activeaz o multime de
legi vechi, au fost adoptate si legi noi prin care au fost create
mecanisme judiciare pentru realizarea accesului liber la justitie.
Conform procedurii civile, oricine, care consider c i este nclcat un
drept aprat prin lege, poate, n procedura general, procedura special
sau n instanta de contencios administrativ, s initieze un proces pentru
a-si apra sau restabili drepturile sale. La fel, oricine, dac printr-un
delict i-au fost lezate drepturile sale, poate adresa o cerere organului
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
83
politiei, procuraturii sau altui organ competent pentru efectuarea
investigatiilor de rigoare n scopul stabilirii circumstantelor cauzei,
tragerii la rspundere a persoanelor vinovate si recuperrii prejudiciilor
cauzate. n caz de stabilire a elementelor componente ale unei
infractiuni, procurorul trimite cauza n instanta de judecat pentru
judecare.
Dac persoana ptimit consider c drepturile sale sunt lezate de ctre
organul de urmrire penal sau procuror, exist posibilitatea de a ataca
aceste actiuni n instanta de judecat n raza creia se afl organul de
urmrire penal sau procurorul respectiv.
n caz de retinere sau arestare, persoana retinut, arestat direct sau
reprezentantul su, poate nainta un recurs pentru a statua asupra
legalittii retinerii/arestrii sale si eliberarea n caz de detinere ilegal.
De asemenea, orice parte la proces pe calea apelului sau recursului are
dreptul de a ataca hotrrea instantei de judecat, pe care el o consider
c este ilegal. Si dac n procedura civil deseori mai este nevoie de a
plti taxa de stat, apoi n procedura penal pentru a ataca hotrrea
judiciar nu este nevoie de a achita taxa de stat.
Deoarece exist legi, care pot ngrdi accesul la justitie, conform
practicii judiciare stabilite prin Hotrrea Plenului Curtii Supreme de
Justitie instanta de judecat poate singur din oficiu s nu aplice o lege,
care ngrdeste dreptul cetteanului, ca exceptie de
neconstitutionalitate, privitor la legile adoptate pn la data de, iar dac
asemenea stipulri s-au strecurat n legi organice sau alte acte
guvernamentale subordonate legii, adoptate dup intrarea n vigoare a
Constitutiei, instanta, la initiativa prtii sau din oficiu, sesizeaz Curtea
Constitutional pentru a decide asupra constitutionalittii acesteia.
Astfel, pentru a asigura stipularea constitutional indicat n art. 20, c
nici o lege nu poate ngrdi accesul la justitie, exist mecanisme
juridice adecvate si accesul liber la justitie poate fi asigurat.
n pofida faptelor enumerate mai sus, n legisla&ia n vigoare exist#
stipul#ri care n realitate ngr#desc accesul liber la justi&ie. De
exemplu, au fost operate modificri n Legea contenciosului
administrativ, prin care au fost excluse litigiile ap#rute prin eliberarea
din func&ie a militarilor, persoanelor cu statut militar (de exemplu,
colaboratorii de politie), alte acte cu caracter administrativ (art. 4, 5
Transparency International - Moldova
84
privitor la actele exceptate de controlul judiciar si subiectii cu drept de
sesizare n contenciosul administrativ).
De asemenea, n art. 25 al. 3 si 4 din Legea cu privire la statutul
judectorului este stipulat c modul de eliberare din functie a
judectorului si de contestare a hotrrii de eliberare se stabileste de
legislatie si c n cazul anulrii hotrrii de eliberare din functie a
judectorului acesta va fi repus n toate drepturile sale ca judector. .n
legisla&ia na&ional# nu exist# un astfel de mod de a ataca hot#r0rea de
eliberare a judec#torului din func&ie, motiv din care aceast stipulare
este declarativ. Odat cu intrarea n vigoare a legii contenciosului
administrativ s-ar prea c problema n cauz este solutionat. ns
articolul 4 al acestei legi a fost modificat si a fost stipulat o nou
dispozitie, prin care nu pot fi atacate actele exclusiv politice ale
Parlamentului, presedintelui Republicii Moldova si a Guvernului,
precum si actele administrative cu caracter individual, emise de
Parlament, de presedintele Republicii Moldova si de Guvern n
exercitiul atributiilor prevzute expres de normele constitutionale sau
legislative, ce tin de alegerea, numirea si destituirea din functiile
publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic
sau public deosebit. Astfel, a fost ngr#dit accesul la justi&ie a nsu'i
judec#torilor.
A fost mentionat c accesul liber la justitie poate fi asigurat deoarece
mai exist si alte prghii, inclusiv economice, de care legea nu
totdeauna le tine cont.
Din punct de vedere organizatoric, sistemul instantelor judectoresti al
Republicii Moldova este apropiat de populatie. Judectoriile de sector
sunt reprezentate n teritoriu la fiecare 70-100 mii cetteni, traditional,
dup cum au fost create fostele centre administrative, numite raioane
(n total 45 judectorii raionale si 3 municipale). Actualmente, toate
aceste instante judectoresti efectueaz justitia general, aici fiind
solutionate litigiile civile si examinate delictele administrative si
penale.
Privitor la solutionarea litigiilor economice, instan&ele specializate sunt
la distan&e mari de locul de trai al cet#&enilor. Att Judectoria
Economic de Circumscriptie, ct si Judectoriade apel Economic se
afl n mun. Chisinu. Aceste instante economice, diferite dup nivelul
si competentele lor, sunt situate n acelasi sediu, fapt care creeaz
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
85
impresia c ele sunt una si aceeasi instant si solutioneaz litigiile la fel,
fr nici o deosebire de competent.
Prin faptul c instantele economice sunt ndeprtate de agentii
economici din teritoriul trii se afecteaz accesul liber la justitie. Pentru
litigii elementare, cum ar fi, de exemplu, nerespectarea disciplinei
contractuale, deseori agentii economici sunt impusi la cheltuieli
neadecvate si din aceste motive nici nu mai apeleaz la organele de
justitie, aplicnd alte metode de solutionare a litigiilor, chiar si ilegale si
nu rareori cu ajutorul structurilor criminale. Stipularea din art. 41 din
Legea cu privire la instantele judectoresti economice, prin care
Guvernul a fost mputernicit s propun solutii si initiative legislative n
scopul crerii unor noi instante economice de circumscriptie n Bender,
Blti, Cahul si Comrat asa si au rmas la nivel de recomandare pn n
prezent. ns dac ar fi fost creat un asemenea sistem cu specificul
national ar fi fost si mai sofisticat.
Practica judiciar propune ca examinarea cauzelor economice s fie
simplificat substantial, recurgnd la proceduri mai urgente. Din punct
de vedere al sistemului judectoresc, toate litigiile economice ar putea
fi examinate de ctre instantele de judecat prin intermediul
judectorilor specializati.
Privitor la accesul militarilor la justitie, situatia este similar accesului
n instantele economice. Ct priveste judectoriile militare, existenta si
posibilitatea de a mai constitui asemenea judectorii militare (art. 5-9 al
Legii cu privire la sistemul instantelor judectoresti militare), ar crea un
sistem monstruos, imposibil de a fi sustinut din contul contribuabililor
Republicii Moldova. ntr-un sir de state europene, instante militare de
judecat nici nu exist, iar litigiile civile dintre militari, unittile
militare, ct si delictele admise de ctre militari se solutioneaz n
instantele civile. Aceast stare de lucruri evidentiaz principiile unei
societti democratice.
Rezultnd din modul de organizare, potrivit cruia judectorii sunt n
mod obligatoriu militari, acestia dispun de o finantare deosebit din
bugetul Ministerului Aprrii, fapt care dovedeste c instantele militare
din start nu satisfac ctrintelor principiului independentei si
impartialittii. Mai mult ca att, Moldova, fiind declarat o tar neutr,
ar fi mai adecvat ca instantele civile s solutioneze litigiile civile si
penale ale militarilor fr a efectua cheltuieli suplimentare din buget.
Transparency International - Moldova
86
Reiesind din cele expuse, n scopul asigurrii accesului liber la justitie
se impune dizolvarea instantelor judectoresti economice, militare si
adoptarea completrilor n legislatie, potrivit crora, instantele
judectoresti vor fi investite cu atributii suplimentare de examinare a
litigiilor economice, litigiilor si delictelor militarilor.
O alt problem ce tine de accesul liber la justitie este informarea
juridic# insuficient# pentru formarea unui nivel adecvat al constiintei
juridice. n multe cazuri, n localitti nu se realizeaz accesul la
informatia juridic. n conditiile existente chiar si specialistii-juristi nu
sunt informati adecvat despre multimea de legi, dar mai cu seam
despre modificrile, care parvin frecvent n legislatie. Instantele
judectoresti, procuraturile sunt informate cu ntrziere despre legislatia
n vigoare. Editii ale codurilor penal, civil, contraventional, de
procedur penal si de procedur civil sunt cu mult rmase n urm
fat de modificrile operate, editii noi anuale oficial nu apar. Asemenea
situatie juridico-informativ se atest si n organele avocaturii, care
rmn cu mult n urma organelor de drept, n timp ce anume avocatii
sunt n drept, prin lege, s acorde asistenta juridic necesar cettenilor.
Datorit informrii insuficiente avocatii nu pot s-si onoreze
responsabilittile calitativ. n consecint, cettenilor nu li se poate
asigura totdeauna un proces echitabil, fapt care influienteaz si la
aparitia fenomenului coruptiei n activitatea organelor de drept.
Bibliografie:
1. Constitutia Republucii Moldova, 29.07.94, (M.O. nr.1 din 12.08.1994).
2. Conventia pentru Aprarea Drepturilor Omului si a Liberttilor
Fundamentale, Roma, 04.11.1950.
3. Hotrrea Parlamentului privind aprobarea Programului de ajustare a
legislatiei Republicii Moldova la prevederile Conventiei pentru Aprarea
Drepturilor Omului si a Liberttilor Fundamentale nr. 1447 din 28.01.98
(M.O. nr. 16-17 din 05.03.1998).
4. Jeremy Pope, Sisteme de integritate public, Ghidul Transparency
International, Asociatia Romn pentru Transparent, Bucuresti, 2002.
5. Legea cu privire la Curtea Constitutional nr. 317-XIII din 13.12.94 (M.O.
nr. 8 din 07.02.1995).
6. Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova privind programul de
activitate a Parlamentului pentru realizarea prevederilor Constitutiei si ale
Conceptiei reformei judiciare si de drept n Republica Moldova nr. 219-XIII
din 22.09.94 (M.O. nr. 12 din 03.11.1994).
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
87
7. Legea cu privire la instantele judectoresti economice nr. 970 din 24.07.96
(M.O. nr. 77 din 28.11.1996).
8. Legea cu privire la Curtea Suprem de Justitie nr. 789-XIII din 26.03.96
(M.O. nr. 32-33 din 30.05.1996).
9. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.96
(M.O. nr. 64 din 03.10.1996).
10. Legea cu privire la colegiul de calificare si atestarea judectorilor nr. 949
din 19.07.96 (M.O. nr. 61-62 din 20.09.1996).
11. Legea cu privire la colegiul disciplinar si la rspunderea disciplinar a
judectorilor nr. 950 din 19.07.96 (M.O. nr. 61-62 din 20.09.1996).
12. Legea cu privire la procuratur nr. 902-XII din 29.01.92 (Monitor nr. 1 din
30.01.1992; M.O. nr. 81-83 din 20.07.2001).
13. Legea privind organizarea judectoreasc nr. 514-XIII din 06.07.95 (M.O.
nr. 58 din 19.10.1995).
14. Legea cu privire la statutul judectorului nr. 544-XIII din 20.07.95 (M.O.
nr. 59-60 din 26.10.1995).
15. Legea cu privire la reorganizarea sistemului instantelor judectoresti nr.
853 din 29.05.96 (M.O. nr. 46-47 din 11.07.1996).
16. Hotrrea Plenului Curtii Supreme de Justitie din 30.01.96 nr. 2 Cu
privire la practica aplicrii de ctre instantele judectoresti a unor prevederi
ale Constitutiei Republicii Moldova, Culegere de hotrri explicative,
Curtea Suprem de Justitie, Chisinu, 2000.
17. Raport privind modul de organizare si functionare a instantelor
judectoresti din Republica Moldova n anul 2001, Buletinul Curtii
Supreme de Justitie, Editie special, Chisinu, 2002.
18. Raportul privind respectarea drepturilor omului n Republica Moldova n
anul 2001, Centrul pentru Drepturile Omului, Chisinu, 2002.
19. Raport cu privire la activitatea instantelor judectoresti n 1999 (n baza
materialelor analizei statistice), Buletinul Curtii Supreme de Justitie a
Republicii Moldova, nr. 4, 2000.
20. Raport cu privire la activitatea instantelor judectoresti n anul 2000 (n
baza materialelor analizei statistice), Curtea Suprem de Justitie, 2001.
21. Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (M.O. nr.
57-58 din 18.05.2000).
22. Hotrrea Curtii Constitutionale privind sistarea procesului pentru
controlul constitutionalittii art. 11 alin.(3) si (4), art. 19 alin. (7) din Legea
nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 "Cu privire la statutul judectorului" n
redactia Legii nr. 373-XV din 19 iulie 2001 "Cu privire la modificarea si
completarea unor acte legislative" nr. 3 din 2.07.2002 (M.O. nr. 100-101 din
11.07.2002).
Transparency International - Moldova
88
23. Resolution (97) 24 portant les vingt principes directeurs pour la lutte
contre la corruption (adoptee par le Comite des Ministres le 6 novembre
1997, lors de sa 101 session), Conseil de lEurope.
24. Codul de procedur penal din 14.03.03, n vigoare din 12.06.03.
25. Legea cu privire la avocatur nr.1260 din 19.07.02 (M.O. nr.126-127 din
12.09.2002).
26. Hotrre pentru modificarea si completarea Hotrrii Parlamentului nr.
453-XIII din 16 mai 1995 cu privire la salarizarea membrilor si
functionarilor Judectoriei Supreme, judectorilor si altor functionari ai
instantelor judectoresti, ai procuraturii si ai Arbitrajului nr. 1281-XV din
25.07.2002 (M.O. nr. 115-116 din 08.08.2002).
27. Raportul privind respectarea drepturilor omului n Republica Moldova n
anul 2001, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, Chisinu, 2002.
28. Hotrrea Curtii Constitutionale cu privire la controlul constitutionalittii
unor prevederi ale Legii bugetului de stat pe anul 1997 nr. 1127-XIII din
21martie 1997 si Legii cu privire la statutul judectorului nr. 544-XIII din
20 iulie 1995 nr. 35 din 01.12.97 (M.O. nr. 84-85 din 18.12.1997).















Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
89
Zinaida Lupacu, doctor n drept, conferen&iar la catedra
Teoria 'i Istoria Dreptului.
Corup#ia istoricul, evolu#ia i consecin#ele ei la
etapa actual'
Monno:
Nu exist serviciu inferior dect
acela pe care nu-l faci din toat inima,
acela pe care-l faci fr onestitate,
acela n care nseli lumea...
Nicolae I orga
Coruptia are originea de la cuvntul francez corruption si latinescul
corruptio, ceia ce subntelege abatere de la moralitate, de la cinste, de la
datorie sau desfrnare (1). Sinonimul cuvntului coruptie este venalitate
nsusirea proprie a unei persoane, care este lipsit de scurpule, care
face orice lucru pentru bani. (2) n legislatia n vigoare termenul de
coruptie are parte de un ntreg capitol din codul penal.
Activitatea din ce n ce mai complex a statului nostru se desfsoar cu
participarea a sute si mii de functionari care sunt ca niste rotite mai
mari sau mai mici n acest angrenaj imens si complicat. n fata lor statul
ridic multiple exigente, deoarece prin functia pe care o detin, prin
autoritatea de care se bucur si pe care legea le-o ocroteste ca o valoare
de pret, ei pot s fac nu numai bine, dar si ru cettenilor si statului
nostru. S ne nchipuim o persoan cu functie n aparatul de stat care
abuzeaz de aceast calitate, nu -si ndeplineste ndatoririle de serviciu
sau si le ndeplineste defectuos, punnd pe drumuri zeci de cetteni sau
nclcndu-le drepturile legitime; sau functionarul care ngrdeste
abuziv exercitiul drepturilor unei persoane, crendu-i o situatie de
inferioritate pe temei de nationalitate, ras, sex, religie; sau functionarul
care se comport neglijent, usuratic n exercitiul functiunii, sau se las
cumprat, mituit, etc. iat numai cteva din formele sub care se poate
manifesta activitatea duntoare a unui functionar, genernd prejudicii
imense pentru cetteni si pentru stat.
Aceste nclcri pe care le comite functionarul public sau orice salariat
n exercitarea atributiilor sale de serviciu si care prezint un pericol
social vdit sunt cuprinse n dispozitiile art.324-330 C.P.R.M.:
Transparency International - Moldova
90
coruperea pasiv#, coruperea activ#, traficul de influen&#, abuzul de
putere, excesul de putere, neglijen&a n serviciu, primirea de c#tre un
func&ionar a recompensei ilicite, refuzul de a ndeplini legea, falsul n
acte publice.
n decursul timpului s-au dat tot felul de explicatii motivului aparitiei
infractiunilor. Conceptia teologic considera c nclinatile spre
infractiune snt consecinta pcatului originar.
J. J. Rousseau a dat vina pe ntreaga societate, sustinnd c omul se
naste bun de la natur, dar societatea l corupe, l ndeamn spre
infractiune.
Coruptia aparatului de stat are o veche traditie n ornduirele trecute. n
Grecia Antic mita era att de frecvent nct Platon propunea s fie
pedepsiti cu moartea functionarii care primesc daruri pentru as-i face
datoria.
Deosebit de aspru erau pedepsiti magistratii care judecau strmb n
schimbul banilor primiti. Herodot povesteste, c regele persan Cambus
a poruncit s fie ucis un judecat de coruptie, iar cu pielea acestuia si-a
tapisat scaunul. Darius, un alt rege persan, obisnuia s-i condamne la
moarte prin crucificare pe judectorii corupti. Ciceron considera, c
magistratul care se las corupt svrseste o crim din cele mai grave.
Cu toate acestea, la Roma, unde la nceput se pedepsea cu moartea
judectorul care primea mit, mai trziu, cnd coruptia era n floare, s-a
permis magistratilor s primeasc daruri, fr ns s depseasc o
anumit sum n cursul unui an. Se spunea chiar c pe un cettean
bogat, orict ar fi de vinovat, nu se va gsi nimeni s-l condamne.
Aceast lege a fost elaborat tocmai de nobili si cavaleri, singurile
categorii de cetteni care aveau acces la magistratur. n Rusia pe
vremea tarilor, mituirea functionarilor era ceva obisnuit chiar n rndul
demnitarilor de stat. A rmas celebru rspunsul dat de o asemenea
excelen&# cnd i s-au oferit trei mii de ruble pentru o aprobare,
spunndu-i-se cu tot respectul c nu va afla nimeni. Acesta a rspuns:
d-mi cinci mii si spune cui vrei. Cine nu a auzit de printul
Talleyrand, om politic de la nceputul sec. XX-lea, care a fcut o mare
avere din cadourile primite pentru diverse servicii fcute celor care
apelau la el.
Legea penal sanctioneaz traficul de influent, reglementat de art.326
C.P.R.M. adic primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase de
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
91
ctre o persoan care are influent sau las s se cread c are influent
asupra unui functionar ori altui salariat, pentru al determina s fac sau
s nu fac un act care ntr n atributiile sale de serviciu.
Aceast infractiune este o escrocherie comis n legtur cu un
functionar ori alt salariat. Infractorul pretinde n fata unii persoane c l
cunoaste pe un functionar si c poate s obtin de la acesta o aprobare,
o viz sau s urgenteze eliberarea unui act. Pentru aceast interventie el
primeste bani sau i se promit daruri direct sau indirect. De regul, acesti
bani sunt retinuti de infractor. Dac acesta d si functionarului o parte,
atunci se svrseste si infractiunea de luare, precum si acea de dare de
mit. Traficul de influent este o fapt obisnuit n trile unde domneste
coruptia aparatul de stat. n jurul functionarilor misun o serie de
intermediar, escroci, care prevalndu-se de trecerea pe care, o au pe
lng functionarul public, reusesc s stoarc nsemnate sume de bani de
la naivi. Uneori exist o ntelegere ntre functionari si intermediari,
alteori infractorii nici nu cunosc pe functionari, ns las s se nteleag
c sunt n relatii cu acesta.
Asemenea fapte se mai petrec si la noi, fiind pentru cei ce practic
traficul de influent o surs de cstiguri ilicite n dauna celor naivi. Cad
victime unor asemenea infractori cettenii care se ncptineaz s
cread c pot obtine orice dac pltesc n dreapta si n stnga. Ei nu au
ncredere n posibilitatea rezolvrii pe ci cinstite a unor treburi,
aducnd n felul acesta un nemeritat afront majorittii functionarilor din
aparatul nostru de stat. De cele mai multe ori asemeni cetteni si
primesc pedeapsa fiind nselati de tot felul de escroci si siliti pn la
urm s reclame organelor de stat competente pe cei care iau adus n
eroare.
Legea penal mai pedepseste si primirea de ctre un functionar a
recompensei ilicite, infractiunea care se contine n dispozitia art.330
C.P.R.M. Aici este vorba de darurile pe care acesta le primeste dup ce
a ndeplinit un act n virtutea functiei sale si la care era obligat dup
lege. n comparatie cu mita primirea de ctre un functionar a unor
foloase necuvinite este considerat ca o fapt mai putin grav,
deoarece functionarul nu conditioneaz efectuarea actului de primire a
unei sume de bani, ci el si ndeplineste corect n bune conditii
obligatiile de serviciu, fr s i se dea sau s i se promit ceva. Numai
dup acea functionarul primeste darul oferit de persoana care ia cerut
Transparency International - Moldova
92
serviciile. n limbaj popular aceast fapt se numeste bac'i' si, din
pcate este destul de frecvent n viata de toate zilile. Unii functionari
folosind aceast practic si creeaz surse ilicite de cstiguri, ceia ce
determin o anumit inichitate n viata social. Obiceiul de mai sus ar
trebui curmat si prin mijloace educative actionndu-se asupra
constiintei functionarului care trebuie s nteleag c primirea de atentie
din partea cettenilor constituie o jgnire adus demnittii sale o
dovad, c poate fi cumprat ca si o marf, c, pltit fiind, poate s i se
obtin serviciile, favoarea.
Mai frecvent n activitatea instantelor de judecat este infractiunea de
neglijen&# n serviciu. Aceast fapt o svrseste functionarul care prin
nendeplinirea din greseal sau prin ndeplinirea defectuoas a
sarcinilor de serviciu provoac o tulburare nsemnat bunului mers al
unittii, aduce o vtmare important intereselor cettenelor sau
pgubeste avutul obstesc.
De exemplu, functionarul care nu verific bine dosarul de pensie al
unui cettean, purtndu-l pe drumuri luni de zile n cutarea unor acte
care se aflau la dosar, sau functionarul care nu ia msuri de conservare
a bunurilor, sau nu tine evidenta lor regulat, sau nu supravegheaz
primirea mrfurilor si vnzarea lor, producnd pagube n gestiune; sau
functionarul care nu verific antecedentele penale ale unui gestionar si
l angajeaz, ceea i nlesneste acestuia posibilitatea s prejudicieze
averea statului. n toate aceste cazuri functionarul respectiv comite
infractiunea de neglijent n serviciu. Legea pretinde din partea
functionarului s manifeste cea mai mare atentie n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu, s-si concentreze ntreaga sa capacitate, s ia
toate msurile pentru a evita pgubirea cettenilor sau a statului.
Literatura:
1. Xpecromarnx no ncropnn CCCP c pennemnx npemen o xonna XV nexa
M.T.Tnxomnpon Mocxna 1960.
2. Hcropnx rocyapcrna n npana CCCP C.B.Rmxon, uacrt I , Mocxna
1961r.
3. Rpnnuecxax +nnnxnonenx Mocxna 1997,
4.Codul Penal a Republicii Moldova (comentariu)Chisinu,2003. Sub redactia
dlui Alexei Barbneagr.
5. Dictionar-de termeni juridici uzuali explicativ-practic, 1997. Ioan Pitulescu,
Pavel Abraham, Emil Dersidan, Ion Ranese.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
93
Zinaida Lupacu, doctor n drept conferen&iar la catedra
Teoria 'i Istoria dreptului
Infrac#iuni contra statului i infrac#iuni s'v,rite de
persoane cu func#ii de r'spundere pe teritoriul
Basarabiei

Dup anexare, pe teritoriul Basarabiei a actionat legisla&ia penal# a
Imperiului Rus, si anume:
Regulamentul cu privire la pedepsele penale 'i corec&ionale
(Vnoxenne o naxasanixx yrononntx n ncnpannrentntx);
Legea cu privire la structura organelor de justi&ie care examinau
dosarele despre infrac&iuni 'i delicte (3axon o cyoycrpocrn no
enam o npecrynnennxx n npocrynxax);
Culegere de legi penale, vol.XV (Cno saxonon yrononntx, rom XV).
Pn la 1832 a fost aplicat n unele cazuri si legislatia local (manualul
lui Donici, titlu 41, capitolele 1-35, Hexabiblul lui Armenopol, cartea
VI) care mai trziu a fost abolit. Persoanele ce svrseau infractiuni
erau trase la rspundere conform normelor dreptului penal al Rusiei.
Infractiunea era o fapt intentionat sau neintentionat de nclcare a
legii, de un atentat la inviolabilitatea puterii supreme si a legislatiei
elaborate de ea, la drepturile si securitatea societtii si a persoanelor
particulare.
Practica judiciar din acea perioad deosebea cteva categorii de
infractiune din care fceau parte si infractiunile contra statului si
anume:
Contrabanda;
Plecarea ilegal n strintate si ntrarea ilegal n tar. La 10 mai
1858, Diordie Vasilosu s-a hotrt s fug din tar la rudele aflate
peste hotare, deoarece nu avea pe nimeni n satul Chetrosu, unde
locuia. ns a fost prins la frontiera de la Prut de patrula de grniceri.
Judectoria Chisinu, n conformitate cu legislatia penal rus, si
Transparency International - Moldova
94
anume vol.XV al Culegerii de legi penale al Imperiului Rus l-a
pedepsit cu cinci ani privatiune de libertate;
Dezertarea;
Injuriile. Infractiunea mpotriva suveranului si a membrilor familiei
regale;
Fabricarea sau punerea n circulatie a monedelor sau a hrtiilor de
valoare false;
Trdarea de Patrie.
Orice infractiune ndreptat mpotriva vietii, snttii, cinstei si
demnittii suveranului, uzurparea drepturilor acestuia se pedepsea cu
moartea.
Vinovate de infractiunea dat erau considerate att persoanele implicate
direct n actiune, ct si coparticipantii lor, acei care puneau la dispozitie
mijloace care nlesneau producerea ei.
Persoanele ce lezau onoarea, reputatia suveranului prin spusele lor, prin
gesturi, sau n scris, erau pedepsite cu privarea de toate drepturile,
privilegiile si supuse unei munci silnice pe un termen de la 10 la 12 ani,
cu sau fr biciuire, si marcare printr-un stigmat.
Persoanele, posesori de afise defimtoare, se pedepseau cu arest de la
7 zile la 3 luni. Dup eliberare erau luati la evident de ctre politie
timp de un an. Aceast metod a luat amploare pe timpul domniei
tarului Nicolae II, care mostenise de la tatl su, Alexandru III, o politie
secret bine organizat.
Injuria la adresa tarului era pedepsit cu privarea vinovatului de toate
drepturile si privilegiile sale, cu munc silnic la uzine de la 6 la 8 ani,
cu biciuire si cu marcarea printr-un stigmat.
Cei care dispuneau de informatie si nu denuntau infractiunea, erau
nchisi n casa de nebuni termen de la 6 luni la un an.
Trdtorii de Patrie erau pedepsiti cu pedeapsa capital si cu
confiscarea patrimoniului.
Plecarea ilegal din tar era pedepsit cu privarea vinovatului de toate
drepturile, inclusiv de a se ntoarce n tar. n caz de revenire n tar,
fugarul era deportat n Siberia pe un termen nelimitat.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
95
Instigatorul ce ndemna persoanele la plecarea ilegal n strintate si
intrarea ilegal n tar era lipsit de toate drepturile si privilegiile, era
deportat pentru trai n guberniile Tomsk sau Tambov ( Siberia), biciuit
si trecut pe un termen de la 1 la 2 ani n unitatea de detinuti (arestanti).
Dezertarea era sanctionat cu aceeasi pedeaps: deportarea n Siberia,
biciuirea.
Categoria de infractiuni s#v0r'ite de persoane cu func&ii de r#spundere
era reglementat de legislatia rus si anume Regulamentul cu privire la
pedepse penale si de corectie, capitolul II Abuz de putere, articolele
380-392.
Abuzul de putere sau abuzul de serviciu;
Excesul de putere sau depsirea atributiilor de serviciu;
Neglijenta;
Luarea de mit, mijlocirea mituirii;
Darea de mit;
Falsul n acte publice.
Abuz de putere sau abuz de serviciu era atunci cnd un functionar de
stat cu functie de rspundere care i-a fost ncredintat conform chinului,
functiei, locului, destinatiei, aplica vreo msur ce nu era prevzut de
legislatie, si asuma un drept care nu i apartinea si n mod samovolnic
solutiona problema aprut.
Inactiunea sau lipsa oricrei actiuni din partea functionarul de stat,
neutilizarea de ctre acesta a tuturor mijloacelor si metodelor posibile
de a prentmpina sau de a stopa abuzul de putere, dezordinea, erau
calificate, de asemenea, drept infractiuni.
Nu erau calificate ca abuz de putere cazurile n care:
Ministrul sau alt functionar de stat se abteau de la regulile generale
pentru rezolvarea unui caz special;
Functionarul si asuma, n cazuri extreme, responsabilitatea pentru
propriile actiuni, demonstrnd mai apoi c decizia luat era
inevitabil pentru securitatea statului, societtii.
1. nclcarea legilor prin abuzul de putere era pedepsit prin:
renuntarea (abdicarea) la post;
eliberarea din serviciu;
Transparency International - Moldova
96
privatiune de libertate n temnit de la 1 la 2 ani.
2. n cazuri exceptionale era privat de toate drepturile si privilegiile de
care se bucura, exilat n guberniile Tomsk si Tambov ale Siberiei sau
nchis n temnit de la 1 la 2 ani.
3. n cazurile mai putin grave, persoana era pedepsit cu:
avertisment;
mustrare.
n cazul cnd era ofensat sau umilit persoana luat sub straj,
functionarul de stat era pedepsit cu:
mustrare aspr;
mustrare aspr, cu trecerea n statul de serviciu.
Un functionar de stat sau o persoan cu functie de rspundere nvinuit
de falsificarea ukazurilor suveranului era pedepsit cu:
eliberarea din post;
deportarea n Siberia de la 10 la 15 ani cu munca silnic.
Injusti&ia, ca infractiune era reglementat de Culegerea de legi penale
ale Imperiului Rus, capitolul V, articolele 408-415. Persoana care
comitea o crim judiciar din interese meschine, era deportat cu traiul
n Siberia si privat de toate drepturile, indiferent de functia ce o
exercita.
Pentru schimbarea intentionat a pedepsei din sentint, pedepsirea unei
persoane nevinovate, era prevzut deportarea cu traiul n guberniile
Tomsk sau Tambov si 2 ani de detentie n regimentul de detinuti.
Mituirea 'i luarea de mit#. Un functionar sau o alt persoan cu functii
de stat sau obsteasc, care primea drept cadou bani, obiecte sau alte
bunuri, plteau amend n valoarea de pret dublu, dac nu restituia
imediat sau ntr-un termen de trei zile cele primite.
Dac functionarul de stat lua mit nainte de pronuntarea hotrrii, el
era destituit din functie si obligat s achite o amend n valoare de pret
dublu al mitei.
Persoana care lua bani, obiecte sau bunuri n sume considerabile, pentru
a falsifica actele, era acuzat de abuz de putere, si pierdea toate
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
97
drepturile si privilegiile si deportat n Siberia (gubernia Tomsk sau
Tambov).
Persoana ce lua mit era pedepsit si n cazurile cnd:
primeau mit prin intermediul sotiei, copiilor, rudelor, slujitorilor, al
unei persoane terte;
si ddea consimtmntul de a primi banii sau bunurile, acestea
nefiind nc n posesia lui;
transmis direct sau prin intermediul unei terte persoane mita era
luat sub pretextul unei pierderi sau al unei tranzactii (vnzare-
cumprare, schimb, etc.).
*antajul era cel mai periculos mijloc de luare a mitei. Prin santaj se
subntelegea:
orice dobnd sau profit, obtinute prin amenintare;
solicitarea cadourilor, ncasarea diferitor impozite, acordarea
mprumuturilor (creditelor), neprevzute de lege, oferirea sub orice
pretext a favorurilor;
extorcarea nesanctionat a bunurilor si banilor sau procentul mrit al
drilor ce trebuiau adunate;
orice dispozitii nelegitime de lucru.
Excrocul era deportat cu traiul n Siberia, privat de toate drepturile si
privilegiile, pedepsit cu munca silnic n uzine de la 6 la 8 ani, biciuit si
trimis n detasamentul de detinuti de la 4 la 6 ani.
Cei ce tinuiau mituirea sau luarea de mit erau, de asemenea,
pedepsiti, desi mai putin grav dect excrocii, mituitorii ori cei ce luau
mit (transmiteau fr cunostint n cauz unei persoane cu functie de
rspundere bani sau bunuri, fr ca ei s aib un venit), erau arestati de
la 3 la 6 zile.
Persoanele ce ddeau sau promiteau mit n bani, bunuri sau alte
cadouri persoanelor cu functie de stat sau obstesti, de asemenea se
pedepseau:
Cei care promiteau sau ddeau mita persoanei cu functie de
rspundere, erau pedepsiti cu mustrare aspr n incinta instantei;
Transparency International - Moldova
98
Cei ce benevol ddeau sau promiteau mit pentru un serviciu, ce nu
contravenea legii si functiei lui, erau pedepsiti cu amend, suma
creia era egal cu suma cadoului dat sau promis;
Individul care promitea sau ddea mit determinnd persoana cu
functie de rspundere la actiuni ce contraveneau legii, era pus s
plteasc o amend n sum de patru ori mai mare dect cea a mitei
date, sau private de libertate n nchisoare de la 6 luni la un an,
achitnd totodat si o amend egal cu suma mitei;
Persoana care ncerca, dup primirea unui refuz, s propun iarsi o
mit, astfel, determinnd persoana cu functii de rspundere s ncalce
legea, urma s fie privat de libertate n nchisoare pe un termen de la
1 an la 2 ani sau nchis n casa de nebuni pe un termen de 2-3 ani, cu
privarea unor drepturi si privilegii.
Bibliografia:
1. Honnoe copanne saxonon Poccncxo Hmnepnn c 1649 r., Canxr-
Herepcypr 1850, rom XXXVII, cr. 220
2. Cno saxonon Poccncxo Hmnepnn, rom XV (Culegere general a
legislatiei Imperiului Rus din anul 1649), Arhiva de Stat al R.Moldova,
fondul 2, inventar 9107
3. Vxast Ero Bennuecrna Hmneparopa Poccncxo Hmnepnn n
Hpannrentcrna (Ukazul 19283, din 15 august 1845 al tarului rus), Arhiva
de Stat al R.Moldova, fondul 2, ed.hr. 10236
4. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarele 323, 421/423,
596, 326, 388/389, 459, 606, 646, 647, 648, 649, 683/686
5. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarul 534 eno no
onnnennm xnrenx cena Kerpcy nopnx Anacnnoca sa noer c
ocrpona, nepexo rpannnt (Dosarul cu privire la nvinuirea locuitorului
satului Chetrosu Diordia Avasilosu despre trecerea ilegal a hotarului)
6. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarele 217,
218/ 220, 407, 408 Cno saxonon, 1857, rom XV, TETP.2, ASRM,
inv. nr.9107
7. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosar 719
8. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarele 345, 346, 344,
406
9. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarele 184 (eno no
onnnennm xnrene ropoa Xornn H.Maraptnue, .3mnpnt n
pyrnx n nponsnocrne ]antmnnx ener (Dosarul cu privire la
invinuirea locuitorilor orasului Hotin N.Matarnce, D.Zmirni si altii
despre fabricarea monedelor false), 227, 232, 316
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
99
10. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, dosarele 211,214
11. Vnoxenne o npecrynnennxx n naxasannxx yrononntx n
ncnpannrentntx, rnana II O npentmennn nnacrn, crartx 380-392,
cr.106-112 (Regulamentul cu privire la pedepse penale si de corectie,
capitolul II Abuz de putere, articolele 380-392)
12. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, ukazul nr. 22460 din 20
iulie 1848
13. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, ukazul nr. 19293 din 15
august 1845
14. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, ukazul nr. 22460 din 20
iulie 1848
15. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, ukazul nr. 19293 din 15
august 1845
16. Arhiva de Stat a R.Moldova, fondul 38, ed.hr.1, ukazul nr. 25740 din 12
noiembrie 1851
17. O nenpanocynn, rnana V, crartx 408-415, cr.117-119 (Culegerea de
legi penale ale Imperiului Rus, capitolul V, articolele 408-415, pag.117-
119)





















Transparency International - Moldova
100
Vitalie Stati, doctor n drept, lector superior universitar, Catedra
Drept Penal 'i Criminologie a Universit#&ii de Stat din Moldova
Primirea unei remunera#ii ilicite pentru $ndeplinirea
lucr'rilor legate de deservirea popula#iei.

Functionarii reprezint sistemul nervos al oricrui organism social,
fiind chemati s asigure functionarea impecabil a agregatului social pe
baza principiilor care caracterizeaz statul de drept. Functionarul este
obligat s urmreasc satisfacerea interesului social. Interesul social
este scopul tuturor actelor juridice si operatiunilor pe care functionarul
le ndeplineste n exercitarea atributiilor sale. Neurmrirea acestui
interes ori deturnarea interesului social ntr-un interes personal al
functionarului poate duce la sanctiuni penale contra acestuia. n vederea
asigurrii unei bune desfsurri a activittilor de interes public, precum
si pentru a se preveni si combate faptele antisociale grave susceptibile
s stnjeneasc, s mpiedice sau s aduc atingere acestei activitti,
este necesar interventia legii penale. n primul rnd, aceast interventie
se impune atunci cnd functionarii, care au o comportare incorect fac
din functia lor o surs de venit n detrimentul societtii.
n aceast ordine de idei, trebuie de mentionat c n art.330 CP RM se
prevede rspunderea penal pentru primirea de ctre un functionar a
recompensei ilicite. Totusi subiectul acestei infractiuni poate fi doar un
functionar public. Dar intervine oare legea penal n cazul n care
recompensa ilicit este primit de ctre un functionar care exercit o
nsrcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect cea de drept
public? Incontestabil, si n astfel de cazuri trebuie s vorbim despre
coruptie. Or, asa cum se desprinde dintr-o opinie exprimat n teoria
dreptului penal, cuvntul coruptie caracterizeaz o anumit conduit
a oricrui functionar care si comercializeaz atributele functiei si
ncrederea acordat de societate, primind n schimb bani ori alte
foloase.
1
n acest sens, n art.256 CP RM se prevede rspunderea penal
pentru primirea unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor
legate de deservirea populatiei.
Varianta-tip a infractiunii de la art.256 CP RM const n primirea, prin
extorcare, de ctre un lucrtor, fr functie de rspundere dintr-o
ntreprindere, institutie sau organizatie a unei remuneratii pentru
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
101
ndeplinirea unor lucrri sau pentru prestarea unor servicii n sfera
comertului, alimentatiei publice, transportului, deservirii sociale,
comunale, medicale sau de alt natur, lucrri si servicii ce tin de
obligatiile de serviciu ale acestui lucrtor.
Obiectul juridic generic al infractiunii, prevzute la art.256 CP RM l
formeaz relatiile sociale economice, adic relatiile sociale bazate pe
urmtoarele principii de desfsurare a activittii economice: libertatea
activittii economice; exercitarea activittii economice n temeiuri
legale; concurenta loial a subiectelor activittii economice; buna-
credinta subiectelor activittii economice; interzicerea formelor vdit
infractionale a conduitei subiectelor activittii economice.
Considerm oarecum artificial includerea componentei analizate n
rndul componentelor infractiunilor economice. n acest plan, este
demn de urmat exemplul legiuitorului romn, care include componenta
de primire de foloase necuvenite (art.256 CP Rom) n capitolul dedicat
infractiunilor de serviciu sau n legtur cu serviciul.
Obiectul juridic special al infractiunii n cauz este un obiect juridic
complex. Astfel, obiectul juridic principal l reprezint corectitudinea si
probitatea ndeplinirii de ctre lucrtor a obligatiilor sale de serviciu.
Obiectul juridic secundar este format din relatiile sociale ce vizeaz
libertatea moral a unei alte persoane.
Obiectul material exist n cazul n care remuneratia are o natur
corporal. n general ns, prin remuneratie trebuie de nteles ofertele,
banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, servicii,
privilegii, alte avantaje, care nu i se cuvin fptuitorului, neexistnd
vreun temei legal care ar justifica primirea remuneratiei de ctre
fptuitor.
Totodat, remuneratia are rolul de contraechivalent al conduitei pe care
fptuitorul se angajeaz s o aib, adic pentru ndeplinirea unor lucrri
sau pentru prestarea unor servicii, ce tin de obligatiile de serviciu ale
fptuitorului.
Legiuitorul nu stabileste mrimea minim a sumei remuneratiei. De
aceea, urmeaz, n fiecare caz, tinnd cont de circumstantele concrete,
s se stabileasc dac opereaz sau nu prevederea de la alin.(2) art.14
CP RM.
Transparency International - Moldova
102
Victim a infractiunii de la art.256 CP RM este consumatorul. n
conformitate cu Legea Republicii Moldova privind protectia
consumatorului, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la
13.03.2003
2
, prin consumator se ntelege orice persoan fizic ce
intentioneaz s comande sau s procure, ori care comand, procur sau
foloseste produse ori servicii, pentru necesitti nelegate de activitatea
de ntreprinztor sau profesional.
Latura obiectiv a infractiunii date include fapta prejudiciabil care
const din: 1) actiunea principal de primire a unei remuneratii pentru
ndeplinirea unor lucrri sau pentru prestarea unor servicii, ce tin de
obligatiile de serviciu ale fptuitorului; 2) actiunea adiacent de
extorcare.
Prin primire se are n vedere: luarea n posesie a unui bun, care se
nmneaz; ncasarea unei sume de bani; acceptarea unui serviciu,
privilegiu, avantaj, etc. n acest caz, initiativa apartine victimei,
deoarece primirea nu este de conceput fr un act de remitere efectuat
de aceasta. Totusi, tinnd cont de structura complex a faptei
prejudiciabile, trebuie de mentionat c remiterea remuneratiei ilicite
actul corelativ primirii remuneratiei ilicite este o etap care urmeaz
extorcarea exercitat de ctre fptuitor asupra victimei. De aceea, n
ultim instant, chiar dac initiativa primirii remuneratiei ilicite
apartine victimei infractiunii, totusi initiativa comiterii faptei
prejudiciabile n ansamblu apartine cu predilectie si n mod efectiv
fptuitorului. Nu intereseaz, pentru existenta infractiunii, dac
fptuitorul primeste remuneratie direct sau indirect, prin intermediul
unei alte persoane. Persoana interpus trebuie s rspund pentru
complicitate la infractiunea prevzut la art.256 CP RM.
Actiunea de primire a unei remuneratii ilicite trebuie s fie anterioar
sau concomitent ndeplinirii unor lucrri sau prestrii unor servicii n
sfera comertului, alimentatiei publice, transportului, deservirii sociale,
comunale, medicale sau de alt natur. De asemenea, actul lucrarea
sau serviciul pentru a crui ndeplinire se primeste remuneratia ilicit,
trebuie s fac parte din sfera obligatiilor de serviciu ale subiectului
infractiunii.
Dac, n momentul primirii remuneratiei ilicite, fptuitorul nu avea n
nici un mod, potrivit obligatiilor sale de serviciu, posibilitatea si
competenta de a ndeplini lucrarea sau a presta serviciul, ns a lsat s
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
103
se cread c are abilitatea legal n acest sens, atunci fapta nu poate
primi calificarea conform art.256 CP RM, ci, eventual, conform art.190
CP RM (Escrocherie).
Prin extorcare se ntelege amenintarea comiterii de ctre fptuitor a
unor actiuni de natur s prejudicieze interesele ocrotite de lege ale
victimei, sau crearea de ctre fptuitor a unor conditii care impun
victima s ofere remuneratia n scopul prevenirii efectelor nefaste
pentru interesele sale ocrotite de lege.
Infractiunea de primire a unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea
lucrrilor legate de deservirea populatiei este o infractiune formal. Ea
se consider consumat din momentul primirii remuneratiei ilicite. De
asemenea, n cazul existentei intentiei unice de a primi remuneratia
ilicit n transe, infractiunea se consider consumat din momentul
primirii chiar si a unei prti din remuneratia respectiv.
Latura subiectiv a infractiunii n cauz se caracterizeaz prin intentie
direct. Motivele infractiunii se exprim, de regul, n interesul
material.
Cerinta svrsirii faptei cu intentie direct rezult din scopul pe care l
urmreste fptuitorul. Scopul infractiunii este unul special,
manifestndu-se sub forma scopului ndeplinirii unor lucrri sau al
prestrii unor servicii, ce tin de obligatiile de serviciu ale fptuitorului.
n cazul n care fptuitorul urmreste scopul nendeplinirii sau
ntrzierii ndeplinirii unui act privitor la obligatiile sale de serviciu,
fapta nu poate fi calificat n conformitate cu art.256 CP RM.
n acord cu prevederile Legii privind protectia consumatorului, prin
lucrri se are n vedere ansamblul de actiuni prin care se obtine un
produs sau se modific caracteristicile acestuia; prin serviciu se
ntelege activitatea alta dect cea din care rezult produse, desfsurat
n scopul satisfacerii unor necesitti ale consumatorului.
Interpretnd notiunea serviciu de alt natur din dispozitia art.256 CP
RM, este oportun s ne adresm prevederilor din Titlul III al Crtii a
treia a Codului civil al Republicii Moldova. Astfel, sub incidenta
notiunii amintite intr urmtoarele categorii de servicii: mandatul,
administrarea fiduciar, comisionul, expeditia, depozitul, magazinajul,
serviciile turistice, asigurarea etc.
Transparency International - Moldova
104
Dac fptuitorul primeste o remuneratie nu pentru ndeplinirea unor
lucrri sau prestarea unor servicii, ce tin de obligatiile de serviciu ale
fptuitorului, ci pentru vreun alt serviciu fcut victimei, atunci cele
comise nu pot fi calificate conform art.256 CP RM. n astfel de cazuri
fapta urmeaz a fi calificat potrivit art.189 sau 247 CP RM.
De precizat, c, n textul art.256 CP RM, termenul pentru (alias
scop) este folosit n acceptiunea sa strict, de finalitate ce se situeaz
n afara infractiunii. Astfel fiind, este suficient s se constate c
finalitatea prevzut n dispozitia incriminatoare a fost urmrit de
fptuitor indiferent dac s-a realizat sau nu, pentru ca s existe intentia
calificat si deci s existe infractiunea de primire a unei remuneratii
ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor legate de deservirea populatiei.
Subiectul infractiunii este persoana fizic responsabil care la
momentul svrsirii infractiunii a atins vrsta de 16 ani. n cazul n care
remuneratia ilicit este primit de o persoan n vrst de la 14 la 16
ani, aceast persoan va putea fi tras la rspundere penal dac cele
comise de ea contin elementele unei alte infractiuni (de exemplu, a
infractiunii prevzute la alin.(2)-(4) art.189 CP RM. n afar de
calittile generale, subiectul faptei incriminate la art.256 CP RM trebuie
s aib urmtoarele calitti speciale: 1) s fie lucrtor ntr-o
ntreprindere, institutie sau organizatie; 2) s nu fie o persoan cu
functie de rspundere; nici persoan care gestioneaz o organizatie
comercial, obsteasc sau o alt organizatie nestatal; nici functionar
public.
Prin lucrtor trebuie de nteles ceea ce, n art.1 al Codului muncii se
numeste salariat, adic persoana fizic care presteaz o munc
conform unei anumite specialitti, calificri sau ntr-o anumit functie,
n schimbul unui salariu, n baza contractului individual de munc.
Notiunea de lucrtor se poate referi inclusiv la un functionar (altul dect
functionarul public). n acest sens, mentionm c notiunea functionar
poate fi interpretat n acceptiunea, pe care i-o atribuie art.147 CP Rom:
orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei alte persoane
juridice dect: autorittile publice, institutiile publice, institutiile sau
alte persoane juridice de interes public.
Din dispozitia art.330 CP RM rezult c lucrtorul (salariatul) nu
trebuie s aib calitatea de persoan cu functie de rspundere. n caz
contrar, cele comise trebuie calificate conform art.324 CP RM. De
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
105
asemenea, lucrtorul (salariatul) nu trebuie s fie o persoan care
gestioneaz o organizatie comercial, obsteasc sau o alt organizatie
nestatal. n caz contrar, cele comise trebuie calificate potrivit art.333
CP RM. n fine, lucrtorul (salariatul) nu poate fi nici functionar public,
altfel fapta lui ar trebui calificat n corespundere cu art.330 CP RM.
Varianta agravat a infractiunii de la art.256 CP RM, presupune
comiterea acesteia:
a) repetat;
b) de dou sau mai multe persoane;
c) n proportii mari.
Primirii unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor legate de
deservirea populatiei se consider svrsit repetat, dac aceeasi
persoan a svrsit dou sau mai multe astfel de infractiuni cu conditia
c persoana nu a fost condamnat pentru vreuna din ele si nu a expirat
termenul de prescriptie a tragerii la rspundere penal, indicat n art.60
CP RM.
Primirea remuneratiei ilicite concomitent de la cteva persoane, pentru
svrsirea interesului fiecreia din ele a unor acte separate, se calific
potrivit lit.a) alin.(2) art.256 CP RM. Totodat, primirea remuneratiei
ilicite n transe de la aceeasi persoan este considerat infractiune unic
prelungit, de aceea nu poate fi calificat conform lit.a) alin.(2) art.256
CP RM.
n cazul, n care primirea unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea
lucrrilor legate de deservirea populatiei este svrsit de dou sau mai
multe persoane, prezenta ntelegerii prealabile ntre aceste persoane nu
este obligatorie. n acelasi timp, existenta sau lipsa ntelegerii prealabile
trebuie luat n calcul la individualizarea judiciar a pedepsei.
n ipoteza n care ndeplinirea unor lucrri sau prestarea unor servicii a
fost efectuat de un colectiv de lucrtori, iar remuneratia ilicit a fost
dat ntregului colectiv (simultan sau succesiv) care au primit-o n mod
nemijlocit, atunci membrii colectivului vor fi considerati coautori la
infractiunea prevzut la art.256 CP RM. Aceasta chiar dac nu toti
dintre acei lucrtori au realizat actiunea de extorcare. Or, pentru a fi
considerat coautor la infractiunea analizat este suficient ca persoana
s exercite cel putin o parte din latura obiectiv a infractiunii: actiunea
principal primirea remuneratiei ilicite sau actiunea adiacent
extorcarea.
Transparency International - Moldova
106
Dac o persoan coopereaz nemijlocit la svrsirea faptei, prevzute la
art.256 CP RM, dar nu are calitatea special de lucrtor fr functie de
rspundere dintr-o ntreprindere, institutie sau organizatie, ea va trebui
s rspund pentru complicitate la infractiunea artat. Or, lipsa calittii
speciale, inerente subiectului infractiunii de la art.256 CP RM, atribuie
activittii sale un caracter accesoriu, secundar, caracteriznd deci
activitatea sa ca un act de complicitate.
Persoana, care remite remuneratia ilicit, nu este participant la
infractiunea analizat si nu se pedepseste.
n fine, n conformitate cu lit.c) alin.(2) art.256 CP RM, este stabilit
rspundere penal pentru primirea unei remuneratii ilicite pentru
ndeplinirea lucrrilor legate de deservirea populatiei, svrsit n
proportii mari. Pentru aplicarea agravantei date, este necesar ca
valoarea, exprimat n bani, a foloaselor ilicite necuvenite, care au fost
primite de fptuitor sub form de remuneratie, s depseasc, la
momentul svrsirii infractiunii, 500 unitti conventionale de amend.
Dac remuneratia ilicit n proportii mari este primit n transe, ns
aceste acte reprezint episoade ale unei infractiuni unice prelungite,
atunci cele comise urmeaz a fi calificate conform lit.c) alin.(2) art.256
CP RM. n contrast, lipsa intentiei unice de a primi n mai multe rnduri
remuneratia ilicit, care n ansamblu se exprim n proportii mari,
exclude posibilitatea functionrii agravantei specifice la lit.c) alin.(2)
art.256 CP RM.
n final, considerm necesar perfectionarea legii penale, n scopul
corelrii adecvate a obiectului juridic special si a obiectului juridic
generic a infractiunii prevzute la art.256 CP RM. n acest sens,
propunem abrogarea art.256 CP RM, n paralel cu completarea
Capitolului XVI din Partea Special a Codului penal al Republicii
Moldova cu o nou norm: art.336
1
CP RM. Varianta-tip a preconizatei
faptei infractionale trebuie s se exprime n primirea de ctre un
angajat, care nu este functionar public si nici persoan cu functie de
rspundere, a unei recompense ilicite pentru ndeplinirea unor acte care
tin de obligatiile lui de serviciu.
Referin#e:
1. Vezi: Gh.Nistoreanu si altii. Drept penal, partea special. Bucuresti:
Europa Nova, 1999, p.345.
2. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003. Nr.126-131.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
107
Sergiu Br$nz', doctor n drept, conferen&iar universitar, 'eful
Catedrei Drept Penal 'i Criminologie a Universit#&ii de Stat din
Moldova
Dob,ndirea ilicit' a foloaselor necuvenite : fapt'
contra patrimoniului sau fapt' de corup#ie?

n general, asa-numitele infractiuni de coruptie cuprind unele fapte
prevzute n Capitolul XV Infractiuni svrsite de persoane cu functie
de rspundere si Capitolul XVI Infractiuni svrsite de persoanele
care gestioneaz organizatiile comerciale, obstesti sau alte organizatii
nestatale din Partea Special a Codului penal al Republicii Moldova.
Datorit naturii sale preponderent patrimoniale, infractiunile de
coruptie comport anumite similitudini cu faptele incriminate n cadrul
Capitolului VI Infractiuni contra patrimoniului al Prtii Speciale a
legii penale a Republicii Moldova. Nu rareori, aceste similitudini
genereaz controverse privind ncadrarea juridic a unei sau altei fapte
penale.
Printre cele mai proeminente astfel de controverse, se numr dilema
calificrii dobndirii ilicite a foloaselor necuvenite: infractiune de
coruptie sau infractiune contra patrimoniului. Se are n vedere ipoteza,
n care o persoan ncearc s transmit foloasele necuvenite (destinate
unei persoane cu functie de rspundere ori unei persoane care
gestioneaz o organizatie comercial, obsteasc sau o alt organizatie
nestatal) prin intermediul unui mijlocitor suspect. Acest mijlocitor
trece foloasele necuvenite n folosul su, deoarece are tot temeiul s
conteze pe aceea c coruptorul (mituitorul) nerealizat,
constientiznd c a fost indus n eroare, probabil, va ncerca s-si
recupereze banii, ns fr a face public cazul, deci fr a apela la
organele de drept. ncercnd s cumpere favoarea unui factor de
decizie, coruptorul (mituitorul) nerealizat violeaz grosier normele
morale si juridice. Din aceast cauz, el nu poate miza pe recptarea
legal a banilor si, fr riscul de a fi tras la rspundere penal pentru
tentativa la coruperea activ (art.27 si 325 CP RM) sau tentativa la
darea de mit (art.27 si 334 CP RM).
Chiar liberarea de rspundere penal a coruptorului (mituitorului)
nerealizat, pe motiv de renuntare de bun voie la svrsirea
Transparency International - Moldova
108
infractiunii, nu poate fi echivalat cu lipsa componentei de infractiune
n fapta acestuia. Pe cale de consecint, el nu poate fi recunoscut parte
vtmat si nu poate pretinde asupra banilor avnd calitatea de obiect
material al coruperii active sau al drii de mit. Mai mult, acesti bani ar
urma s fie trecuti n venitul statului (conform pct.4) alin.(1) art.162 al
Codului de procedur penal), reprezentnd valorile asupra crora au
fost ndreptate actiunile criminale. Ca urmare, coruptorului
(mituitorului) nerealizat i rmne s aleag din urmtoarele
alternative: s-si recupereze banii svrsind nc o infractiune
(samavolnicia (art.352 CP RM )); s tinuiasc faptul inducerii sale n
eroare, astfel contribuind la svrsirea n viitor a altor asemenea acte de
ctre pretinsul mijlocitor.
Tocmai pe acest fond, n doctrina penal si n practica judiciar, au
aprut discordantele referitoare la posibilitatea recunoasterii victimei
unei infractiuni n calitate de subiect al unei alte infractiuni. De
asemenea, au aprut divergente n legtur cu aprecierea faptei
persoanei, din a crei vin coruptorul (mituitorul) nerealizat nu si-a
obiectivizat pn la capt intentia infractional, devenind totodat
victima infractiunii.
n Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a Republicii Moldova, Nr.6
din 11.03.1996 Cu privire la aplicarea legislatiei referitoare la
rspunderea penal pentru mituire
1
, se propune urmtoarea solutie
pentru problemele nominalizate: Dac persoana primeste de la
mituitor bani sau alte valori, chipurile pentru a le transmite persoanei cu
functie de rspundere ca mit, si, neavnd intentia de a proceda astfel,
le nsuseste, fapta constituie componenta infractiunii de nselciune sau
abuz de ncredere (a se citi componenta infractiunii de escrocherie
n.a.). Dac aceast persoan, n scopul acaparrii valorilor, instig
mituitorul la dare de mit, atunci actiunile vinovatului, pe lng
nselciune (a se citi escrocherie n.a.), urmeaz a fi calificat
suplimentar ca instigare la dare de mit. Actiunile mituitorului n aceste
cazuri vor fi calificate ca tentativ la dare de mit, indiferent de faptul
dac era numit concret persoana cu functie de rspundere, creia i era
destinat mita.
Asadar, instanta judiciar suprem recomand recunoasterea faptului,
c, prin dobndirea ilicit a foloaselor necuvenite de ctre pretinsul
mijlocitor, se aduce atingere patrimoniului ca valoare social
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
109
fundamental. ntr-adevr, nselndu-l pe coruptorul (mituitorul)
nerealizat sau abuznd de ncrederea acestuia, si, pe aceast cale
dobndindu-i ilicit banii, pretinsul mijlocitor svrseste fapta de
escrocherie, deci o infractiune ndreptat mpotriva patrimoniului. O
pozitie similar celei din practica judiciar a Republicii Moldova a fost
consacrat n Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a URSS de la
30.03.1990 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre mituire
2

si este consacrat n Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme
Federatiei de la 10.02.2000 Cu privire la practica judiciar despre
corupere si mituire.
3
ns nu exist o sustinere unanim a punctului de
vedere exprimat n practica judiciar. Viziunile critice la adresa pozitiei
instantei judiciare supreme si au nceputurile n practica judiciar
sovietic din anii 1940-1980, deci aplicat si pe teritoriul actual al
Republicii Moldova.
De exemplu, n Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a URSS de la
24.06.1949 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre mituire
4

se explic c, nu este corect a trage la rspundere pentru escrocheriei,
acele persoane care se erijeaz n fata mituitorului n calitate de
mijlocitori. Actiunile acestor persoane se recomanda a fi calificate ca
instigare la darea de mit. Totodat, actiunile mituitorului nerealizat
urmau a fi considerate tentativ la darea de mit. n alti termeni, se
consacra teza conform creia fapta pretinsului mijlocitor aducea
atingere nu patrimoniului (propriettii), ci normalei desfsurri a
activittii organizatiilor de stat.
Mai trziu, la 23.09.1977, n Hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a
URSS Cu privire la practica judiciar n cauzele despre mituire, desi
au intervenit anumite modificri, tendinta a rmas aceeasi: dac o
persoan obtine de la mituitor bani sau alte valori ca si cum pentru a le
transmite ca mit unei persoane cu functie de rspundere, dar, deoarece
nu intentioneaz s fac aceast transmitere, le nsuseste, atunci cele
comise de ea formeaz, n functie de circumstantele cauzei, instigarea
sau complicitatea la darea de mit; cele comise de mituitor trebuie
calificate ca tentativ la darea de mit.
5
Observm, c nota de noutate
o constituie aparitia posibilittii tragerii la rspundere a pretinsului
mijlocitor pentru complicitate la darea de mit. Astfel se ia n calcul: de
la cine provine initiativa drii de mit? Dac aceast initiativ provine
de la pretinsul mijlocitor, care-l convinge pe mituitor c are legturile
necesare cu factorii de decizie, si care-l determin pe mituitor s-i
Transparency International - Moldova
110
ncredinteze banii pentru a-i transmite acelor factori de decizie, atunci
are lor instigarea la darea de mit. n contrast, dac nsusi mituitorul,
interesat de o conduit anume a factorului de decizie, l initiaz pe
pretinsul mijlocitor, convingndu-l s transmit banii n calitate de
mit, atunci cele comise constituie complicitatea la darea de mit.
Oricum, mai important este c si Hotrrea Plenului de la 23.09.1977,
ca si Hotrrea Plenului de la 24.06.1949, exclude posibilitatea
recunoasterii pretinsului mijlocitor ca escroc. Adic era sustinut punctul
de vedere diametral opus celui al actualei practici judiciare.
Metamorfozele din practica judiciar nu au putut s nu influenteze
asupra opiniilor exprimate n cadrul teoriei dreptului penal. n acest
sens, un sir de autori consider c fapta pretinsului mijlocitor trebuie
privit ca participatie la mituire.
6
n viziunea acestor autori, persoana
indus n eroare nu poate fi recunoscut ca victim, deoarece ea nssi
svrseste o infractiune (darea de mit).
n opozitie, un alt grup de teoreticieni consider c ar fi incorect a-l
recunoaste pe pretinsul mijlocitor n calitate de complice la darea de
mit.
7
Conform opiniei acestor teoreticieni, nu poate fi ignorat
urmtoarea situatie paradoxal: din textul legii penale rezult c
complicele este persoana care contribuie la svrsirea infractiunii. Dar,
n cazul dobndirii ilicite a foloaselor necuvenite, tocmai din cauza
interventiei pretinsului mijlocitor infractiunea de dare de mit este
ntrerupt la o etap timpurie a activittii infractionale.
Sprijinind pozitia ultimului grup de autori, totusi ar fi oportun s
ncercm s ptrundem n esenta teoriei acelor care opteaz pentru
atribuirea rolului de complice pretinsului mijlocitor la darea de mit.
ntr-adevr, legea penal este chemat s apere relatiile sociale
privitoare la anumite valori sociale. n alti termeni, este oferit aprarea
juridico-penal a relatiilor sociale pozitive. Totodat, nu putem face
abstractie de aceea c, incriminnd faptele care aduc atingere, de
exemplu, patrimoniului, legea penal are n vedere actiunea ilicit a
fptuitorului, iar nu pozitia juridic a victimei. Din aceast perspectiv,
considerm unilateral si, de aceea, inaplicabil n raport cu ntreg
spectrul cazurilor din realitatea obiectiv, urmtoarea prere: Codul
penal are n vedere aprarea, contra infractiunilor mpotriva
patrimoniului, numai acele relatii sociale care au un suport legal, n
special, ntemeindu-se pe dreptul de proprietate si alte drepturi reale.
8

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
111
Avem rezerve fat de aceast pozitie, ntruct are la baz o confuzie de
notiuni: conceptul de relatie social este substituit arbitrar prin
conceptul de raport juridic. Astfel, aprrii juridico-penale i scap
relatiile sociale avnd la baz aparenta legitimittii, relatii care de
asemenea compun ordinea de drept, deci trebuie ocrotite de legea
penal. n ntelesul art.2 al Codului penal al Republicii Moldova,
notiunea ordinea de drept nu semnific totalitatea relatiilor sociale,
reglementate prin normele juridice. Aceast notiune nseamn
totalitatea relatiilor si valorilor sociale, care, datorit importantei lor,
trebuie puse sub protectia legii penale. n aceast ordine de idei, pentru
a apra patrimoniul mpotriva infractiunilor (n special, mpotriva
escrocheriei), este suficient s existe aparenta legitimittii prin faptul c
bunul se afl n mna unei persoane de la care fptuitorul ncearc s-l
ia fr consimtmntul detintorului cu intentia de a-l sustrage.
Chiar posesia dobndit printr-un act socialmente periculos, ca si orice
alt posesie nelegitim, este protejat de legea penal. S.M. Kocioi se
pronunt mpotriva aprrii posesiei nelegitime prin intermediul
normelor care prevd rspunderea pentru sustragere (inclusiv pentru
escrocherie): sustragerea bunurilor anterior sustrase nu cauzeaz
prejudiciu proprietarului, ci pricinuieste prejudiciu celui care a
sustras bunurile de la proprietar, celui care a cauzat ntr-adevr un
prejudiciu proprietarului, si care n acest fel i posed bunurile
nelegitim.
9

Totusi, ajustnd aceast opinie la tema studiului de fat, nu vom putea
sustine c dobndirea ilicit a foloaselor necuvenite, prin nselciune
sau abuzul de ncredere din partea pretinsului mijlocitor, nu cauzeaz
prejudiciu coruptorului (mituitorului) nerealizat. Aceasta chiar dac
ultimul este ntr-un conflict flagrant cu legea penal. Asadar, legalitatea
sau ilegalitatea faptei, svrsite n paralele cu escrocheria altuia, nu
anuleaz necesitatea aprrii juridico-penale a relatiilor sociale cu
privire la posesia de fapt, deci implicit a relatiilor sociale cu privire la
patrimoniu.
n contrast, nu putem mprtsi urmtoarea viziune aparent corect:
Nu pot forma obiectul aprrii penale acele relatii sociale, care, desi
exist n societatea noastr, dar contravin intereselor poporului (de
exemplu, relatiile sociale care apar n legtur cu ncheierea unei
tranzactii ilicite.
10
Acelasi simplism oarecum dezarmant transpare din
Transparency International - Moldova
112
ntrebarea retoric a lui N.D.Serghievski: Care trebuie s fie solutia n
cazul n care o persoan promite alteia s svrseasc un omor, dar nu-l
svrseste, ci comite o nselciune, prezentnd probe precum c a
svrsit omorul, si primind remuneratia conditionat? Pe de o parte,
este prezent obtinerea frauduloas a bunurilor strine. ns, pe de alt
parte, a fost prevenit svrsirea omorului.
11

Asadar, desi remuneratia pentru omor nu este trecut n venitul statului,
ci n folosul fptuitorului, iar nselarea celui, care a comandat omorul,
nu exclude executarea ulterioar a comenzii de ctre altcineva
(deoarece persoana, care a comis nselciune, nu l-a denuntat pe cel
care a comandat omorul, neavnd interesul s-i fie ridicati banii primiti
ca remuneratie), se propune a nu considera fapta celui, care a nselat, n
calitate de escrocherie. Aceast logic pguboas se fundamenteaz pe
idea c, dac relatiile sociale cu privire la patrimoniu se desfsoar n
legtur cu o tranzactie ilicit, atunci aceste relatii sociale nu trebuie n
nici un caz aprate de legea penal. Iarsi se scap din vedere c,
aprnd relatiile si valorile sociale mpotriva infractiunilor, legea penal
are n vedere actiunea ilicit a fptuitorului (n cazul dat a celui care
comite nselciunea), iar nu pozitia juridic a victimei (a celui care a
fost nselat).
Asadar, nu putem s revenim la punctul de vedere, conform cruia
pretinsa mijlocire a drii de mit (dar si alte asemenea fapte) nu
formeaz componenta de escrocherie. Vorbind despre alte asemenea
fapte, avem n vedere nu doar nselarea celui care comand un omor,
dar si pretinsa mijlocire a traficului de fiinte umane, a traficului de
copii, a comercializrii bunurilor despre care se stie c au fost obtinute
pe cale criminale etc.
Acea mprejurare c o persoan, intentionnd s svrseasc o
infractiune, nu-i duce executarea la capt, devenind victima altui
infractor, nu exclude rspunderea ei pentru tentativa la infractiunea
preconizat. Aceasta deoarece persoana respectiv nu, pur si simplu,
concepe activitatea infractional, ci svrseste anumite actiuni care sunt
ndreptate nemijlocit spre svrsirea infractiunii, dar care nu-si ating
efectul din cauze care nu depind de vointa fptuitorului. n acelasi timp,
mprejurarea specificat mai sus nu lipseste persoana respectiv de
statutul de victim a unei alte infractiuni (n cazul dat a escrocheriei).
Iat de ce sprijinim punctul de vedere a practicii judiciare nationale
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
113
privind calificarea faptei pretinsului mijlocitor la darea de mit (si la
coruperea activ), n primul rnd, n calitate de escrocherie. Or, asa cum
s-a vzut anterior, recunoasterea existentei componentei de escrocherie
n fapta pretinsului mijlocitor nu nseamn c persoana, care, cu
ajutorul lui, a ncercat s mituiasc (s corup), trebuie liberat de
rspundere penal ca victim a escrocheriei. Indiferent de intentia
pretinsului mijlocitor, prin prisma intentiei coruptorului (mituitorului)
nerealizat, foloasele necuvenite oricum reprezint obiectul material al
coruperii active sau al drii de mit, care att n cazul infractiunii
consumate, ct si n cazul infractiunii neconsumate urmeaz a fi
trecute n venitul statului.
Referin#e:
1. Culegere de hotrri ale Plenului Curtii Supreme de Justitie (mai 1974-
iulie 2002). Chisinu, 2002, p.346-350.
2. Fmnnerent Bepxonnoro Cya CCCP. 1990. N3, p.12.
3. Fmnnerent Bepxonnoro Cya Poccncxo ueepannn. 2000. N4,
p.8
4. Copnnx ecrnymmnx nocranonnenn Hnenyma Bepxonnoro Cya
CCCP (1924-1957 rr.) / Ho pe. H.K. Moposona. Mocxna, 1958, p.24.
5. Fmnnerent Bepxonnoro Cya CCCP. 1977. N6, p.10.
6. A.Hnnaen. Ornercrnennocrt sa coyuacrne n aue nsxrxn // Conercxax
mcrnnnx. 1972. N21, p.26; A.Bacenon. Coyuacrne n
nocpennuecrno no nsxrounnuecrne // Conercxax mcrnnnx. 1986.
N1, p.14.
7. F.Kopoennxon, M.Opnon. Ornercrnennocrt sa nsxrounnuecrno //
Conercxax mcrnnnx. 1970. N20, p.20; F.B. Bonxenxnn.
Knann]nxannx nocpennuecrna no nsxrounnuecrne // Hpanoneenne.
1971. N4, p.58-60.
8. C.M. Fyarapon. Hpncnoenne nsxrxn: npecrynnenne npornn
cocrnennocrn nnn npecrynnenne npornn nnrepecon rocyapcrnenno
cnyxt n cnyxt n opranax mecrnoro camoynpannennx?
//http://www.nadzor.pk.ru/analit/show_a.php?id=715.
9. C.M. Kouon. Ornercrnennocrt sa xoptcrnte npecrynnennx npornn
cocrnennocrn. Mocxna, 2000, p.106.
10. Conercxoe yrononnoe npanom. uacrt omax / Ho pe. M..
Bapropocxoro, H.A. Fenxena. Hennnrpa, 1960, p.237.
11. H.. Ceprnencxn. O momennnuecrne no pyccxomy ecrnymmemy
npany // Rpnnuecxax neronnct. 1890. N11, p.388-389.


Transparency International - Moldova
114
Vidaicu Mihaela, Catedra Drept Penal 'i Criminologie
Infrac#iunile de corup#ie $n lumina legisla#iei na#ionale
i conven#iilor interna#ionale

Pe parcursul dezvoltrii sale istorice societatea uman a cunoscut aparitia
si disparitia diferitor fenomene, att pozitive ct si negative, care fie au
contribuit, fie au mpiedicat inovatiile si progresele. Coruptia reprezint
un fenomen care a nsotit societatea uman din cele mai vechi timpuri,
persistnd si astzi n diferite sfere de activitate si, cu sigurant, va dura
nc ceva timp pn va ncepe s se diminueze, pentru c disparitia ei este
aproape imposibil.
De altfel coruptia a nceput s fie pedepsit odat cu celelalte faptele
ilegale, din timpurile aparitiei primelor reguli de drept, care ncercau s se
impun n societatea de atunci si n conditiile de dezvoltare respective. n
legislatiile antice, coruptia era pedepsit, n special n cazurile cnd era
svrsit de judector. Legile indiene pedepseau judectorul cu
confiscarea bunurilor, iar legile mozaice cu biciuirea.
n Grecia Antic, mita era att de frecvent nct Platon propunea s fie
pedepsiti cu moartea functionarii care primeau daruri pentru a-si face
datoria. Nu trebuie s primesti daruri spunea el nici pentru lucruri
bune nici pentru lucruri rele. [1]
Herodot arta c regele persan Cambise a poruncit s fie ucis un judector
vinovat de coruptie, iar cu pielea acestuia si-a tapisat scaunul. Regele
persan Darius i condamna la moarte prin crucificare pe judectorii
corupti.
n Imperiul Roman se interzicea acceptarea compensatiilor, darurilor
pentru cele mai importante ndatoriri civice [2] Simplul soldat, scrie Th.
Mommsen, primeste o sold, dar nu si ofiterul; mestesugarul si scribul
sunt pltiti, dar nu si administratorul afacerilor si avocatul; n sfrsit, si
mai ales adunarea municipal si magistratii acord n mod gratuit
serviciile lor.[3]
La Roma cnd coruptia era n floare s-a permis magistratilor s primeasc
daruri, fr ns s depseasc o anumit sum n cursul unui an. Se spune
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
115
chiar c pe un cettean bogat, orict ar fi de vinovat, nu se va gsi nimeni
s-l condamne. [4]
Legea lui Moise condamna, de asemenea, mituirea: s nu primesti
daruri; cci darurile orbesc pe cei ce au ochii nchisi si sucesc hotrrile
celor drepti.[5]
Coruptia, ca fenomen social si istoric, a existat si n societatea
romneasc din timpuri strvechi, cu toate c a fost incriminat destul de
trziu, n perioada fanariot.
Secolul XVIII-lea, secolul fanariot, prin suprapunerea sistemului
administrativ otoman peste cel local, prin sistemul de cumprare a
tronului Trii Moldovei, prin infuzia elementelor strine, prin cumprarea
de functii, s.a. poate fi numit cel mai corupt secol din istoria medieval a
Trii Moldovei. [6]
n diferite acte juridice, adoptate n spatiul romnesc n diferite perioade
de timp, sunt reflectate ntr-un fel sau altul diferite acte ilegale,
recunoscute ulterior ca infractiuni de coruptie, la categoria acestor am
putea atribui: Pravila lui Matei Basarab din 1693, Pravilniceasca Condic
a domnitorului Alexandru Ion Ipsilanti din 1780, Condica
Criminaliceasc din 1826, Condica de drept penal si procedur penal din
1852, precum si Codurile Penale adoptate n 1865, 1936, 1961 etc.
Coruptia nu este specific numai lumii romnesti, ea se ntlneste
pretutindeni n lume si chiar n Japonia, o tar n care traditiile de onoare
ale evului mediu nu au disprut. Dar dac aici coruptia s-a asociat cu un
mare progres economic, n spatiul romnesc ea a aprut ca o manifestare
nociv n fazele de avnt, dar si de regres, n domeniul economic, dar si n
cel politic. [7]
Aparitia istoric ndelungat a coruptiei si dezvoltarea ei pe parcursul mai
multor secole a servit drept baz de incriminare a acesteia nu doar ca
infractiune n legislatia national a diferitor state, dar a impulsionat si
cooperarea international, n cadrul diferitor organizatii internationale, la
combaterea si iradicarea ei, prin adoptarea diferitor conventii
internationale si strategii de lupt mpotriva coruptiei. Actualmente
aceasta este una din problemele cu care se confrunt ntreaga lume, iar
rdcinile ei istorice fac tot mai greu procesul de combatere a acestui
fenomen. Cu toate acestea cercetarea acestui fenomen nu numai c este
Transparency International - Moldova
116
inevitabil, dar si necesar, fiind indisolubil legat cu activitatea diferitor
sfere, punnd n pericol siguranta si dezvoltarea ntregii societti.
Cuvntul corupie deriv de la latinescul coruptio-onis ceea ce nseamn
stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie si de asemenea
desfrnare, depravare.[8]
Prin corup#ie ntelegem un abuz de putere n scopul obtinerii de avantaje
materiale sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate, exonerare de
rspundere). De cele mai multe ori ea nu este dect un banal contract
(este drept ilicit) care actioneaz principiului din dreptul roman do ut des
(ti dau ca s-mi dai) si care se negociaz si se desfsoar n conditii de
clandestinitate si confidentialitate. [9]
Unii autori consider c fenomenului de coruptie nu i se poate da o
definitie universal valabil pentru toate societtile, specialistii dreptului
penal fiind de acord c acest concept este, de cele mai multe ori, evaziv,
ambiguu, reductionist. Astfel, pentru majoritatea sistemelor penale,
coruptia este un concept prioritar normativ, desemnnd nclcarea sau
transgresiunea ilegal si imoral a normelor referitoare la ndatoririle
functionarului public, agentilor economici, persoanelor care efectueaz
diferite operatii financiare sau bancare. [10]
Legea RM privind combaterea coruptiei si protectionismului nr. 900, din
27.06.1996, publicat n Monitorul Oficial, nr. 56 din 22.08.1996,
defineste n art. 2 coruptia ca un fenomen antisocial, ce reprezint o
ntelegere prealabil ntre dou prti, una propunnd privilegii sau
beneficii nelegitime, cealalt, antrenat n serviciul public, consimtnd sau
primindu-le n schimbul executrii sau neexcutrii unor actiuni
functionale ce contin elemente ale infractiunilor prevzute de Codul
penal.
n prezent se mai discut si asa numita coruptie ambiental, respectiv
cazul cnd functionarul se limiteaz fr a cere direct ceva doar la a
astepta c cettenii sau persoanele cu functii de conducere n diverse
societti s-i prezinte oferta n mod tacit. Exist preri ca pedeapsa s fie
aplicat exclusiv functionarilor corupti, iar nu si subiectilor care au dat
bani, chiar si atunci cnd acestea au actionat din propria initiativ, cci se
presupune c se simteau obligati s procedeze astfel. [11]
Incriminarea actelor de coruptie n legislatia Republicii Moldova s-a
fcut prin intermediul dreptului penal, astfel fiind introduse unele
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
117
componente de infractiuni, care au luat ulterior denumirea de
infractiuni de coruptie.
Prin infractiuni de coruptie ntelegem acele fapte a unor functionari
publici sau functionari angajati n sectorul privat care const n
traficarea atributiilor specifice functiei detinute n schimbul unor
foloase sau specularea n aceleasi scopuri a influentei pe lng
functionari, fapte prevzute de legea penal. [12]
Reiesind din aceast notiune infractiunile de coruptie stipulate de Codul
Penal al RM din 24 martie 1961 (Vestile, RSSM, 1961, nr.10,art.41)
sunt urmtoarele: luarea de mit (art.187), mijlocirea mituirii (art.187'),
darea de mit (art.188), traficul de influent (art.188'), primirea de ctre
functionari a recompensei nelegitime (art.189), nerespectarea de
persoanele cu functii de rspundere a prevederilor legii cu privire la
combaterea coruptiei si protectionismului (art.189/4). Aceste infractiuni
erau incluse n Capitolul VIII al Prtii speciale a CP, care se intitula
Infractiuni svrsite de persoane cu functii de rspundere.
Actualul CP al RM, adoptat la 18 aprilie 2002, la fel incrimineaz ca
categorie aparte infractiunile de coruptie n Capitolul XV denumit
Infractiuni svrsite de persoane cu functii de rspundere, printre
acestea se numr: coruptia pasiv (art.324), coruptia activ (art.325),
traficul de influent (art.326), primirea de ctre functionar a
recompensei ilicite (art.330), precum si Capitolul XVI Infractiuni
svrsite de persoane care gestioneaz organizatii comerciale, obstesti
sau alte organizatii nestatale, prin sanctionarea urmtoarelor
componente de infractiuni: luarea de mit (art.333) si darea de mit
(art.334). (Tabelul 1)
n plan international coruptia posed forme si manifestri diverse, care
pn la momentul actual nu sunt identificate si sanctionate n totalitate.
Aceasta se refer la comiterea unor acte de corupere de ctre persoanele
juridice, nefiind incriminate de lege, coruperea functionarilor strini,
fapte care la fel rmn n afara legii multor state; finantarea ilicit a
partidelor politice si campaniilor electorale, fapte neobservate si
neapreciate juridic etc. [13]
n plan international au fost elaborate si adoptate diferite tratate si
conventii internationale, care cuprind reglementarea diferitor infractiuni
de coruptie, unele dintre acestea au fost introduse n legislatiile penale
Transparency International - Moldova
118
ale diferitor state, altele ns au rmas reglementate doar la nivel de
conventii internationale.
Printre actele internationale care reglementeaz diferite infractiuni de
coruptie am putea mentiona urmtoarele:
1. Conventia privind lupta mpotriva coruptiei agentilor publici strini
n cadrul tranzactiilor comerciale internationale, adoptat la 17
decembrie 1997 de ctre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
economic. Prezenta conventie reglementeaz att coruptia activ ct si
coruptia pasiv, acte care pot aprea n cadrul tranzactiilor comerciale
internationale, dar nu cuprinde prevederi n ceea ce priveste alte
categorii de infractiuni de coruptie.
2. Declaratia mpotriva coruptiei n tranzactiile comerciale
internationale, adoptat de Adunarea General a Natiunilor Unite n
decembrie 1996. Aceast declaratie se refer la actele de coruptie
comise att n sectorul public ct si n sectorul privat, pedepsind
infractiunile comise n cadrul tranzactiilor comerciale internationale.
3. Conventia Penal privind Coruptia, adoptat la Strasbourg la 27
ianuarie 1999, ratificat de RM la 30.10.2003, reprezint unul dintre
actele cu caracter international care oglindeste n detaliu un ansamblu
variat de infractiuni de coruptie care impun necesitatea cooperrii
internationale n combaterea acestora, printre care putem mentiona:
coruptia activ, coruptia pasiv, traficul de influent, splarea banilor
rezultati din delicte de coruptie. De fapt Conventia pune accentul att pe
infractiunile de coruptie comise n sectorul public, ct si comise n
sectorul privat, evidentiind n acelasi timp necesitatea pedepsirii actelor
de coruptie comise de functionarii internationali si atragerea la
rspundere penal a persoanelor juridice pentru anumite categorii de
infractiuni de coruptie.
4. Proiectul revzut al conventiei ONU mpotriva coruptiei contine
incriminarea urmtoarelor fapte de coruptie: mituirea functionarilor
publici nationali, mituirea functionarilor publici strini si a
organizatiilor internationale, traficul de influent, delapidarea,
sustragerea sau alte diversiuni ale propriettii comise de un functionar
public, ascunderea bunurilor mobile sau altor fonduri provenite din
infractiuni de coruptie, abuzul de putere, mbogtirea ilegal, folosirea
neadecvat a unor informatii aflate n timpul exercitrii functiei sale,
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice
119
beneficii neadecvate, obstructionarea justitiei, infractiuni contabile. [14]
Proiectul acestei Conventii lrgeste continutul infractiunii de coruptie,
incluznd n acestea si alte actiuni criminale care pot fi comise de
functionarii publici nationali sau internationali.
5. Actul Consiliului Europei din 26.05.1997 stabilind Conventia
realizat pe baza art. 3K 2 p.c) al tratatului UE referitoare la lupta
mpotriva coruptiei, care implic functionarii Comunittii Europene sau
functionarii statelor membre a UE (97/c 195/01) de la Bruxelle, nu
defineste expres notiunea de coruptie, ci doar explic continutul
termenilor de coruptie activ si pasiv.
6. Conventia Uniunii Europene privind lupta mpotriva coruptiei care
implic functionarii Comunittii Europene sau functionarii statelor
membre ale Uniunii Europene (Actul Consiliului din 26 mai 1997)
defineste actele cuprinse de latura obiectiv a infractiunilor de coruptie
activ si coruptie pasiv.
7. Conventia interamerican mpotriva coruptiei, adoptat n timpul
celei de-a treia sesiuni plenare ntrunite la 29 martie 1996, la Caracas,
Venezuela, mentioneaz c actele de coruptie submineaz legitimitatea
institutiilor publice si constituie un atac la adresa societtii, a ordinii
morale si a justitiei, ca si la adresa dezvoltrii n ansamblu a
popoarelor, iar la acte de coruptie atribuie urmtoarele:
1) solicitarea sau acceptarea, direct sau indirect, de ctre un
functionar guvernamental sau de ctre o persoan care ndeplineste o
functie public a oricrui obiect care are o valoare monetar, sau a
oricrui alt folos pentru sine sau pentru orice alt persoan sau entitate,
n schimbul oricrei actiuni sau omisiuni comise n ndeplinirea
functiilor sale publice.
2) oferirea sau garantarea, direct sau indirect, n favoarea unui
functionar guvernamental sau a unei persoane care ndeplineste o functie
public oricrui obiect cu o valoare monetar sau a oricrui folos, cum
ar fi un cadou, o favoare, o promisiune sau un avantaj pentru sine sau
pentru orice alt persoan sau entitate, n schimbul oricrei actiuni sau
omisiuni comise n ndeplinirea functiilor sale publice.
3) orice act sau omisiune n ndeplinirea ndatoririlor sale comise de
un functionar guvernamental sau de ctre o persoan care ndeplineste o
functie public cu scopul de a obtine foloase necuvenite pentru sine sau
pentru un tert.
Transparency International - Moldova
120
Infrac#iuni comise de
persoane care gestioneaz'
organiza#ii comerciale,
obteti sau alte organiza#ii
nestatale.
Infrac#iuni comise de persoane
cu func#ie de r'spundere.
Infrac#iuni de corup#ie Luare de mit
Dare de mit.
Abuzul de
serviciu
Depsirea
atributiilor de
serviciu
Corupere pasiv
Corupere activ
Traficul de influent
Primirea de un functionar a
unei recompense ilicite.
Abuzul de putere sau
abuzul de serviciu.
Excesul de putere sau
depsirea atributiilor de
serviciu
Refuzul de a ndeplini legea
Falsul n acte publice
Alte infrac#iuni comise
de persoane cu func#ii
de r'spundere
Alte infrac#iuni comise de
persoane care gestioneaz'
organiza#ii comerciale,
obteti sau alte organiza#ii
nestatale
Neglijenta n serviciu
Transparency International - Moldova
4) folosirea frauduloas ori tinuirea propriettii dobndite ca urmare
a oricruia din actele mentionate.
5) Participarea n calitate de autor, coautor, instigator, complice sau
sprijinitor, sau n orice alt manier, la comiterea sau tentativa de
comitere a oricrei dintre faptele mentionate.
La fel aceast Conventie mai reglementeaz o categorie de actiuni de
coruptie cum ar fi mita transnational (oferirea sau garantarea, direct
sau indirect, de ctre cettenii si si de persoanele care si au resedinta
pe teritoriul su national sau si au sediul de firm n tara respectiv,
adresate unui functionar guvernamental al altui stat si referitoare la
orice obiect cu valoare monetar, cum ar fi un cadou, o favoare, o
promisiune sau un avantaj legat de orice tranzactie economic sau
comercial n schimbul oricrei actiuni sau omisiuni comise n
ndeplinirea functiilor sale publice). O asemenea reglementare ntlnim
si n Conventia penal privind coruptia n ceea ce priveste coruptia
activ si pasiv a unor agenti publici strini; observm ns c notiunea
de mit# transna&ional# nu este expres prevzut de aceasta, explicarea
notiunilor fcndu-se prin alti termeni.
Conventiile si tratatele internationale abordeaz n general asa subiect
ca criminalizarea unei asa conduite a persoanelor fizice si juridice cum
ar fi mituirea escrocheria, delapidarea, traficul de influent. Multe
conventii reglementeaz si asa categorii de acte cum ar fi mita
transnational, crima international, splarea banilor. Cteodat ele
adopt msuri de prevenire a faptelor de coruptie sub forma unor coduri
comportamentale, reglementri a conflictelor de interese, standarde
privind managementul financiar, sub forma participrii societtii civile
si a Guvernului. [15]
Codul Penal al RM prevede anumite categorii de infractiuni de
coruptie, fr ns a le da o astfel de denumire, repartizndu-le n
diferite capitole. Observm ns c definirea unor astfel de infractiuni
cum ar fi coruptia pasiv si cea activ este aproape similar cu cea pe
care o gsim n prevederile conventiilor internationale n materie, la
care RM este parte, precum si stipulrile altor conventii de lupt
mpotriva coruptiei. Faptele de coruptie activ si pasiv au fost
incriminate si n prevederile Codului Penal din 1961, actualul Cod
Penal fcnd doar o distinctie dintre coruptia activ/pasiv si darea si
luarea de mit la nivel de subiecte, deosebind persoane cu functii de
Transparency International - Moldova

122
rspundere si persoane care gestioneaz organizatii comerciale, obstesti
sau alte organizatii nestatale. n ceea ce priveste incriminarea traficului
de influent n RM, aceasta s-a fcut abia dup declararea
independentei, prin Legea nr.1375 din 19.11.1997, care prevedea
includerea n Codul Penal al RM a art.188'. Introducerea traficului de
influent n Codul Penal al RM reprezint un progres n ceea ce
priveste depsirea unor prejudecti existente pn la aceast etap. Nu
este de mirare faptul c pe parcursul perioadei sovietice o astfel de
infractiune nu a existat, influenta functionarilor era exercitat att n
conditii legale, ct si ilegale, uneori chiar se profita de ea. Din aceste
considerente pare a fi o inovatie necesar incriminarea penal a unei
astfel de fapte, care nu face altceva dect s pedepseasc persoanele
care fac uz de influenta lor pentru a corupe un functionar. Legislatia
penal a RM n raport cu Conventiile internationale, nu contine
prevederi n ceea ce priveste atragerea la rspundere penal pentru
infractiunile de coruptie a functionarilor internationali si a agentilor
publici strini, cu toate c, n ultimul timp la nivel international, se
accentueaz tot mai mult importanta pedepsirii unor astfel de persoane,
deoarece se ncearc s se protejeze transparenta si impartialitatea
procesului decizitional al organizatiilor internationale.
O alt particularitate a infractiunilor de coruptie este rspndirea
acestora n sectorul privat, fapt care a impulsionat stabilirea rspunderii
penale si pentru aceste fapte. Actualul Cod Penal al RM contine
prevederi n ceea ce priveste infractiunile comise de persoanele care
gestioneaz organizatii comerciale, obstesti sau alte organizatii
nestatale, respectiv putem spune c legislatia penal a RM acoper si
actele de coruptie din sectorul privat. Raportul explicativ al Conventiei
Penale privind Coruptia mentioneaz c art. 7 al Conventiei limiteaz
cmpul coruptiei n sectorul privat la domeniul activittii comerciale,
excluznd astfel deliberat activittile fr scop lucrativ conduse de
persoane sau de organizatii, de exemplu de asociatii sau alte ONG-uri,
deoarece s-a dorit astfel s se pun accentul pe sectorul cel mai
vulnerabil si anume pe sectorul de afaceri si al ntreprinderilor.
O ultim tendint n examinarea infractiunilor de coruptie este atragerea
la rspundere a persoanelor juridice pentru comiterea unor astfel de
fapte, tendint ce este stipulat si n unele conventii internationale.
Noua legislatie penal a RM accept rspunderea penal a persoanelor
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

123
juridice care practic activitatea de ntreprinztor pentru anumite
categorii de infractiuni, dar printre acestea nu se numr si infractiunile
de coruptie. n lumina prevederilor Conventiei Penale privind Coruptia
rspunderea persoanelor juridice pentru infractiunile de coruptie se
admite, ns nu este stipulat faptul c acestea pot fi trase exclusiv la
rspundere penal. Conform prevederilor al. 1 art. 18 al Conventiei,
prtile sunt cele care stabilesc forma de rspundere a persoanelor
juridice pentru astfel de fapte, rspundere care ar putea fi de natur
penal, administrativ sau civil, cu ndeplinirea urmtoarelor conditii:
1. s fie comis o infractiune de coruptie activ, coruptie pasiv,
trafic de influent, splarea banilor rezultati din delicte de
coruptie.
2. infractiunile trebuie s fie comise n beneficiul persoanei
juridice de ctre orice persoan fizic.
3. persoana fizic trebuie s activeze fie individual, fie n calitate
de membru al unui organ al persoanei juridice, exercitnd o
functie de rspundere n cadrul ei.
Astfel rmne doar s stabilim dac ar fi eficient tragerea la
rspundere, sub orice form, a persoanelor juridice pentru comiterea
infractiunilor de coruptie si n RM, dac ar putea aceast msur s
contribuie la diminuarea fenomenului coruptiei si s asigure siguranta
functionrii serviciilor publice.
n concluzie putem mentiona c analiza unor asemenea infractiuni este
indiscutabil si indispensabil, deoarece ele creeaz un pericol real
pentru deteriorarea relatiilor de serviciu si coruperea functionarilor de
diferite nivele, cunoasterea tehnicilor de combaterea lor poate contribui
la mentinerea ordinii de drept n executarea obligatiunilor de serviciu si
poate asigura functionarea normal a ntreprinderilor, institutiilor,
organizatiilor de stat sau private.
n cele din urm trebuie s mentionm c necesitatea discutrii si
examinrii sub toate aspectele a acestui subiect reprezint o cale spre
stabilirea unor pozitii si elaborarea unor concluzii, care ar putea sprijini
procesul de combatere a fenomenului coruptiei si ar facilita luarea unei
atitudini fat de inovatiile legislative.
Referin#e:
1. G. Antoniu, M. Popa, St. Danes, Codul penal pe ntelesul tuturor, Ed.
Politica, Bucuresti, 1970, p. 210.
Transparency International - Moldova

124
2. Constantin Creang, Criminalitatea international si drepturile omului,
Chisinu, 2002, p. 100.
3. Th. Mommsen, Le droit penal romain, (Dreptul penal roman), Vol. III,
Paris, 1907, p.1, citat de V. Dobrinoiu n Coruptia n dreptul penal romn,
Bucuresti, 1995, Ed. ATLAS LEX, P. 85.
4. G. Antoniu, M. Popa, St. Danes, op. cit., p. 211.
5. Biblia, Exd 23,8, Deuteronom 16,19.
6. Ion Gumeni, Virgil Pslariuc, Evolutia coruptiei n Moldova medieval,
Coruptia, Chisinu, p. 323.
7. Anton Parlag, Eugen Crai, Marius Profiroiu, Etica si coruptia n
administratia public, Ed. Economic, Bucuresti 1999, p. 10.
8. Dictionarul Limbii Romne Moderne, Ed. Academiei, Bucuresti, 1958,
p.190.
9. V. Dobrinoiu, op. cit., p. 6.
10. Adrian Amghem, A cincea conferint international anticoruptie, Buletin
de criminogie, p. 10.
11. V. Dobrinoiu, op. cit., p. 25 26
12. C. Gurchi, V. Gurin, V. Cusnir, M. Avram, Jurisprudenta privind
infractiunile de coruptie (Aspecte teoretice si practice), Ed. ULYSSE,
Chisinu, 2003, p.12.
13. A. Boroi, Norel Neagu, Armonizarea legislatiei penale romne cu
legislatia european n materie de coruptie, Dreptul, Anul XIV, Seria III,
nr. 4, 2003, p. 118.
14. Revised draft United Nations Convention against Corruption, Ad Hoc
Committee for the Negotiation of a Convention against Corruption, sixth
session, Vienna, 21 july 8 august 2003.
15. ttp://www.cmi.no/publications/policybrief/2002/cimpoliczbrief/2002dec/p
df CMI Policy Brief.












Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

125
Anatolie Bantu, doctor n drept, profesor universitar, IFSD al
Academiei de *tiin&e a Moldovei
Unele aspecte ale corup#iei i democra#iei $n
administra#ia public' local'

Termenul coruptie este utilizat n legislatia national ncepnd cu anii
90 n diverse hotrri ale Parlamentului si Guvernului, precum si n
decretele Presedintelui Republicii Moldova. Ct priveste notiunea
coruptie, pentru prima oar a fost mentionat n Legea privind
combaterea coruptiei si protectionismului, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova la 27 iunie 1996
13
.
Actualmente, din ntreg vocabularul politic este greu de gsit un
oarecare alt cuvnt care ar fi mai des utilizat de ctre publicul larg dect
cuvntul coruptie, folosit cu atta usurint nct ar prea uneori c este
un atribut inerent al vietii social politice. Snt ilustrative n acest sens si
observatiile pe care unii autori occidentali le-au scris pe baza analizelor
centrate pa statele Africii, n care coruptia nfloreste ca si pdurile
tropicale, extrgnd sucurile cele mai nutritive ale solului si sufocnd
plantele tinere, ... o jungl a nepotismului si tentatiilor spre spoliere a
banilor publici, ... o situatie dramatic si tragic n care functionarii
publici snt tot mai cinici si n care nu se observ nici o urm de progres
si dezvoltare
14
.
n mod traditional, prin coruptie ntelegem de obicei utilizarea abuziv
a puterii de stat n scopul de a extrage profituri personale din
buzunarele firmelor si cettenilor neaprat, profituri ilicite n folosul
demnitarilor din structurile administrative ale statului.
Documentele internationale cu caracter normativ ale ONU utilizeaz
termenul de coruptie n sensul nfptuirii sau nenfptuirii unor actiuni,
n exercitarea unei functii publice sau n inactiunea nfptuirii
obligatiilor care deriv din aceast functie public, avnd drept rezultat

13
Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova. Monitorul Oficial N. 56 din 22.08.1956, art. 542.
14
Ronald Wraith and Edgar Simpkins, Corruption in developing countries, London,
1963, p. 12-13.
Transparency International - Moldova

126
obtinerea unor gratificatii, cadouri, promisiuni sau alte stimulente din
natura actiunilor nfptuite. n documentele ONU dedicate ngrdirii
coruptiei aceasta este definit drept abuz n exercitarea puterii de stat
n scopul obtinerii de beneficii n interes personal, incluznd: luarea de
mit, nepotismul sau dobndirea de mijloace publice pe cale ilegal
pentru folosirea acestora n scop privat
15
. Cu o definitie mai larg n
acest context vine Consiliul Europei: coruptia reprezint luarea de
mit sau orice alt comportament al unor indivizi, crora li s-a delegat
exercitiul unor responsabilitti publice sau de stat, ceea ce conduce la
nclcarea acestor obligatii, care deriv din statutul persoanelor cu
functii de rspundere, colaboratorilor individuali, agentilor
independenti n scopul obtinerii unor beneficii ilegale.
Conform art. 2 al Legii privind combaterea coruptiei si
protectionismului, notiunea coruptie are urmtorul sens: coruptia este
un fenomen antisocial ce reprezint o ntelegere ilegal ntre dou prti,
una propunnd sau promitnd privilegii sau beneficii nelegitime,
cealalt antrenat n serviciul public, consimtind sau primindu-le n
schimbul executrii sau neexecutrii a unor anumite actiuni functionale
ce contin elemente ale infractiunii prevzute n codul penal.
Bazndu-ne pe lucrrile studiate, consacrate problemei n cauz, vom
defini c coruptia reprezint un fenomen social negativ care rezid n
folosirea de ctre persoanele cu functie de rspundere a functiei
detinute si posibilittilor legate de ea n scopul obtinerii ilicite a unor
bunuri materiale sau a altor foloase si avantaje personale.
n instructiunea elaborat de ONU pentru interpretarea coruptiei, acest
termen include: furtul si navutirea pe seama acaparrii propriettilor de
stat de ctre functionarii cu functii de rspundere, abuzul n serviciu n
vederea obtinerii de cstiguri individuale, conflictul de interese ntre
datoria public si lcomia individual. Care snt circumstantele
necesare si suficiente pentru ca oricare actiune individual sau de grup
s poat fi calificat drept coruptie. Pentru a putea da un rspund
concluziv la aceast ntrebare vom ncepe cu descrierea pe categorii a
celor mai importante teze, formulate pe suporturile analizei

15
Ipaxancxne nnnnnarnnt npeornpamennx xoppynnnn, Crparernx, Canxr-
Herepcypr, 2000, c. 8.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

127
institutionale si birocratiei inefective a statului, definitii care pot fi
mprtite pentru usurint clasificrii lor n trei mari categorii:
Definitii centrate de functia public;
Definitii centrate pe economia de piat;
Definitii centrate pe interesul public.
1. Defini&ii centrate de func&ia public#potrivit lui David H. Bayley,
coruptia, fiind legat n mod particular de actul mituirii, este un termen
care defineste utilizarea abuziv a autorittii pentru obtinerea unui
cstig personal, care nu este n mod necesar de natur monetar. M.
McMullan consider c un functionar public este corupt atunci cnd
acesta accept bani ori valoarea monetar a lor pentru a face un lucru
care intr de altfel n atributiile sale de serviciu sau care nu intr. n
sfrsit, merit un interes aparte si definitia oferit de J. S. Nye care
defineste coruptia ca fiind ...comportamentul care deviaz de la
obligatiile normale ale functiei publice n vederea utilizrii unor relatii
personale (de familie sau plan), obtinerii unui status social mai
avantajat sau a unor devidente valorice, violnd regulile existente n
privinta furnizrii de servicii publice. Coruptia se produce sub forma
mitei, nepotismului sau deturnrilor de resurse publice.
2. Defini&ii centrate pe economia de pia&#o serie de autori au definit
fenomenul coruptiei din punctul de vedere a societtii Europei
Occidentale n care normele care reglementeaz exercitarea functiei
publice snt putin articulate ntr-o form scris sau inexistente n
general. Astfel, Jakob van Klaveren si Robert Tilman afirm c un
functionar public corupt priveste la functia pe care o detine ca la o
afacere, veniturile creia se va strdui s le sporeasc prin orice
mijloace. Mrimea veniturilor sale depind ... de situatia pe piat a
cererilor pe care la examineaz serviciul su si de talentul su personal
de a obtine un maxim de profit de la cresterea n continuare a cererilor
pentru serviciul pe care l presteaz.
3. Defini&ii centrate pe interesul publicconstienti de limitele inerente
ale definitiilor analizate mai sus, o alt categorie de autori n stiinte
sociale au accentuat legtura dintre coruptie si conceptul de interes
public. Printre ei, Carl Friedrich este cel care afirm: coruptia exist
acolo unde un detintor de autoritate public (power-holder),
mputernicit cu anumite responsabilitti, si ofer serviciile sale pentru
Transparency International - Moldova

128
beneficii individuale n schimbul unor remunerri de ordin financiar sau
de alt ordin prin care aduce daun interesului public
16
.
Referindu-ne la coruptia existent n domeniul administrrii publice
locale profesorul universitar Victor Popa mentioneaz c ar fi prea
simplu s spunem c ea reprezint un comportament ilicit al unor
functionari publici din structura autorittilor publice la nivel local si c
este mai curnd o exceptie dect o regul. Or, aceasta ar nsemna, n
acest fel s ntelegem coruptia doar n termeni etici, moralisti care
sanctioneaz numai devierile considerate a fi reprobabile n
comportamentul celor desemnati s serveasc interesul general. Pornind
de la acest punct de vedere apreciem fenomenul coruptiei ca unul
deosebit de complex, care cere un studiu minutios al surselor sale, al
conditiilor si actorilor si activi pe un sol fertil al institutiilor si
credintelor noastre despre autoritate public, sustinnd dezvoltarea
acestora prin efectele auto-creatoare ale coruptiei care, adeseori snt
mult mai puternice dect metodele menite s le combat
17
.
Coruptia n administratia public local este perceput de societatea
civil la un nalt grad. n cazul comunittilor locale mai ales acelor
rurale, potentialul pentru coruptie este creat de densitatea mare a
relatiilor de rudenie si de srcia generalizat. n cazul municipiilor
coruptia este favorizat de complexitatea structurilor institutionale n
cadrul primriilor, de delimitarea incert a responsabilittilor n
interiorul institutiilor administrative locale, de competentele destul de
mari asupra repartizrii patrimoniului. De asemenea, nu exist o
practic bun a impunerii clauzelor legale de incompatibilitate. Desi,
Legea privind Administratia Public local si cea a alesului local
determin incompatibilitatea de functii, ea nu este suficient de detaliat
si las spatiu ndeajuns pentru interpretri ambigui.
Administratia public local fiind si ea o putere public trebuie
organizat n baza unor principii si standarde care ar face-o ct mai
efectiv, mai apropiat de cetteni n interesul crora activeaz si de

16
Carl J. Friedrich, Political Pathology, Political Quarterely, 1966, p. 74. citat de Victor
Popa, Igor Munteanu, Natalia Izdebschi, Ion Cuhal // Coruptia politic: context si
semnificatii, Editura Cartier administrativ, 2001, p. 8.
17
, Igor Munteanu, Victor Popa, Ion Cuhal... Practici de audit democratic n prevenirea
coruptiei, Editura TISH, Chisinu, 2003, p. 21.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

129
aici, mai putin corupt si mai putin productoare de situatii corupte.
Evident, la acest capitol trebuiesc ntreprinse un sir de msuri care ar
face ca sistemul administratiei publice locale s fie ct mai eficient si
mai viabil iar educatia populatiei si a functionarilor publici s
contribuie la promovarea unui compartiment corespunztor n relatiile
public-administratie public.
Democratia la nivel local constituie o problem care nu poate fi
neglijat sub nici un aspect n dependent de modalittile, modul de
constituire a autorittilor publice locale si structura lor depinde mult
eficienta activittii acestora. Orice schimbare fundamental n
functionarea institutiilor publice poate ntmpina aceleasi probleme si
poate chiar mai mari probleme dect ne confruntm atunci cnd dorim
s mbunttim transparenta administratiei publice la nivel central.
Marele avantaj pe care l elucidm este cel de a fi mai aproape de
oameni. n acest sens, pentru liderii mai tineri, aceasta este un avantaj
personal de a ncerca s creeze un sprijin local puternic prin
demonstratia sa de a mbuntti viata oamenilor la nivelul lor de nevoi
primare. Este stiut c schimbrile cardinale la nivel national sunt mult
mai greu de realizat, de aceea societatea civil se orienteaz tot mai
mult spre administratia public local. Este regretabil faptul c lipsa
unei autentice culturi organizationale rmne fr influent asupra
fenomenelor de coruptie. Recrutarea si promovarea birocratilor pe scar
ierarhic a institutiilor publice are la baz nu calittile personale, ci
legturile personale ale celui promovat si relatiile de rudenie n care se
afl cu cineva din conducerea institutiilor respective. Este curios c pe
parcursul anului 2003, nici o institutie de stat, nici o autoritate public
central sau local nu a anuntat concursuri publice de suplinire a unor
posturi vacante
18
.
n final, vom mentiona c coruptia poate fi combtut si prevenit mai
efectiv pornindu-se de la nivelul cel mai jos al administratiei publice.
Evident, c efectele devastatoare asupra vietii publice pe care o are
coruptia snt cel mai adnc resimtite de ctre cetteni acolo, unde
coalitiile de actori interesati, pot fi formate pe marginea unor subiecte
de interes comun n vederea crerii unor conditii umane mai

18
Valeriu Prohnitchi, Contextul economic si institutional al coruptiei. Raport analitic
RA/1, Chisinu, 2003, p. 31.
Transparency International - Moldova

130
acceptabile. Chitesenta administratiei unei unitti administrativ-
teritoriale const n faptul c ea poate opera mai eficient si mai
transparent n cadrul unui proces de luare a deciziilor cu participarea
mai activ a societtii civile. Societatea civil va trebui s aib un rol
mai plenar n monitorizarea institutiilor publice si s cear reactii din
partea autorittilor n legtur cu fiecare scandal de coruptie. n acest
sens, principiul transparentei deriv din asimilarea corect a mai multor
norme constitutionale fiind o conditie pentru functionarea democratiei
constitutionale. n primul rnd, deoarece puterea (suveranitatea)
apartine poporului (art. 2) care o exercit prin reprezentanti (inclusiv si
la nivel local), n mod normal el are dreptul s stie cum folosesc
reprezentantii si puterea ncredintat.
Art. 34 din Constitutie garanteaz dreptul fiecrei persoane de a avea
acces la orice fel de informatie de interes public, iar autorittile publice
potrivit competentelor ce le revin snt obligate s asigure informarea
corect a cettenelor asupra treburilor publice si asupra problemelor de
interes personal
19
. Acest drept trebuie s asigure conditiile de bun
credint si onestitate a functionarilor publici fat de binele general pe
care trebuie s-l serveasc n functiile pe care le detin
20
.










19
Constitutia Republicii Moldova, Chisinu, 2004.
20
Igor Munteanu, Victor Popa, Ion Cuhal... Practici de audit democratic n prevenirea
coruptiei, Editura TISH, Chisinu, 2003, p. 31.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

131
Atelierul II. Combaterea corup#iei: aspecte practice

Viorelia G,sc', Transparency International - Moldova
Etica $n sectorul public: mijloc de prevenire a
corup#iei

Prevenirea coruptiei si mbunttirea managementului serviciului
public sunt principalul scop al promovrii unor standarde etice pentru
functionari publici.
Codul international de conduit pentru functionarii publici adoptat prin
Rezolutia 51/59 Actiune mpotriva coruptiei a Adunrii Generale ONU
din 12 decembrie 1996 este recomandat statelor membre ca un
instrument de ndrumare a eforturilor lor mpotriva coruptiei. El
prevede principii (integritate, impartialitate, echitate, nediscriminare,
etc.) si reguli generale privind conflictul de interese si descalificarea,
declararea averii, acceptarea cadourilor sau altor favori, informatia
confidential si activitatea politic.
Multe guverne au revizuit politicile lor privind conduita etic n
serviciul public, fiind preocupate att de agravarea problemei coruptiei
ct si de declinului ncrederii n administratia public. n vederea
asistrii acestor guverne, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economic (OCDE) a dezvoltat un set de principii pentru a ajuta trile
s analizeze institutiile, sistemele si mecanismele lor de promovare a
eticii n serviciul public.
OCDE recomand statelor membre s asigure institutii functionabile si
sisteme de promovare a conduitei etice n serviciul public. Principiile
identific functii de ndrumare, management si control, n baza crora
sunt verificate sistemele de management al eticii publice. Aceste
principii reflect experienta trilor OCDE si prerile vis-a-vis de
managementul stabil al eticii. Principiile au menirea unui instrument
necesar trilor pentru adaptarea la conditiile nationale. Ele nu sunt
suficiente prin ele nsesi ele trebuie privite ca o cale de integrare n
mediul mai larg al managementului public.
Transparency International - Moldova

132
0 5 10 15 20 25 30
Alte subiecte
Utilizarea crtilor corporative de credit
Restrictii post-angajare
Implicarea n act ivitate politic
Utilizarea propriettii publice
Deplasri de serviciu
Activitti n afara serviciului public
Primirea cadourilor, beneficiilor
Utilizarea informatiei oficiale
Figura 1: Domenii de preocupare $n care #'rile membre ale OCDE prev'd
standarde de conduit' pentru func#ionari publici


Recomandarea nr. R(2000)10 privind codurile de conduit pentru
functionarii publici a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei din
11 mai 2000 prevede c ridicarea nivelului de constientizare public si
promovarea valorilor etice sunt mijloace importante pentru prevenirea
coruptiei. Guvernele statelor membre trebuie s promoveze, sub rezerva
legislatiei nationale si a principilor administratiei publice, adoptarea
codurilor na&ionale de conduit# pentru func&ionarii publici bazate pe
Codul Model de conduit pentru functionarii publici adoptat prin
aceast Recomandare. Grupul de State contra Coruptiei (GRECO)
monitorizeaz implementarea acestei Recomandri.
Raportul GRECO de evaluare a Republicii Moldova din 17 octombrie
2003 recomand adoptarea unui cod de conduit pentru functionarii
publici si circularea regulat a codului de conduit printre functionari
publici si societate n general. Autorittile din Republica Moldova
trebuie s prezinte un raport cu privire la implementarea recomandrilor
pn la data de 30 iunie 2005.
Codul Model de conduit pentru functionarii publici, adoptat prin
Recomandarea mentionat a Consiliului Europei, specific standardele
de integritate si conduit ce trebuie respectate de ctre functionarii
publici, contribuie la aplicarea acestor standarde si informarea publicul
n privinta conduitei functionarilor publici. Codul se aplic tuturor
functionarilor publici, inclusiv persoanelor angajate de organizatii
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

133
private ndeplinind servicii publice. Prevederile codului ns nu se
aplic reprezentantilor alesi public, membrilor guvernului si
persoanelor ce exercit functii judectoresti.
Recomandarea atentioneaz statele membre asupra obligativittii
informrii functionarilor publici despre prevederile codului, la intrarea
lui n vigoare. Codul va forma parte integrant din prevederile ce
guverneaz angajarea functionarilor publici, din momentul certificrii
de ctre acestia c au fost informati despre cod. Fiecare functionar
public are obligatia s ia toate msurile necesare n vederea conformrii
cu prevederile acestui cod.
Codul prevede principii etice generale pentru functionarii publici, ca
integritate, impartialitate, responsabilitate si eficacitate, precum si
standarde privind raportarea, conflictul de interese, declararea
intereselor, interesele externe incompatibile, activitatea politic sau
public, protectia vietii private a functionarilor publici, cadourile,
vulnerabilitatea de a fi influentati de alte persoane, abuzul oficiului
public, informatia detinut de autorittile publice, resursele publice si
oficiale, controlul integrittii, responsabilitatea functionarilor de rang
superior, ncetarea functiei publice, relatiile cu fostii functionari publici,
respectarea codului si sanctiunile.
Uniunea European, de asemenea, atribuie o mare atentie luptei
mpotriva coruptiei si instituirii unor mecanisme de administrare
eficient si etic a serviciului public. Iar Compactul Initiativei Anti-
Coruptie a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est prevede
explicit angajamentul promovrii bunei guvernri si a administratiilor
publice de ncredere, n special promovarea implementrii
recomandrilor privind etica serviciului public si codurile de conduit.
Una din conditiile puse n fata trilor candidate la UE este adoptarea
unui cod de conduit pentru functionarii publici. n prezent, cele zece
state, care au aderat la Uniunea European la 1 mai 2004, au adoptat
deja reguli etice sau norme de conduit pentru functionarii publici. Mai
mult ca att, multe state din Europa central si de est (chiar foste
republici sovietice) au adoptat cod de conduit sau cod etic pentru
functionarii publici, de exemplu:
Transparency International - Moldova

134
Romnia Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit a
functionarilor publici;
Polonia Cod Etic al serviciului civil, 2002;
Macedonia Cod Etic pentru Functionarii Public, 2002;
Republica Ceh Cod Etic al functionarilor publici, 2001;
Georgia Cod Etic al functionarilor publici (principii de baz);
Bulgaria Cod de conduit al functionarului civil, 2000;
Estonia Cod Etic al serviciului public, anex la Legea privind
serviciul public, 1999.
Con&inutul codului de conduit# pentru func&ionari publici n &#rile din
Europa central# 'i de est:
Polonia Estonia Bulgaria Macedonia Rom,nia
Obiective - + + +
Principii generale de
etic + + + + +
Conflictele de interese + + +
Cadouri si favoruri + - + + +
Activitti externe + - - -
Utilizarea informatiei + + + + +
Activitatea politic + - - + +
Conduita n viata
privat - - + + -
Utilizarea propriettii
de stat + + - + +
Timpul de lucru - - - + -
nftisarea fizic a
angajatului - - - + -
Relatiile cu media - - - + -
Limitri post-angajare + - + - +
Responsabilitate si
sanctiuni - - + - +
Mecanism de aplicare - - - - +
indirect

Reglementarea etic a comportamentului functionarilor publici este
important att pentru sporirea transparentei si integrittii serviciului
public, consolidarea ncrederii publicului, ct si pentru prevenirea
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

135
mituirii si practicilor de coruptie, solutionarea dilemelor etice din
cadrul serviciului public.
Cu toate acestea, pentru a atinge scopul de mbunttire a
managementului serviciului public si n special de prevenire a coruptiei
n sectorul public, adoptarea unui cod de conduit pentru functionari
publici nu este suficient. Prevederile codului de conduit trebuie
aplicate n practic prin instituirea unor mecanisme de raportare,
monitorizare, control si sanctionare cnd normele codului de conduit
sunt nclcate.
Cazul Statelor Unite ale Americii:
Biroul S.U.A. de Etic Guvernamental, nfiintat prin Legea Eticii n
Guvern din 1978, ofer cadrul general si directiile politicii privind etica
n ramura executiv. Legea din 1978 pentru prima dat a nfiintat un
sistem de declaratie financiar public pentru functionarii de rang
superior din toate trei ramuri ale guvernului federal, un sistem care este
piatra de temelie a programului de etic din prezent. Legea din 1978, de
asemenea, contine prevederi privind procedura de numire a unui
procuror independent, cnd exist alegatia unei conduite
necorespunztoare la cele mai nalte niveluri ale guvernului. n prezent,
n cadrul fiecrei agentii a ramurii executive este desemnat un
functionar de etic.
De asemenea, n 1978, o alt lege a nfiintat Inspectorii Generali n
departamentele si agentiile principale ale ramurii executive. Ei
reprezint un oficiu independent de investigatie n cadrul agentiilor,
avnd menirea de a solutiona problemele de conduit
necorespunztoare, management incorect, fraud, irosire si abuz.
n 1989, Congresul S.U.A. a promulgat Legea privind Reforma Eticii.
Legea a mrit sfera de actiune a legii privind conflictul de interese dup
ncetarea serviciului public, astfel nct ea se aplic si membrilor si
personalului de vrf al Congresului. Aceast lege prevede explicit
implementarea unui sistem de declaratie financiar confidential pentru
toate trei ramuri ale guvernului.
Tot n 1989, Comisia prezidential de reform a Legii federale privind
etica a recomandat ca reglementrile privind etica ale agentiilor si
departamentelor s fie nlocuite cu o singur reglementare aplicabil
tuturor angajatilor din ramura executiv. Actionnd n baza acestei
Transparency International - Moldova

136
recomandri, presedintele Bush a semnat la 12 aprilie 1989 un decret
executiv stabilind 14 principii de baz ale conduitei etice pentru
personalul ramurii executive si a ndrumat Biroul S.U.A. de Etic
Guvernamental s instituie un set unic, clar si cuprinztor al
standardelor ramurii executive de conduit etic.
Ramurile legislativ si judiciar din S.U.A. au propriile programe de
etic. n Congres, fiecare camer este responsabil pentru administrarea
propriului program de etic. n Senat, aceast responsabilitate apartine
Comitetului Exclusiv privind Etica. n Camera Reprezentantilor,
Comitetul privind Standardele Oficiale de Conduit are aceast
responsabilitate. Mai mult ca att, att Senatul, ct si Camera
Reprezentantilor au modificat regulile lor n vederea instituirii unor
restrictii mai aspre asupra acceptrii cadourilor. Congresul, de
asemenea, a adoptat n 1995 Legea privind declararea lobbysmului,
prima revizuire general si complet a Legii privind lobbysmul n
aproape 50 de ani.
n sistemul judiciar federal, Conferinta Judiciar a Statelor Unite este
responsabil pentru administrarea sistemului de declarare financiar
pentru judectorii federali si personalul instantelor de judecat.
La nivelul guvernului statal din S.U.A., exist 45 de comisii sau
comitete ale eticii de stat. Aceste agentii statale au un spectru larg al
responsabilittilor. Ele administreaz standardele de conduit si
declaratiile financiare. Multe agentii statale, de asemenea, solutioneaz
probleme privind finantarea campaniilor si declararea lobbysmului. La
nivel local, cel putin 12 orase au propriile comisii de etic.
Biroul de Etic Guvernamental este o agentie federal independent,
care exercit conducerea n cadrul ramurii executive pentru a preveni
conflictele de interese din partea angajatilor guvernamentali si pentru a
solutiona conflictele de interese deja aprute.
n colaborare cu agentiile si departamentele ramurii executive,
promoveaz standarde etice nalte pentru angajati si consolideaz
ncrederea publicului n ceea ce priveste impartialitatea si integritatea
afacerilor guvernului. Biroul S.U.A. de Etic Guvernamental stabileste
politica eticii si ofer conducere prin:
elaborarea unui cod de conduit;
supravegherea sistemelor de declarare financiar;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

137
stabilirea cerintelor pentru instruirea eticii;
furnizarea informatiilor si consultantei privind etica;
conducerea revizuirilor regulate ale programelor eticii ale
agentiilor, etc.
Aceste msuri preventive au menirea a asigura c angajatii ramurii
executive respect standarde nalte de conduit. Ele ofer publicului
larg siguranta c angajatii guvernamentali aplic aceste standarde si,
astfel, consolideaz ncrederea publicului n guvern.
Biroul de Etic Guvernamental este condus de un director, numit de
presedintele trii si confirmat de Senat pe un termen de 5 ani.
Structura Biroului pentru Etic Guvernamental:
a) Oficiul directorului stabileste directia general pentru programul
eticii al ramurii executive;
b) Oficiul pentru relatiile cu Guvernul si proiecte speciale serveste
drept legtur pentru Biroul Management si Buget, pentru
Congresul SUA; coordoneaz actiunile Biroului de Etic
Guvernamental de sustinere a eforturilor SUA n promovarea
initiativelor internationale de etic si celor anti-coruptie;
c) Oficiul pentru consultant general si politic legal propune,
elaboreaz si mentine un cadru legal uniform al eticii
guvernamentale pentru angajatii ramurii executive;
d) Oficiul pentru programe etice lucreaz strns cu agentiile
guvernamentale pentru a identifica si solutiona domenii
problematice, a oferi materiale educationale si instruire, a
monitoriza procesul de raportare a declaratiilor financiare si de
respectare a acordurilor etice;
e) Oficiul pentru administrare si management al informatiei ofer
sustinere pentru toate programele operationale ale Biroului (resurse
umane, achizitii, publicatii, telecomunicatii, etc.).
Republica Moldova: realit#&i:
Republica Moldova este stat membru al Organizatiei Natiunilor
Unite si al Consiliului Europei si, corespunztor, trebuie s respecte
recomandrile acestor organisme internationale privind adoptarea
unui cod de conduit pentru functionarii publici;
Transparency International - Moldova

138
La 28 iunie 2001 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi
depline al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, inclusiv
al Initiativei Anti-Coruptie al Pactului de Stabilitate. Astfel, RM si-a
asumat responsabilitatea s respecte prevederile Compactului privind
etica serviciului public;
Prin hotrrea Guvernului nr. 1263 din 16 noiembrie 2004, au fost
aprobate proiectul Strategiei nationale de prevenire si combatere a
coruptiei si proiectul Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei,
care explicit prevd adoptarea Codului etic al functionarilor publici,
nfiintarea Comisiei principale pentru etic cu functii de control
asupra conformittii persoanelor din serviciul public cu prevederile
legislatiei, monitorizarea implementrii Codului etic al
functionarului public;
Hotrrea Guvernului cu privire la Programul de stat de combatere a
criminalittii si coruptiei pentru anii 2003-2005 nr. 1693 din
27.12.2002 , de asemenea, a prevzut nfiintarea Comisiei Principale
pentru Etic.
Republica Moldova: recomand#ri:
n primul rnd, Parlamentul RM trebuie ct mai urgent s adopte
Strategia national de prevenire si combatere a coruptiei si Planul de
actiuni pentru realizarea acesteia;
n al doilea rnd, Guvernul trebuie s asigure implementarea real a
prevederilor Strategiei nationale de prevenire si combatere a
coruptiei si ale Planului de actiuni;
Codul etic al functionarilor publici trebuie elaborat prin dezbateri si
dialog la toate nivelele;
Codul etic al functionarilor publici trebuie s traduc principiile si
valorile etice ale institutiei sau autorittii publice din RM;
Codul etic al functionarilor publici trebuie adoptat prin lege;
Legea privind codul etic al functionarilor etici trebuie s
reglementeze explicit mecanismul de monitorizare, control si
sanctionare asupra respectrii normelor etice;
Trebuie instituite instrumente clare de aplicare a codului etic al
serviciului public, n special privind informarea si consultarea,
instruirea, raportarea cazurilor de nerespectare (de ex., linie
telefonic fierbinte), sistemul de sanctionare sau remunerare.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

139
Tudor Suveic', Procurorul Anticorup&ie
Rolul i locul Procuraturii $n activitatea de
combatere a corup#iei

Evolutia si diversificarea fenomenului coruptiei, ce include si
conexiunea actiunilor de corupere cu alte infractiuni, subminnd
principiile administrrii, echittii si justitiei sociale si denaturnd
concurenta loial, pericliteaz buna functionare a institutiilor de stat,
constituind o amenintare pentru institutiile democratice, mpiedic
dezvoltarea economic a statului, precum si submineaz fundamentul
moral al societtii, prin crearea unor modele de comportament delictual.
Rolul principal n prevenirea si combaterea acestui fenomen de pericol
social sporit i revine Statului, care prin intermediul institutiilor
specializate, ct si prin realizarea unor programe si proiecte cu
destinatie social, cu asistenta organismelor internationale si implicarea
ntregii societti, trebuie s reduc impactul fenomenului coruptiei
asupra relatiilor sociale si s asigure membrilor societtii un
comportament corect din partea functionarilor, propagnd si agrend un
model de comportament social adecvat unei societti democratice si n
deplin msur echitabile.
n vederea combaterii a acestui flagel social n afar de Centrul de
Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, prin Hotrrea
Parlamentului Republicii Moldova nr.1429-XV din 07.11.02 a fost
nfiintat Procuratura Anticoruptie si Conducerea Urmririi Penale cu
urmtoarele directii principale de activitate :
- efectuarea nemijlocit a urmririi penale pe cauzele de coruptie,
sustrageri n proportii, alte infractiuni de o rezonant sporit;
- conducerea urmrii penale n Departamentul de Urmrire Penal a
CCCEC;
- controlul legalittii activittii operative de investigatii desfsurate de
ctre CCCEC, activitti care sunt ndreptate direct la aprarea
drepturilor Constitutionale, onorii si demnittii fiecrui cettean,
societtii n ntregime.
Transparency International - Moldova

140
La nceputul lunii septembrie 2004 Procuratura Anticoruptie a fost
supus reorganizrii, fiind exclus atributia de conducere a urmririi
penale efectuate de ctre ofiterii din cadrul Departamentului Urmrire
Penal a CCCEC si controlul legalittii activittii operative de
investigatii desfsurate de ctre CCCEC.
Dup aceast reorganizare directiile principale de activitate ale
Procuraturii Anticoruptie snt:
- efectuarea nemijlocit a urmririi penale pe cauzele de coruptie si
conexe cu acestea alte infractiuni de o rezonant sporit social;
- efectuarea investigatiilor n scopul depistrii cauzelor de coruptie si
altor infractiuni, ce submineaz securitatea si economia statului,
- analiza dinamicii infractiunilor ce tin de competenta Procuraturii
Anticoruptie,
- prezentarea acuzrii de stat n instanta de judecat.
n pofida proceselor de reorganizare a Procuraturii Anticoruptie si a
fluxului sporit de cadre din aceast institutie, referindu-ne la activitatea
desfsurat de ctre Procuratura Anticoruptie institutia n cauz a
obtinut unele succese n domeniul combaterii coruptiei acestea fiind
redate de urmtorii indici.
0
20
40
60
80
100
120
140
2000 2001 2002 2003 10 luni 2004
Cauze penale trimise n judecat#
Cauze penale clasate
Cauze penale suspendate
art.510 CPP
Num#rul cauzelor pe care s-a
exercitat urm#rirea penal#
11
33
9
1
6
32
9
21
42
27
42
84
38
6
123
1
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

141
Pe parcursul a 10 luni ale anului 2004 se observ o intensificare a
activittii de urmrire penal. Astfel, n aceast perioad a fost
exercitat urmrirea penal pe 123 de cauze penale, ceea ce constituie
cu 37 de cauze mai mult n comparatie cu anul 2003 si aproximativ cu
75 % mai mult dect n ceilalti ani. n crestere stabil este si numrul
de cauze penale trimise cu rechizitoriu n instanta de judecat. n
perioada raportat de activitate procurorii au cercetat nemijlocit si au
expediat n judecat 36 cauze penale, n comparatie cu 27 cauze pe tot
parcursul anului 2003, numai 9 cauze pe parcursul anului 2002, 6
cauze n 2001 si o singur cauz pe parcursul anului 2000. n acelasi
timp s-a stabilit o descrestere a numrului de cauze penale clasate,
acestea fiind 6 fat de 42 cauze pe tot parcursul anului 2003 si 21 pe
parcursul anului 2002.
Categoriile de infrac#iuni cercetate
Nr. de
ordine
Categoriile de infrac#iuni
Anul
2003
10 luni
2004
1. Infractiuni contra patrimoniului 4 7
2. Infractiuni svrsite de persoane
cu
functii de rspundere inclusiv
corupere si mituire

14

12
3. Abuz de putere 2 4
4. Exces de putere 2 3
5. Fals n actele publice 1
6. Infractiuni contra autorittii
publicesi securittii de stat
1 1
7. Infractiuni contra securittii
publice si a ordinii publice
2 3
8. Alte infractiuni 1 6
9. Total 27 36

De asemenea n vederea executrii prevederilor pct.5 al Planului de
actiuni al Procuraturii Generale ntru eficientizarea interactiunii si
colaborrii organelor Procuraturii cu organele de drept si de control n
combaterea criminalittii si coruptiei n cadrul Procuraturii
Anticoruptie a fost organizat o ntrunire cu participarea reprezentantii
Transparency International - Moldova

142
altor organe de drept n problemele ce tin de combaterea si prevenirea
criminalittii si coruptiei, n special cu sefii subdiviziunilor respective
din cadrul MAI, CCCEC si SIS. n cadrul ntrunirii au fost determinate
metodele si principiile de conlucrare pentru a spori nivelul actiunilor
ntreprinse n comun.
Un domeniu important n activitatea de combatere a coruptiei l
constituie pregtirea profesional a procurorilor din cadrul Procuraturii
Anticoruptie, ceea ce influenteaz pozitiv asupra acestei activitti
sporind calitatea si eficienta msurilor ntreprinse.
Pe parcursul a 10 luni ale anului 2004 (n concordant cu pct. pct. 6
si 21 ale Planului de actiuni al Procuraturii Generale ntru
eficientizarea interactiunii si colaborrii organelor Procuraturii cu
organele de drept si de control n combaterea criminalittii si
coruptiei) n cadrul Procuraturii Anticoruptie au fost desfsurate
diverse actiuni n vederea perfectionrii profesionale continuu a
colaboratorilor. n acest sens, sptmnal n cadrul Procuraturii
Anticoruptie snt organizate n conformitate cu dispozitia Procurorului
General ore de instruire, fiind studiate modificrile n legislatie,
discutate dificulttile ntlnite la aplicarea legislatiei, metode de
investigatii a infractiunilor de coruptie si conexe acestora.
De asemenea, colaboratorii Procuraturii Anticoruptie au participat la
multiple seminare metodico-practice cu tematica Prevenirea si
combaterea coruptiei, organizate cu asistenta reprezentantilor
Departamentului Justitiei al SUA, a organizatiilor nonguvernamentale
etc. n perioada 26 - 30.09.04 cu asistenta ambasadei SUA a avut loc o
vizit de lucru a reprezentantilor Procuraturii Anticoruptie la Parchetul
National Anticoruptie din Romnia, n cadrul creia au fost initiate
relatiile de colaborare cu aceast institutie. Anterior o vizit identic n
SUA a fost organizat de ambasada acestui stat pentru colaboratorii
Procuraturii Anticoruptie si a CCCEC. n luna octombrie anul curent
un reprezentant al Procuraturii Anticoruptie a fost ntr-o vizit de
lucru pentru schimb de experient n Muntenegru.
Conlucrarea cu celelalte organe de drept este necesar de a se baza pe
principiile dinamismului la realizarea informatiei obtinute cu privire la
cazurile de coruptie, asigurarea accesului limitat la informatia operativ
pn la realizarea acesteia si asigurarea transparentei informatiei
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

143
respective ulterior realizrii. La acest compartiment n cadrul
Procuraturii Anticoruptie s-a recurs la repartizarea organelor de drept, a
departamentelor si ministerelor ctre fiecare din procurorii din cadrul
procuraturii specializate pentru stabilirea unor relatii mai intense de
conlucrare si asigurarea fluidittii unilaterale mai rapide a informatiei
cu privire la cazurile de coruptie si cu privire la infractiunile conexe cu
acestea, urmrind n asa mod realizarea mai eficient a scopurilor
scontate.
Consider c pentru a spori eficienta activittii institutiei pe care o
conduc este necesar implementarea unor msuri, care snt inseparabile
de activitatea desfsurat n domeniul ce constituie tema ntrunirii de
astzi. Afirmatia mea este confirmat si de experienta colegilor din alte
tri care snt antrenati n activitatea de prevenire si combatere a
coruptiei ( Romnia, Spania, Statele Unite s.a.).
n pofida strii de fapt pozitive constatate n activitatea Procuraturii
Anticoruptie au fost stabilite unele impedimente n activitatea
desfsurat de ctre aceast institutie. Acestea fiind :
1. Lipsa reglementrii si delimitrii n legislatie a competentei
Procuraturii Anticoruptie. Activitatea acestei institutii este
ntemeiat juridic prin Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova
nr.1429-XV din 07.11.02, care reglementeaz numai faptul
nfiintrii Procuraturii Anticoruptie si Conducerea Urmririi Penale,
si prin Legea cu privire la Procuratur din 14.03.2003, care include
mentiunea c Procuratura Anticoruptie este o procuratur
specializat si face parte din sistemul organelor Procuraturii (art.15
al Legii). Este necesar includerea modificrilor respective n Codul
de procedur penal (n functie de subiectul infractiunii, valoarea
prejudiciului cauzat prin infractiune, valoarea obiectului infractiunii,
calitatea subiectului activ al infractiunii) si a modificrilor n Legea
cu privire la activitatea operativ de investigatii, procurorii atributii
de efectuarea a msurilor operative de investigatii. n acest context
este de mentionat si lipsa unui Regulament al Procuraturii
Anticoruptie, actualizat si adaptat la noua organizarea organelor
procuraturii si la legislatia n vigoare, inclusiv la legea Codul de
procedur penal, ce ar reglementa activitatea Procuraturii
Anticoruptie, atributiile si obligatiile institutiei. Pn n prezent
Transparency International - Moldova

144
Procuratura Anticoruptie activeaz n temeiul Regulamentului
aprobat la 06.03.03 de Procurorul General V.Rusu, care nu
corespunde noii organizri a organelor Procuraturii (competenta
asupra conducerii urmririi penale efectuate de CCCEC, controlul
asupra respectrii legislatiei n cadrul desfsurrii activittii
operative de investigatii de ctre serviciul operativ al CCCEC).
2. Lipsa fondului special de mijloace financiare pentru a fi utilizate la
descoperirea cazurilor de coruptie.n aceast ordine de idei este
necesar de a crea un fond special de bani marcati care ar fi la
dispozitia procurorilor din Procuratura Anticoruptie n cazurile de
necesitate de realizare a sesizrilor despre estorcare de mit, ceea ce
ar dinamiza actiunilor procurorilor n activitatea de descoperire si
contracarare a cazurilor de coruptie.
3. Lipsa echipamentului si a aparaturii speciale pentru depistarea
cazurilor de coruptie. Adresrile ctre alte organe pentru a acorda
asigurare operativ la efectuarea actiunilor de depistare a cazurilor
de coruptie determin n majoritatea cazurilor ineficienta actiunilor
procesuale programate.
4. n continuarea celor mentionate la pct. 2 este necesar de indicat si
lipsa unor lucrtori operativi pusi la dispozitia procurorilor din
Procuratura Anticoruptie, care s fie delegati din diferite organe (
MAI, CCCEC, SIS ) pentru o perioad mai ndelungat de timp si s
conlucreze cu procurorii nu numai pe un caz concret, dar s
desfsoare mpreun activitate de depistare si combatere a
infractiunilor de coruptie si a celor conexe cu ele. Mult mai eficient
pentru realizarea scopurilor scontate considerm c ar fi
implementarea experientei colegilor din Romnia, prin crearea n
cadrul Procuraturii Anticoruptie a unei subdiviziuni de lucrtori
operativi si specialisti ( identic cu CCCEC),care s se supun
Procurorului Anticoruptie si procurorului din cadrul Procuraturii
Anticoruptie cu care conlucreaz.
5. Lipsa subdiviziunilor teritoriale,desi competenta teritorial este
extins pe ntreg teritoriul Republicii, ceea ce determin dificultti la
depistarea si cercetarea n termen scurt a cazurilor de coruptie. n
aceast ordine de idei consider c ar fi oportun crearea unor
subdiviziuni (servicii teritoriale) ale Procuraturii Anticoruptie, cu
raza de actiune a Curtilor de Apel si amplasate n localittile de
amplasare a acestor instante judectoresti.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

145
6. Lipsa accesului direct la baza de date a .S.Registru, deoarece o
investigare n termeni restrnsi si eficient a cazurilor de coruptie
este inseparabil de accesul la aceast baz de date.
7. Lipsa unei asigurri materiale adecvate obiectivelor si cerintele
stabilite fat de Procuratura Anticoruptie.
8. Fluxul sporit n debit al personalului din Procuratura Anticoruptie.
9. Lipsa unui raport proportional ntre obiectivele fixate n fata
procurorilor n Procuratura Anticoruptie si salarizarea acestora,
ultima fiind identic cu aceea a procurorilor din sectoarele
mun.Chisinu. n acest context fiind necesar asigurarea real
procurorilor a conditiilor si garantiilor necesare privind activitatea de
serviciu n scopul stimulrii responsabilittii si independentei
personale, precum si stoprii fluctuatiei de cadre.
Generaliznd activitatea Procuraturii Anticoruptie si dificulttile
ntimpinate pe parcursul acestei activitti a fost constatat necesitatea
stabilirii obiectivelor pentru Procuratura Anticoruptie si implicarea mai
activ n realizarea actiunilor prevzute n Planul, aprobat prin ordinul
Procurorului General nr.172/ din 23,08.2004.
Obiectivele pentru activitatea Procuraturii Anticorup#ie $n
continuare vizeaz':
- cresterea performantelor activittii Procuraturii Anticoruptie: prin
mbunttirea metodelor de cooperare cu institutiile statului cu
atributii de control, cu organele de drept, prin extinderea accesului
procurorilor din Procuratura Anticoruptie la bazele de date utile
depistrii si solutionrii unor cauze de coruptie si conexe acestora;
- acordarea atentiei sporite depistrii si cercetrii infractiunilor de
coruptie de nivel mediu si nalt;
- naintarea n mod repetat a propunerilor privind modificri
legislative;
- sporirea transparentei activittii Procuraturii Anticoruptie;
- sustinerea realizrii pct.14 din Planul de actiuni aprobat prin ordinul
Procurorului General nr.127/22 din 23.08.04 privind crearea unui
fond special pentru finantarea suplimentar a organelor de drept si
de control n combaterea criminalittii si coruptiei (din contul
mijloacelor confiscate si sechestrate) , deoarece necesitatea este
determinat de dificulttile ce le confrunt colaboratorii institutiei
Transparency International - Moldova

146
respective la realizarea informatiilor despre cazurile de coruptie
(competenta teritorial extins, dar posibilitti de deplasare redus;
lipsa fondurilor speciale de bani marcati;
- crearea serviciilor teritoriale a Procuraturii Anticoruptie, ceea ce ar
permite desfsurarea mai eficient a activittii de depistare si
cercetarea cazurilor de coruptie si a celor conexe dect deplasarea
unui grup de urmrire penal de la structura central;
- crearea subdiviziunilor specializate n cadrul CCCEC si a
Procuraturii Anticoruptiemenite s identifice prin metoda provocrii
functionarii publici tentati s svrseasc coruptie pasiv si dotarea
tehnico-material a acestora cu mijloace speciale avansate, de
asemenea a fi elaborat cadrul legislativ care ar prevedea protectia
juridic special a persoanei-provocator si utilizarea pe larg a
dispozitiilor art.110 Cod de procedur penal. Suplimentar, n
vederea realizrii scopului de profilaxie a coruptiei, necesit a
antrena institutiile TV si pres n mediatizarea rezultatelor
operatiunilor de provocare;
- crearea unui centru de studiu care va generaliza cauzele evolutiei
criminalittii si coruptiei n special, elabornd metode de prevenire si
combatere a acestor fenomene;
- naintarea propunerilor de stabilire cert a subordonrii Procurorului
Anticoruptie nemijlocit Procurorului General si Prim adjunctului
Procurorului General.










Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

147
Sava Maimescu, doctor n drept, Universitatea de Stat din
Moldova
Contrabanda $n domeniul rela#iilor economice
externe i fenomenului corup#iei $n Republica
Moldova.

Aparitia statului pe arena mondial ca subiect de sinestttor a relatiilor
internationale este favorizat de diferiti factori att interni, ct si externi.
Obtinnd independenta
21
, statul are nevoie de ntrirea relatiilor sociale,
economice, politice din cadrul teritoriului statului, dezvoltarea si
promovarea acestor relatii n deosebi a acelor economice n afara
statului. Fr promovarea relatiilor economice, comerciale n afara
statului nu este posibil de a cpta sursele financiare n valuta forte,
care sunt att de necesare pentru dezvoltarea economiei statului, pentru
ntretinerea ambasadelor si serviciilor consolare statale aflate n afara
teritoriului statului nostru Republica Moldova.
Un rol nu mai putin important n dezvoltarea relatiilor economice de
comert exterior l joac cptarea locurilor de comercializare a
mrfurilor autohtone pe piata extern, indiferent de locul sau statul pe
teritoriul caruia se bucur de oferta mrfurilor autohtone. E lucru stiut
c la etapa actual agentii economici autohtoni pot livra n afara
statului, productia pomilegumicol, buturi alcoolice, mrfuri
confectionate de ntreprinderile cu capital statutar strin (haine,
ncltminte, mobil, saltele, etc.).
Pentru ca aceste mrfuri permanent s fie supuse unei oferte stabile, ele
necesit a fi competitive, pregtite si confectionate prin aplicarea
liniilor tehnologice moderne, care sunt folosite n majoritatea statelor
europene si numai relizarea cu succes att pe piata extern a mrfurilor
fabricate prin intermediul acestor linii tehnologice favorizeaz la
acumularea surselor financiare bnesti, inclusiv si n valut forte, la

21
La 27 august 1991, conform art. 1 al Legii Republicii Moldova privind Declaratia de
independent a Republicii Moldova, nr. 691 XII, Republica Moldova a fost
proclamat tar liber si independent. Vezi: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1991, nr. 11-12, art. 103.
Transparency International - Moldova

148
majorarea bugetului statului, la majorarea salariilor, la plata pensiei lor,
la ridicarea nivelului de trai, la mbunttirea conditiilor de viat n plan
final.
La scoaterea mrfurilor de pe teritoriul statului pe piata extern de
consum pentru a fi comercializate, necesit a fi respectate cerintele
legislatiei nationale ce tine de trecerea acestor mrfuri peste frontiera de
stat. La fel necesit a fi respectate si cerintele Conventiilor si
Acordurilor internationale n domeniul respectrii conditiilor de
fabricare a mrfurilor n domeniul transportrii lor pe piata extern de
consum n domeniul economic si vamal la care Republica Moldova este
parte. n cazul transportrii mrfurilor peste frontiera de stat si cea
vamal a Republicii Moldova cu nclcrile prevederilor legislatiei
nationale vamale si legislatiei internationale la care Republica Moldova
este parte aceste actiuni sunt considerate ca contraband, conform
legislatiei vamale Codul Vamal al Republicii Moldova
22
si se
calific ca infractiune de contraband prevzut de art. 248 Cod penal
al Republicii Moldova
23
, iar persoanele vinovate care au contribuit la
trecerea lor urmeaz a fi sanctionate n mod penal.
Sub notiunea de contraband
24
, conform prevederilor legislatiei n
vigoare, urmeaz a fi ntelese actiunile orientate la trecerea peste
frontiera vamal a statului: mrfurile, obiectele, valorile n proportii
mari, eludndu-se controlul vamal ori tinuindu-le de el, n continuare
indicndu-se la modalittile de comitere a contrabandei. Att
legislatorul, cit si practica vamal ne dovedeste c trecerea mrfurilor,
obiectelor sau valorilor, eludndu-se controlul vamal, se consider
atunci cnd aceste bunuri sunt trecute peste frontiera de stat si cea
vamal n afara institutiilor vamale dislocate la frontiera de stat sau prin

22
Vezi: art. 294 Cod Vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 1149-XIX din 20 iulie 2000. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 160-162/1201 din 23 decembrie 2000.
23
Vezi: art. 248 Cod Vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 1160-XV din 2i iunie 2002. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 128-129 (1013-1014) din 13 decembrie 2002.
24
Vezi: I.H.ument Maxnax ramoxennax +nnnxnonenx, Mocxna, Henrp
+xonomnxn n mapxernnra, 1997, pag.97. Dictionarul explicativ al limbii romne,
Bucuresti, Univers Enciclopedic, 1998, pag. 219.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

149
cadrul acestror institutii, dar cu nclcarea modului stabilit de efectuare
a controlului vamal.
nsusi termenul eludare de la controlul vamal nseman ignorare
intentionat
25
, a crorva cerinte, adic ocolirea institutiilor vamale care
sunt desemnate cu functii si obligatiuni de a verifica mrfurile ce sunt
transportate peste frontier si pentru care urmeaz a fi percepute pltile
si taxele vamale, prevzute de legilatia n vigoare.
Transportarea mrfurilor prin tinuire de la controlul vamal urmeaz a
fi considerat atunci cnd mrfurile, obiectele, valorile sunt transportate
n locuri special amenajate sau instalate n scopul trecerii acestora peste
frontier fr a fi prezentate controlului vamal vizual la trecerea
frontierii.
A'a, spre exemplu, agentul economic din Republica Moldova, H.,
inten&ionnd s# treac# peste frontiera de stat 'i cea vamal# din
Rom0nia cantit#&i enorme de &ig#ri costisitoare de provenienta straina,
a instalat un perete dublu aproximativ la mijlocul unei cisterne auto,
confec&ionat# din metal inoxidabil alimentar n care transporta
sistematic peste frontier# m#rfuri alimentare n stare lichid# (suc din
ro'ii, suc din mere). .n partea din fa&# a cisternei, care era ata'at# de
capul de tractor, strict perpedincular pe osia din fa&# a instalat un
ascunzi' special la fel din metal inoxidabil alimentar, n care treceau
peste frontier# pe cale de contrabanda atit metal colorat (cositor), cit si
tigari de import. Accesul c#tre ascunzi'ul special s-a nf#ptuit prin
demontarea 'urubilor 'i scoaterea unei pl#ci de metal care nchidea
accesul la metalul t#inuit. Pe osia din urma cisternei la fel au instalat
un asem#n#tor ascunzi' special cu dimensiuni mai mare fa&# de cel
instalat in partea din fata a cisternei-remorc#, n care la fel era t#inuit
metal colorat. Calculele fizice, geometrice 'i matematice erau efectuate
n a'a m#sur#, nct n cazul cnt#ririi cisternei la punctele de frontier#,
greutatea m#rfii transportate urma sa coencida aproximativ cu
greutatea totala a marfii reale transportate in cisterna att pe fiecare
osie n parte (la Punctul de Trecere 'i Control a Frontierei, PCTF,
Leu'eni, Republica Moldova), ct 'i n ntregime la intrare n Rom0nia

25
Vezi: Dictionarul explicativ al limbii romne, Bucuresti, Univers Enciclopedic, 1998,
pag. 338.
Transparency International - Moldova

150
(punctul vamal de frontier# Albi&a- Romania)..n una din
transporturile de rnd, dupa ce a efectuat cca 13-14 transporturi pe
parcurs de aproximativ 10 luni, autocamionul cu numere de
nmatriculare din Republica Moldova CIE 440, care transporta numita
marfa: suc din mere a fost oprit pentru verificare de lucr#torii
biroului vamal Albi&a- Romania.

.n rezultatul verific#rii s-a constatat c# n partea din fa&# a cisternei n
care se afla instalat capacul-turel#, era montat un perete dublu care
dispunea de o u'# mic# in el, se transporta suc din mere cu o cantitate
de aproximativ 12 tone, iar n partea din spate a cisternei, care era
dup# capacitate aproape de dou# ori mai mare ca partea din fa&#, erau
ndosite &ig#ri de provenien&# str#in# Super-King, aproximativ 80
000 pachete la o valoare de peste 80.000 dolari. Accesul la metalul
colorat t#inuit n ascunzi'uri speciale din partea din fa&# a cisternei a
fost posibil dup# desc#rcarea total# a sucului transportat, demontarea
pl#cii de metal din 'uruburile nt#rite de pere&ii ascunzi'ului. Accesul
la &ig#rile transportate n ascunzi'ul special din partea a doua a
cisternei a fost posibil dup# t#ierea nveli'ului dublu al cisternei 'i
t#ierea unei ferestre cu aparatul electric de t#iere a metalelor de
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

151
dimensiunile 90190175 cm prin care au foat scoase &ig#rlei din
cistern# (vezi fotografia color anexat#).


Accesul la ascunzi'ul dublu instalat pe osia din spate a autocisternei a
fost posibil# dup# desc#rcarea total# a &ig#rilor, demontarea pl#cii de
Transparency International - Moldova

152
metal din 'uruburile instalate n pere&ii ascunzi'ului. Cantitatea totala
a metalului colorat depistat alcatuia in jur de 8 tone si a fost apreciata
la o valoare de aproximativ de 45 000 000 lei romanesti. Diferenta din
greutatea metalului si sucului transportat o alcatuiau tigarile care se
afla in ascunzisul din cisterna. Sucul din mere, care nu corespundea
cerintelor stasului, a fost folosit pentru acoperirea peretelui dublu si a
ascunzisului din fata remorci.
26
Pe cazul nominalizat biroul vamal
Albi&a a intentat un dosar de contraband#, transmi&ndu-l dup#
competen&# pentru urm#rire penal# poli&iei jude&ene Vaslui.
Reesind din datele si probele acumulate, rezult c cu aceast filier de
contraband se ocup o grupare criminal organizat, care avea n
posesia sa mai multe scheme de acest fel, aplicndu-le n contrabanda
cu alcoolul etilic rectificat; produsele de tutungerie; mobil de
provenient strin si alte mrfuri costisitoare.
Mai mult ca att, n vizorul organelor de drept si de urmrire penal,
acelasi autocamion de modelul Volvo cu alt numr de nmatriculare a
fost fixat la transportrile pe cale de contraband a alcoolului etilic
rectificat n baza documentelor fictive de nsotire
27
, ns din motive
necunoscute dosarul a fost clasat.
Majoritatea cazurilor de contraband care au loc n activitatea
economic extern se comit n baz de documente de nsotire a
mrfurilor ntocmite cu caracter fictiv, adic a documentelor care contin
date denaturate, care nu exist n realitate, care nu apartin realittii,
atribuindu-le acestor documente un caracter imaginar
28
. n cazul
efecturii unor asemenea transporturi, ca regul se ntocmesc n mod
fictiv contractele de vnzare cumprare a loturilor de mrfuri, care
ulterior stau la baza ntocmirii scrisorilor de trsur de caracter
international (CMR), a facturilor vamale, a declaratiilor vamale marfare
n detaliu, care toate n ansamblu luate contin date fictive.

26
Vezi: Procesul verbal de fraud vamal din 31 iulie 2002. Arhiva biroului vamal
Albita- Romania, 2002.
27
Vezi: Materialele Dosarului penal nr. 2000208038, Arhiva Procuraturii Generale a
Republicii Moldova, 2001.
28
Vezi: Dictionarul explicativ al limbii romne, Bucuresti, Univers enciclopedic, 1998,
pag. 377.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

153
A'a, spre exemplu, agentul economic P. din Republica Moldova a
ntocmit un contract de cooperare, neindicnd locul ntocmirii acestuia
n care se prevedea c# ei vor exporta din &ar# 7 cisterne din metal
inoxidabil alimentar cu capacitatea de 50 tone fiecare, la valoarea de
57400 dolari SUA destinate pentru p#strarea concentratului din suc de
mere. Destinatorul cisternelor urmnd a fi un agent economic din
Ucraina cu sediul ntr-un sat din regiunea Cern#u&i. .n baza
contractului ntocmit, reprezentantul exportatorului Ch. a ntocmit
facturile vamale 'i declara&iile vamale marfare n detaliu pe fiecare
cistern# 'i unitate de transport n parte, la fel intocmite cu caracter
fictiv. La trecerea frontierei, 'oferii a tuturor unit#&ilor de transport au
fost asigura&i cu documente duble, adic# un exemplar pentru biroul
vamal de la ie'irea din &ar# 'i un alt set de documente destinat pentru
vama de intrare in Ucraina. Raspunsurile parvenite din organele de
drept si de resort atit din Republica Moldova, cit si de peste hotare au
contractat ca firma este fantoma, iar numitul cet. I. al SUA nu este
stabilit in baza de date al SUA. Astfel pe cazul dat de catre Procuratura
Generala a Republicii Moldova a fost intentat un dosar penal pe semne
calificative de contrabanda in proportii deosebit de mari, comise la
iesire din tara
29
. Semnificativ, la acest moment este faptul ca
Departamentul Vamal a clasat in mod nejustificat de 3 ori dosarul
penal in cauza si numai la intervenirea specialistilor calificati in
urmarirea penala dosarul a fost repus spre urmarire care se efectuiaza
pina in ziua de azi de catre Centrul de Combatere a Crimelor
Economice si a Coruptiei.
Adeseori la momentul introducerii in tara a lotului de marfuri sunt
folosite documentele de trasura de caracter intern a Ucrainei sau a
Federatiei Ruse, desi aceste state au aderat la Conventiile Internationale
despre respectarea cerintelor de transportare a acestor marfuri numai
conform cerintelor Conventiei CMR, a Conventiei TIR si inclusiv a
Conventiei ONU despre contractul international de vinzare-cumparare
a marfurilor.
Astfel, la intrare in Republica Moldova, agentul economic din or.
Chisinau, T., a prezentat documentele de trasura de caracter intern din
Federatia Rusa in care era indicat doar jumatate din marfa

29
Vezi: Dosarul penal nr. 2002860030. Arhiva Departamentului Vamal. 2003.
Transparency International - Moldova

154
transportata. Lucratorii organului vamal, neclarificindu-se in situatia
data, au permis intrarea in tara a lotului de marfa nominalizat pentru a
fgi declarat la biroul vamal Chisinau, dupa ce urma ca marfa sa fie
pusa in circulatie libera. Organele de politie, efectuind un control de
rutina, au depistat camionul nominalizat cu marfa si in rezultatul
verificarii s-a contratat ca automionul transporta mai multa marfa
decit cea indicata in documentele vamale, fapt care a stat la baza
intentarii de catre comisariatul de politie sectorul Botanica a
dosarului penal nr. 2002420259
30
.
Comiterea contrabandei in domeniul relatiilor economice externe, dupa
cum am accentuat mai sus, este favorizata in majoritatea cazurilor de
intocmirea documentelor de trasura de caracter international, cit si a
documentelor de caracter national cu caracter ficitiv. Acest fapt denota
ca factorii de decizie de pe teritoriul Republicii Moldova la intocmirea
documentelor care stau la baza exportului marfii, le intocmesc cu
abateri esentiale de la cerintele legislatiei aflate in vigoare. Aceste fapte
sunt considerate ca incalcari a legislatiei nationale si nimeresc sub alte
componente de infractiune cum ar fi: Abuzul de putere sau abuzul de
serviciu, prevazuta de art. 327 Cod penal al Republicii Moldova;
Excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu, infractiune
prevazuta de art. 328 CPRM; Confectionarea, detinerea, vinzarea sau
folosirea documentelor oficiale a imprimatelor, stampilelor sau
sigiliilor false, infractiune prevazuta de art. 361 CPRM.
Infractiunile nominalizate, dupa cum si alte infractiuni comise de catre
persoanele cu functii de raspundere din organele publice sunt
considerate intr-un sir de state ca infractiuni care se atribiue la
fenomenul coruptiei. La noi in Republica Moldova, in cadrul
infractiunilor de coruptie sunt atribuite douar doua componente de
infractiune: Coruperea pasiva prevazuta de art. 324 si Coruperea activa,
prevazuta de art. 325 CPRM, fapt care are caracter ingust si nu
corespunde realitatii, evenimentelor obiective care au loc actualmente
in Republica Moldova.

30
Vezi: Dosarul penal nr. 2002420259. Arhiva Comisariatului sectorului de politie
Botanica, 2002
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

155
Reesind din cerintele legii Republicii Moldova, nr. 900- XIII din 27
iunie 1996 Privind combaterea coruptiei si protectionismului, dupa
cum si a insusi notiunii de coruptie, componenta de infractiune
susindicate, necesita a fi largite asa cum spre exemplu este indicat in
legislatia penala nationala a Romaniei, Federatiei Ruse, Republicii
Belarusi, a Republicii Letone si a altor state.
Bibliografia:
1. Constitutia Republicii Moldova.
2. Codul vamal al Republicii Moldova din 2003.
3. Codul penal al Republicii Moldova.
4. Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului.
5. Codul penal al Romaniei din 1997.
6. Comentarii la Codul penal al Republicii Moldova din 2003.
7. Cnpanounnx no xonnennnn CMR, Knmnn+y, Enpnxa, 2003
8. Conventia CMR din 1956.
9. Conventia ONU despre contractul international de vinzare-cumparare a
marfurilor.
10. Conventia TIR din 1975.
11. Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la executarea
Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie
1997, nr. 294 din 17 martie 1998, cu modificarile ulterioare din 15 iulie
1998, 14 ianuarie 1999 si 17 iunie 1999.
12. Konrpaana, Canxr-Herepypr, Rpnnuexn nenrp Hpecc, 2002.
13. K ramoxennomy xoecxy, Hnrep, Mocxna - Canxr-Herepypr, 2004.
14. Kommenrapn x ramoxennomy xoecxy, Hnrep, Mocxna - Canxr-
Herepypr, 2004.








Transparency International - Moldova

156
Vasile Lungu, doctor n drept, ULIM
Unele probleme de combatere a corup#iei $n lumina
noului Cod de procedur' penal' al Republicii
Moldova

Problemele prevenirii si combaterii coruptiei continu a fi n atentia
organelor de stat si a societtii civile.
Concomitent, de eradicarea acestui fenomen sunt preocupati si savantii
din Republica Moldova.
n limitele acestui articol asi vrea s abordez unele probleme de
combatere a coruptiei n lumina noului Cod de procedur penal (CPP).
n acest context, mentionez c implementarea noului Cod de procedur
penal pus n vigoare ncepnd cu 12 iunie 2003 cu bun dreptate poate
fi considerat ca o nou etap n democratizarea procedurii de efectuare
a urmririi penale si justitiei. Fiind elaborat n baza unor principii mai
democratice, tinndu-se cont de cerintele, recomandrile si practica
international, Codul de procedur penal actual a pus la dispozitia
organelor de urmrire penal si justitiei un sir de prghii juridice noi,
chemate s faciliteze activitatea de depistare, acumulare si fixare a
probelor.
.n primul r$nd, a lrgit drepturile participantilor n proces, ndeosebi, a
victimelor, dar si a bnuitilor, nvinuitilor n comiterea infractiunilor,
fapt, care conduce la asigurarea real a realizrii drepturilor Omului.
De exemplu, conform punctului 11) alineatul (2) art. 58 CPP victima
are dreptul s fie asistat, la actiunile procesuale efectuate cu
participarea ei de un aprtor ales.
De asemenea, n punctul 2) alineatul (2) art. 64 si n punctul 2) alineatul
(2) art. 66 CPP sunt stipulate obligatiunile organului de urmrire
penal, ale procurorului ca imediat dup retinere sau dup
recunoasterea n calitate de bnuit, sau punerea sub nvinuire s le
prezinte acestora n scris informatii despre continutul drepturilor lor,
inclusiv dreptul de a tcea si a nu mrturisi mpotriva sa, precum si
explicatii asupra tuturor drepturilor sale.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

157
.n al doilea r$nd, legislatorul a legiferat si un sir de metode si procedee
noi de documentare si administrare a activittilor infractionale, dup
cum n codul de procedur penal asa si n Legea Republicii Moldova
privind activitatea operativ de investigatii nr. 45 din 12 aprilie 1994.
n limitele articolului am s abordez unele aspecte de interpretare si
realizare a normelor procesuale penale n cadrul unor activitti de
combatere si prevenire a coruptiei. n special, acumularea probelor cu
ajutorul msurilor operative de investigatie.
Accentuez, cu ajutorul msurilor operative de investigatie, deoarece
dup cum este cunoscut actele de coruptie sunt foarte latente, iar
depistarea si documentarea lor n unele cazuri este foarte dificil sau
chiar imposibil fr utilizarea unor procedee si metode operative.
n acest context, este just reglementarea procesual penal a modului
de efectuare a msurilor operative de investigatie n cadrul
documentrii actelor infractionale care, fiind nfptuite n ordinea
prevzut de Codul de procedur penal servesc ca izvor de probe n
cauza penal.
Dac n Codul de procedur penal precedent, la compartimentul probe
nici nu se vorbea despre utilizarea rezultatelor msurilor operative de
investigatie, atunci noul Cod n al. (4) art. 93 mentioneaz c acestea
pot fi folosite ca probe, cu conditia c ele au fost efectuate n
conformitate cu legislatia n vigoare.
n al. (2) art. 303 CPP sunt stipulate msurile operative de investigatii,
care se efectueaz cu autorizarea judectorului de instructie.
Acestea sunt:
1. cercetarea domiciliului si instalarea n el a aparatelor audio si video,
de fotografiat, de filmat etc.;
2. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
3. interceptarea convorbirilor telefonice si a altor convorbiri;
4. controlul comunicrilor telegrafice si a altor convorbiri;
5. culegerea informatiei de la institutiile de telecomunicatii.
Analiza acestor msuri ne impune sugestia c efectuarea lor esential
lezeaz drepturile constitutionale a cettenilor. ns, realitatea e alta.
Aceste msuri se nfptuiesc n privinta persoanelor, care ntemeiat se
bnuiesc n comiterea unor infractiuni. Si nu a unor infractiuni
Transparency International - Moldova

158
nensemnate, dar n privinta infractiunilor intentionate - deosebit de
grave si excep#ional de grave.
De asemenea, legislatorul a prevzut o ordine deosebit si justificat de
aplicare a acestor msuri pentru a se exclude nclcarea nentemeiat a
drepturilor cettenilor. Aceasta se manifest prin naintarea de ctre
organul de cercetare penal a ordonantei motivate procurorului despre
necesitatea efecturii unei sau altei msuri operative, care la rndul su
examineaz temeinicia ordonantei dup ce prin demers adreseaz
materialele corespunztoare judectorului de instructie, care
examineaz oportunitatea msurilor si decide respectiv.
Sar prea c legislatia n cauz n msur deplin reglementeaz
ordinea de efectuare a msurilor operative de investigatie n scopul
depistrii tuturor categoriilor de infractiuni, inclusiv, si a infractiunilor
de coruptie.
De fapt, aceasta nu corespunde adevrului.
Astfel, examinnd al. (1) art. 8 al Legii Republicii Moldova privind
Activitatea operativ de investigatii, constatm c msurile mentionate
mai sus pot fi efectuate exclusiv n cazul infractiunilor grave, deosebit
de grave i excep#ional de grave, atunci cnd, n art. 135 (s.a.) a
Codului de procedur penal este stipulat c msurile mentionate mai
sus pot fi efectuate exclusiv n cazul infractiunilor deosebit de grave i
excep#ional de grave. Astfel observm contradictii ntre dou legi.
Reiesind din continutul alineatelor (4) si (5) art. 2 CPP care stipuleaz
c normele juridice cu caracter procesul din alte legi nationale pot fi
aplicate numai cu conditia includerii lor n Codul de procedur penal,
precum si faptul c acestea nu au putere juridic dac ele anuleaz sau
limiteaz drepturile si liberttile omului, concluzionm c msurile
operative de investigatie mentionate mai sus pot fi efectuate numai n
cazul investigrii infractiunilor deosebit de grave si exceptional de
grave.
Totodat, analiznd si sanctiunile articolelor Codului penal al Republicii
Moldova, care prevd responsabilitatea pentru comiterea infractiunilor
de ctre persoanele cu functii de rspundere, inclusiv si coruperea
pasiv si coruperea activ, constatm c toate aceste infractiuni nu se
raporteaz la crime deosebit de grave si exceptional de grave.
Respectiv, msurile operative de investigatie nu pot fi aplicate, si
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

159
folosite ca probe n procesul penal. Atunci cnd, dup cum arat
practica, efectuarea acestora este necesar se poate de spus la
documentarea fiecrui caz de coruptie. Deoarece, cum altfel s-ar putea
documenta convorbirile confidentiale ntre persoana care estorc,
primeste obiectul mitei si persoana care l transmite, pentru a retine
criminalul n flagrant.
Dup cum am mentionat mai sus, fr nregistrarea audio, video a
actiunilor de transmitere luare a mitei este foarte greu sau chiar
imposibil de realizat flagrantul.
Anume din aceast cauz organele operative (chiar cu sanctiunea
judectorului de instructie) efectueaz actiuni operative de investigatie,
cu nclcarea legislatiei n vigoare, adic efectueaz msuri operative
de investigatii pentru documentarea oricrui act infractional comis de
persoanele cu functii de rspundere.
n acest context. Este evident stringenta necesitate de modificare a
legislatiei n vederea acceptrii efecturii msurilor operative de
investigatii si n alte cazuri de ct cele prevzute de legislatia procesual
penal la moment.
n viziunea mea, la determinarea criteriilor n baza crora se permite
efectuarea msurilor operative de investigatii trebuie puse si alte
conditii, de ct imposibilitatea descoperirii infractiunii pe alte ci si
numai n cazul infractiunilor deosebit sau exceptional de grave.
De exemplu, acestea pot fi: minimalizarea cheltuielilor umane si
materiale; posibilitatea urgentrii documentrii actiunilor criminale si
aducerea infractorului n fata justitiei ct mai curnd posibil dup
comiterea infractiunii s.a.
De asemenea, tinnd cont de pericolul social sporit al coruptiei care
afecteaz chiar si securitatea statului, securitatea national, consider de
a raporta infractiunile de coruptie la crimele deosebit sau chiar
exceptional de grave.
n ncheiere subliniez nc odat c coruptia nu poate si nu trebuie s fie
privit doar ca un fenomen juridic, care poate fi combtut fr mari
probleme si cu metode obisnuite, simple. Sunt convins, c organele de
stat abilitate cu functia de prentmpinare si combatere a coruptiei
trebuie s utilizeze cele mai performante legi, metodici si procedee.
Transparency International - Moldova

160
Vladimir B'lan, Octavian Bejan, Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice 'i Corup&iei
Gravitatea infrac#iunilor de corup#ie dup' noul Cod
penal i implica#iile ei $n prevenirea i contracararea
fenomenului

Recent a intrat n vigoare un nou Cod penal. El a adus mai multe
noutti, n timp ce o serie de prevederi din codul precedent au fost
mentinute. Diferentierea faptelor penale dup gravitatea lor, operat n
codul anterior, s-a regsit si n actualul Cod penal, n art. 16 ntitulat
Clasificarea infractiunilor. Potrivit art. 16, infractiunile prevzute n
acest cod sunt clasificate, n functie de caracterul si gradul
prejudiciabil, n urmtoarele categorii:
- usoare,
- mai putin grave,
- grave,
- deosebit de grave,
- exceptional de grave.
Practica clasificrii infractiunilor dup gravitatea lor a fost instituit ca
o metod de realizare a unei individualizri a rspunderii si pedepsei
penale, pentru a exclude excesul de represiune. Ea a survenit reformei
penale concepute si initiate de economistul italian Cesare Beccaria, a
crui conceptie constituie fundamentul dreptului penal modern.
Individualizarea rspunderii si pedepsei penale este, bine-nteles,
realizat si prin intermediul altor instrumente ale dreptului penal, cum
ar fi: circumstantele atenuante si agravante, liberarea de rspundere si
pedeaps penal sau ncheierea acordului de recunoastere a vinovtiei.
Noi propunem ns atentiei participantilor la aceast conferint
stiintific o analiz anume a acestui instrument.
n general vorbind, estimarea gravittii unei fapte cu caracter criminal
si taxat n consecint drept infractiune, cci nu putem vorbi, cel putin
deocamdat, despre o evaluare exact, strict obiectiv a acesteia,
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

161
reprezint o chestiune stiintific si practic dificil, care suscit n
continuare discutii vii si, adesea, contradictorii.
Ulterior, metoda atribuirii gravittii faptei incriminate a nceput s fie
utilizat si n politica criminologic de prevenire si contracarare a
criminalittii. Astfel, manifestrile considerate a fi pregnant distructive,
datorit extinderii sociale pe care o capt la un moment dat, sunt
taxate a fi de o gravitate sporit si deci sunt sanctionate mult mai aspru,
dect se fcea anterior.
S vedem ns cum sunt delimitate infractiunile concrete, indicate n
partea special a Codului penal, dup gradul de gravitate. Potrivit art.
16 Cod penal:
- infractiuni usoare se consider faptele pentru care legea penal
prevede n calitate de pedeaps maxim pedeapsa nchisorii pe un
terme de pn la 2 ani inclusiv (alin. (2));
- infractiuni mai putin grave se consider faptele pentru care legea
penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen de pn
la 5 ani inclusiv (alin. (3));
- infractiuni grave se consider faptele pentru care legea penal
prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen de pn la 15
ani inclusiv (alin. (4));
- infractiuni deosebit de grave se consider infractiunile svrsite cu
intentie pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu
nchisoare pe un termen ce depseste 15 ani (alin. (5));
- infractiuni exceptional de grave se consider infractiunile svrsite
cu intentie pentru care legea penal prevede detentiune pe viat
(alin. (6)).
Rezult c putem atribui o infractiune concret la o categorie sau alta
din clasificarea dat conducndu-ne de pedeapsa stabilit de legislator.
Deoarece subiectul raportului nostru l constituie gravitatea
infractiunilor de coruptie dup clasificarea adoptat prin actualul Cod
penal si impactul ei n prevenirea si contracararea acestui flagel social,
v propunem o analiz a gravittii infractiunilor de coruptie potrivit
acestei clasificri sau, dac vreti, s le ncadrm explicit n aceast
clasificare.
Transparency International - Moldova

162
Mai nti de toate, vom preciza care infractiuni le-am considerat a fi de
coruptie, plecnd de la incriminrile stipulate n noul Cod penal. Ele
sunt, n opinia noastr, prevzute n urmtoarele articole:
- art. 191 Delapidarea averii strine;
- art. 195 nsusirea n proportii mari si deosebit de mari (svrsit
prin modalitatea prevzut n art. 191);
- art. 256 Primirea unei remuneratii ilicite pentru ndeplinirea
lucrrilor legate de deservirea populatiei;
- art. 324 Corupere pasiv;
- art. 325 Corupere activ;
- art. 326 Traficul de influent;
- art. 327 Abuzul de putere sau abuzul de serviciu;
- art. 328 Excesul de putere sau depsirea atributiilor de serviciu;
- art. 330 Primirea de ctre un functionar a recompensei ilicite;
- art. 332 Falsul n acte publice;
- art. 333 Luarea de mit;
- art. 334 Darea de mit;
- art. 335 Abuzul de serviciu;
- art. 336 Depsirea atributiilor de serviciu.
Analizat potrivit clasificrii consacrate n Codul penal (art.16),
structura dup gravitate a infractiunilor de coruptie si a modalittilor
acestora (delimitate dup alineate) se prezint astfel:
- usoare 3 sau 7,9%;
- mai putin grave 13 sau 34,2%;
- grave 19 sau 50%;
- deosebit de grave 3 sau 7,9%;
- exceptional de grave 0.
Cifrele obtinute prin cercetarea efectuat denot o situatie stranie. Pe de
o parte att opinia public (cetteni, savanti, practicieni, politicieni), ct
si autorittile publice afirm c coruptia a devenit un fenomen social
enorm si extrem de distructiv, a crui influent nociv compromite
reformele si dezvoltarea trii, iar pe de alt parte, infractiunile de
coruptie sunt considerate, prin vointa legislatorului exprimat explicit
n normele de drept penal, n mare parte a fi mai putin grave sau chiar
usoare, fiind sanctionate n modul respectiv.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

163
S abordm problema ns n detaliu. Constatm c exist infractiuni de
coruptie usoare, iar ponderea lor este de 7,9% n totalul infractiunilor de
coruptie. Usoare sunt considerate, de exemplu, faptele de fals n acte
publice (art.332) si de primirea unei remuneratii ilicite pentru
ndeplinirea lucrrilor legate de deservirea populatiei n proportii
deosebit de mari (art.256, alin.(2))!
Proportia infractiunilor apreciate ca fiind mai putin grave este de
tocmai 34,2%. n categoria acestora au fost incluse asemenea fapte
precum coruperea activ (art.325, alin.(1)), abuzul de putere sau abuzul
de serviciu (art.327, alin.(1)), primirea de ctre un functionar a
recompensei ilicite (art.330, alin.(1)) sau darea de mit n proportii mari
(art.334, alin.(2)). Dac cumulm infractiunile de coruptie considerate
usoare si mai putin grave, vedem c proportia lor n totalul
infractiunilor de coruptie ajunge la 42,1%. Prin urmare, ne putem
ntreba dac faptele de coruptie constituie, judecnd dup aprecierea
fcut n legea penal recent adoptat, ntr-adevr un fenomen social
att de periculos pe ct se vorbeste?
De remarcat c nici o fapt de coruptie nu intr n categoria
infractiunilor exceptional de grave, n conditiile n care se recunoaste c
coruptia reprezint o amenintare n adresa securittii statului.
Mentionm, n aceast ordine de idei, c n Canada actele de coruptie
svrsite de parlamentari sunt asimilate trdrii de patrie.
Mari semne de ntrebare si (de ce nu?) suspiciuni suscit sanctiunile
stabilite pentru o serie de infractiuni de coruptie (modalitti ale lor) si
anume: Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327, alin.(1)),
Excesul de putere sau depsirea atributiilor de serviciu (art.328, alin.
(1)), Primirea de ctre un functionar a recompensei ilicite (art. 330,
alin.(1)), Darea de mit (art. 334, alin. (1)) si Abuzul de serviciu
(art.335, alin. (1)). Pentru aceste infractiuni de coruptie legiuitorul a
prevzut pedeapsa cu amend (cuantumul difer de la un articol la altul)
sau cu nchisoare de pn la 3 ani cu (sau fr) privarea de dreptul de a
ocupa anumite functii sau de a exercita o anumit activitate. S
supunem aceste sanctiuni unei analize criminologice mai detaliate.
n primul rnd, ct de rezonabil este aplicarea de sanctiuni pecuniare
unor fapte motivate material si legate adesea de sume consistente?
Asemenea pedepse ar putea fi, ntr-adevr, eficace dac suma sanctiunii
Transparency International - Moldova

164
ar depsi considerabil beneficiul obtinut prin infractiunile de coruptie,
ceea ce nu prevede Codul penal. Cercetarea dosarelor penale arat c
prejudiciul cauzat prin infractiunile de coruptie sau beneficiile ncasate
de fptuitor sunt adesea n proportii deosebit de mari. Iat cteva
exemple n acest sens, ex-prim-vicepresedintele Consiliului Judetean
Edinet este nvinuit de nsusirea a peste 500 mii lei; directorul S.A.
Combinatul auto nr.7 este acuzat de nsusirea a circa 1 milion de lei;
iar directorul S.A. AROMA este bnuit de delapidarea a peste 7,5
milioane lei. Rezult c coruptia este cea mai profitabil afacere, cci
investesti cel mult 20.000 lei (art.334, alin. (1)) si poti obtine un venit
de 10, 100 sau chiar 1000 de ori mai mare. Este usor a presupune c
multi vor accepta o asemenea afacere.
n al doilea rnd, sanctiunea de 3 ani cu nchisoare depseste numai cu
un singur an pedepsele stabilite pentru infractiunile usoare (de 2 ani),
astfel nct se creeaz impresia c legislatorul (sau autorii Codului
penal) a urmrit, cu bun stiint, s ating dou obiective: s pstreze
niste pedepse usoare, dar s transfere, n acelasi timp, infractiunile n
cauz din categoria celor usoare n cea a infractiunilor mai putin grave,
pentru a nu friza bunul simt si evidentele, altfel spus s acopere starea
normativ cu aparente, artificii juridice.
n al treilea rnd, de ce amenda este utilizat ca pedeaps principal si
nu ca pedeaps complementar, asa cum permite Codul penal prin
dispozitiile art.62 Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice,
alin.(3)? n acest fel s-a oferit o posibilitate excelent de evitare a unei
pedepse mai aspre. Aceast posibilitate este folosit pe larg n practica
judiciar. De exemplu, directorul N.L. al filialei Moldtelecom din
or.X, pentru cauzarea prin abuz de serviciu (art. 327, alin. (2) pct. a) si
c) C.pen.) a unui prejudiciu de 136 mii 497 de lei a fost sanctionat
penal cu amend n mrime de 8 mii de lei; alt exemplu: directorul T.N.
al Directiei de exploatare a fondului locativ din or.X, pentru cauzarea
prin abuz de serviciu (art. 327, alin. (2) pct. a) si c) C.pen.) a unui
prejudiciu de 74 mii 889 de lei a fost sanctionat penal cu amend n
mrime de 4 mii de lei.
n al patrulea rnd, pedeapsa complementar, sub form de privare de
dreptul de a ocupa anumite functii si de a exercita anumite activitti, are
un caracter optional: cu (sau fr). Scopul acestui instrument penal
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

165
const n crearea unor conditii ce ar face imposibil, cel putin o anumit
perioad critic, svrsirea unor anumite infractiuni de persoana
condamnat pentru asemenea fapte. Prin conferirea unui caracter
optional el a fost, n realitate, ns considerabil slbit. S nu uitm c
infractiunile de coruptie n cauz pot fi comise numai n conditiile
ocuprii anumitor functii sau exercitrii unor anumite activitti. n acest
fel, dup achitarea unei amenzi penale usor suportabile functionarul
care a svrsit fapte de coruptie poate ocupa n continuare functii
importante sau exercita activittile respective, inclusiv poate continua
comportamentul infractional, ceea ce si se ntmpl de fapt.
Si n al cincilea rnd, este neclar de ce aceast pedeaps (blnd si
permeabil) a fost stabilit pentru fapte a cror gravitate este evident,
cum ar fi abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327, alin. (1) si
art.335, alin (1)), excesul de putere sau depsirea atributiilor de serviciu
(art.328, alin. (1)), primirea de ctre un functionar a recompensei ilicite
(art.330, alin.(1)). Chiar dac este vorba de primul alineat, adic de
fapte ce nu posed elemente agravante, nu este ndrepttit a omite
periculozitatea extrem si escaladarea fr precedent a fenomenului
coruptiei n societatea noastr.
De adugat c ponderea infractiunilor (modalittile lor) pentru care au
fost stipulate asemenea pedepse n totalul infractiunilor de coruptie si a
modalittile lor (delimitate de alineate) este de 13,2%, iar ntre
infractiunile si modalittile lor apreciate drept mai putin grave proportia
lor urc tocmai la 45,5%, adic aproape jumtate! Ceea ce ne permite
s conchidem c ea a fost frecvent utilizat de legislator (sau/si de
autori) n sanctionarea infractiunilor de coruptie sau, dac ne permiteti
un procedeu retoric, n atenuarea sanctionrii lor.
Binenteles c admitem si o simpl superficialitate manifestat de
alctuitorii actualului Cod penal (adoptat la 18.04.2002 si intrat n
vigoare la 12.06.2003), care au preluat, pur si simplu, sanctiunile
prevzute pentru aceste infractiuni de coruptie n Codul penal anterior
(adoptat la 24.03.1961 si intrat n vigoare la 01.07.1961). n acest caz
este vorba despre o omisiune criminologic semnificativ.
Cercetrile criminologice realizate n materie de sanctiuni penale au
relevat existenta unor legi (legitti) specifice de actiune a acestora
asupra celor care au comis infractiuni. Cunoasterea lor permite o
Transparency International - Moldova

166
utilizare rational particular a instrumentelor represive de ordin penal
pentru diverse categorii de fapte penale si de fptuitori. n spet, s-a
constatat c fat de functionari, a cror personalitate posed trsturi
distincte, este indicat aplicarea unor pedepse blnde, deoarece ele
exercit o influent optim asupra comportamentului acestora, adic
este n msur a-i opri de la comiterea unor acte de coruptie pe cei care
nu le-au svrsit si de a-i face s nu mai comit pe cei care deja le-au
svrsit si au suportat astfel de pedepse penale.
Aceste considerente si rezultatele cercetrilor criminologice n materie
i-au determinat pe autorii Codului penal precedent s stabileasc
respectivele pedepse. Problema e c legile (legittile) n discutie
actioneaz n conditii de normalitate social, dar ele si pierd puterea de
actiune n alte conditii. Or, conditiile actuale din societatea noastr sunt
de cu totul alt natur. Pe de o parte, avem de a face cu un fenomen
social de proportii uriase, dup cum arat datele culese de Transparency
International Moldova si poate fi usor de constatat prin observatia
cotidian, iar pe de alt parte, exist factori sociali puternici care
genereaz fenomenul coruptiei.
Pentru a stabili niste sanctiuni eficace si eficiente se cere a tine cont de
un criteriu fundamental: pedeapsa penal trebuie s aib capacitatea de
a-i determina pe cei mai multi indivizi s nu comit infractiunea
respectiv, pe cei care o svrsesc s renunte la svrsirea ei, iar pe cei
care au svrsit-o s nu o mai comit n viitor.
n temeiul celor afirmate ne exprimm convingerea n necesitatea
stringent de a revizui pedepsele stabilite n actualul Cod penal pentru
infractiunile de coruptie n vederea asigurrii unei capacitti sporite de
control asupra fenomenului coruptiei. Asteptm reactia cercettorilor,
practicienilor si opiniei publice vizavi de propunerea naintat si
consideratiilor exprimate.





Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

167
Gheorghe Gandrabur, magistru n drept, lector superior,
catedra Procedur# penal# 'i criminalistic#, Academia *tefan
cel Mare a M.A.I.
Aspectele deontologice de prevenire a corup#iei $n
poli#ia #'rilor Uniunii Europene. Evolu#ie. Concep#ii.
Obiective.

nainte de a ne referi la conceptiile si obiectivele deontologiei
politienesti este necesar s facem o analiz succint a unor principii
stipulate n codurile de etic profesional a unor tri din spatiul Uniunii
Europene pentru a ajunge la perspectivele internationale a deontologiei
politiei, scopul acesteia fiind ncorsetarea moral si juridic a
doritorilor de a nsusi ilegal bunuri strine pe care nu le merit.
Regulile fundamentale a unei deontologiei politienesti ne se elaboreaz
limitndu-le la o singur tar; acestea sunt inerente la o conceptie
democratic a societtii.
Este bine cunoscut si faptul c coruptia, parte component a marii
criminalitti, a devenit transfrontalier.
n Uniunea European, unde libera circulatie a persoanelor si moneda
unic sunt considerate fatetele acestei constructii europene, este necesar
de la debloca fortele de ordine din frontierele strmte, n caz contrar
am confirma un cmp larg de actiune criminalittii inclusiv coruptiei.
Deci, fr ndoial c actiunea unei politii n afara frontierelor trii sale
va rmne supus unor reguli stricte si c deontologia politieneasc va
trebui s fie tot att de respectat ca si conceptiile fiecrei tri europene,
deoarece unele divergente pot fi reiesind din regimurile de garantii
democratice si traditiile populare, religioase s.a. ale acestora.
n luna septembrie 1995, la Messina s-a pus n dezbatere problema
formrii ofiterilor de politie si compatibilizrii eticii n cadrul Statelor
democratice.
Transparency International - Moldova

168
n iunie 1996, la Strasbourg, discutia s rspndeste asupra eticii
politienesti ntr-o societate democratic, la care a luat parte si o
delegatie de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Anticipnd evenimentele tin s mentionez, c delegatia noastr a
propus acestui important forum si un proiect al continutului viitorului
cod european al deontologiei politiei, care este publicat n documentele
finale ale reuniunii nominalizate.
Importanta major a dezbaterilor de la Strasbourg const n faptul c
mai multe delegatii au demonstrat existenta codurilor de etic
politieneasc n trile pe care acestea le reprezentau si au manifestat
interesul de a cunoaste dac regulile care sunt nscrise n aceste coduri
sunt susceptibile de o generalizare. Este vorba de trile cu o democratie
bine plasat si cele care s-au deschis mai recent la principiile si valorile
democratice.
Principiile generale ale deontologiei politiei sunt concentrate n
instrumentele internationale.
Aici este cazul s fie nominalizat Codul de conduit pentru functionarii
de politie adoptat de ctre Asambleea General a Natiunilor Unite la 17
decembrie 1979 care nu contine dect opt articole foarte concise,
fiecare din acestea fiind nsotite de un scurt comentariu.
Printr-un ordin a ministerului afacerilor interne emis n 1993 politia din
tara noastr este obligat de a-l studia si respecta n scopul asigurrii
respectului si demnittii, a drepturilor si liberttilor firesti ale
cettenilor.
Un alt document important adoptat de Asambleea parlamentar a
Consiliului Europei n 1979 este declaratia despre politie care
estimeaz, c sistemul european de protectie a drepturilor omului,
inclusiv si contra coruptiei, ar fi ntrit dac politia ar avea niste reguli
deontologice situate pe segmentele respectrii drepturilor omului si
liberttilor fundamentale.
Prin utilitatea sa moral aceast declaratie ar trebui s fie subiect de
studiu n toate programele educationale ale politienesti.
Acest document contine saisprezece dispozitii deontologice prima
dintre care cere de la functionarul de politie s-si onoreze obligatiile pe
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

169
care i le ofer legea pentru protejarea concettenilor si. Ultima
dispozitie afirm c orice functionar de politie care se conformeaz cu
fidelitate dispozitiilor acestei Declaratii, are dreptul la o sustinere
activ, att moral ct si material, a colectivittii n care el si exercit
functiile sale.
Aici observm un contract deontologic ntre politie si restul populatiei
deoarece aici recunoastem pentru fiecare obligatii reciproce.
n aceast ordine de idei John Alderson, fostul Director al Politiei din
Regatele Unite, autorul crtii Drepturile omului si politia, n iunie
1996 la Strasbourg conchide c Declaratia asupra politiei plaseaz
chestiunea eticii politiei si a luptei contra coruptiei ntr-o perspectiv
international avnd o sarcin dubl care incomb functionarilor de
politie care aplicnd legislatia trile lor, trebuie si acelasi timp s
respecte obiectivul juridic si moral pe care si le-am fixat organismele
internationale.
Aceasta nseamn a rspunde la o filozofie si la imperative morale
onorabile si de a aplica dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor
Omului si a altor instrumente care protejeaz libertatea, justitia si pacea
n lume, de a cunoaste mai n particular dispozitiile Conventiei
Europene pentru aprarea Drepturilor Omului si a Liberttilor sale
Fundamentale prin acestea curtindu-si moralul de viciul
coruptibilittii.
n acelasi timp, n materie de deontologie politieneasc Regatele Unite
al Marii Britanii pun accentul si pe un control asupra politiei att din
partea tribunalelor, ct si cu ajutorul mijloacelor administrative.
Conceptul englez sustine si aspectele teoretice ale internationalismului
n materie combatere a coruptiei cu ajutorul instrumentelor
deontologice.
Concluzionnd vom mentiona c este vorba de teoria lui Karl Popper,
unul dintre cei mai remarcabili filozofi ai secolului XX care afirm, c
persoanele si nu Statele sau natiunile trebuie s fie scopul final de
actiune a organismelor internationale.
n materie de instruire, aceiasi conceptie pune accentul pe naltii
functionari de politie, care si sunt cei mai tentati de flagelul
coruptibilittii, pe calitatea moral si profesional a acestora dac se
Transparency International - Moldova

170
doreste de a dispune de un corp de politie bine informat si cu o
imunitate sntoas anticoruptional.
Primele manifestri de un interes veritabil pentru dezvoltarea
deontologiei politienesti n Franta dateaz cu nceputul secolului trecut.
n anul 1910 relevm introducerea unui anumit numr de reforme
destinate s formeze mai bine politia, mai bine s-i sensibilizeze la
misiunile lor si la sarcinile lor vis-a-vis de public.
n timpul inaugurrii primei scoli de politie n Franta, prefectul
Celestin Hennion adresndu-se la autorittile prezente a mentionat c
functia politiei cere oameni cu o judecat sigur, cu un caracter ferm,
cu o constiint clar si plin de justitie, administratia superioar trebuie
s le evite totul ce a putea s diminueze sau s umbreasc n ei aceste
rare si pretioase calitti.
Iat o adevrat filosofie a deontologiei politienesti, care rmne
valabil astzi si sperm pentru totdeauna.
ns trebuia s asteptm anul 1986 pentru ca n baza instrumentelor
internationale, prin Decretul N 86-582 din 18 martie n Franta este
instituit un Cod de deontologie al politiei nationale.
Acest document ncepe cu o serie de principii generale care redau
portretul ideal al unui politist si confirm cu un anumit numr de reguli
de conduit, care amintesc functionarului de politie conditiile utilizrii
puterilor exobirante ale dreptului comun de care acesta dispune.
Pentru ca politia s fie respectat, politistul francez este o persoan
deschis fiecrui cettean ce se ncadreaz n conditiile fixate n legi si
regulamente.
O important particular prezint articolul 12 al Codului care
stipuleaz, c ministrul de interne apr functionarii politiei nationale
contra amenintrilor, violentelor etc., ale cror ei sunt victime n
exercitiul sau n legtur cu functiile lor.
n Germania probleme deontologiei politienesti ncepe mai trziu dect
n Franta, ns cu o mai mare intensitate.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

171
n 1935 Ministrul de Interne Wilhelm Frick a publicat un cod de etic
n atentia politiei germane care cuprindea 10 principii fundamentale ale
politiei.
n 1945 urmeaz cele 7 comandamente ale politistului. Ctre anul 1960
apar Regulile fundamentale pentru viitori politisti si n 1965 Regulile
fundamentale de conduit ale Volkspolizist (politistul poporului) n
public si n raport cu populatia, n 1981 cele 10 reguli fundamentale
ale politiei berlineze, n 1987 Knigge-ul german si n sfrsit n 1985
Catalogul calittilor politistului. Este vorba de un catalog independent
de sistemul politic care afirm asa principii ca loialitate, onorarea
obligatiilor profesionale, justitia, incoruptibilitatea, onestitatea, curajul
de moment s.a.
Trebuie s dm meritul deosebit politiei germane care lucreaz cel mai
bine asupra valorilor morale a profesiei de politist din zilele noastre si
asupra recunoasterii deontologiei profesionale a politiei.
Germanii trateaz codurile de etic ca pe elemente ale unei filosofii
aparte. Ei pe bun dreptate pun ntrebarea fireasc: la ce bun pot servi
codurile de etic? Tot acestia ne previn:Trebuie s facem uz de etic
cu atentie. Nici o otrav nu este mai periculoas dect etica! O
filosofie a unui organism particular este Bundeskriminalamt sau
BKA (politia criminal german).
BKA are o filozofie nou de lucru care defineste sistemul de valori cu
sine nssi. Cred c este interesant s enumerm cteva din acestea.
- motivarea si identificarea membrilor si;
- directivele strategice care definesc situatia si obiectivele BKA n
sistemul national si international de lupt contra criminalittii s.a.
Punnd n evident dezvoltarea deontologiei politienesti n cteva tri
europene nu nseamn c celelalte state nu au meritele lor n acest
domeniu.
Am putea s discutm despre sistemul suedez si programele de instruire
a deontologiei politienesti. Lucruri interesante si importante ntru
curtarea moral a functionarilor de politie ntlnim si n codurile
deontologice ale politiei din trile europene cu o democratie n devenire
Transparency International - Moldova

172
(Albania, Belarus, Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania,
Polonia, Romnia, Rusia, Ucraina s.a.).
Suntem de prerea, c ar fi necesar si util de a avea un Cod european al
deontologiei profesionale, prere care a fost expus la diverse foruri
internationale si nationale. Acest document ar contribui la lupta comun
si mai eficace contra criminalittii si implicit contra coruptiei, la crearea
unei imagini favorabile a politiei n fata societtii.
Pe de alt parte este necesar o politic a cadrelor foarte transparent
care ar asigura angajarea si promovarea persoanelor dup criteriile
competentei si fidelittii profesionale, fr vulnerabilitti si neptate de
virusii coruptiei si ai fraudei, care s combat dar s nu fie avocati a
coruptiei.
Eficienta combaterii coruptiei nu presupune un numr exagerat al
statelor de personal ci competente legale, cadru legislativ eficient si
independent legal si rezonabil a institutiilor anticoruptie. Un
exemplu de urmat n acest sensul poate servi Spania.
Realizarea celor mentionate mai sus nsotite de perfectionarea n
confirmare a legislatiei anticoruptie si aplicarea acesteia cu maxima
eficient ar putea crea conditii mai favorabile pentru activitatea
antreprenorilor, oamenilor de afaceri pe care i-ar elibera de plti
tenebre.
O alt recomandare ar fi ca nimeni s nu se lase pcliti de ctre
elementele corupte care le promit favoruri goale si nu n ultimul rnd se
cere o ajustare a politiei, justitiei si administratiei publice la standardele
europene de activitate si asigurare.







Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

173
Larisa Micule#, 'ef de sec&ie, Procuratura General#
Privire general' asupra legisla#iei federale SUA
despre conflictul de interese.

In cadrul bursei Fulbright oferit de Guvernul SUA am efectuat n anul
2003-2004 studiul privind analiza comparativ a legislatiei federale al
SUA si Moldovei despre combaterea crimei economice si coruptiei,
unele repere ale crui le publicm astzi.
n mecanismul anti-coruptie al SUA un rol crucial l joac legislatia
privind conflictul de interese, inclusiv cea penal. Angajatii publici snt
obligati de a folosi cunostintele si talentul lor ntru beneficiul
publicului. n acelasi timp aceast activitate poate beneficia att
angajatul, ct si familia sa sau organizatiile cu care el are legtur. n
asa circumstante publicul poate fi ngrijorat c angajatul se va conduce
de alte interese dect de a-l sluji cinstit si impartial. Deoarece succesul
activittii angajatilor publici depinde n mare msura de ncrederea n ei
si integritatea lor, agentiile n care acestea activeaz pot considera n
unele circumstante improprie participarea lor la unele nsrcinri care ar
putea crea un conflict de interese. Pentru a evita conflictul de interese,
considerat de mare important , legislatia in vigoare prevede restrictiile
respective. n marea majoritate aceste prevederi se refer la :
declaratiile financiare (de venituri), cadouri si cltorii, veniturile si
activittile din afara serviciului public, angajarea rudelor (nepotismul),
restrictiile la achizitii, utilizarea propriettii si informatiei Guvernului,
activitatea politic a oficialilor publici.
Conform legislatiei mentionate, angajatii publici snt obligati de a
respecta un sir de norme etice care se reduc la cerinta de a nu folosi
oficiul public sau functia public n interesul propriu, de a actiona
impartial, si de a evita orice actiuni care ar pune la ndoial respectarea
normelor etice, integritatea guvernului. Ele prevd mai multe
componente nu numai n cadrul serviciului public, ci si dup terminarea
lui. Legislatia privind conflictul de interese de obicei se aplic fat de
oficiali si pe parcursul a cel putin unui an dup plecarea din functie.
De fapt, se poate vorbi de urmtoarele stadii ale conflictului de interese:
evitarea, declararea si retragerea. Este elaborat un mecanism de evitare
Transparency International - Moldova

174
sau solutionare a situatiilor de conflict de interese care se reduce n
principiu la: calificarea sau decalificarea din oficiu, declararea
interesului personal, codurile de conduita, restrictiile la post angajare,
mecanismele de aplicare a legislatiei (inclusiv existenta normelor
penale).
Oficialul public este obligat n cazul unui potential conflict de interese
sau existentei lui deja de a raporta imediat despre el. Exist mai multe
variante de evitare de ctre angajat a conflictelor de interese potentiale.
Astfel, n cazul cnd angajatul presupune c este n stare de conflict de
interese el urmeaz s fac o not n scris descriind potentialul conflict
superiorului su care este n drept de a solutiona conflictul, dac e
posibil de a transmite cazul unui angajat care nu este n situatie de
conflict. n aceast situatie vor fi studiate toate circumstantele privind
gravitatea chestiunii si impactul ei asupra drepturilor sau intereselor a
oricrei persoane sau publicului general, dac oficialul are sau a avut
relatii profesionale sau financiare cu partea interesat si dac da ct de
semnificativ a fost relatia. Astfel remediile de baz snt: autorecuzarea,
renuntarea oferit de organizatie, iesirea din parteneriat n unele cazuri,
contractul de blind trust. Angajatul poate s nu participe ntr-o
problem care l-ar putea pune n situatia de conflict si asta se numeste
recuzare, angajatul poate obtine o renuntare de la agentie sau o
demitere din functie. Varianta potrivit depinde de situatia concret.
Unele agentii, prin reglementri suplimentare, pot interzice sau
restrnge detinerea unor anumite interese financiare de ctre toti
angajatii sau un grup, sau pot introduce unele restrictii privind copiii
sau sotiile lor. Angajatul poate obtine o renuntare (waver) numai in
cazul n care face o not n scris oficialului responsabil de numirea lui
n termenul prevzut si oficialul determina c interesul financiar nu este
asa de substantial ca s creeze conflict de interese si s afecteze
integritatea serviciului angajatului. Renuntarea urmeaz a fi fcut n
scris.
Una din componentele cheie ale mecanismului privind prevenirea
conflictului de interese este cerinta despre declararea interesului
financiar personal. Declaratiile despre venituri au menirea de a spori
ncrederea publicului n activitatea oficialilor publici, n acelasi timp au
drept scop identificarea potentialelor conflicte de interese si evitarea lor
ntru beneficiul publicului, dar si al angajatului, depistarea si selectarea
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

175
persoanelor care din acest criteriu nu pot fi angajate n serviciul public,
precum si oferirea posibilittii de a judeca despre activitatea
functionarilor publici prin prisma interesului financiar din exterior.
O categorie de angajati publici de rang nalt din cele trei ramuri ale
puterii (circa 20.000 angajati federali) specificati n legislatie si care
detin unele functii nalte n stat completeaz un formular public. El este
completat la numirea n functie, anual si la prsirea oficiului. Raportul
public contine informatia despre orice profit din proprietatea ce-i
apartine care este n comert sau busines, ori in investitii, ori veniturile
din proprietti imobiliare, capital, titluri, hrtii de valoare, contracte pe
viitor, veniturile agonisite, beneficiile de pensionare, onorariile si alte
venituri neinvestite, responsabilitti ca credite de la anumiti membrii ai
familiei, ipoteca pentru locuinta personal, automobil, mobil si altele,
ntelegerile si contractele privind angajarea pe viitor, functii din afar (
n alte organizatii).
Ceilalti angajati de rang mediu din cele trei ramuri ale puterii, care au
responsabilitti n sectoare foarte sensibile ca contractarea, achizitiile,
administrarea granturilor si licentelor, reglementarea sau exercitarea
auditului ntreprinderilor nonfederale completeaz un formular unic
care difer de cel public prin informatia care se include, ultima
continnd mai putine date. Spre exemplu, nu se include informatia
privind veniturile din conturile bancare etc. El este completat de
angajatii noi, precum si anual.
Raportul mentionat contine compartimente care urmeaz a fi
completate despre avere (bunuri) si venituri, obligatii (datorii),functiile
din afar, acorduri sau aranjamente, cadouri sau rambursri din
cltorii.
n unele cazuri pentru evitarea conflictului de interese angajatilor li se
cere la acceptarea unor functii ssi scoat investitiile din propriettile
de care dispun si s le reinvestieasc n categoriile admisibile pentru ei.
Exist si alte formulare care contin informatie financiar si de alt gen si
care urmeaz a fi completat de ctre potentialul angajat ntr-o functie
public, cum ar fi: Declaratia de date a personalului Casei Albe,
Chestionarul pentru o pozitie n Securitatea National si Chestionarul
pentru confirmare de ctre Comitetul Senatului. Procedura de numire
de ctre Presedintele trii n functiile ce cer confirmarea Senatului
Transparency International - Moldova

176
implic prin lege completarea declaratiilor publice financiare. Ele snt
studiate nainte de numirea n functii de ctre Casa Alb, agentiile n
care nominantul va activa, de ctre Oficiul de Etica Guvernamental,
care este responsabil de concluzia final pe acest raport si de
transmiterea lui Senatului.
De asemenea Oficiul de Etic Guvernamental elaboreaz si editeaz
ndrumare privind completarea formularelor , exist un sir de alte
publicatii care snt destinate a-i ajuta pe oficialii publici s evite
conflictul de interese.
Conform legislatiei agentiile respective determin persoanele care vor
completa formularele pornind de la prevederile generale stipulate de
lege. Regula general prevede c angajatul care ntr n serviciul public
n timp de 30 de zile urmeaz s completeze formularul pentru perioada
de 12 luni precedente, apoi deja ca angajati al agentiei urmeaz s
completeze formularul anual . Agentiile pot extinde termenul pn la 90
zile n cazul existentei unor circumstante motivate si pot ntreprinde
msuri de constrngere n cazul esecului de a completa formularul sau
introducerii datelor false n el. Formularul n cauz fiind unul
confidential este protejat si utilizat doar n scopurile prevzute direct.
Ele de obicei se tin ntr-un seif nchis si snt transmise cu precautie doar
personalului autorizat care are acces la ele.
Informatia general privind datele despre angajat se reduce la numele si
prenumele angajatului, functia ocupat, gradul de salarizare dup care
se determina cine completeaz formularul respectiv, statutul de
raportare (angajat nou sau raport anual), agentia unde activeaz,
telefonul de serviciu, data numirii n functie, semntura angajatului si
data completrii, data primirii formularului de ctre agentie, informatia
privind examinarea n prealabil a formularului, informatia despre
examinarea final, comentrii.
Formularul este examinat pentru a se determina dac este completat
corect si a depista conflictele de interese si acest lucru este certificat
prin semntura examinatorului. Legislatia prevede c formularul
urmeaz a fi examinat pe parcursul a 60 de zile de la data remiterii lui.
n cazul depistrii unui conflict potential se propun msurile de
remediere a lui. De asemenea, angajatului i se explic cum s evite n
continuare astfel de situatii.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

177
Reglementrile n vigoare prevd unele scutiri care permit angajatilor
s participe la diverse fonduri de sustinere reciproc, planurile de
beneficiere a angajatilor, procurarea hrtiilor de valoare etc., dar care s
nu pun n pericol respectarea normelor etice.
Conflictul de interese al judectorilor este reglementat prin Codul de
conduit al Judectorilor SUA, care i obliga pe acestia de a se
autorecuza n cazul n care ei, sotii sau copii minori au un interes
financiar sau exist alte considerente cunoscute de ei care ar putea pune
la ndoial impartialitatea lor. Judectorului i se d pentru completare
un chestionar din 3 compartimente, care reflect potentialele conflicte
de interes si scopul acestor chestionare este de a ajuta judectorii s
scoat la iveala potentialele conflicte de interese.
Legile despre conflictul de interese au jucat un rol pozitiv n SUA, desi
exist si un sir de critici la adresa continutului lor, n special privind
declaratiile financiare. Astfel se consider c declaratia financiar
completat de ctre oficialii publici este foarte voluminoas, crend
chiar mari dificultti la completarea ei. Ulterior ea i tine ostatici din
motivul ca nu cumva ceva s fi fost completat gresit n formular. Multi
candidati la functii publice din cauza necesittii declarrii veniturilor
pentru evitarea conflictului de interese nu accept serviciul public, altii
au prsit functiile ocupate n dat ce au auzit de legea n cauz, ca s
nu aib ulterior restrictii la angajare.
La moment n SUA exist opinii exprimate de mai multi oficiali potrivit
crora desi scopurile initiale ale declaratiilor financiare nu s-au
schimbat, totusi ele pot fi atinse prin prezentarea unei informatii mai
restrnse, fapt care ar facilita completarea lor. De mentionat c un sir de
schimbri au fost deja efectuate, modificndu-se cerintele privind
informatia ce urmeaz a fi indicat. Spre exemplu, din formular a fost
scoas informatia privind suma depozitelor bancare, valoarea monetar
a bunurilor, a actiunilor detinute etc.
Conform legislatiei in vigoare nepotismul este o form de conflict de
interese. Desi notiunea este folosit mult mai larg, ea presupune de fapt
situatia n care o persoan foloseste puterea sa public pentru a obtine o
favoare, de cele mai dese ori o functie pentru membrul familiei sale.
Scopul este nu de a interzice membrilor familiei s lucreze mpreun, ci
de a exclude posibilitatea ca un oficial s favorizeze un membru al
Transparency International - Moldova

178
familiei. Nepotismul creeaz conflicte de interese atunci cnd un
membru al familiei este n subordine direct a altui membru al familiei.
Se mentioneaz c nimeni nu va fi discriminat la angajare n cazul n
care este calificat si cei mai buni vor fi selectati. Pentru a evita
nepotismul urmeaz a numi n functii dup criteriul impartialittii, pe
baz de concurs, prin procedura deschis.
Legislatia privind conflictul de interese nu se refer doar la etapa de
angajare n serviciul public dar este n vigoare pe toata durata
serviciului si n unele cazuri chiar dup terminarea lui. n cazul prsirii
serviciului, pensionrii sau demisionrii din functie snt instituite un sir
de restrictii pentru post-angajare, astfel ca functionarul s nu derive
foloase pentru sine n urma utilitarii informatiei confidentiale la care a
avut acces sau n urma asocierii lui cu Guvernul. Aceste restrictii se
refer si la cei care pleac din serviciu si la cei care rmn, astfel ca
fostii lor colegi s nu aib avantaje nejustificate.
Oficialul urmeaz s cunoasc sensul legislatiei despre conflictul de
interese care urmreste un singur scop: ca deciziile luate de el sa fie
dezinteresate, el urmeaz s declare imediat despre potentialul conflict
superiorului si superiorul s ia masuri promte.
Angajatilor li se interzice de a primi cadouri pentru activitatea ce tine
de serviciu su, de a face cadouri scumpe superiorilor, de a utiliza
informatia confidential pentru satisfacerea interesului privat, folosirea
propriettii statului n interes personal.
nvinuirile privind conflictul de interese, conform legislatiei penale, snt
mai mici pe scara culpabilittii dect mita. Desi exist propuneri de a
decriminaliza aceste actiuni prevederile n cauz snt n vigoare si
servesc drept un mecanism eficient n combaterea conflictului de
interese. Rspunderea penal survine pentru actiunile ce afecteaz
interesul financiar personal, nclcarea restrictiilor pentru fostii angajati
publici din executiv si legislativ, primirea salariilor sal altor remunerri
din alte surse dect al Guvernul SUA. Aceste nvinuiri rar se aplic
singure. Ele se folosesc n dou cazuri majore: o nvinuire privind
conflictul de interese este de obicei adugat la nvinuirea de coruptie.
Ele constituie si o baz pentru ncheierea acordului de recunoastere a
vinovtiei n cazurile unei nvinuiri de mit cu probe foarte slabe.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

179
Sergiu Negrescu, 'ef al Sec&iei organizare analiz# 'i control a
Direc&iei generale de combatere a crimei organizate MAI RM
Combaterea corup#iei $n Republica Moldova sub
aspectul combaterii crimei organizate

Onorat# asisten&#, stima&i colegi!
Am onoarea s expun prerea organelor politienesti fat de problema
abordat. Nu tind la o apreciere stiintific a fenomenului examinat, pur
si simplu este o mic generalizare a lucrului practic.
Coruptia, ca fenomen istorico-social, este un viciu a oricrui stat
indiferent de forma lui de organizare. Afectnd baza social-economic
a statului, coruptia provoac nencrederea cetteanului fat de stat,
nencrederea n dreptatea social, n realizarea legal si n plin msur
a drepturilor si liberttilor cetteanului.
Abstrgndu-m de la notiuni stiintifice, pot constata cu certitudine c,
corup#ia persist' permanent $n via#a omului si l nsoteste de la
nastere (prima mit medicului pentru ngrijirea mamei) si pn la
trecerea n eternitate (mit pentru un loc mai bun la cimitir). Nu se
refuz de mit nici educatorii n crese si grdinite, nici profesorii de la
scoli si institutii de nvtmnt, sefii de la serviciu, etc. Astfel, copilul
de la $nceput este educat n de a da sau de a lua mit.
Dup cum este apreciat n lume, coruptia este unul din elementele
crimei organizate. Corup#ia nu exist' f'r' crima organizat', iar
fenomenul crimei organizate presupune neconditionat existenta
coruptiei.
Combaterea criminalit'#ii si n special a crimei organizate si coruptiei
este forma superioar' de ap'rare a intereselor statului, bazei lui
economice si politice, drepturilor fundamentale si liberttilor legale ale
cettenilor.
Una, dintre cele mai periculoase forme a criminalittii profesioniste
este criminalitatea organizat. Ea stimuleaz elementele interlope,
unindu-le si controlndu-le, si le impune la o activitate criminal
drastic. Structurile criminale, n comun cu reprezentantii corupti ale
Transparency International - Moldova

180
organelor administratiei publice, fac tot posibilul pentru a-si extinde
sferele de influent si a ptrunde n structurile cele mai nalte a puterii
de stat, ntru reglarea intereselor sale meschine.
Totodat, liderii lumii interlope, n prezent, si-au schimbat strategia de
existent. Directiile principale de activitate sunt ndreptate n domeniul
splrii banilor, dobnditi n urma comiterii crimelor, spre afaceri
comerciale legalizate si activitti de ntreprinztor. Sumele enorme
bnesti, dobndite ilicit, se investesc n proiecte de afaceri, actiuni,
bnci comerciale, etc. Se poate de menionat c$, criminalitatea
organizat$ nu )-!i ascunde activitatea sa ci blocheaz$ reacia statului
prin intermediul corupiei. Subminnd autoritatea statului coruptia
scuteste persoanele care ader la rndurile ei de la remuscri de
constiint deoarece, omul, odat ciocnindu-se cu nedreptatea din partea
statului se crede n drept de a nsela statul. Se formeaz' un cerc $nchis.
Combaterea coruptiei, pe marginea realizrii programelor de stat,
rmne o directiei prioritar de activitate a organelor de drept ndreptat
spre contracararea implementrii criminalittii n sfera economic,
legalizrii veniturilor ilicite, lichidarea canalelor de finantare a
comunittilor si gruprilor criminale de ctre structurile comerciale.
.n contextul combaterii fenomenului corup#iei, referindu-m la
activitatea Directiei generale de combatere a crimei organizate a
Departamentului serviciilor operative al M.A.I., pot constata c, n
comun cu alte organe de drept au fost ntreprinse unele msuri
organizatorice si practice n vederea combaterii crimei organizate si
coruptiei, care au contribuit la stabilizarea situatiei criminogene n tar.
Au fost anihilate 28 grupri criminale cu 119 membri activi. La
rspundere penal au fost trasi 15 lideri criminali, asa numitii
supraveghetori si 51 membri a gruprilor criminale. Concomitent, a
sporit descoperirea infractiunilor, mai cu seam a celor cu caracter
grav.
Pe parcursul a 9 luni curent s-a constatat o tendint de crestere a
cazurilor de coruptie comise de persoane cu functii de rspundere din
organele de stat si structurile comerciale.
Serviciile abilitate n combaterea crimei organizate, au depistat, pe cale
operativ, circa, 327 infractiuni ce tin de coruptie (corupere pasiv,
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

181
corupere activ, mituirea, trafic de influent), care n consecint au adus
statului un prejudiciu material n valoare de 1 mln 347 mii lei, fiind
asigurat restituirea
a 990 mii lei.
Cazurile de corupere au fost stabilite $n:
- organele de poli&ie (27%), inclusiv (17,3%) cazuri de instigare a
colaboratorilor de poli&ie la luare de mit#,
- organele administr#rii publice (6,5%);
- structurile comerciale - (12,3%);
- organele vamale - (12,3%);
- sfera medicinii - (10%);
- organele justi&iei- (4,6%);
- sectorul de nv#&#m0nt- ( 4,24%).
n scopul realizrii sarcinii de neutralizare a bazei financiare a
gruprilor criminale, au fost desfsurate msuri operative de
investigatie si ntru stabilirea agentilor economici n care ca
administratori sau asociati figureaz reprezentantii gruprilor si
comunittilor criminale. La moment au fost stabilite 9 autoritti
criminale care asociaz 23 de agenti economici. n privinta lor se
efectueaz msuri specializate ntru documentarea activittii ilicite si
acumularea probelor necesare pentru ai diferi justitiei.
n rezultatul efecturii unei analize asupra fenomenului studiat, s-a
constatat, c majoritatea infractiunilor ce tin de coruptie, au fost comise
gratie conditiilor sau din urmtoarele cauze si mprejurri:
desfsurarea licitatiilor trucate;
nendeplinirea obligatiilor legale privind publicitatea, n cazul
achizitiilor;
atribuirea contractelor de achizitii la un pret mai mic, pentru a se
crea iluzia legalittii acestor operatiuni, ca apoi, prin ntocmirea de
acte aditionale, preturile sau tarifele s fie mrite;
ocolirea licitatiilor, prin fragmentarea valorii de achizitie, sub
valoarea impus de lege pentru organizarea de licitatii;
achizitionarea de bunuri de la intermediari, la preturi ce contineau
adaosuri comerciale mari, fiind nlturati productorii sau
importatorii directi;
Transparency International - Moldova

182
efectuarea de plti n contul unor furnizori, fr ca bunurile
contractate s fi fost livrate ori s fi fost date n contul unor lucrri si
servicii executate;
salarizarea ne adecvat muncii efectuate si eforturilor depuse;
controlul insuficient asupra activittii de serviciu a angajatilor
salariati din sfera bugetar din partea conductorilor respectivi.
Metodele de contracarare a corup#iei
Este larg rspndit opinia c existenta coruptiei se datoreaz, n primul
rnd, greuttilor economice este de ajuns de a majora salariile
functionarilor de stat si problema va fi solutionat. n realitate aceast
afirmatie nu este pe deplin just. Este important ca salariul s nu fie
mai jos de nivelul necesar de existent a personalittii. Ulterior, efectul
majorrii salariului scade. Statul nici o dat nu va putea asigura
functionarul cu profit mai mult dect le poate oferi crima organizat'.
Si activitatea organelor de drept n combaterea coruptiei este dificil,
deoarece, ele sunt supuse influentii din partea crimei organizate si sunt
expuse coruptiei.
Una din metodele eficiente de contracarare a coruptiei este crearea
conditiilor care ar mpiedica aparitia si dezvoltarea fenomenului.
Studierea experien#ei interna#ionale n domeniul combaterii coruptiei
denot c, acest proces este mpiedicat de factorii:
a) rspndirii contraventiilor ce tin de coruptie n conditiile alocrii
limitate a resurselor necesare pentru executarea justitiei;
b) limitarea anumit a posibilittilor legislatiei penale privind
definitivarea concret a indicilor coruptiei si formelor concrete de
comitere a acestor genuri de infractiuni;
c) dificulttile n depistarea operativ si demonstrarea penal-
procesual a faptelor de coruptie;
d) insuficienta influentei de prentmpinare a coruptiei prin metodele
traditionale de constrngere penal.
Diminuare nivelului coruptiei se poate atinge prin reglementarea
eficientizrii activittii organelor administrrii publice la toate nivelele.
Functionarul de stat trebuie s asigure executarea legilor ntocmai, el
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

183
trebuie s fie limitat de conditii n care va putea s-si manifesteze
propriile doleante.
n conditiile existente este actual teoria rotatiei permanente a
persoanelor cu functii de rspundere, fapt care ar mpiedica la stabilirea
legturilor ce tind spre corupere concret.
O metod eficient de contracarare a coruptiei este si controlul
permanent asupra dobndirii bunurilor de ctre functionari.
Este de mentionat faptul c, nivelul coruptiei n tar depinde direct de
nivelul de dezvoltare cultural a societtii, care la rndul su este n
strns legtur cu situatia social-economic.
n contextul tematicii acestui seminar este binevenit implementarea n
practic si realizarea pe deplin si cu succes a prevederilor Planului de
actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere
a coruptiei.













Transparency International - Moldova

184
01213 46729, 234579; =;3?3, =;@=BD3?39@EF G3H@D;I
J4BEB?KB4B L;3?3 5 N;525KBEB455 O;5D5P@7GB4B Q3GREF9@93
TBED3?7GB4B VB7RD3;79?@KKB4B JK5?@;759@93
: ;<>7<?A < >7<C1;<DEG?C;11 H<77A>I11

NB4D3 P5KB?K5G5 K3 ?XY9G5 K@ =BEF79Y97Y, Z;3\;I, P@79KI,
79;3K@ 7?B@] ?@;KI, 9B4D3 =;3?59@E^ R_ K@P@4B \BY97Y BK
=B\@D59@EF D3_@ \@X ?B]KI!...
L3KP393K9;3
Cnono "xoppynnnx", rax mnpoxo ncnontsyercx nannonantntmn
CMH, uro axe "Tonxont cnonapt pyccxoro xstxa" ornocnr ero x
"xnnxno" nexcnxe. B "Tonxonom cnonape pyccxoro xstxa"
xoppynnnx onpeenxercx xax "noxyn nsxrxamn, npoaxnocrt
onxnocrntx nnn, nonnrnuecxnx exrene", n rpexromnom
"Fontmom ronxonom cnonape nnocrpanntx cnon" napxy c
npnmepno raxnm xe oxcnennem repmnna npnnonrcx eme ono
ero snauenne: "Pasnoxenne +xonomnuecxo n nonnrnuecxo cncrem
n rocyapcrne, ntpaxammeecx n npoaxnocrn onxnocrntx nnn n
omecrnenntx exrene". Hnaue ronopx, ecnn n nepnom cnyuae peut
ner o npecrynntx ecrnnxx nnmt orentntx nnn, ro no nropom
o connantnom xnnennn, paspymnrentnom nx omecrna n nenom.
Koppynnnx - cnoxnoe mnorocrpyxrypnoe n mnpoxomacmranoe
xnnenne connantnoro n nonnrnuecxoro xapaxrepa, cnoxnocrt
xoroporo oycnonnena pasnnuntmn npnunnamn, xoropte moryr
trt crpynnnponant n +xonomnuecxne, nncrnrynnonantnte,
saxonnte, nonnrnuecxne, connantnte n mopantnte.
3xonomnuecxne npnunnt saxnmuamrcx n ntcoxo cronmocrn
xnsnn, c renennne x npoonxennm pocra, erpaannn +xonomnxn
n, xax cnecrnne, oenennm nacenennx; n nnsxnx sapaorntx
nnarax rocyapcrnenntx cnyxamnx, ntnnaunnaemtx x romy xe c
onosannem; n nexnsnecnoconom rocyapcrnennom mxere.
Hncrnrynnonantnte npnunnt nxnmuamr nenpannntnym xaponym
nonnrnxy, xoropax npnnonr x noncxy cnocoon nonyuennx
nesaxonntx oxoon; ntnnxenne na ornercrnennte onxnocrn
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

185
nexomnerenrntx nnn; orcyrcrnne rnacnocrn n exrentnocrn
nenrpantno n mecrno nynnuno amnnncrpannn; nsnnmnxx
cnooa, npeocrannennax ornercrnenntm nnnam; cnnxennte
nosmoxnocrn onnuennx xoppymnnponanntx nnn; neocrarounoe
ocnamenne npanooxpannrentntx opranon rexnnuecxnmn
cpecrnamn; orcyrcrnne rpeyemtx nmcxnx pecypcon n
+]]exrnnntx raxrnuecxnx cpecrn. 3axonnte npnunnt nxnmuamr
nexoropte neopaorxn n saxonoarentcrne, a raxxe orcyrcrnne
pxa +]]exrnnntx mexannsmon nx ero ntnonnennx.
Connantnte n mopantnte npnunnt cnxsant c rpannnxmn,
mnponosspennem, xyntrypo n nxnmuamr pasomenne n
emopannsannm omecrna; paspymenne +rnuecxnx nennocre;
neocrarounoe npocnemenne rpaxancxoro omecrna; rpaxancxym
anarnm n naccnnnocrt; omecrnennym repnnmocrt; connantnym
nonxpnsannm; neopoconecrnym nonnrnuecxym xonxypennnm;
snoynorpenenne nnacrtm n ornomennn cpecrn maccono
nn]opmannn. Honnrnuecxne npnunnt saxnmuamrcx n orcyrcrnnn
nonnrnuecxo nonn n ornercrnennocrn; cymecrnonannn nexoroptx
nnyrpennnx n nnemnnx ]axropon, xoropte nanxstnamr rpynnonte
nnrepect npn npnnxrnn pemenn; nepemennn nponem nocrountx
paonon; n omnxax n xoe peannsannn +xonomnuecxnx n
connantntx pe]opm; neopoconecrno nonnrnuecxo
xonxypennnn; snoynorpenennn nnacrtm n ornomennn cpecrn
maccono nn]opmannn. Mnoxecrno en o xoppynnnn yxastnaer na
pasnoopasne c]ep nopaxennx n cnoxnocrt ecrnn, rpeyemtx
nx npeynpexennx n optt c +rnm xnnennem.
B ycrntx ncxyccnxx n n nnreparypy ncrpeuaercx yrnepxenne, c
xoroptm moxno nocnopnrt: xoppynnnx connantnoe xnnenne n ne
noaercx npanonomy nosecrnnm. Onaxo nce, uro cymecrnyer n
omecrne n nopoxeno nm, xnnxercx connantntm xnnennem:
npecrynnenne, napxornsm, reppopnsm, oprannsonannax
npecrynnocrt n r. n. Hcxyccrno mpncra saxnmuaercx, no-nepntx, n
rom, urot ntennrt raxne npoxnnennx, xoropte noamrcx
nnemnemy xonrponm, n art nx aexnarnoe mpnnuecxoe onncanne;
no-nroptx, yunrtnart neoxonmocrt xoncrpynponannx raxo
cncremt mpnnuecxnx mep nosecrnnx, xoropax t nxnmuana ne
rontxo mept naxasannx, no n mept npeynpexennx, mept
Transparency International - Moldova

186
noccranonnennx napymenntx npan n saxonntx nnrepecon, omne
oprannsannonnte mept (nn]opmannonno-anannrnuecxne,
nanpannennte na nporpammnponanne optt c xoppynnne,
cosanne n conepmencrnonanne npanono ocnont optt c ne,
nororonxy xapon nanexame xnann]nxannn n pyrne); n-
rpertnx, nnecrn naexnte mpnnuecxne ocnonannx nx
nnnnnyannsannn yrononno ornercrnennocrn pasntx cyexron,
omecrnennax onacnocrt exnn xoroptx ne xnnxercx
roxecrnenno. Haxonen, naxno paspaorart raxne saxonnte
nponeypt pacxptrnx, npeceuennx n oxastnannx ]axron
xoppynnnn, xoropte tnn t aexnarnt mexannsmam conepmennx n
samnrt xoppynnnonntx npecrynnenn (coxptrnx, pacnpeenennx
pone c ntenennem ]nryp oprannsaropon, ncnonnnrene n pyrnx,
cosannx cncrem nerannsannn npecrynntx oxoon n r. n.).
Cymecrnyer mnenne, uro nx Pecnynnxn Monona noome
xapaxrepno nsxrounnuecrno, a nponema xoppynnnn cnonrcx n
ocnonnom x nponeme rocyapcrnennoro unnonnnxa, ntmorammero
nsxrxy, n cnxstnaercx c ycnnennem ponn rocyapcrna n xnsnn
omecrna. Vrnepxenne rnna ner rocyapcrna ner nsxrxn
ananornuno pyromy: ner uenonexa - ner nponemt, rem onee,
uro macmrat noxyna-npoaxnocrn pacryr n nerocyapcrnenno
c]epe.
Fopta c xoppynnne onxna orneuart ncem rpeonannxm optt c
npecrynnocrtm. Coornercrnenno, omym oprannsannm optt c
xoppynnnonno npecrynnocrtm cneyer asnponart na:
nocroxnnom anannse nsmenenn xoppynnnn n ee npnunn;
onpeenennn crparernn n raxrnxn optt c ne c yuerom
peantntx connantno-+xonomnuecxnx, nonnrnuecxnx ycnonn,
cocroxnnx omecrnennoro cosnannx, npanooxpannrentno
cncremt;
ocnone saxona, a ne nosaxonntx axron; Hpn +rom
oecneunnart pasnnrne anrnxoppynnnonnoro saxonoarentcrna
c ncnontsonannem cpecrn pasntx orpacne npana,
xomnnexcnoro noxoa;
paspaorxe nenentx nsanmoynxsanntx nporpamm optt c
xoppynnne n Pecnynnxe Monona, npnuem peantno
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

187
oecneuenntx n marepnantnom, xaponom, npanonom
ornomennxx;
cnennannsnponanno nororonxe xapon n ntenennn n
npanooxpannrentntx opranax cnennannsnponanntx
nopasenenn;
ncnontsonannn nomomn pasntx nncrnryron rpaxancxoro
omecrna, nacenennx, mpnnuecxnx nnn (nxnmuax
corpynnuecrno anxon);
cncremarnuecxo onenxe pesyntraron paort n xoppexrnponxe
mep.
B nnane +-./1+ 24/6724/96/:;= neoxonmo, npexe ncero,
ncxnmuart ncnontsonanne xoppynnnn xax cpecrna cranonnennx n
yxpennennx nontx omecrnenntx ornomenn, cosannx
connantno onopt nontx ornomenn, a raxxe npecexart
ormtnanne, npnymnoxenne xpnmnnantntx xannranon.
Hpn >2/@;ABC:+D 24/6724/96/:;; xoppynnnn naxnt:
ycranonnenne raxoro coepxannx cnyxamnm, xoropoe cnocono
oecneunrt nm n nx cemtxm ocront yponent xnsnn;
nontmennt xonrpont sa: oxoamn n pacxoamn
rocyapcrnenntx n pxx nntx xareropn cnyxamnx; acnexramn
noneennx, nsanmocnxsannoro c xoppynnne (ntaua
nn]opmannn, ne nonexame o]nnnantnomy
pacnpocrpanennm, n r. n.); xapono nonnrnxo,
ncnontsonannem, n rom uncne porannn xapon;
pexnm oecneuennx esonacnocrn nnn, ocymecrnnxmmnx
opty c xoppynnne, npecrynnocrtm, a raxxe nx ceme;
ycrpanennx ]axron pacxoxennx saxpennenntx saxonom saau,
nonnomoun pasntx cyexron n npanontx cpecrn nx
oecneuennx;
nneennx pexnma ncxnmunrentno cnyxenoro ncnontsonannx
oporocroxmnx rocyapcrnenntx xnaprnp, oconxxon, ntror,
npeocrannxemtx n cnxsn c sanxrnem rocyapcrnenno
onxnocrn, npn rapanrnponannocrn uacrnoro xnntx na omnx,
npeycmorpenntx saxonom ycnonnxx;
nponsnocrno ncex ntnnar ns mxerno cncremt Pecnynnxn
Monona rontxo na ocnone saxona.
Transparency International - Moldova

188
E4AF++G4A:;I/BC:A= 6/=I/BC:+>IC onxna neyxnonno
ocymecrnnxrtcx rontxo n pamxax n na ocnone saxona, npn
conmennn npesymnnnn nennnonnocrn, nnnnnyannsannn
yrononno ornercrnennocrn, naxasannx n c ncnontsonannem ncero
apcenana npanontx cpecrn (ncnnnnnnapntx, amnnncrparnnntx,
rpaxancxo-, yrononno-npanontx).
Fopta c xoppynnnonno npecrynnocrtm nxnmuaer noccranonnenne
napymenntx saxonntx nnrepecon n npan, nosmemenne npea,
pe]opmnponanne na ocnone saxona omecrnenntx, ne
xoppynnnonntx ornomenn.
Kpane naxno oecneuenne nsanmocnxsno optt c
oprannsonanno npecrynnocrtm n xoppynnne. Tax, nanpnmep,
npoexr, onynnxonannt n rasere Hesanncnmax Monona or 24
anpenx 2004 roa Hannonantnax crparernx no npeynpexennm n
opte c xoppynnne orpaxaer nexoropte acnexrt optt c
xoppynnne npenenrnnnoro xapaxrepa. `7KB?KI25 =;5Kb5=325
=;@DR=;@_D@K5Y 5 \B;F\I 7 GB;;R=b5@] Y?EY^97Y: rnanencrno
saxona; npesymnnnx nennnonnocrn; panencrno ncex rpaxan nepe
saxonom n oecneuenne cnoonoro ocryna x npanocynm;
conmenne ocnonntx npan n cnoo uenonexa; oecneuenne
pasenennx rpex nerne rocyapcrnenno nnacrn.
Hpornnoecrnne xoppynnnn - nnrentnt nponecc. 3ro xnnenne
ne moxer trt ncxopeneno nonnocrtm, onaxo ono onxno trt
ymentmeno nocpecrnom crpororo xonrponx, xax nyrem npnmenennx
npeynpenrentntx mep, nanenenntx na xpnmnnorennte ]axropt
n na ycrpanenne yxsnnmtx nx xoppynnnn mecr, rax n nyrem
nenocpecrnennoro ntxnnennx ]axron xoppynnnn, c npnnneuennem
nnnonntx x yrononno-npanono, rpaxancxo n nnoro poa
ornercrnennocrn na ocnonannn saxonoarentcrna.
K/4M, :A24AFB/::M/ :A 24/6724/96/:;/ ; -+4C-7 > N+4472@;/O:
conepmencrnonanne saxonoarentno ast;
oecneuenne rnacnocrn n ornercrnennocrn n nonnrnuecxo
exrentnocrn;
nontmenne +]]exrnnnocrn nncrnrynnonantno cncremt;
cnnxenne nnnxnnx xoppynnnn na uacrnt cexrop;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

189
yxpennenne corpynnuecrna rocyapcrnenntx nncrnryron c
rpaxancxnm omecrnom;
pacmnpenne mexynaponoro corpynnuecrna.
J?><2KL<;9MM93 21CE79CA79:
1. Kpnmnnonornx. Vuennx nx BV3on. / Ho peaxnne onrono A. H.
- Hsanne 2-e ononnennoe n nsmenennoe - Mocxna: Hsarentcrno
Hopma, - 2001 r.,
2. Hnmaxon C. M. 3apyexnax xpnmnnonornx. Mocxna: Hsarentcxax
rpynna Hn]pa * M Hopma , - 1997 r.,
3. Hannonantnax crparernx no npeynpexennm n opte c xoppynnne.
Hpoexr. // Hesanncnmax Monona or 24 anpenx 2004 roa,
4. Hpoexr 3axona Poccncxo ueepannn"Ocnont saxonoarentcrna o
anrnxoppynnnonno nonnrnxe"N 216592-3, nnocnrcx enyraramn
Iocyapcrnenno ymt A.A. Acnaxanontm, H.M. Fesopoontm n
B.H. Bopornnxontm (nnecen 19.06.2002, orosnan anropamn n mapre
2004 r.)













Transparency International - Moldova

190
Gheorghe Butnaru, Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice 'i Corup&iei
Impedimente juridice $n relevarea i cercetarea
infrac#iunilor de corup#ie

Recent, Republica Moldova si-a manifestat oficial dorinta si intentia de
a se integra n Uniunea European. Aceast optiune politic major
implic asumarea de ctre autorittile publice a unor angajamente, pe
ct de responsabile, pe att de dificile, de a cror realizare este
conditionat acceptarea statului nostru n marea familie european. De
rnd cu alte capitole dificile ce urmeaz a fi ndeplinite, Republica
Moldova trebuie s nregistreze progrese serioase n diminuarea
nivelului de coruptie. Or, actualul proces de extindere a Uniunii
Europene ne demonstreaz nc odat c Bruxelul nainteaz exigente
deosebite, fat de statele candidate, la capitolul diminurii coruptiei.
Cu regret, la ora actual coruptia nregistreaz proportii
incomensurabile si inacceptabile pentru societatea noastr, producnd
un impact dezastruos asupra sferelor politicului, economicului si
socialului.
Este totusi mbucurtor faptul c n ultimul timp organele de drept din
Republica Moldova si-au intensificat activitatea de prevenire si
contracarare a infractiunilor de coruptie, inclusiv a celor comise de
persoane cu nalte functii, prin relevarea si investigarea unor cazuri care
se nscriu n categoria marii coruptii. Aceasta este doar o etap
incipient n dificilul si ndelungatul proces de diminuare a
fenomenului coruptiei n Republica Moldova.
Deoarece coruptia a atins cote alarmante n societate, din partea
organelor de drept se cer, de rnd cu msurile de prevenire a acestui
flagel social, actiuni ferme de contracarare.
Printre conditiile contracarrii eficiente a coruptiei se nscrie si cadrul
legislativ care reglementeaz activitatea organelor de drept. Pe de o
parte, acesta trebuie s ofere conditii propice pentru realizarea justitiei
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

191
penale n domeniul contracarrii coruptiei, ns pe de alt parte, el
trebuie s fie conform standardelor democratice.
Actualmente, cadrul normativ national care reglementeaz activitatea
de contracarare a coruptiei include Constitutia Republicii Moldova,
Codul penal, Codul de procedur penal, Legea cu privire la activitatea
operativ de investigatii, Legea cu privire la combaterea coruptiei si
protectionismului, Legea cu privire la protectia de stat a prtii vtmate,
a martorului si altor persoane care acord ajutor n procesul penal etc.
Este mbucurtor faptul c organele de drept dispun de o baz juridic
bogat, care le ofer mai multe alternative legislative n proiectarea si
realizarea activittii de relevare si investigare a faptelor infractionale,
inclusiv a celor de coruptie. Totodat, se cere ns a determina, prin
prisma actelor normative sus-mentionate, limitele acestor alternative
legislative si obstacolele ce mpiedic realizarea eficient a justitiei
penale n cauzele cu privire la infractiunile de coruptie. n acest sens, o
prim remarc se impune asupra Codului de procedur penal si a
Codului penal.
Nu ncape ndoial c prin punerea n aplicare la 12 iunie 2003 a unui
nou Cod penal si de procedur penal a fost realizat, desi cu ntrziere,
un pas important n directia ajustrii sistemului de drept national la
standardele democratice internationale privind protectia drepturilor si
liberttilor omului. Prin implementarea acestor acte normative s-a
urmrit deopotriv ntrirea garantiilor de respectare a drepturilor
omului si perfectionarea cadrului legislativ n materie. Dar dincolo de
avantajele pe care ni le-a adus implementarea codurilor sus-artate, n
practica de urmrire penal a infractiunilor de coruptie au fost relevate
o serie de impedimente juridice, care creeaz dificultti organelor de
urmrire penal la depistarea si cercetarea actelor de coruptie. Astfel,
potrivit art. 135, alin. (1) C. pr. pen., interceptarea convorbirilor
telefonice, prin radio sau a altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor
tehnice, poate fi efectuat doar n cauzele cu privire la infractiunile
deosebit de grave si exceptional de grave. Dac e s purcedem la o
simpl analiz a capitolelor XV-XVI din Codul penal al Republicii
Moldova, observm c nici una dintre infractiunile de coruptie
prevzute n capitolele respective, nu se nscriu n categoria celor
deosebit de grave sau exceptional de grave, fapt care face imposibil
efectuarea interceptrii comunicrilor la cercetarea acestor infractiuni.
Transparency International - Moldova

192
Avnd ns n vedere faptul c infractiunile de coruptie se
caracterizeaz prin particularitti distincte, la investigarea lor este
necesar a efectua, n frecvente situatii, acte de urmrire penal sau
actiuni operative de investigatii cu utilizarea mijloacelor tehnice
speciale.
Deocamdat, lucrtorii organelor de urmrire penal au gsit drept
solutie pentru depsirea acestui obstacol juridic prevederile art. 6, alin.
(2), pct. 2) din Legea nr. 45-XIII din 12.04.1994 cu privire la
activitatea operativ de investigatii, care permit efectuarea
interceptrilor convorbirilor telefonice si a altor convorbiri n cazurile
referitoare la infractiunile grave. O atare situatie nu poate fi considerat
ns ca o alternativ normativ pentru organele de urmrire penal, ci
mai degrab un ascunzis juridic descoperit gratie ingeniozittii
practicienilor. Mai mult dect att, sub aspectul probatiunii exist o
deosebire semnificativ dintre rezultatele obtinute prin actiunea de
urmrire penal reglementat n art. 135 C. pr. pen. si msura operativ
de investigatii prevzut de art. 6, alin. (2), pct. 2) din Legea cu privire
la activitatea operativ de investigatii. Prin urmare, n vederea
eliminrii obstacolului juridic sus-mentionat, se impune modificarea
art. 135 din Codul de procedur penal n varianta ce ar permite
efectuarea interceptrii comunicrilor si n cazul infractiunilor de
coruptie.
Este bine stiut c n prevenirea si contracararea coruptiei un rol
important l are cooperarea organelor de justitie cu cettenii. O
colaborare eficient dintre organele de drept si populatie este posibil n
conditiile functionrii unui mecanism juridic si institutional, n msur
s ofere garantii de securitate persoanelor care acord ajutor la
relevarea, urmrirea penal si judecarea cazurilor de coruptie.
Actualul Cod de procedur penal prevede modalitti speciale de
audiere a martorului si protectie a lui. Numai c n sensul art. 110, alin.
(1) C. pr. pen. modalittile speciale de audiere sunt aplicabile n
cazurile n care exist motive temeinice de a considera c viata,
integritatea corporal sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate
a lui sunt n pericol n legtur cu declaratiile pe care acesta le face ntr-
o cauz penal privind o infractiune grav, deosebit de grav si dac
exist mijloacele tehnice respective. Norma juridic n cauz indic
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

193
drept motive de aplicare a modalittilor speciale de audiere existenta
pericolului la viata, integritatea corporal sau libertatea martorului.
Printre aceste motive nu sunt indicate securitatea profesional,
securitatea economic si reputatia martorului.
Este cunoscut faptul c la ora actual n Republica Moldova este
rspndit forma coruptiei institutionalizate. Prin urmare, chiar si n
cazurile n care functionarilor din cadrul institutiilor publice le este
cunoscut faptul c superiorii lor se dedau la acte de coruptie, acestia vor
evita s sesizeze organele de urmrire penal de teama hrtuirii
profesionale ulterioare din parte celor denuntati, rfuial care va
produce un impact negativ direct asupra securittii economice nu doar a
sa, ci si a ntregii familii.
n anul 1998 cadrul legislativ national n domeniul prevenirii si
contracarrii criminalittii a fost completat cu Legea nr. 1458-XIII din
28-01.1998 privind protectia de stat a prtii vtmate, a martorilor si
altor persoane care acord ajutor n procesul penal. Un atare instrument
juridic este absolut necesar pentru orice stat, mai ales pentru trile n
care se nregistreaz un nivel nalt al criminalittii violente, al
criminalittii de grup, al crimei organizate, inclusiv a coruptiei. Pe lng
faptul c n prezent aceast lege este practic inoperant, dispozitiile ei
nu sunt deocamdat aplicabile n privinta cauzelor referitoare la
infractiunile de coruptie. Astfel, potrivit art. 1, alin. (2) din Legea
privind protectia de stat a prtii vtmate, a martorilor si altor persoane
care acord ajutor n procesul penal aplicarea procedurii de protectie
de stat este considerat adecvat n cazul cnd se constat dependenta
direct a pozitiei persoanei, creia urmeaz s i se acorde protectie de
stat, de perspectiva depistrii, prevenirii, curmrii, cercetrii si
descoperirii crimelor, precum si a examinrii judiciare a dosarelor
penale ce tin de crima organizat.
n pct. 2) al compartimentului Actiuni complimentare n perioada
2004-2005 din proiectul Planului de actiuni pentru realizarea
Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei este
preconizat elaborarea unui mecanism de implementare a Legii privind
protectia de stat a prtii vtmate, a martorilor si altor persoane care
acord ajutor n procesul penal. n contextul realizrii acestei msuri
este oportun a opera modificri corespunztoare si n continutul Legii.
Transparency International - Moldova

194
Coruptia aduce atingeri att drepturilor si intereselor legale ale
cettenilor, ct si actului de administrare public, afectnd grav
functionarea normal a institutiilor publice. Realizarea unei campanii
eficiente de prevenire si contracarare a coruptiei necesit demararea
unui complex de msuri concomitente orientate spre relevarea,
urmrirea penal si judecarea cazurilor referitoare la actele de coruptie
comise n sfera judiciarului, executivului si legislativului. Pentru a
realiza eficient astfel de msuri este necesar a elimina o serie de
impedimente juridice specifice. La acestea se refer si statutul juridic
special de care se bucur anumite persoane cu functii de rspundere
(deputati si judectori). Astfel, datorit procedurilor dificile de ridicare
a imunittii judectorilor si deputatilor prevzute de Legea nr. 544-XIII
din 20.07.1995 cu privire la statutul judectorului si Legea nr. 39-XIII
din 07.04.1994 despre statutul deputatului este foarte greu sau chiar
imposibil, n anumite cazuri, a releva si a proba existenta actului de
coruptie si vinovtia fptuitorului. Din aceste considerente, n proiectul
Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei anticoruptie este
preconizat operarea de modificri legislative care ar prevedea o
procedur simplificat de ridicare a imunittii deputatilor si
judectorilor.
De mentionat c pe parcursul activittii organelor de urmrire penal
privind contracararea infractiunilor de coruptie sunt depistate si alte
impedimente juridice privitoare la relevarea si cercetarea actelor de
coruptie, dect cele expuse n cadrul prezentei reuniuni.









Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

195
Atelierul III. Fenomenul corup#iei: aspect economic

Efim Obreja, Transparency International Moldova
Corup#ia $n sistemul achizi#iilor publice i
consecin#ele ei

Este cunoscut c pentru achizitii publice att la nivel national, ct si cel
international anual se aloc sume enorme de resurse publice care sunt
plasate sub controlul agentilor publici individuali. Sarcina fiecrei
institutii publice este de a utiliza ct mai eficient aceste mijloace
destinate procurrii de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesittile
statului.
Experienta international, dar si national, relev c sistemul de
achizitii publice este o tint privilegiat a fenomenului de coruptie.
Acest sistem este inevitabil afectat de coruptie n cazul n care nu sunt
implementate principiile recunoscute de efectuare a achizitiilor publice.
Impactul negativ al coruptiei n domeniul achizitiilor publice sunt
utilizarea ineficient a mijloacelor publice si sustragerea ilegal a
acestor mijloace, precum si deteriorarea normelor etice ale societtii,
pierderea ncrederii cetteanului n serviciile publice si institutiile
democratice.
n domeniul achizitiilor publice att sumele totale a cheltuielilor, ct si
sumele unor contracte sunt destul de mari, de aici si posibilitti mari
pentru coruptie. De regul, coruptia se manifest prin mituirea
functionarilor, efectuarea pltilor unui anumit procent din suma
afacerilor si n alte forme de corupere. Remunerarea posibil pentru un
contract, organizat pentru persoana necesar, poate s depseasc
salariul oficial al functionarului ce a luat decizia pentru toat viata lui.
Ispita este mare, iar riscul de a fi pedepsit frecvent este relativ mic. n
toat lumea, traditional, cele mai mari si mai convingtoare cazuri de
coruptie cunoscute sunt legate de proiectele din domeniul constructiilor
obiectelor de stat: aeroporturilor, barajelor, soselelor, statiilor de metro,
sistemelor de asigurare cu ap, gaze etc. Printre alte tinte principale se
Transparency International - Moldova

196
afl tehnica costisitoare (parcuri de autobuze, utilaj de constructie,
avioane, automobile, tractoare, turbine, generatoare etc.), precum si
medicamentele, manualele, uniformele, care sunt achizitionate din an n
an n cantitti enorme. Din domeniile noi cel mai bine este pregtit
terenul pentru coruptia n domeniul tehnologiilor informationale, pentru
c putin cine se descurc n esenta lor, dar, n acelasi timp, aici se
semneaz o multime de contracte costisitoare.
Coruperea n achizitiile publice poate avea loc n modul su traditional
prin darea direct a unei mite functionarului respectiv pentru a cstiga
contractul de achizitie. Deseori, ns, mita reprezint un depozit
electronic pe cont ntr-o banc strin, actiuni ale corporatiei, loc
achitat ntr-o institutie de nvtmnt de elit pentru fecior sau fiic etc.
Coruptia n sistemul achizitiilor publice poate fi divizat n 2 etape: I la
etapa anterioar procesului de achizitie (adic la etapa efecturii
licitatiei (concursului) pentru determinarea cstigtorului contractului
de achizitie); II dup semnarea contractului de achizitie.
La etapa I coruptia are loc:
- pentru includerea firmei n lista limitat de concurenti;
- pentru a ndemna clientul s formuleze cerintele sale astfel nct
cstigtorul concursului s fie anticipat;
- pentru luarea deciziei de cstig n favoarea persoanei concrete;
- exclusiv ntre firmele concurente prin ntelegerea ntre ele din timp
cine va depune cererea de participare la concurs, ce pret va propune,
cine va cstiga si cum va fi mprtit venitul.
La etapa a II coruptia se manifest prin:
- livrarea mrfurilor de modele mai ieftine;
- utilizarea materialelor de constructie de o calitate mai proast;
- modificarea conditiilor contractului (majorarea volumului mrfurilor
vndute sau lucrrilor prestate, prezentarea conturilor exagerate pentru
mrfurile livrate sau lucrrile prestate);
- programarea si executarea proiectelor antieconomice si inutile;
- finantarea ilegal a partidelor politice si campaniilor electorale.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

197
Achizitiile publice efectuate n Republica Moldova
n perioada 2000 - 9 luni 2002
639.0
40%
1589.6
60%
achizitii publice prin Agentia pentru Achizitii
achizitii publice fr respectarea procedurilor de achizitie
Studiul efectuat anterior
31
n domeniul achizitiilor publice al Republicii
Moldova denot c n lipsa reglementrilor legale, bazate pe principiile
recunoscute privind achizitiile publice, sistemul de achizitii publice
poate fi afectat de coruptie, manifestndu-se prin dimensiunile
abuzurilor relevate si utilizarea ineficient a mijloacelor publice.
Adoptarea n anul 1997 n Republica Moldova a unei legi speciale
32
,
precum si nfiintarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice
(ANAP) a contribuit la mbunttirea simtitoare a situatiei n acest
domeniu, reducndu-se tendintele negative n acest sistem si punndu-
se sub un control procesul de achizitii publice n Moldova. ns
problemele care nc mai exist n acest domeniu si nclcrile relevate
nu permit de a considera c situatia privind achizitiile publice n
Moldova sunt pe deplin satisfctoare. Despre abaterile de la principiile
de efectuare a achizitiilor publice, nclcrile sau abaterile de la
legislatie, problemele care exist n domeniul achizitiilor publice,
precum si despre posibila utilizare ineficient a mijloacelor publice ne
confirm materialele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, Curtii
de Conturi si Bncii Mondiale (BM).
Astfel, conform datelor Curtii de Conturi
33
n perioada 2000 - 9 luni
2002 circa 40%
din volumul
achizitiilor
nregistrate de
ANAP au fost
utilizate pentru
contractarea
procurrilor fr
respectarea
procedurilor de

31
Efim Obreja, Viorelia Gsc, Teodor Potrniche Achizitiile Publice si Etica Public:
viziuni privind combaterea coruptiei, Transparency International Moldova, Chisinu,
2002.
32
Legea achizitiei de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesittile statului nr.1166-XIII
din 30.04.97 (M.O. nr.67-68 din 16.10.1997, art.551).
33
Hotrrea Curtii de Conturi nr.7 din 18.02.2003 privind rezultatele controlului asupra
respectrii Legii achizitiei de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesittile statului nr.
1166-XIII din 30.04.1997 (M.O. nr.67-69, 11.04.2003).
Transparency International - Moldova

198
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
Mil.lei
2000 2001 2002 Anul
Cheltuielile efectuate pentru achizitii si cota cheltuielilor aprobate de
ANAP n perioada 2000-2002
Valoarea cont ract elor aprobat e de ANAP Chelt uielile Guvernului pentru achizitii
48
21
29 31
9 12
29
20
43
67
42
49
0
10
20
30
40
50
60
70
%

d
i
n

t
o
t
a
l
Licit atie public Cererea ofert elor de
preturi
Achizitia dint r-o surs
Metoda de procurare
Achizi#iile publice aprobate de ANAP $n perioada 2000-2002
2000 2001 2002 2000-9l 2002
achizitie. Conform datelor BM
34
valoarea total a contractelor de
achizitie aprobate de ANAP n perioada 2000-2002 constituie 40-60%
din valoarea total
a cheltuielilor
guvernului pentru
achizitii. Pe de alt
parte, aceleasi
surse denot c
deseori a fost
ocolit aplicarea
metodei licitatiei
publice ca metod
preferabil
stipulat de lege. Metoda de procurare achizitia dintr-o singur surs
predomin, cota achizitiilor efectuate prin aceast metod constituind n
diferite perioade de la 42 la 67%. Aceste date demonstreaz c
institutia public, efectund achizitii publice, contacteaz direct cu un
singur furnizor fr nici o competitie. Prin aceasta nu se ncurajeaz
concurenta caracteristic pentru economia de piat, ce ar contribui la
sporirea calittii si diminuarea preturilor mrfurilor, lucrrilor si
serviciilor achizitionate.
Realitatea mai
denot c n
diverse cazuri
institutiile
publice continu
s ncheie
contracte de
achizitie
neeconomice si
c persist nc
rezistenta
institutiilor
publice la implementarea mecanismelor de achizitii publice.

34
Republica Moldova. Raportul de evaluare a achizitiilor trii, Banca Mondial,
Unitatea Politicile de Operatiuni si Servicii, Regiunea Europei si Asiei Centrale, iunie
2003.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

199
Controalele efectuate de ctre Curtea de Conturi n diferite perioade a
relevat multiple cazuri de nclcare a legislatiei ce tin de domeniul
achizitiilor publice. Cercetarea efectuat anterior a relevat urmtoarele
forme de nclcare a legislatiei:
- Efectuarea de supracheltuieli financiare (referitor la achizitiile
publice aceasta ar nsemna aprobarea contractelor de achizitie n
valoare mai mare dect mrimea mijloacelor de care dispune
autoritatea public, ceea ce n consecint ar nsemna achizitionarea la
preturi mai mari dect cele existente pe piat);
- Nu se determin suma de cheltuieli;
- Cheltuieli nerationale;
- Achizitia de mrfuri, servicii pentru alte organizatii;
- Achizitia de servicii, care intr n costul mrfurilor;
- Achizitia prin intermediul persoanelor terte;
- Achizitia bunurilor si serviciilor n scopuri personale;
- Dezafectarea mijloacelor bugetare n folosul unor agenti economici
prin efectuarea de plti n prealabil;
- Achitarea nentemeiat a compensrilor pentru mrfuri, lucrri si
servicii;
- Ignorarea cerintelor actelor normative.
Cazurile relevate ca rezultat al controalelor efectuate de ctre Curtea de
Conturi mai indic, de asemenea, despre:
Ocolirea procedurilor de achizitie, a sectiei de achizitii publice;
Organizarea fictiv a procedurilor de achizitii publice;
Utilizarea metodelor ireale de evaluare a ofertelor, acceptnd ofertele
mai putin convenabile;
Declararea nentemeiat a cstigtorului licitatiei, ocolirea
ofertantului cu cel mai mic pret;
ncheierea contractelor la preturi mai avansate;
Divizarea volumului (sumei) contractelor de achizitii, ocolind
procedurile legale de achizitii si nregistrarea contractelor la ANAP;
Nerespectarea obligatiunilor contractelor:
- majorarea pretului si volumului mrfurilor livrate;
- substituirea unui tip de marf cu altul nesolicitat la licitatie;
- livrarea mrfurilor necalitative;
Transparency International - Moldova

200
- includerea n actele de receptie a materialelor neutilizate la
efectuarea constructiei;
- ncheierea acordurilor aditionale privind prelungirea nentemeiat
a termenului de valabilitate a contractului cu majorarea preturilor
si volumului achizitiilor;
- realizarea partial a contractelor;
- rezilierea nemotivat a contractelor.
Formele enumerate de nclcare sau de ocolire a legislatiei n situatiile
respective reprezint n realitate metode de sustragere a mijloacelor
publice prin intermediul sistemului de achizitii publice, ceea ce ar
indica la prezenta coruptiei n acest sistem, iar prezenta n domeniul
achizitiilor publice a variettii indicate de abateri de la principiile de
efectuare a achizitiilor publice sporeste mult probabilitatea utilizrii
ineficiente a mijloacelor alocate pentru achizitiile publice.
n baza experientelor altor tri, guvernele pot realiza economii de pn
la 20-25% prin intermediul unor achizitii publice competitive. Reiesind
din volumul mijloacelor alocate pentru achizitii, conform unor aprecieri
ale TI-Moldova achizitiile publice competitive n anul 2001 Moldovei
i-ar fi oferit posibilitatea de a face economii n valoare de aproximativ
240-280 milioane lei, iar conform aprecierilor expertilor BM pentru
anul 2002 Moldovei i-ar fi oferit speranta de a face economii n valoare
de aproximativ 400 milioane lei.
Sursele mentionate denot c motivele unor astfel de neajunsuri
relevate n domeniul achizitiilor publice sunt:
Accesul insuficient la informatia cu privire la legi si regulamente
privind achizitiile publice;
Nivelul redus de respectare a legii de ctre institutiile publice,
inclusiv cu aprobarea de ctre ANAP;
Neajunsuri si lacune n legislatie (care creeaz riscuri de abuz si
coruptie n cadrul achizitiilor publice);
Organizarea nesatisfctoare a achizitiilor;
Nivelul nesatisfctor al instruirii personalului unittilor de procurare
din cadrul Grupurilor de lucru;
Capacitatea slab a auditului intern si extern;
Neasigurarea deplin a independentei Curtii de Conturi si ANAP;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

201
Lipsa real de responsabilitate pentru nerespectarea Legii achizitiei
de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesittile statului;
Conditii nefavorabile pentru ofertantii strini;
Monopolul pe piata Republicii Moldova n unele domenii de
activitate economic etc.
La 01.07.2004
35
si 22.07.2004
36
au fost adoptate unele modificri si
completri la Legea achizitiei de mrfuri, lucrrii si servicii pentru
necesittile statului care au menirea de a mbuntti activitatea de
achizitii publice n Moldova. Aceste modificri si completri, n
principiu, tin de descentralizarea activittii privind achizitiile publice,
modificarea atributiilor sau competentelor ANAP si Grupurilor de lucru
pentru achizitii, asigurarea respectrii cerintelor contractelor de
achizitie etc., precum si determin Agentia pentru Achizitii ca un organ
pe lng Guvern, astfel realizndu-se unele din recomandrile naintate
anterior de ctre TI-Moldova. ns aceste modificri si completri n
legislatie nu sunt ndeajuns pentru nlturarea neajunsurilor enumerate.
Reiesind din problemele relevate, n scopul utilizrii eficiente a
mijloacelor publice, ncurajrii unor achizitii publice competitive,
precum si n scopul prevenirii si combaterii coruptiei n sistemul
achizitiilor publice este necesar implementarea urmtoarelor
recomandri:
Editarea suplimentar a legilor si regulamentelor; lansarea unei
pagini n Internet cu informatii utile privind achizitiile publice;
Asigurarea comunicrii n adresa Curtii de Conturi a informatiilor
despre nclcrile de legislatie n vederea auditului;
Asigurarea utilizrii prioritare a licitatiei publice asa cum prevede
legea;
Reglementarea si implementarea evidentei stricte a achizitiilor si
dosarelor cu privire la achizitii;
Armonizarea legislatiei nationale cu Acordul OMC cu privire la
Achizitiile Publice;

35
Legea nr. 224-XV din 01.07.2004 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (M.O. 132-137 din 06.08.2004, art.700).
36
Legea nr.283-XV din 22.07.2004 privind modificarea si completarea Legii achizitiei
de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesittile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997
(M.O.nr.138-146 din 13.08.2004, art.739).
Transparency International - Moldova

202
Stipularea n lege crearea unei comisii din experti independenti
pentru examinarea protestelor din sfera achizitiilor;
Publicarea deciziilor ANAP si rapoartelor anuale privind activitatea
sistemului de achizitii publice n scopul cresterii transparentei;
Revizuirea perioadelor minime de licitatie specificate n lege;
reducerea nivelului pentru garantia ofertei si garantia executrii;
Adoptarea completrilor n lege pentru consolidarea prevederilor cu
privire la precalificare;
Adoptarea si implementarea criteriilor obiective de evaluare a
ofertelor;
Adoptarea modificrilor n lege pentru a prevedea anuntarea
ofertantului cstigtor nainte de semnarea contractului;
Reglementarea planificrii procurrilor;
Stipularea n lege a conflictului de interese la atribuirea contractului
de achizitie, examinarea si solutionarea contestatiilor;
Elaborarea si implementarea programelor de instruire n domeniul
achizitiilor publice pentru functionarii publici, membrii Grupurilor
de lucru, reprezentantii organelor de drept;
Implementarea msurilor suplimentare de sporire a capacittilor
auditului intern si extern la efectuarea achizitiilor publice;
Adoptarea si implementarea msurilor de asigurare a independentei
reale (depline) a ANAP si Curtii de Conturi;
Contracararea riscului sporit de retragere a ofertelor sau de
neexecutare a contractelor;
Adoptarea completrilor n Codul cu privire la contraventiile
administrative si Codul penal prin care se va stipula responsabilitatea
administrativ si/sau penal pentru nclcarea legislatiei privind
achizitiile publice;
Implementarea msurilor suplimentare pentru crearea conditiilor
favorabile pentru atragerea ofertantilor strini;
Reglementarea adoptrii unei liste de interdictie (liste negre), n
care s fie inclusi furnizorii (antreprenorii), care au nclcat cerintele
privind desfsurarea procedurilor de achizitii publice, mai cu seam a
celor care s-au dovedit c au fost implicati n acte de coruptie, si
interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe un
termen determinat sau nedeterminat n dependent de delictul comis;
Demonopolizarea pietei Republicii Moldova si lrgirea listei de
furnizori, mai cu seam de surse energetice, gaz, ap etc.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

203
Maria Ciubotaru, doctor habilitat n economie, ARIA
Reglementarea businessului i corup#ia

Coruptia n sectorul real al economiei este rezultatul climatul de
business nefavorabil si reglementrilor de stat excesive. Impactul
reglementrii de stat asupra agentilor economici se manifest prin
faptul c persoanele fizice si juridice sunt obligate s obtin diverse
autorizatii, licente, certificate si alte permisiuni de la autorittile publice
centrale si locale sau de la alte organizatii abilitate cu astfel de functii
nainte de a initia o activitate economic, pentru a produce bunuri,
efectua vnzri de bunuri si prestri de servicii, importa si exporta
bunuri si servicii s.a. Antreprenorii, pentru a obtine aceste autorizatii,
suport costuri substantiale de timp si bani, care conform datelor
evaluate depsesc 20% din veniturile Bugetului Consolidat.
Nivelul reglementrilor de stat a businessului n comparatie cu alte tri
a fost stabilit n rezultatul efecturii n anii 2001-2004 a patru sondaje
la un esantion, reprezentativ din punct de vedere statistic, de peste 600
de ntreprinderi. Ele au demonstrat c economia national, comparativ
cu alte tri, este supus unor reglementri excesive, care se
caracterizeaz att printr-un numr mare de autorizatii de stat necesare
antreprenorului pentru activitatea economic, ct si prin faptul c
agentul economic frecvent este supus inspectiilor de ctre diferite
organe de stat. n rezultat, antreprenorii sunt impusi s achite
contributii benevole si plti neoficiale. Costurile neoficiale nglob
pltile neoficiale (adic mita), contributiile voluntare (adic pltile
benevole suportate de ctre ntreprinderi sub form filantropic,
sponsorizare etc.), penalittile si sanctiunile financiare, sechestrrile si
alte confiscri, pierderile suportate de ctre agentii economici n
rezultatul interventiei organelor publice.
De mentionat c Guvernul n ultimii ani a ntreprins msuri notabile n
deregularea economiei nationale n unele domenii de reglementare de
stat, inclusiv nregistrarea ntreprinderilor, licentierea activittilor
economice, import-export, controalele organelor de stat. Au fost
implementate msuri n domeniul relatiilor dintre guvern si business.
ns barierele administrative n dezvoltarea economic, insecuritatea si
Transparency International - Moldova

204
lipsa transparentei mai exista n unele domenii si continu s fie
factorii principali cu impact negativ asupra activittii economice.
n acest articol sunt incluse rezultatele n dinamic a evalurii pltilor
neoficiale si contributiilor benevole n anii 2001-2003 suportate de
ctre agentii economici, utiliznd datele sondajelor mentionate, deci
prezint o evaluare a situatiei n domeniul coruptiei la nivel de agent
economic.
Costurile neoficiale si benevole suportate de ctre agentii economici
sunt generate nu numai de costurile oficiale mari n bani pentru a obtine
diferite autorizatii de la organele publice, ci si de intransparenta
procedurilor regulatorii de stat care duc la costuri mai de timp, dar si la
costuri aditionale de transport, care n total determin costurile totale
suportate de ctre agentii economici pentru a satisface cerintele
regulatorii de stat. Analiza a fost efectuat pe tipuri de proceduri
regulatorii de stat.
Ini#ierea afacerii
Conform Legii cu privire la nregistrarea ntreprinderilor si
organizatiilor, ntreprinderile snt obligate s se nregistreze n
Registrul de Stat si s ndeplineasc proceduri de post-nregistrare.
ncepnd cu luna noiembrie 2002, a demarat concentrarea procedurilor
de initiere a businessului ntr-un singur ghiseu prin introducerea
numrului de nregistrare a persoanelor de drept IDNO pentru
ntreprinderile care se nregistreaz. n rezultat, s-au unificat numrul
de nregistrare, codurile statistic si fiscal. Obtinerea de ctre toti agentii
economici a codului unic IDNO va conduce la perfectionarea ulterioar
a procedurilor de nregistrare.
Analiza procesului de nregistrare demonstreaz c pe parcursul anilor
2001-2003, Guvernul a ntreprins msuri notabile pentru a mbuntti
procedura de nregistrare si majora transparenta acestor proceduri. n
rezultat, costurile totale de initiere a businesului usor s-au micsorat.
ntreprinderile intervievate au mentionat c numrul de respondenti
care au efectuat plti neoficiale s-a redus substantial de la 26% n anii
2001-2002 la 10% n anul 2003, din care doar 5% au relatat plti
neoficiale ctre Camera nregistrrii de Stat. Plti neoficiale au relatat
doar agentii economici din Chisinu.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

205
Reglementarea cl'dirilor i construc#iilor
Utilizarea loturilor de teren si a cldirilor, proiectarea si lucrrile de
constructie sunt reglementate prin certificatul de urbanism si autorizatia
de constructie, eliberate de ctre autorittile publice locale. Studiile
efectuate relev c eliberarea acestor autorizatii sunt cele mai
intransparente proceduri regulatorii de stat. Reglementarea acestora este
efectuat de o multime de acte legislative si normative, care stabilesc
conditiile de reglementare, lista de documente solicitate si plata pentru
servicii. n opinia agentilor economici intervievati, lista documentelor
solicitate nu este complet si nu sunt stabilite termene limit de
eliberare a acestora. De aceea, gradul de incertitudine si costurile pentru
obtinerea acestora sunt foarte mari.
Analiz relev c mediul de reglementare a exploatrii cldirilor s-a
nruttit. Unittile economice urmeaz s treac printr-o multime de
proceduri, care necesit mult timp si bani. Procedurile intransparente,
durata mare si anevoioas de eliberare a acestor autorizatii conduc la
nceperea constructiilor neautorizate. Mai apoi antreprenorii efectueaz
plti neoficiale si contributii benevole pentru a obtine autorizatiile
necesare.
Fiecare al treilea antreprenor a relatat c a efectuat plti neoficiale
pentru a obtine autorizatia de ncepere a constructiei, iar valoarea medie
a acestora nsumeaz circa 200 dolari SUA. Pentru obtinerea
autorizatiei de dare n exploatare a constructiei, antreprenorul a mai
pltit nc circa 120 dolari SUA. Fiecare al cincilea antreprenor a relatat
c pentru a obtine autorizatia de ncepere a constructiei, concomitent cu
pltile neoficiale, a mai efectuat si contributii benevole n aceeasi
sum. ar pentru a obtine a doua autorizatie a mai pltit contributii
benevole de nc 40 dolari SUA. ntreprinderile intervievate au
mentionat o majorare substantial a cresterii valorii contributiei
voluntare pe parcursul ultimilor trei ani.
n consecint, putem conclude c procedurile de reglementare de stat n
domeniul constructiilor sunt foarte costisitoare si intransparente, fiind o
barier substantial pentru businessul privat. Agentii economici au
relatat o nruttire a situatiei n acest domeniu.
Transparency International - Moldova

206
Eliberarea licen#elor pentru activit'#ile economice
n ultimii trei ani sistemul de licentiere a fost modificat radical,
micsornd numrul de activitti licentiate prin centralizarea eliberrii
de licente la Camera de Licentiere si simplificarea procesului de
licentiere. n rezultat, agentii economici pot obtine o singur licent
pentru activittile conexe, evitnd repetarea procedurii de licentiere
pentru fiecare tip de activitate; parcurg procedurile de licentiere mai rar,
perioada de validitate a unei licente fiind mrit, iar durata de emitere a
licentei fiind redus; s-a majorat substantial transparenta eliberrii
licentelor de ctre Camera de Licentiere.
Majoritatea licentelor sunt eliberate de ctre autorittile publice locale.
n acest domeniu n-au fost observate perfectionri. ntreprinderile
intervievate au mentionat c eliberarea licentelor de ctre autorittile
publice locale continu s fie intransparent, iar procedurile de
eliberare a acestora nu sunt afisate n locuri vizibile, nu sunt stabiliti
termenii de eliberare a licentelor, iar perioada de valabilitate a acestor
licente este mic. Un numr mare de documente sunt necesare pentru
obtinerea licentei care a rmas practic neschimbat. Reducerea
numrului documentelor solicitate pentru antreprenorii care frecvent
(dou sau de mai multe ori) se adreseaz pentru obtinerea licentelor, ar
contribui esential la reducerea costurilor suportate de ctre agentii
economici.
Conform sondajelor efectuate, pe parcursul a ultimilor trei ani s-a redus
numrul antreprenorilor care au relatat c au efectuat plti neoficiale. n
anul 2003 doar 13% din respondenti au relatat plti neoficiale,
comparativ cu 38% n anul 2001. Antreprenorii efectueaz plti
neoficiale mai rar, dar n sume mai mari, care aproape ating nivelul
pltilor oficiale.
Reglementarea activit'#ilor de import-export
Legislatia, referitor la reglementarea activittilor de import-export, este
complicat si frecvent modificat. Msurile adoptate au dus la
perfectionarea procedurilor si majorarea transparentei. n ciuda intentiei
de a simplifica procedurile vamale n comertul exterior, barierele
administrative mai persist, deoarece importatorii si exportatorii trebuie
s prezinte un numr mare de autorizatii si documente autentificate
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

207
pentru procedurile vamale. Pentru a evita penalittile mari, unittile
economice trebuie s urmreasc permanent actele normative si
legislative cu privire la tranzactiile cu strintatea.
Fiecare al treilea agent economic intervievat, care efectueaz importuri,
a relatat plti neoficiale, iar suma acestor plti constituie circa o treime
din pltile oficiale. n dinamic se observ o usoar reducere a
numrului de antreprenori care au efectuat plti neoficiale, suma
pltilor neoficiale fiind constant, la nivelul de circa 130 dolari SUA n
mediu pentru o procedur de import.
Conform datelor mentionate de exportatorii intervievati, pltile
neoficiale sunt mai mici comparativ cu cele pltite la importul
mrfurilor, constituind circa 100 dolari SUA n mediu pentru o
procedur de export, valoarea mrfurilor exportate fiind mai mic
.Fiecare al treilea exportator a relatat c a pltit plti neoficiale pe
parcursul a ultimilor doi ani.
Cauzele aparitiei pltilor neoficiale, n opinia ntreprinderilor
intervievate, sunt incertitudinea procedurilor (te poti astepta la orice
surpriz), proceduri vamale complicate si impozite nalte la import.
Eliberarea certificatelor i autoriza#iilor pentru produse
n Republica Moldova bunurile ce pot pune n pericol viata, sntatea si
proprietatea individual a cettenilor, precum si mediul sunt supuse
certificrii obligatorii n conformitate cu Sistemul National de
Standardizare. Analiza procedurii de certificare a produselor si
serviciilor si a perceptiei ntreprinderilor referitor la acest domeniu
demonstreaz c sistemul de certificare este absolut diferit de sistemele
similare din trile cu economie de piat: n Moldova predomin
certificarea obligatorie, cea voluntar avnd o pondere mic. Sistemul
de certificare a produselor si a serviciilor n-a fost integral reformat,
comparativ cu alte domenii de reglementare de stat.
n opinia ntreprinderilor intervievate fiecare lot de produse, care se
fabric sau se import si care se vinde, trebuie s fie certificat;
importatorul este nevoit s demonstreze c produsele importate sunt
conforme cu cele importate si certificate anterior n tara de origine. n
prezent, procedurile de recunoastere a certificatelor strine sunt
Transparency International - Moldova

208
complicate si necesit mult timp, chiar si cele emise n trile
industrializate.
Certificarea frecvent a bunurilor genereaz oportunitti de coruptie.
Fiecare al treilea agent economic, care a certificat linia de produse si
fiecare al cincilea care a certificat lotul de produse, a relatat plti
neoficiale. O parte din respondenti (circa 10%) au mentionat c
concomitent cu pltile neoficiale au fost nevoiti s efectueze si
contributii benevole.
Inspec#iile organelor de stat
Activittile organelor de stat autorizate s exercite controlul agentilor
economici sunt reglementate de o multime de acte normative emise de
ctre aceste unitti. Guvernul, fiind preocupat de numrul excesiv de
controale ale agentilor economici, a adoptat n anul 2003 diverse msuri
cu privire la coordonarea activittii de supraveghere si control. Cu toate
c procedurile de inspectie au fost liberalizate pn la o anumit limit,
controlul din partea statului, n opinia antreprenorilor, rmne a fi
obstacolul major n dezvoltarea businessului privat.
n ultimii trei ani, n opinia ntreprinderilor intervievate, Inspectoratele
fiscale, Serviciul de pompieri si salvatori, organele de supraveghere
sanitaro-epidemiologic si de protectie a mediului ambiant au efectuat
cele mai multe inspectii. n mediu n anul 2003 o ntreprindere a fost
inspectat de 18 ori comparativ cu 17 ori n anul 2001. n rezultatul
msurilor de coordonare a controalelor adoptate de Guvern, se observ
reducerea numrului de zile n care n mediu a fost inspectat o
ntreprindere de ctre toate organele de stat. Analiza relev c acest
indicator s-a redus de la 98 zile n anul 2001 la 48 zile n anul 2002 si
27 zile n anul 2003.
n majoritatea cazurilor inspectiile au dus la aplicarea amenzilor. n
unele cazuri inspectiile efectuate de ctre serviciul de pompieri,
serviciul sanitar-epideomiologic, politie, organele fiscale, de protectie a
mediului si de licentiere, autorittile publice locale suma pltilor
neoficiale este echivalent sau chiar mai mare dect penalittile. Deci
agentii economic prefer s plteasc mic ca s evite unele controale
ale organelor de stat.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

209
n urma analizei se poate afirma c inspectiile organelor de stat sunt
foarte numeroase si genereaz mari oportunitti de coruptie. ncercrile
de a reduce si simplifica inspectiile nu s-au ncununat de succes,
mbunttirile ntr-un domeniu erau urmate de complicri n altul.
Concluzii
Evolutia pltilor neoficiale suportate de ctre agentii economici pentru
a satisface cerintele sistemului reglementrii de stat sunt prezentate n
tabelul 1. Datele reflect situatia relatat de ctre agentii economici n
rezultatul sondajelor efectuate.

Tabelul 1. Pltile neoficiale pentru a obtine n mediu o autorizatie

Tipurile de
reglementare

%
raportat
Suma, $
2001 2002 2003 2001 2002 2003
nregistrarea
ntreprinderilor
26 26 10 119 86 ...
Autorizatii:
ncepere a
constructiei
Dare n
exploatare a
constructiei

50
55

43
55

34
26

178
122

371
293

195
122
Licente 38 28 13 62 154 ...
Certificatul
pentru produse:
Linia de
produse
Lotul de
produse

57
31

35
28

34
23

130
88

74
86

39
66
Reglementarea:
Importului
Exportului

58
21

54
34

33
30

129
63

73
35

130
98
Inspectiile
organelor de stat
... ... 27 180 341 336
Transparency International - Moldova

210
Datele tabelului 1 nu reflect integral situatia n domeniu, dar totusi
relateaz c problema coruptiei persist si constituie o barier de
neglijat n activitatea de antreprenoriat. Datele au fost utilizate pentru a
evalua costurile neoficiale totale suportate anual n mediu de un agent
economic, lund n consideratie toate autorizatiile obtinute pe parcursul
anului. Pe baza datelor sondajelor putem conclude c anual n mediu un
agent economic efectueaz plti neoficiale totale n sum de cel putin
1300 dolari SUA, iar dac agentul economic efectueaz constructii,
tranzactii de import-export, atunci suma acestor plti poate fi de circa
patru ori mai mare.
Recomand'ri
n rezultatul analizei au fost elaborate unele recomandri de
perfectionare a climatului de business care vor contribui la reducerea
coruptiei n sectorul real al economiei nationale.
Pentru a reduce barierele n business, elimina obstacolele create de
ctre procedurile de reglementare de stat si combate coruptia, se propun
urmtoarele:
ntreprinderile si antreprenorii trebuie s aib acces liber la
informatia despre toate procedurile reglementrii de stat,
inclusiv cerintele, durata si pltile pentru eliberarea
autorizatiilor de stat. Procedurile regulatorii trebuie s fie
transparente.
De simplificat procedurile de eliberare a autorizatiilor,
licentelor si impunere fiscal prin reducerea numrului de
documente solicitate pentru eliberarea autorizatiilor
mentionate.
De minimizat contactul direct dintre functionarii de stat si
solicitantii de autorizatii de stat prin introducerea unui nou
sistem de contact, inclusiv on-line.
De introdus un sistem de monitorizare a eficientei reglementrilor de
stat. Sistemul trebuie sa includ proceduri clare de dezbatere public
pentru fiecare reglementare propus si analiza beneficiu-cost pentru
reglementrile cu impact major asupra activittii economice.

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

211
Svetlana P$nzari, analist, Magistru n Administrarea Public#
Implementarea principiilor administr'rii corporative -
mijloc de prevenire a fraudelor, delapid'rilor i actelor
de corup#ie

Administrarea corporativ este modul n care o companie este condus
si controlat si include complexul de relatii dintre proprietarii
companiilor si managerii angajati, precum si alte persoane interesate
salariati, parteneri , creditori, furnizori, depozitari, autoritti locale.
De ce este important administrarea corporativ adecvat ?
n prim plan esecurile marilor corporatii (Enron, Arthur Andersen,
Marconi, Parmalat), ct si crizele financiare din Asia, Rusia, America
Latin, au evidentiat c administrarea corporativ neadecvat nsotit
de proceduri de control neaplicabile n practic sau ineficiente prezint
un pericol colosal att pentru firme, ct si pentru societate. n al doilea
rnd, implementarea principiilor administrrii corporative, n special cele
legate de dezvluirea informatiilor si a tranzactiilor, ct si a
procedurilor de control intern si extern constituie premise de aprare a
drepturilor actionarilor si de prevenire a coruptiei sub diferitele ei
aspecte (abuzuri de serviciu, fraude, delapidri, trafic de influent, etc.).
n al treilea rnd este de mentionat c exist o corelatie direct ntre
cadrul administrrii corporative si performanta companiei (Lawrence
D.Brawn si Marcus L.Caylor
37
, examinnd corelatia dintre
administrarea corporativ si performanta companiei, au constatat c
firmele cu o administrare corporativ slab au o performant economic
joas si se expun mai des riscurilor). Implementarea administrrii
corporative adecvate faciliteaz aplicarea pe scar larg a Principiilor
Businessului, care sunt destinate pentru a ghida n practic
ntreprinderile mari, medii si mici n directia combaterii coruptiei si
mituirii, promovnd avantajele unui business continuu. n al patrulea
rnd administrarea corporativ adecvat este foarte important pentru
dezvoltarea pietelor de capital. Investitorii acord o atentie prioritar,

37
Lawrence D.Brawn, Marcus L.Caylor. The correlation between Corporate
Governance and Company Performance, Institutional Shareholder Services.
Transparency International - Moldova

212
pltesc si investesc mai mult n companiile care sunt bine dirijate.
McKinsey a realizat un sondaj privind perceptiile investitorilor
38
care
includ rspunsurile a peste 200 de investitori institutionali si care
mpreun gestioneaz activele companiilor n valoare de aproximativ
3,25 trilioane dolari SUA. Trei ptrimi din investitorii respondenti au
afirmat c la evaluarea si selectarea companiilor eligibile pentru
investitii, experienta n domeniul administrrii corporative a Consiliului
de Administratie este pus pe aceeasi scal cu performanta financiar a
companiei.
Promovnd introducerea n afaceri a celor mai bune practici, n 1999
trile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economic (OCDE) state cu economii de piat puternic dezvoltate
au elaborat si implementat conceptia de administrare corporativ a
companiilor si principiile de administrare corporativ. Principiile
OCDE sunt abordri sintetice, efective, simple si directe ale unor
experiente si practici internationale si nationale ndelungate. Ele au fost
recunoscute de ctre Forumul pentru Stabilitate Financiar ca fiind
unele din cele 12 standarde de baz pentru sisteme financiare solide.
Principiile administrrii corporative ale OCDE includ cinci
componente:
1.Dreptul actionarilor.
2.Tratamentul echitabil al tuturor actionarilor.
3.Dezvluirea si transparenta informatiei si tranzactiilor
4.Responsabilitatea consiliului societtii.
5. Rolul persoanelor interesate (Stakeholders) angajatii, clientii,
creditorii, furnizorii, guvernul, societatea civil n administrarea
corporativ.
Pe parcursul anilor s-a simtit tot mai mult necesitatea revizuirii
principiilor, nnoirea lor cu aspecte noi. Versiunea final a principiilor
administrrii corporative, dup cum relateaz OECD a fost prezentat
n luna mai 2004 la adunarea anual a Consiliului de Ministri. Printre
cele mai importante amendamente pot fi mentionate urmtoarele:1)
investitorii institutionali trebuie s dezvluie procedurile si intentiile
sale privind dirijarea conflictelor de interese materiale, care pot afecta
drepturile detintorilor majoritari si minoritari; 2)investitorii

38
McKinsey. Investor Opinion Survey, June 2000.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

213
institutionali, care activeaz prin contract fiduciar, trebuie s dezvluie
informatiile despre administrarea corporativ si procedurile de votare n
ceea ce priveste investitiile sale. Anual aceast informatie trebuie s fie
difuzat pe piata valorilor mobiliare; 3)toti acei care acord servicii de
analiz si de consulting ( brokeri, agentii de rating, analisti) si care prin
aceste servicii prestate pot influenta asupra deciziilor luate de ctre
investitori trebuie s dezvluie conflictele de interese materiale, care
pot s compromit integritatea analizei efectuate sau a consultatiei
prestate. 4)revederea cerintelor fat de audit si dezvluirea informatiilor
financiare; 5)implementarea mecanismelor eficiente referitore la
procedurile de faliment ale corporatiilor si respectiv aplicarea adecvat
a drepturilor creditorilor.
Desi legislatia autohton se caracterizeaz printr-un nivel nalt de
conformitate cu standardele internationale ale administrrii corporative,
exist totusi o discrepant ntre litera legii si situatia efectiv.
Drepturile ac#ionarilor. Rezultatele studiului sociologic efectuat de
Transparency International-Moldova
39
in municipiul Chisinu a artat c
aproape 47% din actionarii respondenti nu-si cunosc drepturile, 36% le
cunosc partial si doar 17% le cunosc pe deplin. O situatie identic se observ
si la capitolul privind cunoasterea obligatiilor de ctre actionari: circa 59%
din respondenti nu-si cunosc obligatiile deloc, iar 30 % le cunosc partial.
Rezultatele sondajului ne-a relevat c actionarul moldovean este pasiv,
credul, gata s investeasc n scheme de risc si lipsit de cultur si
educatie economic.
Actionarii care si cunosc drepturile au indicat c drepturile lor nu se
respect deloc (75%). Viziunea managerilor intervievati despre
drepturile actionarilor este diferit de cea a actionarilor. n opinia lor,
drepturile actionarilor sunt respectate partial (75%) si deloc (17%).
n Republica Moldova participarea actionarilor minoritari la luarea
deciziilor societtilor pe actiuni este destul de joas ce se explic prin
mai multe motive: necunoasterea drepturilor si obligatiilor actionarilor,
nedorinta conducerii companiilor de a conlucra cu actionarii, n special,
cu cei minoritari. Desi la ntrebarea Cum este organizat lucrul cu

39
S.Pnzari si I.Spinei.Administrarea corporativ premis a transparentei si prevenirii
coruptiei, Transparency International-Moldova, Chisinau,2004

Transparency International - Moldova

214
actionarii? 57% din managerii respondenti au rspuns c exist o
subdiviziune sau o persoan special responsabil de lucrul cu
actionarii, realitatea arat c functiile acestor subdiviziuni se limiteaz
doar la publicarea avizelor despre convocarea adunrilor actionarilor,
pregtirea agendelor adunrilor generale si la monitorizarea procesului
de distribuire si plat a dividendelor. 34% din managerii chestionati
organizeaz lucrul cu actionarii prin linii telefonice directe, iar 23%
totusi prefer ntlnirile si discutiile directe cu actionarii.
Printre cele mai frecvente nclcri ale drepturilor actionarilor au fost
indicate de ctre actionari urmtoarele: 36%neplata dividendelor, 27%
neinformarea despre convocarea adunrilor generale, 20% lipsa
accesului la informatiile despre societate si cte 8% neparticiparea la
procesul de luare a deciziilor si dezavantajele pe care le au actionarii
minoritari vizavi de cei majoritari. Opinia managerilor intervievati
difer ntructva de cea a actionarilor. Necunoasterea de ctre actionari
a drepturilor si obligatiunilor sale este invocat de ctre manageri ca
principala cauz a lezrii drepturilor acestora. Circa 35% sunt de
prerea c actionarii majoritari au mai multe avantaje dect cei
minoritari, 25% consider c neplata dividendelor este o nclcare
flagrant a drepturilor actionarilor, 20% consider c nerespectarea
drepturilor actionarilor se manifest prin neparticiparea actionarilor la
luarea deciziilor. Este de remarcat c 15% din manageri, de asemenea,
recunosc limitarea accesului la informatie, iar 4% au mentionat
neinformarea actionarilor despre convocarea adunrilor generale.
Participarea actionarilor la adunrile generale ar trebui ncurajat de
companie. Doar 4% din managerii intervievati au mrturisit c dreptul
actionarilor se ncalc prin neavizarea lor despre convocarea adunrilor
generale.78% din actionarii respondentii au afirmat c nu au participat
niciodat la adunrile generale ale societtii. n municipiul Chisinu se
observ c actionarii, n special actionarii fondurilor de investitii, nu au
fost informati despre convocarea adunrilor generale. Una din probleme
este existenta unui numr considerabil de detintori de actiuni care nu
pot fi localizati. Majoritatea sunt persoane fizice care au primit actiuni
n perioada privatizrii n mas, dar au plecat peste hotare, au schimbat
adresa sau au decedat. 62 la sut din actionarii intervievati au
argumentat neparticiparea lor la adunrile generale prin lipsa
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

215
informatiei despre convocarea acestora, iar 25% nu au avut posibilitatea
de a participa din diferite motive.
Desi doar 8 la sut din managerii respondenti au invocat n calitate de cauz a
nclcrii drepturilor actionarilor coruptia persoanelor cu functii de rspundere,
aceasta trezeste ngrijorare.
n contextul aprrii drepturilor actionarilor se poate de mentionat problemele
existente n Republica Moldova. Lipsa judectorilor si avocatilor specializati si
experimentati n dreptul comercial este o parte a problemei. n acest context,
instantele judiciare ar trebui s ntreprind un sir de msuri (eventual de comun
cu Comisia National a Valorilor Mobiliare) pentru a ridica nivelul
profesionist n domeniul solutionrii conflictelor corporative prin instruirea
sistematic a judectorilor. Pe de alt parte, companiile private, mai ales cele
mici, nu au resurse care s le permit s lupte o perioad ndelungat n
instantele judectoresti, iar procedurile lungi, complicate, costisitoare de
examinare a litigiilor determin prtile interesate s recurg la aranjamente de
culise, crend astfel un mediu propice coruptiei.
Solutia la problemele semnalate:
mbunttirea participrii actionarilor la adunrile generale si
deciziile acestora;
plata prompt a dividendelor,
tranzactiile cu conflicte de interese si cele majore s fie aprobate de
ctre consiliul societtii ntr-un mod transparent,
implementarea unor mecanisme eficiente de control intern n
societtile pe actiuni;
sporirea atragerii investitiilor strine prin crearea unei piete de
capital efective si transparente. Consolidarea societtilor pe actiuni
deschise listate la burs, transparenta tranzactiilor si publicarea
rapoartelor financiare n conformitate cu standardele internationale
Delimitarea clar' a $mputernicirilor adunrii generale a actionarilor,
consiliului societtii, organului executiv, comisiei de cenzori constituie
un pilon important al unei bune administrri corporative. n companiile
din Moldova persist prerea c functia primordial a membrilor si
presedintelui consiliului societtii este n primul rnd de a consulta
managerii n afaceri si de a-si promova afacerile sale proprii prin
intermediul companiei n care activeaz ca membru sau ca presedinte al
Consiliului de Administratie (cele mai ilustrative exemple pot fi
Transparency International - Moldova

216
experientele bncilor comerciale care au falimentat: Bancosind,
Guineia, ntreprizbank, Oguzbank).
Exist cazuri cnd la alegerea membrilor consiliilor societtilor se fac
abuzuri. Se poate de mentionat ca procesele de alegere a membrilor
consiliilor sunt uneori corupte de ctre manageri prin acordarea diferitelor
facilitti pentru promovarea deciziilor dictate de organul executiv.
Problema ademenirii membrilor Consiliului de Administratie de ctre
manageri persist si este de remarcat necesitatea independentei
membrilor consiliilor societtii la luarea deciziilor si hotrrilor
aprobate. Acest scop poate fi atins numai prin numirea unor persoane
oneste, cu cunostinte profunde n afaceri n care actionarii au ncredere
deplin. Experienta de lucru si independenta membrilor consiliului are
un impact vdit asupra calittii lucrului si deciziilor consiliului. n
tabelul de mai jos sunt relatate cerintele fat de membrii consiliului n
diferite tri.
Membrii independenti joac un rol important la luarea deciziilor n
domeniile n care exist divergente ntre interesele managerilor si
actionarilor, cum sunt: remunerarea managerilor, deciziile de selectare a
companiei de audit, controlul intern. Aditional ei pot s-si expun o
viziune mai obiectiv asupra evalurii performantelor si calittii
managementului. Este important ca membrii consiliului s dispun de o
1. Membrii independeni din componena Consiliului de Administraie trebuie
s$ constituie nu mai puin de 1/3 (Comitetul de administrare corporativ#
din Singapore).
2. Majoritatea membrilor Consiliului de Administraie trebuie s$ fie
independeni (Codul de administrare corporativ# al Institutului de
Administrare Corporativ# din Brazilia).
3. Nici un Consiliu de Administraie al corporaiilor nu poate avea )n
componena sa mai puin de doi membri independeni.... (Raportul King,
IOAP).
4. Se recomand$ ca membrii independeni )n Consiliul de Administraie s$
constituie nu mai puin de 20% din num$rul total al membrilor Consiliului
de Administraie (Codul de administrare corporativ# din Mexic).
5. Pn consiliul societ$ii acionarii societ$ii trebuie s$ constituie majoritatea,
dac$ statutul nu prevede altfel. Membrii organului executiv !i ali angajai
ai societ$ii pot fi ale!i )n consiliul societ$ii, dar nu pot constitui )n el
majoritatea ( art.66 Legea Republicii Moldova privind societ#&ile pe ac&iuni
nr.1134-XIII din 02.04.97).
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

217
instruire adecvat n sensul ca s fie familiarizati cu afacerile companiei si
cu practicile de guvernare. Este la fel de important instructajul ulterior, pe
parcursul desfsurrii activittii sale ca membri, n special, noile legi
aprobate, regulamentele, modificrile ale riscurilor.
Un compartiment special, asupra cruia este necesar ca companiile din
Moldova s-si focalizeze eforturile pentru a facilita transparenta si
responsabilitatea, este dezvluirea informatiilor despre remunerarea
membrilor consiliului societtilor si managerilor.
Cum trebuie s' fie tratat' pozi#ia angaja#ilor? Angajatii trebuie tratati
nu doar ca un grup ordinar de actionari ai cror drepturi legale trebuie s
fie respectate. Ei trebuie s fie considerati participanti la companie ca
actionari n sensul c mprtsesc riscul companiei. De aceea participarea
lor att la dirijarea companiei, ct si la sistemul de raportare a ntreprinderii
este foarte important. n acest context, experienta diverselor tri este
diferit:
n Austria, Danemarca, Germania, Luxemburg si Suedia angajatii
companiilor, indiferent de mrimea si modelul firmei, au dreptul s
aleag membrii consiliului societtii;
n Franta, dac angajatii detin 3% din toate actiunile companiei, ei au
dreptul s nominalizeze unul sau mai multi membri ai consiliului;
n Republica Moldova, membrii organului executiv si alti angajati ai
societtii pot fi alesi n consiliul societtii, dar nu pot constitui n el
majoritatea.
n Republica Moldova implementarea acestui mecanism poate fi dificil
din cauza ponderii nalte a economiei tenebre. Unele ntreprinderi,
companii, societti pe actiuni, societti cu rspundere limitat nu
perfecteaz contracte individuale de angajare la munc, practic
contabilitti duble si nu nregistreaz toate lucrrile executate. Astfel,
personalul nu figureaz n registrul de evident, nu se efectueaz
transferurile respective n bugetul consolidat al statului si la Fondul Social,
iar salariile sunt achitate prin intermediul contabilittii duble, adic o sum
mic a salariului se indic n registru, iar restul salariului se pune n plic.
Este greu de imaginat ca n astfel de conditii s existe o implicare ampl a
angajatilor la procesul de administrare a companiei.
Direc#iile principale de perfec#ionare a administr'rii corporative.
Managerii intervievati au indicat pe prim plan delimitarea strict a mputernicirilor si
responsabilittilor organelor de conducere (36%) ca directie primordial. Cu o
Transparency International - Moldova

218
diferent nensemnat pe planul doi a fost plasat necesitatea perfectionrii
domeniului protejrii drepturilor actionarilor minoritari (34%). De asemenea
managerii au remarcat ca prioritare problemele legate de perfectionarea si
introducerea standardelor internationale de raportare financiar (24%). Fiind
intervievati pentru a-si expune opinia despre cele mai eficiente si
aplicabile msuri privind consolidarea si promovarea unei bune practici
de administrare corporativ, au indicat pe prim plan perfectionarea
legislatiei n acest domeniu. A doua msur dup important a fost
indicat instruirea continu a managerilor si consiliului societtii,
constientizndu-se de fapt c aceasta este o metod eficient a
implementrii administrrii corporative adecvate. 36% din managerii
respondenti si-au divizat aproape uniform, n patru categorii
rspunsurile sale privind cele mai eficiente msuri de consolidare a
administrrii corporative si anume: 1) implicarea angajatilor n
conducerea societtii 11%; 2) efectuarea unui audit extern
corespunztor privind activitatea managementului 9%; 3) elaborarea
si implementarea procedurilor de audit intern al ntreprinderilor 8%;
4) crearea unor linii telefonice fierbinti pentru denuntarea neregulilor
la ntreprinderi 8%.
Concluzii
Experientele ultimului deceniu au demonstrat c lipsa unei administrri
corporative incorporat ca parte integrant n reformele economice
pune serios n pericol ntreaga agend a reformei. Este necesar s se
acorde multa atentie att institutiilor-cheie din societate, ct si
procesului prin care se iau hotrri la nivel guvernamental.
Ct de bine nu s-ar cunoaste problematica administrrii corporative, totusi
permanent apar ntrebri care necesit o solutionare prompt si corect.
Administrarea corporativ este adecvat atunci cnd:
piata de capital este bine dezvoltat si reglementat; sunt constituite si
functioneaz organismele de autoreglementare si de supraveghere a pietei
de capital;
cadrul legislativ prevede drepturile actionarilor la proprietate, tratamentul
echitabil al tuturor actionarilor, procedurile de fuziune si achizitii;
se aplic metodologii si mecanisme de punere n aplicare a legislatiei
privind protejarea drepturilor actionarilor;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

219
legile care protejeaz interesele investitorilor mpotriva fraudelor exist,
functioneaz si sanctioneaz faptele de coruptie si de luare de mit;
exist instructiuni privind furnizarea informatiei pe piat si accesul la
informatie;
sunt create si functioneaz asociatii ale investitorilor si managerilor;
firmele de audit si contabilii sunt profesionisti, onesti si independenti;
judectorii economici si avocatii n dreptul comercial sunt bine instruiti.
Bibliografie:
1. Legea privind societtile pe actiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 3839 din 12.06.1997).
2. Legea privind Comisia National a Valorilor Mobiliare nr.192-XIV din
12.11.1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.2223 din
04.03.1999).
3. Legea cu privire la piata valorilor mobiliare nr.199-XIV din 18.11.1998
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.2728 din 23.03.1999).
4. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la adoptarea
Conceptiei administrrii corporative a ntreprinderilor din economia
national nr.22 din 16.01.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.3 5 din 21.01.2003).
5. OECD, Principles of Corporate Governance, 1999.
6. OECD revised Principles of Corporate Governance, 2003.
7. World Bank, Report No. 27425. Moldova Country Financial
Accountability Assessment, September 12, 2003.
8. EBRD, Transition reports, 2001 2003.
9. EBRD, Corporate Governance sector assessment project, 2003, 2004.
10. Manual of corporate governance, www.ifc.org.
11. Cartea Alb a administrrii corporatiilor n Sud-Estul Europei, Pactul de
stabilitate, Acordul Europei de Sud-Est pentru reform, investitii,
integritate si crestere economic, 2002.
12. The Economist Intelligence Unit Limited, Corporate governance, the new
strategic imperative, 2002.
13. Brawn Lawrence D. si Caylor Marcus L. The correlation between
Corporate Governance and Company Performance, Institutional
Shareholder Services, August 31, 2004.
14. Cadbury Sir Adrian. Reports of the Committee of the financial Aspects of
Corporate Governance, Gee & Company Limited, 1992.
15. McKinsey. Investor Opinion Survey, June 2000.

Transparency International - Moldova

220
NED<C<;9 O9C92K3, J=;3?E@K5@ ;3X;3\B9BG VL Registru,
TBEDB?3
Q97H<;9 S2EM9, JK5?@;759@9 cBHFY eK95=BE57, Q;3Kb5Y
f@E.:504-472; h-mailnataliafedotova@yahoo.com;
elenamarcova@yahoo.com;
N1M9M?<;6G ?C9C1?C1UE?H1G AUEC 1 >7<V2EW6
X1M9M?<;<G H<77A>I11

Henanmaemax +xonomnxa n ]nnanconax xoppynnnx, xoropax
xnnxercx ee oprannuecxo cocrannxmme, noxnnnnct ononpemenno
c nncrnryramn rocyapcrna. Onaxo, rontxo n 90 -x roax
nanaroro cronernx nccneonanne +roro xnnennx, xax oexra,
c]opmnponanoct n camocroxrentnoe nanpannenne.
Kax nsnecrno, n nmne 1995 roa tna cosana rpynna 3rmonr (The
Egmont Group) no nnnnnarnne nopasenenn ]nnancono
pasnexn Fentrnn n CBA c nentm ne onymennx npecrynntx
+nemenron x ncnontsonannm saxonntx ]nnancontx cncrem nx
nonyuennx ntrot or nesaxonno exrentnocrn. Ha ceronx Ipynna
3rmonr oennxer nopasenennx ]nnancontx pasneox 84
crpan mnpa nx conmecrno optt c nerannsanne nesaxonntx
oxoon.
Hponema nenanmaemo +xonomnxn recno ynxsana n c anntmn
o]nnnantno crarncrnxn. Tax, axe n crpanax c xopomo
oprannsonanno cncremo orcnexnnannx, uacrt oxoon ocraercx sa
npeenamn ]nnancono crarncrnxn ns-sa onpeenenno
orpannuennocrn nosmoxnocre npxmoro crarncrnuecxoro yuera.
3ro nornepnna cepnx nocnennx cotrn, cnxsanntx c raxnmn
rnranramn, xax H97CE2K YM7<M, H<W>9M13 Hapmanar nnn
Bank of Amerika .
Hsnecrnax nrantxncxax xomnannx no nponsnocrny monoxa n
monountx npoyxron "Hapmanar" ]antcn]nnnponana cnon
]nnanconte oxymenrt , no mentme mepe, n reuenne 15 ner. K
nauany nponeypt anxporcrna "Hapmanar" nmen 36 rtc.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

221
paornnxon n 30 crpanax mnpa. Pasmep "uepno tpt" n ]nnancax
"Hapmanar onennnn n 10-12 mnp enpo.
Macmrat xpax, conepmenntx remn, xro oecxponnn 3npon,
"Vopnxom" n pyrne xopnopannn, cocrannxmr mnnnnapt
onnapon 3ro snaunrentno npentmaer nanono nnyrpennn
npoyxr mnornx crpan. Cnryannx c xaprenem 3npon npocro
noyunrentna, rax xax cnxsana ononpemenno n c nonnrnxo
Bcemnpnoro anxa.
Pan npntne xaprenx "3npon" Bcemnpnt anx npnnynn
Honym 3enannm , Hnnm n Fpasnnnm corpynnuart nmenno c
+rnm xaprenem, cranmnm cnmnonom nen nnepannsannn
+neprernxn. Ho, xora +ra nex nponannnact, pyxnyn n "3npon".
Hpn +rom neoxnanno onaxnnnct cnxsn mexy npnnarnsanne n
xoppynnne. Xorx o]nnnantno Bcemnpnt anx nastnaer
xoppynnnm - "xpynnemnm npenxrcrnnem na nyrn +xonomnuecxoro
n connantnoro pasnnrnx", xoropoe nanonee cnntno yapxer no
nanenemnm n nanonee nonnrnuecxn orcrantm, ero nonnrnxa
roxe onxna noneprnyrtcx moepnnsannn.
pyrne mexynaponte ]nnanconte nncrnryrt, nanpnmep,
Mexynapont nanmrnt ]on, nmenno xoppynnnm onnnxmr n
+xonomnuecxnx xpnsncax or Asnn o Aprenrnnt.
3rn na ]axra yxastnamr na ro, uro nx nsyuennx nenanmaemtx
]nnancono +xonomnuecxnx nponeccon n nx nnnxnnx na
+xonomnuecxym xnsnt rocyapcrna n nacenennx , neoxonma
paspaorxa onee ecrnenntx cnocoon cnexennx n anannsa sa
peantno +xonomnxo uepes maxpo+xonomnuecxne noxasarenn,
aso nx xoroptx cnyxnr o]nnnantnax crarncrnxa n pacmnpenne
nn]opmnponannocrn omecrna .
Hpo]eccop jGBKB25G5 5 H5K3K7B?B4B D@E3 NBER2\5]7GB4B
RK5?@;759@93, E3R;@39 kB\@E@?7GB] =;@255 m_BX@H cfnVonp
=5q@9
Pasronopt o xoppynnnn ne cmonxamr xax n pasnnnammnxcx, rax n
n nexoroptx pasnnrtx crpanax. B npomnom cunranoct, uro
xoppynnnx nmeer mecro n ocnonnom cpen rocyapcrnenntx
cnyxamnx. H +ro tno aprymenrom n nontsy npnnarnsannn,
Transparency International - Moldova

222
ocoenno n pasnnnammnxcx crpanax. Onaxo, rora ne npnnnmanact
no nnnmanne cnoconocrt rnan uacrntx xomnann nornopcrnonart
xoppynnnx n rpyno noopasnmtx macmraax, uro amepnxancxn
xopnoparnnnt xannrannsm ne rax anno n npoemoncrpnponan n
nonno mepe .. anee on npoonxaer .. Hocxontxy n nonnrnxe
entrn pemamr nce, uacrnte nnnnnarnnt ncxaxamr
rocyapcrnennym nonnrnxy n ne amr e ncnpannxrt e]exrt
ptnounoro perynnponannx, uro ntpaxaercx n eme ontmem
ncxaxennn uacrntx nnnnnarnn.
Inana Komnccnn no nenntm ymaram n npxam CBA raxxe
npnsnan, uro ecrt nponemt, ntsnannte xon]nnxrom nnrepecon
npn cocrannennn ]nnancontx orueron. On nouepxnyn, uro norepx
omecrnennoro onepnx moxer oornct ropaso opoxe, uem
cronmocrt rocyapcrnennoro perynnponannx. H +ra norepx yxe
onennnaercx n mnnnnapt onnapon nnny naennx nen na axnnn.
T.e. D<?CA> H 1MX<7W9I11 3;23EC?3 [1LMEMM< ;9[M<G L9\1C<G
>7<C1; H<77A>I11, necmorpx na snaunrentnym cronmocrt
oprannsannn +roro nponecca
B pamxax raxoro noxoa ouent cymecrnenno pacmnpenne xpyra
maxpo+xonomnuecxnx noxasarene, na ocnone xoroptx moxno
reopernuecxn onennnart pasmep n cxopocrt pocra nenanmaemo
+xonomnxn. Heoxonmo rax xe ntpaorart nnnxarnnnte
nanpannennx nosmoxnoro ]opmnponannx ]nnancono xoppynnnn,
xax nanonee onacno nx rocyapcrna uacrn nenanmaemo
+xonomnxn. Inoantnt ]nnancont xpnsnc 1997-1999 roon,
pesxoe samenenne +xonomnuecxoro pocra amepnxancxo +xonomnxn
n, naxonen, nnnmoe cnnxenne naexnocrn axe camtx
anropnrerntx npornoson ocrarouno yenrentno noxasann, uro +ro
- nponema ne rontxo mecrnoro snauennx
Paccmorpnm xonxpernt npnmep, nornepxammn ntcxasannte
nonoxennx.
Cranaprnax crarncrnuecxax npaxrnxa onenxn +xonomnuecxoro
pasnnrnx +ro nsmepenne raxoro noxasarenx, xax nanont
nnyrpennn npoyxr (BBH). BBH ornnuno orpaxaer rexymym
cnryannm n +xonomnxe, no ne nosnonxer n nnrerpnponannom nne
onennrt nosmoxnte nsptnt, cnxsannte c nenanmaemo
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

223
+xonomnxo n nnnxnnem ceronxmnnx cotrn na cotrnx n
yymem.
Onn ns ecrnenntx cnocoon - +ro pacmnpennoe ncnontsonanne
cuera nponsnocrna npn onenxe BBH, uro aer onpeenennym
nosmoxnocrt sa cuer yuera nnnecrnnn npomntx ner n nsnoca
ocnonnoro xannrana onee peantno onennrt nnamnxy +xonomnxn c
nomomtm raxoro noxasarenx, xax uncrt nannonantnt oxo, n
nosmoxnte nanpannennx ncxaxennx ]nnancono nn]opmannn.
Hrax, c ono cropont, nn]opmannx o peantnom nsnoce,
nauncnenno amoprnsannn n peantno cronmocrn ocnonnoro
xannrana aer nosmoxnocrt nesanncnmtm +xcnepram onennrt
]axrnuecxoe +xonomnuecxoe pasnnrne n pernone n ecrnnrentnte
nennunnt nponsneenntx xannrantntx nnnecrnnn
C pyro cropont, orcyrcrnne nn]opmannn o nennunne peantnoro
amoprnsannonnoro ]ona n peantno cronmocrn ocnonnoro
xannrana cosaer naronpnxrnte ycnonnx nx mannnynxnn c
ceecronmocrtm nponsnonmtx ronapon n ycnyr , nennunno
ooporntx cpecrn +xonomnuecxnx arenron, uro xnnxercx npxmtm
yxasarenem na ]nnanconte ncxaxennx n cnxst c anxoncxo
cncremo. 3ro raxxe nnnxer na ncxaxenne nanmrntx xypcon n
nennunny oopaunnaemocrn enexno macct, neoxonmo nx
npornosnponannx. Bosnnxaer cnexynxrnnnt ]nnancont nystpt,
xoropt cosaer asy nx cymecrnonannx snaunrentno xoppynnnn.
Paccmorpnm na npnmepe Monont cnpanennnocrt ntcxasannoro
nonoxennx.
B rannne 1 npnneent ne rpynnt ocnonntx maxpo+xonomnuecxnx
noxasarene sa nepno 1999-2003 rot
Tannna 1.
Hanmenonanne
Hoxasarenx
1999 2000 2001 2002 2003
1.
Hepnonauantnax
cronmocrt ocnonnoro
xannrana mnp. ne
77.33
(79.8)
70.090
(71.)
(71.9
63.86)
(77.41)
(76. 94)
80.5
?

2.
Hnnecrnnnn n
ocnonno xannran,
mnp. ne
- 2.472 3.190 3.682 4.668
Transparency International - Moldova

224
B crpoxe 1 npnneena cronmocrt ocnonnoro xannrana PM, nxnmuax
nce ]opmt cocrnennocrn rexymero ananconoro oruera. Hn]pt n
cxoxax npecrannxmr coo cronmocrt xoropax noxnnxercx n
anancax n xonne nocneymmero roa. T.e., ecnn n xonne 2001 roa
cronmocrt OC tna panna 71,9 mnp. ne, ro n anance 2002 roa
nx cronmocrn ocnonntx ]onon 2001 roa yxe yxasana nn]pa
63,86 mnp.ne. axe pacxoxenne na 1-2 mnp. ne nx crpant,
mxer xoropo cocrannxer 4.5-5 mnp ne, yxe nono nx
erantnoro anannsa cnryannn n +xonomnxe. Hsmenenne n 8 mnp.
ne, uro cocrannxer nourn 2 mxera onxno npnnecrn n nannxy
ncm cncremy crarncrnuecxoro yuera. B crpoxe 2 nx cpannennx
npnneent o]nnnantnte crarncrnuecxne annte o nnnecrnnnxx n
ocnonno xannran. uaxrnuecxn, onn consmepnmt nnn nemnoro
mentme pacxoxenn n nn]pax cronmocrn ocnonnoro xannrana
B rannne 2 npnneena rpynna crarncrnuecxnx anntx, xoropax
onxna nornepnrt nnn onponeprnyrt peantnt pocr BBH.
Cymmapnt yuer nnnecrnnn n ocnonno xannran n nsnoca OK
onxen onpeennrt nanpannenne nnamnxn n BBH, n uncroro
nannonantnoro npoyxra. Onaxo n 2002 roy nanmaercx pesxoe
ymentmenne nannonantnoro oxoa. T. e. BBH emoncrpnpyer
nocroxnnt pocr, rora xax uncrt nannonantnt oxo
yxastnaer na pesxoe naenne +xonomnxn n 2002 roy n sarem pesxoe
nospacranne n 2003r. Taxne xoneannx nnxax ne nornepxamrcx
pyrnmn +xonomnuecxnmn noxasarenxmn n yxastnamr na nponemt
n ]nnanconom yuere.
Tannna 2
O91WEM<;9M1E
Hoxasarenx
2000 2001 2002 2003
1. BBH mnn. ne 16019,6 19051,5 22555,9 27296,9
2. Amoprnsannx, nauncnennax sa
rexymn ro mn. ne
120 673 7542,3 1392,2
3. uncrt nannonantnt npoyxr
mnn.ne
15899 18378 15013 25904

Kpome roro, nennunna nauncnenno amoprnsannn nnxax ne
xoppennpyer c anancono cronmocrtm ocnonnoro xannrana.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

225
B rannne 3 npnneen nsnoc ocnonntx cpecrn (reopernuecxn -
naxonnenno amoprnsannn) n ananconax cronmocrt ocnonntx
cpecrn.
Tannna 3
O91WEM<;9M1E
Hoxasarenx
2000 2001 2002 2003
1 BBH mnn. ne 16019,6 19051,5 22555,9 27296,9
2 Haxonnennt nsnoc,
mnp. ne
32,96 33,5 36,6 37,79
3 Fananconax cronmocrt, mnp.
ne
43,22 44,35 46,4 48,8

Hpn pannomepnom nauncnennn nsnoca (nopxxa 10% n ro) sa
nepno c 2000 no 2003ro morna trt naxonnena cymma n
amoprnsannonnom ]one nopxxa 12mnp ne. Hpnmenenne
ycxopenno amoprnsannn morno t ynennunrt +ry cymmy o 16
mnp. ne n onee ( n coornercrnnn c saxonoarentcrnom Monont).
Tax xax amoprnsannonnte nauncnennx onxnt nononnxrt
cocrnennte oopornte cpecrna +xonomnuecxnx arenron, ro
nmenno sect orxptnaercx nespnmt nxo n reneno ]nnancont
cexrop. He oxcnnmte xoneannx cymm nsnoca (amoprnsannonntx
cpecrn), yurenntx n cnonom anance PM, orxptnamr nyrt x
]nnancono xoppynnnn, xax n nponsnocrnennom, rax n n
anxoncxom cexrope. 3ro cnxsano c xpenronannem +xonomnuecxnx
arenron ooporntmn cpecrnamn.
Tax, n 2000 roy oem ooporntx cpecrn ncex +xonomnuecxnx
arenron PM cocrannxn 28,2 mnp. ne, xparxocpounte xpenrnte
cpecrna 29,49 mnp. ne, n 2001 roy - 37,33 mnp. ne n 39,49
mnp. ne, n 2202 roy 31,22mnp. ne n 33,59 mnp. ne,
coornercrnenno.
Bnno, uro oopornte cpecrna y +xonomnuecxnx arenron PM
nonnocrtm saemnte. Xorx c yuerom nsnoca (coornercrnenno,
naxonnenno amoprnsannn) +xonomnuecxne arenrt PM noome ne
onxnt ncnontsonart saemnte cpecrna. Taxax nexnarxa morna t
Transparency International - Moldova

226
nosnnxnyrt rontxo n cnyuae onrocpountx nnoxenn n ocnonno
xannran o 30 mnp.ne, r.e. n cnyuae 70% ononnennx ocnonntx
]onon P0M. Bosnnxaer nonpoc Kya ncuesaer amoprnsannx
ocnonntx ]onon PM? B onnaponom ncuncnennn +ra nennunna
panna 2,5-2,8 mnp.
Taxnm opasom, nponeennt ananns, nosnonxer npenonoxnrt, uro
c ono cropont, n +xonomnxe Monont oecneueno
cymecrnonanne pasnonanpannenntx +xonomnuecxnx n
]nnancontx nponeccon, raxnx xax nsnoc ocnonnoro
xannrana n ononpemennax nepexauxa nonyuaemtx npn +rom
cocrnenntx ooporntx cpecrn n reneno cexrop,
c pyro, ouennna neocrarounocrt anannsa ntxono
crarncrnuecxo nn]opmannn o xoneuno nennunne BBH n
ero npnpocre, uro npnnonr x omnxam n
maxpo+xonomnuecxom ynpannennn
xpome roro, nx pacmnpennx ocryna x nn]opmannn c
nentm cnnxennx ]nnancono xoppynnnn n ycxopennx
+xonomnuecxoro pocra neoxonmo cosart perncrp
ocnonntx ]onon Pecnynnxn Monona. Cosanne perncrpa
nosnonnr xonrponnponart na maxpoyponne oem
naxannnnaemoro amoprnsannonnoro ]ona n coxparnr
reneno cexrop n PM.














Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

227
Ianina Spinei, economist, Transparency International Moldova
Transparen#a i dezv'luirea informa#iilor corporative
premis' a prevenirii i combaterii corup#iei

Dezvluirea informatiilor si transparenta este unul din principalele
imperative ale oricrei societti bazate pe principiile democratiei.
Respectarea principiului transparentei vizeaz nu numai activitatea
institutiilor publice, ci si a agentilor economici, n special, a societtilor pe
actiuni de tip deschis (societtilor publice). n trile n tranzitie care au
trecut prin privatizarea n mas si n care exist un actionariat numeros (din
ele face parte si Republica Moldova) acest moment are o deosebit
important. Aplicarea n practic a cerintelor de dezvluire a informatiilor
corporative contribuie la exercitarea unui control eficient asupra
managementului, diminueaz riscurile coruperii persoanelor cu functii de
rspundere si prejudicierii intereselor patrimoniale ale actionarilor.
Transparency International - Moldova a realizat n anul 2004 un studiu
sociologic n subiectul administrrii corporative, parte component a cruia
este analiza situatiei privind dezvluirea informatiilor corporative n
Moldova. n acest scop au fost chestionati n paralel reprezentantii a dou
grupuri tint: actionarii-persoane fiice si managerii societtilor publice din
mun. Chisinu.
Dup cum atest rezultatele acestui studiu aproape 50% din actionarii
intervievati nu-si cunosc deloc drepturile de actionar, 36 % consider c le
cunosc partial si doar 17% - pe deplin. n acelasi timp 75 % din respondentii
care si cunosc drepturile sustin c aceste drepturi nu se respect deloc,
24% - se respect partial si doar 1% - pe deplin. Este de remarcat c printre
cele mai frecvent nclcate drepturi ale actionarilor este invocat lipsa
accesului actionarilor la informatiile corporative. Circa 40 % din actionarii
care au solicitat astfel de informatii n-au obtinut nici un rspuns de la
companii. Totodat o parte din actionari si-au pierdut ncrederea n
informatiile oferite, au dubii referitor la veridicitatea acestora sau consider
c aceste informatii sunt incomplete.
Managerii societtilor publice consider la fel c respectarea drepturilor
actionarilor n Moldova las de dorit. 17 la sut din cei chestionati sunt de
Transparency International - Moldova

228
prerea c drepturile actionarilor n Moldova nu se respect deloc, 75 % -
se respect partial si doar 8% - pe deplin. Ca si actionarii, managerii
remarc c una din cele mai frecvente nclcri ale drepturilor actionarilor
este limitarea accesului acestora la informatiile corporative.
Situatia dat trezeste ngrijorare, deoarece la aproape 10 ani dup
finalizarea privatizrii n mas din Moldova majoritatea actionarilor -
persoane fizice nu-si cunosc drepturile sau le cunosc partial, nu
constientizeaz c aceste drepturi sunt nclcate si nu pot s le apere.
Managerii stiu bine despre aceast stare de lucruri, mai mult dect att, unii
dintre ei utilizeaz informatiile insider n scopuri personale, tinuiesc
tranzactiile ilicite, admit abuzuri n serviciu, etc., adic sunt implicati n
acte de coruptie. Experienta administrrii corporative din Moldova
cunoaste numeroase conflicte corporative rezultate din nerespectarea
principiului transparentei care au prejudiciat interesele patrimoniale ale
actionarilor si ale statului n general. Cu regret, aceste practici continu.
Cauzele acestei situatii sunt multiple: nivelul sczut de informare si
scolarizare a populatiei n domeniul administrrii corporative, n particular,
n contextul drepturilor si obligatiilor actionarilor; experienta insuficient
n acest domeniu a colaboratorii instantelor judiciare; coruperea
persoanelor cu functii de rspundere ale societtilor publice; pedepsele
lejere prevzute de legislatie pentru nclcarea cerintelor de dezvluire a
informatiilor corporative, etc.
Pentru a sugera solutii de remediere a situatiei este necesar o trecere n
revist a prevederilor cadrului legal vizavi de dezvluirea informatiilor
corporative si a modului n care aceste prevederi sunt aplicate n practic.
n acest context vom examina urmtoarele componente ale sistemului de
dezvluire a informatiilor corporative:
asigurarea accesului actionarilor, creditorilor si altor persoane
interesate la informatiile despre activitatea companiilor;
raportarea informatiilor ctre organele regulatorii (Departamentul
Statistic si Sociologie, Comisia National a Valorilor Mobiliare, etc.);
publicarea informatiilor n mass-media.
Aceste elemente ale sistemului de dezvluire a informatiilor, precum si
altele, n special, tinerea evidentei contabile si auditarea activittii
societtilor publice, sunt elucidate n recenta lucrare a Transparency
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

229
International Moldova Administrarea corporativ - premis a
transparentei si combaterii coruptiei.
Legislatia Republicii Moldova stabileste cerinte obligatorii de dezvluire a
informatiei de ctre societtile publice, ele urmnd s prezinte actionarilor,
creditorilor si altor persoane interesate, precum si s raporteze institutiilor
publice un spectru larg de date. n context este vorba de prevederile
Codului civil, legilor privind societ#&ile pe ac&iuni, pie&ei valorilor
mobiliare, institu&iilor financiare, contabilit#&ii, hot#r0rilor CNVM 'i
BNM privind prezentarea d#rilor de seam# specializate ale emiten&ilor
valorilor mobiliare, regulile privind modul de dezv#luire a informa&iei de
c#tre fondurile de investi&ii, b#ncile comerciale, d#rile de seam#
specializate ale participan&ilor profesioni'ti, etc.
Desi cadrul legal privind dezvluirea informatiilor corporative se prezint
destul de complet, si, n mare msur, ajustat la standardele internationale,
precum si stabileste anumite msuri de sanctionare a persoanelor cu functii
de rspundere ale societtilor pe actiuni, aplicabilitatea lui este joas. Acest
fapt este confirmat de studiul recent al BERD n subiectul administrrii
corporative. Practic la fiecare din componentele dezvluirii informatiei
mentionate mai sus se admit numeroase nclcri ale legislatiei.
Accesul la informatiile corporative poate fi asigurat de societtile publice
pe diferite ci: la cererea actionarilor n oficiile societtilor sau prin post,
n procesul convocrii adunrilor generale, publicitatea n mass-media, etc.
Chestionarea managerilor societtilor pe actiuni din Chisinu privind de
cele mai utilizabile metode de dezvluire a informatiilor a artat c prima
n top este informarea n cadrul adunrilor generale ale actionarilor - 90 %
din cei chestionati o consider drept una dintre cele mai eficiente. O alt
metod preferat este publicarea informatiilor n pres (71 % din
chestionati), desi acest lucru poate fi pus la ndoial, tinnd cont de datele
oficiale privind publicarea drilor de seam de ctre societtile publice.
Printre alte metode utilizate sunt nominalizate informarea la cererea
solicitantului n oficiul societtii si prin corespondent respectiv 46 % si
41 % din respondenti. Totodat doar 9 % din chestionati plaseaz
informatiile corporative pe paginile web (acestea sunt, de regul, institutiile
bancare).
Transparency International - Moldova

230
Desi managerii afirm c acord mult atentie informrii actionarilor, cei
din urm consider c accesul la informatiile corporative le este limitat n
mod intentionat. Ei invoc un sir de motive, inclusiv birocratizarea
managementului, stabilirea unor proceduri complicate de obtinere a
informatiilor, secretizarea abuziv, nelegitim a informatiilor de caracter
public pe motiv c ele sunt de uz intern, fixarea unor plti exagerate pentru
informatii, etc.
Desi practica international arat c dezvluirea adecvat a informatiilor
corporative este benefic pentru companii deoarece faciliteaz cunoasterea
politicii corporative, rezultatelor activittii companiilor, simplific
controlul asupra gestionrii si sporeste atractivitatea investitional a
companiilor, oamenii de afaceri din Moldova rmn, totusi, destul de
rezervati n acest context.
Fiind ntrebati despre eventualele efecte ale dezvluirii informatiilor
majoritatea celor chestionati (59%) au invocat efectele pozitive ale acestui
proces, n particular, 32% formarea unei imagini benefice a companiei,
15 % sporirea controlului asupra managementului si 12% prevenirea
conflictelor de interese la efectuarea tranzactiilor. Totodat, 40 % din
respondenti consider c dezvluirea informatiilor genereaz efecte
negative deoarece sporeste cheltuielile ntreprinderii (21%) si pune n
pericol situatia ntreprinderii fat de concurenti (19%).
Este de remarcat faptul c perceperea dezvluirii informatiilor, n special,
n contextul unei imagini benefice a companiilor, confirm nedorinta
managerilor de a recunoaste importanta controlului din partea actionarilor,
creditorilor si altor constituenti ai administrrii corporative.
Vorbind despre raportarea informatiilor la organele regulatorii ca parte
component a sistemului de dezvluire a informatiilor putem constata o
anumit mbunttire a nivelului de prezentare de societtile publice a
drilor de seam specializate si financiare la CNVM. Totodat nivelul de
publicare a drilor de seam financiare rmne totusi nesatisfctor - doar
circa 30% din societtile pe actiuni care au prezentat drile de seam la
CNVM le public ulterior n pres (n anul 2001 20%, 2002 28%, 2003
26%).
Studiul Transparency International - Moldova relev si actualitatea
problemei calittii informatiilor corporative, care se evalueaz dup un sir
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

231
de criterii, cum ar fi: veridicitatea, oportunitatea, costurile rezonabile, etc.
Testarea calittii surselor de informare despre activitatea societtilor
publice (organele regulatorii si statistice, editiile economice specializate,
mass-media, bursa de valori, Internet-ul, etc.) a artat avantajele si
dezavantajele lor, impedimentele n informarea actionarilor si altor
persoane interesate.
nclcarea prevederilor legale privind dezvluirea informatiilor corporative
si calitatea joas a acestora (nu sunt complete; contin erori la ntocmirea
situatiilor financiare; nu se public/ofer la timp si si pierd actualitatea) nu
sunt doar o consecint a incompetentei sau lipsei de experient a
persoanelor responsabile, ele se admit intentionat din nedorinta
managerilor si a actionarilor majoritari, interesele crora le reprezint, de
regul, managerii de a dezvlui informatiile n cauz.
Prezenta unor asemenea nereguli vorbeste despre un nivel sczut de
respectare a principiului transparentei, care pericliteaz interesele
actionarilor, diminueaz accesul la informatii si creeaz premise pentru
coruperea persoanelor cu functii de rspundere ale emitentilor.
Sanctiunile aplicate pentru nclcarea legislatiei n domeniu, n special, a
prevederilor Codului cu privire la contraven&iile administrative nu si ating
ntotdeauna rezultatul scontat. Astfel, desi CNVM sanctioneaz n fiecare
an persoanele cu functii de rspundere ale emitentilor, aplicndu-le diverse
amenzi, ba chiar si recurge la blocarea conturilor emitentilor ca una dintre
msurile de disciplinare a emitentilor situatia nu s-a ameliorat simtitor.
Dac e s punem la cntar beneficiile care pot fi obtinute n urma afacerilor
nelegitime bazate pe utilizarea informatiilor insider (n scopuri personale)
si tinuirea lor de la actionari cu eventualele sume ale amenzilor stabilite,
managerii prefer s achite amenzi si practicile negative continu.
* * *
Reiesind din cele expuse, se poate conchide c desi practica international
a dovedit de multiple ori c respectarea principiului transparentei este o
component a succesului corporatiilor, aplicabilitatea redus a acestui
principiu al administrrii corporative n R.Moldova genereaz multiple
conflicte de interese, pericliteaz drepturile actionarilor, stirbeste imaginea
trii si diminueaz interesele investitorilor.
Pentru a ameliora situatia din acest domeniu este rational mbinarea mai
multor msuri, inclusiv celor de ordin informational, educational si de
Transparency International - Moldova

232
perfectionare a cadrului legal existent. Printre principalele activitti care ar
putea contribui la realizarea acestor msuri pot fi remarcate:
perfectionarea cadrului legal: nsprirea responsabilittii S.A. pentru
nerespectarea cerintelor de dezvluire a informatiei, crearea pe lng
consiliile S.A. unor comitete responsabile de elaborarea si aplicarea
politicii de dezvluire a informatiilor, revizuirea drilor de seam ale
S.A. de tip deschis sub aspectul completrii si ajustrii la standardele
internationale;
organizarea de organele abilitate a unui proces prompt de monitorizare
a nclcrilor legislatiei privind dezvluirea informatiilor cu
comunicarea publicului a rezultatelor n termene optimale;
extinderea si sporirea gradului de actualizare a bazelor informationale
ale institutiilor publice despre activitatea societtilor pe actiuni de tip
deschis;
crearea unor centre informationale publice pentru actionari si alte
persoane interesate;
organizarea seminarelor, trainingurilor n subiectul transparentei si
dezvluirii informatiilor cu diferite grupuri tint, cu precdere, n
teritoriu;
realizarea unor programe de scolarizare a populatiei n diferite subiecte
ale administrrii corporative, n special, drepturile si obligatiile
actionarilor, inclusiv prin intermediul radioului si televiziunii.
crearea liniilor telefonice fierbinti pentru anuntarea cazurilor de
nclcare a drepturilor participantilor la relatiile corporative.






Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

233
Eugen Rocovanu, magistru n economie ( MBA ), pre'edinte
al Asocia&iei Micului Business
Corup#ia pentru micul business este un factor de
suprave#uire...

Este inadecvat o atare stare de lucruri, dar trebuie s constatm, c ea
exprim o modalitate acceptat tacit de ambele prti: de unii agenti
economici si de unii finctionari de stat. Practica dat este destul de
dezvoltat si n unele tri din spatiul CSI. Aceasta, ns, nu ar putea fi o
scuz pentru noi, cei din R.Moldova.
Binenteles este important de a determina cauza acestei " coalitii "
coruptioniste. Cui este ea convenabil ? Ambelor prti sau doar
cinovnicului, adic functionarului de stat ? Pe de alt parte agentul
economic este pus n situatia dublei sau chiar triplei impozitri. Banii
acestea nu pot fi, evident, inclusi la deducei n evidenta contabil,
adic businessmanul est impus n mod automat la acte ilicite. Plata de
mit genereaz sincron dou ilegalitti: actul de mituire impus ori
benevol si ducerea unei contabilitti tenebre. Dup cum reese din
situatia modelat anume agentul economic este n pierdere, deoarece
pltesete banii cstigati, iar functionarul de stat, fiind asigurat cu
salariu, are venitrui suplimentare pentru care risc iarsi acelasi om de
afaceri. De facto, coruptia impune la crearea de fonduri incontrolabile.
Desi, noi n acest material vorbim n esent de coruptia mic ea este
de multe ori si prima surs, care apoi evoluiaz n fluxuri bnesti de la
mic la mare, care influenteaz politica eonomic si politica n genere.
Conform unor estimri ale expertilor strini exist pericolul real de
concrestere a posesorilor de resurse bnesti din economia tenebr cu
reprezentantii puterii executive si a celei legislative. Am putea
presupune, c este rezonabil s fie aminti n ordinea aceasta de idei si
puterea judectoreasc. Evident, resursele incontrolabile genereaz
procese de acelasi fel n viata social, economic si politic. Anume din
acest motiv este important de a sesiza mecanismele, care influenteaz
fenomenul coruptiei mici, ce sunt ori o reflectare a anumitor procese a
coruptiei mari, ori este o verig a acesteia. Binenteles, sunt si
fenomene ntmpltoare, dar n esent suntem nclinati spre a crede, c
Transparency International - Moldova

234
150 lei
6000
lei
??? ??? ??? ???
2
1
darea de mit, colectarea banilor, inclusiv pentru umbrel, adic pentru
protectia afacerii de alte cercuri influente, este bine organizat si divizat
cu perspicacitate.
Piramida 1 din schema #1 jos acoper piramida 2, care ilustreaz mai
bine procesul de miscare a sumelor primite ca mit. n piramida 1 este
artat cert miscarea sumelor ntr-o institutie de fort din raion de la
cel mai mic functionar, care este obligat s predee zilnic sefului su 150
de lei. Si se stie printre subalterni, c acesta trebuie la rndul su s dee
mai " sus " 6000 lei zilnic. Cum evoluiaz aceste sume este greu de
spus. Anume din acest motiv a fost construit piramida 2, care de fapt,
are scopul s ilustreze nu att procesul de circulatie a mitei, ci mai
degrab evoluti crescnd a sumelor, ce prag cu prag, sectie cu sectie
cresc n mrime.
Unde ajung aceste
sume si care este
valoarea lor putem
doar s ne
imaginm... Acesta e
si motivul prin care
piramida 2 este "
umbrit ".
Schema #1
Astfel, pot fi credibile
estimrile unor experti conform crora circa 80% constituie economia
tenebr. Cifrele pot fi diferite si din motiv, c sunt folosite metodologii
diferite de calcul. Dar situatia de la aceasta nu se schimb. Putem fi de
acord cu expertii din UE, c Moldova are dou plgi: coruptia si
srcia. Iar aceasta ne face s presupunem, c se vor ntreprinde msuri
eficiente ntru schimbarea situatiei. Pe moment, ns, schemele
piramidale functioneaz ca un mecanism bine ngrijit.
Coruptia mic este mai usor de controlat, deoarece ea are impact asupra
celor mai putin protejati agenti economici: detintorii de patent de
ntreprinztor, patronii microntreprinderilor. Fiind n acest spatiu si cu
cele mai mici cstiguri, ei constituie ptura social cea mai activ n
opunerea de rezistent funtionarilor corupti. Micii comercianti sunt
nevoiti zi de zi, s isi protejeze veniturile simbolice, care sunt de ajuns
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

235
91550
62600
65578
66485
42476
48575
18500
10000
500
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
100000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Amenzi si sanctiuni administrative (mii lei)
doar pentru ca familia s supravetuiasc. Deci, acesti antreprenori mici
si businessmani mici nseleg foarte bine, c pltind cinovnicului
investit cu putere, ei, de facto, iau cu mnile lor pinea de la gura
copiilor. Cu toate acestea fac acest lucru.
Care ar putea fi explicatia acestei situatii extremale pentru individul,
care trieste la limita de resurse de existent si cu toate acestea plteste
controlorilor de toat mna ? Prima este - frica de a pierde cu totul
locul, care de bine-de ru i permite s ntretin familia. Al doilea-
mpcarea cu situatia, care este dominant si care s-a transformat n
Moldova ntr-un mod de viat. Cel, care nu pltesete va pierde si ce are.
Acest principiu mafiotic aplicat micilor comerciansi din pietele trii
genereaz o clas dezamgit n fortele oficiale de a le schimba
situatia. Evident, n acest caz ei vd unica iesire n a se conforma
situatiei. Oamenii de afaceri sunt intimidati. Avem 64 de institutii de
control. Avem racket de stat. Deci, toti sunt pregtiti s dee mit.
Terenul pentru coruptie este bine fertilizat...
Noi nicidecum nu putem cere acestor oameni lupta mpotriva coruptiei
atta timp ct sistemul dat de transmitere piramidal a cstigurilor
ilicite funtioneaz. Presupunem totodat, c functionarul participant la
acest sistem de " colectare " a mitei nu se las pe sine fr anumite
acumulri personale. Adic sumele sunt mai mari decit cele indicate.
Actele normative sunt n folosul cinovnicului, care prin zelul su "
ntretine fierbinte " coruptia mic si coruptia mare. Fenomenul este
stimulat ntr-un
anumit fel si de
bugetul de stat.
Din 1995 pn
n 2003 suma
amenzilor
planificate a
crescut de peste
180 ori. Vezi
Schema # 2.

Schema #2
Transparency International - Moldova

236
Dup cum reese din cifrele indicate: n 1995 au fost planificate n
bugetul de stat colectarea de amenzi si sanctiuni administrative n sum
de 500 mii lei, iar n 2003 cifra dat era deja egal cu 91 mln 550 mii
lei. Astfel de viziune asupra colectrilor bugetare a generat alt
fenomen coruptionist. Cu ct amenda e mai mare cu att este mai mare
sansa, c antreprenorul se va ntelege cu persoana mputernicit s
pedepseasc ... Raiduri, amenzi tari, confiscare de marf. Aceasta nu
numai, c nu schimb nimic n cursul evenimentelor, dar din contra
creaz conditii propice pentru abuzuri si coruptie. Populatia este impus
s treac n economisa tenebr, unde unicul impozit este " dijma " fix
pltit "crsei ", sau cum se spune mai adecvat: umbrelei. Important
este s mentionm, c de cele mai multe ori aceast umbrel este un
funtionar de stat cu post nalt sau reprezentant al unei institutii de fort.
Astfel, lumea interlop incepe s fie nlocuit cu birocratia, ce se
adapteaz foarte usor noilor conditii.
nssi mediul de afaceri este tratat de ctre majoritatea functionarilor
ca izvor de venituri personale, "premii", conditionnd prin
comportamentul su la proliferarea acestora. Aceasta explic mediul de
afaceri nefavorabil in tar si dezvoltarea economiei tenebre, deci,
implicit a coruptiei.
n acelasi timp economia tenebr este generatorul si protectorul fidel al
coruptiei. Cu ct amenzile sunt mai mari si pedepsele mai drastice cu
att mai mare este probabilitatea de corupere intentionat sau conform
traditiilor . E de la sine nteles, c omul se va strui s achite suma
mai mic, deci, ea se va sedimenta n buzunarul cinovnicului.
Procesul de intimidare a oamenilor de afaceri vine si din instabilitatea
legislatiei, din secretizarea informatiei. E imposibil de a face
cunostint cu regulamentul si statutul politiei economice. n legislatia n
vigoare nu este descris amnuntit procedura controalelor agentiulor
economici de ctre politie, ce duce la abuzuri si intimidri din partea
unor colaboratori. Practica de a bloca pietele de ctre politie prin
inconjurarea lor pentru a aduna bani n bugetele locale este frecvent n
Cantemir, Rezina, Edinet, Orhei si n alte raioane. Elocvent este
protestul detintorilor de patent din piata " Calea Basarabiei " , care
neavnd alegere au iesit n strad si au blocat una din cele mai mari
agitate sosele din Chisinu. Motivul a fost clar: protestul detintorilor
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

237
de patent de ntreprinztor mpotriva controalelor cu scop de
jecmneal si hrtuire n apropierea srbtorilor de iarn.
De aici rezumm, c manifestrile coruptioniste pot aduce chiar la
destabilizri sociale. Evenimente similare provocate de controlorii
corupti au avut loc la Cuseni, Stefan Vod, Blti. Blocarea pietelor de
ctre structurile de fort sunt pentru lucrtorii acestor institutii statale si
o lectie de comportament agresiv. Aceasta d nastere la diferite feluri
de intimidare. Astfel orice novice din aceste structuri primeste lectii
calificate de initiere n abuz de putere si comportament arogant. Peurm
aceast persoan va veni singur si sub diferite pretexte se va cptui
pe contul oamenilor de afaceri. Aici ar fi bine s amintim, c n tar
avem peste 45 mii de detintori de patent de ntreprinztor si 88% din
ei activeaz n comertul cu amnuntul. Un ogor extins pentru
functionarii lipsiti de scrupule.
Binenteles, aceasta nseamn c tot felul de controlori au teren larg
pentru a se manifesta. Lipsa unei reglementri certe n ce priveste
procedurile de control n pietele din tar si a modului de protejare a
drepturilor businessmanilor, antreprenorilor si a detintorilor de
patent de ntreprinztor genereaz mari frdelegi si promoveaz o
miscare coruptionist de amploare.
Mai mult: populatia a devenit ostatec a acestei stri de lucruri.
Cui prodest ? ( lat. Cui este convenabil ? )
Este interesant a sublinia c, desi, se lupt permanent cu persoanele
fizice, care import mrfuri de la kilometrul 7 de la Odesa, din
Bucovina si din Romnia nicidecum nu este acceptat ideia de a
construi un depozit en gros n Moldova pentru a stabiliza situatia si
stimula circulatia banilor n tar. Asociatia Micului Business a propus
mpreun cu expertii strini o idee de proiect similar. Dar a fost
ignorat.
Se vede, c piramidele coruptioniste functioneaz activ si la vam...
Cetteanul de rnd, cei din micul business se revolt si caut, propun ci
de legalizare a situatiuei n asa mod ca banii s fie pltiti legal si s aib
pentru aceasta suport documentar. Vocile lor sunt tari si sunt auzite
bine, dar carul problemelor date nu este urnit din loc.
Transparency International - Moldova

238
Politica reglementrii de stat n domeniul micului business si a
antreprenoriatului este n stare embrionar si nu influenteaz cu
nimic starea de lucruri. Reducerea la intentii si declaratii face s intuim
un lobby extrem de puternic din partea participantilor la " ridicarea "
de piramide.
Exist, ns, prghii, modele, care ar putea schimba situatia, ba chiar ar
stimula dezvoltarea productiei autohtone legale. n special n micul
business. Sunt firme mici productoare, ce ar putea executa comenzi de
stat si astfel ar pstra si ar nmulti numrul locurilor de munc. Prin
implicarea total a micului business n economia Moldovei va creste
nivelul de trai al populatiei, numrul locurilor de munc si va scdea
nivelul srciei, ce ar crea prghii eficiente n lupt cu srcia chiar la
nivelul socittii civile. Exemplu elocvent este Uniunea European, unde
locurile de munc cresc anual cu 60%-75% n baza dezvoltrii micului
business si sustinerii initiativei private si a antreprenoriatului ( Vezi
Schema #3) . Un trai prosper genereaz n societate forte active de
contracarare a coruptiei, mitei si extorcrii de fonduri. Activitatea
economic devine variat si stabil, creaz ncrederea n ziua de mine
si mpiedic tendintele de monopolizare a ramurilor si domeniilor de
activitate de buisness. Prin aceasta, evident, sunt " subtiate " n mod
radical sferele de risc coruptionar. Populatia, devenind independent
din punct de vedere material, se opune activ ncercrilor de a pune sub
control
activitatea lor
legal si
limiteaz
simtitor
sansele
cinovnicilor
de a se
cptui pe
contul celor
ce muncesc
pe cont
propriu.
Schema #3
1
MOTOR AL SCHIMB&RILOR DIN ECONOMIA EUROPEI MOTOR MOTOR AL AL SCHIMB SCHIMB& &RILOR DIN ECONOMIA EUROPEI RILOR DIN ECONOMIA EUROPEI
prin
GENERAREA DE
NOI PRODUSE
SI TEHNOLOGII
IMM-urile hi-tech
creeaz# de dou# ori
mai mul t# inovare
per angajat, dec(t
companiile mari
prin
GENERAREA DE GENERAREA DE
NOI PRODUSE NOI PRODUSE
SI TEHNOLOGII SI TEHNOLOGII
IMM-urile hi-tech
creeaz# de dou# ori
mai mult# inovare
per angajat, dec(t
companiile mari
prin
SUSTINEREA
COMPETITIVITTII
MARILOR COMPANII
50% dintre IMM-uri
sunt subcontractori
prin
SUSTINEREA SUSTINEREA
COMPETITIVIT COMPETITIVIT TII TII
MARILOR COMPANII MARILOR COMPANII
50% dintre IMM-uri
sunt subcontractori
prin
CREAREA DE
LOCURI DE MUNC
IMM-urile )i n special
micro firmele sunt
sursa principal#
pentru noi locuri
de munc#, diminuarea
corup,iei
prin
CREA CREAREA DE REA DE
LOCURI DE MUNC LOCURI DE MUNC
IMM-urile )i n special
micro firmele sunt
sursa principal#
pentru noi locuri
de munc#, diminuarea
corup,iei
IMM-urile EUROPENE i IMPORTAN#A LOR $n CREAREA de LOCURI de MUNC',
LUPT' cu S'R'CIA i BLOCAREA CORUP#IEI
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

239
n SUA, unde micul business este protejat de abuzurile administrative,
este stabilit clar, c 23 % din suma destinat achizitiilor publice se va
folosi direct pentru procurarea de marf de la ntreprinderile mici.
Totul se face legal si transparent, prin concurs. Sunt create un sistem de
centre care protejaz micul business de elementele cu tendinte
nesntoase. Reforma regulatorie din SUA a schimbat orientarea spre
protectia drepturilor celor, care produc si doresc s plteasc impozite
legal.
Astfel, se stie, c prelund modele reusite, acestea pot fi adaptate si
implementate n realitatea noastr. Si asta ar fi una din cele mai
productive ci de asanare a mediului de afaceri n tar. Lupta cu
srcia ar fi eficient si astfel multe din premizele ce nc sustin
elementele coruptioniste ar pute fi lichidate fr revolutii birocratice si
reforme radicaliste.
















Transparency International - Moldova

240
Lucrul $n plen

]2EH?9MD7 _E2KUE;, aD?BG39
aEL <V\E?C;EMM<b< H<MC7<23 V<7KV9 ?
H<77A>I1EG ME W<[EC V6CK A?>EcM<G

Honxrne KOPPVHHH# c rouxn spennx pasnnuntx cnoen
omecrna nocnpnnnmaercx n rpaxryercx no pasnomy.
Bnacrt ero rpaxryer xax crpemnenne neuecrntx orartx
onnartcx onpeenenntx nar n npenmymecrn nyrem noxyna
unnonnnxon.
Otnarent - xax nesaxonnoe n xoptcrnoe crpemnenne
rocyapcrnenntx unnonnnxon ncnontsonart amnnncrparnnnt
pecypc sa cuer rex, xro ntnyx-en opamartcx x nnm no poy
exrentnocrn unnonnnxon.
Ho - pasnomy neyr onn opty c +rnm snom: uHHOBHHKH ee
cnoxr x npnstnam x +xonomnuecxnm arenram ne nnarnrt c
noneentnnxa nsxrox, a re, xoro onpamr msonmnt, npaxrnuecxn
ecnpannt n opte c xoppynnne.
urot npannntno onpeennrt meronxy optt c xoppynnne, nao
pasopartcx n rom, uro nx nee xnnxercx nnrarentno cpeo n
nnxyme cnno?
Kax +ro nn napaoxcantno, no, na mo nsrnx, cama omecrnenno -
nonnrnuecxax cncrema, n ycnonnxx xoropo cymecrnyer name
rocyapcrno, npeonpeenxer nensexnoe cymecrnonanne
xoppynnnn. Mt crponm xannra-nncrnuecxoe omecrno, n ocnone
+xonomnxn xoroporo nexar: uacrnax cocr-nennocrt, ptnounte
ornomennx, emoxparnuecxne npnnnnnt ynpannennx
omecrnenntmn nponeccamn.
Kro pyxononr +rnm crponrentcrnom? Hmn, xoropte ceronx camn
yxe xnnxmrcx uacrntmn npenpnnnmarenxmn, no no cnoe
neonornn, xxot, xnnxmrcx npornnnnxamn +ro uacrno
cocrnennocrn, Onn xe npnnep-xennt nxrarypt nponerapnara,
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

241
nxrarypt saxona n pyrnx nxraryp, xorx n nx nosynrax
nponncant emoxparnuecxne npnnnnnt ynpannennx omecrnom.
Bce +rn necrtxonxn n npornnopeunx mexy neanamn n nosynramn
nnacrn n peannxmn xnsnn npnnoxr x romy, uro ona, ntnyxenno
exnapnpyx emoxparnuecxne nennocrn n npnnnmax saxont
ptnounoro cnocrna, es uero sanante nnnecropt ne cenamr n
onnapa nnnecrnnn n namy crpany, na ene cosamr ptnounym
+xonomnxy npn nomomn ontmo ynnt, nmenye-mo
amnnncrparnnnt pecypc.
Ceronx Pecnynnxa Monona, n xoropo eme ne sanepmen nponecc
npnnarnsannn, cronr na nauantno crann naxonnennx xannrana.
Mt xnnx-emcx cnnerenxmn roro, xax pasnnunte, nnnxrentnte
rpynnt namnx rpaxan cpaxamrcx sa onm rocyapcrnennoro
nnpora, orrnpax or nero cnonx npornn-nnxon, ornpax
cocrnennocrt y rex, xro ycnen pantme x ee enexy, ne ronopx yx o
npocrtx rpaxanax, nnrepect xoroptx samnrnrt nexomy. H nce
omecrnennte nponecct, a, ocoenno, saxonornopuecxn, paora
npanoox-pannrentntx n cyentx opranon nonepxent nnnxnnm
+ro optt sa cocrnennocrt.
Ecrecrnenno, uro n +rnx ycnonnxx name rocyapcrno paoraer n
pexnme n n yxe mepxanrennsma, xora +xonomnxa maxcnmantno
nonepxena rocyapcrnennomy perynnponannm. Hamn saxont
nnmyrcx no annennem noncron, ecrnymmnx n nnrepecax
nnnxrentntx rpynn nme, croxmnx y nnacrn nnn pnymnxcx x ne,
a ne n nnrepecax ncero omecrna. Onexart xe +rn saxont n
emarornuecxne ynaxonxn n npenonocnrt nx xax npoxnnenne
saort o nare napoa y nac ymemr. Monony xpnrnxymr sa
upesmepnoe nmemarentcrno nnacrn n ena nsneca, onaxo
nmemarentcrno ne rontxo ne ocnaenaer, nanpornn, nanpaer
ooport.
Hsnecrnt mnenapcxn mpncr 3ren Iyepr ntcxasan mtcnt, c
xoropo x ne mory ne cornacnrtcx: 3AKOH OH%EH F&T'
B&CHPO-BEH V HAPOHOIO MHEHH#. pyro yuent
3pnano e Coro rax noxcnxer npnpoy reneno +xonomnxn:
Fontmnncrno nme yxonr n nenerantnt cexrop ne noromy, uro
on aer yxptrne or nanoron, a noromy, uro ecrnymmne saxont
Transparency International - Moldova

242
rocyapcrna, cxont t nsxmnt nn tnn nx ]opmynn-ponxn, ne
orneuamr norpenocrxm n crpemnennxm nme.
H anee on xe pasmtmnxer: Mnorne rocyapcrnennte saxont,
nperpa-xammne ontmnncrny nacenennx ocryn x xannrany, moryr
ononpemenno cnyxnrt samnro xnsnenntx nnrepecon
nnnxrentntx rpynn. Konen nnrart.
B ocnone oreuecrnenno reneno +xonomnxn nexar re xe
nponemt, npo xoropte ronopxr yuente. dEME;93 fH<M<W1H9 1
H<77A>I13 - fC< D;E ?C<7<M6 <DM<G WED921, VEL ;L3C<H <M9
L9?<hMEC H9H DE7E;< VEL ;29b1. Bnacrt annt resnc ne
ocnapnnaer, no opty c xoppynnne neer ntnyxenno, npn +rom
sopxo cnenr sa rem, urot ne oepxart na ne noey.
jCEUE?C;EMM93 <?<VEMM<?CK V<7KV6 ? H<77A>I1EG L9H2lU9EC?3
; C<W, uro ona nosnoxena na camnx unnonnnxon, xoroptx n
xoppynnnn n noos-penamr. Ho samtcny nnacrn unnonnnxn camn
onxnt oponontno orpannunrt xpyr cnonx nonnomoun, camn
nsonnunrt msonmnen n naxasart nx. Bce +ro moxno nasnart
]anracrnxo na saannym remy. Ha camom ene y nac nnxro optt
c xoppynnne ne neer, no remy +ry axrnnno ncnontsymr n
nonynncr-cxnx nenxx.
Bor n Hpemtep Mnnncrp B.H.Tapnen ne yepxancx n neanno
saxnnn, uro on mapen nnuno nosrnannrt opty c xoppynnne,
cnonno o cnx nop ne on orneuan n crpane sa conmenne
saxonnocrn n esonacnocrn, a snaunr n sa cocroxnne optt c
xoppynnne n coornercrnnn c saxonom N64-X11 or 31 max 1990r.
O Hpannrentcrne.
Orcyrcrnne camo optt c xoppynnne nnacrt ntraercx cxptrt or
omecrna, ycnnenno nopactnax emy mn] npo MEUE?CM6h
V<b9C6h, nsxrxamn orxynammnxcx or nanorono nonnnnocrn. B
ecrnnrentnocrn, npenpnnnmarenn, na nneun xoroptx n
orpomno crenenn onnpaercx mxer crpant, anno saxnnxmr, uro
roront nnarnrt pasymnte nanorn, no ne moryr nnarnrt n nanorn n
nsxrxn ononpemenno. Onn +ro nornepnnn enom, xora cranxn
nooxonoro nanora crann cnnxart - nocrynnennx n mxer
ynenn-unnnct.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

243
Bnacrt xe noxpennrt xonxperntmn enamn cnon exnapannn o
opte c xoppynnne, ne cnemnr: ona ne rontxo ne yxopornna pyxn
nsxrounnxon, ne orpannunnaer xpyr nx nonnomoun, nanpornn
yxpennxer unnonnnxon saxono-arentno n mopantno.
Hpornnocroxrt nm noxa uro nsnec ne n cocroxnnn.
Hpnney onn ouent noxasarentnt npnmep.
B crpane npnnxra Hporpamma noccranonnennx n pasnnrnx nnnor-
paapcrna, peannsannm xoropo nsxn no xonrpont Inana
Iocyapcrna. B yxe rocyapcrna mepxanrenncrcxoro ronxa nmecro
crnmynnponannx nnnonponsnonrene nxnatnart entrn n
nnnorpaapcrno, nx x +romy npnnyxamr, a cop ener n nx
pacnpeenenne nopyuamr unnonnnxam. Hecmorpx na ro, uro n
nnyrpennne saxont (3axon N558-X111 or 22.09.1995r. O
ronapntx snaxax n nanmenonannxx mecr nponcxoxennx ronapon)
n mexynaponoe saxonoarentcrno (TRIPS, cr.21) sanpemamr
npnnynrentnoe nanxstnanne ncnontsonannx utnx-ro ronapntx
snaxon, namn unnonnnxn or nnnoennx nnocxr ononnennx n
nsmenennx n nosaxonnte axrt: monancxn cranapr SM 118 n n
xoexc npaxrnuecxo exrentnocrn nnnoena. B coornercrnnn c
+rnmn ononnennxmn ncex nponsnonrene nnna oxsann na cnom
npoyxnnm nomemart rocyapcrnennt ropront snax n nne
Fenoro ancra, saxnmuart c enapramenrom Monona-nnn
nnnensnonnte oronopa n coornercrnenno nnarnrt poxnrn sa
ncnontsonanne ronapntx snaxon. Hnnensnonnte oronopa
sacrannnn saxnmuart n na ncnontsonanne ronapntx snaxon
rocyapcrna, xoropte eme ne tnn saperncrpnponant n AGPI, n r.u.
n sa raxne xax Hnnx, Hsaenna, Myrypen, xoropte xnnxmrcx
nasnannxmn copra nnnorpaa n ne moryr trt ronapntmn snaxamn
no onpeenennm.
Bnnonponsnonrenn oparnnnct c ncxom n cy n ntnrpann cnop. H
rora enapramenr Monona - nnn, sapyunnmnct noepxxo
nepxonno nnacrn, rpytm annennem na +xonomnuecxnx arenron
unenon Comsa +xcnoprepon monancxnx nnn, sacrannn nx orxasartcx
or ncxa n n oponontno-npnnyn-rentnom nopxxe saxnmuart
nnnensnonnte oronopa n nnarnrt poxnrn. Ha ncex neonontntx
narpannnn nponepxmmnx, sanenn uepnte cnncxn. 3arem Btcmax
cyenax nanara ormennna pemenne nepno nncrannnn n ntnecna
Transparency International - Moldova

244
nonoe pemenne o orxase n ncxe. Mornn raxoro pemennx onn
rocyapcrno nmeer npano n onxno samnmart cnom
nnrennexryantnym cocrnennocrt, o uem, cocrnenno, nnxro n ne
cnopnn. Kax poxamrcx raxne pemennx cya n xaxona pont nnacrn
n +rom oxcnxrt ne nyxno. A nonpoc o rom, saxonno nn
nanxstnanne rocyapcrnennoro ronapnoro snaxa nponsnonrenxm
nnna, cy oomen monuannem.
B +rom npnmepe ecrt nce, uro oxcnxer nannune y nac raxoro
xnnennx xax xoppynnnx.
1. Cocrnennte saxont, nsxmno c]opmynnponannte, nrnopnpymrcx
n nepnym ouepet remn, xro nx npnnxn, r.e. camo nnacrtm.
2. Ptnounte ornomennx nomenxmrcx rocyapcrnenntm
perynnponannem.
3. Bmecro orpannuennx o pasymntx npeenon nnacrn unnonnnxon -
neoocnonannoe pacmnpenne xpyra nx nonnomoun, rpyoe
ncnontsonanne amnnncrparnnnoro pecypca n nenxx annennx na
+xonomnuecxnx arenron.
4. Bmecro ncnpannennx omnxn ncnonnnrentno nnacrn, ee
noepxnnamr nyrem oxasannx nosecrnnx na cy.
Hoxa nsnec y nac cymecrnyer n raxnx ycnonnxx - xoppynnnx ne
moxer ne nponnerart, noromy uro n mepxanrenncrcxom rocyapcrne
nsxrxa nyumee n uyrt nn nn enncrnennoe cpecrno npeoonennx
unnonnnutnx aptepon.
Ecrt eme onn npnsnax y mepxanrenncrcxoro rocyapcrna:
nepnono-annnuecxne npoxnnennx nsnecmenon noompxmrcx
onycxom x ptnxy, a nsnnmne camocroxrentnte n nesanncnmte
npenpnxrnx - ynnuroxamrcx.
B +rom cmtcne noxasarenen npnmep c xomnanne Megadat. Com,
xoro-pym nnacrt sa npoxnnxemym pyxonocrnom xomnannn
camocroxrentnocrt n nesanncnmocrt, noxasarentno ynnuroxnna n
nasnanne pyrnm nonnrnuecxnm onnonenram. Cenano +ro
orxptro, c nonpannem ne rontxo saxonntx npan n oxpanxemtx
nnrepecon xomnannn, ee rpyonoro xonnexrnna, npan nnocr-
pannoro nnnecropa, nnoxnnmero n xomnannm 1 mnn. onnapon, no
n xoncrn-rynnonntx nopm, n xoroptx exnapnpyercx
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

245
nesanncnmocrt namero cya. He nomorna orcroxrt npana xomnannn
axe connapnocrt, npoxnnennax no ornomennm x ne pxom
sapyexntx nocontcrn n mexynapontx crpyxryp, uro xnnnoct
ecnpeneenrno axnne nx Pecnynnxn Monona.
Hpnmep c xomnanne Megadat. Com osnauaer, uro pyrne +xono-
mnuecxne arenrt cxopee couryr sa naro npornyrtcx no nnacrt,
naxonen, art nsxrxy rocyapcrnenntm unnonnnxam, n rom uncne n
cyentm, uem ncrynart c nnacrtm n ncxyccnn nnn cnopt.
Mnoro pas ocnemanact n npecce nopounax npaxrnxa, n coornercrnnn
c xoropo nnacrt oxastnaer na cyt annenne n nenxx
noepxannx ncero, uro nmeer n cnoem nasnannn cnono
rocyapcrnennt, nx uero ncnontsymrcx xax omne ycranonxn,
rax n ycranonxn no xonxperntm enam. Ho +ra nopounax npaxrnxa
ne rontxo ne ncxopenxercx, onee roro cranonnrcx noncenenno.
Btcrynax nepe npenpnnnmarenxmn, Inana rocyapcrna ntcxasan
mtcnt, uro ecnn xro-ro or nmenn nnacrn nontraercx y
npenpnnnmarene sanonyunrt entrn na mecrnte ntopt, moxere
roro ynnuroxnrt na mecre. Xopomee saxnnenne, xoropomy moxno
tno t nopaonartcx, ecnn ne saartcx nonpocom: A orxya
nnacrt nsxna entrn na noepxxy cnonx xannaron n mecrnte
oprant nnacrn? Orner npocr sa cuer onoxennx cnoeopasno
antm rex npenpnxrn, n ycrannom xannrane xoroptx npeonaaer
onx rocyapcrna. Bnacrt noome nmnr rocyapcrnennt cexrop
+xonomnxn. Paorammnm n nem nmxm moxno yxasart xax
perynnponart nent na nx npoyxnnm, na xaxym emoncrpannm onn
oxsant ntrn, a xaxym ne moryr nocemart axe n nn
ncenapontx npasnnxon, xoro nao cnoncnponart n ornycxart
ronap emenne, a xoro nao ronnrt.
K coxanennm, +ra nopounax nmont nmeer nerarnnnte nocnecrnnx
n nne ycrpemnenn nnacrn nosnparnrt n c]epy cnoero nnnxnnx re
naxomte xycouxn, xoropte yxe npnnarnsnponant. Ceronx nnnnx
optt sa nepeen cocrnennocrn, a ]axrnuecxn sa cxptrym
nannonannsannm npoxonr uepes cnecrnennt nsonxrop, re nmn
orxastnamrcx or npnnarnsnponannoro nmymecrna, npnsnamr onrn,
xoroptx ne enann. K coxanennm, mnorne cnyxnrenn uemnt
crann cnentmn ncnonnnrenxmn saxason nnacrn. Homorax nnacrn
Transparency International - Moldova

246
nesaxonno npnoperart cocrnennocrt, +rn cnyxnrenn ne cunramr
sasopntm yuecrt n cnon nnrepect, ecrnyx no npnnnnny: ecnn
moxno nnacrn, ro nouemy nentsx mne? Hnuno nnen, xax cytx
apecronan uenonexa no nororonnennomy emy npoxyparypo
nocranonnennm: on unran oxymenr, naneuarannt na xomntmrepe,
xoroporo n xannere cytn ne tno.
Kora xommepuecxne crpyxrypt ne npoxnnxmr nonnmannx no
ornomennm x rocyapcrnenno nnacrn, rora +ra nnacrt sanycxaer
mexannsm rocyapcrnennoro noannennx. Ceronx no raxym
pasauy nonaaer xomna-nnx Rnnon uenoca, cnonno ona nnnonna
n necronopunnocrn Hpnne-crponcxo amnnncrpannn, n macconom
noponcrne +nexrpo+neprnn n nennarexax co cropont aonenron. H
na +ro xomnannn cnncox nameuenntx xeprn ne saxonunrcx.
K xaxomy ntnoy n raxo cnryannn noranxnnaer nnacrt? Hno
orxaxnct or cocrnennocrn, nepnn nce no ]narn rocyapcrna,
nno nnarn nsxrxn unnonnnxam, uro onn rex ocrannnn n noxoe.
Vnox paspemenne cyentx cnopon c npanonoro nonx, nnacrt rem
camtm cosaer n noepxnnaer nnrarentnym cpey, na xoropo
nspamnnaercx nnna xoppynnnn. He mnorne cytn pemamrcx
ocnymartcx pexomenann nnacrn, ne y ncex xnaraer rpaxancxoro
myxecrna. Ho ecrt n +rom nonpoce onn orpnnarentnt nx nnacrn
momenr: nnxaxnmn cnaxnmn npnstnamn ne samannrt n namy
crpany nnocrpanntx nnnecropon nocne roro, uro ona cenana c
Medadat.COM n pxom pyrnx xomnann, ncnontsonanmnx
nnocrpannt xannran n cnoe exrentnocrn.
Coxpanenne n Pecnynnxe Monona ntnemne cncremt nennocre
osnauaer, uro eme onrne rot nnocrpannte nnnecrnnnn yyr
oceart n cocennx crpanax, n ro xe Pymtnnn, a nac no-npexnemy
yyr oxonrt cropono, xax npoxaxenntx.
Orxptro orxasartcx or optt c xoppynnne nnacrt ne moxer, no n
necrn ee onxntm opasom ne xouer n ne n cocroxnnn, no+romy +ra
opta nnmt osnponano nmnrnpyercx, cosaercx ee nnnmocrt.
na roa nasa n crpane tna cosana cnennantnax crpyxrypa
Henrp no opte c +xonomnuecxnmn npecrynnennxmn n
xoppynnne. entrn n nee nnoxnnn orpomnte, no xenaemoro
+]]exra ne nonyunnn. Hpant oxasannct re, xro xpnrnxonan nem
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

247
cosannx HF3HK n rom nne, xax +ro samtcnnna nnacrt. Kora xe
ocosnann, uro cosann ne Henrp no opte c xoppynnne, a Henrp
xoppynnnn, nerom 2004r. nocneonano coxpamenne mrara
corpynnxon na necxontxo cor uenonex, no camy crpyxrypy ne
nnxnnnponann: no - nepntx, nepe ntopamn ne npncrano
npnsnanart cnon omnxn, no- nroptx, Henrp eme moxer trt ouent
nonesntm n npentopnt nepno nx nosecrnnx na raxne
xomnannn, xax Megadat. Com.
Bnacrt, ronopx o xoppynnnn, no crapnnxe xnnaer n apec
ranmnnxon, ramoxennnxon, npaue, r.e. ntraercx cart menxnx
nsxrounnxon, urot ornecrn noospennx or onee xpynntx
]nrypanron. Ianmnnxn +ro menout n cpannennn c remn noopamn,
xoropte ycrpannaer cama nnacrt. Hpocro cnon noopt ona ne
cunraer nsxrxamn, a camn nsxrxn cnntno pasnoopasnna.
Cnoncopcrno n narornopnrentnocrt y nac npenpament n
ysaxonennt p+xer nnacrn, xoropt aer ontmym ]opy ncem
ranmnnxam nmecre nsxrtm. Ceronx nnacrt onpaer ne rontxo
rocnpenpnxrnx, no n uacrntx npenpn-nnmarene, y xoroptx no
yrposo amnnncrparnnnoro npeccnnra n sanecennx n uepnte
cnncxn ntnnaer entrn na namxrnnxn, na nomomt pasnnuntm
ecrnymmnm opranam n nnnam, na onnary sapyexntx noesox
unnonnnxon nnn meponpnxrn c anxeramn n na mnoroe pyroe. A
nosxe ra xe nnacrt maxer rpxstm rex, xoro essanerno rpanr. 3ro,
xax ronopnrcx, ns craporo apcenana.
Ho ecrt n noy-xay +ro nosnpar cocrnennocrn uepes cnecrnennte
nsonxropt. Cnpamnnaercx, ecnn uenonex ne ntepxnr annennx n
opo-nontno cornacnrcx noracnrt onrn, xoroptx ne enan nnn
nepner ro, uro panee saxonno npnopen, xnnxercx nn raxnm opasom
nospamennax nnn otrax cocrnennocrt cnecrnnem xoppynnnn?
C nentm cosannx nnnmocrn narononyunx n crpane, uro tno
uro napoy npexnnrt n no uro part nonte ]nnanconte
nnnnannx c sanaa, nnacrt nayunnact ymeno mannnynnponart
nn]pamn rocyapcrnenno crarncrnuecxo oruernocrn. Fnaroapx
orcyrcrnnm omecrnennoro xonrponx n c]epe crarncrnuecxo
oruernocrn, nn]pt n cnontx oruerax sa onn n ror xe nepno, no
ntanaemte n pasnte nepnot npemenn ne cxoxrcx, onn
Transparency International - Moldova

248
noronxmrcx no neoxonmte nx nonyuennx ]nnancontx
nnnnann annte. Kora xpenr nonyuamr no nnnonoe
oecneuenne +ro +xonomnuecxoe npecrynnenne, a xora raxoe
enaercx n rocyapcrnennom macmrae +ro uro?
Cnonmn nonynncrcxnmn axnnxmn nnacrt nmnrnpyer opty c
xoppynnne, na ene nopoxax eme onee ceptesnte npecrynnennx.
Ceronx nnacrt ntaer sa opty c xoppynnne nauarym nponepxy
saxonnocrn ntenennx Knmnnencxo Hpnm+pne sementntx
yuacrxon.
a, sementnte yuacrxn, nesaxonno n esnosmesno nepeannte
paor-nnxam npanooxpannrentntx, xonrpontntx n cyentx
opranon nnaue xax sanyannponanno nsxrxo n nentsx nasnart. Ho
net nesaxonnocrt ntenennx nnn npoaxn semnn eme onxen
nornepnrt cy. Taxnx pemenn noxa uro ner. 3auem xe pantme
npemenn rpynrt n ]an]apt, neuarart cnncox nesaxonntx
cenox n nosopnrt 546 uenonex, xora ncxn roront npexnnrt
rontxo x 63? Bce nx roro, urot nocxopee noopnart nmnx
nonnrnuecxoro xonxypenra Ouennno, uro +ro npentopnax
pasopxa nyx xnanon, ne nmemmax nnuero omero c opto
npornn xoppynnnn. O xaxo opte c xoppynnne moxno ronopnrt,
ecnn nepntmn napymnrenxmn sementnoro saxonoarentcrna camn
anropt +ro xamnannn nastnamr rocyapcrnenntx xonrponepon
paornnxon nonnnnn, cya, Cuerno Hanart?
He npannrcx nnacrn ee nsopaxenne n sepxane, ona ormaxnnaercx or
nynnxann n npecce, n xoroptx coepxarcx xpnrnuecxne
sameuannx n apec ee cnyr, rex xe paornnxon Cuerno nanart. He
ycnena nnacrt nonyunrt ony snonxym onneyxy, yxe snyunr
cneymmax n xoppynnnn onnnxercx pyxono-nrent enapramenra
no opte c oprannsonanno npecrynnocrtm.
B Monone nponema xoppynnnn saxnmuaercx n rom, uro nsxrxn
ouent uacro oxastnamrcx cnecrnnem n enncrnenntm cpecrnom
samnrt npornn nesaxonntx ecrnn camo nnacrn. Ho+romy ne c
npenpnnnmarene, nonepraemtx noopam, nao naunnart +ry
opty, a c xopenno nepecr-poxn paort camo nnacrn.
Hyxno tno n Fecnane nonoxnrt cornn ercxnx xnsne, urot
nonxrt, uro noxynnrt nnsxoonnaunnaemoro paornnxa nonnnnn
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

249
moxno ncera, a ponrenx, ornpannnmero cnoero peenxa n mxony,
xoropym xorxr nsopnart reppopncrt noxynnrt nentsx. H +ra
rparenx nonena poccncxym nnacrt x mtcnn, uro oxpano
npanonopxxa onxnt sannmartcx re, xro +romy npo]ec-cnonantno
oyuen n sa +ro nonyuaer sapnnary, no xonrpont sa nx paoro
onxnt ocymecrnnxrt nanoronnarentmnxn, xoropte nm nnarnr
sannary.
Hama omecrnennocrt onepenna npemx: ona eme na roa nasa
npenoxnna Hpesnenry saxononpoexr o omecrnennom xonrpone
sa rocyapcrnenno exrentnocrtm. Ero n nepnom urennn oopnn
Hapnamenr n cnpxran no cyxno: ne xorxr unnonnnxn orpannunnart
cnom nnacrt, r.x. oxrtcx xonrponx omecrnennocrn. Kaxax yx ryr
opta c xoppynnne? Fyem xart, xora rpom rpxner?
Fes saxonoarentno nerannsannn n ynopxouennx paort
omecrnennocrn n nonpocax xonrponx sa rocyapcrnenno
exrentnocrtm opta c xoppynnne ne nmeer nonoxnrentno
nepcnexrnnt.
A npnnxn +ror saxon, nao c yuacrnem n no xonrponem
omecrnennocrn onnartcx orpannuennx nonnomoun msonmnen,
nx uero nponecrn ocnonarentnym pennsnm ecrnymmero
saxonoarentcrna. Ho ne ycnnennx canxnn yrononnoro xoexca
nao onnartcx, a saxonoarentnoro orpann-uennx o pasymntx
npeenon ro nnnt, c xoropo unnonnnxn cnnmamr ypoxa. Hao
saxonoarentno cenart nsxrxy nenenecoopasno: nenomepnte
nanorn ronxamr nanoronnarentmnxon n reneno nsnec,
neoocnonanno santmennte mrpa]t x ynnare nsxrxn crpaxy
nopxxa, a cnpanennnte nanorn n pasymnte mrpa]t crnmynnpymr
nx ynnary. Haunnart nao c nanoronoro n ramoxennoro
saxonoarentcrna, re nsmenennx nanonee axryantnt.
Ononpemenno neoxonmo nananrt cncremy omecrnennoro
xonrponx sa paoro rocannapara n onnartcx ee maxcnmantno
rpancnapenrnocrn.
3ro nonoxenne axryantno no ornomennm x nmo nnacrn, yt ro
xommynncrt, connanncrt nnn xpncrnancxne emoxpart. Hyxna
rontxo nama opax nonx.

Transparency International - Moldova

250
Viorel Cibotaru, dr., director de programe, Institutul de Politici
Publice
Fenomenul corup#iei $n percep#ia opiniei publice din
Republica Moldova

ncepnd din anul 1998, Fundatia Soros-Moldova a lansat un proiect de
promovare a reflectrii corecte si transparente a vietii social-politice si
economice, de acces la informatie pentru societatea civil prin
intermediul Barometrului de Opinie Public. Pn n prezent, n cadrul
acestui program au fost realizate unsprezece sondaje de opinie, ultimul
n octombrie-noiembrie 2004. Tematica cercetrilor include: optiuni
politice, popularitatea principalelor partide si personalitti politice,
standardele si calitatea vietii, politica economic si social a
Guvernului, alte teme de interes major.
40
A devenit deja o traditie ca de
dou ori pe an, primvara si toamna, s fie date publicittii rezultatele
Barometrului. De obicei acestea provoac discutii controversate n
cercurile mediatice si cele de analiz din Republic Moldova.
Importanta si rezonanta proiectului respectiv se explic prin ctiva
factori: 1) programul este supervizat de un grup de experti independenti
cu renume care elaboreaz chestionarele si valideaz continutul acestor
cercetri sociologice; 2) corectitudinea rezultatelor sondajelor, realizate
de cele mai credibile institutii sociologice din Moldova, snt verificate
de o alt institutie, ceea ce reduce substantial prezentarea unor studii
eronate sau contrafcute; 3) fiecare sondaj nou contine, n proportie de
30-40% aceleasi ntrebri, de ordin general, lucru care permite
evidentierea si analiza tendintelor evolutiei opiniei publice pe termen
lung, n acelesi timp, o atentie deosebit acordndu-se includerii unor
blocuri noi de probleme, care apar n agenda politic, social sau
economic a societtii n ansamblu sau care au devenit prioritare n
atentia opiniei publice; 4) de fiecare dat realizatorii sondajelor aplic
tehnici, metodologii sau abordri noi, avnd n vedere consolidarea

40
Ultimul sondaj a fost efectuat n perioada 26 octombrie 10 noiembrie 2004, pe un
esantion de 1446 persoane din 81 localitti, reprezentativ pentru populatia adult a
Republicii Moldova (exclusiv teritoriile din stnga Nistrului), eroarea maxima de
esantionare fiind de 2.6%.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

251
capacittilor de folosire a rezultatelor cercetrilor opiniei publice n
elaborarea politicilor publice.
Sondajele realizate n cadrul Barometrului de Opinie Public pe
esantioane nationale reprezentative demonstreaz atitudinea cettenilor
fat de dezvoltarea trii. ncepnd cu februarie 1998, opiniile referitor la
aceast chestiune au oscilat (Fig. 1). n anii 19982000, ponderea
cettenilor care considerau c Republica Moldova urmeaz o cale
gresit a crescut de la 52% pn la 82% si a sczut n anul 2002 pn la
46%.
Figura 1. Atitudinile privind calea de dezvoltare a #'rii (19982004)
8%
33%
31%
29%
52%
66%
79%
46%
49%
56%
37% 36%
5%
22%
16%
21%
39%
55%
53% 53%
82%
48%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
F
e
b
r
u
a
r
i
e

1
9
9
8
M
a
r
t
i
e

1
9
9
8
A
u
g
u
s
t

2
0
0
0
I
a
n
u
a
r
i
e

2
0
0
1
N
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
0
1
M
a
r
t
i
e

2
0
0
2
N
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
0
2
A
p
r
i
l
i
e

2
0
0
3
N
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
0
3
M
a
i

2
0
0
4
N
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
0
4
Directia este bun Directia este gresit

n perioada transformrilor sociale majore, n centrul acestora se afl
valorile individuale, strns legate de valorile sociale. Schimbrile din
domeniul cultural si spiritual, deci si transformrile valorilor sunt
generate de schimbrile care se produc n asa domenii, precum snt
administratia public, economia, progresul tehnologic sau politica. n
acest sens, snt foarte concludente cercetrile din cadrul programului
Barometrul de Opinie Public, consacrate ncrederii n institutiile
publice si private. Gradul de ncredere fat de institutele statului
reflect sustinerea realizrii programelor interne, determinnd gradul de
stabilitatea politic din societate, precum si gradul de dezvoltare a
democratiei n tar. ncrederea n diferiti subiecti ai puterii de stat
(guvern, parlament, presedinte), ca regul, depinde de situatia social-
politic si de iscusinta manipulrii opiniei publice.
Transparency International - Moldova

252
Spre exemplu, n 1998, cercetarea a avut loc n luna martie, chiar n
anul alegerilor parlamentare si atunci ncrederea fat de Presedinte era
de 57%, fat de Guvern - 30% si considerabil mai mic fat de
Parlament 16%. Situatia s-a schimbat considerabil n 2001, n
preajma alegerilor parlamentare, ncrederea fat de Presedinte fiind de
doar 15%, fat de Guvern - 19%, fat de Parlament - 10%. Fig. 2 arat
cum a evoluat situatia dup anul 2001.
Fig. 2. .ncrederea $n institu#ii de stat (2001-2004).

0
10
20
30
40
50
60
70
Feb. 01 Noi. 01 Mar. 02 Noi. 02 Apr. 03 Noi. 03 Mai 04 Noi. 04
Guvern
Parlament
Pre!edinte
Prim$rie
Armat$
Poliie
Partide
n 2004, dintre institutiile de stat, de cea mai mare ncredere se bucur
presedintele trii (56%) si primriile (54%) ambele nregistrnd o
crestere cu 6% fat de mai 2004. Tot n crestere fat de mai 2004 este si
ncrederea fat de mass-media, 62% au oarecare sau foarte mult
ncredere (a crescut cu 15%). Dar cea mai mare rat de ncredere, n toti
acesti ani (1998-2004) oamenii acord Bisericii. (Fig. 3).
Fig. 3. .ncrederea $n institu#iile societ'#ii civile (2001-2004).

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Feb.
01
Noi. 01 Mar.
02
Noi. 02 Apr. 03 Noi. 03 Mai 04 Noi. 04
Biseric$
Mass
media
ONG
Sindicate

n conditiile unor schimbri rapide si fundamentale ale mediului social,
politic, economic si legislativ din Republica Moldova dup proclamarea
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

253
independentei, se observ un proces de re-orientare a atitudinilor si
valorilor populatiei. Acest lucru se manifest n schimbarea viziunilor,
stilul de viat, normelor si modului de comportament. n acest proces
nu numai tinerii, dar si oamenii de vrst medie si btrnii ncep a
asimila noi valori, inclusiv datorit influentei mass media, publicittii
ndreptate spre propagarea valorilor societtii de consum care vin din
Occident. Aceste schimbri se manifest n toate sferele vietii. n
prezent 52% din populatie nu sunt multumiti de situatia economic
actual a republicii. Este interesant c diferite categorii de respondenti
vd solutiile de mbunttire a situatiei social-economice n mod diferit.
n general, 38% consider c acest lucru ar putea fi obtinut printr-o mai
bun functionare a legilor - 38%, prin dezvoltarea ntreprinderilor
industriale - 36%, prin combaterea criminalittii - 35%. Persoanele din
mediul rural consider c solutia ar putea consta n sprijinirea micului
ntreprinztor din sectorul agrar - 38%. n acelasi timp, 21% din tinerii
cu vrsta ntre 18 29 de ani consider c solutia este schimbarea
conducerii trii.
n alt ordine de idei, Barometrul monitorizeaz si msoar atitudinile
si optiunile populatiei privind combatera mai multor fenomene
negative, inclusiv coruptia. Astfel, la ntrebarea Care sunt lucrurile ce
v# ngrijoreaz# cel mai mult n prezent? Respondentii, n perioade
diferite, au rspuns n felul urmtor:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Srcia
Viitorul copiilor
Preturile
Somajul
Boal
Coruptia
Aug.00 Febr.01 Noi. 01 Martie02 Noi. 02
Aprilie03 Noi. 03 Mai04 Noi. 04

Transparency International - Moldova

254
.n ce m#sur# sunte&i mul&umit de ceea ce face conducerea &#rii n
urm#toarele domenii...?
-43,5%
-43,4%
-37,1%
-35,0%
-37,4%
-43,9%
-40,1%
-40,4%
-40,8%
-42,6%
-39,5%
-34,6%
-38,0%
-36,6%
-46,0%
-31,9%
-38,7%
-27,9%
-33,3%
-20,0%
-21,0%
-32,4%
-17,7%
-38,8%
11,6%
17,0%
9,5%
20,3%
9,5%
12,4%
17,5%
28,4%
24,7%
19,2%
17,1%
8,0%
0,8%
0,8%
1,0%
2,3%
1,1%
0,4%
0,7%
0,9%
1,1%
1,1%
0,6%
0,9%
-100% -80% -60% -40% -20% 0% 20% 40%
Locurile de
munc
Nivelul de trai
Salariile
Pensiile
Combaterea
coruptiei
Industrie
Agricultur
nvtmnt
Cultur
Asistent
medical
Politica extern
Conflictul
Transnistrean



Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

255
Dup# p#rerea dvs., c0t de r#sp0ndit# este corup&ia printre ...?

-17,8%
36,2%
29,8%
26,7%
26,5%
26,7%
29,5%
31,6%
25,9%
26,5%
29,6%
27,7%
29,1% 25,4%
-25,8%
-10,8%
-14,7%
-12,4%
-8,0%
-8,6%
-17,6%
-7,3%
-4,2%
-5,3%
-19,4%
-13,2%
-2,2%
-3,4%
-4,1%
-1,2%
-0,7%
-5,3%
-4,6%
-1,1%
-0,6%
-0,8%
-12,1%
-7,3%
-2,0%
15,9%
32,4%
15,1%
5,8%
48,6%
45,6%
37,7%
21,8%
18,0%
32,5%
31,2%
18,5%
22,2%
-60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80%
Medi ci
Profesori
Ziariti
Pol i#iti
Vamei
Judec'tori
Pri mari
Func#ionari din
cadrul pri m'ri il or
Parl amentari
Mini tri
Oameni de afaceri
Notari
Avoca#i


Transparency International - Moldova

256
48,2
44,6
35,6
27,7
15,4
12,4
17,7
15,8
13,9
11,2
1,1
0,8
26,3
Politistii
Medicii
Judectorii
Parlamentarii
Ministrii
Ziaristii
Vamesii
Mai 2004 Noiembrie 2004
Cine n Moldova snt cei mai corup&i?
(total 2 r#spunsuri)


De obicei, de unde afla&i despre cazurile de corup&ie?
Mai 2004

16,8%
35,5%
31,9%
9,6%
26,1%
0,2%
0,6%
0,1%
0,1%
0,1%
3,7%
0,2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Din experiena
personal$
De la rude, prieteni,
cuno!tine
Din mass-media
Din alte surse
Prima meniune
A doua opiune
A treia opiune

Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

257
Dvs. personal a&i dat vreodat# mit#?
Mai 2004
























NU
67.9%
NR
4.0%
DA
28.1%
Transparency International - Moldova

258
Rezolu#ia conferin#ei interna#ionale
Prevenirea i combaterea corup#iei $n Republica
Moldova: aspecte teoretice i practice


20 noiembrie 2004 mun. Chisinu

Uniunea Juristilor din Moldova, Transparency International Moldova
si Ambasada SUA n Republica Moldova au organizat n perioada
19-20 noiembrie 2004 Conferinta International stiintifico-practic
avnd genericul Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica
Moldova: aspecte teoretice si practice. La conferint au participat
oameni de stiint, practicieni, judectori, procurori, ofiteri de urmrire
penal, avocati, economisti, deputati din Parlamentul Republicii
Moldova, reprezentanti ai Presedintiei, Guvernului, ONG-urilor,
mass-media din Republica Moldova, precum si reprezentantii
Departamentului de Justitie si Ambasadei SUA, Parchetului National
Anticoruptie al Romniei, Biroului Anticoruptie din Letonia, Asociatiei
Avocatilor Americani ABA CEELI, Transparency International (Berlin,
Germania).
Obiectivul de baz a conferintei a fost atentionarea opiniei publice
asupra pericolului rspndirii coruptiei, analiza multilateral a
fenomenului, evidentierea problemelor si conditiilor care faciliteaz
coruptia, precum si expunerea unor viziuni privind msurile de
prevenire si combatere a coruptiei. Analiza a fost prezentat prin prisma
perfectionrii legislatiei si promovrii statului de drept, aspectului
economic al fenomenului coruptiei, aspectelor practice de combatere a
coruptiei, precum si colaborrii multilaterale pe plan national si
international n scopul prevenirii acesteia.
Participantii la Conferint au constatat c fenomenul coruptiei este
complex, cu un impact negativ asupra dezvoltrii societtii si c
societatea este amenintat de acest fenomen. Coruptia, fiind cunoscut
din cele mai vechi timpuri ale dezvoltrii omenirii, s-a modificat cu
timpul si s-a adaptat la conditiile actuale, cptnd noi forme si
capturnd att functionari publici ori structuri statale, ct si
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

259
reprezentanti ai sectorului privat, la nivel national si international, astfel
afectnd domenii ntregi de activitate. Coruptia este n stare s distrug
valorile general umane, statul de drept, democratia, s limiteze
drepturile si liberttile fundamentale ale omului, modul decent de viat
a fiecrui cettean. Nivelul coruptiei este mai redus n statele n care
societatea constientizeaz daunele acestui fenomen, unde exist vointa
politic a autorittilor statului de implementare a programelor de
prevenire si combatere a coruptiei si la nlturarea acestui fenomen sunt
ncurajate si capacittile societtii civile, sectorului privat. Coruptia se
rspndeste mai mult n statele n care exist conditii favorabile si
lipseste vointa pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen.
Practica a confirmat c n statele de tranzitie sunt conditii favorabile
pentru rspndirea coruptiei si aceste state cu o probabilitate mai mare
sunt afectate de coruptie, fiind supuse degradrii pronuntate social-
economice.
Comunitatea international depune eforturi conjugate pentru a lua
fenomenul coruptiei sub control, a-i diminua dimensiunile si
consecintele sale negative. n acest sens, att la nivel mondial, ct si la
nivel european au fost adoptate diverse mecanisme care au menirea
prevenirii si combaterii coruptiei. n statele cu o democratie dezvoltat
n care sunt implementate asemenea mecanisme, s-a reusit tinerea sub
control si diminuarea considerabil a nivelului coruptiei, ceea ce a avut
un impact pozitiv asupra dezvoltrii social-economice.
Devenind una din cele mai acute probleme pentru Republica Moldova,
coruptia are un impact tot mai negativ asupra dezvoltrii social-
economice a trii. Coruptia frneaz dezvoltarea economiei trii, mai cu
seam a ntreprinderilor mici si mijlocii. n aceste conditii are loc
trecerea unor cantitti considerabile de mijloace din economia legal n
cea subteran, lund proportii eschivarea de la plata impozitelor si altor
plti ctre buget. Aceasta a dus la diminuarea considerabil a
mijloacelor necesare pentru ntretinerea institutiilor statului si
mentinerii capacittii de exercitare a atributiilor acestora. Acest
fenomen a dus la mbogtirea n scurt timp a unora si la srcirea
considerabil a majorittii populatiei, la cresterea somajului, la
limitarea drepturilor omului si liberttilor fundamentale. Cetteanul a
pierdut esential ncrederea n serviciile publice si n institutiile
Transparency International - Moldova

260
democratice. A crescut mult fluxul peste hotare a persoanelor apte de
munc pentru a-si cstiga mijloacele de existent. A luat amploare
traficul de fiinte umane, progreseaz contrabanda de mrfuri si alte
obiecte, se distrug familiile. Procesul de democratizare este n declin.
n scopul diminurii nivelului coruptiei n tar au fost ntreprinse
diferite msuri. Republica Moldova a devenit parte la mai multe
Conventii internationale n spet si ntreprinde anumite actiuni pentru
aducerea cadrului legislativ n conformitate cu actele internationale. Se
ntreprind msuri cu caracter organizatoric, actiuni de tragere la
rspundere a persoanelor corupte.
ns n lipsa unui concept general de reformare, unele procese s-au
realizat izolat de altele, fr o acoperire stiintific, financiar, uman
sau juridic. Infrastructura nu reuseste n urma acestor procese,
crendu-se o ruptur ntre ceea ce s-a dorit si ceea ce era si este posibil.
Aceast discrepant exist si n prezent. Rolul dreptului si a controlului
din partea societtii asupra acestor procese este limitat. Institutul
responsabilittii este diminuat.
Pe parcursul anilor de independent s-au fcut mai multe declaratii de
contracarare a coruptiei, s-au creat subdiviziuni speciale de combatere a
coruptiei si Consilii de Coordonatoare. Dar, n lipsa unei viziuni clare,
actiuni adecvate n-au fost ntreprinse si coruptia a luat amploare.
Fenomenul nu este constientizat pe deplin de ctre societate. Nu se
implementeaz normele etice necesare. Nu se efectueaz, la nivel
profesional reciclarea functionarilor publici, nu se ntreprind msuri
adecvate de popularizare a normelor de drept. Organele de drept nu
sunt independente n luarea deciziilor si nu-si pot onora onest
obligatiunile. Urmrirea penal este selectiv. La fel activeaz si
organele de control. Institutiile societtii civile sunt slab dezvoltate.
Desi se declar despre coruptie c poate fi prevenit si combtut prin
eforturi comune ale tuturor, societatea civil nu este antrenat n acest
proces.
Alarmant este faptul, c din cei chemati s lupte cu coruptia, o parte din
ei sunt implicati n actiuni corupte. Populatia nu are ncredere n
declaratiile fcute, observnd zilnic exemple de abuzuri, frdelegi.
Astfel populatia devine pasiv, constatnd c dreptate nu mai exist.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

261
Omul simplu nu-si cunoaste si nici nu-si poate apra drepturile sale, nu
cunoaste legile trii.
Prin urmare, msurile si actiunile ntreprinse de prevenire si combatere
a coruptiei nu sunt adecvate situatiei.
Un rol deosebit n activitatea de prevenire si combatere a coruptiei
apartine organelor judiciare, care trebuie s asigure principiul
suprematiei legii n procesul de nfptuire a justitiei. Datorit
imperfectiunii cadrului legislativ si a nivelului nalt de coruptie printre
functionarii publici de toate nivelele, prin actele abuzive ale acestor
functionari simpli, oamenilor de afaceri li se aduc mari prejudicii. Doar
instantele judectoresti, independente si impartiale, pot si trebuie s
fac dreptate, sunt datoare s stopeze valul de frdelegi comise de
functionarii corupti.
Se impune ca instantele judectoresti s fie completate cu judectori de
o tinut moral incontestabil cu o credibilitate vizibil din partea
populatiei si s fie asigurat independenta si impartialitatea real a
judectorilor si instantei n procesul de nfptuire a justitiei.
n tar se impune crearea unei agentii specializate dup modelul Italiei,
Romniei (procuraturi anticoruptie cu mputerniciri si posibilitti reale
de a combate coruptia) ori Letoniei (Biroul anticoruptie cu competente
asemntoare), care si-au demonstrat eficacitatea n practic.
Participantii la Conferint consider oportun implementarea unui
program national de prevenire si combatere a coruptiei pentru
diminuarea esential a nivelului rspndirii acestui fenomen, nlturarea
conditiilor ce favorizeaz coruptia, precum si a consecintelor acestuia
ceea ce la rndul su ar crea conditii favorabile pentru dezvoltarea
multilateral a societtii. Conferinta International salut initiativa de
adoptare a Strategiei Nationale de Prevenire si Combatere a Coruptiei si
Planului de Actiuni pentru implementarea acestei Strategii. Totodat
participantii la conferint sunt ngrijorati de faptul c n Planul de
actiuni aprobat de Guvern nu sunt incluse multe msuri, de
implementarea crora depinde atingerea scopului prevzut de Strategie.
Aceste msuri tin n primul rnd de promovarea unei bune guvernri si
promovarea statului de drept. Participantii la conferint consider c
pentru asigurarea realizrii scopului si obiectivelor Strategiei,
Transparency International - Moldova

262
Parlamentul Republicii Moldova va tine cont de recomandrile
participantilor la Conferint. Msurile care se cer a fi implementate se
cuprind n urmtoarele compartimente:
- Analiza fenomenului coruptiei;
- Promovarea unei bune guvernri si a unei administratii publice demne
de ncredere;
- ntrirea legislatiei si promovarea statului de drept;
- Promovarea transparentei si a integrittii morale n cadrul afacerilor;
- Promovarea unei societti civile active;
- Adoptarea si implementarea standardelor europene si internationale;
aprofundarea colaborrii internationale.
La baza acestui program urmeaz a fi pus activitatea statului, ca o
functie special a lui, n cooperare cu societatea civil si sectorul privat.
Activitatea institutiilor statului urmeaz a fi axat mai cu seam pe
nlturarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaz coruptia, pentru a
preveni acest fenomen, la contracararea coruptiei, tragerea la
rspundere administrativ sau penal a persoanelor corupte.
n acest scop se impun urmtoarele recomandri:
Pn domeniul analizei fenomenului corupiei:
- Analiza profund, obiectiv, impartial si sub toate aspectele a
fenomenului coruptiei n Republica Moldova. Analiza motivelor si
conditiilor ce genereaz sau favorizeaz fenomenul coruptiei.
- Analiza bazei normative, metodelor organizatorice, activittii
structurilor statale si nestatale care au datoria de a preveni fenomenul
coruptiei.
- Analiza legislatiei civile, administrative si penale ce reglementeaz
procesul de combatere a coruptiei.
- Generalizarea activittii organelor de drept si practicii judiciare n
problemele combaterii coruptiei.
- Examinarea cadrului legislativ existent comparativ cu cerintele
Conventiilor internationale n spet la care Republica Moldova este
parte.
- Studierea practicii altor tri, care au anumite succese n lupta cu
coruptia.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

263
Pn domeniul promov$rii unei bune guvern$ri !i a unei administraii
publice demne de )ncredere:
- Crearea unui centru tehnico-stiintific de studiere a cauzelor
criminalittii n tar, inclusiv a crimei organizate si coruptiei si
elaborrii msurilor de prevenire.
- Implementarea principiilor de integritate n institutiile publice.
- Elaborarea si implementarea pe noi standarde a unei politici de cadre
n sectorul de stat, care ar cuprinde criteriile de selectare si amplasare
a lor conform principiului profesionist, tinutei morale si cerintelor
legislatiei pentru categoria respectiv de angajati. Atestarea periodic
a angajatilor.
- Limitarea prin Lege a amplasrii unor categorii de functionari publici
(procurori, judectori, comisari de politie, sefii subdiviziunilor cu
functii de control etc.) n raionale si orasele natale sau n care au
locuit mai mult timp. Numirea n posturi a acestor categorii de
functionari s fie limitat la termen concret in timp.
- Interzicerea numirii n aceeasi sfer de activitate, n aceeasi localitate,
a persoanelor aflate n legturi de rudenie (de exemplu: sotul
judector ori procuror, sotia avocat, etc.).
- Inventarierea general a tuturor functionarilor publici existenti cu
luarea de decizii conform cerintelor enumerate cu limita de activitate
n postur ori de rudenie sau conflicte de interese.
- Activitatea de selectare si amplasare a cadrelor s fie fcut n
conditii de maxim transparent cu posibilitatea candidatului la un
post public de a se adresa n judecat, dac si va considera lezate
drepturile sale de a fi angajat.
- Transparent n toate structurile statale a modului de folosire a
banilor publici. Rapoarte periodice ale responsabililor despre cum s-
au cheltuit banii publici.
- La formarea bugetului, s se interzic crearea de fonduri
extrabugetare. Curtea de Conturi s prezinte si s publice n
Monitorul Oficial toate actele de control, inclusiv ale Presedintiei,
Parlamentului, Guvernului, organelor de ordine n ceea ce priveste
folosirea banilor publici. S fie remise organelor abilitate toate actele
de control n care se contin episoade ce pot fi calificate ca infractiune
pentru efectuarea urmririi penale si atragerea la rspundere a
persoanelor vinovate.
Transparency International - Moldova

264
- Pentru excluderea abuzurilor de ctre factorii decizionali si crearea
posibilittii de a efectua controlul necesar, inclusiv din partea
populatiei, de introdus, unde este posibil, sistemul de evident (de
exemplu, lista celor, care au depus cerere s li se elibereze un lot de
pmnt pentru constructia casei sau prestarea unor servicii).
- De limitat cazurile cnd Ministerele si Departamentele elaboreaz
regulamente si instructiuni pentru realizarea unor prevederi legale.
Aceste instructiuni si regulamente complic modul de aplicare a
Legii, nlocuind-o, dnd posibilitatea functionarului s-a interpreteze
cum i convine.
- Interzicerea prin Lege functionarului public concediat de a se angaja
n urmtorii 3-5 ani n ramura privat (comercial sau de alt gen), din
sfera de activitate pe care a prestat-o n structurile statale.
- n Legea privind declararea si controlul veniturilor si al propriettii s
se lrgeasc notiunea de membri ai familiei demnitarilor nalti din
Presedintie, Parlament, Guvern, ale cror venituri de asemenea
trebuie declarate, ct si modul de formare a Comisiei Centrale de
control a declaratiilor n care 2/3 din membri trebuie s reprezinte
societatea civil. De specificat organul (unul absolut independent)
care va examina abuzurile demnitarilor, reiesind din analiza
declaratiilor si controalelor de pe urmele lor, asigurnd transparenta.
Responsabilitate pentru declaratiile false. Declaratia actual despre
venituri e declarativ si nu are efecte scontate.
- Pentru limitarea coruptiei politice se cere perfectionarea legislatiei
electorale. Practica demonstreaz c anume n faza formrii organelor
puterii de stat elective sunt posibile stabilirea legturilor corupte: apar
reprezentantii lumii interlope, se cumpr unii deputati, ministri,
lideri de partide. n acest scop este necesar:
intensificarea controlului de stat si local asupra producerilor
electorale nu numai n ziua alegerilor, ci si pe parcursul ntregii
campanii electorale. n Lege trebuie s fie fixat clar pentru care
nclcri a legislatiei electorale concurentul poate fi scos din
competitie, n ce cazuri pot fi anulate rezultatele alegerilor etc.
cresterea rolului comisiilor electorale si ntrirea garantiei
independentei lor cu asigurarea simultan a transparentei pentru
a fi supuse controlului obstesc.
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

265
ridicarea rolului mass-media n oglindirea obiectiv si
independent a companiei electorale la toate etapele ei.
- Transparenta procedurilor parlamentare, reglementarea juridic a
lobby-smului.
- Optimizarea organizrii statale n conditiile unei republici
parlamentare. Includerea la nivel Constitutional a competentei
Parlamentului, Presedintelui, Guvernului, a modului de colaborare,
controlului reciproc, responsabilitti, balansare, contrabalante,
echilibrare. Excluderea abuzurilor, abaterilor de la principiile
democratice, stoparea tentativelor de uzurpare a puterii si de
implementare a regimului totalitar.
- Reforma administrativ: optimizarea structurii si numrului
organelor executive; lichidarea pricinilor institutionale pentru
conflictele de interese (acelasi organ s nu aib functie de
reglementare, autorizare, executare si control al unui anumit proces).
- Adoptarea si implementarea Codurilor Etice (de conduit) pentru
functionarii publici, precum si mecanismul de implementare si
monitorizare a respectrii acestora.
- Organizarea periodic n cadrul Academiei Administratiei Publice a
seminarelor cu functionarii publici de diferite nivele, inclusiv
ministrii, pe problemele prevenirii si combaterii coruptiei cu
nmnarea unor certificate despre aceast strategie cu semntura
titularului c ei, functionarii, totodat au fcut cunostint cu
drepturile si obligatiunile acestora, cu sanctiunile disciplinare,
administrative si penale pentru nerespectarea si nclcrile de
legislatie, precum si pentru abuzurile si actele de coruptie.
- A exclude dublrile functiilor organelor de control, cum ar fi cele ale
fiscului si Centrului de Combatere a Crimelor Economice si
Coruptiei (CCCEC). A acorda posibilitate CCCEC s se concentreze
asupra combaterii coruptiei, combinnd si lupta cu crima organizat
lsnd sectorul privat n responsabilitatea organelor fiscale;
- Implementarea n conduita politistilor, judectorilor, procurorilor a
unor noi standarde care s asigure transparenta si excluderea
abuzurilor de serviciu si de putere.
- Crearea mecanismelor juridice care ar asigura accesul liber la
informatie a cettenilor si persoanelor juridice. Participarea
Transparency International - Moldova

266
comunittii la solutionarea problemelor de conducere a statului si la
alegeri egale, drepte, echitabile, obiective.
- Asigurarea reciclrilor cadrelor juridice de ctre stat si pe baz de
solicitri din partea acestora a tematicii reciclrilor.
- Promovarea cadrelor n organele de drept dup criterii obiective: de
competent profesional; responsabilitti; imagine si bun conduit;
impartialitate; integritate.
- nfiintarea unei structuri specializate mixte (subdiviziuni, comisii) de
combatere a coruptiei n rndurile functionarilor publici din
structurile de vrf ale puterii, care ar include procurori si functionari
ai MAI, SIS, CCCEC.
- nfiintarea unui Fond bnesc special care ar putea fi utilizat la
efectuarea operatiunilor de transmitere a banilor sub control pe
cazurile infractiunilor de coruptie, precum si adoptarea
regulamentului unui asemenea fond.
Pn domeniul )nt$ririi legislaiei !i promov$rii statului de drept:
- A introduce amendamente la Constitutie cu privire la lrgirea listei
persoanelor cu drept de initiativ legislativa;
- A lansa tendere (concursuri) la elaborarea proiectelor de legi si actelor
normative;
- A asigura publicarea proiectelor de legi si altor acte normative si
dezbateri pe marginea acestora cu participarea larg a expertilor,
reprezentantilor mediului de afaceri, mass-media, societtii civile,
comunittii stiintifice;
- A introduce sistemul de monitorizare a eficientei actelor legislative si
normative. Sistemul respectiv trebuie s includ urmtoarele aspecte:
1) proceduri clar determinate de dezbatere public a fiecrui
proiect de act legislativ;
2) organele de stat care au initiat proiectul de lege sau sunt
responsabile de acest lucru, s ntreprind cercetri periodice a
eficientei actiunilor actului respectiv, cercetri care trebuie s fie
accesibile societtii civile. Drept criterii ale eficientei acestor
actiuni se pot lua trei grupe de indicatori: realizarea deciziei;
motivatia actului; cheltuielile suportate de ctre utilizatori pentru
realizarea acestor decizii;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

267
- Crearea structurilor specializate ntru aplicarea corect a legislatiei
nationale si internationale privind combaterea coruptiei.
- Implementarea programelor speciale de perfectionare a cadrelor
organelor de drept cu studierea mai profund a metodologiei
cercetrii infractiunilor de coruptie.
- Implementarea programelor de educatie juridic a populatiei. Omul
simplu trebuie s-si cunoasc drepturile n relatia cu demnitarii
statului.
- n programele educationale preuniversitare si universitare s fie
incluse cursuri speciale de instruire ce tin de fenomenul coruptiei.
- Pentru studentii de la faculttile de drept, economie, politologie etc.
introdus si o disciplin special Coruptiologia.
- Stagierea de durat a teoreticienilor si practicienilor n trile care au
succese n lupta cu coruptia pentru studierea experientei si
implementarea ei n tara noastr.
- Asigurarea independentei organelor de drept, n primul rnd a celor
judiciare n nfptuirea justitiei. Crearea unei agentii statale ce ar
avea menirea s combat coruptia n organele de drept si juridice.
- A elabora si a adopta Legea cu privire la protectia drepturilor
oamenilor de afaceri;
- A adopta modificrile si completrile n legislatie privind nepotismul
(protectionismul).
- A implementa criterii obiective de repartizare a examinrii n instante
a dosarelor penale si civile fr interventia conductorilor instantelor
judectoresti n scopul asigurrii independentei si impartialittii
sistemului judiciar.
- mbunttirea legislatiei contenciosului administrativ n scopul
asigurrii litigiilor aprute din vina autorittilor publice cnd sunt
cauzate prejudicii persoanelor fizice si juridice n cazul stabilirii unui
curs valutar artificial.
- Consolidarea mecanismelor stipulate de legea cu privire la protectia
prtii vtmate, a martorilor si a celor care colaboreaz cu organele
de drept pentru asigurarea protectiei reale a acestora n scopul
combaterii coruptiei si crimei organizate.
- A adopta modificrile n legislatie prin care s-ar prevedea ridicarea
imunittii diverselor categorii de functionari n cazul svrsirii
infractiunilor de coruptie, a infractiunilor deosebit de grave si
exceptional de grave, retinute n flagrant.
Transparency International - Moldova

268
- Dezvoltarea institutiei procesual-penale de control asupra transmiterii
banilor si altor obiecte persoanelor care estorc aceste bunuri de la
cetteni.
- Excluderea conflictelor de interese n activitatea organelor de drept si
a prevedea n legislatie rspunderea pentru abuzuri n sensul
neglijrii acestora.
- Implementarea msurilor suplimentare pentru aplicarea deplin a
posibilittilor Legii privind activitatea operativ de investigatii n
combaterea coruptiei.
- A adopta completri la Legea privind activitatea operativ de
investigatii cu stipulri pentru consolidarea noilor tehnici operative
de investigatii (operatiuni secrete, activitatea agentilor sub acoperire,
supravegherea electronic, sechestrarea corespondentei, nregistrarea
de imagini) si privind locul si rolul activ al procurorului la
planificarea operatiunilor secrete, aprecierea aspectului legal si etic
al acestor operatiuni, probelor care pot fi obtinute si a riscurilor
previzibile n timpul anchetrii.
- A adopta modificri n legislatie pentru a nltura contradictiile dintre
Codul de procedur penal si Legea privind activitatea operativ de
investigatii privind utilizarea tehnicilor operative de investigatii pe
cazurile de coruptie.
- Adoptarea completrilor n Codul de procedur penal cu stipulri ce
ar ncuraja cooperarea persoanelor cu organele de urmrire penal.
- Adoptarea n Codul de procedur penal a delimitrilor stricte dintre
organele de urmrire penale (MAI, SIS, CCCEC, procuratur) care
exercit combaterea coruptiei.
Pn domeniul promov$rii transparenei !i a integrit$ii )n cadrul
afacerilor:
- A simplifica radical procedura de a elibera licente, alte autorizatii
pentru o afacere.
- A limita contactele directe ale functionarului public cu persoana
(omul de afaceri) la solicitarea licentelor si altor documente.
Introducerea unui sistem de contact (inclusiv on-line).
- A simplifica si asigura transparenta procedurilor de reglementare a
activittii sectorului privat prin reducerea numrului de documente
solicitate, a simplifica procedurile de autorizatie, licentiere si plat a
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

269
impozitelor; excluderea multiplelor circulare si instructii ale
factorilor de decizie n activitatea fiscal.
- A crea o baz unic de date a agentilor economici pentru institutiile de
stat pentru a evita necesitatea prezentrii repetate a documentelor; a
recomanda agentiilor de control de a coordona programele
inspectiilor si, n msura posibilittilor, de a efectua inspectii mixte
n scopul evitrii dublrilor functiilor organelor de control;
- A diminua numrul de impozite si taxe si a introduce un impozit unic
pentru anumite categorii ale subiectilor economici din micul
business, a reduce numrul de formulare de evidente fiscale,
statistice si financiare, a reduce termenii de raportare la o data pe
semestru sau o dat la 12 luni pentru acesti subiecti economici;
- A monitoriza procesul de acordare a facilittilor fiscale cu participarea
reprezentantilor societtii civile si a spori eficienta acestor facilitti;
- A elabora si adopta Codurile Etice (de conduita) pentru antreprenori,
precum si mecanismul de implementare si monitorizare a respectrii
acestuia.
Pn domeniul promov$rii unei societ$i civile active:
- Atragerea societtii civile n rezolvarea problemelor statale, inclusiv
n problemele prevenirii si combaterii coruptiei, prin controlul
efectuat de societatea civila asupra puterii, prin crearea unei
atmosfere intolerante fat de actele de coruptie. Adoptarea legii
privind formele de control extraparlamentar din partea societtii
civile asupra activittii de stat.
- ncurajarea societtii civile n prevenirea si combaterea coruptiei.
nlturarea obstacolelor existente ce mpiedic participarea societtii
civile la efectuarea acestei activitti.
- nlturarea factorilor ce nu permit sau limiteaz societatea civil si
mass-media n realizarea dreptului de acces la informatii de interes
public, liberttii de opinie. Implementarea msurilor pentru ncetarea
presiunilor asupra societtii civile si mass-media pentru critica adus
puterii la acest capitol.
Pn domeniul adopt$rii !i implement$rii standardelor europene !i
internaionale, aprofund$rii colabor$rii internaionale:
- Ajustarea legislatiei nationale la normele internationale n problemele
prevenirii si combaterii coruptiei n primul rnd a Conventiilor
Transparency International - Moldova

270
penal si civil a Consiliului Europei, implementarea recomandrilor
GRECO, precum si Conventiei ONU cu privire la coruptie.
- Aderarea la Conventia OCDE privind combaterea coruptiei
functionarilor publici strini n tranzactiile comerciale internationale;
- Aderarea la Conventia international pentru simplificarea si
armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto, 1973;
- Recunoasterea principiilor activittii vamale stipulate n Declaratia
Consiliului Cooperrii Vamale privind integritatea vamala, Arusha,
1993.
Avnd n vedere c administrarea corporativ' este reglementat de
cadrul legal, precum si c se promoveaz pe baz de voluntariat, Republica
Moldova trebuie s actioneze att n directia perfectionrii legislatiei din
domeniu, ct si n vederea constientizrii necesittii aplicrii celor mai
bune practici de administrare corporativ. n vederea crerii unui cadru
propice de administrare corporativ n Moldova considerm rationale
urmtoarele msuri:
perfecionarea cadrului legal )n domeniul administr$rii corporative
introducerea modificrilor si completrilor n cadrul legal existent al
administrrii corporative, elaborarea actelor normative privind
urmtoarele subiecte:
- elaborarea de comun acord cu reprezentantii oamenilor de afaceri si
societtii civile a proiectului codului administrrii corporative si
mediatizarea acestui proces n mass-media,
- elaborarea recomandrilor privind cele mai bune practici ale
administrrii corporative, inclusiv introducerea conceptului
membrilor independenti si elaborarea mecanismului includerii
acestora n Consiliu; elaborarea mecanismului de includere a
angajatilor n Consiliu si asigurarea participrii lor la procesul de
gestiune; crearea unor comitete speciale pe lng Consiliu
responsabile pentru elaborarea si aplicarea regulamentelor privind
politica de dezvluire a informatiilor, politica de contabilitate, de
audit etc.,
- revizuirea drilor de seam specializate ale emitentilor de tip deschis
sub aspectul completrii si ajustrii acestora la standardele
internationale, n special, dezvluirea informatiilor despre
remuneratia persoanelor cu functii de rspundere, tranzactiile cu
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

271
valorile mobiliare ale emitentului, efectuate de ele, structura
organelor de conducere,
- mrirea responsabilittii persoanelor cu functii de rspundere, ale
participantilor pe piata de valori, n special, a emitentilor de tip
deschis, pentru nerespectarea cerintelor de dezvluire a informatiilor,
- conformarea cerintelor de audit a societtilor pe actiuni cu
standardele internationale si directivele UE, n special, restabilirea
prevederilor legale despre obligativitatea efecturii auditului extern a
societtilor pe actiuni de tip deschis si introducerea clauzelor privind
necesitatea efecturii auditului intern,
- armonizarea continu a Standardelor Nationale de Contabilitate cu
Standardele Internationale de Raportare Financiar si Standardele
Uniunii Europene;
instruirea !i reciclarea cadrelor )n domeniul administr$rii
corporative - contribuirea la constientizarea de ctre managerii
companiilor, angajatii si actionarii acestora, alte persoane interesate a
importantei administrrii corporative; extinderea experientei
instantelor judiciare n problematica conflictelor corporative; atragerea
societtii civile la educarea populatiei n diversele aspecte ale
administrrii corporative prin intermediul urmtoarelor activitti:
- organizarea de seminarii, instruire pentru functionarii publici, n
special, a celor din instantele judiciare, n vederea instruirii lor n
domeniul administrrii corporative,
- organizarea cursurilor de instruire a managerilor, contabililor,
auditorilor n diferite subiecte ale administrrii corporative, inclusiv
privind dezvluirea si raportarea informatiilor financiare, efectuarea
auditului intern, etc.,
- elaborarea si predarea unor programe de studiu n domeniul
administrrii corporative pentru studentii institutiilor de nvtmnt
superior,
- realizarea unor programe de scolarizare a populatiei n diferite
subiecte ale administrrii corporative, inclusiv drepturile si obligatiile
actionarilor, prin intermediul radioului si televiziunii,
- organizarea emisiunilor televizate si radio, dezbaterilor publice n
problematica administrrii corporative, n special, a elaborrii
Codului de administrare corporativ, cu participarea reprezentantilor
statului, businessmanilor, societtii civile,
Transparency International - Moldova

272
sporirea transparenei !i accesului la informaiile corporative
- asigurarea respectrii drepturilor persoanelor interesate si a publicului
larg privind accesul la informatiile despre activitatea corporatiilor din
Moldova, informarea populatiei despre conflictele corporative si alte
evenimente care pot afecta interesele lor patrimoniale prin
urmtoarele pozitii:
- crearea unor centre informationale publice pentru actionari cu
sustinerea organelor de reglementare, participantilor la piata de valori,
societtii civile, donatorilor externi, etc.,
- completarea si sporirea gradului de actualizare a bazelor
informationale existente, efectuarea publicittii acestor surse de
informatii,
- perfectarea de ctre organele publice abilitate a informatiilor privind
conflictele corporative si rezultatele solutionrii lor cu publicarea
acestora n pres si plasarea pe paginile web ale institutiilor n cauz,
- crearea liniilor telefonice fierbinti pentru anuntarea cazurilor de
nclcare a drepturilor participantilor la relatiile corporative.
Reiesind din problemele relevate $n domeniul achizi#iilor publice, n
scopul utilizrii eficiente a mijloacelor publice, ncurajrii unor achizitii
publice competitive, precum si n scopul prevenirii si combaterii
coruptiei n sistemul achizitiilor publice este necesar implementarea
urmtoarelor recomandri:
Editarea suplimentar a legilor si regulamentelor; lansarea unei
pagini pe Internet cu informatii utile privind achizitiile publice;
Asigurarea comunicrii n adresa Curtii de Conturi a informatiilor
despre nclcrile de legislatie n vederea auditului;
Asigurarea utilizrii prioritare a licitatiei publice, asa cum prevede
legea;
Reglementarea si implementarea evidentei stricte a achizitiilor si
dosarelor cu privire la achizitii;
Armonizarea legislatiei nationale cu Acordul OMC cu privire la
Achizitiile Publice;
Crearea prin lege a unei comisii din experti independenti pentru
examinarea contestatiilor din sfera achizitiilor;
Prevenirea si combaterea coruptiei n Republica Moldova: aspecte teoretice si practice

273
Publicarea deciziilor Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice si
rapoartelor anuale privind activitatea sistemului de achizitii publice
n scopul cresterii transparentei;
Revizuirea perioadelor minime de licitatie specificate n lege;
reducerea nivelului pentru garantia ofertei si garantia executrii;
Adoptarea completrilor n lege pentru consolidarea prevederilor cu
privire la precalificare;
Adoptarea si implementarea criteriilor obiective de evaluare a
ofertelor;
Adoptarea modificrilor n lege pentru a prevedea anuntarea
ofertantului cstigtor nainte de semnarea contractului;
Reglementarea planificrii procurrilor;
Stipularea n lege a conflictului de interese la atribuirea contractului
de achizitie, examinarea si solutionarea contestatiilor;
Elaborarea si implementarea programelor de instruire n domeniul
achizitiilor publice pentru functionarii publici, membrii Grupurilor
de lucru, reprezentantii organelor de drept;
Implementarea msurilor suplimentare de sporire a capacittilor
auditului intern si extern la efectuarea achizitiilor publice;
Adoptarea si implementarea msurilor de asigurare a independentei
reale (depline) a ANAP si Curtii de Conturi;
Contracararea riscului sporit de retragere a ofertelor sau de
neexecutare a contractelor;
Adoptarea completrilor n Codul cu privire la contraventiile
administrative si Codul penal prin care se va stipula
responsabilitatea administrativ si/sau penal pentru nclcarea
legislatiei privind achizitiile publice;
Implementarea msurilor suplimentare pentru crearea conditiilor
favorabile pentru atragerea ofertantilor strini;
Reglementarea adoptrii unei liste de interdictie (liste negre), n
care s fie inclusi furnizorii (antreprenorii), care au nclcat
cerintele privind desfsurarea procedurilor de achizitii publice, mai
cu seam a celor care s-au dovedit c au fost implicati n acte de
coruptie, si interzicerea de a participa la procedurile de achizitii
publice pe un termen determinat sau nedeterminat n dependent de
delictul comis;
Demonopolizarea pietei Republicii Moldova si lrgirea listei de
furnizori, mai cu seam a surselor energetice, gaz, ap etc.
Transparency International - Moldova

274
Atentionnd la unele neajunsuri ale Proiectului Strategiei Nationale de
Prevenire si Combatere a Coruptiei si Planului de Actiuni pentru
realizarea acestei Strategii, participantii la Conferint consider c la
adoptarea si implementarea unei astfel de Strategii urmeaz s se tin
cont de principiile internationale recunoscute, de opiniile savantilor si
expertilor n domeniu, precum si de recomandrile naintate de ctre
participantii la conferint, iar la realizarea acestei strategii s participe
att institutiile statului, ct si sectorul privat, societatea civil.
Uniunea Juristilor din Moldova, precum si Transparency International
Moldova sunt pregtite s contribuie la procesul de lupt cu coruptia, la
promovarea normelor etice, la asigurarea suprematiei legii, a drepturilor
si liberttilor fundamentale ale omului, ceea ce ar conduce la
dezvoltarea social-economic a statului.
Rezolutia Conferintei se transmite Presedintelui Republicii Moldova,
Parlamentului, Guvernului si Consiliului Superior al Magistraturii spre
luarea la cunostint si adoptarea msurilor pentru prevenirea si
combaterea coruptiei n Republica Moldova.