CORUPTIA IN REPUBLICA MOLDOVA

CUPRINS

1. Introducere...........................................................................................................................................3

Definirea coruptiei...................................................................................................................................4

Mica corupție.......................................................................................................................................5

Marea corupție.....................................................................................................................................5

Limitarea fenomenului.........................................................................................................................6

Coruptia in Republica Moldova...............................................................................................................6

Cauzele coruptiei..................................................................................................................................7

Consecinţele corupţiei........................................................................................................................10

Economia subterană...........................................................................................................................11

Contrabanda.......................................................................................................................................12

Privatizarea ilegală.............................................................................................................................12

Alte consecinte...................................................................................................................................12

Lupta cu corupţia...............................................................................................................................14

Clasamente internationale..................................................................................................................16

Opinii si studii....................................................................................................................................16

Cea mai coruptă instituție – Procuratura Anticorupție...................................................................25

Funcția de procuror general...........................................................................................................25

Transparency International atenționează.......................................................................................26

Legislatia anti-corupție în România.......................................................................................................27

Legislația europeană..............................................................................................................................28

Concluzii................................................................................................................................................28

Bibliografie............................................................................................................................................29

2
1. Introducere

Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din Republica Moldova
este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului corupţiei,
tranziţia politică, socialăşi economicădin perioada ce s-a scurs de la declararea independenţei statului
a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării. Corupţia este un fenomen
complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a cărui
complexitate este determinatăde diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de
ordin legal, politice, sociale şi morale. La baza cuvintului «corupţie» se află cuvîntul latin «corruptio»,
ceea ce înseamnă în traducere direct «stricăciune, mită». În general, această interpretare oferă o
imagine general despre ceea ce reprezintă, de fapt, corupţia - stricare sau coroziune a autorităţilor prin
mituirea lor. Republica Moldova ocupălocuri foarte joase pe scara mondialăîn ceea ce priveşte nivelul
corupţiei. Corupţia reprezintă cel mai mare obstacol in calea reformării şi relansării economice a
Republicii Moldova. Acest fapt a fost recunoscut at‚t de către Guvernul Republicii Moldova, c‚t şi de
organizaţiile internaţionale ce colaboreazăcu Moldova, ca Banca Mondială, PNUD, FMI şi
Transparency International. Scopul principal al prezentului studiu constă in evaluarea situaţiei actuale
privind corupţa si a evolutiei lucrurilor care au contribuit la crearea acesteia in sectorul public. In
cadrul acestei lucrari vom utiliza metode de analiza teoretica a literaturii si informatiei in domeniul
dat. Vom porni de la definirea acestui concept si proceda la analiza evidentierii acestuia in tara
noastra. Deasemenea vom vedea care sunt opiniile expertilor, presei si a entitatilor internationale
despre acest fenomen in tara noastra. O parte a lucrarii va fi focalizata pe remarcarea consecintelor
coruptiei si a luptei cu ea. Ultima parte a lucrarii va prezenta concluziile.

Definirea coruptiei

Conform Convenţiei Civile despre Corupţie (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), corupţia este
„faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un
alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit, care afecteazăexercitarea
normalăa unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului
necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”. Corupție se numește un abuz, activ
sau pasiv, al funcționarilor publici (fie numiți fie aleși), în scopul obținerii de avantaje financiare
private sau de alte beneficii. Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul
satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită

3
în societate și este deosebit de gravă deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria
economică, afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în
interes personal, ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale, încheierea unor tranzacții prin
eludarea normelor morale și legale. Ea vizează un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale
realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere sau care exercită un rol public, ci și de diverse
grupuri și organizații, publice sau private, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale sau
unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire,
cumpărare, intimidare. Printre cauzele care favorizează apariția corupției se regăsesc și: slăbirea
autorității statului datorită ineficienței instituțiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor,
lipsa unor valori sociale însoțită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la
nivelul instituțional și legislativ care să fie în concordanță cu condițiile socio-economice. În Republica
Moldova, Legea Nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției definește
corupția ca orice folosire ilegală de către o persoană cu statut public a funcției sale pentru primirea
unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană contrar
intereselor legitime ale societății și ale statului ori acordare ilegală a unor foloase materiale sau
avantaje necuvenite unei alte persoane.

Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia
agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos
necuvenit pentru sine sau pentru o altăpersoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la
întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.

Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în cele două
modalităţi de săvîrşire a ei – active şi pasivă.

Corupţia activa este "promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct
sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în
vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor".

Corupţia pasivă este "solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct
sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte ori
promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în
exerciţiul funcţiilor sale".

4
 Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacăsînt săvîrşite de funcţionari
publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale,
funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintăorganizaţii internaţionale. De
asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat. În legislaţia Republicii Moldova,
noţiunea de corupţie este formulatăîn Legea privind combaterea corupţiei şi protectionismului din
27.06.1996. Corupţia - fenomen antisocial, ce se manifestăprin acordul ilegal a douăpărţi, una dintre
care propune sau promite avantaje sau bunuri ce sunt neadmise de lege, iar cealaltăparte, ce
lucreazăpentru stat, consimte săle primeascăsau le primeşte în schimbul efectuării sau neefectuării
unor lucrări sau oferirii/ neoferirii anumitor servicii, legate de activitatea profesională, ce conţine
elemente de crimă stipulate în Codul Penal. Corupţia, amploarea ei, specifica şi dinamica ei reprezintă
o consecinţăa problemelor generale sociale, politice şi economice la nivel de stat. Nivelul corupţiei
întotdeauna creşte cînd tara se află în perioada modernizării. Republica Moldova trăieşte la etapa
actuală nu doar o simplă modernizare, ci o restructurare completăa tuturor proceselor economice,
sociale şi politice la nivel de stat. Din aceste considerente, nu este de mirare că ea urmează calea
modernizării conform regulilor de dezvoltare socială, inclusiv celor care au consecinţe negative.

Mica corupție

Prin mica corupție se înțelege acel sector din corupție care nu aduce atingere intereselor
majorității indivizilor unui stat. În această categorie poate fi inclusă corupția unui cadru medical, a
unui funcționar, etc care prin deciziile lor favorizează un individ sau grup de indivizi în detrimentul
altora, dar acest gen de nedreptate este limitată în timp și spațiu.

Marea corupție

Prin marea corupție se înțelege corupția la nivel înalt a unui funcționar, demnitar, etc. Acest gen
de corupție are ca și carecteristică principală efectul asupra întregului stat și a indivizilor care îl
compun. Urmările acestui gen de corupție se pot traduce în costuri directe sau indirecte care vor fi
suportate într-un final de toți contribuabilii.

Limitarea fenomenului

Fenomenul corupție nu poate fi definit ca fiind propriu doar anumitor forme de guvernare.
Corupția este întâlnită atât în societățile democratice cât și în cele totalitare. Deși există o oarecare
tendință de a considera un regim autoritar ca fiind capabil să elimine corupția, realitatea este că într-un

5
astfel de regim corupția este parțial limitată, ea regăsindu-se în anumite cercuri privilegiate, fiind
accesibilă anumitor grupuri de indivizi. Limitarea fenomenului corupției, stoparea totală a
fenomenului este considerată utopică, poate fi obținută prin mecanismul costurilor. Aceste costuri pot
fi pecuniare sau sub forma recluziunii și au ca idee centrală indezirabilitatea efectuării unor fapte
reprobabile datorită costurilor mari pe care trebuie să lă plătească un individ sau grup de indivizi
atunci când faptele acestora sunt descoperite. Accentuând această idee, legiuitorul, din dorința de a
descuraja un astfel de comportament, a definit corupția printr-o serie de fapte cu caracter penal.

Coruptia in Republica Moldova

Corupţia constituie un element comun al guvernărilor ultimului deceniu. Acest fenomen îşi are
originea în eşaloanele de vîrf ale puterii şi determină criminalizarea administraţiei de stat şi a relaţiilor
economice. Asupra acestei situaţii au atras atenţia în repetate rînduri reprezentanţii Fondului Monetar
Internaţional şi ai Băncii Mondiale. Însă fosta nomenclatură sovietică şi exponenţii fostelor servicii
secrete continuă să-şi menţină controlul asupra principalelor pîrghii ale puterii de stat şi ale economiei
naţionale. Sub guvernarea comunistă Republica Moldova a ajuns unul dintre cele mai corupte state de
pe glob. Se ştie că anume corupţia generează sărăcie. Proliferarea corupţiei este însoţită de
îmbogăţirea frauduloasă a clasei guvernante care a concrescut cu elemente criminale şi mafiote din
Republica Moldova şi din afara ei. Exponenţii guvernării au figurat de nenumărate ori în grave
scandaluri de corupţie, unii dintre ei fiind bănuiţi de implicare într-o serie de asasinate la comandă.
Organele de anchetă şi de control au devenit instrumente docile în mîinile grupărilor oligarhice aflate
la guvernare.

Analiza dezvoltării economice a ţărilor cu economie In tranziţie aratăcă acest proces s-a dovedit a fi
mult mai complicat, decit s-a anticipat. Declinul economic pe parcursul ultimilor nouă ani a plasat
Republica Moldova pe cel mai jos nivel după produsul intern brut pe cap de locuitor Intre ţările In
tranziţie. Acest declin nu este doar rezultatul unor condiţii nefavorabile climaterice, al războiului din
Transnistria, şi al lipsei de resurse financiare. O cauză esenţială a acestor deficiente este şi guvernarea
ineficientă.

Nivelul jos al calităţii guvernării este determinat de următorii factori:

• lipsa de experienţăşi profesionalism In guvernarea unei ţări suverane nou formate;

• condiţiile economice nefavorabile;

6
• circumstanţele politice In permanentăschimbare;

• lipsa de susţinere din partea populaţiei şi nedorinţa de a Inţelege importanţa reformelor;

• lipsa de voinţăpoliticăşi teama de a face paşi siguri pe calea spre consolidarea raporturilor de piaţă;

• conştientizarea faptului cătermenul de guvernare va fi prea mic pentru a avea rezultate sesizabile.

Există, totuşi, un fenomen care a avut cel mai dezastruos impact asupra calităţii guvernării şi
dezvoltării ţării, si corupţia. In ultimii ani acest fenomen a devenit Intr-un şir de state
adevăratătragedie naţională. In multe cazuri ea a Inlocuit mecanismele, structurile şi funcţiile statului.
Răspindirea corupţiei poate fi comparată cu răspindirea epidemiilor. Ca şi In cazul unei boli
infecţioase, corupţia este mai puţin periculoasă, dacăo parte anumitădin populaţie este Nevaccinată. In
caz contrar, epidemia, izbucnind, se dezvoltăIn progresie geometrică. Ca şi In orice altăţară, corupţia a
existat In Republica Moldova pe parcursul deceniilor. Inceputul tranziţiei de la un sistem
administrativ de comandăla un sistem economic de piaţă (anii 1989-1994) nu a Intrerupt relaţiile
neoficiale Intre populaţie şi straturile de v‚rf ale statului, sau cu acei care se bucurau de privilegii In
accesul la bunuri, finanţe, informaţie, servicii, inclusiv şi persoanele criminale şi semi-criminale.
Apartenenţa la un anumit clan politic le asigura la o bună parte din ei o protecţie faţă de organele de
securitste şi de ordine publică. De aceea numărul persoanelor corupte era relativ mic, iar dimensiunile
tranzacţiilor corupte relativ mari ca volum. Mai tirziu, odată cu derularea procesului de privatizare In
masăşi de acumulare spontanăa capitalului (anii1995-2000), numărul tranzacţiilor corupte a crescut
considerabil.

Cauzele coruptiei

Varietatea formelor de manifestare a corupţiei la fel ca şi motivul unui comportament corupt,

depind de factorii ce generează corupţia. Pe lingă factorii generali, aşa ca: instabilitatea politică, există
şi alţi factori strins legaţi de structura sectorului public şi care uneori pot fi neutralizaţi prin
intervenţiile bine gindite In administrarea statului.

In general, fiecare domeniu, in care funcţionează structurile de stat, conţine cite ceva, pentru care
agenţii din sectorul privat sunt gata săplătească:

• Comanda de stat (achiziţii, obiecte pentru privatizare, etc.);

• Beneficii din partea statului, transferuri, poziţii privilegiate pe piaţă;

7
 • Credite la o rată a dobinzii mai joasă decit cea de piaţă, obţinerea unor poziţii de monopol prin
licenţiere, facilităţi, etc.;

• Beneficii (reducerea sumei impozabile, sau reducerea sumei directe a impozitelor), economie
de timp (aşa numiţii bani uşoriî);

• Schimbări In legi şi regulamente (cum sunt cele referitoare la finanţarea partidelor);

• Obţinerea posturilor In guvern. etc.

Prezenţa unei ponderi mari a sectorului public Intr-o economie nu oferă o explicaţie complete a
cauzelor corupţiei. Multe ţări, ca Finlanda, Olanda, Suedia, Danemarca, In care sectorul public este
printre cele mai extinse din lume, sunt mai puţin corupte, decit multe economii cu o pondere mica a
sectorului public ale Africii şi Asiei. Acest fapt sugereazăideea cănu atit prezenţa sectorului public In
economie, cit mecanismul lui de funcţionare, determinănivelul corupţiei Intr-o ţarăs au alta. Cauzele
corupţiei In Moldova sunt determinate de factori legali, instituţionali, economici, politici, sociali şi
morali. Legislaţia contradictorie şi Invechită reprezintă cauzele legale ale corupţiei. Lipsa unei
strategii de combatere a corupţiei, lipsa transparenţei In procesele de luare a deciziilor, nivelul Inalt al
discreţiei In lucrul funcţionarilor publici, politici, care generează rent-seeking toţi aceşti factori
reprezintă cauzele instituţionale ale corupţiei. Cauzele economice includ salariile joase pentru
funcţionarii publici, arieratele la plata salariilor. Aceasta le impune unei părţi considerabile a
funcţionarilor publici dilema: integritatea personală, sau supravieţuirea. Cauzele politice includ
interesul unor grupuri aparte de a restaura regimul totalitar. Cauzele morale şi celesocialeţin de
degradarea valorilor morale in rindurile funcţionarilor publici, precum şi de lucrul nesatisfăcător al
mijloacelor de informare in masa in educarea unei intoleranţe faţăde fenomenul corupţiei.

Pentru Moldova moderna sunt caracteristice si alte cauze ale corupţiei:

1) Un număr mare de verificări exercitate de organele de stat de control. In 2009, conform

statisticii oficiale, o întreprindere este verificată în mediu de 17 ori pe an. Neoficial, acest număr
atinge 33 vizite pe parcursul unui an;

2) Segmentarea aparatului de stat, ceea ce duce la conflictul de competente, adicăla situaţia cînd
cîteva organe de stat au competenta să rezolve unele şi aceleaşi, sau întrebări asemănătoare. Astfel,
numărul total de organe de stat ce efectuează controlul în Moldova ajunge pînă la 60. De exemplu,
conform legislaţiei, documentaţia financiară a întreprinderii o pot controla: colaboratorii organelor

8
fiscale ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), inspectoratului
muncii, organelor vamale, etc.;

3) Neajunsurile legislaţiei. Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova este foarte puternic forma
lizată şi creează posibilitatea de apariţie şi dezvoltare a birocraţiei; iar birocraţia, evident, duce la
corupţie.

4) Instabilitatea economică, adesea însoţităde crize economice. Scăderea bruscă în economiei şi

lipsa încrederii în ziua de mîine, fiind combinatăcu nivelul foarte jos de salarizare al lucrătorilor
instituţiilor de stat, duce la căutarea de către admi nistratori a mijloacelor alternative de venit, pe care
le oferăfuncţia lor profe sională;

5) Polarizarea extrem de evidenţiatăa societăţii de astăzi în bogaţi şi săraci. Astăzi în Moldova

practic lipseşte clasa socialămedie, iar, în loc de aceasta, se observăoameni putini ce deţin foarte multe
mijloace băneşti, pe cînd marea majoritate trăieşte sub limita sărăciei. Aceasta duce la faptul căorice
persoanăce a reuşit săocupe o poziţie anumităîn aparatul de stat tinde săajungăla treptele superioare
ale scării sociale;

6) Cote înalte de impozitare. De exemplu, de pe venit, întreprinzătorul trebuie să plătească

impozit (taxa valoare adăugată - TVA), ceea ce, fiind combinat cu alte impozite, formează o sumă
mare;

7) Nivelul jos de educaţie juridicăşi, respectiv, lipsa conştiinţei legale la întreprinzători şi la

funcţionarii de stat. Cunoaşterea drepturilor proprii şi obligaţiunilor - iatăarma principal a populaţiei
contra funcţionarilor corupţi;

8) Lipsa pachetului de garanţii economic-sociale al funcţionarilor de stat. Nivelul de salarizare

jos, lipsa locului de trai, preturi înalte la serviciile medicale, bătrînetea neasigurată- toate acestea
cauzează mituirea funcţionarilor de stat şi corupţia lor;

9) Lipsa accesului liber la informaţie îi impune pe cetăţeni şi pe agenţii economici să mituiască

funcţionarii de stat. De exemplu, avînd informaţia despre o licitaţie, agentul economic poate oferi mită
funcţionarului responsabil ca acela să nu comunice concurenţilor potenţiali despre timpul de petrecere
al licitaţiei. Toate cele menţionate cauzează pierderi enorme economiei naţionale şi duc la proliferarea
economieii legale.

9
Consecinţele corupţiei

Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale

specializate în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor
de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că
fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de
instruire şi educaţie, de asistenţă social şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd
grav statalitatea Republicii Moldova. Impactul economic al corupţiei se manifestă în diverse moduri.
Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea
producătorilor, lobbysmul, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările
şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă,
descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor
publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la
buget şi la dezvoltarea economiei subterane. Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin
degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o
rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi
responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale. În activitatea executivului,
corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale;
legături strînse între crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc.

Corupţia are un impact puternic asupra securităţii economice şi umane. Consecinţele ei sunt
multiple. Adesea este dificil de a delimita clar corupţia de guvernarea proastă. Deşi este evident că
multe fenomene nu ar putea să atingă o astfel de amplitudine, dacănu ar fi implicate interesele de
grup.

Consecinţe sociale: Corupţia creează o povară fiscal excesivă asupra populaţiei. Ea are un
impact negativ puternic asupra păturlor vulnerabile ale societăţii, care nu au putere politică pentru a se
proteja. Există o corelaţie direct Intre sărăcie şi corupţie In ţară. Ultuma absoarbe sursele financiare
care ar putea fi alocate In sistenul de ocrotire a sănătăţii, educaţie, asigurare socială, şi alte necesităţi
sociale. Consecinţele asupra securităţii politice a statului: Formarea unei oligarhii politice şi
economice, care impune societăţii preferinţele sale, ignor‚nd necesităţile societăţii, contribuie la
creşterea rapidă a datoriilor statului, declinul veniturilor In buget. Ea conduce la falimentul politicilor
de susţinere a micului business şi de protecţie socială, şi, deci, subminează Increderea populaţiei In
structurile statale. Consecinşele asupra mediului ambiant: Mediul ambiant degradează In urma
10
utilizării excesive a resurselor disponibile, de către unele grupuri economice pentru a obţine profituri
imediate fără a lua in consideraţie efectele de perspectivă.

Consecinţe economice: Corupţia facilitează creşterea economiei subterane şi ridică costurile de

tranzacţie; ea reduce competitivitatea, descurajează investiţiile şi ideile inovatoare, reduce eficienţa
economică face ţara mai vulnerabilăla crize economice. Existenţa unui segment larg subteran In
economie distorsionează indicatorii macroeconomici, cum sunt rata şomajului, veniturile şi
cheltuielile populaţiei, precum şi nivelul de viaţăal populaţiei, reduce efectele politicilor economice şi
sociale.

Economia subterană

Conform evaluărilor natinale, economia subterană constituie aproximativ 60 % din economia

oficială a ţării. Partea pozitivă a acestui fenomen constă In faptul că In realitate sărăcia afectează o
cotă mai mica de populaţie, comparativ cu datele statisticii oficiale. Partea negative a acestui fenomen
o constituie declinul veniturilor bugetului de stat, şi, drept rezultat, imposibilitatea remunerării
suficiente de către stat a activitaţii funcţionarilor publici, precum şi a implementării proiectelor de
asistenţăsocială, educaţionale şi programelor de ocrotire a sănătăţii. Declinul disciplinei economice şi
evaziunea fiscală. Unul din efectele negative ale economiei subterane şi corupţiei este declinul
disciplinei economice. Astfel, ponderea cazurilor depistate de Incălcare a legislaţiei a crescut de la 53
% din numărul total al agenţilor economici supuşi controlului In anul 1994 p‚năla la 70 % In 1999.
Conform estimărilor noastre aproximative bazate pe datele Inspectoratului Principal Fiscal de Stat,
evaziunea fiscal totalădin veniturile bugetului consolidat a crescut de la 4 % din veniturile bugetului
consolidat In anul 1994 p‚năla circa 30 % In 1998 şi 22 % In 1999. Declinul relativ mic al acestui
indicator a fost cauzat preponderent de rata Inaltă a inflaţiei In anul 1999 (43.8 %), astfel Incit povara
fiscal reală (In termeni reali) asupra Intreprinderilor In 1999 a scăzut. Totuşi, această estimare este
destul de aproximativă. Datele referitoare la operaţiunile ilegale de import-export indică faptul căIn
realitate nivelul evaziunii fiscale este mai ridicat

Contrabanda.

Problema exporturilor şi importurilor ilegale a atins proporţii alarmante. In acelaşi timp,

numărul dosarelor penale care au ajuns la judecată diminuează continuu. Dosarele penale cu privire la
contraband se clasează neIntemeiat. Volumul valutei ne-repatriate creşte In continuu. Problema
Transnistriei creează pierderi suplimentare bugetului de stat al Republicii Moldova. Oficial Moldova
11
beneficiazăde sistemul de preferinţe la exportul bunurilor sale In SUA şi UE, Insă Transnistria, care
utilizează ştampila vămii Republicii Moldova, neav‚nd careva contribuţii la bugetul Moldovei, este
partea care beneficiază de acest sistem şi exportă produsele sale, precum şi ale Rusiei, la preţuri de
dumping. Datele Curţii de Conturi conţin un număr considerabil de cazuri de Incălcare a legislaţiei cu
privire la achiziţiile publice. In loc de a se recurge la proceduri de tender, se acceptăserviciile unor
firme cu reputaţie dubioasă, drept rezultat costurile tranzacţiilor depăşesc nivelul de piaţă, iar
beneficiul este Impărţit cu funcţionarii publici implicaţi. In consecintăsume considerabile de resurse
financiare publice sunt transferate In buzunare private, ocolind procedurile de privatizare prin
intermediul piaţei, şi distrugind prin aceasta mecanismul de piaţă. Comercializarea bunurilor
confiscate este o activitate, In procesul căreia o parte considerabilă din valoarea bunurilor intra In
posesia funcţionarilor publici implicaţi.

Privatizarea ilegală

Rapoartele Curţii de Conturi - organul suprem de control al utilizării resurselor financiare,

conţin numeroase date referitoare la cazuri de deturnate a fondurilor de la destinaţia lor normală.
Aceasta cauzează pierderi considerabile pentru bugetul statului. Sunt detectate cazuri de privatizare
ilegală a patrimoniului public, ocolind procedura de tender, cazuri de reducere sinteticăa valorii
estimate a Intreprinderilor In cazul privatizării lor de către colectivul Intreprinderii, precum şi alte
forme de reducere a valorii Intreprinderilor prin diferite modalităţii (indicarea falsăa anului de
constitire a Intreprinderii, dosirea intenţionatăa unor obiecte ce aparţin Intreprinderii din lista
obiectelor expuse estimării, mărirea neIntemeiatăa sumei cheltuielilor de amortizare), excluderea din
lista persoanelor participante la privatizarea Intreprinderii de către colectiv a foştilor lucrători şi
pensionari, etc.).

Alte consecinte

Ramura tutunuluise dezvoltăpreponderent In umbră, chiar şi răminid In posesia statului.

Conform estimărilor nationale, volumul vinzărilor de ţigări pe piaţa organizată constituie doar circa 10
% din consumul total. Nu este surprinzător faptul că a existat o opoziţie atit de puternică contra
privatizării acestui sector In Republica Moldova. Transportările pe calea feratăde asemenea se
subestimeazăI n mare parte. Astfel, la cumpărarea unui bilet la ruta Chişinău-Bucureşti adesea
pasagerii sunt informaţi cănu sunt bilete suficiente. Pasagerii sunt forţaţi să caute căi neoficiale de a
Intra In tren, plătind In numerar direct conductorului. Uneori o astfel de cale este chiar mai ieftină. In

12
Bucureşti acţioneazăo reţea de intermediari, care transferă pasagerii ilegali In tren, ocolind calea
obişnuită. In acelaşi timp patrimoniul Companiei de Stat a căilor Ferate este complet deteriorat şi
necesită investiţii considerabile. Treptat sistemul controlului de stat s-a transformat Intr-un sistem de
extorcare a banilor de la sectorul antreprenorial. Vizitele organizatiilor de control asupra companiilor
se indesesc. In majoritatea cazurilor aceste vizite sunt acompaniate de proceduri de extorcare a banilor
din sectorul privat. Distribuţia inechitabilă a veniturilor şi beneficiilor sociale. Economia subterană
aduce venituri suplimentare pentru participanţi şi membri ai familiilor lor, iar uneori serveşte drept
unica sursă de existenţă a acestora. Existenţa unui sector paralel economiei oficiale Inseamnă, de fapt,
circa 60% venituri suplimentare. Aceste venituri sunt insă redistribuite intre populaţie Intr-un mod
neuniform şi discrepanţa dintre cei bogaţi şi cei săraci este efectiv mai mare decit cea calculate oficial.
Protecţionismul camuflat creează inechitate socială, afecteazăpăturile vulnerabile ale societăţii.
Neavind influenţă politică, păturile vulnerabile se supun adesea unei presiuni sociale mai puternice. Se
creeazăşi se susţine un sistem social inechitabil, In care de cele mai multe beneficii sociale se
bucurăpăturile cu venituri superioare. Populaţia antrenatăIn sectorul economiei subterane nu poate
beneficia de asistenţă şi protecţie social din partea statului: nu se respectăcerinţele (condiţiile) de
muncă, durata zilei de lucru, regulile de salarizare minimalăa muncii. Se face abuz de munca
minorilor şi femeilor, nu funcţioneazăsistemul buletinelor cu privire la incapacitatea temporarăde
muncă, se neglijeazăsistemul concediilor profesionale, sistemul pensionar, etc. Un caz special Il
constituie antrenarea ilegală a cetăţenilor Moldovei la muncă pe teritoriul altor ţări. Intre Republica
Moldova şi alte ţări nu funcţionează convenţiile In privinţa exportului forţei de muncă. In consecinţă,
există multiple cazuri, c‚nd dupăterminarea lucrărilor cei angajaţi neformal peste hotare sunt
remuneraţi la un nivel mult mai redus decit se prevedea iniţial, sau nu sunt remuneraţi deloc, sunt
expulzaţi din ţară sau devin sclavi ai unor organizaţii criminale locale. Inrăutăţirea disciplinei
economice cauzează declinul calităţii bunurilor şi serviciilor pe piaţa naţională.

Corupţia In sistemul judiciar. Organele mass-media descriu numeroase cazuri de clasare

neIntemeiată a dosarelor penale sau, In genere, de dispariţie a acestora . Din păcate, un sistem de aşa
numite tarife pentru clasarea dosarelor există. Drept consecinţă, circa 98 % din cei ce işi ispăşesc
sentinţa la penitenciare sunt persoane din zona rurală, care sunt pedepsite pentru crime minore, In
cazurile crimelor serioase de obicei nu se ajunge p‚năla judecată. Criminalitatea.Existenţa unui sector
larg corupt in stat creează condiţii favorabile pentru crimă. Datele conferinţei practico-ştiinţifice
Criminalitatea organizatăşi economia tenebră In Republica Moldovaî ce a avut loc sub egida
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academiei de Poliţie şi Asociaţiei
13
Independente de Criminologie, aratăcăn ivelul corupţiei In Moldova a luat proporţii deosebit de mari.
In lipsa puterii reale de stat apar mecanisme şi structuri neformale, care substituie rapid structurile
statale. Se recunoaşte faptul că există practica de a elibera temporar de 2-3 ori persoane care-şi
ispăşesc pedeapsa in penitenciare pentru a săvirşi crime la comandă. Pe teritoriul Moldovei existăl
aboratoare clandestine de producere a drogurilor după tehnologii locale mult mai ieftine, dar aceasta
prezintă un pericol semnificativ pentru populaţia locală vădit mai săracă. Posibilităţile de a corupe
funcţionarii de stat sunt extrem de mari. De aceea lista substanţelor narcotice şi psihotrope propusă de
specialiştii Comitetului de Control al Drogurilor a suferit modificăriî esenţiale pină la momentul
adoptării şi publicării In Monitorul Oficial. Deci, toate cele indicate mai sus dovedesc faptul că in
Republica Moldova corupţia a atins proporţii considerabile şi prezintă pericol pentru viabilitatea
statului şi pentru dezvoltarea economică, social şi democratică a ţării. Totuşi, acestea sunt concluziile
unui studiu economic. Un pas consecvent i această cercetare ar fi studierea opiniei publice In scopul
de a verifica dacăultima ar confirma rezultatele prezentului studiu. Atita timp cit o creştere reală
economică şi o Insănătoşire a bunăstării populaţiei poate fi obţinută doar In baza iniţiativei populaţiei
şi a sectorului privat, eliberarea structurilor de stat de cancerul corupţiei are o semnificaţie specială. O
poziţie activăa societăţii civice şi a sectorului privat In acest domeniu prezintăo premisăpentru
ameliorarea situaţiei In ţară.

Lupta cu corupţia

Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat, însă
poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să
vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia, cît şi prin depistarea
nemijlocităa actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei.
Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni de educare a
populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a sprijinului ei în campania
anticorupţie promovată de autorităţile publice. Politica îndreptată împotriva corupţiei trebuie neapărat
să devină o parte indispensabilă a politicii statului şi săfie în centrul atenţiei statului. In practică,
aceasta înseamnă că trebuie imediat elaborat şi implementat programul complex anti-coruptie care ar
evolua într-un program permanent de luptă cu corupţia menit să limiteze şi să stopeze creşterea ei.
Elaborarea şi realizarea unui asemenea program trebuie să fie bazată pe înţelegerea corectă şi exacta a
ceea ce este corupţia, analiza greşelilor şi nereuşitelor comise pe parcursul luptei cu corupţia şi analiza
cauzei lor, conştientizarea cauzelor existente şi limitelor, crearea principiilor clare şi productive de

14
luptăcu ea. La momentul actual, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 16 decembrie
2004 a fost aprobată Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei. Scopul strategiei
constăîn scăderea nivelului de corupţie şi prevenirea apariţiei amenintării pentru dezvoltarea
economicăşi social a statului democratic bazat pe drept. O protecţie foarte efectivă a principiilor
transparentei este asigurată de unirea cetătenilor în organizaţii sociale create special în aceste scopuri.
Asemenea organizaţii sunt menite să sporească responsabilitatea cetăţenilor şi să mărească nivelul lor
de conştiinţă social cît în tară, atît şi peste hotarele ei. Corporaţiile financiare puternice nu cunoscotare
şi corupţia pentru ele reprezintă o formă comună de desfăşurare a afacerilor, de aceea lupta cu
corupţia trebuie efectuatăpe plan mondial. Dacă poporul nu întreprinde nimic pentru păstrarea
democraţiei, dacă el duce lipsă de curaj social şi încredere în Guvernul ales, atunci democraţia
inevitabil va deveni prada corupţiei. Evident, evoluţia societăţii şi a statului bazat pe drept presupune
în primul rînd şi evoluţia morală a societăţii. Cetăţenii, conştientizînd şi asimilînd în practică
procesele vitale, elaborează cultura lor proprie de interrelatii sociale. Acum, însă, este esenţial să
umplem vidul format nu prin imitarea idealurilor capitaliste, ci cu idei şi tendinţe, ce corespund unui
nou concept de percepere a responsabilităţii sociale prin perfecţionarea proprie în conformitate cu
punctele de reper morale stabilite. În Moldova, organizaţiile non-guvernamental înregistrează o creş-

tere a activităţii în procesul de luptă cu corupţia.

Conform pct. 1.2 al Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, aprobate prin
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 421 din 16.12.2004, corupţia este definită ca
un ,,fenomen complex, multistructuralşi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a
cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale,
de ordin legal, politice, sociale şi morale”. Şi după cum s-a menţionat la conferinţa internaţională
ştiinţifico-practică ,,Cultura juridică şi prevenirea corupţiei”, organizată la Chişinău, în luna noiembrie
2007, corupţia, ca fenomen social, posedă o vitalitate de invidiat, dezvoltându-se odată cu societatea,
odată cu statul şi dreptul, căpătând, mereu, noi forme de manifestări. Acest lucru se întâmplă,
probabil, şi din cauză căcea mai mare parte a eforturilor şi resurselor sunt îndreptate spre găsirea şi
pedepsirea celor care au săvârşit fărădelegi ce fac parte din categoria infracţiuni de corupţie şi nu la
prevenirea şi combaterea acestui fenomen. În acest fel, se comite o gravă greşeală, deoarece
infracţiunile care sunt depistate constituie doar vârful aisbergului, principalele acte şi activităţi ,,în
domeniu”, nefiind scoase, de obicei, la iveală. Nivelul înalt de corupţie în ţară este perceput de către
populaţie, indiferent de categoriade vârstă, studii, mediu de rezidenţă.

15
Clasamente internationale

Republica Moldova ocupă locul 93 din 102 state într-un clasament mondial privind fenomenul
corupţiei. Studiul a fost realizat de organizaţia „The World Justice Project” şi oferă o perspectivă a
indicelui privind statul de drept în 2015. Raportul a evaluat 44 de indicatori din opt domenii:
constrângerile asupra puterii guvernamentale, lipsa fenomenului corupţiei, guvern deschis, respectarea
drepturilor fundamentale, ordinea şi securitatea, mediul regulatoriu, justiţia civilă şi justiţia penală.
Dintre aceşti indicatori, cel mai prost stăm la capitolul corupţiei, situaţia fiind mai gravă faţă de anul
trecut, iar cei mai corupţi funcţionari sunt în domeniul justiţiei şi cel legislativ. Moldova a fost
depăşită chiar şi de unele state subdezvoltate din Africa şi America de Sud. Mai multă corupţie decât
în Republica Moldova este doar în nouă ţări. Ucraina s-a situat pe locul 84 din raport, România - pe
40, iar Rusia – pe 60. Cât priveşte justiţia civilă şi cea penală, Republica Moldova este plasată pe locul
84 şi respectiv, 82; constrângerile asupra puterii guvernamentale - 79; mediul regulatoriu -
79, respectarea drepturilor fundamentale - 59, guvern deschis - 46, ordine şi securitate - 25. În
clasamentul general privind „Indicele statului de drept 2015”, Republica Moldova a fost plasată pe
locul 69 din 102 state. În raportul din anul trecut, ţara noastră ocupa locul 75 din 99 de state analizate.
Primul loc în topul „The World Justice Project” este ocupat de Danemarca, urmată de Norvegia,
Suedia, Finlanda, Olanda, Noua Zeelandă, Austria, Germania, Singapore şi Australia.
România se află pe locul 32, Ucraina pe locul 70, iar Rusia - 75. La coada clasamentului sunt
Zimbabwe, Afganistan şi Venezuela.

Opinii si studii

Voinţa politică de a combate corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate din partea
autorităţilor moldovene a fost până acum una inconsistentă. Astfel explică analiştii de la noi criticile
dure aduse Republicii Moldova în Parlamentul European, în ziua ratificării Acordului de Asociere.
Pentru a câştiga încrederea europenilor, Moldova trebuie să dea asigurări că rămân în vigoare toate
garanţiile în ceea ce priveşte reformarea justiţiei, spun experţii. „Republica Moldova are un nivel mare
de corupţie, de fapt are unul dintre cele mai ridicate niveluri de corupţie din 100 de ţări. Dacă e să
comparăm Republica Moldova cu Suedia, care ocupă locul trei în acest top, atunci ne întrebăm: cum
ne putem asigura că banii primiţi de la Uniunea Europeană nu vor ajunge în buzunarele oamenilor
corupţi? Cum putem garanta că banii plătitorilor de impozite nu vor fi cheltuiţi într-o manieră complet
iresponsabilă?”, a declarat eurodeputatul Peter Lundgren. Vehemenţa discursului legislatorului
european vine în contextul în care Republica Moldova se poziţionează în coada clasamentelor
16
mondiale privind lupta împotriva corupţiei, iar acest fapt este văzut în afara ţării drept o ameninţare la
adresa bunăstării europenilor. „La noi, asistenţa acordată de UE, practic, se află în afara oricărui
control. Este o tentaţie foarte mare a celor care nu sunt prea cinstiţi să-şi bage mânuţele în aceşti bani
pentru bogăţiile personale. Cea mai bună variantă pentru Republica Moldova ar fi crearea unui
minister al reformelor, care s-ar ocupa nemijlocit de problema reformării vieţii politice, cât şi să
asigure utilizarea corectă a banilor care trebuie vor fi alocaţi Republicii Moldova”, a subliniat fostul
judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi. Corupţia şi conflictele de interese pun în pericol atât
încrederea, cât şi investiţiile, mai spun experţii. „În momentul în care fac proiecte în RM şi acestea
sunt, eventual, utilizate cu scopul de a spăla banii pentru nişte grupări mafiote sau nişte oligarhi,
aceasta duce la diminuarea credibilităţii plătitorului de taxe din Uniunea Europeană. Atâta timp cât nu
va funcţiona mecanismul statului de drept, cât instituţiile vor fi aservite din punct de vedere politic şi
nu numai, atâta timp nu putem vorbi despre un mod curat şi adecvat de utilizare a banilor publici
europeni care vin în RM”, a menţionat expertul economic, Vitalie Rapcea. „Republica Moldova
trebuie să capete o încredere în faţa tuturor statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la
procesul eficient de reformare şi de combatere a corupţiei. Să demonstreze că luptă cu corupţia. Şi
când vorbim că luptăm cu corupţia nu ne referim doar la un medic sau la un pedagog, sau chiar şi la
acelaşi poliţist prins cu o mită de 500 de lei. Este vorba de cazuri mult mai grave de corupţie care se
întâmplă la noi în mod sistemic, cele care trebuie aduse în faţa justiţiei”, a menţionat în context şefa
Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă, Olesea Stamate.

Corupţia este principala ameninţare pentru Republica Moldova, consideră mai mulţi experţi,
care au elaborat un raport menit să sprijine procesul de elaborare a unei noi strategii de securitate
naţională. Sau constatat mai multe deficienţe în abordarea domeniului securităţii în Republica
Moldova şi le-au propus autorităţilor o serie de soluţii. Problema transnistreană şi războiul
informaţional din partea Rusiei reprezintă principalele ameninţări la adresa Republicii Moldova,
consideră analistul Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. "Trebuie să ne
uităm cu atenţie la necesitatea construcţiei unor instrumente de contracarare a unor eventuale
ameninţări-risc de natură militară. Şi componenta războiului informaţional este de primă importanţă",
a spus Iulian Chifu. Unul din principalele subiecte discutate astăzi în societate, la care viitoarea
concepţie a securităţii naţionale va trebui să dea un răspuns, este cel al neutralităţii Republicii
Moldova, menţiona expertul Viorel Cibotaru, fost ministru al apărării. "Noi avem o problemă absolut
concretă: trupele străine. Ele sunt o ameninţare concretă, directă, de mai mulţi ani şi în acest sens
noţiunea de neutralitate pur şi simplu nu există", apreciază Viorel Cibotaru. Experţii au mai
17
concluzionat că o componentă esenţială a securităţii Republicii Moldova o reprezintă apropierea de
Uniunea Europeană şi aplicarea angajamentelor din Acordul de Asociere şi cel de liber schimb.De
asemenea, relaţiile cu NATO trebuie valorificate la maxim, în special ajutorul pentru consolidarea
apărării şi pregătirea armatei naţionale.

Deşi corupţia afectează grav societatea moldovenească de mai mult timp, constituind un
impediment important în dezvoltarea socială şi economică a ţării, acest fenomen social a devenit
obiect de studiu şi analiză mai profundă doar în ultimii 10–15 ani, când corupţia s-a răspândit în toate
domeniile de activitate, atingând un nivel îngrijorător. Astăzi, corupţia afectează tot mai mult nivelul
de trai şi calitatea vieţii populaţiei, eficacitatea funcţionării instituţiilor de stat. Potrivit investigaţiilor
sociologice, corupţia este considerată, de către cea mai mare parte a populaţiei, drept cea de-a treia
problemă principală cu care seconfruntă societatea noastră în prezent, primele două fiind sărăcia şi
şomajul. Nivelul înalt de percepţie a corupţiei şi impactului acesteia asupra societăţii îl confirmă şi
rezultatele clasamentului internaţional privind Indicele

Abordările ştiinţifice ale savanţilor din republică şi de pestehotare , adoptarea unor acte
normative, orientate spre contracararea acestui flagel antisocial servesc drept repere importante în
elucidarea multilaterală a fenomenului corupţiei şi identificarea unor măsuri de prevenire şi combatere
a acesteia. Astfel, juriştii analizează cadrul legal şi identifică lacunele din legislaţie care fac
vulnerabile funcţionarea unui stat de drept, implementarea legilor şi asigurarea supremaţiei lor,
economiştii estimează anumite consecinţe economice ale corupţiei şi încearcă să modeleze nişte
comportamente utile din punct de vedere economic, politologii dezvăluie anumite circumstanţe,
interese politice care contribuie la apariţia şi răspândirea corupţiei, istoricii urmăresc evoluţia
fenomenului la diferite etape istorice, perioadele de intensificare a fenomenului corupţiei, psihologii
relevă diverse aspecte, motivaţii latente ce contribuie la apariţia comportamentului deviant, atât la
nivel individual, cât şi la nivel societal etc. În acest fel, cercetătorii extind, prin investigaţiile lor,
posibilităţile de abordare a fenomenului corupţiei, din perspectiva mai multor discipline. O contribuţie
deosebită la studierea şi analiza fenomenului în cauză le revine sociologilor. Investigaţiile efectuate pe
parcursul mai multor ani şi analiza în dinamică a rezultatelor acestora pun în evidenţă evoluţia
fenomenului corupţiei, din punctul de vedere al percepţiei şi toleranţei populaţiei faţă de acest
fenomen social, atitudinea diferitor categorii de populaţie faţă de corupţie şiposibilităţile de limitare a
acesteia, în Moldova, relevă opinia publică privind cauzele răspândirii corupţiei şi nivelul ei în diverse
domenii de activitate etc.

18
 Rezultatele unui studiu sociologic au şi constituit baza empirică a acestui articol. Studiul a fost
efectuat în lunile mai–iunie, 2008, de către Secţia de Sociologie a Institutului de Filozofie, Sociologie
şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, în conformitate cu Planul de
Acţiuni privind prevenirea şi combaterea corupţiei în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării ale
A.Ş.M. Eşantionul investigaţiei l-au constituit 1 200 respondenţi, în vârstă de 18 ani şi mai mult,
selectaţi prin metoda aleatorie. Pentru a reprezenta toate zonele geografice ale Republicii Moldova,
investigaţia s-a desfăşurat în 33 de localităţi din 11 raioane şi a inclus 39% din populaţia urbană şi
61% din cea rurală. Eşantionul a fost probabilistic, tristadial, stratificat. Marja de reprezentativitate nu
depăşeşte 3%. Rezultatele investigaţiei au fost analizate în funcţie de caracteristicile sociodemografice
ale respondenţilor (sex, vârstă, nivel de instruire, mediu de rezidenţă) şi comparate cu cercetări
similare, efectuate anterior în republică. Aşadar, ce este corupţia, care sunt cauzele şi consecinţele
ei,care sunt cele mai afectate domenii de activitate, ce măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei ar
fi, în opinia populaţiei cele mai necesare? Cuvântul „corupţie” – de origine latină, coruptio–înseamnă
mituire a unei persoane oficiale. Prin corupţie se înţelege o stare de abaterede la moralitate, de la
cinste, de la datorie, desfrânare, depravare .

Potrivit unui studiu realizat în oraşul Ialoveni şi comuna Cărpineni, oamenii consideră că în
localităţile rurale acest fenomen se manifestă mult mai modest. ,,Acolo sus, la conducere, e corupţia”,
menţionează unul dintre respondenţi. ,,Despre cumătrism, mită, acolo sus trebuie să vorbim, dar în sat
nici nu ai pentru ce da mită”. Potrivit rezultatelor investigaţiilor sociologice efectuate pe parcursul mai
multor ani, în topul celor mai corupte domenii de activitate continuă să rămână medicina, poliţia,
învăţământul şi vama. În opinia respondenţilor, în aceste instituţii de stat se recurge cel mai frecvent la
plăţi neoficiale, cadouri, contacte personale, pentru a rezolva o problemă. Aceste opinii ale populaţiei
sunt confirmate şi de rezultatele monitorizării efectuate de Transparency International Moldova, în
cadrul proiectului Planului Preliminar pe Ţară, susţinut de Academia pentru Dezvoltare Educaţională,
conform cărora, din numărul total al persoanelor care au contactat, în ultimele 12 luni, diverse
instituţii de stat, 57% dintre ei au plătit neoficial la vamă, 51% – la poliţie, 43% – în instituţiile
medicale, 36% – în instituţiile de învăţământ. Potrivit estimărilor, mita medie plătită în instituţiile
medicale constituie circa 564 lei, la poliţie – 807 lei, iar în instanţele de judecată – 2 489 lei. Oamenii
de afaceri achită în instanţele de judecată şi mai mult – până la 5 744 lei. Volumul estimat al mitei
plătitede către reprezentanţii gospodăriilor casnice, adică de către populaţie, în anul 2007 a constituit
circa 590 milioane lei, însemnând: 153 milioane lei au fost plătite, neoficial, în instituţiile medicale,
87,5 milioane lei – la vamă, 76,9 milioane lei – la poliţie şi 76,5 milioane lei – în instituţiile de
19
învăţământ. Sume impunătoare de plăţi neoficiale au achitat, în anul precedent, şi oamenii de afaceri –
310 milioane lei. Aceşti bani au fost distribuiţi preponderent la vamă – 66,1 mil. lei, apoi în
inspectoratele fiscale – 36,0 mil. lei şi în instituţiile medicale – 32,3 mil. lei. Conform calculelor
efectuate de experţii organizaţiei, volumul plăţilor neoficiale în instituţiile de stat şi, respectiv,
evaziunea fiscală, în anul 2007 a constituit circa 900 mil. lei sau aproximativ 6,5% din veniturile
totale la bugetul de stat pe anul respectiv. În opinia populaţiei, corupţia în instituţiile de stat, în ultimii
2–3 ani a avut permanent o tendinţă de creştere. Această opinie o împărtăşesc mai mult de jumătate
dintre persoanele chestionate (52%), îndeosebi specialiştii cu studii superioare (62%). Totodată, peste
1/3 dintre respondenţi sunt de părere că corupţia a rămas la acelaşi nivel, şi doar 3% dintre subiecţii
investigaţi consideră că corupţia în instituţiile de stat, în ultimii 2–3 ani, s-a redus.

Pentru estimarea nivelului de răspândire a corupţiei în instituţiile din sfera ştiinţei este necesară
o investigaţie specială, cu participarea exclusivă a angajaţilor din domeniul respectiv. Paradoxal lucru,
însă, această creştere a nivelului corupţiei în instituţiile de stat se manifestă pe măsură ce autorităţile
întreprind tot mai multe măsuri în vederea înăspririi luptei contra acestui flagel social: adoptarea
noilor legi a strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, elaborarea unor coduri de etică
profesională, lansarea diferitor proiecte anticorupţie etc. Fenomenul ia amploare, deşi nivelul de
conştientizare a populaţiei privind consecinţele corupţiei creşte, treptat. Potrivit studiului efectuat de
organizaţia neguvernamentală Transparency InternationalMoldova, în februarie–martie 2008, circa
60% dintre persoanele chestionate consideră corupţia drept una dintre cauzele principale ale sărăciei,
în Moldova.

Care sunt, după părerea populaţiei, cauzele principale ale corupţiei, în Republica Moldova?
Circa 2/3 dintre persoanele chestionate consideră că principala cauză o constituie salariile mici,
aproximativ 60% dintre respondenţi sunt de părere că corupţia se răspândeşte deoarece persoanele
corupte nu sunt trase la răspundere, 44% au opinat că de vină este lăcomia unor persoane, 33% sau
fiecare a treia persoană chestionată a menţionat lipsa posibilităţilor reale de a-şi crea bunăstare în mod
cinstit, iar fiecare al cincilea dintre cei investigaţi crede că corupţia este cauzată de insuficienţa
transparenţei în activitatea instituţiilor de stat. În opinia celor chestionaţi, mai puţin importante pentru
apariţia şi răspândirea corupţiei în Moldova sunt lipsa unor standarde de conduită profesională şi
existenţa, deja, a unor tradiţii de corupţie. Aceste cauze au fost menţionate numai de 11–13% dintre
respondenţi. După părerea subiecţilor investigaţi, cazurile de corupţie suntdeterminate, în mare parte
şi de imperfecţiunea legislaţiei în vigoare, dar, mai ales, de nerespectarea acesteia. Astfel, mai mult de

20
jumătate dintre respondenţi (55%) consideră că legile în Moldova nu sunt bine făcute, iar peste 70%
dintre ei sunt de părere că legile nici nu sunt bine aplicate. Cel mai grav, consideră populaţia, este
faptul că legile în Moldova nu sunt respectate. De această părere sunt 85% dintre cei chestionaţi şi, în
special, persoanele în vârstă de 40–49 ani (95%) şi locuitorii din mediul urban (89%). Probabil, din
aceste considerente, doar24% din populaţia investigată consideră că în Moldova toţi cetăţenii sunt
egali în faţa legii. Această opinie este susţinută într-o măsură şi mai mică de persoanele în vârstă de 60
ani şi peste (15%), precum şi de femei (19%). De aceea, persoanele chestionate consideră că este
necesar de asigurat supremaţia legii, ca legile să fie respectate, iar cei vinovaţi, oricine ar fi ei, să fie
sancţionaţi.

De menţionat că, pentru implementarea şi funcţionarea eficientăa legilor, mai este necesar şi de
un anumit nivel de cultură, de educaţie morală şi spirituală a fiecărui cetăţean. ,,Când este vorba de
corupţie, nicio lege, cât de perfectă ar fi, nu îl opreşte pe mituitor. Faptul că are loc actul de corupţie
depinde nu numai de lege, ci de nivelul de cultură, de sentimentul responsabilităţii”. Conform
investigaţiilor sociologice efectuate în republică, acest nivel de cultură, de responsabilitate este, încă,
foarte redus. Or, în caz contrar, gradul de toleranţă a populaţiei faţă de corupţie nu ar fi atât de înalt.
Potrivit studiului, 76% sau circa 3/4 dintre persoanele chestionate, fiind într-o situaţie dificilă, sunt de
acord să plătească mită numai pentru ca să-şi rezolve problema (numărul persoanelor în cauză include
respondenţii care au răspuns cu fermitate că fiind într-o situaţie dificilă sunt gata să plătească mită şi
cei care vor plăti mită în funcţie de situaţie).

Deci, se impune necesitatea elaborării şi implementării unui mecanism concret şi eficient de

măsuri care să contribuie la prevenirea şi combaterea corupţiei, atât la nivel local, cât şinaţional. O
parte dintre aceste măsuri pot fi incluse în programe educaţionale, orientate spre formarea unei culturi
morale, juridice. Căci, după cum se menţionează în art.7 al Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva
corupţiei, ,,Fiecare stat parte se străduie... să adopte, să menţină şi să consolideze sisteme...care
favorizează oferta de programe de educare şi de formare, care să le permită (agenţilor publici) să-şi
îndeplinească corect, onorabil şi adecvat funcţiile... să-i sensibilizeze mai mult faţă de riscurile
corupţiei inerente exerciţiului funcţiilor lor”. Astfel, rezultatele cercetărilor sociologice efectuate în
republică denotă următoarele: corupţia este considerată, de către cea mai mare parte a populaţiei drept
una dintre principalele probleme cu care se confruntă societatea moldovenească în ultimii ani (primele
două fiind sărăcia şi şomajul) şi un impediment important în dezvoltarea socială şi economică a ţării
şi, implicit, în integrarea ei în Uniunea Europeană. Populaţia conştientizează tot mai mult faptul că

21
corupţia afectează grav nivelul de trai şi calitatea vieţii oamenilor, eficacitatea funcţionării instituţiilor
de stat. Analiza rezultatelor investigaţiilor sociologice relevă că, în opinia populaţiei, nivelul corupţiei
în ţară este înalt şi în ultimii ani a avut otendinţă de creştere. Cele mai corupte domenii de activitate
continuă să rămână medicina, învăţământul, poliţia şi vama. În aceste instituţii de stat, după părerea
persoanelor chestionate, se recurge cel mai frecvent la plăţi neoficiale, cadouri, contactepersonale
pentru a rezolva o problemă. Potrivit estimărilor efectuate de experţii de la Transparency
InternationalMoldova, volumul plăţilor neoficiale în diferite instituţii destat a constituit, în anul 2007,
circa 900 milioane lei, sau aproximativ 6,5% din veniturile totale la bugetul de stat în anul respectiv.
Potrivit studiului, principale cauze ale corupţiei în Moldova sunt considerate salariile mici şi
netragerea la răspundere a persoanelor corupte. Cea mai mare parte a populaţiei (85%) este de părere
că legile nu sunt respectate şi nici bine aplicate (72%). Din aceste considerente, circa 70% dintre
persoanele chestionate consideră că în Moldova nu toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Totodată,
pentru implementarea şi funcţionarea eficientă a legilor mai este necesar şi un anumit nivel de cultură,
de educaţie morală şi spirituală a fiecărui cetăţean, căci actul de corupţie depinde nu numai de lege, ci
şi de nivelul de cultură, de sentimentul responsabilităţii. Rezultatele cercetărilor sociologice denotă, de
asemenea, gradul înalt de toleranţă a populaţiei faţă de corupţie, disponibilitatea sporită a cetăţenilor
de a da mită pentru a-şi rezolva problemele. Fiind într-o situaţie dificilă, 76% sau 3/4 din persoanele
investigate au menţionat că sunt gata să plătească mită numai pentru ca să-şi soluţioneze problema.
Alarmant este şi faptul că circa 1/3 din populaţie nici nu conştientizează faptul că propunând mită,
comite un act de corupţie. Această categorie de persoane consideră că, în asemenea situaţie, vinovată
de corupţie se face doar persoana care primeşte mită. Rezultatele studiului relevă, totodată, şi nivelul
redus de informare a populaţiei despre posibilităţile de cercetare a cazurilor de corupţie. Circa 60%
dintre persoanele chestionate nici nu cunosc unde ar putea să se adreseze în caz de necesitate. Mai
puţin informate în această privinţă sunt persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste, cu un nivel redus de
instruire – 72% şi cu mediul de rezidenţă în rural – 66%. În acest context, experţii organizaţiei
neguvernamentale Transparency International Moldova susţin că mulţi vorbesc despre corupţie, sunt
indignaţi de existenţa fenomenului şi de consecinţele acestuia, dar, în mod concret, majoritatea
cetăţenilor nu ştie aproape nimic despre formele corupţiei sau acţiunile ce se încadrează în formele
concrete de corupţie, care sunt organele specializate anticorupţie, cum trebuie să se comporte în caz de
corupţie, ceprevede legislaţia la capitolul înlăturarea consecinţelor corupţiei, la repararea prejudiciilor
cauzate prin corupţie etc. Uneori nu ştiu cum se scrie o simplă cerere, o plângere. Aceasta denotă
nivelul insuficient al educaţiei juridice, în special aloamenilor simpli, dar şi al antreprenorilor şi

22
funcţionarilor publici. Astăzi nu există un program bine ajustat şi stabil prin care populaţia să aibă
posibilitatea să facă cunoştinţă cu legislaţia în vigoare, cu noile acte normative. Nu se propagă
cunoştinţele juridice nici la radio, nici la TV, nu au această obligaţiune nici celelalte mass-media. Nu
se face acest lucru nici pe alte căi. Şi atunci din ce surse cetăţenii pot afla despre noile legi, despre
drepturile şi obligaţiunile lor? În ceea ce priveşte posibilităţile de combatere a corupţiei în Moldova,
76% sau 3/4 din populaţie este totuşi optimistă şi consideră că fenomenul corupţiei în Moldova este
posibil de limitat (46%) şi de redus substanţial (24%). Fiecare al cincilea respondent s-a arătat sceptic
în ceea ce priveşte posibilităţile de combatere a acestui flagel social, motivând că corupţia nu poate fi
combătută. Ponderea populaţiei care opinează că corupţia în Moldova nu poate fi combătută a crescut,
comparativ cu anul 2002, de la 11% la 20%,iar numărul persoanelor care cred că fenomenul corupţiei
este posibil de limitat şi de redus substanţial, dimpotrivă, a scăzut de la 81% în anul 2002 până la 68%
în 2008. Această tendinţă nu poate să nu îngrijoreze autorităţile publice, societatea civilă. Pentru
prevenirea şi combaterea corupţiei în Moldova, persoanele chestionate se pronunţă, în primul rând,
pentru sporirea rolului statului în elaborarea şi implementarea unor mecanisme concrete şi eficiente de
aplicare a legilor, de respectare a acestora de către toţi cetăţenii. Este necesar ca cei vinovaţi, oricine
ar fi ei, să fie sancţionaţi, atât pentru corupere activă, cât şi pentru corupere pasivă. Numai în aşa fel,
consideră persoanele chestionate, legile vor fi respectate şi de cetăţeni, dar şi de funcţionarii publici,
iar astfel va creşte şi încrederea populaţiei în instituţiile de stat şi va fi asigurată supremaţia legii. De
asemenea, specialiştii susţincă este necesar ca cea mai mare parte a eforturilor şi resurselor să fie
orientate preponderent la prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei şi nu numai la identificarea
şi pedepsirea persoanelor care au comis acte de corupţie. Măsurile întreprinse trebuie să aibă
uncaracter consecvent. Pentru implementarea şi funcţionarea eficientă a legilor mai este nevoie şi de
creşterea nivelului de cultură, de educaţie morală, spirituală,juridică a fiecărui cetăţean. În acest sens
se impune necesitatea implementării unor programe de educaţie a tuturor categoriilor depopulaţie, în
spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie. În cadrul acestor programe este necesar ca populaţia să
fie familiarizată cu legislaţia în vigoare, cu drepturile şi obligaţiunile sale, să fie informată despre
organele specializate în cercetarea cazurilor de corupţie. De asemenea, este necesar de sensibilizat
opinia publică privind riscurile şi consecinţele corupţiei atât pentru viaţa personală, cât şi pentru
societate.

Un rol deosebit în implementarea unor astfel de programe le revine instituţiilor mass-media,

care să difuzeze cu regularitate materiale referitoare la noile acte normative ce ţin de prevenirea şi
combaterea corupţiei, să elucideze în permanenţă cazurile de corupţie şi măsurile întreprinse etc.
23
Deregulă, acestea de la urmă sunt mai puţin cunoscute populaţiei. În vederea diminuării nivelului de
corupţie şi impactului acesteia asupra societăţii este oportună şi implicarea activă a organizaţiilor
neguvernamentale, a societăţii civile, care prin implementarea diferitor programe, proiecte au
posibilitatea de a contribui substanţial la formarea unor standarde de conduită profesională care să nu
tolereze comportamentul corupt şi care să fie orientate spre eradicarea nivelului de corupţie în ţară. O
mare parte din aceste măsuri ONG din republică deja le întreprind. O contribuţie deosebită la
prevenirea şi combaterea corupţiei în Moldova o poate avea ştiinţa. Studierea şianaliza permanentă a
fenomenului corupţiei la nivel interdisciplinar, cu participarea largă a juriştilor, economiştilor,
etnografilor, sociologilor, politologilor etc. şi elaborarea unor recomandăriconcrete de minimizare a
impactului corupţiei asupra societăţii pot servi drept repere importante la luarea deciziilor de către
organele de resort, laadoptarea cadrului legal necesar. Astfel, este necesară o implicare activă atât a
statului, cât şi a tuturor actorilor din societate.

Corupţia rămâne o problemă majoră pentru Republica Moldova. Datele ultimului Barometru al
Opiniei Publice arată că 19 la sută dintre moldoveni consideră că autorităţile trebuie să combată, întâi
de toate, anume acest flagel. Iar 11 la sută dintre cei intervievaţi sunt îngrijoraţi cel mai mult de
problema corupţiei din ţară. În ultima perioadă, Moldova a fost zguduită de mai multe scandaluri de
corupţie. În cel mai răsunător caz, fostul premier Vlad Filat este învinuit de trafic de influenţă şi
corupere pasivă. Potrivit autodenunţului omului de afaceri Ilan Şor, Filat ar fi primit, în perioada 2010
– 2015, mită în valoare de 250 de milioane de dolari de la acesta. Pe 9 decembrie este marcată Ziua
Internaţională de luptă împotriva Corupţiei.

Nivelul corupției în Republica Moldova este în creștere, iar legătura dintre fenomenul corupției
și capturarea instituțiilor statului a devenit mai vizibilă ca oricând. Este concluzia raportului: „Indicele
Percepției Corupției în 2015”, lansat de Transparency International. Republica Moldova se clasează
pe locul 103 în clasamentul statelor lumii privind corupția, cu un scor de 33 de puncte - cu două
puncte mai puţin decât în 2014 (0 puncte înseamnă că țara este percepută ca fiind extrem de coruptă).
În index au fost incluse 168 de țări.

Cea mai coruptă instituție – Procuratura Anticorupție

Potrivit Barometrului Reformei în Justiție (BRJ), realizat pentru prima dată în Republica
Moldova de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în rândul judecătorilor, procurorilor și
avocaților, cea mai coruptă subdiviziune din cadrul Procuraturii Republicii Moldova este Procuratura

24
Anticorupție, adică exact instituția care trebuie să lupte cu acest flagel. Același raport mai evidențiază
că reformele inițiate de Centrul de Reforme în Sistemul Judecătoresc, creat la inițiativa președintelui
Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, nu sunt susținute de cea mai mare parte a judecătorilor
din țară. În pofida acestui fapt, Mihai Poalelungi este singurul candidat înscris în competiția
organizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de președinte al Curții Supreme de
Justiție (pentru un nou mandat). Presa de la Chișinău a scris în repetate rânduri despre rolul pe care l-
ar avea Mihai Poalelungi în construcția „piramidei oligarhice” în Republica Moldova. Același studiu
BRJ, realizat cu suportul USAID, mai arată că 85% dintre procurorii moldoveni susțin necesitatea
reformării Procuraturii. Cu toate acestea, Parlamentul de la Chișinău tergiversează de mai mulți ani
adoptarea unei noi legi cu privire la procuratură, expertizată de Comisia de la Veneția, menirea căreia
este scoaterea acestei instituții de sub influență politică.

Funcția de procuror general

Ex-procurorul municipiului Chișinău, Ivan Diacov (fratele lui Dumitru Diacov, președinte de
onoare al Partidului Democrat al cărui prim-vicepreședinte este controversatul „oligarh principal al
țării”, Vlad Plahotniuc) susține că actualul procuror general trebuie demis, deoarece ar fi tolerat furtul
unui miliard de dolari din sistemul bancar și ar face parte din mecanismul castei oligarhice care a
acaparat instituțiile statului: „Poporul luptă pentru înlăturarea corupților de la putere. În viziunea mea
de procuror, cea mai ușoară și mai scurtă cale este numirea urgentă a unui procuror general din rândul
societății civile”. În acest caz, în opinia lui Ivan Diacov, „până în seară, cei vinovați vor rupe porțile
Aeroportului (în încercarea de a fugi de răspundere – n.n.), cum a facut-o Pșonka (Viktor Pșonka, ex-
procurorul Ucrainei – n.n.) în Ucraina. Vor fugi din țară, iar mâine, Parlamentul și Guvernul nu se vor
mai întruni, pentru că nu va mai fi cvorum – toți „hoții de stat” vor fugi din țară. Funcția de procuror
general este cheița fermecată de la pușcărie și ea trebuie să fie în mâini de nădejde”, susține Ivan
Diacov.

Noul premier Pavel Filip, a dispus suspendarea din funcţie a șefului Inspectoratului Fiscal, a
șefului Serviciului Vamal și a șefului Poliției Economice, despre care se spune că ar fi deservit, din
funcțiile ocupate, Partidul Liberal-Democrat, care s-a retras în opoziție. Demisia procurorului general
și a șefului Centrului Național Anticorupție, sunt persoanele carora le revenea sarcina să prevină furtul

25
din sistemul bancar, iar post-factum să recupereze banii. Ancheta, însă, bate pasul pe loc, iar CNA și
Procuratura Anticorupție își pasează responsabilitatea de mai bine de un an.

Noul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a difuzat o listă cu 37 de judecători și procurori

care au examinat, la nivel național, dosare pierdute ulterior de Moldova la CEDO. Ministrul a anunțat
că în privința acestora vor fi inițiate acţiuni civile în regres, pentru recuperarea banilor plătiți de
Guvern. „A sunat ceasul când fiecare persoană care greșește trebuie să răspundă pentru greșelile sale”,
a declarat Vladimir Cebotari. Este pentru prima dată când se recurge la această procedură în
Republica Moldova. Ministrul a precizat că în scopul reparării prejudiciilor „vor fi urmărite inclusiv
bunurile personale ale persoanelor vizate”. În lista întocmită de Ministerul Justiției apare și numele
unei judecătoare de la Curtea de Apel care a decedat, dar și cel al mamei ministrului actual al
Sănătății. Acţiunile de regres sunt foarte complicate. Procesele în care trebuie să demonstrezi cine
anume a fost vinovat de violarea unui drept pot dura mult. Pe de altă parte, în opinia altor experți,
gestul Ministerului Justiției ar putea întoarce întreaga comunitate de judecători împotriva grupării
oligarhice care controlează în prezent puterea în Republica Moldova.

Transparency International atenționează

Potrivit raportului „Indicele Percepției Corupției în 2015”, corupția în Republica Moldova crește
în principal din cauza întârzierii reformelor în domeniul justiției și în cel financiar-bancar:
„Tergiversarea adoptării pachetului de legi privind sistemul de integritate, faptul că nu au fost
întreprinse acțiuni prompte faţă de persoanele responsabile de supravegherea securităţii sectorului
bancar, corupţia politică exprimată prin cooptarea deputaţilor din Parlament pe căi obscure
neparlamentare, promovarea nemeritocratică a judecătorilor şi justiţia selectivă, şantajarea
președintelui ţării pentru a numi în funcţia de prim-ministru o persoană compromisă – toate au
discreditat bunele intenţii din domeniul anticorupţie”, se menționează în documentul Transparency
International - Moldova. Instituția atenţionează autoritățile asupra faptului că extinderea continuă a
fenomenului corupţiei, capturarea instituţiilor statului şi ignorarea revendicărilor protestatarilor „ar
putea periclita parcursul european al Moldovei, ar putea submina dezvoltarea democratică a ţării şi
genera acte de violenţă în masă.

In afara de nemultumirea cetatenilor, organizatiile internationale, in mod special Uniunea

Europeana, au criticat de nenumarate ori clasa politica de la Chisinau, care a transformat Republica
Moldova dintr-un elev exemplar al Parteneriatului Estic intr-unul codas. La sfarsitul lunii noiembrie,

26
subiectul a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului European, care s-a declarat 'profund ingrijorat de
evolutiile recente din Moldova, unde un miliard de euro din sistemul bancar al tarii a disparut prin
conturi off-shore'.

In acelasi timp, diplomatii europeni de la Chisinau subliniaza, practic in fiecare discurs public,
faptul ca oligarhii de la guvernare se fac vinovati de situatia creata, atentionand totodata ca sprijinul
Occidentului nu va veni atat timp cat reprezentantii partidelor politice sunt implicati in acte de
coruptie. Mai mult, UE a trecut la actiuni concrete si a adus un grup de experti, printre care sefa DNA
din Romania, Laura Codruta Kovesi, care vor avea misiunea de evaluare a activitatii institutiilor de
drept din Republica Moldova

Prezent la recenta Conferinta anticoruptie, organizata la Chisinau de Institutul de Politici si

Reforme Europene (IPRE), Pirkka Tapiola, seful Delegatiei UE in Republica Moldova, a afirmat ca
Bruxelles-ul nu poate veni la Chisinau sa guverneze si sa lupte cu oligarhii.

"In toate societatile aflate in tranzitie, la fel ca si in Republica Moldova, exista coruptie si
aceasta blocheaza dezvoltarea tarii, deoarece exista anumite grupuri de interese care nu vor schimbari.
Totodata, in Republica Moldova nu exista un consens national, iar societatea este foarte polarizata. Eu
cred ca a venit timpul ca cetatenii sa schimbe vointa politica in alta directie", a afirmat oficialul
european.

Un semnal de care ar trebui sa se tina seama, desi sperantele ca Republica Moldova sa scape
curand de coruptie si de oligarhi sunt foarte mici.

Legislatia anti-corupție în România

Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
menționează trei categorii de infracțiuni, anume:

a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite;

b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparținând
operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar,
comisă inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de
credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a

27
subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere
într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a
obține foloase necuvenite etc.;

c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din

săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta
frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; traficul de persoane ș.a.

Legislația europeană

Conform legislatiei comunitare, statele membre iau măsurile necesare pentru ca actele
menționate în continuare, săvârșite cu intenție în cadrul activităților profesionale, să fie considerate
infracțiuni:

(a) faptul de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau prin intermediul unui terț, unei persoane
care exercită o funcție de conducere sau o activitate de orice fel pentru o entitate din sectorul privat,
un avantaj nemeritat de orice natură, pentru ea însăși sau pentru o terță persoană, cu scopul ca această
persoană să îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui act, cu încălcarea obligațiilor sale;

(b) faptul că o persoană, în exercitarea unei funcții de conducere sau a unei activități, sub orice
formă, pentru o entitate din sectorul privat, solicită sau primește, direct sau prin intermediarul unui
terț, un avantaj nemeritat de orice natură, pentru ea însăși sau pentru o terță persoană, sau faptul de a
accepta promiterea unui asemenea avantaj cu scopul de a îndeplini sau de a se abține de la îndeplinirea
unui act, cu încălcarea obligațiilor sale.

Concluzii

In cadrul acestei lucrari am abordat fenomenul coruptiei, atribuind definitiile date de diferite
entitati international si mondiale. Am vazut cum acest fenomen se materializeaza si care sunt
consecintele acestuia. De asemenea am enumerate cause acestuia, in special din prisma traiului in
Republica Moldova. Desigur ca noi nu sunte unica tara unde exista coruptie, insa datele ultimilor
sondaje arata ca tara noastra coboara in clasamentte spre tarile cele mai corupte. Se intelege ca
fenomenul a luat amploare datorita evolutiei lucrurilor conform pozitiei istorico-geografice a tarii,
insa nu numai acesta a fost unicul factor de sporire a coruptiei. Pina la urma urmei, populatia este cea
care favorizeaza acest fenomen, impreuna cu tolerarea acestuia de catre administratia tarii. Diverse
28
organizatii internationale atentioneaza despre agravarea situatiei, in special se remarca cazul “furtului
miliardului” care a intrat in atentia presei internationale. Totodata, in cadrul acestei lucrari am
remarcat si definirea coruptiei si unele masuri de combatere a acesteia in Romania si Uniunea
Europeana. Per general, acest fenomen cu timpul se agraveaza in tara noastra, insa este necesar de a
avea in vedere si faptul ca populatia se diminueaza, respectiv, vizind ambele parti ale monedei, este si
cauza si effect, si nu numai la fenomenul migratiei ci si la multe alte efecte – consecinte ale coruptiei.

Bibliografie

Adevarul.ro, articolul Lupta cu coruptia in Republica Moldova, 2015, (accesat 24.05.2016)

Combaterea corupţiei – condiţie necesară pentru dezvoltarea socială şi conomică a republicii moldova
şi integrarea ei în uniunea europeană, Victor Mocanu, Valeriu Mîndru 2009, (accesat 24.05.2016)

Corupţia în Moldova şi lupta cu ea, Iachimov S. Stoianov S., Institutul Pentru Democraţie, Comrat
2007, (accesat 24.05.2016)

Corupţia în Moldova: fapte, analiză, propuneri, Efim Obreja, Lilia Caraşciuc, Transparency
International – Moldova, (accesat 24.05.2016)

Corupţia şi calitatea guvernării, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme Transparency

International – Moldova, 2001, (accesat 24.05.2016)

Democracy.md, articolul Rezoluţie cu privire la corupţia din Republica Moldova, 2002, (accesat
24.05.2016)

Detche Welle, articolul Moldova: corupția riscă să genereze revolte incontrolabile, 2015, (accesat
24.05.2016)

Jurnal.md, articolul Moldova, la coada clasamentului mondial privind corupţia; Ţara noastră este
depăşită chiar şi de Zimbabwe, Honduras şi Burkina Faso, (accesat 24.05.2016)

Jurnal.md, articolul Republica Moldova, criticată pentru corupţie, 2014, (accesat 24.05.2016)

Jurnal.md, articolul Republica Moldova, criticată pentru corupţie, (accesat 24.05.2016)

29
Legea Nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Republica Moldova,
(accesat 24.05.2016)

Referate.ro, articolul Coruptia din Republica Moldova, 2014, (accesat 24.05.2016)

Romania-actualitati.ro, articolul Corupţia, "principala ameninţare pentru Republica Moldova", 2015

(accesat 24.05.2016)

Stirile Protv Chisinau, articolul Coruptia infloreste in Moldova. Pentru 2015, indicele de perceptie a
coruptiei in Moldova este si mai descurajator, 2015, (accesat 24.05.2016)

Stirile.canal3.md, articolul Corupţia, problemă majoră în Republica Moldova, 2015, (accesat

24.05.2016)

Wikipedia.org, enciclopedie libera, articolul Coruptie, (accesat 24.05.2016)

Ziare.com, articolul Lupta cu morile de vant, coruptii lupta cu coruptia in Republica Moldova, 2015,
(accesat 24.05.2016)

Ziarul National, articolul CORUPȚIA din Republica Moldova, 2015 (accesat 24.05.2016)

Ziarul Timpul, articolul Principalul rău în Republica Moldova este corupţia, susține ambasadorul SUA
la Chişinău, (accesat 24.05.2016)

30