INSTITUTII NATIONALE CU ATRIBUTII

IN COMBATEREA CORUPTIEI

VĂCARU (PURCARU) ALEXANDRA MIHAELA

Master - Științe Penale
 CUPRINS

I. Introducere
I.1. Context internațional
I.2. Incriminarea faptelor de corupție

II. Direcția Natională Anticorupție

II.1. Înființare și competențe
II.2. Structură
II.3. Atribuții
II.4. Activitate recentă

III. Direcția Generală Anticorupție

III.1. Înființare și competențe
III.2. Structură
III.3. Atribuții
III.4. Activitate recentă

IV. Directia de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor

V. Academia Internaţională Anticorupţie (Iaca)

 I. INTRODUCERE

I.2. Context internațional

În sens larg, corupție înseamnă abatere de la moralitate, de la cinste,
de la datorie.
Corupție se numește un abuz, activ sau pasiv, al funcționarilor
publici (fie numiți fie aleși), în scopul obținerii de avantaje financiare private
sau de alte beneficii.
Corupţia contribuie la agravarea sărăciei şi la slăbirea sistemului de
servicii către cetăţeni, fiind alimentată de slăbiciunile din administraţia
publică. O problemă importantă în prevenirea şi combaterea corupţiei este
slaba încredere a cetăţenilor în reformele iniţiate pentru prevenirea acestui
fenomen.
În anul 1999 sub egida Consiliului Europei a fost adoptată la
Strasbourg, Convenția penală privind corupția. Aceasta a fost
ratificată de România prin Legea nr. 27/2002.
În anul 2003, ca urmare a preocupărilor tot mai mari
privind problemele pe cale le ridică corupţia şi de ameninţarea pe care
aceasta o constituie pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, precum și a
legăturile existente între corupţie şi celelalte forme ale criminalităţii, în
special criminalitatea organizată şi criminalitatea economică, inclusiv
spălarea banilor, statele membre ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva
criminalităţii transnaţionale organizate, convinse că fenomenul corupţiei nu
mai este o problemă locală, ci un fenomen transnaţional care loveşte toate
societăţile şi toate economiile iar pentru combaterea acesteia este nevoie
de o abordare globală și multidisciplinară în care oferirea de asistenţă
poate contribui într-o manieră importantă la prevenire şi combatere, inclusiv
prin întărirea capacităţii şi instituţiilor statelor, au adoptat la New York,
Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției.
Această convenție are ca obiect :
a) promovarea şi consolidarea măsurilor în scopul prevenirii şi
combaterii corupţiei în modul cel mai eficient;
 b) promovarea, înlesnirea şi sprijinul cooperării internaţionale şi
asistenţei tehnice în scopul prevenirii corupţiei şi al luptei împotriva
acesteia, inclusiv recuperarea de bunuri;
c) promovarea integrităţii, responsabilităţii şi bunei gestiuni a afacerilor
publice şi a bunurilor publice.

Conform dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției,

fiecare stat semnatar al convenției elaborează şi aplică politici eficiente de
prevenire a corupţiei, care favorizează participarea societăţii şi care reflectă
principiile statului de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurile
publice. Totodată fiecare stat se străduiește să promoveze practici
eficiente, transparente și responsabile pentru prevenirea corupției, să
evalueze periodic instrumentele juridice și administrative pentru a
determina dacă sunt corespunzătoare pentru a preveni și combate
corupția.
Pentru a promova şi a pune la punct măsurile prevăzute în prezenta
convenție statele semnatare trebuie să colaboreze atât între ele cât și cu
organizaţiile regionale şi internaţionale.

România a semnat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției la

Merida în data de 09 decembrie 2003 și a ratificat-o prin Legea nr.365 din
15.09.2004.
Astfel România se angajează să transpună în legislația națională
directivele prezentei convenții și să depună toate diligențele prevenirea și
pentru combaterea faptelor de corupție.

I.2. Incriminarea faptelor de corupție

In România faptele de corupție erau incriminate prin prevederile

Titlului VI al Codului Penal din 1968.

Avându‐se în vedere evoluția fenomenului infracțional în sfera

exercitării funcțiilor publice, precum şi actele internaționale în
această materie la care statul nostru a aderat, în anul 2000 fost
adoptată Legea nr. 78 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție.

Noul Cod penal adoptat prin Legea nr. 286/2009, care a intrat în
vigoare, la data de 1 februarie 2014, reglementează în Titlul V al Părții
speciale „Infracțiunile de corupție şi de serviciu”, acesta fiind structurat în
două capitole: Capitolul I – „Infracțiuni de corupție” (art. 289‐294) şi
Capitolul II – „Infracțiuni de serviciu” (art. 295‐309).
Infracțiunile de corupție sunt incriminate după cum urmează :
- art. 288 – Luarea de mită - Fapta funcţionarului care, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte
foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase,
în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea
îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare
de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitări i 74 dreptului de a ocupa o funcţie
publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a
săvârşit fapta;
- art. 289 – Darea de mită - Promisiunea, oferirea sau darea de
bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 288, se pedepsesc cu
închisoare de la unu la 5 ani;
- art. 290 – Traficul de influenţă - Pretinderea, primirea ori
acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau
lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar şi care promite că
îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să
întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani;
- art. 291– Cumpărarea de influenţă - Promisiunea, oferirea sau
darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are
influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar,
pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească ori
să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau
să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor dreptur;
- art. 292 – Abuzul de funcţie - Fapta funcţionarului de a-şi folosi
influenţa ori autoritatea în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de
foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani;
- art. 293 – Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de
arbitraj sau în legătură cu aceştia;
- art. 294 – Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în
legătură cu aceştia.

Odată cu punerea în aplicare a Noului Cod Penal a fost modificată și

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor
de corupție, cu modificările și completarile ulterioare, care în prezent
notează existența a trei categorii de infracțiuni, astfel:
a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență,
primirea de foloase necuvenite;
b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a
bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a
administrației publice locale este acționar, comisă inclusiv în cadrul acțiunii
de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de
credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare;
utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care
au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat
sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial,
pentru a obține foloase necuvenite etc.;
c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea
bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate;
spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea
fiscală; traficul de droguri; traficul de persoane ș.a.

Intituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea faptelor de corupție

în România sunt următoarele :

II. DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE

II.1. Înființare și competențe

Prin Ordonanța de Urgență nr.43 din 04.04.2002 a fost înființată

Direcția Națională Anticorupție ca structură cu personalitate juridică, în
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin
reorganizarea Parchetului Național Anticorupție. Aceasta a fost creată ca
un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața
instanței a cazurilor de corupție medie și mare.
 Pentru a clasifica o infracțiune ca făcând parte din categoriile
corupției mari și medi, legea stabilește trei criterii:
1. valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000
euro;
2. prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro;
3. infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau
a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar
fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori
subsecretari de stat, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari
de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene,
consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal,
persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți
naționale, etc.

Astfel DNA este competentă să constate și să cerceteze :

a) infracțiunile de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență
și cumpărarea de influență (art. 289-292 Cod Penal);
b) infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-132 din Legea
78/2000);
c) infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
(art. 181- art. 185 din Legea nr. 78/2000);
d) infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă
s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

II.2. Structură

Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef care

este ajutat de 2 procurori șefi adjuncți și de 2 consilieri. Direcția Națională
Anticorupție are o structură complexă. Procurorii Direcției sunt sprijiniți în
activitatea de urmărire penală de ofițeri și agenți de poliție judiciară,
precum și de specialiști cu înaltă calificare în domeniile economic,
financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii. Aceștia își
desfășoară activitatea în cadrul unor echipe operative complexe, sub
directa conducere, supraveghere și control al procurorului, pentru a spori
eficiența și calitatea anchetelor penale.
 La nivel central Direcția Națională Anticorupție este organizată în
secții, servicii, birouri și compartimente. Secțiile se înființează și se
desființează prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Secțiile sunt conduse de
procurori șefi secție, ajutați de procurori șefi adjuncți secție.
Serviciile teritoriale funcționează de regulă în localitățile unde își au
sedii și Curțile de Apel, având aceeași circumscripție. Serviciile sunt
conduse de procurori șefi, aflați în subordinea directă a procurorului șef al
DNA.
În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează ofițeri de
poliție, sub autoritatea exclusivă a procurorului șef, constituind poliția
judiciară a Direcției Naționale Anticorupție. Ofițerii și agenții de poliție
judiciară sunt detașați în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani la
propunerea nominală a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție,
prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor.
DNA este o entitate independentă în raport cu instanțele
judecătorești, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu
celelalte autorități publice.

II.3. Atribuții

Conform art. 3 din OUG nr. 43/04.04.2002 atribuțiile DNA sunt

următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, pentru infracțiunile prevăzute în Legea
nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competența Direcției
Naționale Anticorupție;
b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală,
efectuate din dispozițiile procurorului de către ofițerii de poliție
judiciară aflați sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției
Naționale Anticorupție;
c) conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic
ale urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul economic,
financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, numiți
în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
 d) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute
de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, care sunt, potrivit art.
13, în competența Direcției Naționale Anticorupție;
e) participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în
condițiile prevăzute de lege;
g) studierea cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează
corupția, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării
acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale;
h) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției Naționale
Anticorupție și prezentarea acestuia Consiliului Superior al
Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a
anului următor, iar ministrul justiției va prezenta Parlamentului
concluziile asupra raportului de activitate a Direcției Naționale
Anticorupție;
i) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul faptelor de
corupție.

II.4. Activitate recentă

Din Raportul de activitate al DNA pe anul 2021 se poate distinge o
crestere a numărului de cauze penale înregistrate în baza sesizărilor unor
persoane fizice/juridice private sau instituții publice de la 1858 în 2020 la
2139 în 2021. O creștere semnificativă se înregistrează și în cazul
numărului inculpaților trimiși în judecată în cauzele penale instrumentate,
de la 505 în 2020 la 730 în 2021. De asemenea în cadrul DNA s-a
înregistrat o scădere a stocului de dosare mai vechi de 5 ani de la data
primei sesizări. O scădere negativă s-a înregistrat în cazul prejudiciului
recuperat, de la 106 mil. euro în cursul anului 2020 la 85 mil. euro în cursul
anului 2021.
În anul 2021 au fost condamnați definitiv în dosare instrumentate de
procurori din cadrul DNA 4 deputați în Parlamentul României, 2 președinți
de Consiliu Județean, 1 judecător, 13 angajați MAI și 2 angajați ISU, 10
primari și 4 viceprimari, 28 directori de instituții publice, 8 persoane din
instituții medicale, din care 2 cu funcții de conducere.
Exemple de condamnări definitive conform Raportul de activitate al
DNA pe anul 2021 :
  Fost președinte Consiliul Județean Constanța – 8 ani închisoare
pentru abuz în serviciu (două infracțiuni, din care una în formă
continuată) și conflict de interese (două infracțiuni); a fost trimis în
judecată pentru plata nelegală a unor finanțări nerambursabile din
fonduri publice către asociații, fundații, cluburi sportive, prejudiciul
produs UAT Constanța fiind de peste 8 milioane de euro;

 Om de afaceri – condamnat în 2 dosare diferite (11 ani și 9 luni

închisoare, respectiv 6 ani închisoare); a fost trimis în judecată
pentru infracțiuni săvârșite în legătură cu lucrări de infrastructură,
printre care schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a
destinației sumei de peste 31 milioane lei, reprezentând o parte din
avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția
lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad; cauzarea
unui un prejudiciu de peste 45 milioane lei bugetului C.N.A.D.N.R.,
prin semnarea, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile
publice, a unui contract privind modernizarea DN 67 C
(Transalpina);

III. DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE

III.1. Înființare și competențe

Direcţia Generală Anticorupţie a fost înfiinţată în baza Legii

nr.161/2005 şi este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne
pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului
ministerului.
În prezent Direcția Generală Anticorupție funcționează în baza unui
Regulament emis de Ministerul Afacerilor Interne aprobat în data de
19.12.2017 și publicat în Monitorul Oficial nr. 17 din 08.01.2018.
Direcția generală are competență materială specială ce vizează
infracțiunile de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție săvârșite de personalul
MAI.
 III.2. Structură

Direcția generală are în structura organizatorică aparatul propriu și

structurile subordonate, compuse din direcții, servicii, birouri și
compartimente specializate, iar întreg personalul este subordonat
directorului general.
DGA este condusă de un director general, ajutat de 2 directori
generali adjuncți.
Directorul general, împreună cu directorii generali adjuncți, asigură
gestionarea resurselor umane, financiare și materiale, promovează
principiile, metodele, procedurile și mijloacele specifice îndeplinirii
atribuțiilor DGA și asigură respectarea normelor de integritate și a
sistemului relațional al direcției generale.
Structurile subordonate direcției generale sunt organizate la nivel
teritorial în servicii județene anticorupție și Direcția Anticorupție pentru
Municipiul București și Județul Ilfov.
Odată cu operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie, respectiv
la data de 31 octombrie 2005 a fost lansată şi Linia verde anticorupţie –
0800.806.806.
Funcționând permanent aceasta s-a dovedit un instrument de lucru foarte
util în relaţia cu cetăţenii.

III.3. Atribuții

Obiectivele DGA sunt prevenirea și combaterea corupției în rândul

personalului MAI.
Direcția generală îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) desfășoară activități specializate de prevenire a faptelor de corupție în
rândul personalului MAI;
b) organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției
pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție;
c) efectuează investigațiile necesare pentru descoperirea faptelor de
corupție săvârșite de personalul MAI;
d) desfășoară activități în vederea obținerii de mijloace de probă prin
metodele speciale de supraveghere sau cercetare, conform competențelor
legale;
e) desfășoară activități de cercetare penală, în baza ordonanței de
delegare emise de procuror;
f) efectuează testarea integrității profesionale a personalului MAI;
g) primește și soluționează reclamațiile/petițiile cetățenilor referitoare la
faptele de corupție în care este implicat personalul MAI;
h) administrează sistemul telefonic call-center anticorupție constituit în
scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție;
i) desfășoară activități de informare și relații publice specifice domeniilor din
competență;
j) elaborează studii, analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de
corupție la nivelul MAI și înaintează conducerii ministerului, periodic sau la
solicitare, propuneri de soluționare a problemelor identificate;
k) elaborează analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de corupție
la nivelul structurilor MAI și transmite, periodic, conducerii acestora
problemele identificate;
l) asigură coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităților de
management al riscurilor de corupție în cadrul structurilor MAI și realizează
evaluarea măsurilor adoptate de structurile ministerului pentru remedierea
aspectelor care au favorizat incidentele de integritate;
m) desfășoară activități specifice de afaceri europene și cooperare
internațională în domeniul prevenirii și combaterii corupției, organizează,
participă sau asigură reprezentarea direcției generale la evenimente
naționale și internaționale din domeniul specific de activitate, în
conformitate cu interesele MAI;
n) constituie, gestionează și accesează baze de date/sisteme informatice
de evidență pentru desfășurarea activității din competență, în calitate de
operator de date cu caracter personal;
o) elaborează, contractează, implementează și monitorizează proiecte cu
finanțare externă;
p) gestionează și administrează resursele umane, materiale, financiare și
tehnice deținute;
q) exercită orice alte atribuții conferite prin lege.

III.4. Activitate recentă

Prin OMAI nr. 72/2017 privind aprobarea Planului de integritate

pentru implementarea SNA la nivelul MAI, în perioada 2017- 2020 , DGA a
fost desemnată ca instituție responsabilă pentru implementarea Planului de
integritate, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de
prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor
de publicare a informațiilor de interes public, având atribuții de coordonare,
monitorizare, colectare a datelor și raportare a acestora către Secretariatul
tehnic de monitorizare a SNA 2016-2020.
Prin OMAI nr. 191 din 23 Decembrie 2022 privind aprobarea Planului
de integritate pentru implementarea, la nivelul Ministerului Afacerilor
Interne, în perioada 2022-2025, a Strategiei naționale anticorupție, se
desemnează directorul general al Direcției Generale Anticorupție în calitate
de coordonator al planului de integritate.
Conform Bilanțului pe anul 2021 al DGA, ca urmare a politicilor
preventive inițiate și transpuse în practică, au fost consemnate 212 situații
în care funcționarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit
sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunțat
implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupție, cu un plus de
39%.
Din punct de vedere al finalității, instanțele de judecată s-au
pronunțat definitiv în 56 dosare, dintre care în 42 cu soluții favorabile DGA,
ceea ce reprezintă 75% din cauzele instrumentate de DGA.

Exemple :
1. La data de 27.12.2022, ofițerii de poliție din cadrul Direcției
Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui au
desfășurat activități procedurale într-o cauză penală, în care un agent de
poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui a sesizat DGA
Vaslui despre faptul că un șofer i-a oferit suma de 800 de euro în legătură
cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
În fapt, în noaptea de 26/27 decembrie 2022, în timp ce se afla în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul a oprit în trafic un conducător
auto, pe care l-a testat cu aparatul etilotest din dotare, reieșind o valoare
de 0.85 mg/l alcool pur în aerul expirat. În acest context, șoferul i-a oferit
polițistului suma de 800 de euro pentru a nu-i întocmi dosar de cercetare
penală, demers refuzat de acesta din urmă.
Polițistul a înregistrat aceste momente cu ajutorul aparatului Body
Cam din dotare.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Vaslui a dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatului, urmând să fie
prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

2. La data de 03.01.2023, organele de cercetare penală din cadrul

Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Judeţean Anticorupție Sibiu, sub
coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Sibiu, au procedat la prinderea în flagrant a unei persoane în
vârstă de 31 de ani din județul Harghita, în timp ce oferea cu titlu de mită o
sumă de bani unor agenți de poliție din cadrul Poliţiei Municipiului Sibiu –
Secția 1 Poliție Urbană, pentru ca aceştia să nu își îndeplinească atribuțiile
de serviciu. Anterior, persoana în cauză, a fost oprită în trafic şi testată cu
aparatul etilotest de către agenții de poliție, rezultând o valoare de 0.97
mg/l alcool pur în aerul expirat. Pentru a-i determina pe polițiști să nu
dispună măsurile legale incidente în cauză, inițial, suspectul a promis
acestora suma de 5000 de lei cu titlu de mită.
Agenții de poliție din cadrul Poliţiei Municipiului Sibiu – Secția 1
Poliție Urbană au sesizat fapta de corupție lucrătorilor din cadrul Serviciului
Județean Anticorupție Sibiu care, sub coordonarea procurorului de caz din
cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, au prins în flagrant
persoana în cauză în timp ce oferea suma de 2.100 de lei cu titlu de mită.
În cursul aceleiași zile, procurorul de caz a dispus măsura reţinerii
pentru 24 de ore a suspectului.

IV. DIRECTIA DE PREVENIRE SI INVESTIGARE A CORUPTIEI SI

FRAUDELOR

Direcţia de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor este una

dintre structurile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, subordonate
nemijlocit ministrului apărării naţionale. Aceasta asigură managementul
activităţilor de prevenire, identificare şi investigare a corupţiei şi fraudelor în
rândul personalului încadrat în funcţii în structurile Ministerului Apărării
Naţionale şi în structurile aflate în subordinea sau, după caz, în
coordonarea acestuia, execută cercetarea administrativă pentru
recuperarea prejudiciilor cu implicaţii deosebite şi a celor produse prin fapte
de corupţie sau fraude, desfăşoară activităţi de prevenire şi investigare şi
reprezintă Ministerul Apărării Naţionale în domeniile de competenţă
În activitatea desfăşurată, Direcţia îndeplineşte următoarele funcţii:
a) funcţia de control, în scopul prevenirii, descoperirii şi investigării faptelor
de corupţie şi a fraudelor;
b) funcţia de reglementare, prin care asigură, potrivit legislaţiei în domeniu
şi a competenţelor ce îi revin, elaborarea politicilor şi cadrului normativ
necesare pentru atingerea obiectivelor specifice;
c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură cooperarea Ministerului
Apărării Naţionale cu instituţii, structuri sau organisme cu atribuţii în
domeniul prevenirii, descoperirii şi investigării faptelor de corupţie şi a
fraudelor.

V. ACADEMIA INTERNAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE (IACA)

Academia Internaţională Anticorupţie (IACA-International Anti-

Corruption Academy) este prima organizaţie internaţională în
domeniul combaterii corupţiei, cu personalitate juridică internaţională.
IACA funcţionează în baza acordului de înfiinţare deschis spre semnare în
septembrie 2010 şi a devenit oficial organizaţie internaţională la 8 martie
2011 cu scopul de a contribui substanţial la lupta împotriva corupţiei. Sediul
IACA este la Laxenburg, lângă Viena.
IACA a fost iniţiată prin eforturile comune ale Biroului ONU pentru
Droguri şi Criminalitate (UNODC), Austriei şi Biroului European Anti-Fraudă
(OLAF). IACA funcţionează ca un centru de excelenţă în domeniul
cooperării internaţionale în lupta împotriva corupţiei, dar şi pentru
promovarea educaţiei, pregătirii profesionale şi studiului academic şi are o
contribuţie importantă la implementarea eficientă a Convenţiei ONU
împotriva Corupţiei (UNCAC).
În prezent, părţile constituente ale IACA sunt 64 state membre ONU
şi 3 organizaţii internaţionale. Adunarea Părţilor este principalul for
decizional, iar Academia este condusă de Consiliul Guvernatorilor (11
membri) asistat de Consiliul Internaţional Consultativ (15 membri), Consiliu
Internaţional Academic Consultativ (15 membri) şi Decanul.
Printre obiectivele Academiei se numără:
 abordarea fenomenului corupţiei într-un mod cuprinzător şi
interdisciplinar;
 profesionalizarea muncii anticorupţie pentru a atinge cele mai
moderne standarde;
  îmbunătăţirea substanţială a eficienţei instituţiilor, organizaţiilor şi
indivizilor angajaţi în prevenirea şi combaterea corupţiei;
 elaborarea unor studii privind eficienţa strategiilor şi activităţilor
anticorupţie;
 consolidarea dialogului existent, colaborarea între părţile interesate;
 construirea unor parteneriate cu părţile interesate implicate;
 cercetări în vederea elaborării de strategii şi activităţi eficiente anti-
corupţie;
 dezvoltarea de standarde şi bune practici în materie de cercetare şi
educaţie în domeniul anticorupţie.
Academia urmăreşte să îmbunătăţească cunoştinţele şi aptitudinile
indivizilor precum şi transparenţa şi responsabilitatea instituţiilor şi
organizaţiilor.
IACA funcţionează pe baza contribuţiilor voluntare ale Părţilor la acest
acord, contribuţii provenind din sectorul privat şi alţi donatori, taxe de
participare, taxe pentru organizarea atelierelor de lucru şi asistenţă tehnică,
venituri acumulate din astfel de contribuţii etc.
Programele de pregătire elaborate de IACA, inclusiv Program de Master în
domeniul anticorupţiei cuprind diverse tradiţii culturale şi se concentrează
asupra cerinţelor statelor. Aceste programe acoperă un spectru larg de
prelegeri, seminarii, evenimente specifice, conferinţe şi alte activităţi de
pregătire. Academia va oferi şi cursuri la distanţă şi alte instrumente on-
line.
La aceste programe sunt invitaţi reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale,
organizaţiilor internaţionale, agenţiilor anticorupţie, autorităţilor de aplicare
a legii şi autorităţilor judiciare, organizaţiilor non-guvernamentale, societăţii
civile şi sectorului privat. Academia urmăreşte să stabilească şi să menţină
o reţea globală de profesionişti.
Academicieni, specialişti şi alţi experţi recunoscuţi la nivel
internaţional își desfășoară activitatea în cadrul IACA. Aceştia oferă
cercetări în domeniul anti-corupţie, instrucţiuni şi asistenţă în investigaţii.
De la summitul G7 din 2017, sub președinția Italiei,comunitatea
internațională a evidențiat necesitatea de a dezvolta noi indicatori de
corupție. Conferința statelor părți la Convenția ONU împotriva corupției în
Rezoluția sa 8/10 din 2019 a reiterat această necesitate. În anul 2020 se
organizează o masă rotundă academică a Grupului de lucru anticorupție
G20, prezidată de Prof. Dr. Elizabeth David-Barrett ce s-a alăturat IACA în
calitate de șef al Programului global de măsurare a corupției. În anul 2021
Grupul de lucru anticorupție G20 publică Compendiu privind măsurarea
corupției în țările G20, iar în mai 2022 IACA lansează Programul Global
pentru Măsurarea Corupției, ale cărui principii definitorii stabilesc că
măsurarea corupției ar trebui să fie: robustă din punct de vedere științific,
utilă și cu adevărat globală.

ROMÂNIA - IACA
România a devenit membru fondator IACA prin semnarea Acordului pentru
înfiinţarea Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA) ca organizaţie
internaţională la 2 septembrie 2010, cu ocazia reuniunii de lansare şi a
ratificat Acordul prin Legea nr. 87/2011.
La 16 noiembrie 2010, România, prin ministrul justiţiei, a semnat cu IACA o
Scrisoare de Intenţie privind cooperarea între Academie şi România. La
iniţiativa Ministerului Justiţiei, începând cu 2013, România contribuie anual
cu 10 000 Euro la bugetul IACA, reprezentând contribuţie voluntară.
Începând cu noiembrie 2012, România este reprezentată în Consiliul
Guvernatorilor (Board of Governors).

INDEX

1. Larousse - Dominique Colas: Dicționar de gândire politică. Univers

enciclopedic 2003
2. Legea nr. 365 din 15.09.2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor
Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003
3. Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție
4. Legea nr. 286 din 2009 privind Codul Penal
5. Ordonanța de Urgență nr. 43 din 04.04.2002 privind Direcția
Națională Anticorupție
6. Raport de activitate al DNA în anul 2021
7. Legea nr. 161 din 30 mai 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru
prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului
Administrației și Internelor
8. REGULAMENT din 19 decembrie 2017 de organizare și funcționare a
Direcției Generale Anticorupție
9. Bilanț DGA pe anul 2021
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Apărării Naţionale
11. Legea nr. 87 din 6 iunie 2011privind ratificarea Acordului pentru
înfiinţarea Academiei Internaţionale Anticorupţie ca organizaţie
internaţională, semnat de România la Viena la 2 septembrie 2010
12. https://www.mai-dga.ro/
13. http://www.iaca.int/