Sunteți pe pagina 1din 13

LUAREA DE MITA

PRIMIREA DE FOLOSE NECUVENITE

Motto: “Cine are putere este tentat sa abuzeze de ea”-Montesquieu


CUPRINS

1.coruptia-concept………………………………………………………..
2.luarea de mita- caracteristici generale…………………………………..
3.primirea de foloase necuvenite-caracteristici generale…………………
4.aspecte comune ale infractiunii de luare de mita si primirea de foloase necuvenite
5.jurisprudenta-comentarii……………………………………………………
6.concluziii…………………………………………………………………….
1.Coruptia-concept

Istoria societatii umane ne demonstreaza ca fenomenul infractional al coruptiei a existat din cele
mai vechi timpuri sub diverse forme. De-a lungul timpului s-au facut incercari in vederea
reprimarii acestui fenomen prin aplicarea de pedepse,masuri de combatere si prevenire dar cu
toate acestea coruptia,ca fenomen social si ca delict infractional s-a dezvoltat odata cu
societatea,devenind tot mai complexa.
Hans - Ludwig Zachert, seful Biroului Federal de Investigatii din Germania, a asemanat coruptia,
ruginii: initial se manifesta pe ici pe colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara:
"Oricat se bat guvernantii cu pumnii-n piept, coruptia in sectorul public nu se rezuma doar la
cateva oi negre, ci este un fenomen de zi cu zi!" Nici un sector nu este "scutit" de practici corupte
sau quasi-corupte. Rar trece o zi fara ca alte si alte cazuri noi sa iasa la iveala. Transparency
International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor
lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit
"calificativul" maxim. Cu alte cuvinte: no baksheesh no business.
Preocupand societatea de-a lungul veacurilor,fenomenul coruptiei s-a vrut a fi definit astfel ca
actele de coruptie sunt acele fapte care sunt comise in legatura cu exercitatea unor
functii,indatoriri de serviciu si consta in incalcari ale atributiilor,urmarindu-se un profit. Cu alte
cuvinte,coruptia semnifica folosirea abuziva in avantaj propriu a puterii.
Fptele de coruptie presupun,de regula,obtinerea de foloase patrimoniale de cel care se lasa
corrupt,dar si de cel care corupe,sau chiar de carte altcineva,de o terta persoana,dar nu
intotdeauna trebuie sa fie in discutie foloase patrimoniale,cuantificabile sau imediat
cuantificabile,pentru ca pot fi in joc si foloase de alta natura:politica,de putere etc.,avand uneori
o importanta chiar mai mare decat cele patrimoniale.
Coruptia reprezinta o amenintare pentru democratie,pentru suprematia dreptului,echitatii sociale
si justitiei,erodeaza principiile unei administratii eficiente,submineaza economia de piata si pune
in pericol stabilitatea institutiilor statale.
Fiind un concept foarte des utilizat în ultimii ani în România şi nu numai, lupta eficientă
împotriva acestui fenomen fiind considerată o precondiţie
a existenţei statului de drept şi un indicator al bunei guvernări. Integritatea în sistemul public,
corupţia şi lupta împotriva acesteia sunt termeni care au ajuns să înglobeze o serie întreagă de
comportamente, să îşi facă loc în vocabularul comun al politicienilor, reprezentanţilor
organizaţiilor neguvernamentale sau de media şi al publicului în general, a cărui sensibilitate faţă
de acest fenomen este din ce în ce mai crescută. Acest fapt se datorează în parte monitorizării
instituite de Uniunea Europeană din perspectiva integrării României pe domenii cheie ale
sistemului de justiţie în sens larg. Prevalenţa acestei teme în monitorizarea efectuată de Comisia
Europeană reiese foarte clar si din faptul că două dintre cele patru obiective-cadru vizează lupta
împotriva corupţiei, atât la nivel înalt, cât şi la nivel local. De cealaltă parte, corupţia este tot mai
des definită ca fiind o problemă ce afectează societatea în integralitatea ei, transgresând acele
sectoare considerate vulnerabile şi având un impact transfrontalier. Din perspectiva
vulnerabilităţii faţă de fenomenul corupţiei, dar şi a impactului social, sistemul de justiţie rămâne
unul dintre cele mai sensibile şi vizibile domenii în acest sens. Nevoia de a concepe şi
implementa un set de politici adecvate de combatere a corupţiei în sistemul de justiţie a devenit
tot mai imperativă şi are la origine atât justiţiabilii, pentru care un sistem judiciar integru
reprezintă un drept fundamental, cât şi magistraţii şi celelalte categorii din interiorul sistemului,
tot mai expuşi criticilor opiniei publice. Deşi există numeroase studii şi strategii, având ca
iniţiatori fie instituţii publice, fie organisme neguvernamentale, subiectul este încă departe de a fi
epuizat, în special în ceea ce priveşte strategiile sau politicile concrete pentru asigurarea
integrităţii şi
independenţei sistemului. In Romania, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si
economice parute dupa 1989,a existat si in timpul comunismului,aspect care ii confera
continuitate.
Totusi,dupa decembrie 1989,coruptia ca fenomen illicit,cu care societatea romaneasca s-a
confruntat,s-a extins in toate domeniile vietii sociale,la cote alarmante. In perioada anilor de
tranzitie,semnificative au fost actele de coruptie,constand in principal in transferul illicit de
bunuri din patrimonial public in patrimoniulprivat,transfer realizat cu complicitatea unor
functionari publici. Aceste transferuri ilicite au avut ca effect decapitalizarea regiilor autonome
si societatilor comerciale,devalizarea a numerose banci de stat si alte consecinte. Putem aminti si
marile scandaluri “Caritas”.”Safi”,care nu s-ar fi concretizat fara existent unor acte de coruptie.
Dintre cauzele coruptiei ar putea fi amintite disolutia autoritatii statale,cadrul legislative stufos
dar in acelasi timp lacunar si mai ales instabil,borocratizarea excesiva a sistemului
administrative,tendinta de politizare a coruptiei,legislatia in continua schimbare din domeniul
privatizarii,al pietei de capital,al sistemului bancar,al asigurarilor etc.
In perioada 1996-2000 incepe sa fie abordata aceasta problema de carte guvernanti tot mai
serios,astfel ca una din temele centrale ale primelor zile de guvernare a fost lupta anticoruptie.
Aceasta lupta poate fi privita pe doua planuri: al declaratiilor politice si al actiunilor efectiv
intreprinse de carte stat. declaratii si luari de pozitie impotriva coruptiei au fost luate si inaintea
venirii la putere a presedinteleui Emil Constantinesc,dar lipsite de mediatizarea si
spectaculozitatea caracteristica declaratiilor si actiunilor din acea perioada.
Presedintele isi incepe mandatul cu o propunere spectaculoasa de combatere eficienta si rapida a
coruptiei. Astfel in data de 8 ianuarie 1997 adreseaza un mesaj cu privire la campania
anticoruptie al carei obiectiv declarat era “refacerea autoritatii institutiilor statului”. In planul
actiunilor concrete se infiinteaza Consiliul Nntional de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei
Organizate(CNAICCO) ca structura destinata sa faciliteze cooperarea institutiilor implicate in
lupta cu coruptia. Campania nu s-a bucurat insa de success deoarece a venit intr-un moment cand
preocuparile populatiei erau somajul,preturile sin u nivelul alarmant al coruptiei. CNAICCO a
fost contestat inca de la inceput pe motivul ca incalca principiul separarii puterilor in stat in
sensul ca ar fi o imixtiune a politicului in zona juridicului,ca urmare aceasta comisie a fost
desfiintata. Acesta a fost doar un inceput in aceasta lupta au urmat multe alte incercari de
combatere a coruptiei. Putem aminti:
-reorganizarea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie,infiiintarea unei sectii
anticoruptie
-reorganizarea activitatii de expertizare criminalistica prin crearea Institutul National de
Expertize Criminalistice( Hotararea Guvernului nr 368 din 3 iulie 1998)
-incheierea unui protocol de colaborare intre Ministerul Justitiei,Ministerul Public,Ministerul de
Interne,Ministerul Finantelor,Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe
conform caruia la nivel national si judetean se vor infiinta grupuri de lucru coordonate de carte
procurori
-crearea in 1999 a Oficiului National de Prevenire si combatere a Spalarii Banilor
Apoi au urmat alte guvernari cu nenumarare eforturi in acest sens.
Pe plan international putem vorbi despre o lupta anticoruptie prin Ordonanta nr.46/1999 prin care
s-a aprobat participarea Romaniei la Grupul de State impotriva Coruptiei(Greco) instituit prin
Rrezolutia Consiliului Europei nr99 din 1 mai 1999.in februarie 2000 Romania ia parte la
Initiativa de combatere a Coruptiei din Sud-Estul Europei,din cadrul Pactului de
Stabilitate(SPAI). Cu toate acestea eforturile nu au facut vreau progress considerabil in directia
luptii contra coruptiei astfel ca rezultatele studiului privind indicele de percepţie a corupţiei
(IPC) pe anul 2001, realizat de organizaţia mondială
anticorupţie Transparency International, plasează România pe locul 69.Clasamentul virtual
întocmit în domeniul corupţiei în 91 de ţări situează România la egalitate de puncte cu
Venezuela, fiind devansată de ţări ca Ghana, Thailanda, Zimbabwe şi Republica Moldova.
Pe fondul unei legislatii instabile si deficitare a fost adptata legea nr.78/2000 pentru
prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Aceasta lege contine prevederi noi
privind faptele de coruptie,dar face si unele precizari si completaria celor existente deja in Codul
penal,Partea speciala. Prin aceasta lege au fost incriminate noi infractiuni,totodata unele articole
privesc in mod direct luarea de mita
2.Luarea de mita caracteristici generale

Prin dispozitiile art.254 C.pen,legiuitorul a incriminat,sub denumirea de “luarea de mita”,


”fapta functionarului care,direct sau indirect,pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu
I se cuvin,ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge,in scopul de a
indeplini,a nu indeplini ori a intarsia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de
serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri”.
Conditii preexistente:
Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere,
desfaşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de catre toţi
funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de
corupţie.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material, deoarece activitatea funcţionarului
nu se rasfrânge asupra unor bunuri, lucruri sau persoane.
Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar în înţelesul art. 147 C.pen. Calitatea
de funcţionar trebuie sa existe în momentul savârşirii faptei. În practica judiciara s-a decis ca pot
comite aceasta infracţiune, profesorul care primeşte o anumita suma de bani pentru a favoriza un
elev la examen, ofiţerul de poliţie care primeşte bani pentru a nu face acte de cercetare în vederea
descoperiri unei infracţiuni.
În practica s-a mai pus problema avocaţilor şi medicilor daca pot avea sau nu calitatea de subiect
activ al acestei infracţiuni. Avocatul fiind platit de catre justiţiabil, el nu poate savârşi aceasta
infracţiune, de aceea ei nu pot fi asimilaţi cu alţi salariaţi. În privinţa medicilor, C. S. de Justiţie
susţine ca ei pot fi asimilaţi funcţionarilor publici sau altor salariaţi. Dupa adoptatrea L. 74/1995
care a înfiinţat Colegiul Medicilor din România, s-a statutat ca medicul nu este funcţionar public.
Totuşi, aceasta lege neavând caracter penal ci unul administrativ, termenul de funcţionar îşi
pastreaza înţelesul din art. 147 C. pen. – aceştia fiind aşadar subiecţi activi ai infracţiunii de luare
de mita.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute
în art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.

Conţinutul constitutiv:
. Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune. Acţiunea
poate îmbraca urmatoarele forme: pretinderea, primirea, acceptarea. Inacţiunea incriminata se
poate realiza prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase. Pentru întregirea
elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:
a. pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte
foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Micile “atenţii” sau cadouri cu ocazia zilei de
naştere sau onomastice nu pot fi considereate drept mita. Daca valoarea lor este foarte mare
putem avea o mita deghizata;
b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitaţii în care
acesta îşi desfaşoara activitatea;
c. acţiunea de pretindere, acceptare, primire sau inacţiunea de nerespingere sa aiba loc înainte
sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuarii unui act ce intra în sferea atribuţiilor sale de
serviciu;
d. se mai cere ca actul vizat de acţiunea de corupere sa faca parte din sfera atribuţiilor de serviciu
ale funcţionarului. Daca în momentul savârşirii acţiunii specifice elementului material al
infracţiunii de luare de mita, faptuitorul nu avea ca îndatorire de serviciu îndeplinirea acelui act,
dar lasa sa se creada acest lucru, atunci fapta va fi calificata ca înşelaciune.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii
de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în
orice alta persona juridica.
-raportul de cauzalitate-derica din insesi materialitate faptei savarsite de subiectul activ
.Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa.

Forme. Modalitaţi. Sancţiuni.


FORME:
1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (acceptarea, nerespingerea);
2. tentativa – ar fi posibila numai în varianta “primirii”, dar la acest moment infracţiunea ar puta
fi deja consumata sub forma acceptarii sau nerespinferii acesteia. De aceeea este greşit a spune
ca tentativa este posibila, dar legea nu o pedepseşte;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul pretinderii, chiar daca nu s-au
primit foloasele, acceptarii, primirii sau nerespingerii primirii acestor bunuri sau foloase.
MODALITAŢI: Fapta este mai grava daca a fost savârşita de un funcţiunar cu atribuţii de
control.
SANCŢIUNI:
-închisoare de la 3 la 12 ani – în forma tip şi interzicerea unor drepturi.
-închisoare de la 3 la 15 ani – în forma agravata şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca
acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
3.Primirea de foloase necuvenite-caracteristici generale

Prin Legea nr78/2000 a fost extinsa sfera de aplicare a infeactiunilor de coruptie prevazute in
Codul Penal,unele aspecte vizand in mod direct infractiunea de primire de foloase necuvenite.
Astfel prin art.8 din lege a fost extinsa situatia premise in sensul ca prevederile art.256 C.pen se
aplica si managerilor,directorilor,administratorilor si cenzorilor societatilor
comerciale,companiilor si societatilor nationale,ori ai regiilor autonome si ai oricaror alti agenti
economici. Prin art.7 si art.9 au fost introduce cauze speciale de pedepsire,de fapt de majorare a
maximului pedepsei prevazute de art.256 C.pen,in cazul in care subiectul active are o anumita
calitate sau in cazul in care infractiunea a fost savarsita in interesul anumitor organizatii sau
personae.
Aceasta infractiune este incriminate de Codul Penal insa se considera a nu fi atat de grava va si
luarea de mita deoarece in cazul acestei infractiuni functionarul primeste foloase dupa ce a
indeplinit actul conform atributiilor de serviciu si fara a exercita vreo constrangere asupra
beneficiarului actului

Conţinutul legal:
art.256 C.pen:“Primirea de catre un funcţionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa
ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, sa
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
Condiţii preexistente:
Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere,
desfaşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de catre toţi
funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de
corupţie. Între aceasta infracţiune şi luarea de mita exista multe asemanari, de aceea unii autori
considera ca infracţiunea prevazuta în art. 256 C.pen. este o varianta de specie a luarii de mita.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material. Banii sau foloasele primite
constituie bunuri dobândite prin savârşirea infracţiunii în sensul art. 118 C. pen. şi vor fi supuse
confiscarii. În acest caz se poate vorbi de un obiect material al infracţiunii.
Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este calificat , fiind un funcţionar sau funcţionar public. Participaţia este
posibila în situaţia în care actul de care a beneficiat persoana fizica a fost îndeplinit de mai multe
persoane, iar foloasele au fost date întregului colectiv, simultan sau succesiv. Persoana care
coopereaza în mod nemijlocit la savârşirea infracţiunii, neavând calitatea ceruta de lege va
raspunde pentru complicitate la infracţiunea de primire de foloase necuvenite. Autor al acestei
infracţiuni este acela care primeşte foloasele atât direct cât şi prin intermediar. Daca fapta se
savârşeşte prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la aceasta infracţiune. Persoana
care a dat foloasele necuvenite cât şi cel care a cumparat influenţa, nu se pedepseşte, deoarece
fapta nu este incriminata ca infracţiune.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute
în art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.

Conţinutul constitutiv:
.Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza printr-o acţiune de primire a unor bani sau foloase de catre
un funcţionar public sau funcţionar, dupa ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care
era obligat în temeiul acesteia. În cazul acestei infracţiuni legiuitorul a avut în vedere întotdeauna
îndeplinirea unui act licit şi obligaroriu de îndeplinit pentru respectivul funcţionar. Daca un
funcţionar public sau funcţionar şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu nu în mod corect, iar dupa
aceasta primeşte bani sau bunuri de la o persoana favorizata prin îndeplinirea acelui act, fapta va
fi considerata abuz în serviciu contra intereselor persoanelor daca sunt îndeplinite şi celelalte
condiţii cerute de lege. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele
condiţii:
a. ce cere ca banii sau foloasele sa fie necuvenite funcţionarului sau unitaţii în care acesta îşi
desfaşoara activitatea;
b. banii sau foloasele sa fi fost remise funcţionarului dupa îndeplinirea actului ce intra în sferea
atribuţiilor sale de serviciu, cu condiţia sa nu fi existat anterior între ei vreo astfel de înţelegere şi
nici în timpul efectuarii actului ; în caz contrar fapta va fi luare de mita. Daca dupa ce a
îndeplinit un act în virtutea funcţiri sale şi la care era obligat, funcţionarul obliga pe beneficiarul
actului sa-i remita bani sau alte foloase, consideram ca suntem în prezenţa unui abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii
de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în
orice alta persona juridica.

-legatura de cauzalitate-fiid o infractiune de pricol,legatura de cauzalitate rezulta din


materialitatea faptei
Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa dar şi indirecta.

Forme.Sancţiuni.
FORME:
1. tentativa –este posibila în forma întrerupta, dar nu se pedepseşte;
2. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul în care, dupa îndeplinirea actului,
faptuitorul primeşte bani sau alte foloase în mod direct sau indirect. Ea poate avea şi o forma
continuata, când funcţionarul în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dupa ce a îndeplinit mai
multe acte, primeşte de la mai multe persoane, beneficiare ale actelor respective, diferite bunuri,
foloase sau bani la intervale diferite de timp.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare
de 2 ani, se poate dispune şi pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile
sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca persoana care a dat foloasele
necuvenite denunţa autoritaţii fapta mai înainte ca fapta sa fi fost descoporita, acestea se vor
restitui persoanei care le-a dat.
4.Aspecte comune ale infractiunii de luare de mita si primirede foloase necuvenite

Intre infractiunea de luare de mita si infractiunea de primire de foloase necuvenite exista


multe asemanari insa si numeroase deosebiri. Ceea ce delimiteaza infractiunea de primire de
foloase necuvenite de infractiunea de luare de mita este faptul ca banii sau alte folose se primesc
dupa ce functionarul a indeplinit un act in virtutea functiei sale la care era obligat in temeiul
acesteia,in timp ce,in cazul infractiunii luare de mita,actiunea de pretindere primire,acceptare sau
nerespingerea promisiunii are loc inainte sau concomitant cu indeplinirea,neindeplinirea sau
intarzierea indeplinirii uinui act privitor la indatoriirle sale de serviciu.
În practica judiciară s-a arătat că criteriul esențial de delimitare a celor două infracțiuni
constă inexistența unei înțelegerii prealabile între funcționar și persoana care oferă banii sau
foloasele, precum și primirea ulterioară îndeplinirii actului a banilor sau foloaselor. Astfel, într-o
speță, instanța a reținut că între inculpată și martor nu a existat o înțelegere prealabilă în sensul
condiționării actului la care era obligată (în virtutea obligațiilor de serviciu), respectiv, acordarea
concediului medical, de primirea de foloase materiale, deci cerința esențială a infracțiunii de
luare de mită, ca acțiunea ce constituie verbum regens al infracțiunii să fi fost anterioară actului
determinat privitor la îndatoririle de serviciu, nu s-a împlinit.
In speta ,primirea sumei de bani a fost posterioara actului determinat si in lipsa unei
intalegeri prealabile,infractiunea de laure de mita nu s-a consemnat,fapta inculpatului
constutuind in drept infractiunea de primire de foloase necuvenite.
In schimb in cazul in care functionarul primeste bani sau foloase dupa indeplinirea
actului,pe baza unei intelegeri anteriore va exista infractiunea de luare de mita.de asemea in
cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite,actul indeplinit de catre functionar este un act
legal intocmit in virtutea functiei sale,la care este ogligat in temeiul acesteia. In cazul luarii de
mita,infractiunea de primire de foloase necuvenite se realizeaza numai in modalitatea primirii de
bani sau alte foloase,acceptarea sau nerespingerea promisi unii de bani sau alte foloase nu au
conotatie penala.

5.Jurisprudenta

1.Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit de catre un functionar,dupa


indeplinirea,in parte,a unei indatoriri de serviciu,dar inainte de finalizare,consti tuie infractiunea
de luare de mita si nu aceea de primire de foloase necuvenite. De aici,aprobarea de catre
functionarul competent a unei cereri,dar refuzul de a comunica petitionarului solutia inainte de a
i se da o suma de bani,inseamna a condiziona indeplinirea unui act privitor la inadtoririle sale de
serviciu de un folos material,si nu a primit folosul ca rasplata necuvenita pentru indeplinirea
acelui act. Tribunalul Braila,prin sentinta penala nr.72 din 27 decembrie 1993 a condamnat pe
iculpatul H.G. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta in art.215 alin.2 C.pen.,prin
schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de luare de mita prevazuta in art.254 alin.1 C.pen.
Instanta a retinut ca inculpatul,in calitate de sef al sectiei de administrare afondului
locativ la R.A.C.R.A.L Galati,l-a indus in eroare pe martorul M.S.,facandu-l sa creada ca ii putea
rezolva in cadrul indatoririlor sale de serviciu cerea prin care solicitase inchirerea unei incaperi
din blocul unde locuia,in vederea amenajarii unui spatiu comercial. In acest mod inculpatul a
determinat pe martor sa ii dea o cancnota de 50 de dolari,la data de 24 februarie 1993. Prima
instanta a schimbat inadrarea juridica a faptei din infractiunea de luare de mita,retinand ca
inculpatul nu avea,ca atributii de serviciu,aprobarea inchirierii spatiilor commerciale si
schimbarea destinatiei spatiilor costruite din fondurile statului.
Curteade Apel Bucuresti,sectia penala,prin decizia nr172/7 septembrie 1994,a admis
apelul declarat de procuror si a condamnat pe inculpat la savarsirea infractiunii de luare de mita.
In motivarea solutiei,instanta de apel a retinut ca,pe cerea de atribuire a spatiului,directorul
unitatii a pus rezolutia ca serviciu administrativ,condus de inculpat,sa o rezolve. Prin referatul
din 15 ian 1993 inculpatul a vizat favorabil cererea martorului M.S.,dar a intarsia sa ii aduca
petitionarului la cunostinta solutia si sa ii inmaneze cerea rezolvata,in scopul de al determina sa-i
remita foloasele materiale.
Cererea solutionata a fost inmanata petentului la 24 februarie 1993,cand aceasta a dat
inculpatului 50 de dolari,asa cum aceasta pretinse. Curtea de Apel a retinut,in consecinta,ca
inculpatul a pretins de la martor 50 de dolari pt a-si indeplini indatoririle de serviciu de avizare a
unei cereri privind inchirerea unui spatiu.
Recursul inculpatutlui nu este fondat.
Din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a pretinsa de la petitionarul M.S. o
suma de bani,martorii aratand ca in cursul lunilor ianuarie si februarie 1993,de fiecare data cand
petitionarul se interesa de modul de rezolvare a cererii inculpatul sustinea ca petitia nu fusese
inca solutionata. De asemenea martorii au aratat ca in ziua de 18 februarie 1993 inculpatul a spus
can u va aproba cereea daca petitionarul,despre care stia ca lucra ca navigator in marina
comerciala,nu ii va da valuta pentru aprobare.
In raport cu aceste imprejurari,conscluzia instantei de apel,in sensul ca inculpatul i-a
pretinsa lui M.S. bani pt solutionarea cererii este corecta.
Nefanda este si motivul de recurs privind incadrarea juridica a faptei,in sensul ca fapta ar
constitui infractiunea de foloase necuvenite,deoarece pretinderea si primirea barilo au avut loc
dupa ce inculpatul rezolvase cererea,cu o luna in urma. In acest sen seste de retinut ca indatoririle
de serviciu ale inculpatului presupun nu numai stabilirea obiectului petitiei,verificarea celor
sesizate si adoptarea unor solutii dar si comunicarea acesteia catre petitionar si intanare cererii
solutionate acestuiia pentru a o putea valorifica.
Ori in cauza pretinderea sumei de bani de bani de catre inculpat s-a facut in scopul de-asi
indeplini obligatiile de serviciu care ii reveneau pana la finalizare punand pe petitionar in situatia
de a valorifica solutia,in urma comunicarii acesteia ia de catre inculpat,obligatiile de serviciu
care,asa cum s-a aratat ii reveneau.
Luare de mita.medic
Medicul salariat al unei institutii sanitare are calitatea de functionar.
Prin sentinta penala nr.615/19991 Judecatoria Brsov a condamnat de inculpatul D.E.
pentru savarsirea a sapte infractiuni de luare de mita.
Instanta a retinut ca inculpatul,in calitate de medic primar sef al sectiei de nou-nascuti a
Spitalului Municipal de Obstetrica si Ginecologie Brasov,in cursul anunul 1990 a pretins sau
acceptat bani sau diferite bunuri in 7 cazuri,pentru a-si exercita atributiile de serviciu de acordare
a asistentei medicale copiilor nascuti prematur sau distrofici.
Tribunalul Judetean Brasov,prin decizia penala nr.750/1991 a admis recursul declarat de
inculpat si l-a achitat,cu motivarea ca faptele nu sunt dovedite.
Recursul extra ordinar declarat in cauza a fost admis de Curtea Suprema de Justitie secti
penala prin decizia 1647/2 iulie 1992,care schimband temeiul achitarii,a motivat ca medicul nu
poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita,deoarece nu are calitatea de functionar.
Recursul extra ordinar declara impotriva ultimelor 2 hotarari este intemeiat.
Ptrivit prevederilor art.254 C.pen subiectul activ al infractiunilor de luare de mita trebuie
sa aiba caliatea de functionar.
Conform art.147 C.pen. prin functionar se intelege orice salariat care exercita,permanent
sau temporar,cu orice titlu,indiferent daca si cum a fost investit,o insarcinare in serviciu unui
organ sau institutii de stat,ori unei intreprinderi sau organizatii economice de stat.
Cum inculpatul a indeplinit functia de medic sef de sectie la o institutie sanitara de stat,el
are,in raport cu prevederle legale,calitatea de functionar si poate fi subiect activ al infractiunii de
luare de mita.

Luarea de mită. Avocat. Lipsa calității de funcționar


Potrivit art. 147 C.pen., prin ”funcționar” se înțelege orice salariat care exercită
permanent sau temporar, cu orice titlu, o însărcinare în serviciul unui organ sau instituție de stat,
ori unei întreprinderi sau organizații economice de stat. Iar, în conformitate cu art. 148, prin ”alți
salariați” sau asimilați acestora se înțeleg persoanele care îndeplinesc o însărcinare în serviciul
uneia din organizațiile prevăzute de art. 145 C.pen.
In ceea ce îi privește pe avocați, din examinare structurii organizatorice și funcționale a
colegilor de avocați, cât și în raport cu reglementarea activității avocațiale, adusă prin Decretul
nr. 218/1954, rezultă că trebuie făcută o distincție între avocații care au numai calitatea de
membri ai colegiului, în baza căreia sunt abilitați să exercite profesia de avocat, de acordarea
asistenței juridice justițiabililor, și avocații aleși în organe de conducere ale colegiului și birouri
colective de asistență juridică, deoarece, în înțelesul prevederilor legale sus-menționate, numai
aceștia din urmă pot fi subiecți activi ai infracțiunilor de serviciu. Intr-adevăr, în conformitate cu
art. 34 din Decretul 281/1954 angajarea avocatului se face de către justițiabili, prin intermediul
biroului colectiv de asistență juridică, și îndeplinește, în cadrul procesului, rolul de mandatar al
persoanelor care l-au angajat, având împuternicirea de a-i asista în fața instanțelor de judecată.
Deci, avocatul pledant are în cadrul colegiului, un statut juridic și profesional propriu, autonom,
de liber profesionist, statut care cuprinde drepturile și obligațiile prevăzute de lege și de normele
de deontologie profesională. Aceste drepturi și obligații au menirea să asigure o apărare obiectivă
a justițiabililor, într-un cadru legal, dar fără vreo subordonare față de autoritatea publică.
Mai este de menționat că, potrivit acelorași dispoziții legale, justițiabilii pot solicita să fie
apărați de orice dintre membrii biroului colectiv de asistență juridică, adică să-și aleagă avocatul
pe care îl doresc. Avocații, la rândul lor, pot renunța, pentru motive temeinice , la prestarea
serviciului avocațial, ceea ce n-ar fi posibil pentru persoanele care s-ar afla în serviciul unei
organizații de stat care nu pot desista de la îndeplinirea sarcinilor de serviciu încredințate.
Situația nu se schimbă nici în cazul când apărarea se exercită din oficiu. Avocații pledanți
intră în categoria celor care nu sunt retribuiți pentru munca prestată, de organizația profesională
din care fac parte, ci fiind liber profesioniști sunt aleși și plătiți de către justițiabili prin
intermediul biroului colectiv de asistență juridică.
Asimilarea avocaților pledanți cu ”alți salariați” este de natură să împieteze asupra rolului
apărării, aceasta putând fi considerată în aceste condiții ca fiind subordonată autorității publice,
încălcându-se în acest fel garanțiile unei apărări obiective a justițiabililor înscrise în Declarația
Universală a Drepturilor Omului, consacrată și în legislația noastră internă.
În speță, inculpantul era avocat pledant și a fost trimis în judecată și condamnat pentru
infracțiunea de luare de mită, primirea de foloase necuvenite și înșelăciune, fiind reținut, în fapt,
că acesta în perioada 1982-1984 a pretins și a primit, în afara onorariului legal stabilit prin
intermediul biroului colectiv de asistență juridică, diferite sume de bani, si produse de la mai
multe persoane cărora le-a acordat asistență juridică.
Condamnarea acestuia pentru infracțiunile de luare de mită și primirea de foloase
necuvenite este nelegală și netemeinică, chiar dacă din probele administrate în cauză rezultă că a
primit sume mai mari de bani decât onorariul legal cuvenit.