UNIVERSITATEA DIN ORADEA 

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,

ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII PROGRAMUL
DE STUDIU: DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI  COMUNICARE
INSTITUȚIONALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Infracțiuni de serviciu și corupție în

administrația publică
Infracțiunile din sfera infracțiunilor de serviciu în contextul
legislației penale din România

TITULAR DE CURS: 
Conf. univ. dr. Cristian MIHEȘ

STUDENT  
NICOLETA ANDRIȚCHI

Oradea
2023
Abstract: Articolul de față are ca scop analizele infracțiunilor din sfera infracțiunilor de
serviciu în contextul legislației penale din România. Prin intermediul Codului Penal și al
cadrului juridic relevant, se va explora conceptul de infracțiuni de serviciu, elementele lor
constitutive, precum și consecințele și modalitățile de combatere a acestora. Prin prezentarea
studiilor de caz și a perspectivelor teoretice, se evidențiază importanța prevenirii și
combaterii infracțiunilor de serviciu în vederea promovării integrității și transparenței în
sectorul public și privat.
Cuvinte cheie: infracțiuni de serviciu, corupție, abuz în serviciu, delapidare, fals în înscrisuri
oficiale, legislație penală.

INTRODUCERE
Urmărirea penală reprezintă instrumentul cheie pentru lupta împotriva corupției. Deși
prevenirea corupției a devenit o prioritate în elaborarea politicilor la nivel național și
internațional, urmărirea penală rămâne un factor esențial în combaterea corupției. Însăși
existența instrumentelor eficiente juridice de drept penal pentru detectarea, investigarea,
trimiterea în judecată și judecarea infracțiunilor legate de corupție reprezintă un mijloc
puternic disuasiv împotriva practicilor ilegale. Cu toate acestea, asigurarea aplicării
sancțiunilor cu caracter penal, asupra persoanelor care au încălcat legea, reprezintă un element
crucial în politica anticorupție pentru orice țară determinată să combată corupția. Numeroase
aspecte legate de răspunsul legii penale la corupție au fost studiate la nivel național și
internațional. Totuși, există anumite domenii care ridică probleme pentru persoanele
responsabile cu elaborarea de politici, practicieni în aplicarea legii, judecători, cadre
universitare și alte persoane interesate. Prin aderarea la diferite instrumente anticorupție
internaționale (de ex. UNCAC, convențiile Consulului Europei, Convenția Anticorupție
OCDE) țările din Europa de Est și Asia Centrală s-au angajat să introducă în practica și
legislația acestora un număr de infracțiuni legate de corupție și cadre juridice necesare pentru
investigarea și trimiterea în judecată a faptelor de corupție. n numeroase cazuri, infracțiunile
introduse în lege nu sunt aplicate din diferite motive cum ar fi lipsa voinței politice, îndrumare
și instruire insuficiente și resurse puține. În plus, mecanismele de corupție devin din ce în ce
mai sofisticate și deseori implică comiterea de fapte penale cu încadrări juridice multiple.
Astfel, aplicarea practică a legislației penale devine o provocare mai mare pentru autoritățile
responsabile cu aplicarea legii și urmărirea penală1.

INFRACȚIUNILE DIN SFERA INFRACȚIUNILOR DE SERVICIU

Definiţia şi trăsăturile generale ale infracţiunii reprezintă unul din punctele în care noul
Cod Penal2 aduce o reformă profundă, ducând la reaşezarea întregii teorii generale a
infracţiunii în dreptul penal român. Potrivit vechii definiţii, consacrată de art. 17 alin. 1 C.p., -
infracţiunea era fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea
penală. Pornind de la definiţia legală, infracţiunea se caracteriza prin trei trăsături
fundamentale: prevederea în legea penală, pericolul social şi vinovăţia. Potrivit art. 15 alin.1
1
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și
Asia Centrală, „Răspunderea Persoanei Juridice pentru Corupție în Europa de Est și Asia Centrală”.
2
Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009.
N.C.p., infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată
şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.
Infracțiunile din sfera infracțiunilor din sectorul de serviciu reprezintă o preocupare
majoră în România, au un impact semnificativ asupra societăților și a relațiilor profesionale.
Aceste infracțiuni sunt comise de funcționari și persoane angajate în cadrul unui serviciu
public sau privat și pot include acțiuni precum corupția, abuzul în serviciu, neglijența în
serviciu, falsul în înscrisuri oficiale și altele.
Elemente constitutive ale infracțiunilor de serviciu Codul Penal al României definește și
clasifică infracțiunile de serviciu, oferind cadrul legal necesar pentru combaterea acestora.
Aceste infracțiuni sunt definite prin elemente specifice, care trebuie îndeplinite pentru a se
considera că a fost comisă o infracțiune din sfera infracțiunilor de serviciu. În cadrul Codului
Penal român, infracțiunile de serviciu sunt reglementate în mai multe articole, cum ar fi:
Corupția este una dintre cele mai grave infracțiuni de serviciu, afectând încrederea
publică în instituțiile și serviciile implicate. Conform Codului Penal 3, corupția poate fi activă
sau pasivă și presupune obținerea, primirea, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase
pentru a influența o funcționare în exercitarea atribuțiilor sale sau pentru a obține un avantaj
necuvenit.
Abuzul în serviciul4. Abuzul în serviciul o altă infracțiune din sfera infracțiunilor de
serviciu, care presupune exercitarea abuzivă sau nelegală a atribuțiilor către un funcționar
public sau privat, cu intenția de a obține un avantaj personal sau de a cauza prejudicii altor
persoane sau instituții. . Codul Penal definește abuzul în serviciu și stabilește sancțiunile
pentru această infracțiune.
Neglijența în serviciul5. Neglijența în serviciul se referă la îndeplinirea defectuoasă sau
neglijentă a atribuțiilor de către un funcționar, în exercitarea serviciului său. Aceasta poate
avea consecințe grave, inclusiv punerea în pericol a vieții, sănătății sau a intereselor publice.
Neglijența în serviciu poate fi sancționată conform Codului Penal, în funcție de gravitate și
consecințe acțiunilor neglijente.

3
Codul Penal, Infracţiuni de corupţie şi de serviciu, Parte integrantă din Lege 286/2009, Art. 289. - (1) Fapta
funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte
foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea,
neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a
săvârşit fapta.
4
Codul Penal, Infracţiuni de corupţie şi de serviciu, Parte integrantă din Lege 286/2009, Art. 297. - (1) Fapta
funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod
defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
5
Codul Penal, Infracţiuni de corupţie şi de serviciu, Parte integrantă din Lege 286/2009, Art. 297. - (1) Fapta
funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod
defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
 Falsul în înscrisuri oficiale 6. Falsul în înscrisuri oficiale este o infracțiune care constă în
întocmirea, autentificarea sau folosirea înscrisurilor oficiale false sau în modificarea, ștergerea
sau distrugerea înscrisurilor oficiale. Aceasta poate fi comisă de funcționari publici sau
private în exercițiul atribuțiilor lor și poate avea consecințe serioase asupra activităților
instituțiilor sau persoanelor implicate.
Acestea sunt doar câteva exemple de articole din Codul Penal român care abordează
infracțiunile din sfera infracțiunilor de serviciu. Astfel de prevederi legale ilegale un
instrument important pentru combaterea și pedepsirea actelor și abuzurilor în cadrul
serviciilor și private.
Tipuri de infracțiuni din sfera infracțiunilor de serviciu. Există o varietate de tipuri de
infracțiuni din sfera infracțiunilor de serviciu, care pot fi clasificate în funcție de natura și
gravitatea lor. Unele exemple comune includ:
a) Corupția: implică acceptarea sau oferirea de mită, traficul de influență, favoritismul
sau utilizarea abuzivă a resurselor și autorității în scopuri personale.
b) Fraudă: include falsificarea documentelor, manipularea datelor financiare sau
obținerea de beneficii ilegale prin înșelăciune.
c) Abuzul de putere: constă în utilizarea abuzivă a autorității sau puterii pentru a obține
avantaje personale sau pentru a prejudicia alții.
d) Deținerea de competențe sau ilegale a bunurilor sau resurselor care au fost încredințate
în mod oficial în scopul administrării sau gestionării.
Acestea sunt doar câteva exemple, iar lista infracțiunilor din sfera infracțiunilor de
serviciu poate fi mult mai lungă și poate varia în funcție de sectorul și legislația specifică.
Cauze ale infracțiunilor din sfera infracțiunilor de servicii sunt numeroase care pot
contribui la apariția infracțiunilor din sfera infracțiunilor de serviciu. Unele dintre acestea pot
include o cultură organizațională defectuoasă, presiunea performanței excesive, lipsa de
transparență și control intern, inegalitățile economice și sociale, lipsa de etică profesională și
lipsa de supraveghere adecvată. Consecințele acestor infracțiuni pot fi devastatoare pentru
indivizi și societate în ansamblu. Ele pot duce la pierderi financiare semnificative.
Consecințele infracțiunilor de serviciu. Aceste infracțiuni pot include corupție, fraudă,
abuz de putere, abuz în serviciu, delapidare, fals în înscrisuri oficiale, conflict de interese și
multe altele. De asemenea, pot implica atât acțiuni active, cum ar fi luarea de mită sau
manipularea datelor, câte și omisiuni, cum ar fi neglijența sau refuzul de a-și îndeplini
responsabilitățile profesionale.
Prevenirea și combaterea infracțiunilor din sfera infracțiunilor de serviciu. Pentru
a preveni și combaterea infracțiunilor din sfera infracțiunilor de serviciu, este necesar o
abordare cuprinzătoare care implică toate măsurile legislative și instituționale, cât și educația
și conștientizarea.

6
Codul Penal, Infracţiuni de corupţie şi de serviciu, Parte integrantă din Lege 286/2009, Art 320. Falsul
material în înscrisuri oficiale - (1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau
prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni
la 3 ani.
 1. Îmbunătățirea cadrului legal: Legislația trebuie să fie clară și fermă în ceea ce se
verifică infracțiunile din sfera infracțiunilor de serviciu, iar sancțiunile trebuie să fie
adecvate și eficiente.
2. Creșterea transparenței și a responsabilității: Instituțiile trebuie să adopte politici și
proceduri transparente și să promoveze responsabilitatea în cadrul organizațional.
3. Promovarea eticii și integrității profesionale: Este important să se dezvolte și să se
implementeze programe de formare și conștientizare care să promoveze etica și
integritatea în cadrul profesiei.
4. Crearea unei culturi de denunțare și protecție a martorilor: Este necesară protecție și
sprijinirea celor care raportează infracțiuni din sfera infracțiunilor de serviciu și a
martorilor implicați.

EXEMPLE DE INFRACȚIUNE ÎN SERVICIU ÎN ROMÂNIA

Un caz notoriu în România, în care sa comis o infracțiune în serviciu și a fost judecat
și pedepsit, este cunoscut sub numele de "Cazul Hexi Pharma".
În anul 2016, compania Hexi Pharma, un important furnizor de dezinfectări pentru spitale
din România, a fost implicată într-un scandal major legat de diluare și falsificarea produselor
sale, care ar fi trebuit să asigure igiena și siguranța pacienților. În urma unei investigații
desfășurate de autorități, s-a descoperit că Hexi Pharma dilua în mod intenționat produsele
sale pentru a obține profituri mai mari, punând în pericol sănătatea și viața pacienților. De
asemenea, s-a constatat că compania utilizează substanțe nocive și expiră în produsele sale.
Procurorii au demarat un dosar penal și au efectuat percheziții la sediul Hexi Pharma. În
timpul procesului, mai mulți angajați și reprezentanți ai companiilor au fost inculpați și
judecați pentru infracțiuni de serviciu, inclusiv pentru falsificarea documentelor și punerea în
pericol a sănătății publice.
La momentul respectiv, timp de un an, s-a pus problema cine ar trebui să judece acest caz.
Tribunalul sau judecătoria? S-a decis, într-un final, să fie tribunalul. În final, în anul 2017,
tribunalul a emis sentința, iar mai mulți angajați și reprezentanți ai Hexi Pharma au fost
condamnați la pedepse cu închisoarea, precum și la plata unor despăgubiri către spitalele
afectate și către victimele prejudiciate de acțiuni ilegale7.
În ianuarie 2019, Tribunalul București a dat o soluție pe fond în acest caz după o judecată
rapidă de opt luni și după zece termene. Problemele au început să apară la instanța superioară.
Aici procesul a durat din luna mai 2019 - 3 ani și jumătate și a avut 50 de termene. Conform
deciziei Tribunalului București, Hexi Pharma trebuie să plătească un prejudiciu de
aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme
achiziţionate de sute de spitale din ţară. În continuare, compania are pe numele ei o serie de
interdicții. Curtea Pe 3 ianuarie, de Apel a dispus:
 interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare a persoanei juridice;

7
Conform EUROPA LIBERA: Inițial, foștii directori ai companiei, Flori Dinu și Mihail Leva au fost
condamnați de Tribunalul București, la 3 ani, respectiv 3 ani și 8 luni de închisoare. Firma a primit o amendă
penală de 2,6 milioane de lei. După rejudecare, Curtea de Apel a anulat pedepsele ca urmare a intervenirii
prescripției, Hexi Pharma fiind obligată să plătească mai multor zeci de spitale din țară despăgubiri de câteva
milioane de lei.
  interdicţia iniţierii fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei
juridice;
 interzicerea înstrăinării activelor societăţii, cu excepţia materiilor prime şi ambalajelor
existente în stocul acesteia;
 interzicerea producerii şi comercializării de produse biocide.
Acest caz a stârnit un val de indignare publică și a scos în evidență probleme infracțiunilor
de serviciu în domeniul sănătății, subliniind necesitatea unor controale și măsuri riguroase
pentru a preveni astfel de abuzuri și a proteja siguranța pacienților.
Un alt exemplu de caz în România în care sa comis o infracțiune în serviciu și a fost
judecat și pedepsit este "Cazul Microsoft"8. În acest caz, în anul 2004, Ministerul
Comunicațiilor și Tehnologiei Informației din România a încheiat un contract cu compania
Microsoft pentru aplicarea licențelor de software în valoare de milioane de dolari. Ulterior, sa
descoperit că acest contract a fost supradimensionat și că prețurile achitate pentru licențe erau
mult mai mari decât cele practicate pe piață.
În urma investigațiilor, sa stabilit că o serie de persoane implicate, funcționari din cadrul
Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și reprezentanți ai companiilor
Microsoft, au beneficiat de mită și au manipulat procesul de creștere pentru a obține avantaje
financiare ilegale. Dosarul penal a fost deschis, iar în anul 2016, instanța a emis sentința. Mai
mulți inculpați au fost găsiți vinovați de infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, printre
care se numără și funcționari publici de rang înalt 9 și reprezentanți ai companiei Microsoft10.
Aceștia au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, iar instanța a dispus confiscarea
sumelor de bani obținute ilegal. De asemenea, au fost impuse amenzi și s-au stabilit
despăgubiri către statul român pentru prejudiciul cauzat11.

8
Potrivit unui comunicat al DNA, contractul-cadru de închiriere de licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi
fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa
47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi, implicit, permiţând plata unor comisioane
către persoanele implicate. Astfel, susţin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor
legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens
Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.
Prin HG 199/2008 contractul a fost trecut de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei.
9
Pe 26 septembrie 2014, DNA a cerut ridicarea imunitatii in cazul a noua fosti ministri (Educatie, Finante,
Comunicatii si SGG) https://ziare.com/stiri/dna/cazul-microsoft-de-ce-au-scapat-cei-7-ministri-de-acuzatiile-
dna-1500162?utm_source=Ziare.com&utm_medium=copy-paste
10
Conform Ziarului Financiar, Pentru primul contract pentru licenţele Microsoft din anul 2004, în valoare de 54
mil. dolari, mita a fost de 20 mil. dolari, conform DNA. În ambele cazuri, din profitul obţinut erau scoase, prin
intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de
servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de
persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului
României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari.
11
Prin urmare, susţine DNA, prejudiciul total cauzat bugetului de stat ca urmare a încheierii şi derulării
contractului cadru comercial de închiriere licenţe IT din data de 15.04.2004 şi a actelor adiţionale încheiate în
noiembrie 2004 şi în anul 2008, se ridică la suma totală de 66.965.343 USD.
 Cazul Microsoft a reprezentat unul dintre cei mai mari și mai mediatizate scandaluri de
corupție din România12, subliniind importanța combaterii infracțiunilor de serviciu și
necesitatea unei guvernări transparente și responsabile în sectorul public.
CONCLUZIE
Infracțiunile din sfera infracțiunilor de serviciu o amenințare serioasă pentru buna
funcționare a instituțiilor și pentru încrederea publicului în acestea. Prin înțelegerea tipurilor,
cauzelor și consecințelor acestor infracțiuni și prin implementarea măsurilor preventive și de
combatere, putem contribui la construirea unui mediu profesional mai etic, transparent și
responsabil.
Concluzionând discuția asupra infracțiunilor din sfera infracțiunilor de serviciu în
România, este important să se sublinieze rolul legislației în combaterea acestor infracțiuni.
Codul Penal din România conține prevederi specifice referitoare la infracțiunile de serviciu,
care prevăd sancțiuni pentru cei care să încalce obligațiile profesionale sau să abuzeze de la
locul lor în cadrul unei relații de serviciu. Prin aplicarea strictă a legii și prin asigurarea unui
sistem judiciar corect și eficient, se creează un cadru legal care descurajează infracțiunile de
serviciu și protejează interesele și drepturile persoanelor afectate.
În final, este esențial ca autoritățile competente să fie vigilente și să investigheze cu
rigurozitate aceste infracțiuni, iar instanțele de judecată să aplice pedepsele conformității cu
dispozițiile Codului Penal. Aceasta contribuie la asigurarea integrității și transparenței în
serviciile publice și private, promovând astfel statutul de drept și încredere publică în
instituțiile responsabile.

12
Conform site-ului de știri DIGI24, articolul din 03.02.2018, ROMÂNIA FURATĂ. Tunul de 67 de milioane de
dolari din afacerea Microsoft. Unde s-au dus banii dați de trei guverne,
„Este cel mai mare din istoria anchetelor anticorupție din România”. https://www.digi24.ro/special/campanii-
digi24/romania-furata/romania-furata-afacerea-microsoft-sub-semnul-coruptiei-unde-s-au-dus-banii-dati-de-trei-
guverne-313969
 BIBLIOGRAFIE
1. Ștefănescu, I. (2016). Infracțiuni de serviciu. Ediția a 2-a. Editura Hamangiu.
2. Mihaila, A. (2014). Abuzul în serviciu - aspecte teoretice și practice. Editura
Universul Juridic.
3. Boroi, G., & Stancu, M. (2019). Infracțiuni de serviciu. Editura Universul Juridic.
4. Albu, C. (2017). Infracțiunile de corupție în România: studiu de drept comparat și
propuneri de lege. Editura Universul Juridic.
5. Nistor, S. (2018). Infracțiunile de corupție în sistemul public din România. Editura
Hamangiu.
6. Cioclei, M. (2016). Abuzul în serviciul în lumina noii legislații penale. Revista
Dreptul, 4(28), 14-26.
7. Dobrinoiu, M. (2019). Delapidarea – analiză doctrinară și jurisprudențială. Revista
Română de Drept Penal, 4, 33-48.
8. Olaru, L. (2017). Infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale. Revista Română de Drept
Penal, 2, 27-38.
9. Moldovan, C. (2018). Infracțiunile de corupție în lumina modificărilor aduse Codului
Penal și Codului de Procedură Penală. Revista de Criminalistică, 2, 89-103.
10. Roșu, I. (2019). Corupția în sistemul public din România: Cauze, consecințe și soluții.
Editura Universității din București.
11. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Rețeaua Anticorupție
pentru Europa de Est și Asia Centrală, „Răspunderea Persoanei Juridice pentru
Corupție în Europa de Est și Asia Centrală”.

Articolul, Cazul Microsoft: De ce au scapat cei 7 ministri de acuzatiile DNA,

https://ziare.com/stiri/dna/cazul-microsoft-de-ce-au-scapat-cei-7-ministri-de-acuzatiile-dna-1500162?
utm_source=Ziare.com&utm_medium=copy-paste - accesat 15/06/23
Aricolul, DOSARUL MICROSOFT. Curtea Supremă se pronunţă azi în cazul contestaţiilor formulate
de D. Cocoş, G. Sandu, N. Dumitru şi Ghe. Ştefan, https://jurnalul.ro/stiri/observator/dosarul-
microsoft-curtea-suprema-se-pronunta-azi-in-cazul-contestatiilor-formulate-de-cocos-sandu-dumitru-
si-stefan-680696.html - accesat 15/06/23
Aricolul, Dosarul, Microsoft II”: Prejudiciu de 66 de milioane de dolari. DNA cere ridicarea
imunităţii deputatului Eugen Bejinariu, acuzat de abuz în serviciu,
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/dosarul-microsoft-ii-prejudiciu-de-66-de-1749327.html -
accesat 15/06/23
Articol, După scandalul vânzării de licenţe către stat, Microsoft România schimbă regulile în
afacerile cu sectorul public, https://www.zf.ro/eveniment/dupa-scandalul-vanzarii-de-licente-catre-
stat-microsoft-romania-schimba-regulile-in-afacerile-cu-sectorul-public-13519297 - accesat 15/06/23
Articolul, ROMÂNIA FURATĂ. Tunul de 67 de milioane de dolari din afacerea Microsoft. Unde s-au
dus banii dați de trei guverne, https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-
furata-afacerea-microsoft-sub-semnul-coruptiei-unde-s-au-dus-banii-dati-de-trei-guverne-313969 -
accesat 15/06/23
Articolul, Faptele din dosarul Hexi Pharma, al dezinfectanților diluați, s-au prescris. Spitalele ar
urma să primească despăgubiri,
https://romania.europalibera.org/a/dosar-hexi-pharma-prescriere/32252346.html - accesat 15/06/23
https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-297 - accesat 15/06/23